ROMBOL 1- 1979 Antrenament modern : 1. Condije fizica optima 2. Pregatire tehnica individuala 3. Comportament tactic ingenios Foarte important in antrenament este lucrul cu mingea Tactic vor 1. Ce trebuie facut si cum ne comportam cand mingea este la adversar ? 2. Cum ne comportam c&nd suntem noi in posesia mingii ? Perfectionate 1. Pasele in doi 2. Driblingul sub forma trasului la poarta 3. Patrunderea 4. Finalizare TACTIC cand adversarul este in posesie 1. Acoperirea terenului si a omului 2. Atacul adversarului 3. Exersarea luptei in dot Pentru prefectionarea tehnici jucatorilor - fiecare actiune cu mingea trebuie executata din alergare insofita de miscari rapide de intoarceri, evitari, starturi, sarituri. TEHNICA BUNA - stipinirea mingii in miscare rapida sub presiune de timp si presiunea adversarului — Tehnica dinamica, in miscare, joaca rolul cel mai important, in joc ai nevoie de tehnica de lupta si aceasta trebuie exersati permanent- ATENTIE”” Test cu echipa ptr. modul in care face fata la un turneu de pregatire cu echipe momentan necunoscute in alte condifii climaterice si in PERIODE SCURTE DE TIMP.HONNES WEISWEILLER: “La un turneu scurt ai nevoie de jucatori puternici”. Tanarul si aibe simtul mingii, privire buna ptr. joc, dribling, dorinta de a puncta, sunt preferafi jucatorii cu putere fizica mare, intelepciune in duel. FOARTE IMPORTANTE++tinsusirile intelectuale si morale, atitudine sdnatoasé fafa de dorinta de a invinge, de succes, ambitie, perseverenté la antrenamente. Existi dowd posibilitati ptr. cresterea fortei de joc a ECHIPEI— cumpararea unui jucator gata format ptr. un anumit post si includerea planificati a unor talente tinere in locul celor mai virstnici jucdtori. +++ E bine si le utilizim pe amindoua. MODUL DE VIATA_SPORTIVA+++FACTOR HOTARITOR PTR. DEZVOLTAREA TINARULUI FOTBALIST INTRE 18-21 ANI. ATENTIE ++++ pot ei face fata sarcinilor de la echipa de tineret + juniori, sila ECHIPA MARE. PTR . JUCATORIL TINERI +++ increderea in sine se obtine, introducindu-l si joace +++lucrul foarte mult cu mingea.. indiferent de post. VAMENTE DIVERSIFICATE cu mingea —cu cit sim{ul mingii ur cu atit mai bine se pot realiza miscarile tactice. ACTIVITATEA DE TINERET SA FIE BINE CONDUSA Trebuie avut RABDARE cu jucatorii tineri, dar si ei si aibe rabdare pind vor fi utilizati. FORTA, REZISTENTA, RAPIDITATEA - trebuiese bine antrenate-12- 18 luni. ATENTIE-+-+ cea mai buna si linistiti este utilizarea tinerilor jucatori pe un post sigur de mijlocas.-+-+jocurile de antrenament executate foarte serios, -+-+cel putin un joc pe siptamana ptr. verificarea randamentului. ~+-+NU PAUZA IN TIMPUL IERNIT eee ite indeménarea tehnico-tactica se dezvolta prin dirijarea GANDIRI JUCATORULUI—cat mai multe despre joc atributele jocului MODERN-—JOCUL EN VITEZA SI PASA EN VITEZA. INDICATII iNAINTE DE JOC,-+ 1. In centrul atentiei sta jocul nostru, noi trebuie si ni-l impunem. 2. Intereseazi modul de ajutor al dys. in teren. 3. Acoperiti toatd suprafata de joc. 4, Schimbati cit mai des directia de joc. Siguranta mare la pasare.1 EFORTUL AN JOC 150-180 2 DIFERENTA POST 3 ATTAQUANTS-- NIVEL DE JOC 3_ANTRENAREA VITEZEI 1 EVALUAREA JUCATORILOR 2 FACTORI DE AMELIORARE—TEHNICA SI ATLETICA 4FACTORI DE 1 INDIVIDUAL 2 FORME DE Al FIZIC SPECIFIC TEHNICA MENTAL 3 TIPURI DE ANTR, ATLETIC ECIFIC CONCLU: I----IMPORTANT IN ANTR. NT CONDITHLE DE JOC.1999 OBIECTIVE DE PERFORMANTA GR. 84 FIZAC i lansate 60m-150m i in (empo moderat -1000m Mergari de vitezi 5-10-15-20m Exerc te, elasticitate n Capacitate de efort de lungi du TEHNIC Exercitii ptr. dezv. simtut adversaral. Perfectionarea proc. si str. tehnice invitate—preluare, un-doi-ul, centrarea, devierea, lovirea mingii cu capul. Exercitii ptr. perfectionarea fentelor-si introducerea lor in structuri de joc. Exercitii ptr. inv. unor procedee si str noi—zone specifice de joc. Exercitii ptr. iny. paselor, prelu: mingii -lucrul cu mingea in condifii de miscare, ap i, conducere, tras la poart NEINDEMANATEC, Exercitii_ ptr. deposedarea din fati si lateral. Exercitii ptr, lovirea mingii cu capul din dep! cutie rapid’, TACTIC FORMAREA SI DEZVOLTAREA GANDIRIL TACTICE, A PREOCUPARIL DE INFORMARE IN TEREN, DE ANALIZA SI DECIZIE RAPIDA, PARTICIPARE MENTALA —PERMANENTA IN| JOC, IN VEDEREA CRESTERI RANDAMENTULUT IN JOC.A MIJLOACE TEHNICE DE APARARE FARA MINGE: 1 Pozitia fundamentala: -inalta -medie -joasa 2 Plasament: -in functie de aparitia mingii -deplasarea cu pasi adiugati marunti, fara a se ridica mult de la sol 3 Deplasarile in teren: -primele exemple: © fixarea mainii pe minge Oaritarea poz. Fundamentale “» Mers-la semnal —oprire in pozitie fundamentala “ Alergare... “+ Mers cu spatele-I-intoarcere.. * Mers pe genunchi * Sarituri cu mana pe soldu 2, MIJLOACE TEHNICE DE APARARE CU MING: 1, Prinderea mingei 2. Boxarea mingei 3. Planajut 4. Respingerea 5. lesirea din poarti CMIJLOACE TEHNICE DE ATAC: 1. Aruncarea cu mina 2. Degajarea cu piciorul JOCUL $I ANTRENAMENTUL PORTARULUL DE FOTBAL Pregatirea portarului. * Pregatire fizicd generala-intarirea si mentinerea sanatatii: -cresterea rezistentei organismului -perfectionarea formelor de manifestare a calitatilor fizice de viteza, forta si rezistenta modelarea calitatilor fizice de baz’ * Pregatire fizicd speci Nofo “NU EXISTA ECHIPA MARE, FARA PORTAR DE CLASA” CALITATILE FIZICE NECESARE PORTARULUL a. talie intre 1,78-1,85m b. greutate proportionala eu indltimea ©. vit. de depl., vit. de exec., vit. de reactie d. fort fe rezistenta f indemanare 8. mobilitate, elasticitate , suplete CALITATI TEHNICE prizd la minge blocaj sigur degajare cu adres transmisia mingii cu ambele maini plonjon de pe loc sau cu elan, in orice directie boxarea mingii cu ambele maini pasare precisa mingii wma nore CALITATI TACTICE a. plasament intervengii prompte joc pe linia portii si-n afara ci dirijarea apararit constr. Act. De atac si contraatac sandire tactiea meacs CALITATI MORALE $I DE VOINTA dissciplinat,curajos.calm,echilibrat prietenos,perseverent,hotarat pasiune ptr. fotbal dornic de progres spirit de echipa eaooe ENTUL PORTARUL' ‘RIL Portarul se plaseazd ta intersectia_bisectoarei_unghiului_ ABC. cu rerpendiculara din punctul B pe aceasta bisectoare CONCL| cu cat unghiul b se mareste, cu atat suprafata BD se micsoreazé-----deci ptr a avea sanse mari de a apara un gol treb. Ca jucdtor sa guteze mai departe de axa lung’ a terenului b. cu cat unghiul A se mareste. cu atat poarta este mai usor de apirat—pare paradoxal— DE lo4 jucitorul cand se aflé la odistant’ mai mare depoarta unghiul sub care vede poarta este mic A,si deci sansa ca traiectorie mingii si iasa din campul ABC este mai mare Daca jucdtorul a tras an acest cimp de la distant’, portarului ii va fi mai greu si apere.deoarece suprafata de apirat BC este mai mare PLASAMENTUL FCT. DE ZONA A.