Anexa la O MECT nr. 3599 / 31.03. 2008 Programa de limba i literatura rromani, DEFINITIVAT LIMBA RROMANI |. Limba rromani comuna gi teoria straturilor dialectale de evolutie istorica Limba romani comuna. Teoria celor trei straturi dialectale rome de evolutie istorica. Dialectele rome din spafiul geografic rromAnesc $i relatia lor cu cele trei straturi dialectale rrome de evolutie istorica: Stratul / (dialectul rromilor “ursac, “spoitori” si “carpatici"), Stratul 1 — Ml) (dialectul rromilor “caldarari"). Analizarea unui text dialectal rrom (caldararesc, spoitoresc, ursdresc, carpatic — din Romania ~ sau a unui text dialectal provenit dintr-un alt spafiu geografic) din perspectiva caracteristicilor fonetice, lexicale, morfologice gi sintactice. Ul. Fonetica gi fonologie Sistemul vocalic si consonantic al jimbii romani. Transformér (accidente, alterari) fonetice: afereza, anaptixa (epenteza), apocopa, asimilarea, asurzirea (@fonizarea), contragerea, dobandirea atipica a aspiratiel, eliziunea, haplologia, metateza, pierderea aspiratiei, proteza, sincopa s.a. Trecerea {ui v in semiconsoana w §i efeciele sale. Trecerea grupurilor -vn- si -pn- th -m si efectele sale. Trecerea, in dialectul rromilor cAldarari, a vocalei -i- in varianta foneticd -r-, respectiv, trecerea lui -2- in -8-. Opozitille ch / § si 3 / Zz, Valorie semantice ale vocalelor a si o in dihotomia “apropiere/departare". Alfabetul oficial al limbii romani. Valorile literelor postpozitionale -q-, -8- si -¢-. Diftongii, Wl, Vocabular Vocabularul fundamental si masa vocabularului. Sensul propriu $i sensul figurat. Relatii semantice intre cuvinte (sinonime, antonime, omonime). Structura lexicalé a limbii romani comune. Lexicul rrom: indian, prebalcanic (elemente afgane, persane, armenesti, osete, gruzine, kurde), balcanic (elemente turcesti, grecesti, sud-slave / bulgaresti si sarbesti /, romanesti), neologic. Elemente rome cu origine necunoscuta in limba romani comuna. Modalati de imbogafire a lexiculul limbii romani comune (1. mijloacele interne de imbogatire (derivarea — cu sufixesi prefixe - si compunerea); 2. mijloacele exteme de imbogatire: imprumuturile $i in, -NO, -utno, -(V)alo, -utro, -isar-/-izel 5.4. Perspectiva creatilor independente tn limba rromani, Principiile modeme de lexicalizare a limbii rromani tn viziunea colli Grupului de Cereetari gi Actiuni in Lingvistica Romani al Uniunii Rromani (IRU) si al Centrulul de Studii Rrome din cadrul Universitatii Sorbona din Paris. Lexicografie. Tehnica de fedactare lexicografica utilizaté in elaborarea glosarelor, _lexicoanelor, vocabularelor si a dictionarelor rome. calcul lingvistic). Rolul sufixelor pen /-mos, -ar/-4r-, 1V. Morfologie Obiectul morfologiei. 1. Partile de vorbire flexi : articolul (hotarat si nehotarat), substantivul: tipuri de substantive; articolui. adjectivut: tipuri de adjective; pronumele: tipuri de pronume; numeral: tipur de numerale: verbul: conjugarea verbului trom (moduri, timpuri, persoane, numa), conjugarea verbelor imprumutate, ce contin suf, - isar-; 2 Parti de vorbire partial flexibile adverbul, 3. Parti de vorbire neffexibile: postpozitia, prepozitie, conjunetia, interjeotia V. Sintaxa Partile de propozitie: subiectul, predicatul, atributul, complementul, elementul predicativ suplimentar. Sintagma. Propozitia: tipologia propozitilor netncadrate: tipologiapropozitiior Incadrate in fraz&: subordonate _necircumstantiale: subordonate circumstantiale. Fraza: tipuri de fraze. Bibliografie Gheorghe Sarau, Lexicologie rroma, Bucuresti: Universitatea Bucuresti, CREDIS, 2003.v: §/ wwww.eduro Gheorghe Sarau, Limba rromani (Morfologie si sintaxa), Bucuresti: Universitatea Bucuresti CREDIS, 2002, 232 p..v. si waw.edu ro Gheorghe Sarau, Curs de limba rromani, Cluj Napoca: Editura Dacia, 2000, 254 p. [Reeditarea reviguita ‘@ manualului Limba romani. Manual pentru invatatorii trom ai claselor din cadrul Scollior Normale, Sucuresti: