Kendra, chon 1. tHiprcvitiatiat (Patocka) si excluderea alteritit (recut) *“Distanfa primordial’ d& fa veal finuta transcendental care 1! elibereaza pe celalat in altertatea lui, ba chiar il distanjeacd (...) Astiei vitorul abandoneaza negativtatea celuilalt gi se poztivizeazA Tn prezentul ‘ptimizat care exclude orice dezastru. $i muzealizarea a ceea-ce-a-fost distuge trecutul. Ca present repetabil, trecutul se deboaraseaza de negativitatea irecuperabilului. In memorie, ceea-ce-a-fost se schimba necontenit. Este un process evoluiv, viu, narativ. Brin asia se deosebeste de stocajul de date. n mediul tehnic, vaja este evacuate din ceea-ce-a-fost. El este fara timp. Astfel inci astizi Gomneste un present (ola. Acesta eliminé clipa, Ca temporalitate a cliculu,timpul far clip nu are decize gi fermitate. Clipa se retrage tn fata clicului™ D. Avhitecura si ocrottea ginditi 'simtri") mitice “Architectural design, as well as writing and criticism, should acknowledge the need for civic ‘esponsibility. Architecture should strengthen the reliability and comprehensibility ofthe world. In this sense, architecture is funclamentally a ‘conservative art; it materializes and preserves the mythical and poetic ground of constructing and inhabiting space, thus frarning human cxistence and action. By establishing a horizon of existential understanding, architecture encourages us fo turn our attention. away from architecture itself; authentic architecture suggests images of ideal life". cond 4. ‘Omul nu ea et ron univers puri ese ne te simbolic, Limbajul, mitul, arta si religia sunt prgi ale acestui ‘Univers. Ble sunt firele diferve Tejeaua simbolic®, fesitura Mncalcita a experien(ei umane. Omul nu mai infrunté realitatea in mod nemijloct, el nu o poate vedea fati fn fatS. Realitateafizic& pare si se retraga in masura fn care avanseazA actvitatea simbolic&. a omului.. ‘Onl nu tiestefatr-o lume de fapte brute sau conform nevoilor gi doringelor lui imediate. El trfeste im mijlocul unor emofit imaginare, fn sperange i temeri, in fantezile i visurile sale .. In locul definirit omului ca animal rationale ar trebui s8- definim ca animal symbolicum’”. “Nu se ajunge la organizarea adevarata a lumii mitice decét daca se deschide, odaté cu forma timpului accesul fa 0 nou dimensiune a fest lumi, cea a profuncim, Adeviratul caracter al fintei mitice se dezvalvie abiaatunci end apare ca fin a origin. Ea nu fine ta mod remijloct de confinutul datuli, cide originea acestuia, de fptl ciel devine. Abia prin faptul cA se plaseaza fnr-o departare temporal, c& se pierde tn profunzimea trecutului, confinutul poate ap&rea drept sacru, important din punet de vedere mitic gi religios, si poate i, mai mult, Justifiext ea atare. Timpul este primul arhetip al acesteijustificari spirtuale .. Tecutul ca atare nu mai are un ‘de ce’: el este de ce-ul Tuerurior. Ceea ce deosebeste conceptia mitic a impului de cea istoricd este fapul eX pentru cea dint exist un trecut absolut, ‘5. Organizarea mica a spajiuli. Nevoie de orientare. “Dezvoltarea sentimentului mitc al spatiului pomneste tntotdeauna de la opovitia dintre zi si roapte, dine lumina si intuneric ... Pornim de ta faptul c& receptivitata Ia impresiile luminoase si sentimentul locului sunt formele de rmanifestare cele mai originare si mai profunde ale inteligenfei umane. Orice dezvoltare spiritual esentiala urmeazi aceste dous ei. Pomind de aici si-au gst edspunsul cele trei mari Tatrebari pe care existenfa le pune fiecdrvia dintre noi: Unde te afli? Ce esti? Ce trebuie sé faci? (..] Pent fiecare locuitor al paméntului,alternanfa uminii si fntunericului aziei sia nopfi