-portarul se gaseste la 800m in afara liniei portii si la 30cm de stalpul portii B portarul se giseste la 130m inaintea liniei portii si la 70cm de bara « 1,50m si fa 2m de la axa lunga a terenului D. Im inaintea portii sila Im de axa lunga a terenului JOCUL SCOALA NE AJUTA SA REZOLVAM URMATOARELE ASPECTE A. incadrare jucdtorului pe posturi,cu specificarea sarcinilor de joc, B. crearea clasticitatii jocului prin rezolvarea componentelor sale de bari atac-aparare, C. ducerea actiunilor cu viteza reala de joe, D, finisarea actiunilor de joc a grupului ,cuplului, compartimentului E. rezolvari tactice la lov. fixe. CE TREBUIE SA REZOLVE JUNIORII a. circulatia rapida a balonului b. pasarea mingii in sensuri contradictorii ©. sprijinirea actiunii celui care poarta balonul d. demarcarea continua a jucatorilor €. crearea prin joc a superioritatii numerice constante f schimbarea jocului de pe o zona pe alta OBIECTIVELE ANTRENAMENTULUI iros indemanarea, priceperea grupei si echipei tehnica individualé 3. capacitate fizica CEL mai diticil obiectiv al antrenamentului este realizarea unui joc cat se poate de coordonat—asadar intr in exclusivitate in acest scop. {. ABILITATEA PRICEPEREA ECHIPEI $1 GRUPEL 8 jocuri de pregatire ---dezv. Sist. De joc b jocuri de mini forbal—scot in evidenta principiile de joc © _antrenament analitic pe faze-—-intelegerea intre grupe de jucitori ~rel 4. antr. Tactic -—-jocuri fixate pe diferite faze de joc 1 2 TEHNICA INDIVIDUALA atat incadratd in situatiile de joc cat si izolat de j antreneze si singuri.~ exercitd umrenorul si colectivul asupra psihicului jucitorutui, in vederea imbundtitirié randamentului acestuia in joc. jucdtorii trebuie incurajati s& se Psihic = temperament, caracter, aptitudini Este cunoscut faptul ci sub influenta unor sentimente pozitive, capacitatea de efort a jucitorului creste. Se urméreste inliturarea emotiilor si sentimentelor depresive care scad functiile si randamentul organismului. Se fac eforturi pentru a da posibilitatea jucatorilor de a gindi lucid si sistematic asupra tuturor problemelor pe care le ridica jocul, Succesul este asigurat de armonia in care sunt angrenafi toti factorii — aceasta este cheia succesul Pregitirea psihologica se refer’ ta cele trei grupe de procese + de cunoastere de afectivitate + de vointi I Procese de cunoastere***se refer realitatea obiectivi obicei in joc: 7 ‘Terenul de joc -legat de acesta anumite acte si actiuni tehnico-tactice. * Juciitorii —proprii-partic. Ce stal > adversare Toate acestea se refer la perceptia vizuali si, legat de ea, a imaginile care rman in memorie, Jucitorul reactioneazi pe baza celor observate-ea trebuie dezy. in antrenamente. Observatia are la baz perceptia. Exersarea perceptiei trebuie facut constient, prin introducerea de teme speciale in exercitiile obisnuite, fie prin exercitii speciale. 2B 1 Mai sunt diferite jocuri cu sau iri minge. Chiar si lectia si aiba teme sareini speciale executate in cadrul unui joc de antrenament sau joe scoal pasele la adversar ~oprirea jocului, EANDIREA- legata de cantitatea si calitatea cunostintelor active Cauze care ar impiedica gindirea jueitorului: + dirijarea exagerati a antrenorului cu solutii fabricate, indentice; impiedicarea gandirii juedtorului in antren, si joc; > ipsa de preocupare de a rezolva singuri intr-un mod creator numeroasele probleme legate de jocul si prgitirea lor: predarea teoretic: nu este imbinatk cu cea practic’ si nu urmeazi o evolutie paraleli: Simpla expunere teoretici, fark folosirea materialelor intuitive, a tablei si apoi a terenului nu poate rezolva problema imbundtitirii gindirii de joc a forbalistulu de joc se recomanda: Ca mijloace eficiente pentru formarea si_perfectionarea gindi > prezentarea sistemului de joc, progresiv, cu participare activi a jucito % intirirea explicatiei cu materiale intuitive-tabli, filme, planse ete e aplicarea sistematici si evolutiva a lectiilor de sistem si tactic prin introducerea unor teme bine precizate in jocuri ~ seoali, verificare. competitionale: * discutii asupra progresutui reatiz: * observarea jocurilor altor echi % scoaterea din joc, dup erori si urmirirea de pe marginea terenulu explicat de antrenor; oS discusii, analize asupra jocului. a jocului II. Afectivitatea***emofiile, sentimentele Pericolele cele mai mari pentru randamentul jucitorului sunt provocate de: incordare excesiva, care apare inaintea jocului eu mizi may Slibirea mobilizarii la cele fark miziz Stiri depresive provocate de extrasportiv: Stiri de oboseald psiho-nervoase: Stiri de oboseala fizica. Pentru fiecare dintre acestea exist mijloace de stimutare: # Jocuri alese anume pentru pregitiren cu parteneri cat mai aseminitori cu adversarii viitor ¢ Filme comentate sistema © Activititi distractive bine selectionate. Aplicarea acestora incepe cu mult inaintea jocului si se continua inaintea jocului eu (sau pauzi): ~ Cuvintul antrenorului— recomanda: ~ Prezenta unor persoane care stiu si influenteze jucatorii in sensul dorit ~ Avanjarea adecvati a mediului ambiant, ca Pentru jocul de fotbal, sport de echipa caracterizat prin lupta directa si permanenti cu adversarul, pretinde: © Spirit colec Optimism + incredere + Compatibil seeee sarcini, discutii, sfaturi, glumeMe /sA > INSTRUIRE RUA > LOVIREA CU INTERIORUL LABEL PICIORULU! ATUL PIC = cea mai simpla si cea mai usar modalitate de a executa loviturile gi pasele de tarie mijlocie, care sunt cele mai freevente in timpul jocului + lovitura cu latul este metoda cea mai usoard gi mai precisa de a trimite mingea la distanta mica. Dirijarea precisa a mingii este asiguratd prin faptul cA, in momentul foviturii, mingea vine in contact cu o suprafata mare a labei piciorului situata intre articulatia degetului ‘mare,osul cdlcéiului si partea interioara a osului gleznei intors din coapsa gi din genunchi in afara, + pir. ca mingea sé fie trimisa precis, planul piciorului care loveste mingea trebuiu sé vind perpendicular pe directia in care vrem s& tragem-- este necesar ca jucatorul si-si incadreze ‘muschii labei piciorului si sa ridice varful piciorului in sus in aga fel incat in momentul lov , talpa sa fie paralela cu suprafata terenului. INVATAREA Antrenorul treb. si-neeapa predarea prin scurte explicajii asupra insemnatitii acestei fovituri. apoi va face DEMONSTRATIA ei, mai intéi in ritm normal, apoi analizand amdnunit iecare parte component a migcarii Este necesar si se insiste asupra pozitiei corecte a pasului de apropiere ficut cu piciorul, asupra pozitiei corecte a corpului si si se sublinize insemnatatea incordarii labei piciorulud cu care se trage in timpul ridicarii acestuia spre spate. TOATE EXPLICATILE VOR FI INSOTITE DE DEMONSTATIL ANTRENORUL va expl.. va DEMONSTRA si alegerea exact a locului in care piciorul trebuie si atingd mingea —portiunea dintre bont si cAleai s4 vind in contact eu MULOCUL MINGIL Exersarea lovituritor se fac in grupe de cate doi, ETAPA A-I-A. Executare fri minge a miscarilor care aledtuiese lovitura Executia se face de pe loc. incet . are atentie,atét CU DREPTUL CAT SI CU STANGUL Jucétorul va urmirii pic. Cu privirea, si controleze personal (NCORDAREA LABEL