Procedeele analizei matematice Aproximarea reprezinta apropierea sau inlocuirea unor functii compuse si necunoscute, prin altele mai simple, proprietatile cArora sunt cunoscute. Adica acele fenomene prin complexitatea carora nu pot fi reprezentate prin anumite functii cunoscute, se aproximeaza (se descriu prin unele functii mai simple). Astfe! permanent ramane un rest neaproximat. Aproximarea (apropierea) se considera cu atat mai orecisa cu cit acest rest este mai mic. In teoria aproximarii sunt elaborate diferite functii de aproximare, ce permit cit mai precis s4 descrie fenomenele complicate si sa reduca acest rest la minimum. Fie reprezentat pe harta un fenomen (de exemplu, precipitatiile), astfel incat fiecdrui punct de pe harta cu coordonatele x si y sa ji corespunda doar o singura valoare z (mm de precipitatii). Aceasta reprezentare formeaza o suprafata, care poate fi determinata ca locul geometric a punctelor, ce satisfac relatia z=F(x,y) - in care x si y sunt coordonatele punctelor. Este mult mai bine cand suprafata este reprezentata prin izolinii, dar in principiu poate fi reprezentata prin puncte sau prin cartograma. In multe cazuri tipul functiei nu poate fi exprimat in unitati numerice (din cauza complexitatii $i ,incorectitudinii” suprafetei), insa daca ea se sim ica, atunci se poate cu o anumita aproximare de exprimat printr-o functiile cunoscuta Z=f(x,y)+e, unde f(x,y)- este functia aproximata, iar ¢ — restul ce nu poate fi supus aproximarii. Prin intermediul aproximarii pot fi evidentiate particularitatile principale si secundare ale fenomenului studiat, adica divizarea suprafetei in parti componente. Avind ecutia (relatia) suprafetei, pot fi efectuate diferite transformari matematice (adunarea sau scaderea suprafetelor etc.). 24Procedeele statisticii matematice Corelatia statistica. in procesul de cercetare a legaturilor cauzale existente intre fenomenele natural sau sociale, reprezentate pe harti diferite, avem de-a face cu contopirea actiunilor unei multitudini de factori (cauze), dintre care unii esentiali, a tiali, unii pot fi determinati, altii nu. Tocmai de aceea, in cercetarea legaturi reciproce dintre doua fenomene apar dificultati mari decarece pot sa existe cauze necunoscute. in astfel de situatii este util sA determinam gradul de corelare $ apoi sa analizam Separat unele din aceste cauze. Cu alte cuvinte, trebuie sa _definim relatii pos intre diferiti factori, evenimente sau caracteristici care ar putea avea 0 influenta, putin partiala asupra datelor experimentale. — In acest mod este posibila stabilirea unui tablou al con ° care se desfasoara un anumit fenomen natural, fapt care duce la modelarea matematica a sa. Astfel de probleme se cerceteaza cu mult succes prin metodele statis unde teoria corelatiei are o pondere insemnata. Caracterul complex al dependentei statistice pune pe primul plan problema identificarii existentei legaturilor. Calculul indicatorilor de corelatie este admis cu conditia stab’ anticipate a unei legaturi cauzale reale intre fenomenele cercetate In multe procese naturale, pe lingé complexa intrepatrundere cu alte fenomene (procese), acestea mai sunt supuse evolutiei care la prima vedere pot fi considerate probabiliste (aleatoare). De aceea, pentru cunoasterea modului de evolutie probabil4 in viitor - prognoza unui anumit fenomen - trebuie sé ne bazAm pe cunoasterea trecutului, precum si pe situatia prezenta. 