Ministerul Educatiei al Republicii Moldova Colegiul Financiar-Bancar din mun.Chisinau Catedra «Economie si finante» IRINA CASIAN BAZELE ACTIVITATIT BANCARE: LECTI DE SINTEZA Chisinau, 2011CUPRINS TEMA 1. SPECIFICUL ORGANIZARII ACTIVITATH BANCARE ....... eons 1.1, Evolutia sistemului bancar contemporan ..... . eens 1.2. Rolul gi structura sistemului bancar... 7 1.3. Activitatea, obiectivele gi functiile BNM. 18 1.4, Organele de administrare ale BNM.... 9 1.5. Banca comerciala ca institufie financiara 10 1.6. Licentierea bancilor comerciale in RM... . 12 1.7. Organele de administrare ale bincilor comerciale B 18. Particularitajile organizatorice ale bancilor comerciale....... so 15 1.9. Reorganizarea si lichidarea bancilor comerciale.. 16 TEMA 2. CAPITALUL PROPRIU AL BANCIL 7 . 19 2.1, Resursele proprii ale bancii: concept, rolul si functiile essere 19 2.2, Structura si caracteristica capitalului propriu sos eves 20 ‘onceptul, structura si importanta capitalului normativ tOtal ..s.ceerenrenenene 2 2.4. Procedura si etapele de emisiune a actiunilor ...... 24 TEMA 3. COMPONENTA SI FUNCTIONALITATEA RESURSELOR ATRA! ALE BANCILOR...... a . 28 3.1. Conceptul de resurse atrase, categorii de resurse atrase.... . 28 3.2. Nofiunea de depozit bancar, clasifiearea depozitelor bancare seve 29 3.3. Credite interbancare centralizate 30 3.4. Credite interbancare descentralizate : 30 3.5. Resursele bancare formate prin emisiunea certificatelor bancare de depozit........ 32 3.6. Resursele bancare formate prin emisiunea cambiei baneare..... sone 32 3.7. Resursele bancare formate prin emisiunea de obligatiuni ......... aes TEMA 4. OPERATIUNILE ACTIVE ALE BANCILOR COMERCIALE..... 36 4.1. Operatiunile de creditare ale bincii: nofiune, continutul, principle . 36 4.2. Clasificarea creditelor bancare. 38 4.3, Etapele procesului de creditare 39 4.4. Asigurarea creditelor bancare a 39 1.5. Caleularea gi achitarea dobanzi $i comisioanelor aferente creditului 2 4.6. Investitiile bancilor comerciale in valori mobiliare corporative si de stat 44 TEMA 5. OPERATTUNIL E DE CREDIT SPECIFICE ALE BANC COMERCIALE = sesasenes leseeee weston 47 47 5. Operyinite de leasing... 5.2 Operatiunile de factoring, TEMA 6. OPERATIUNI DE COMISIONARE $I CONEXE ALE BANCILOR COMERCIALE . eee 33 6.1. Servicii acordate de banci pe piata de capital 33 6.2. Operatiunile pe piafa valutard: concept, clasificare, caracteristica st 6.3. Operafiunile de schimb valutar 36UARIT OPERATHLOR 63 7.1, Tipurile si particularitatile conturilor bancare : . 63 7.2, Drepturile si obligafiile titularului de cont si a baneii ; everencO4 1A 7. CONTUL BANCAR — INSTRUMENT AL EFE DINTRE BANCA SI CLIENT 7.3. Deschiderea conturilor persoanelor juridi 65 7.4. Deschiderea conturilor persoanelor fizic 2.66 7.5. Modificarea i inchiderea conturilor : 67 ‘TEMA 8. OPERATIUNILE DE CASA ALE BANCIL es 69 8.1, Numerarul instrument de plat.....--scunsanenenenneeteneninente 69 8.2, Organizarea serviciilor de casa. 69 8.3. Operatiunile de incasare gi de eliberare a numerarului 75 DECONTARILE BANCARE su INTERBANCARE ALE BANCILOR MA 9. COMERCIAL ae 9.1, Structura sistemului de plati... a ee 78 9.2. Conceptul si procedeul viramentului.... - 79 9.3. Instrumentele de plata prin virament = onan 80 9.4. Operatiuni de pliti prin intermediul eceului oe 86 9.5. Plitile efectuate prin intermediul cardurilor bancare soroe 88 9.6. Decontarile interbancare: concept, tipologia, mecanismul de derulare 90 9.7. de transfer al fondurilor ee 92 9.8. Sistemele informatice ale bancii in procesul de prestare a serviciilor clientelei ....94 TEMA 10. SPECIFICUL ACTIVITATI FINANCIARE A BANCII..... serene 96 10.1 Componenta si caracteristica veniturilor si cheltuielilor bancare....... 96 “onceptul de rise banear. Clasificarea riscurilor bancare 97 inte bibliografice 101 a abrevierilor loa eae meaPrefaja Sistemul banear este unul dintre cei mai importanti piloni ai economici unei tari, reprezentind veriga de legaturi dintre ramurile economiei, a caror activitate influenteaza tat. situatia financiara, social si politica a unui Punctul de plecare, in contextul abordarii spe: sistemului bancar, este banca, Concentrarea capitalurilor monetare temporar disponibile si circulatia capitalurilor de imprumut in banei a condus fa 0 erestere a activitatii bancare. lui activitijii baneare si al \cilor in Prezenta lucrare propune pentru studiere conceptul, esenga si rolul ba economie; structura si importanta capitalului propriu al acestora; spectrul operatiunilor active si pasive; veniturile si cheltuielile bancilor comerciale, precum si riscurile ce apar in activitatea bancara, Reformele economice din Republica Moldova au impus noi principii si abordari ale sistemului bancar. Luand in considerafie aceste fapte este foarte importanta studierea bazelor activitajii bancare, pentru ca spectrul larg al serviciilor bancare sa poata fi folosit in mod constient i eficient in mecanismul economiei de piaya in procesul de claborare a cursului rezumativ s-a finut cont de actele legislative in vigoare la momentul elabordrii, de programa analitica la disciplina ,Bazele activitatii baneare”. COMPETENTELE SPECIFICE ALE DISCIPLINEL BAZELE ACTIVITATI BANCARE > Definirea nofiunilor si conceptelor aferente activitagii_ bancare > Argumentarea rolului bancii in economie prin functiile ei > Determinarea rolului capitalului propriu si a celui reglementat pentru desfisurarea activitayii bancare > Distingerea structurii resurselor atrase ale ban derularea activitayii cotidiene a ei. > Identificarea celor mai optime moduri de atragere a resurselor bancare in diverse i si importanjei acestora pentru situatii > Desemnarea operafiunilor biincii, deosebindu-le pe cele pasive de operatiunile active sau de comi ¥ [dentificarea celor mai importante operatiuni bancare active. explicdnd importan(a lor jonare. in crearea profiturilor bancare. > Structurarea sistemului de plafi si deconta in Republica Moldova epee”TEMA 1. SPECIFICUL ORGANIZARIL ACTIVITATH BANCARE Subcompetente: > aprecierea rolului sistenului bancar in economie > distingerea principalelor tipuri de banci > identificarea rolului $i principalelor functii ale bancii centrale; > explicarea esenjei $i rolului bancilor comerciale. Evolufia sistemului bancar contemporan Rolul si structura sistemului bancar 1.3. Activitatea, obiectivele si functiile BNM 1.4. Organele de administrare ale BNM 1.5. Banca comerciala ca institufie financiara 1.6. Licentierea bancilor comerciale in RM 1.7. Organele de administrare ale bancilor comerciale 1.8. Particularitagile organizatorice ale bincilor comerciale 1.9, Reorganizarea si lichidarea bancilor comerciale 1.1. EVOLUTIA SISTEMULUI BANCAR CONTEMPORAN Conceptul de ,.banca” igi are inceputul in cele mai vechi timpuri. Pana in prezent, nu se cunoaste cu exactitate data si locul aparitiei primei institutii bancare, urme ale existentei unor astfel de institutii fiind descoperite Ja babilonieni, egipteni, evrei, greci si romani cu