PIC , aducerea lui inaine, varful piciorului opus, poz. corpului ANTRENORUL urmareste migcarile jucdtorilor gi le va atrage atentia la CEA MAL MICA GRESEALA. Dupa ce juc. Ajung si execute in mod coresp. Miscarile in ritm incet vor treco la un ritm mai rapid, cu mai multd putere. Dupa aceea se va trece in mod succesiv la executarea in serie a ducerii piciorului inapoi si inainte, apoi ac Misc. Se va imbina cu pasul inainte facut cu pic. Pe care se sprijind corpul in timpul loviturii ai dup’ o mica siriturd in indltime,corpul jucdtorilui sf se reintoarci la pet. De plecare initial Jucatorul treb, sit execute migearea de lovire, iar dup’ terminarea loviturit si cada din ssirituré pe piciorul resp. si si execute lovitura cu st-tot Piri minge. Facand in serie asemenea sarituri alternative, juc. Va exersa lov, mingii sub forma unei migeari cominui Apoi ei vor executa lov mingii dupa un avant de edtiva pasi_-fara minge imeazi Tov. mingii de pe loc, din por static. JucKtoru) loveste mingea dup ce a excoutat atent pasul de apropiere cu piciorul de sprijin. Lovitura trebuie si fie slaba si dirijata drept i area se executi ancet, controldndu-se vizual cu cea mai mare atentic salasls corpului, ATENTIE-nu ma intereseaza deocamdati precizia Exercitil se repetd de. ori cu fiecare picior, apoi se executa tot mai v trimitindu-se mingea la partener sau la ANTRENOR, ETAPA A-3-A Lovitura se executi initial din mers, apoi cu elan de citiva pasi de alergare. la-nceput mai incet, apoi mai repede avand grija in permanent ca inainte de lovitura picionul de sprijin sa ajunga totdeauna exact in dreptul mingii. ETAPA A-4-A Juceatorul trage de pe loc, cu latul in mingea care 1 se trimite pe jos. Trimiterea mingii se face mai intai incet, apoi mai energic.La-nceput mingea nu va fi lovita decat drept inainte iar mai tarziu va fi dirijatd spre dreapta si spre st. in directia part. Sau a ANTRENORULUI Care-si schimba mereu locul ETAPA A-5-A Jucatorul respinge mingea care I se trimite, lovind-o din deplasare, intampinand-o din mers si apoi din alergare, tot mai rapid, in timp ce se deplaseaza La-nceput mingea I se trimite = jos, incet . precis, apoi tot pe jos dar mai energic si precis, iar juc. O intoarce ANTR tot Initial, ante. Ocupa o poz. fixd, pe urma incepe sa-si schimbe poz EL APA A- 6-4 fingea se trimite pe sus, in traiectorie inalté, arcuit, iar jue. O intoarce tot pe sus lov. cu Jatul Mingea se loveste in partea ei de jos, inainte de a ajunge in dreptul pic. De sprijin. La acest fel de lovire toracele se inclind in mod automat putin pe spate, iar dupa lov. jucdtorul las pie. SA urmeze directia mingii de aceea pic. Care a lovit este aruneat inainte gi in sus MINGEA treb. trimisd spre jue. Astfel incdt la-neeput si-1 vind de la o distant de 3- 4m, intr-un arc mai lung si dupa aceea de la 8-10m, intr-un are mai inalt. Jucdtorul va executa lovitura mai intai de pe loc, iar mai tarziu din deplasare, Exersarea se va face respectindu-se indr. De la etapa precedenta-static---apoi cu schimbarea poz. ETAPA A-7-A Mingea venita pe sus, pe 0 traiectorie arcuitd, este intoars& de jue. Pe jos in aga fel incat si revind la antr. Fara sf se ridice de la pmant. De data aceasta, conditia cea mai imporanta este ca juc. S& lase mingea sa intre sub el ,cu alte cuvinte sf intarzie lovitura pina ce mingea ajunge aproape in aceiasi linie cu pic. De sprijin. Acum, trunchiul se inclind automat inainte, iar jucdtorul loveste cu latul mingea in partea ei superioar’. FAZA MALAVANSATA A INVATARIL TAPA A-8-A Se executi lovituri ca la etapele 4,5 .cu deosebire c& juc. Trebuie s& efectueze ex Cu ochit Ja ANTRENOR, deci, juc. Va urmari traiectoria mingii cu privirea periferica, iar propiile sale migcdri le va controla cu simful misedrii Initial, antr. Va ocupa un loc fix, unde va astepta ca juc. Si-1 trimita mingea, Pe urma va- cepe si-si schimbe locul gi in sfirgit, dupa imiterea mingii, ante. Va indica la care dintee echipierii trebuie sa trimita mingea in aceasta etapa, juc. Va urmari mingea cu privirea sa centrala numai atat timp cat se afla in ‘mana antr. Dupa aceea, urmérirea mingii se va face cu privirea periferica.L.a-neeput ANTR IcVa servi mingi trase incet, apoi din ce in ce mai energic.Se urmareste ca jue Sa se orienteze chiar in momentul pornirii spre mingi si si-si concentreze atensia asupra -aprecierii poz. coech. $i a adversarilor. ETA A in aceasta etapi jue. isi insuseste lovitura din DROP Cand mingea este tras pe sus , juc. O loveste inainte ca ea si fi ajuns in dreptul planului corpului, adica imediat ce ricogat de la pamént.Cand mingea este tras jos se cere ca in ‘momentul lovirii ea sa se afle pe aceeasi linie cu glezna pic. De sprijin +++ Ptr. ca jue. $4 prinda bine momentul in care treb. lovitd mingea, este necesar ca la- nceput exere. Din aceasta etapa si lase mingea si cada din propiile maini, incercdnd in felu! acesta si loveascd cu ambele pic., atat razant cit si pe sus. Dupa aceea, mingea va fi aruncata de ANTR., sau part. .ugor, arcuit, la-neeput, apoi imprecis si de la dist. Mai mari ETAPA A-10-A Jucdtorul Toveste cu latul mingi venite razant si in traiectorie arcuitdexecutand in acelasi timp intoarceri de 90 si 180° intai va intoarce cu pic. Drept o minge venita din stanga, executand gi o intoarcere la 90" spre st. Apoi va lovi cu pie st. 0 minge venit® tot din st., ficiind de data aceasta o intoarcere de 90° spre dreapta. ESTE NECESAR SA SE PUNA ACC. PE RAPIDITATEA INTOARCERH deoarece gi la exercitiile fra adversar este important ca jue. SA execute miscarea cu aceasi rapiditate, Pe urmé juc. Va lungii mingea care vine spre el razant, facdnd o intoarcere la st -mprejur. lovind mingea care trece prin st. cu latul pic. Dr Acest exerc. Se va face mai intai cu mingi oprite in loc, apoi cu mingi care vin pe jos si incet si in sfarsit, cu mingi venite tot mai tare cu , ambele pic. Si pe ambele parti LOVIREA MINGIE CU RISTUL ETAPA A Jucatorul fine mingea cu ambele maini, lasdnd-o sa cada pe picior atunci cand aceasta este dus inainte, astfel ca mingea si-l revind in mand Pe urma se repeti aceeasi migeare trim Mingea partenerului Lovitura mingii treb. s& se faci absolut regulamentar pind in cele mai mici amanunte. Rostul acestui exercitiu este ca jucdtorul sa simtd cét mai bine si mai usor PUNCTUL EXACT iN CARE PICIORUL TREBUIE SA INTALNEASCA MINGE A +++ram inceput cu et. a 2-a deoarece la lov. cu ristul se parcurg aceleayi etape + introduc acest ETAPA Al2. Jue. Respinge mingea venita pe sus sirind la ea in aer Lovitura se executa cu ristul st. $i dr. pe sus si razant, cu mingi primite din apropiere si de fa distanta. JUNIOR NU VOR incepe sa loveasca mingea cu latul piciorului, asa cum o fac incepatorii. Juniorii nu mai sunt incepatori si nici nu trebuie tratati ca si cum n-ar mai fi tovit mingea—vezi si orgoliul--- insi ANTRENORUL trebuie si acorde o atentie deosebita loyirii mingii cu ristul, pentru ei detaliile nu sunt prea clare, de aceea multi dintre ei rag cu partea din afara