reprezinta impulsul primar si scopul ultima al faculai de gindire. No numai pémdntul, ci propriul nostru eu spiritual, noi insine lua nastere si suntem hranigi de soare de la prima clipie in bataia lumini pind la sentimentele noasteereligioase gi morale cele mai inate, Injelegerea progresia a diferente dinre i si noapte, dintre lumina {ntuneric reprezint& nervure intemd a oricarci evolufit culturale a omului® Gindirea mitcd az. “In salvarea pimdntului, in primirea cerului, in asteptarea divinlor, fn ciiuzirea muritoritor se petrece locuirea ca acet (rita ocrotire a Tetradei ... Trasétura fundamentalé a locuiril este ins ocrotirea. Muritorit locuiesc in aga fel tneat ocrotese Tetrada intrv cesenfa ei, — Muritorii locuiesc in misura in care salveaza pimantul — si ‘a salva’ faseamnd: e elibera ceva fntru esenta sa proprie. Salvaree paméntului nu duce fa fastapdnirea asupra pimntuli i Ta supunerea lui... — Muritori locuiese m masura in care primese cerul ca cer, Ei last Soarelui si lunit mersul lor, astrlor le las calea lor, Iasi timpurilor anului binefacerile si asprimile lor, nu fac din noapte i gi nici din z chinuitoare neodihnd. — Muritori locuiese fn masura in care fi asteapta pe divin ca divini. Sperdnd, ei le ofer& nesperatul. Stau in asteptare: semnelor sosirii lor si nu se ingalé asupra emblemelor absentei lor. Nu-si fac zeit lor si nu se dedau cultuluiidolilor(..) Locuirea ca oerotire pistreazi Tetrada fn acel ceva in preajma céruia silasluiese muritorit: tn lucruri. Dar lucrurile insele nu adapostese Tetrada decae atunci cnc le insele sunt lasate ca lucruri in esenfa lor. Prin aceea cA muritori ingrijesc gi mtretin lucrurile care se ivese de la sine, iar pe acelea care nu sc ivesc le edificé anume. Locuirea este, i misura in care pistreaza Tetrada in lucruri, o construire in sensul acestei pAstriri(...) Numi un Tuer. care este el insusi un loc poate rndui o agezare 1 B-Chal HAN, Agonia erosului, Humanitas, 2014, p. 137-140 (lecturé recomandata) 21, Pallasmaa,,.Toward an architecture of humility” [foarte scur artcl,letur‘obligatore’} 2 Cassiter, Bou despre om, Humanitas, 1994 ‘4B, Cassite, Filozofta formelor simbolice Il Gandirea miticd, Bd, Parlela 45, .147-148. S Cassirr, Filozfia.,p- 136-137. “Heidegger, Consiruire, locure, gdndire, n: Origine operei de artd, Humanitas, 2011 Quer > aroDELA MIT LA UTOPIE [. [din nou] Disparitia experientei si nevoia de mit, “Putem defini experienta ca medierea reusita intre percoptii si impresi si identitatea proprie™.—“Cyborgul apare acolo unde granita care separ& umanul de natura este transgresata, dar se naste tn mod esential din convingerea ‘c& omul ca atare nu mai este de ajuns, retardarea sa find corectabild prin tehnologizare. E un at tip de intelegere a lumi, sau de civilizati: © lume in care finalitater omului ... este reprezentata de tehnologia cate il corecteaza (...) Cyborgul are un viitor neutra, pentru c& evolueazd intr-un timp neutru, mereu egal cu sine (..) Cyborgul e ontologia noastra', mu numai finded ne nagtem intr-o lume care, uneori, virtualul © mai important deedt ceea ce percepem cu simfurile ci gi fiinde& nous lume modifica principala noastr’ categorie aperceptiva, aceea legati de apartenenta la un cosmos .. in lumea eyborgilor, nu existé cosmos, totul functiondnd pe legea multiplicdiloranarhice™. HL Mituri re joase ale viitorului Mirul Cetayit ideale, « $i [ingerul] m-a dus pe mine, in dub, int-un munte mate si inalt gi mi-a ardtat Cetatea cea sflntd, lerusalimul, ppogorandu-se din cer, de la Dumnezeu. Lumina ei era asemenea cu cea a pietrei de mare pret, limpede cum e eristalul. $i avea zid mare gi nalts