Casrroiu: I CONSTRUCTIA CHESTIONARULUI Una dintre cele mai frapante caracteristici ale cereetirii empirice in domeniul stiingelor socioumane — ale metodei anchetci, im special — este acova c&, practic, cu i ‘ este obligst sisi construiasea propiul Gira tlizare exe deci lita a obictal studi in spine eosturi ales cind fenomenul cele mai generale, ede mai mare pwobleme, dine care unele; la care am avut $1 nol acces, sunt meayionate in bibliozzafie. Prin aceasxs precirare, sperm ci Mmurim si pentru care capitolel de faut ocupa, tu conor fralarea probleméler tetmoe de fineye ale constructiel chestionarului reclama practe fo locrare separatt 4. Logica intocmirii chestionarelor specificaren foarte clari gi de regula, un grad de iteracura metodologica. in discinctin wrebarile indirecte. Ca orice clasificare re clar c& cereetatorul va opta penta i consider’ 8 0 iranspor cu care persoant zcrvdl se doplaseard la serviciu,tipal de localitate unde-si are reridenta at.Sub forma ex mai gencras exprndad foerle, vor presspune dei «& poblaea nogst geitald, A, se descompune In k dinensant, A.A Spire acess getoree’ vn marae Teka, a zcem, fe made civa fi necesar sf mai disiingem on mumls, x, do Astor! co necesati pentru expicarea fee mind deseompi fn fin, ai asi se poste calcula sumiral, m, de intrebari din chestionar pekxmtrxsxthy subunitas de sine stacatcare din ult cu mai multe . folosind pentru explicatie numa vari WA Veo céliva Hector: simpli, iadicanori-intrebari gi, pe de alta, st selecreze cel mai powiviti indicator eproaze neméirainité, operagie iscanté, ce poate afecta validitarea instrumentului. Dac pentru selectsres eysn~ fionulul de persoane din populagie exist regul furnizate de statistic’ 9 -riscematic2, pentra slegerea .:santiomului ce indiveton” este 20 intuit si 0 imaginage cociovogied, bazar pe lecturi g pe o deosebitdl experienyi de cercetare. lor si in aprecierea joars, dar consultares sltor Sneepind cu in pagina « chestionacu de sex sau varsta, de sau de alt moe & suaabhe a ce end populatia supusa sudiului este prin anumite caracteristici ce-4 sunt proprii, dar si la nivele particulate, generate respectiv do logiea interviului, Bile verbs sici de fapcal eK mu toateIntrebirile wavi chestionar trebuic adresate tuturer persoancior din egantion. funcjie de raspunsurile lao inirebare, se obiin dlferite subcat caracieristii specifice, cdrora vom fi nevoipi si le adresimy asemenca colijinct foarte Tanz. Carectoristic consinutd in réispunsal Ie cesle iatteblc este faptul ¢& en mu poate ft obfinuta i mod direct prin alte metode decdt cele ce fue apel lo comanicarea verbald cu subiecjit si, deci, o& verificares (uneori) de realizat doar ‘celor afirmate de acestia este o inreprindere dificlly, posi de cunogiinge, su $i ele un specific ‘spel cele Factuale, eu care Unde este inniormianiat Mihai Eminescu fu are drept scop si ne furnizewe 0 in! ‘umd care si ne ajuce sA caracterizam persoana anchetat2. “ evident de aczeasi nutuei cu cele folosive in orice situatie de tie necesark sporirii cunostingelor noastr 2. Tipuri de intrebari, in functie de continutul for igi ispunsuritor ebiiri de control mai cu seami indivizilor, Daca, de pilda, aceea eff ele Zhe <& se inlerpant, aproape Tn cxcmplul de me faptul cl individul sum a fi pirerile, stituch fal de valor utilizarea sa intr-un assme 7, pe dealt, ese arcu de‘atrebéri, in Jargonul sociologic = céci forma unor blecuri compacte — bate (5 In general, diiculestile de rateor) o singwri tntrehare poate inde Interred @ spunsrilor provum 5 ‘de manual de metodologic sociologic’ exte pus i combate unele prejudecati legate de oportunitatea si facilitates folosir Jaetuale gi de opinie, de increderce ce trebuie acordati rispunsurilor ta respectivele © prima prejudecat® este acces cl factuale ar fi .usoare" iar cele de opinie ,2re ar cere 0 anumita elaborere de reflectie ce mu e necesari atunci cand trebuie invocale fapte petreout de multe ori tnerurile stau E mult mai usor penta un om si spun dact seara ecutd a fost sa gu ta cinematograf dectt sa-ti motiveze de ce sa dus sau nu sa dus, Dar ra inioldeauna avem de a face cu asemenea stinuajii. O intrebare banala, 9 eparamentulu sau data ng citur’ sau in situatia dea face tot cle de opinie ar fi . este unt Ferma de erori brute, I cele mai simple 1 se are in vedere caractenul uctuaat al asifel de aspecte, ce mu au stabilities si perenitatea uned sténci de grant, reprodu- cerea lor in espn a Sntrebiri ar avea seros de saferit. 0 specie aparte toarts larg (explcat la incepaoulacestul parcera) imebiri de Opini, der de 0 distine- 3. Relevanga lor desivl din aceea of sondeual o wok a ‘si mai stabil, pe baza Sina chisbirrin optoais camedlor Dist. bunkcesd” cuacepion rose Banke care indivizitsimpatizcazt ou un partid suo: litats politics, pater a ra tn aptecierea acestor i acordénd incoastiencului un zel aproape saveran, in detaiti ~ probabil . pe un Karan de ce vrea de ee, Desigur, este 0 bordari ce exage-exz sau simplified in mod nepermis lucrurile