EDP—R.A,, 1994). Gheorghe Saréu, Stilistica limbii romani in texte (Antologie de traduceri si redactari). | stilistike e rromane chibéqi teksturen6e (Amboldimatengi aj redakciengi antologia). Bucuresti Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS, 2002, 182 p. + 142 p. = 294 p. {curs bilingy destinat studentilor ramide la sectia de Invajamant deschis la distanta * institutorl ~ profesori de limba rromant-v. $1 www eduro. LITERATURA RROMANI |. Cultura si civilizatie veche indiana Cadrul istorico-geografic de formare a civilizatiei vechi indiene si date: generale despre India, Lectille Indiei. India predravidiand si India dravidiand. India ariand. Realitatile culturale si lingvistice din vechea Indie - jocul de obargie 2 proto- rromilor. India vedic’. De la India vedica la India brahmanica. India upanisadica. India hinduisté. India buddhista. India jainista. india epopeilor. India clasica Rromii si limba romani in context indian. Originea poporului rrom - realitate si legenda (Kanauj). Teorii privind exodul proto-tromilor din spatiul vechi indian. Drumul proto-rromilor spre Europa (dovezi lingvistice, repere istorico-geogratice, argumente etnologice etc.). Istoricul studiilor indologice. Studille indologice in Romania Bibliografie Mircea Itu, Julieta Moleanu, Culturé si civilizatie mdiand, 2001, Bucuresti: Universitatea Bucuresti - Editura CREDIS, 208 p. .v. si www.edu.ro Gheorghe Sarau, Rromil, india $i limba roman, (Colectia " Biblioteca roma". nr. 4j, Bucuresti Kriterion, 1998, 268 p..v. si www.edu.ro Ul Folctor si antropologie rroma 1. Nomadismul — Model cultural si strategie de supraviefuire: Fond psihologic si Practica social. Perspective istorice asupra migratiei. Nomadism si sedentarism.Semnificatii de fond cutumiar. Migratia rromilor - fenomen contemporan. 2. Cultura materiala 2 romilor - Mestesug si reprezentare: Coordonate istorice si premise metodologice ale heteroidentificdrli, Prelucrarea metalelor. Prelucrarea lemnului. Meserii pierdute. Intre emblematic si stigmatizant. 3. /dentitate spirituala: Tipologii si structuri conceptuale ale dinarnicit inrudirii. Limbaje rituale premaritale si nuptiale. Rromanipen-ul si mistica purittii, Nasterea, copilul si treptele inifiatice. Modele educationale de referinta. Imagini ale mortil si cutume funerare. Formele de control si sanctiune sociala/divina. Familia - Model de auto-identificare. 4. Obiceiurile din ciclul familial sau riturilede trecere (generalitati, structuri magico-ritualice, cantecele): nagterea, nunta, moartea (bocetele); elemente de magie si astrologie; descdntecele; complexe fitualice din ciclul calendaristic: a) proprii romilor (legarea ploilor, Herdetezi), b) ta care actantii sunt rromi (Vasilea, Paparudele). Zestrea paremiologicé (proverbe - Zicatori); ghicitori, Modele de gandire; asimilare si delimitare fata de valorile religioase: credinfe gi mituri; complexe si practici magico-ritualice $i telatia cu supranaturalul; conturarea unui posibil sistem axiologic (forme, valori, factori determinant): elemente de port traditional (diferentieri pe subgrupuri); elemente de arté populara; tipuri de relatii intra- si extra-comunitare; pattern-uri care formeazi imaginile autoreferentiale; modele de viaté comunitara in zone Compacte gi mixte in mediul rural si urban; conservare si evolulie; rmutatt si factori determinanti Bibliografie Delia Grgore. Cus de antropologie flr. Introcucere In studi! elomentelor de culturé traditional ale identitatii rrome contemporane, Bucuresti, Universitatea Bucuresti: Editura CREDIS, 2001. 182 Pv. si www.edu.r0 lil Istoria literaturii rrome 1. Literatura rromani in context intemafional: Literatura popular’ a fromilor si sintilor. Miturile, Basmele, Cantecele. Literatura rromilor in fosta URSS $i in Statele aparute dupa destramarea acesteia (Rusia, Bielorusia, Ucraina, Moldova si Letonia). Literatura rromilor in fosta lugoslavie si in statele succesoare ef (Macedonia, Serbia si Muntenegru, Bosnia - Hertegovina, Croa{ia, Slovenia). Literatura rromilor in: Bulgaria, Romania, Ungaria, Cehia $i Slovacia, Polonia, — Austria, Germania, Elvetia, italia, Franta, Spania, Marea Britanie, Suedia si Finlanda. Experienta teatrelor rome “Phralipen’ si TKO (Macedonia, ulterior Germania). 