mult inaintea erei noastre. Istoria sistemului bancar isi giseste originile in trecutul indepartat. existénd marturii foarte vechi ce atesta practica unor activitati care intr-o forma mai mult sau mai pufin evoluati se pot constitui ea primii pasi pe taramul practicii bancare. Evista diferite pareri cu privire la originea bancilor. Unii cercetatori apreciaza cd primit bancheri au fost cei ce efectuau schimbul de bani, moment asociat aparitici si rculatici_ monedei_metalice. Dupa alti cercetatori, nojiunea de banc& este asociatd momentului in care un grup de persoane a avut ideea s& primeasca disponibilitati banesti economii si, in baza acestor depozite, sa sub formé de depuneri de la cei ce doreau sa fac ofere imprumuturi celor care aveau nevoie de fonduri suplimentare Primele dovezi ale unei activitati bancare se regasese in Orientul Apropiat (Babilon) si Egiptul Antic. in acea perioada templele erau, deopotriva. loc de rugaciune si loc de pastrare a banilor si tezaurelor. Au fost descoperite marturii serise privind activitatea de depuneri si imprumuturi cfectuaté de temple. increderea pe care o aspirau templele furniza intermedicrea monetara, asemanator bancilor de mai tarziu. Detaliile referitoare la depozite. nprumuturi, dobanda perceputa si rambursarea creditelor se gisesc deja in Codul lui Hammurabi, descoperit la Susa, in anut 1901. in secolul VI iCh. Orage-state si temple din Grecia Antica au inceput si emitd monede proprii, Datorité faptului ca fiecare orag-stat isi avea moneda proprie a aparut necesitatea schimbarii valutare. in aceeasi perioada, preotii ofereatt imprumuturi {aranilor. iar unele persoane specializate in “negotul cu bani” ofereau aceleasi servicii altor categorii sociale. in timp, acesti “creditori”. cunoscufi sub denumirea de “trapeziti” au inceput sd percep dobanzi foarte mari, avand multe nemultumiri in randul populatici. Drept urmare. unele cetiti grecesti au decis si creeze banci publice. Aceste institujii caw conduse si controlate de agen{i publici in faza unor norme ce pot fi Basociate primelor regicmentari statale cu privire activitatea bancilor. in perioada timpurie dezvoltarii {mperiulai Roman. romani nu sd ardtat interesati in activitati specifice € ( & age ae ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee ee eebancilor. insa, pe masura ce au cucerit teritoriile grecesti si au vazut cum funetionau bancile. au injeles importan{a lor. Foarte curnd dupa aceea in intregul Imperiu Roman au aparut atat banci de stat cat si private. Pentru facilitatile de imprumut acordate. aceste banci aveau permisiunea, sa solicite plata unei taxe al care nivel nu era limitat, Excepiic fieeau bancile din Roma unde, pentru aceste taxe, a fost fixata o limita serioasa. Este interesant de remarcat faptul ed aceste banci nu puteau sd perceapa comisioane pentru serviciile acordate. Totodata, bincile furnizau clientilor situatii ale conturilor pentru operatiunile efectuate in Evul Mediu, manastirile, ca si templele din Egiptul sau Grecia Antica. au continuat sa joace un rol important in efectuarea unor activititi specific bancare. Desi oficial, nu aveau voie si perceapa dobanzi, foloseau alte metode pentru comisioanele pentru credite acordate etc. La sfirgitul sec. al IX-lea a est domeniu s-au retras datorita cruciadelor si patrunderii in spatiul europene a popoarelor migratoare. Primele institutii de tip efectuau preponderent operatiunii de transfer (cea ce azi se cunoaste sub denumirea de casi de compensare), astfel incat sistemul de plati sa devina mai eficient. Prima banca de acest tip a fost Banca Venetici, creata in 1{71 si recunoscuta oficial in 1597 ca Banca de Rialto, in secolele urmatoare au aparut banci similare si in alte centre comerciale: Geneva(in 1407), Amsterdam(in 1609), Hamburg (in 1619) si Rotterdam (in 1635), 1.2. ROLUL $I STRUCTURA SISTEMULUI BANCAR istemul bancar este un ansamblu coerent de instituii bancare. care functione intr-o {ara raspunzand necesitatilor unei etape a dezvoltarii social-economice. in evolutia sa, sistemul bancar parcurge faza de specializare si sectorizare. Specializarea bancaré poate fi privitd ca fiind orientarea activitatii diferitelor banei doar spre anumite servicii, operafiuni, produse baneare. Sectorizarea poate {i definiti, ca fiind un tip aparte de specializare ce consta in orientarea activitajii bancare spre anumite domenii de activitate economica (sectoare ale economiei nationale). in general, sistemul bancar dintr-o {ara cuprinde: - cadrul institufional - format din banca centrala, biinci comerciale si alte institutii financiare asimilate acestora; - cadrul juridic — ansamblul reglementarilor care guverneaza activitatea banca Feonomia de piafa presupune existenfa unui sistem bancar care sa asigure mobilizarea disponibilititilor monetare ale economiei si orientarea lor spre desfasurarea Ai economice eficiente. jemele bancare din tarile dezvoltate se caracterizeaza printr-o serie de wisitury diversitatea: 2. concentrarea: 3. accelerarea operatiunilor de restructurare bancara. Diversitatea — presupune existenja unui numar sporit de instituyii baneare definite de legea bancara si ale caror caracteristici pot fi diferite (dupa dimensiuni, dupa cliengi, dupa tipul operajiunilor efectuate ete.) Concentrarea ~ poate fi totalul sistemului bancar si diminuarea nun de concentrare si numarul institutiilor bancare se manifesta o legaturd, astfel, pe masurd ce ancilor se diminyeaza. gradul de concentrare bancara creste. unor activi aracterizata prin ponderea dejinuta de principalele banci in ului de banei in totalul acestora, intre gradut pumarulOperafiunile de restructurare bancard — in cadrul acestora pot fi ineluse fuziunile gi absorbjiile. operafiunile cu strdindtatea, preludrile pachetului de control de catre bancile straine, Lina din consecingele principale ale restructurarilor o reprezinta concentrarea sporita a sistemelor bancare si reducerea numarului de institutii bancare, Un alt efect al restructurarilor este intensifiearea concurentei intr-o economic de piaja, sistemul bancar indeplineste funcfia de atragere si concentrare a economiilor societatii si de canalizare a acestora, printr-un proces obiectiv si impartial de alocare a creditului, catre cele mai eficiente investi{ii, Bancile asigurd si faciliteacé efectuarea plijilor, oferé servicii de gestionare a riscului si reprezinta principalul canal de transmisie in implementarea politicii monetare. Prin activitatea de colectare de resurse financiare, concomitent cu plasarea lor pe pia\a prin intermediul creditelor, a operatiunilor de scont sia altor operatiuni pe piata finaneiara, bancile indeplinese rolul de intermediar intre detinatorii de capitaluri si utilicatorii acestora, in exercitarea acest de operajii, bancile actioneaza in numele lor, pe contul lor propri, depunatorii si imprumutatorii neavand nici o legatura de drept intre ci, Ne referim la faptul ca bancile gestioneaza depozitele si mijloacele de plati din economie. in