sau cu cea din interiorul ristului TAR GRESEALA cea mai freeventa pe care 0 fac este aceea ci nu-si ineordeaz’_indeajuns faba picionului in momentul potrivit Lovitura cu ristul este aceea ptr. care se ofera cele mai multe ocazii in timpul jocului O lovitura tras cu ristul este eficace aproape in toate situatiile. lar in momentele cele mai (z‘importante, cum ar fi- trasul la poarta, degajare, pasei la distant, pasei cu efect .se poate spune ci aproape nu exista alti posibilitate, DE ACEEA invatarea acestei lovituri trebuie itd cu cea mai mare grija, Din punct de vedere anatomic, lovitura cu ristul este una dintre cele mai usoare si mai firesti_miscari, ptrcd jucatorul loveste mingea cu_mijlocul_partii_superioare_a_labei piciorului -ce se aflé incordat- adicd cu oasele mijlocii ale labei pic, Datorita anatomice a art. Gleznei nu existé nici un impediment ptr. incordarea labei pic. in directia mingii—totusi aceasta este migcarea pe care juc. $i-o insuyese cel mai greu ~de ce- se tem ca nu cumva s& nu loveascé in pamant, Lovitura se executd in felul urmat cu pic. Drept juc Paseste langa minge cu pic. St. usor indoit din genune! osul diniuntrul al gleznei si ajung’ pe aceiasi linie cu eentrul mingii Pic. drept puternic indoit din genunchi, se ridicd spre spate din coapsa si chiar din aceasta clipa jue Incordeaza laba pic. Pe cit este posibil. Toracele este inclinat inainte, cu umarul sting mai in fata. cu umarul drept rimas putin in urma, iar bratele se intind lateral, ca 0 consecinta a miscarii iresti pentru pastrarea echilibrului, ODATA CU INV. FIECARE! MODALITATI DE A LOVI MINGEA SE VA INV. SI FORMELE CORESP. DE PRELUARE A MINGII In timpul jocului, preluarea mingii se face de cele mai multe ori cu latul pic, deoarece ofer’ cea mai mare siguranté, intrucat mingea vine in contact cu o suprafatd mai mare a labei pic Miscarea de baz a fiecdrui mod de preluare a mingii este franarea fortei cur care vine mingea. Aceasti franare se produce printr-o usoara cedare a piciorului in directia deplasarit mingii, in clipa in care mingea intilneste piciorul juc., acesta igi retrage pic printr-o migeare rapida si moale in direcjia spre care se indreapti mingea. La-nceput cind ei invata acest mod de a lucra cu mingea .miscare treb, s& alba o amplitudine pronuntati- inst pe masurd ce I se dezvolta simul mingii, acesta se va transforma intr-o miscare abia perceptibild CONDITIA CEA MAI IMPORTANTA este aceea ca juc. si-gi lase piciorul atat de moale, incat mingea si impinga din loc pic., prin aceasta s& 1 se amortizeze viteza gi ea sd ramind in faja jucotorului Jucdtorul intémpina mingea cu latul pic., findindu-si pic, Ridicat. cu mult inainte de linia piciorului de sprijin. Amortizarea vitezei mingii se face in asa fel, ineat i clipa cand mingea vine in atingerea cu pic.lasat moale, acesta si fie tras bruse inapoi Migcarea ca atare se aseamana cu lov. cu latul piciorului, cu singura deosebire ¢4 mise. Pic data aceasta se executa i in sens invers. LUAREA CU RISTUL ~ executarea acestei preluari se aseamiina cis preluares mingit cu latul pic., cu deosebire ci de data aceasta juc. intémpina cu ristul mingea care vine spre Aceasta modalitate de a prelua mingea este folositi indeosebi la preluarea mingilor care Vine la inaltime mica. Deoarece mingea vine in atingere cu o portiune mai mica din suprafata ghetei, este posibil si ricoseze cu usurintd, De aceea, preluarea mingilor cu ristul nu oferd o atata siguranti PRELUAREA MINGILOR VENITE PE SUS -elementul hotarator este si de data aceasta Sieniatcs poet si rapida a miscarii, atét atunci cand un jucdtor sta pe loc.cat si atunci nd alearga si executi intoarceri sau fente pi mingilor venite pe sus, se poate face cu ristul, cu latul pic..cu calcaiul .cu coups, cu pieptul, cu caput, functie de directia, indljimea si traiectoria mingii. Momentul cel mai important in executarea preluarii intotdeauna amortizarea vitezei mingii, franarii ei prin PRELUAREA CU RISTUL—ETAPA A-1-A--- jue. fine mingea in mand, 0 lasd s& cada gi apoi o retrimite cu pic. in mand, cu traiectorie usor arcuita. Migcarea de preluare a mingii venite pe suis se face exere. Tocmai invers migcarea din acest exercisiu rETAPA A-2-A—exersarea migcarii fird minge Jue. igi ridied pie, Indoit din genunchi sau il Iasi si cada usor. Laba pic. Este usor incordata de sus in jos. iar -coborirea pic. Se face din genuncehi si din coapsa, Misearea de coborire va fi rapida de la- nceput si se va accelera in mod progresiv. Executarea corecta a migearii se va face cu ambele pic. cu pic. Mai indemanatec de mai multe ori. ETAPA A-3-A~-jue. va face exere. Individuale, aruneand-si mingea ceva mai sus decit I\imea capului, yi ovor prelua cu ristul labei pic. Ridicat cel pusin la inaltimea goldului. astfel ca mingea si cada usor inaintea juc. in aceasta etap cedarea_trebuie si tie ampla, ‘putin exayeratd- pic Se ridicd sus in intampinarea mingii si o insofeste in ciderea i “aproape pind la pimant, ptr. ca mingea si ramaind cit mai mult in contact cu piciorul in felul acesta jue. va avea senzafia mai precisd, a frandrii, a amortizdrii vitezei mingit Pe masurd ce juc. se deprinde eu ac. Migcare, ea devine tot mai putin ampla si mai fina ETAPA A-4-A---juc.igi arunea mingea la 3-4m gi opreia in cadere -juc. st& pe loc si preia mingea pe care I-o arunch ANTR Cu o traiect TAPA A-6-A---juc. preia mingi, aruncate precis de la dist. De 8-10m. APA A-7-A-—-acelasi ex. numai 3 juc. are privirea indreptata spre ANTR , el urmareste mingea numai cu privirea periferied. La-neeput preluarea mingii in asemenea conditii mu reuseste intotdeauna, Cu timpul insi, jue. isi va largii orizontul vizual, ceea ce reprezinté un avantaj urias in jocul de fotbal ETAPA A-8-A---juc. preia mingii aruncate imprecis. de la o distant de 8-10m. cu traiectorii mai lungi sau mai scurte, miscdndu-se sau plasandu-se in timp ce executa preluare, la-nceput cu privirea la minge mai apoi cu privirea la ante. Sau part ETAPA A.9-A-—juc, preia mingi aruncate pe sus, inti de la distanje de 34m apoi de la 8- 10m executind in acelasi timp intoarceri de90.Aceste intoarceri spre dr. sau st se efectueara in clipa in care jue. preia mingea .adicd in momentul in care mingea intilneste ru ‘A PRINCIPIL DE BAZA mention&m ci preluarea mingii treb. s& se facd totdeauna cu ic. Dinspre partea in care se executd intoarcerea LATUL PIC. A MINGIL VENITE. PE SUS -juc. preia mingea veniti pe sus cu latul intors in sus, al pic. Ridicat in fata pana fa viljimea genunchiului Punctul de intalnire a pic. Cu mingea coincide cu pet in care se Joveste mingea atunci se executa lovitura cu latul pic. Piciorul este rasucit puternic din genunchi si din coapsi, decit la lov cu latul, ptr. ca partea dinauntrul pic. Sa fie imtoarsé in sus mai bine zis sa fie asezat perp. Pe dir. Zborului mingii GRESEALA cea mai frecventa—juc. nu-gi ridica indeajuns pic. in faté De aceea la exersareea misc. Fara minge ANTR. , TREBUIE SA URMAREASCA CU CEA MAL MARE ATENSIE CA JUC. “ATORIL