25Corelatia statistica * Experienta unui mare numar de observatii (probe) au dus la concluzia ca intre diferitele marimi variabile pot exista urmatoarele tipuri de relat a unei variabile duce la o modificare a celei de-a doua. in cazul unei astfel de relatii s-ar putea aminti existenta relatiei cauzale in care o variabila este cauza, iar cealalta este efectul, cauza fiind un fenomen Sau un complex de fenomene care provoaca, genereaza sau determina un alt fenomen - efectul. b) Relatia de interdependenta, Y depinde de X si X depinde de Y. In acest caz modificarea unei variabile provoaca modificarea celei de- a doua variabile, iar modificarea acesteia urma are influenta asupra primei variabile. c) Relatia de tranzitie, X se transforma partial sau total in Y gi invers. a) Relatia de dependenta, Y depinde de X sau invers. O modificare d) Corelatia statistica sau covarianta. Pentru X exista intotdeauna Y si invers. Este o relatie reciproca dintre doua variabile, dintre care una in mod logic apeleaza la alta si pe baza analizei datelor experimentale se poate pune in evidenza o asociere intre ele. e) Relatia stochastica, daca se realizeaza X atunci cu o anumita probabilitate se realizeaza si Y, sau invers. 26Corelatia statistica * Penru calcularea coeficientulu de corelatie este necesar de pe doa harti (in izolinii) sa luam datele prin intermediul unei palete punctate (Selectia trebuie sa cuprinda cel putin 30-50 de puncte). * Coeficientul de corelatie este o marime foarte importanta in cadrul regresiei liniare. El masoara gradul de dependenta liniara intre cauza si efect si are. o valoare _ cuprinsa intre —1 si 1. . Apropierea de 1 implica o dependenta liniara puternica intre marimi, iar apropierea de zero indica o lipsa a corelatiei. Valorile negative semnifica o corelatie inversa. 27Corelatia statistica Fie cd avem sa analizam doa harti ale aceluiasi teritoriu. Pe harta A se reprezinta evaporarea de pe suprafata uscatului, iar pe harta B — temperatura medie anuala. + Pentru a calcula coieficientul corelatiei dintre evaporare si temperatura pe ambele hargsi se suprapune O paleta punctata hexagonala. Astfel in cadrul teritoriilor mentionate au nimerit 34 de puncte. + Pe prima harta A se determina prin interpolare valoare evaporarii in fiecare punc a si inscriem valorile intr-un tabel. Pentru a evita numerele cu trei zecimale reducem valorile lui a de 100 ori, (aceasta transformare nu influienteaza la marimea coieficientului) notindu-le in coloana a1. Pe a doua harta B se determina valorile temperaturii b ( cu o precizie de 0,5’) si se inscriu tn tabel. 28¢x a ieee > 7 ¥ o T Ts 7 a woe 50 7 TH os a 7 Ew 730 is TF 7 a a a a3 7 7a TF a a Pe EH G Ti is 0 0 Tear a0 te 1 TF aE 136 705 0 7 7 TF 5 Tas Ta aS z 7 7 a aa aa 30 7 7 re a Tas 19 3m 7 HF 7 a0 Tai 7 37 7 iw a0 a Tem 730 7 wo “aa 3 136 3035 aD hr BH 7 5 3H wa a5 a a0 Ir TF Tar Fa a 5 0 2 ar 0 TH a 7H 100 3 77 He a a 7 a 30 ® 77 17 50 7a 3500 350 w 30 a a 37 was 730 w a 3 a7 a 10 7 HF 3 3 ha 5 330 = a a7 = ao 198 5m 3 i tis 3 9 os ir # 2 Tm a a on ww = ca 73 a a os TF % HF co a 3 7 0 7 3H rs i sa 17 aH ¥ 2 Ta 35 aT EE a B Tee par wo 1 oo wo w 38 ¥m TH a 7 Ww 7H a x 75 3 a 150 Te a 7 a ww = 5 a a 70 7a aa sa co co cn =a 77 a3 sta t 75 “3H THT a5 TECorelatia statistica + dn baza valorilor a si b se intocmeste cimpul corelatiei, marcind pe axa verticala evaporarea, iar pe axa orizontala — temperatura celor 34 de valori. + QObservam ca cimpul de corelatie reprezinta o fisie destul de ingusta. Dupa forma ei se poate deduce ca dependenta dintre fenomenele studiate este liniara, pozitiva aproape de +1. Pentru determinarea Cc entului de corelatie se ridica la patrat valorile lui a si b, apoi se calculeaza produsul ab. in rindul de jos al tabelulu se calculeaza 2a, Xb, La2, Xb2. Calculele urmatoare se efectuiaza dupa formulele : Ma=70,5/34=2,07; Mb=-79,0/34=-2,32; = 4087 0,45* 1,98 + Coieficientul corelatiei in cazul de fata reflecta dependenta directa a evaporarii fata de temperatura. 29Corelatia statistica Temperatura medie anuala, C°. 