sistemele bancare contempora mai semnificative sunt amplificarea forte’ marilor bane! inlocuirea specializarii bancilor cu universalizarea operatiunilor lor; diminuarea rolului, statului tn activ itatea bancilor: modemizarea tehnicilor si informaticii bancare; accentuarea proceselor de restructurare banear’; - manitestarea crizelor in sistemele bancare aparfinand statelor dezvoltate, in contextul globalizarii financiare. ese produc o serie de modificari. dintre care cele 1.3. ACTIVITATEA, OBIECTIVELE $1 FUNCTHLE BNM Banca National promoveaza si mengine un sistem financiar bazat pe principiile piefei si sprijina politica economica generala a statului. Banca Nationala a Moldovei este veriga prineipaid a sistemului bancar din Moldova. BNM a fost infiintata la 4 iunie 1991 este 0 persoand juridicé public autonoma, nu este supusa inregistrarii in Registrul de stat al intreprinderilor si in Registrul de stat al organicatiilor, responsabili fata de Parlament. ce poate sa deschida sueursale. filiale si reprezentante in fara cit si in strainatate, unde considera necesar Obiectivul principal al Bancti Nafionate este de a real monedei nationale. Pentru ati sia mentine stabilitatea crea acestui obiectiv BNM stabileste si menfine conditiile pie{ei monetare. de credit gi valutare care conduc la dezvoltarea economicd sustinuta. stabil a statului si, in special, a sistemului financiar gi valutar bazat pe legile pietei Contorm atributiitor stipulate prin lege, BNM indeplineste urmdtoarele functii de emisiune monetara — 13NM este singura in drept, in baza reglementirilor sale, sa sci valoarea nominala. dimensiunile, greutatea, desenul si alte caracteristiei tehnice ale hancnotelor si monedelor metalice care sunt mijloc de plata in republicd. Suma total a bancnotclor st monedelor metalive in circulafie se inregistreazéi in contabilitatea BNM ca val a stabilec pa stabileste si conduce politica monetard si ¥gtutari a tarii ~ combucrea7a ea guvermul . ale conform legislatie’ iMevigoare. 9 stabilinea politicii monetare estela atingerea obiectivelorsi Valutare BNM consulta cu organele economice si financiare respective ale guvernului, La randul sau ultimii primese informafii referitoare Ja problemele monetare si finaneiare. si invers ~banca a bancilor prevede o implicare directa a activitatii BNM in activitatea bancilor comerciale: emite reglementari bancare, stabileste rezervele minime obligatorii, acorda licenje institujiilor financiare pentru efectuarea diferitor operatiuni, acorda credite bancilor comerciale ete, -agent fiscal si bancher al statului — BNM este institujia responsabild pentru executarca si evidenfa contabila a operatiunilor de casi ale statului (administreaza contul curent ai Trezorerici). Guvernul si BNM stabilesc valoarea totala a imprumuturilor pe care banca central o acorda statului in anul bugetar corespunzator, respectindu-se conditiile de acordare a imprumuturilor statului prevazute de legislatie. 1.4, ORGANELE DE ADMINISTRARE ALE BNM BNM._ este formata din departamente, directii ii si alte subdiviziuni si este condusa de consiliul de administratie. Consiliul de administragie este alcituit din cine! membri ~ Guvernatorul Bancii Nationale - presedintele Consiliului: - primul-viceguvernator al Bancii Nationale - vicepresedinte al Consiliului < trei viceguvernatori ai Bancii Nationale. Guvernatorul Bancii Nafionale se numeste de Parlament, la propunerea Presedintelui Parlamentului, Guvernatorul se bucuri de imunitate.Primul-viceguvernator — si viceguvernatorii BN sunt numifi de Parlament, la propunerea Guvernatorului BNM. Un candidat poate fi propus Parlamentului pentru numire, in caz de respingere, nu mai mult de 2 ori, Candidafii la funetia de membri ai Consiliului de administratie pot fi persoanele care sunt cetiteni ai RM, au domiciliul in ara, au reputatie ireprosabild si o experienta de mune: de 10 ani in domeniul financiar si monetar si nu au obstacole pentru numire in functic Membrii Consiliului de administratie se numese pe termen de 7 ani cu conditia ca pe cat posibil expirarea termenului fiecdruia si fie repartizata uniform pe parcursul perioadei de 7 ani Guvernatorul este responsabil de formularea initiativelor in domeniul politicii monetare si valutare pentru a fi prezentate Consiliului de administratie si de executarea lor. reprezinta BNM in relatiile cu alte institugii. in cazul absenfei Guvernatorului sau in cazul imposibilitiyii de a-si indeplini atribujiile, acesta va fi: suplinit de primul-viceguvernator. iar in lipsa ultimului - de unul dintre viceguvernatori, Guvernatorul poate transmite uncle imputerniciri ale sale conducitorilor de subdiviziuni ale BNM. Consiliul de administratie stabileste modul de functionare al BNM, ex rapoarte privind situatia economica si monetara a statului. in avest scop vicepresedintele Consiliului asigura prezentarea periodica a rapoartelor de citre departamente. directii si sec{ii cu privire la: a) administrarea gi executarea operafiunilor Bancii Nationale: b) realizarea si re glementarea politicii monetare: ¢) starea sistemului finaneiar, inelusiv a bancilor; d) situatia pief ei financiare si valutare; e) alte rapoarte. ta decizia Consitiului are urmatoarele imputerniciti amineacd Consiliul de administra 9 saperaye®a) stabileste politica monetardé in stat, inclusiv limitele ratelor dobanzi instrumentele politicii monetare, condifiile de acordare a creditelor. tipul si_nivelul rezervelor pe care institutiile financiare sunt obligate sa le find la BNM: b) stabileste politica valutard in stat, inclusiv modalitatile de determinare a cursului de schimb al monedei nayionale; ¢) adopté actele normative de aplicare general ale BNM; 4) aproba rapoartele si recomandérile ce urmeazd a fi prezentate de BNM Parlamentului si Guvernului; e) adopta decizii cu privire la participarea BNM la organizajiile internationale: f) stahbileste valoarea nominala, designul bancnotelor si monedelor metalice, modul de punere in si conditiile de retragere a lor din circulatie; 2) aprobé fiecare acordare de credit sau folosirea altor instrumente financiare in favoarea unei biinci sau institufii financiare; h) decide asupra modului de eliberare a licenfelor, autorizagiilor, permisiunilor, aprobdrilor, prevaizute de Legea institujiilor financiare nr.550-XIII din 21 iulie 1995 j) inainieacé propuneri vizdnd majorarea capitalului BNM; k) aproha rapoartele anuale si darile de seama financiare ale Bancii Nationale; n) aproha Statuul BNM si determina modalitatile de administrare si functionare: mn) determing structura Bancii Nationale ete. Sedinjele consiliului de administratie sunt prezidate de Guvernator, iar in lipsa acestuia, de Prim-viceguvernator. Ele se convoaca cel putin o dati pe fund si se desfigoa in mod secret BNM are un organ de audit intern constituit din specialisti de inalta calificare, cu experienfi de munca in domeniul contabilitatii si finantelor, tehnologiilor informationale care este condus de controlorul