gi ridice pic. in fata liniei pic. De sprijin, in aga fel it latul pie. Sa fie intors in sus. Acest mod de preluare a mingii treb. exersat cu foarte mulié atentie, insistenté, deoarece este solutia cea mai freeventa si cea mai eficace pe care jucdtorit 0 pot adopta in timpul jocurilor PRELUAREA CU COAPSA---a mingii venite pe sus- juc preia mingea venit in traiectorie arcuité cu partea de mijloc a coapsei ridicate pana in poz. orizontala in clipa in care mingea int. Coapsa, aceasta este lasata in jos, ptr._a se amortiza viteza mingii prin cedareacoapsei LUAREA CU PIEPTUL-—mingile venite la inaljimea pieptuluijcu traiectorie dr., se face cu trunchiul usor inclinat inainte,ptr_ca atunci cand mingea intalneste pieptul, juc. si- si retraga putin pieptul amortizand in felul acesta viteza mingii. Poz. bratele conteaza foarte mult, bratele se fin indoite din coate si inainte feCand mingea vine pe o traiectorie inalt&, este aceea de a intra sub minge cu trunchiul indoit din sale gi cu pic. Usor indoit din genunchi, Cand mingea intalneste pieptul bombat al jue. . acesta igi indoaie si mai mult corpul pe spate di sale. contribuind la amortizarea vitezei mingii si printr-o usoard migcare de cedare a genunchilor. La mingile inalte treb. sa se pund accent indeosebi pe inclinarea pe spate @ trun chiului din gale. Jue. vor intimpina mingea cu bratele desfaicute lateral, ptr. ca nu cumva mingea ric. Din piept si fie atins& cu mana. JOCUL CU CAPUL, Deprinderea juc. cu jocul aerian mu este de loc usoara, din cauzi c& pielea fruntii este sensibild. DE aceea se recomanda ca exersarea jocului aerian si fac& parte din programul fiecdrui antrenament, Mingea se loveste intotdeauna cu fruntea si anume cu partea de sus a mijlocului fruntii---O REGULA IMPORTANTA---in clipa cénd mingea intalneste capul juc , muychii gatului sa fie incordati, iar lov. cu capul sé porneascd din$ALE ,ptr. ca baza migcarii cere duce la fovirea mingii cu capul sd fie o migcare de pendulare a intrgului trunchi GRESEALA—cea mai frecventa pe care o fac jue. se datoreaz’ faptului c4 ei igi apleaca pe spate sat inainte numai gitul de aceea mingea este trimisi cu capul, fra st aiba destula pputere. Deasemenea este necesar ca in timpul loviturii eu capul, ochii sa fie deschisi, ptr a urmarii sosirea mingii si directia in care a pornit, precum si poz. adversarilor. La-neeput aceasta cerint’ pare dificila, dar ineetul cu incetul, juc. se desprind cu ea Lovirea mingii cu capul, de pe loc Jucitorul sti cu picioarele, departate lateral, cu genunchiul usor indoiti si cw trunchiul inclinat din sale spre spate Capul este tinut in pozitie natural, in prelungirea trunchiului.In clipa sosirii mingii, jue. isi intinde genunchii,isi inclind rapid trunchiul inainte. isi incordeazi muschii gitului si loveste mingea in asa fel, incat mijlocul frungii s4 intalneasca ‘mijlocul mingii.Dacd juc. vrea trimita mingea cu capul pe 0 traiectorie inalta va fi oblivat si loyeased mingea in partea de jos cu partea de sus a fruntit Dac’ jue. intentioneaza sa trimité mingea cu capul lateral, spre dreapta sau spre stanga, 0 va ija tot cu partea de mijloc a frunti, dar va fi necesar si-si rdsuceascd si trunchiull in directia in care trimite mingea. Trimiterea mingii cu capul spre spate se face de asemenea cu mijlocul fruntii, dar cu capul lasat pe spate Miscarea—ta fel ca gi la loviturile cu capul pe directia inainte-trebuie s porneascd din genunchi. Lovitura cu capul indreptat’ in jos se executi la fel, numai ci mingea trebuie lovité cu fruntea de sus in jos, astfel ca migcarea de incheiere a acestui fel de lovitura si zvacneasca si capul inainte Dirijarea mingii in jos are rol insemnat si in jocul de pase DEGAJARILE cu capul pot fi executate si cu partea superioar&- din dr. in st.- a fruntil. Ptr. aceasta, jucdtorul se indreapta lateral tata de directia ‘in care vrea si trimité mingea cu capul si nu-si mai inclin3 trupul pe spate, ci lateral § de aceast data este necesar ca loviturd si fie executati din sale. cu 0 miscare de pendulare—se recomanda ca migcare sd fie executa mai intai far minge Revenirea la pamant, dupa executarea loviturii, se face intr-o usoara fandare, cu genunchii pulin indoiti, pe ambele pic. Ptr. ca jue. si poata poi mai departe. APTITUDINEA de a calcula exact momentul sdriturii si a aprecia traiectoria mingii necesita exercitit indelungate.Lovitura cu capul executati in timpul inaltarii in sdritura va ft mai puernicl, pire jue, imprimd mingi si fora siturit sale Aceasia aptiudine se Jucreaza Ia fiecare antrenament , el trebuie Si imprime jucdtorilor sai tocmai aceasta migeare de pendulare a trunchiului La-nceput aceasta migcare se executa in asa fel incdt capul sii nu se migte de loe, nici maear dupa zvacnirea trunchiului.Caput trebuie s4 ramana in prefungirea liniei trunchiului, asttel ca juc. si urmareascd mingeaETAPA a-l-a-—jucdtonul va exersa migcarea loviturii cu capul fara minge in timp ce trunchiul executd migcarea de pendulare jue. va lovi viguros cu capul © minge imaginara ETAPA a-2-a---jucatorul va lovi cu caput mingea pe care gi-o aruned cu mina, trimitind-o inainte, in felul aceasta, antrenorul sileste pe jucdtorul s& se incline pe spate in fata mingit aruncate de el insusi, Antrenorul si urmareasea si ochit jucdtirilor ETAPA a-3-a---mingea va fi aruncaté de un coechipier din apropiere adied de la 0 distanta de 2-3m, iar jucitorul o va intoarce cu capul, stind pe loc.Lovitura se va executa absolut reglementar—atentia la executia corecta a migcarii, nu se insista pe dirijarea ‘Dupii aceea, coechipierul va arunca mingea precis, in traiectoric lind, dar de la distant 1a 6-8m pe jucttorul va continua si loveasca mingea cu capul, de loc. dar se va insista ca dirijarea mingii sa fie din ce in ce mai precisA, In etapa urmatoare mingea va fi retrimisi cu capul precis coech Agezat in fata jue. iar lovitura se va executa din migcare Apoi se va trece la dirijarea precisi a mingii cu capul nu numai inainte dar si lateral in iferite directii Joviturile se vor executa din miscare, intoredndu-se mingii aruncate imprecis.