avea doudsprezece port... $i cetatea este in patra coltur, si lungimea ei este tot atéta cat gi lBfimea ... » (Apocalipsa, 21) Fericirea (spiritual) pe pamdnt. “Dupa calculele lui Gioacchino da Fiore, epoca a doua se va incheia in 1260, in zorii Epocit a tei dominate de Sfintal Duh, clnd vita reigioasé va cunoaste plenitudinea dragoste, bucuria gi libertatea spiritual. Se aytepta 0 adeviat transformere ~0 refarmatio mundi .. Franciseanul Gerard de Borzo San Domingo proclama c8 autritatea Bisericicaolce se apropia de sflrsit sc Tn curdnd (1280) va apaea noua Biseric spiritual, aceea a Sfancului Du (Eliade), IIL Utopii si mituri politice Cotarea perfect: s-iopia. 1. Negarea proprieti(i private (76-77. 88): organizarea “soc statulu, despre care se spune explicit ‘este “oarecum cao singur familie" (102). ~ 2, Onmul fabricat. “Un vechi rege, Utopus, se pricepu si slefuiased semingia barbara si sAlbatica de acolo sis faed din ea un popor” (82). - (Acest popor e facut odaté pentru totdeauna: negarea istorii sia istorictiti) ~ 3. Principiul insulartdpi. Uiopia este 0 insuld, separati de restul lumii. 4. Tirania rafiunii geometric: principiul simplicitit: si al omogeneititi — “Insula are 54 de orase, toate mari gi falnicg, in care graiul,obiceiurile, agezimintele si legile sunt aceleasi; toate au aceeashayezare gat cit ingiduie locul, aceeag infigare ... Cine cunoaste unul din oragele lor le cunoaste pe toate " (82). ~ 5. Comunismul. “. si mai ales legea de cdpetenie a felului lor de a se ocdrmui, care st, dupal cum am vacut, In viafa gi fn traiul comun, fara a intrebuinga deloc banul — onanduire prin care se desfinjeazsi din remelie orice noblete, orice pompa, orice strélucire si mareqie” (T. Morus, Utopia, 1516) nceputul wept stinifie. *... Ali tw colestioneaza experiments care provi din artele mecanice ca si din sinjee liberal .. Avem tei cate tnceare& oi experimente ~. All tei organizeazd experimentele obinute de celal pe capitle gi in tabee, pene a facia inelegerea 5) obtnerea de observati sau axiome pornind de la acestea. {i nurnim compiletor. Al tei se apleaca asupra experimentlorcelorlalti st se Indeletnicese eu obfinerea, pornind de Ia ele, de foloase practice, n beneficiul omului, al vet gi al cunoasterit, ait a operailor et gia demonsteirii cauzelor, metodelor de prediste naturale, descoperile a virtilor corpurlor, sau a parlor lor ascunse, fi nmumim inzestatori sau bineftcaton” Cetatea lui Dummezeu in lumes moderna: “Ulrich Hugwald profetizase c& dupa descoperirea Americii, omenirea se va intoarce la “Hristos, la Natura, la Paradis’... Relatia dintre Reforma si recuperarea Paradisului teestru a impresionat un mare numar de autori .. Doctrina religioasa cea mai populara in colonii era ci America fusese aleasd fntre naffunile lumii drept locul celei de-a doua veniti a lui Hristos sic millenium-ul se va insoji de o transformare paradisiacd a pimdntului, ca un semn exterior al desavargiiiinterioare .. “Cand mpardia lui Hristos ca umple ot péiméntul, acest Pamdnt se va intoarce la starea paradisiaca? [..] Mai térziu, 0 novi idee ia nastere: Nou! lerusalim va fi, in parte, produsul muncii omului. J. Edwards (1703-1758) credea e% munca va transforma Nova Anglie intr-un fel de “rai pe pamnt® Vedem cum milenarismul pionerilor americani duce treptat edtre progres, ... ajungindu-se, in cele din ‘urma, Ia ideea unei desivirgiri treptate si neinterupte” " HartoutSeheibe, Wahrheit und SubjeK, Rowohl, 1988, p. [Se * Stefan Borbely, Civili de stela Uople, dstople, urbanism, Limes, 2013, . 84-87 3 Francis Bacon, Nowa Ailentid, p. 155-156, “M.Blinde, Nostalgia orginilo, Humanitas, 149-150