general, Controlorul general este numit de Consiliul de administratie pe un termen de 5 ani, mandatul caruia poate fi reinnoit, Candidatul la aceasta funcjie trebuie sa fic cetatean al RM gi s@ nu aiba obstacole pentru numire. El poate dimensiona cu conditia notifiearii Guvernatorului BNM, Controlorul general, in comun cu expertii organului de audit intern: a) stabilesc procedurile de audit intern; b) examineazd si evalueazd procesele de activitate, inclusiv calitatea metodelor de control si de gestiune a riscurilor, sistemele informatice utilizate, examineaza alte subiecte, in scopul asiguririi respectarii cerin{elor legislafiei in vigoare si ale normelor interne; ¢) evumineazd corectitudinea registrelor si procedurilor contabile, verificé darile de seamé financiare si documentele relevante, confirmand aceasta printr-un aviz; 4) presineé Consiliului de administrajie rapoarte si recomandari rezultate din activitatea de audit BNM este structurata in departamente, directii Structura BNM. ca si a altor institutii poate fi atributiile BNM lao anumitd etapa de dezvoltare. secfii si alte organe auxiliare. schimbati (inand seama de functiile si 1.5. BANCA COMERCIALA CA INSTITUTIE FINANCIARA ii cu privire la institufiile financiare nr. 550-XIH din 21.07.95 noiunea de banca este trata astfel: “Banca este o institutie financiaré care acceptit de la persoane fisiew sau juridice depocite sau echivatente ale acestora, transferabile prin diferite insiriigiente de platii, si care utilizeaza aceste mijloage integral sau parfial pentru a cond dite sau a fuce investitii pe propriul cont si - % eo & Contorm LeDenumirea de baned comerciala provine de la activitatea sa comerciala: cumpaira si vinde resurse. O banc& “ewmpard resurse”, prin atragerea depovitelor clienjilor. Prequl pentru banii atrasi sub forma de depozite constituie dobanda pe care o plateste banca clientilor. Banca “vinde resurse” prin acordarea de credite clientilor in urma cérora solicitantii de credite plitese pentru folosirea acestor imprumuturi o dobinda, Dobanzile la resursele cumpirate de banca sunt mai mici in comparafie cu dobanzile platite de creditorii de resurse de la banci. Diferenta dintre aceste dobanzi formeaza profitul bancii comerciale. © banca comerciala urmareste scopul de a objine profit potential si suplimentar din principalele sale activitafi, oferind cliengilor 0 gama larga de produse si servicii financiare. Bancile pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii 1. dupa forma de proprietate (private, publice, mixte) 2. dupa apartenenga nafionala a capitalului (autohtone, straine. mixte) 3. dupa specializare (universale, specializate) Rolul bancilor poate fi analizat, in primul rand, prin utilizarea conceptului de intermediere intre agenfii debitori si creditori in economic, iar, in al doilea rand. prin functiile traditionale de finantare, colectare a depozitelor si de gestionare a mijloacelor de plata. Pentru a evidentia rolul bancilor, este necesara situarea acestora in cadrul sistemului financiar, al caror element principal il constituie. Pe plan financiar exist doud categorii de participanti, ale caror preocupari sunt complementare. respectiv cei care au necesitati de finanjare si care dorese procurarea de resurse, pe deo parte, si cei cu capacitayi de finantare si care dorese plasarea eficienta a resurselor lor. Pornind de la acest dublu rol. si de la calitatea lor de intermediar, bancile comerciale indeplinese urmiatoarele functii: 1. constituirea de resurse prin atragerea disponibiliteyilor temporale ale clienyitor 2. wiilizarea, plasarea acestor resurse; 3. asigurarea mecanismului de functionare a plajilor. Operatiunile efectuate de bancile comerciale pot fi grupate in active si pusiv operafiunile pasive si active ale bancilor comerciale, exist o interdependen|a puternica Structura si caracterul pasivelor determina, in mare masur’, posibilitiqile bancii de a efectua operafiuni active si, in acelasi timp, schimbarea politicii bancii in domeniul creditirii poate influenfa esenfial caracterul resurselor Operatiunile pasive reprezinta operatiunile care modifica pasivul bilantului bancar si se caracterizeaz prin formarea resurselor baneare atat a celor proprii, cat gi a resurselor atrase (fig.1.5.1), = OPERATIUNILE BANCILOR COMERCIALE a ACTIVE L PASIVE # atragerea depozitelor: + ptimirea creditelor si imprumuturilor de fa alte banci comerciale gi de la BNM: intre © credite de diverse categoriis ‘# creantele din leasing si factoring; # valorile mobiliare deyinute de banca; © disponibilul aflat in casierie; | « conturile curente si depozitele plasate la | | financiare internationale: | © primirea imprumuturilor de la institutiile alte binei comerciale precum si la Banca ‘* emisiunea valorilor mobiliare proprii: Centrala: © alte operatiuni in urma carora se majoreaza + imobilizari corporale si necorporale; volumul resurselor bancii «ale operaian ative | Fig.1.5.1 Operatiunile bancilor efperciate €1.6. LICENTIEREA BANCILOR COMERCIALE IN RM BNM este investita cu dreptul exclusiv de a elibera licente bancilor. Suma minima subscrisi si depusd in capitalul bineii se stabileste in cuantum de 100 de milioane de lei! Actiunile se achiti integral cu mijloace banesti, Pentru eliberarea licenjei de a desfasura activitii financiare in conformitate cu art.26 al Legii institufiilor financiare la BNM se depune o cerere serisa la care si a) date despre calificarea si experienta administratorilor viitoarei institutii financiare, activitatea lor profesional din ultimii 10 ani; b) datele despre capitalul viitoarei banci care se prevede sa fie platit; c) business-planul viitoarei banci cuprinzand structura organizatorica, tipurile de activitati financiare preconizate prognosticul rezultatelor financiare pentru urmatorii 3 ani: d) informatii_privitoare la numele (denumirea), domiciliul (sediul), activitatea comercial sau profesional din ultimii 10 ani i cota de participare a fiecdrei persoane care intentioneaza si detina 5% sau mai mult din actiunile cu drept de vot ale bancii. in scopul aplicirii acesiei prevederi asupra persoanelor afiliate, cota de participare a acestora se area cotelor lor; anexeai stabileste prin 3 c) orice alte informatii prevazute de regulamentele Bancii Nationale. in termen de 3 luni de la data primirii cererii BNM 0 aproba preliminar sau 0 respinge aducfnd in scris la cunostinga solicitantului decizia sa. Refuzul de a elibera autorizatie trebuie sii fie motivat. BNM elibereaza licenta numai daci este pe deplin convins a) banea se va conforn conditiilor prevazute de lege: b) calificarea, experienta si integritatea moral a administratorilor corespund business~ planului si activitatilor financiare pentru care banca va primi licenta; ¢) situatia financiara a baneii va fi satisficatoare. Dupa aprobarea preliminard a cererii BNM stabileste urmatoarele cerinje pentru primires licenjei 1, depunerea capitalulud initial care nu trebuie si fie mai mic decat capitalul minim