-exercitiile se vor executa in grupe de 3 jucdtori in etapa urmatoare juc. vor trimite in jos mingi primite din directii diferite, loviturite vor f vutate la- nceput Par siritur’, juc. cdutand s& se plaseze cat mai bine la minge ra invata loviturile cu capul din sariturd se vor avea in vedere aceleasi ctape Pr. a aprofunda jocul cu capul se recomanda jocul de volei cu capul O METODA fb. este ‘si fovitura cu capul a unei mingi atirnate-aceasté modalitate de a executa dezv. F . mult ‘simul sesizarii momentului in care trebuie lovita mingea, si in general fehnica jocului cu capul si supltea LOVITURA CU CAPUL DIN PLONJON-—---antrenorul trebuie si foloseasct o anume metodica ptr. a invata pe juc. acest plonjon, astfel ca ei si-1 execute fara teama- ETAPA a-l-a = jucdtorul sta pe ambi genunchi. cu piept, trebuie indoit progresiv din cot, incdt corpul s& ajunga la pmant fara s& se izbeasca ETAPA a-2-a-aceiasi migcare pornind din poz ghemuit tot cu brajele tntinse inainte Migcare de culeare pe burt se executa cu intinderea genunchilor, mai intai cu corpul indoit din sale, apoi complet intins si chiar in extensie Franarea cu bratele se face la inile intinse inaimte si se trimeste pe ETAPA a-3-a-—-aceiagi migcare pornind din pozitia de drepti, asezat pe burt, cu capul indoit din sale TAPA a-4-a---plonjon din poz. ghemuit, cu o mic saritura, aterizare pe sol .spri ini si culeat pe burta La-nceput sAritura va fi mic, pe urma din ce in ce mai mare ETAPA a-S-a---din poz. de stand, juc. sare cu ambele picioare deodatd, ajungiind la pamant in poz. culcat pe burta cu corpul indoit din gale, franind cdderea cu mainile aduse in dreptul pieptului Aceste exere, Se vor executa pe un teren moale initial firé minge, de pe loc, apo din alergare lenta iar pe urma tot mai rapida, cu sdrituri din ce in ce mi Antrenorul va corecta orice greseala, \du-se indeosebi de folosirea justi a bratelor inceput mingea va fi dirijaté numai inainte apoi si lateral, iar antrenorul va trimite ingea din diferite directii, exersarea va incepe de pe foc si dup& accea din alergare 4 it in> Daca jucdtorii au atins un grad corespunzator in insusirea acestui mod de a lovi mingea eu I, se va trece la folosirea loviturii cu capul, ptr. atrage la poarté. Apoi se folosese diferite Prin conducerea mingii se intelege acea serie de migcdri bine cunoscute, pe care jucdtorul le executa pra conduce mingea din fuga, in fata corpului su sau pe ling’ corpul sdu, cu una din partile labei piciorului, cum ar fi ristul, latul piciorului, partea exterioar’ a Conditia fundamental a unei conduceri corecte a mingii este ca mingea si mu se indeparteze mai mult de 1-1,5m de jucétor, cu alte cuvinte, in timpul conducerii mi aceasta nu trebuie loviti, ci impinsi, manevrata, “batuta’, prin migcdri foarte fine gi usoare Numai cu aceasta conditie juc. vor avea posibilitatea ca la momentul oportun s-o paseze repede, sd tray prin surprindere la poarta sau ~dac& sunt atacati de un adversar- si schimbe directia de inaintare printr-o fent4 mai neasteptatd, si opreascd mingea, s-o conduc’ mai departe Ptr a conduce mingea cu repeziciune, respingand totodata atacurile corporale reglementare ale adversarului, este necesara 0 oarecare modificare a migcarii de alergare (acea protjare a bratelor). Antrorul trbuie sé predea acest fel de alergare, pe care jucdtorii il vor folosi exclusiv atunci cand conduc mingea. in acest scop este necesar si. programeze foarte muite exercitii speciale si anume: mai intai aler yore Fs mings Beit. cobstacole, cu pasi marunti, ‘prcum si alte teme care trebuie indeplinite in ucitori si execute aceleasi exercitii cu vam Rostul acestor xref ‘este ca jucdtorii sa -ajunga si atunei cand conduc mingea la ovitezi aproape identica cu aceea pe care o pot inge cand aleargi fir’ minge Daca jucdtorii vor alerga cu mingea folosind o tehnicd de deplasare defectuoasa, cu padi mari, iar echilibrul lor va deveni mai putin stabil, astfel ca adversarul va deposeda mai ugor de minge. Jucatorul care conduce mingea va putea spori eficienta echipei sale numai daca-si imparte ‘atentia intre minge ,intre coechipieri si adversari-este necesar ca jucé torul si conducd ‘mingea cu capul ridicat, astfel ca aceasta s& raména in cémpul sau vizual, adic va trebui sa cand privirea si asupra mingii pe ca 7 ragnd la poarta sau pasind-o unui coechipier- este impins& alternativ cu ambele pic., it in timpul cursei jue. vespectiy spre poarti sau spre actiunea urmétoare- in clipa cfnd este atacat de un adversar care vine lateral, jue. este obligat si conducd mingea numai cu pic. Opus directiei din care este atacat Cand directia de Inaintare se schimba, mingea va fi condusi cu latul caz de fente, adversarii, adeseori cu talpa CO! DEOBICEI PE DISTANTE SCURTE-0.5~ TALPA SE FACECEREA MINGII CU RISTUL—cea mai fireasca si in aceleasi timp cea mai ‘$i sigur metoda de a conduce mingea- atunci cand directia de inaimare este drept inainte- este conducerea cu ristul fiindea in timpul alergarii ristul labei pic Este indreptata in directia spre care se alearga in clipa cand pic. intélneste mingea, aceasta treb si ating’ in Mingea trebuie atinsi “moale”, aproape “dezmierdind-o”, atit cu partea dinduntru si dinafari a vistului -a_ - exercitii orientate inspre insusirea acelei alergari mai sus amintite, dupa care r conduce mingea in pas normal (din mers) cu ristul, drept inainte, cu ambele Picioare, alingand-o alternatiy cu stangul si dreptul apa 3 Vor conduce mingea numai cu un singur picior si anume cu cel mai putin etapa a-Ill-a — aceiasi conducere inainte dar in pas de alergare tent : -a ~ acelasi ex. In pas de alergare lenta , cu ristul drept inainte, alternativ eu ‘conducere wsoteste dinto. ‘parte Mingea este impinsi putin eu latul pic. St, care este adus pani la nivelul piciorului dr de sprijin, In felul acesta, mingea este condusa cu pasi adusi din urma. ‘Trunchiul este aplecat inainte si rdsucit complet spre minge, astel ea umarul dr si ajunwa pe linia directed in care se face inaintarea, Aceasta pozitie a corpului este necesari ptr a impiedeca pe adv ‘Sa ajunga la minge Exercitiul se repeta cu celatalt picior. la-nceput in ritm mai lent i fird _adversar apoi mai repede si in prezenta adversarului ‘etapa-V1-a- conducerea mingii in cere, intai cu latul pic , apoi cu partea dinafara ghetei, la ‘eeput cu st., dup aceea cu dr., alergand cu pasi rari gi fa urma din ce in ce mai repede, -etapa-V conducerea mingii in linie serpuiti cu partea dinafari ghetei si cu latul piciorului, intai numai cu dreptul, pe urma numai st ~ctapa-Vill-a- acelagi ex., cu deoscbire ci mingea este condusi: numai cu latul pic, alternativ cu st. si cu dreptul. Cind juc. inainteaza, spre dreapta, el conduce mingea cu Jatul ic.st., iar cand inainteaza spre st., cu latul pie. Drept. ~elapacIX-a- executarea et 7,8 printre obstacole agezate din cu sch. Cit mai rapida a directici *tapa-X-a- conducerea mingii cu pagi siltat, cu latul piciorului drept si sting Juc. conduce mingea incet, in poz de fandare laterald, impingind in faa sa mingea cu laba piciorului, intoarsa usor induntru de la un picior spre celalalt SCOP-acestui ex—juc. si-si dezvolte simul mingii, impingind mingea de cit mai multe ori de la un picior la celilalt -etapa-X1-a- conducerea mingii drept inainte cu latul pic Drept si stang, in asa fel incat dupa fiecare 5-6m si execute cite o intoarcere completa, o data spre st, intoreind mingea cu _fatul pic. Drept si o data spre dreapta cu latul pic. SLANTRENORUL VA AVEA GRUA CA JUC. SA SE INTOARCA INTR-UN CERC CAT MAI MIC Pir acesta jue. treb. sa incline mult trunchiul in directia in care se intoarce, executind cu pie De sprfin un salt curt si rapid in directia coresp. acelasi ex. Fxecutat cu partea dinafara a labei pie. Dr si st. nducerea mingii cu talpa, inapoi de pe loc, in timp ce juc. se f re Jucdtorii vor calea pe centrul calotei sup. A mingii cu partea dinspre caleai