2. Exempiificari din creatiile autorilor culti rromi din diferite (ri O Dragano le Trumpesqo - Jevremovié (Austria), Jorge Bernal (Argentina), Vejo Baltzar (Finlenda), Mateo Maximoff, Dragana Stefanovié (Franfa), Santino Spinelli (Italia), Rajko Djurié (Germania), Kujtim Paéaku (Kosovo), Slebodan Brebeski,Bairam Haliti (Serbia), Leksa Manué (Letonia), Eslam Drudak, Dizoran Zekir (Macedonia), Donald Kenrick, Gratan Puxon (Marea Gritanie), Galjus Orhan (Olanda), Bronistawa Weis = Papuga, St. Stankievicz = Stahiro (Polonia), E Cervenakova, Tera Fabianova, Bartolome] Daniel (Republica Cehd ), Dezider Banga, A.Horvatova ( Republica Slovaca), Al. Pankov, Nina Vinkova, Romka Demeter (Rusia), Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly, Daréezi Choll Joys! (Ungaria ) IV. Literatura rroma culté din Romania Creatia scritorilor si poetiior Gh. Paun ~lalomiteanu, Luminita Mihai Cioaba, Alexandru Ruja - Gribussy, trina Gabor - Zrinyi, Marius Lakatos, Delia Grigore, Valerica Stnescu etc. si a foleloristilor fromi (Costica Batalan). Bibliografie Ralko Djurc, istoria iteratuni rome. | historia rromane literaturaqi. Traducator: Sorin Georgescu: ‘referent, redactor, tehnoredactor: Gheorghe Sarau}, 2002, Bucuresti: Universitatea din Bucuresti, Editura CREDIS, 182 p.:v, si www.edu.ro Gheorghe Sarau, Culegere de texte in limba romani, editile 1995, 1999, 2000, Bucuresti: EOP “RA, 188 p. DIDACTICA SI METODICA PREDARII ~ Rromani versia - | pograma vas i generalo didaktika thaj i metédika e siklaripnasqi rromane éhibaqo / vaj an0-i rromani chib vas e siklarne | didaktika - Generalo tedria e sikléripnasqo procesosqi 1. | generalo didaktika (0 obijékto thal ¢ didaktikage funkcie. | generaio didaktka thal i specialo didaktka. E baranpnasge dirékcie Je akanutne didaktikage), 2. | didaktikani taksonomia (I tipologia le didaktikane obijektivureng: & didaktikane resimata thaj penge funkcie. O konkretisaripen le didaklkane obijektivurendo). 3. E siklaripnasgo procéso (E kotora thaj e variénte e sikiénipneasge aj le sikivipnasqe E siklaripnasqo procéso sar jekh relacia maskar sikidripen - siklovipen - evaluacia & formisaripnasqo - edukaciago karaktero e sikléripnasqe procesosqo). 4. E principle le siklarionasge procesosge (E generalo ndcie vaé e didaktikane principie. O sistémo le didaktikane principurengo). §. O Skolutno kurrikulumo (O koncépto thaj i evollicia. © ander le sikigiripnasqa - Karakleristike, xaninga, faktorura aj kritérie save den 0 ander le siklaripnasqo. Organizisaripnasae Stratégie le anderesgo le siklaripnasgo). 6. Siklaripnasge metdde (O statute tha) 0 manaipen le konceptosqe «imetdda ané-i didaktikani butt». | taksonomia le sikiéripnasge metodengi, © lachoresipen le sikldvipnasqe metodengo ko formisaripen tha) K-o zorgripen le bazutne astimatenge le sikiovnenge). 7. E siklaripnasge maskara thaj o integripen kadalengo and-o didaktikano aktivipen ( & siklaripnasge maskara - supdrto le didaktikane aktivionasqo: O psihopedagogikano molipen le siklarionasge maskarengo). 