necesar 2. ungajarea de specialisti: 3. incheierea unui contrac 4 cu o firma de audit, inchirierea sau cumpararea de utilaj pentru efectuarea operatiunilor bancare si de edificii bancare Daci in decursul unui an banca nu indeplineste cerinfele enumerate, aprobarea preliminard a cererii se anuleazé, iar dacit ele sunt satisfacute licenta se elibereaza timp de 0 lund. Licenta_se elibereazd pe un termen nedeterminat si este netransferabild. Pentru ficcare filiala sau o alta subdiviziune separata a bancii in care se va desfagura activitatea pe baza licentei, bancii i se elibereaz copii autorizate de pe aceasta, Taxa pentru eliberarea licenjei se stabileste la valoarea de 50000 lei. Taxa pentru eliberarea copiei autorizate de pe licen, pentru reperfectarea licentei‘copiei autorizate de pe aceasta, precum si cea pentru cliberarea duplicatului se stabilesc la valoarea de 450 lei, Sumele taxelor indicate se varsa la bugetul de stat si sunt nerambursabile in cazul in care banca/filiala sau o alt subdiviziune separata a bincii nu isi incepe activitatea sau inceteaza si functioneze BNM tine registrul bancilor licentiate. in care se inseriu denumirca, adresele sediului central si ale filialelor gi reprezentantelor lor care va fi accesibil permanent publicului asi 4 FLegea insttuor financiare Ne.350-XI din 21.07.95. Regutamentul cu priviedlf suticienga capitalulti porderat ka \ al BNA 07.269 din 17.10.01 = 2 age- & 1.7. ORGANELE DE ADMINISTRARE ALE BANCILOR COMERCIAL. in RM bancile sunt organizate ca societati pe actiuni® Banca trebuie sa aiba un statut in care se specifi activitatii, funcfiile consiliului bancii, cuantumul capitalului, nominala a actiunilor si drepturile de vot legate de ele, Statutul aprobarea Baneii Nationale datd in seris. Banca se conduce dupd regulamente interne aprobate de consiliul, care stabilese I, structura organizatoricd si functiile bancii, modul de formare si competenta organelor de administrare si control; 2. funcfiile unitatilor din structura bancii, ale administratorilor lor si ale funetionarilor bancii; 3. limitele competentei administratorilor gi ale functionarilor bancii; 4. functiile comisiei de cenzori si ale altor comisii permanente Organul suprem de conducere al bancii este Adunarea generalit a actionarilor (AGA) Aceasta este in drept si adopte hotirari pe cele mai importante chestiuni ce privese activitatea bincii si anume: 1 si adopte modificari si completari la statutul bancii: 2. modifice capitalul social: 3.88 aleaga in fimnctie si sa revoce membrii consiliului baneii, a comisiei de cenzori 5 se aprobe regulamentul acestor organe; 4.si examineze gi si aprobe darile de seama anuale ale societitii si ale comisiei de cenzori 5. si decida asupra reorganizairii sau lichidarii bancii ete Administratorii béncii’ sunt: ~ membrii consiliului baneii si ai comisiei de cenzori a bancii: - presedintele, vicepresedintele, membrii organului executiv si contabilul-sef al bancii; - conducatorul filialei; - alte persoane investite prin lege sau statut sa-si asume obligafii, de sine statator sau impreuna cu alte persoane, in numele gi in contul bancii Organul_de_administrare a bancii este consiliul bincii, care exerciti funetii de supraveghere, elaboreaza si asigura aplicarea politicii bancii. Consiliul este format dintr-un numar impar de membri (fig.1.7.1), dar nu mai putin de 3. Membrii consiliului sunt alesi de AGA pentru un termen de pand la 4 ani, pot fi redesemnaji pentru un nou termen. AGA poate stabili remunerarea membrilor consiliului. Nu poate fi ales membru consiliului persoana: i denumirea, adresa, obiectul pul, numarul, valoarea Ancii poate fi modifieat cu a) care este sau care va deveni membru de consiliu in 2 sau mai multe banci; b) careia i s-a retras dreptul de a fi membru al consiliului baneii: c) care indeplineste sau a indeplinit in decursul a 12 luni precedente funetii in Consiliul de administratie a Bancii Nafionale; d) care a fost subiectul unei cauze privind insolvabilitatea si nua fost eliberata de datorii Atributiite consiliul bancii sunt 1. decide convocarea adunarii generale: Financiarewt.5S0-XU din 21.07.95 clef de intel bat aprobt prin HC al GNM n.134 dn OL." 11 ovat2. decide majorarea fie prin majorarea valorii nomi (cu acordul scris al Bancii Nationale); 3. modifica statutul: 4, alege presedintele si vicepresedintele bancii gi stabileste imputemicirile lor; 5. propune adunarii generale variante de plata a dividendelor; 6. aprobi acordarea creditelor de consorfiu, creditelor «mari, ereditelor acordate persoanelor afiliate si functionarilor baneii etc: Consiliul baneii, numit si consiliul directorilor sau consiliul observatorilor este organul care reprezinta interesele actionarilor in perioada dintre adunarile generale si, in limitele imputernicirilor definute, exercité conducerea generala si controlul asupra_activitatii societatii apitalului social in limita a 50% faja de capitalul social existent emisiunea suplimentara a actiunilor je a aetiunilor fie pri Ceringe stabilite de BNM fata de administratorii BC = = es afaceri impecabila, sA nu aiba anticed srifiei problemelor administrative gi financiare sau evaziune fiscala te penale, sA nu aiba evidente privind Reputaie d responsabilitatea aj Cerinie privind calificarea =a Organul executiv 1 | Organul de control 2 _ Jot - eRERCn INTERES! oO studi superioare in domeniul |[ stadii superioare gi min1 an | experienta de mune: financiar-economic si || experienté de munca in domeniul evidenjei contabile si control din ultimii 10 ani, evidenja contabila in banci, legile e normative ale BNM. in posturi. de | | minimum 5 ani experienta de | | conducere in sfera de | | muned in. sectorul ancar ce cunoa: | a activitate economies | | fine nemijloacit de activitaqile sai \ studi superioare gi Fig.1.7.1 Cerinfe stabilite de BNM fata de admi Drept tiv _unipersonal in cadrul Bancii Comerciale il reprezinta administratorul: bancii (fig.1.7.1). Conducatorul filialei sau subdiviziunii separate imputernicit si incheie acte juridice in numele bancii trebuie sa aiba studi superioare in domeniul financiar-economie si minimum 3 ani experienfa de munea in sistemul bancar Organut | rol intern al bancii este comisia de cenzori care exercita controlul activitatii ci si este aleatuita dinte-un numar impar de membri (fig.1.7.1), dar nu mai puyin de 3, alesi de AGA pentru o perioada de 4 ani. Membrii consiliulut bancii mu pot fi concomitent membri ai comisiei de cenzori, Majoritatea membrilor ai comisiei de cenzori le_cont nu trebuie sa fie angajati ai baincti Comisia de cenzori 1. stabileste pentru baned proceduri de evident si de control contabil in temeiul reglementirilor Baneii Nationale, supravegheaza respectarea lor si controleaz conturile si alte documente ale baneiiz controleaz respectarea legilor si a regulamentelor aplicabile bancit si prezinta consiliului haneii rapoartele respective 3. prezinti ggizele in prublemele soticitate de consiliul I ‘ si alte probleme aniaComisia de