a talpii, -rostogolind in felul acesta mingea sub ei, spre spate Z -elapa-X1V-a-conducerea cu talpa inapoi in linie dreapta, exec, in acelasi timp sarituri 3 latul piciorului, avand un adversar car 3m jue.treb. sé se deprinda-etapa-XV-a- conducerea mingii inainte cu ristul, iar dupa 5-6m executarea unei intoarceri_ ‘complete in timpul c&reia mingea este condusa cu talpa in jurul corpului -etapa-XVL-a- conducerea mingii ridicdnd-o culaba pie... cu ristul, cu genunchiul. eu capul, cu inaintare lent, apoi mai rapida. -+CONDUCEREA MINGII CU FENTE-> adv. Se afld in fat 1. jue. care conduce mingea, ajungand la 2-3m in fata adv, se intoarce bruse cu mingea spre dr. sau spre st, apoi isi continua inaintarea in directia initiala 2. Jue. face o fenti din corp spre dr. la 5-6m de adv. isi inclina corpul spre dr. .apoi isi ocoleste bruse adv. Spre st, conducdnd in timpul acesta mingea mai departe, cu latul pic. Dr Juc. simuleaza o lovitura de la 5-6m de adv. in realitate ins& se abate in unghi de 90" de la dircctia initiala de inaintare “4. Juc. trimite mingea pe jos la st. adv.siu si Prd a-si micsora viteza, il ocoleste din alergare prin dr cond, Mingea mai departe._ 5. Jue, opreste brusc mingea la 3m in fata adv. isi inefin trunchiul intai spre st. apoi spre dr. face chiar un mic pas cu pic. Respectiv in partea spre care a ficut fenta, pe urma trece cu mingea prin st. adv. 6. Jue. opreste mingea condusa, igi inclina trunchiul spre st. calcd cu dr. peste minge, ca gi cand ar intentiona si porneascd spre st., in realitate ins& el impinge mingea cu partea din afara a pic dr. spre dr. ocolind in felul acesta pe adv 7. Jue. opreste mingea in fata adv., simuleaza intentia de a executa lovitura in realitate insd executi o intoarcere de 270", conduc. Mingea cu talpa 8. Acciasi fenti ca cea de mai sus cu deosebirea c& jue. conduce mingea cu talpa, sarind inapoi, apoi executa o intoarcere de 90° si continud cursa cu mingea -b+ ciind adversarul alearga pe King’ jue. care conduce mingea- 1. jue. care conduce mingea se opreste bruse, oprind mingea cu talpa, apo se abate in tunghi dr. spre st. ori spre dr de la directia initialé de inai Jue opreste mingea la fel ca in cazul precedem dar Girectie initials 3. Jue. isi duce pic. Deasupra mingii in timp ce conduce ca $i cand ar vrea in realitate ins igi continua inaimtarea-fenta numita “bicicleta’ 4. Jue. opreste mingea cu talpa, dar igi continua in plina vitezd cursa fra minge, ptr a ‘atrage dupa sine pe adv., iar coechipierul care a urmarit faza pe la spate si poatd conducd la réndul siu mingea nestingherit 5. Jue. conduce mingea in alergare uniform’ pe o distanfa de 8-10m, iar dupa aceea accelereaza bruse alergare, continua dupa ce a ocolit pe adv. Prin fata -ontinud apoi inaintarea in ‘opreasca. -DEPOSEDAREA ADV. DE MINGE- Fiecare jucitor treb. si cunoascd diferitele procedee de a deposeda. inclusiv ‘portarul fa iesirile din poarté -Atacantii la rindul lor treb. si invete cu asiduitate deposedarea adv. De minge Jucitorii treb. sf se deprinda cu acest iucru, chiar de ednd sunt juniori, cu atét mai mult cu cat nu se stie niciodata care dintre tinerii atacanti va ajunge peste ani si joace in apirare. in caz cd dezv (4 to-Calititi fizice, aptitudini necesare.Principiul preg. tehnice muttilat Cere deasemenea ca fiecare juc. si-nvefe absolut toate elementele de ordin tehnic a-deposedarea care | in fata juc. igi poate deposeda adv. Care conduce mingea piisind in faa ei, n asa fel ineat osul gleznet pic. SA ajungi in dreptul sxiiocahs rings Odata cu aceasta juc. isi a tH) corpului siu si se lase pe pic. Cu care vrea si deponcdeze pe adv Daca isi tine numai pic. In fal inuind s-o ee ‘mai departe celelalte elem. De ordin tehnic Pur_a deposeda adv. Se pot folosi si solu femtate Aparatorul face o fenti cu corpul spre st. inclina bruse trunchiul spre st., ca gi cand ar vrea si paseased spre st , in acelasi ins& cale’ repede cu dr. in fata mingii sau face un pas mic spre st . intervenind efeectiv cu dr Jucatorul poate interveni si cu talpa- aplica talpa oblic la mijlocul calotet in partea dinspre el a mingii, impiedecdind astfel pe adv. Sa-si continuie cursa cu mingea Antrenorul este dator si atrag& atentia jue. c4 mu trebuie s& pun’ talpa cu genunchiul intins si nici deasupra mingii, fapt ceea ce ar duce fa a pune in pericol integritatea corporala a sa dar si a adversarului Indepartarea mingii_prin_plonjon- cand atacantul se afla cu mingea in fata aparatorului, asteptand in mod vadit ca 4 atace, apiratorul face un salt inainte cu pic. Intins, cAzind pe spate si indepartand in acelasi timp mingea din fata atacantului ‘Sau se poate recurge si la urmatoarea fenta- aparatorul sta in poz de ugoara fandare in fata adv., simuland un salt inainte, ca si cand ar avea intenjia si-l atace, dar se opreste in clipa cand atacantul intentioneazd sa porneasca, apoi se indreapta spre minge. ori o indeparteazé >printr-un plonjon Interventia juc. la deposedare este f importanta-ea_trebuie ficuta ‘oportun, deci jucitorul trebuie s4_aibe un bun simt al ritmului. Aces numai prin exere. Adecvate AND UN JUC. ATACA NU SE EADA, ADV. TREBUIE INTOTDEAUNA IN CLIPA CAND MINGEA S-A INDEPARTAT CEVA MAI MULT DE PIC ACESTUIA. INTERVENTIA TREBUIE SA FIE HOTARATA, ENERGICA SI RAPIDA Aparatorul sovaelnic este ocolit cu ugurinta de atacantii rapizi Cand aparatorul se pregiteste si-si deposedeze adv., trebuie intotdeauna si urmreascd mingea cu vederea centrala, iar misc. Adv. Numai cu vederea periferica. ptr. a preveni astfel o fenta din corp.Aparatorrul treb, si aibe o poz. favorabili, echilibrata, sigur’, spre a porni cu usurint 4 repeziciune, in orice directie Pozitia cea mai recomandabila este fandare usoar’ cu -genunchii usor indoiti, cu cdleaiele putin ridicate, eu greutatea lasatd pe restul talpi B.DEPOSEDAREA DE MINGE A ADV. CARE ALEARGA PE LANGA APARATOR. CONDUCAND MINGEA -deposedarea prin alunecare- aparatorul alunecd cu pie. Mai wu el in fata mingii, in pozitia denumita sfoard Pic intalneste mingea in partea dinduntru a ‘osului glezneiAntrenorul treb. sa invefe cu foarta multa atentie gi foarte temeinic pe juc. si deposedeze pe adv. De minge prin alunecare gi sa programeze numeroase ex. In acest. sens ‘chiar $i ptr. atacanti in clipa cand intra in posesia mingii, aparatorul impinge cu umdrul pe adv. Care fuge alturi de el, conducind mingea. Daca aparatorul face uz de mana, impingand, este nereg find me depart de atacant. ajungind Wsanctionat de arbitru imping. este eficace atunci cand aparatorul isi atinge adv. in ‘momentul in care acesta se afli pe pic. Care este mai indepirtat de apiritor. FENTE DE IMPINGERE A ADVERSARULUI—daca atacantul a reusit s& treacd mingea ‘pe ling& aparator si acesta ar vrea si se repeada in urma lui, va cauta printr-o intoarcere ‘rapidd si ajunga in fata atacantului si sd fuga si el dup’ minge In timpul intoarceri, -apirdtorul va face un pas lateral, impiedecind astfel pe atacant sa I-o ia inainte si frinand patrunderea rapida a