30Corelatia statistica In practica deseori apare necesitatea de a obtine o apreciere aproximativa a coieficientului de corelatie in baza hartilor folosind suprafetele statistice. Suprapunand doua harti tematice in izolinii, de exemplu, harta temperaturii lunii iulie si harta fenologica de inflorire a plantelor se masoara unghiul aceste izolinii cu raportorul. in acest caz coieficientul de corelatie se determina dupa formula r=cosa Valorile lui r sunt incluse in intervalul cos 0°2r2cos180°. Daca a =0", ne dovedeste o corespundere a inclinarii suprafetelor si =cos0°=1, adica intre fenomene exista o dependenta directa. Odata cu marimrea lui d dependenta este mai mica si dispare complet cind a=90°. Cind d=180", r= cos180°= -1. Valoarea calculata astfel este aproape identica cu cea calculaté dupa formula de mai sus. 31Corelarea rangurilor. in cazul in care ne intereseaza gradul de corelatie dintre doud serii de mdrimi, dar nu putem efectua masuratorile respective, adica avem de-a face cu caracteristi care nu pot fi exprimate prin cifre, dar pot fi ordonate dupa un anumit criteriu. In astfel de cazuri vom lua in considerare ordinea lor si nu marimea numerica. Astfel, pentru examinarea legaturilor. dintre anumiti parametrii, putem_cerceta corelatia rangurilor respective, in care se tine seama de ordonarea marimilor caracteristice, adica in care se util izeaza rangul sau pozitia pe care le au anumite marimi, una in raport cu alta. Coeficientul de corelatie al rangurilor se determina pentru hartile intocmite prin cartograme pe care sunt reprezentate un numar mare de unitati teritoriale si in care volumul selectiei este egal cu numérul unitatilor teritoriale. Coieficientul rangurilor poate fi calculatlpentru un numér mic de elemente, iar cartogramele comparate pot avea numar diferit de grada ntervale) In asemenea cazuri fiecare unitate teritoriala de pe harta se notaza gi i se atribuie un rang, adica un numar de ordine intr-o ordine crescatoare. Astfel rangurile Prezinta niste numere 1,2,3,..n. In timpul analizei cartogramelor pot fi intilInite cazuri, cind citeva unitati teritoriale pe harta pot avea aceiasi gradatie, In asemenea cazuri lor li se atribuie valoarea medie a rangului. De exemplu, doud unitati teritoriale au_una si aceiasi gradatie, ce urmeaza dupa al 3-lea rang, adica impart locu le 4 si 5, atunci_ambelor unitati teritoriale li se atribuie rangul 4,5, astfel ordinea rangurilor va fi 1;2;3;4,5;4,5. Obtinind pe harta A rangurile caracteristicii Ra, iar pe harta B — rangurile ib, se calculeaza diferenta perechilor de valori, apoi se ridica la patrat si se calculeaza coieficientul de corelatie dupa formula: 6d? unde n este numarul de elemnte ale unei multimi ordonate dupa caracteristic calitativ diferite; d - diferenta rangurilor (d= pa-pb). WWCorelarea rangurilor De exemplu, pe douad cartograme A si B se reprezintd, pe A densitatea populat el asigurarea medicald a populatiei (numaérul de locuri in spital la 10000 de locui Scala cartogramelor au intervale diferite. De exemplu, in limitele teritoriului cartografiat sunt 5 unitati teritoriale, astfel selectia este constituita din 5 perechi de valori, adican=5. Toate datele se introduc intr-un tabel si se calculeaza indicii respectivi in urmatoarea consecutivitate: jar pe B ori) (pag33a). a). Prealabil se scriu valorile lui a si b de pe harta b). apoi li se atribuie rangul in ordinea descrescdtoare a indicelui. De exemplu, 2-ul loc dupa densitatea populatiei ocups raionul al 2-lea — lui i se atribuie rangul 1, al 2-lea loc - ocupa 1- ul raion ~(ranguf 2), al 3-lea loc - raionul.5 = (rangul 3), locul al 4-lea si al 5-lea il impart 2 raioane al 3-lea $i al 4-lea (lor li se atribuie rangul mediu 4,5). c). La fel se procedeaza si cu al doilea indicator. d). Se calculeaza diferenta rangurilor d= pa-pb. e). Se calculeaz diferenta rangurilor la patrat d2. f). Se calculeazd suma diferentei rangurilor la patrat 2 d2. g). Se caluleaza coieficientul de corelatie dupd formula : Apropierea de 1 a lui y indic& o corelatie destul de mare intre carcatristicile.luate in considerare. Valoarea y =+0,8, permite sd dim un criteriu privind legatura intre aceste douad caracteristici, adica o asigurare medicala uniforma a populatiei. 125-5 33