cenzori se intruneste in sedinje ordinare o data in trimesteu si in sedinte extraordinare la convocarea consiliului baneii sau a doi membri ai sai Auditul extern, Banca trebuie si incheie contract cu o firma de audit independenta acceptata de BNM, care: a) fi acorda asistenfa in finerea evidenfei contabile in conformitate cu pi stabilite de BNM; b) intocmeste un raport despre activitatea ei anuala gi un aviz despre veridicitatea cu care darile de seama reflecta starea ei financiara, in conformitate cu Legea cu privire la institutiile financiare; ©) controleaza corectitudinea metodelor si procedeelor de audit si de control intern gi face recomandari de remediere; 4) informeaza Banca Nationala despre orice actiune frauduloas comisa de functionarii bancii sau ai filialelor ei, precum si despre orice neregula din administrarea si din efectuarea operatiunilor care ar putea conduce Ia pierderi materiale pentru banca sau filiala sa. cipiile 1.8. PARTICULARITATILE ORGANIZATORICE ALE BANCILOR COMERCIALE Conform Legii cu privire la institugiile financiare. bancile pot sa-si infiinjeze filiale si alte reprezentante atat pe teritoriul RM, cit si pe teritoriul altor state. Structura refelei de unitifi ale bancilor ce-si desfigoara activitaea in RM este determinata de imparyirea administratiy-teritoriala a farii, organizindu-se astfel: centrale bancii, filiale, reprecentante, agengii si oficii secundare. Bancile comerciale, prin centrafele lor, indeplinese funetia de coordonare a tuturor activitatilor care se desfigoar’ in filiale. agentii gi reprezemtan(e, asigurand aplicarea corecta a legilor, hotirarilor sia tuturor actelor normative ce guverneaz activitatea baneara. Centralele BC elaboreazi norme specifice care trebuie respectate de unitiile din subordine. jala este unitate distinctd, juridic dependent’ de banca, ce desfagoar’ toate tipurile de activitafi financiare sau unele din ele. Bilanjul filialei este parte component a bilanqului bancii comerciale. Bancile comerciale au dreptul de a infiinta filiale in urmatoarele conditii’: ~ si posede si si menfina capitalul de gradul 1 si coeficientul capitalului normativ total (CNT) corelat cu activele ponderate {a rise in conformitate cu Regulamentul cu privire la suficienfa capitalului ponderat la rise aprobat prin HCA al BNM nnr.269 din 17.10.01; - si activeze minimum I an dupa primirea ticengei de a desfigura activitati financiare si cel pujin o data sd fie supusa inspectici de eatre inspectorii BNM - sa indeplineasca prevederile legilor RM si ale actelor normative ale BNM = siinu fie obiectul aplicarii masurilor de remediere din partea BNM. Reprezentanqa bincii nu are dreptul si desfSsoare activitaji financiare gi alte activitayi. cu exceptia celor de informare, reprezentare si apirare a intereselor bancii Denumirea filialei, reprezentanjei trebuie 54 includa indicarea faptului respectiv, reprezentan{a bincii care a deschis-o. Filiala, reprezentana se deschide/se inchide prin hotararea organului de conducere al bancii caruia i s-a acordat acest drept in conformitate cu statutul bancii este filial’, amentul privind filialele, reprezentangele si offciile “e ale bancilor aprobat prin HCA al BN ne 84 Jn 28.04.11 / MO al RM ay-L10-112 din 08.07.11. art 874 15 netinregistrarea filialei, reprezentantei la organul inregistrarii de stat se efectueaz’ la prezentarea avizului. Bancii Nationale cu privire la aprobarea deschiderii filialei, reprezentanfel Filiala bancii poate avea subdiviziuni structurale interne (agentii, puncte de schimb valutar) situate in afara sediutui ei, care nu au bilan separat, denumite in continuare oficit secundare. Denumirea oficiului secundar va confine indicarea tipului acestuia sia apartenenjei a filiala concreta in cadrul cAreia a fost deschis. Punctul de schimb valutar isi desfigoar’ activitatea in conformitate cu Legea nr.62- XVI din 21 martie 2008 privind reglementarea valutar Oficiul secundar se deschide/se inchide prin hotirarea organu lui de conducere al bancii caruia i s-a acordat acest drept in conformitate cu statutul bancii. Oficiul secundar se indica in regulamentul filialei in cazul luarii hotdrarii privind inchiderea filialei (oficiului secundar), banca (filiala), in termen de 10 zile, este obligata si notifice clientii deserviti de filiala respectiva (oficiul secundar respectiv) si si ia masuri privind executarea obligatiilor faja de acestia. Despre inchiderea filialei, reprezentanfei, deschiderea si inchiderea oficiului secundar. banca notified Banca Nasional in conditiile stabilite in actele ei normative. 1.9. REORGANIZAREA $1 LICHIDAREA BANCILOR COMERCIALE Reorganicarea bancilor (contopire sau absorbfie) sau vanzarea unei parti substanfiale din activele bancii se cfectueaza cu permisiunea scrisa a BNM’. Banca sav bancile constituite in urma contopirii sau dezmembrarii incep activitatea numai dup obtinerea liventei BNM. Contopirea este procesul de reorganizare, care are ca efect incetarea existentei a dou sau mai multe banci (bancile contopite) in rezultatul cAreia este infiimats o noua banc (banca succesoare), Toate drepturile patrimoniale si obligafiile ficcdreia din bancile contopite tree, potrivit actului de transfer si bilantul Neincluderea in bilanjul consolidat si in actul de transfer a unor obligatiuni contractate angajamente si garanjii emise ete. a bancii contopite nu scuteste banca succesoare de indeplinirea acestora dupa inregistrarea contopirii, BNM va elibera bancii suecesoare licen{a de desfasurare a activitaqilor financiare Absorbfia este procesul de reorganizare, care are ca efect incetarea existenei unei sau mai multor banci (biincile absorbite) si trecerea integral a drepturilor gi obligatiilor acestora la 0 banca (banca absorbant’) devenind succesor de drepturi gi obligatii ale bancii (bincilor) absorbite, Toate drepturile patrimoniale si obligatiile bancii absorbite tree la banca absorbant in conformitate cu actul de transfer si bilanful consolidat. Neincluderea in bilanqul consolidat si in actul de transfer a unor obligatiuni contractate, angajamente si garanfii emise ete, a bancii absorbite nu scuteste banca suecesoare de indeplinirea acestora dupa inregistrarea absorbfici. Banca succesoare va desfagura activitatea dupa absorbtie in baza licenjei detinute de ea 2 Vanzare unei parti substantiate din activele bincii (mai mult de 10% din valoarea tivelor bancii conform bilantului la ultima data gestionara) se efectueaza cu permisiunea serisd a Baneii Nationale, in dependenta de valoarea acesteia, dupa cum armeaza = de la 10% pana la 50% din valoarea activelor bancii se efectucazi in baza deciziet consiliului bancii terior, : & E ezuanen en prin a conta sau asoria bane cin RM. aprobat prin HCA al BN mB din 0206.00= mai mult de 50% din valoarea activelor bancii se efectueaza in baza decizici AGA Lichidarea bancilor comerciale poate fi silitd sau benevola® Conditiile de lichidare silitit retrage licenta si initiaza procesul de lichidare silité a bancii in