acestuia.in timpul intoarcerii, insi, aparatorul nu trebuie si-| impins ‘pe atacant fiindcd I-ar atrage penalizarea. METODICA INVATARH DEPOSEDARIL 0 conditie indisper ide a deposeda pe adversar de minge este ea antrenorul si dezvolte FORTA FIZICA, TEA JUC. invatarea unora din modalitatile de deposedare a mh De minge, despre care am vorbit mai ‘sus, se-ncepe cu_mingea,dar fir adversar. de exemplu—in cazul interventiei cu talpa— indepartarca’_mingii prin plonjon si interventia cu talpa prin plonjon impingerea -regulamentara si obstructia regulam wceput_cu_adversar, dar fica ninge_Interventia de baza la minge gi interventiile prin alunecare vor fi invatate fird minge si fara adversar, iar interventia la minge cu capul si atacul adv., care std cu spatele se vor face in toate etapele cu adversar si cu minge 1 interventia regulamentara cu talpa— 1. stand pe loc, juedtorul va incerea si pund talpa regulamentar pe minge care se afla lao distanta de 50cm, 2. Jucatorul va alerga spre minge, pornind de la o distanta de Som la-nceput mai lent, apoi din ce in ce mai repede punand apoi talpa, pe minge 3. Jue. va opri cu talpa, din alergare, mingea venita spre el. 4. Jue pune talpa pe mingea care se gaseste la un alt juc., in clipa cand acesta se pregiteste sd porneascé cu mingea 5. Aparatorul va sta pe loc, iar atacantul va conduce mingea spre el astfel ca atunci cind ‘junge in apropietea acestuia, apardtorul si intervind eu talpa fa minge in momentul ‘oportun. Apoi acest ex. Se va executa din alergare, la-nceput mai lent. apoi din ce in ce ‘mai repede. pornind amandoi odata IN TOATE ETAPELE JUC. iSl VOR SCHIMBA ROLURILE—DEPOSEDAREA DE MINGE SE VA FXERSA CU AMBELE PICIOARE INDEPARTAREA MINGH PRIN PLONJON —se va exersa la-nceput pe un teren cu, nisip.cu gazon, cu 0 minge asezata la o dist. De cea. 150cm - se vor folosi etapele 1,2,3,4 INV. IMPINGERH REGULAMENTARE ~se va face prin exercitii care initial se executd in alergare mai fenta, apoi din ce in ce mai rapid, mai intai far minge. iar apoi cu conducerea m invajarea intoarcerii fundasului se va face in aga fel incat atacantul si stea la 2-3m. putin lateral ling’ ap, iar la fluier si pornease’ repede pe linga ap., care in acelasi timp se va intoarce din alergare ptr. a veni in fata atacantului.iN ETAPA urmatoare, atacantul va porni ‘find sd astepte semnalul antrenorului In prima etapa a invatarii formei fundamemtale de a deposeda adversarul de minge se va exersa pasul ficut in fata mingii- cu greutatea corpului [sata pe pie. Care paseste inainte joale in acest scop se vor face fandari largi executate inte, apoi se va exersa “sfoara’ Apoi se va trece Ja exersarea in doi—unul conduce mingea la pas, iar cetilalt sii mearsi iealunecarii se vor exersa in alergare si cu conducerea mingii din ce in ce mai repede, alternativ cu ambele picioare si cu inversarea periodic’ a rolurilor Pentru a dezvolta APTITUDINILE ATACANTILOR jin jocul de aparare, antr. Poate 1iza un joc la o singura poarta in care atacantii s8 facd pe apiratorii iar cei cinci ap. Sa porneasca la atac de Ja mijlocul terenului formind * linia de atac’-antr Poate dispune de inversarea rolurilor din 5” in 5’ min. sau din 10° in 10° min. JOCUL PORTARU LUI sarcind extrem de grea si care nu poate fi realizata decit de un juc. ce intruneste o serie de calititi DEOSEBITE Dint-o statistic’ realizatd de o revist german’, reiese ci media indljimii este de 1.80m, asta insemnind e& portarii mai inalti sau mai seunzi nu pot apara poarta. Dacd portarul este bine pregatit, intraga echipa va juca cu mult calm gi incredere, dac& el va primi unul sau mai multe puncte “gratuite” ceilalti juc. igi pierd elanul, adv. Ajung sa fie deprimati gi in cele din urma renunta la lupti. DEC! un bun portar reprezim’ o deosebita fort morala ptr echip’. Aproape c& nu exista juc. care s& nu se emotioneze in meciuri, nici portarul nu face exceptie de la aceasta regula, totugi el trebuie si-si ascunda emotia, deoarece calmul sau nfluenteaza in mod pozitiv calitatea jocului gi a actiunilor coech. EHNICA PORTARILOR---portarii trebuie invatati si- si insusease’ toate elememtele tehnice ale apararii portii ale joculut portanului in primul rind , el trebuie invatat SA prinda corect mingea, adica cu degetele usor departate si cu mainile apropiate, ptr. a nu Lisa mingea si-i alunece printre miini si s& ajung’ astfel in p Mingea treb. ‘sd i se lipeascd de mana’ adica sé nu-i scape Ptr aceasta este necesar “a portarul si prind’ mingea in aga fel incat, prin’retragerea’ uyoara a mainilor. sa amontizeze viteza cu care vine mingea Portarul va aytepta mingea cu bratele intinse inainte, ipa cind aceasta va sosi, o va cuprinde cu degetele si-si va incovoia bragele bruse din cot si din articulatia umarului. O cerint& esentiald este ca portarul 4 nu bareze drumul ‘mingii numai cu mainile, ci si cu corpul gi anume cu pic. Sau cut partea corespunzatoare a ichiului. Portarul trebuie sa prinda mingea din orice directie ar veni, pe jos , la inaltime sau pe sus Mingea venita pe jos se prinde astfel -cu bratele impreunate stand fntr-un genunchi, ai nu numai mainile ci si gamba si coapsa si blocheze calea mingii,cu picioarele intinse, cu corpul aplecat inainte sau plonjand lateral, de pe loc sau din siritura in caz de nevoie portarul poate si respingd o minge care se indreapta pe jos spre poarta, lovind+o cu pic.* pe edt se poate cu latul piciorului si se aplece lateral intinzand mina la ‘minge, eventual boxando sau sa impingd afari eu palma deschisi o minue care vine pe jos, spre coltul inclinanduse sau plonjind lateral INVATAREA aruncariila minge se face la+nceput din pozitie ingenungheata, apoi ghemuita si in cele din urma din pic ++ dacd este posibil pe un teren nisipos, moale mat intai fara minge intr+un loc corespunzator, la o distanqa de 1.5+2m de portar. iar portarul se aruned lateral, prinzind mingea cu 0 mind de sus si sprijinind+o cu cealalt& palm apoi trage repede la piept PE urma antrenorul va arunca portarului mingea pe jos, la inceput mai incet, apoi din ce in ce mai tare, atit pe partea dreaptd, cit si pe partea st. iar portarul se arunca la minge Mai ey 8ti exercitiul va fi contimuat in piciorul INV. Plonjonului trebuie sa se faci conf. Prineipiului sistematizirii, Initial ponarul va plonja din pozitie in picioare prin saritura, deocamdata fara minge.Pe urma va plonja spre o ‘minge care std nemigcata, apoi suecesiv la mingi trimise pe jos mai incet si din ce in ce mai tare~> asa cum sa aritat la pet. Precedent si chiar oblic spre spate PREDAREA SI ERSAREA PLONJARII la mingi venite ta indltimea soldului. pieptului si capului se vor face dupa aceleasi principii Cind invafé aruncarea la minge si plonjarea, portarul trebuie ‘avete deasemenea sa boxeze mingea si s4 o respinga cu palma deschisa, Este necesar sé ute toate procedecle cu ambele maini si cu ambele pie ‘MINGILE venite la indltimea soldului se prind cu corpul inclinat inainte, cu bratele strinse | iar A. nu va mai arunca mingeaa cu mina ci cu Wh