8. Didaktikane organizisaripnasge thaj Projekciage forme (| didaktikani projékoia - jekh kondicia jekhe molutne didaktikane aktiviprasaiE funkele le didaktikane projekciage. O ander tha) o nivo / nivélo le didaktkane projekclage) @. | Svaludcia ‘ané-o sikiBripnasqo proceso (\ evaluacia ~ jekh fundutni / bazutni komponenta le sitirbnasao procesosai. E objektvura tha) @ finkcie fe skoluine evaluaciage. & evalueciage fuaibale vas 0 Skoluino randamento / resipen. O rélo thaj 0 vastnipen le evaluaciage andve kadala : ~ ledukacia le astipnasai vas jekh sommolisaripen ~ 9 a¢havipen le skolutne mekhipnasqo; - istimulacia le ékolutne performanciagi +0 baraipen le sikl6vnengo senutnipnasgo. Lerakinamika & relaciagi maskar 0 siki&mno thaj o sikldvno an€-« sikldripnasge procéso (E favakteristike thaj fe edukaciage manajimata le relaciage maskar o siklamno thai 6 sikiovno Relacienge tipura) 1 bibliografia C. Cucos (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare $i grade didactice, lagi: Polirom, 1998 Tinea Cretu. Psihologia varstelor, 2001, Bucuresti: Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS, 380 PLY. siwww.credis.ro}. Romité 8. luicu, Mann Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucuresti: Editura Fundatiei* Dimirie Bolintineanu’, p. 332 p. Romita 8. lucu, instruirea scolars, 2001, lagi: Editura Polirom, Hatin Manolescu, Evaluarea scolaré- un contract pedagogic, 2002, Bucuresti Editura Fundatii“ Dimitrie Bolintineanu "248 p. lon Neacgu, Instrure si invatare, Bucuresti: EDP, 1999. Gheorghe Tomga, Consiierea si orientarea in scoald, 2001, Bucuresti: Universitatea Bucuresti Editura CREDIS, 218 p.{v. $i www.credis.co} DIDACTICA S! METODICA PREDARI - Versiunea in limba romana - Programa pentru proba de didactic generala side metodica predarii fimbii Jin limba rromani destinata profesorilor 4. Didactica — teorie generaia a procesului de invatémant (Obiectul gi functile didactic Didactica generala si didactica specials. Direclile de dezvoltare a didacticii contemporane) 2. Taxonomis Gidactica (Tipologia si dinamica oblectivelor didactice. Finalitajle didactice si tinctile lor Operationalizarea obiectiveior didactice). 3. Procesul de invatdimant (Componente si vanante aic instruini $i Invatari. Procesul de invétamant ca relatie Intre predare-invalare-evaluare Caracteri formativ-educattv al procesului de invatémant). 4. Principile procesului de tnvatamant (Principle didactice = Notiuni generale. Sistermu! principilor didactice), 6. Curriculum scolar (Concept §1 evolutie. Continutul invafamantului - Caracteristic, surse, factor si ctiteri care determing Confinutul Tnvafamantului, Strategii de organizare @ continutului Invatamantulul. & Metods de {nvatamant (Statutul si semnificatia conceptului de metoda tn activitatea didactic’ Taxonoma metodelor de Invatamant. Eficienta metodelor de Invatare in formarea si consolidares Competentelor de baza ale elevilor). 7. Mijloscele de invatamant si integrarea acestora. Inactivites didactica (Miloacele de invajémant-suport al actvilati didactice Valoarea Psihopedagogica a mijloacelor de invatamant. Modalitati de selectionare si utilizare a mijloacelor de invalamant). 8. Forme de organizare si de proiectare didactica (Prolectarea didacti > 2 unel activtahi didactice de calitate. Functile proiectai didactice. Continutul 1 nivelul project Gidactice). 9. Evaluarea in procesul de Invatamant (Evaluarea - component fundamental a rocesului de invatamant. Obiectvele $i functitle evaiuarit gcolare. Strategli de evaluare a randamentului scolar. Rolul si importanta evalu fn: + educarea capacitatil de autoapreciere; + prevenirea egecului gcotar. - stimularea performantel gcolare: « dezvoltarea personaliti elevilor 10. Dinamica relatiel profesor - elev in procesul de invatamant (Caracteristicile gi semnifcatile ‘educationale ale relatiei profesor - elev. Tipuri de relat) Bibliografie C. Cueas (coord.), Psihopedagogie pentru examenul de definitivare ‘$i grade didactice, lagi: Polirom, 1998. Tinea Cretu, Psihologia varstelor, 2001, Bucuresti: Universitatea Bucuresti, Editura CREDIS, 380 Pil v. si www credis.r0}, Romita 8, fucu, Marin Manolescu, Pedagogie, 2001, Bucuresti: Editura Fundatiel * Dimitrie Bolintineanu’, p. 332 p, Romi B. lucy, instruirea scolaré, 2001, lagi: Editura Polirom. fon Neacsu, instruire $i invatare, Bucuresti: EDP, 1999, Gheorghe Tomsa, Consilerea si orlentarea in scoald, 2001, Bucuresti: Universitatea Buicurest Editura CREDIS, 218 p. [v. si www.credis ro .