cazu in care se constatd cd banca se afla in una din urmatoarele situatii de insolvabilitate: a) banca nu este capabila si execute cererile creditorilor privind plata obligatiilor pecuniare scadente (incapacitate de plata); b) activele bancii nu mai acopera obligatiile acesteia (supraindatorarea); ¢) capitalul baneii este mai mic de 1/3 fata de capitalul reglementat, in cazul in care © banca se afla in incapacitate de plata sau este supraindatorata, sau exist pericolul sa intre in incapacitate de plata, conducaitorul organului executiv al bancii este obligat sa instiinjeze imediat BNM. Odata cu retragerea licengei si initierea procesului de lichidare silita a bancii, BNM numeste un lichidator care a) afigeaza, in termen de 3 zile de la data numirii sale, la fiecare subdiviziune separata a bancii un anung despre retragerea licentei ba inceputul lichidarii acesteia, indicand numele si prenumele lichidatorului, data si locul la care el intra in gestiunea bancii: b) publica anunjul indicat la in Monitorul Oficial al RM, in ziarele de circulatie general, precum si in ziarele din localitatile in care banca are subdiviziuni separate c) transmite BNM, in termen de 3 zile de 1a publicarea anunturilor. copii de pe acestea De la data de retragere a licengei bancii: a) BNM inchide conturile in lei ale bancii respective si deschide un nou cont cu irate sumele de bani disponibile iruia lichidatorul va efectua toate Banca National. specificarea “banca in proces de lichidare”. la care vor Ja acea data in conturile respective si prin intermediul operatiunile in lei ale bancii ce se lichideazi; b) lichidatorul inchide conturile in valuta straind deschise in alte banci (inclusiv in BNM) Lichidarea silité a bancii se desfagoara in mod extrajudiciar. Procesul de lichidare a bancii nu poate depasi 3 ani de la data de retragere a licenjei, Termenul indicat poate ti prelungit de Banca National pentru cel mult un an, in baza demersului argumentat al lichidatorului bancii. Condifiile de lichidare benevola Lichidarea bancii in baza hotararii Iuate de acfionari (lichidarea benevola) se cfectueaza in modul prevazut de actele legislative ce reglementeaza lichidarea socictatilor comerciale, {inand cont de prevederile Legii institutiilor finaneiare cu conditia ¢& banca nu se afld in situaie de insolvabilitate. Aceasta hotdrare poate fi luata de catre AGA gi se adopta cu votul a cel putin 2/3 din numarul total de voturi ale actionarilor reprezentate ka adunare, in cazul adoptirii hotirdrii privind lichidarea benevold, banca soliciti Bancii Nationale, printr-o cerere (in termen de 5 zile de la data adoptarii hotararii), retragerea licen(ei si eliberarea permisiunii privind lichidarea benevola. La cerere se anexeaza - hotardrea privind lichidarea benevolat, -planul lichiddrii apr obat de AGA, care va cuprinde e wermenele de onorare a creanjelor creditorilor, bilanqul ce confirma suficienta mijloa pele lichidarii, modul yi XIU din 21.07.9necesare onorarii creanfelor. informatia privind componenta comisiei de lichidare si alte date necesare BNM examineaza cererea in termen de 2 luni de la data depunerii si elibereaz’ permisiunea privind lichidarea benevola dac& constata ca a) hotararea privind lichidarea benevold a bineii a fost luata cu respectarea legislatici b) banca este solvabila si poate executa fra amanare obligatiile fata de creditori; c) documentele prezentate contin informatie completa si suficienta; d) planul propus de lichidare este in interesul creditorilor bancii; ¢) banca a prezentat in termenul stabilit documentele suplimentare solicitate de BNM Odata cu eliberarea permisiunii privind lichidarea benevoli, Banca National retrage licenta bancii. Dupa retragerea licen{ei si eliberarea permisiunii privind lichidarea benevoli, comisia de lichidare (lichidatorul) preia toate imputernicirile de administrare a patrimoniului si a operafiunilor bancii dupa care: a) depune. in termen de 5 ile de la data de retragere a licenjei, cererea de lichidare a hancii la organul inregistrarii de stat, anexand documentele necesaré b) publica avize despre lichidare; ©) efecteazd inventarierea patrimoniului, evaluarea activelor, onoreazi creanjele creditorilor. intreprinde alte masuri necesare lichidarii bincii Lichidarea benevola a bancii nu impiedicd inijierea procesului de lichidare silita a acesteia daca in procesul de lichidare benevold se constaté c& banca se afld in situatie de insolvabilitate. in cazul in care se constata cd banca se afla in situafie de insolvabilitate, comisia de lichidare (lichidatorul) instiinteazd imediat Banca Nationala pentru inigierea procesului de lichidare silita si prezinté darea de seama si documentele ce atestd situatia financiara a baneii Acte normative: 1. Lege cu privire fa BNM nr. 548-XII din 21.07.95 cu modificarile ulterioare Legea institutiilor financiare Nr.550-XI] din 21.07.95 cu modificarile ulterioare 3. Regulamentul privind filialele, reprezentantele gi oficiile secundare ale bancilor aprobat prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11 . Regulament cu privire la contopirea sau absorbjia baneilor din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.143 din 02.06.00 5. Regulamentul cu privire ta exigentele fata de administratorii bineii aprobat prin HCA al BNM nr.134 din Q1.07.1! in ebiiri de generalizare: tate . Definiti conceptul de sistem bancar. + Explicati trasaturile caracteristice sistetnihi - ‘modern. Numiti atvihuyiile de baza si funetiile ale BNM. Caracterizati organele de administrare ale BNM. Fxplicati rolul bincilor comerciale prin functiile care le indeplinese 6. Numiti principalele Abu ilor comerciale in RM anele de administrare ale bancilor comerciale. 9. Explivali particularitatitg organizatorice ale bancilor comerciale. 10. Care sunt metodele de rrganizare ale bancilor comerciale’ 11 Prin ce se deoseheste prégdura de tichidare b: de cea silit? e ce 7. Explicati procedura de lientiere a ba 8. Caracteriy:TEMA 2. CAPITALUL PROPRIU AL BANCII Subcompetente: > identificarea esentei yi rolului resurselor proprit ale bancii, % structurarea resurselor proprii ale banc > caracterizarea elementelor structurale ai capitalulut propriu al béncit 2.1. Resursele proprii ale bancii: concept, rolul si functiile 2.2, Structura si caracteristica capitalului propria 2.3. Conceptul, structura si importanqa capitalului normativ total 2.4, Procedura $i etapele de emisiune a actiunilor 2.1, RESURSELE PROPRII ALE BANCII: CONCEPT, ROLUL $1 PUNCTULE BC ca si ceilalti agenfi economici pentru asigurarea activitatii sale trebuie sé dispund de o anumita suma de bani (capital), adic& de resurse. in conditiile tranzitiei la economia de pia\a problema formaeii resurselor bancare are o importanga primordiala. Resursele bancilor ‘sunt constituite din resurse proprii si resurse atrase Banca comerciala. ca oricare alta institutie financt permite atragerea mijloacelor banesti din economia naionala faptului ci baneile fac afaceri preponderant cu mijloacele depundtorilor. este necesar ea institufia sf aiba un grad inalt de lichiditate. in acest scop bincile trebuie sa dispund de capital propriu. Resursele proprii ale BC sunt constituite din capital social, fonduri de rezervéi sau de rise. Dejinerea capitalului propriu contribuie in mare masura la asigurarea stabilitdtii bancii sia eficienfei activitayii ei, El are o importan\a mare mai ales la etapa initiala: cheltuieli ce in de emiterea acgiunilor, procurarea mijloacelor fixe etc Orientarea activitajii baneii spre operatiunile cu un grad inalt de rise. nevesita.@ marire a resurselor proprii a acestor banci. Resursele proprii necesare bancii si marimea acestor depinde si de nivelul de dezvoltare a piefii resurselor creditare, precum si de politica creditara promovatd de Banca Centrald, Marimea resurselor proprii care se afla in posesia bancii determin’ tipurile de activitati ale bancii Din punct de vedere al gradului de stabilitate resursele proprii pot {i clasifieute astfel jurse stabile — care pot fi plasate pe termen lung, constituite din - capital social, - fondul de rezerva, - primele legate de capital social 2. resurse temporare ~ care pot fi plasate pe termen scurt, constituite din - rezervele pentru pierderi la credite, ~ dividendele de plata, - _fonduri si rezerve constituite temporar. La sfirgitul anului sumele rezultative de pe conturile bancii se transfera pe contul profitului. © parte din aceste suine sunt utilizate pentru plata dividendelor, iar 0 alta parte pentru plata impozitelor, transferurilor in diferite fonduri. Soldul profitului nerepastizat este fondul resurselor banesti ce rimane ka dispozitia administratiei baneii si adunarii wenerale a ac{ionarilor si sunt utilizate conform planului strategic al baneii ri, activeaz’ in baza legii care-i gi investirea acestora, Datorita I cagpegpee_Biincile ar putea sa creased fondurile prin emiterea de obligatiuni in public. Emiterea de obligatiuni ar creste ins sarcinile de plaji anuale prin achitarea dobanzilor aferente. reducind astfel suma de distribuit sub forma dividendelor. © oacdi un rol important pe parcursul activitaii baneii: la constituire, in _perivada de funetionare si de lichidare. Capitalul bancii reprezinta indicatorul principal al stabilitéii financiare care protejeaz banca impotriva insolvabilitatii gi falimentului. Prin urmare, prezenja unui capital adeevat presupune abilitatea bancii de a amortiza influenta negativa a riscurilor la care se expune permanent si in acelasi timp de a-s jata fata de deponentii si creditorii sai Din punct de vedere tworetic, capi protejeaza depo ~ absoarbe pierderile ney neprey Aaute; wei nest Raneivelac deosebi urmatoarele functii nseamna protectia deponentilor si a ereditorilor bancii in falimentare a bancii, din acest fond sunt achitate toate obligatiunile faa de deponenti gi ereditori; se menfine solvabilitatea pe parcursul activitatii bancii indiferent de aparitia unor cheltuieli neprev. >. functia operativa — presupune_asigurarea_bineii_cu_mijloace_financiare_care constitiie hava activikati_bancare. Are importanta in procesul de constituire si fondarea bancii. [a etapa inifiala din resursele constituite se vor procura cladiri, utilaje, se va plati sillariul pana la momentul objinerii beneficiului propriu, 3. funetia de reglementare ~ se raporteaza neaparat la interesul populatiei si al altor Clienti ai bancii pentru 0 fimefionare cu succes a acesteia, la legile si normele in vigoare care ii permit BNM de a efectua controlul asupra activitajii bincilor comerciale. Aceste reguli presupun menfinerea capitalului propriu minimal, care permite bancii si obfind licenja pentru activitatea banca existe © limita privind valoarea creditelor acordate unui creditor ete _Funetia esentiali a capitalului buncar este de a asigura stabilitatea bancii. 2.2. STRUCTURA $1 CARACTERISTIC Capitalul bane «capitalul social »surplusul de capital (capital suplimentar): + profitul nedistribui + capital de rezerya salte tonduri si rezerve ale baneii Capitalul social se constituie din valoarea CAPITALULUI PROPRIU e de la actionari in contul ilor plasate.sinumarul agestora, Toate actiunile ofera dre Flor in functie de tipul aetiunilor dotinuie. Detindtorii de actiuni ordinare au dreptul de a participa AGA side a-si da votul ul aprobarii diferitelor instructiuni, ordine ce sunt se competenta tor. Capitalul social poate Hmajorat sau miegorat in baza hotdrarii AGA. 20 aapCapitalul social se formeaza prin emisiunea i inscrierea ta actiunile ve pot fi procurate contra mijloacelor banesti. serveste drept o forma de asigurare a garantiilor indeplinicii asumate de ban a capitalului social poate fi modificata: in vederea majorarii prin emisiunea de noi acjiuni sau Sporirea valorii nominate a actiunilor deja emise; in sensul reducerii prin micsorarea valorii nominale a acfiunilor sau riscumpararea unei parfi de acjiuni de la actionari rplusul de capital este format din contul diferente’ de prequri in urma plasarii actiunilor si a valorii nominale atat la prima emisiune, cat si la celelalte emisiuni suplimentare. Profitul nedistribuit reprezinta profitul acumulat pe parcursul anului de gestiune dupa Limpozitare si plata dividendelor. La sfarsitul anului repartizarea profitului se va aproba prin majoritatea voturilor Adunarii generale a actionarilor. Profitul poate fi distribuit astfel - in scopul largirii retelei bancare prin deschiderea de filiale, reprezentante: = pentru achitarea dividendelor actionarilor ce dein actiuni ordinare; ~ ca investifii in noi tehnologii bancare: ~ pentru extinderea operafiunilor gi serviciilor bancare etc Fondul de rezervii— este destinat acoperirii pierderilor rezultate din operajiunile active ale BC si de asemenea poate fi folosit la plata dobanzilor pentru obligatiunile emise sau dividendelor la acfiunile privilegiate in cazurile insuficientei profitului objinut din rezultatul activitajii sale, Acest fond se formeaza din alocari anuale sau din profitul BC. O banca comerciald este obligatd s4 defind rezerve obligatorii la Banea Central atat in valuta nafionald, eat gi in valuta straina, Bancile formeaza fonduri de recerva pentru a asigura executarea obligatiunilor faya de clientela $i acoperirea pierderilor neprevazute in procesul de activitate. Fondul de rezerva ¢ destinat in special pentru + plata dobanzilor pentru depozite in cazul insuficientei veniturilor + plata dividendelor fixe, anuale la actiunile privilegiate; + efectuarea altor cheltuieli (sponsorizari, completarea fondului de rise. ete.) Fondul de rise ~ se formeaza in baza alocarilor din profitul BC, Mijloacele rezervate in fondul de rise sunt folosite pentru acoperirea creditelor acordate diferitor clienti, care la moment sunt calificaji ca fiind in imposibilitate de plata. Aceasta operatiune nu anuleaza calitatea de debitor a clientului, banca avand dreptul de a folosi toate mijloacele legale pentru a-si intoarce mijloacele date in credit. Fondurile speciale — cum ar fi fondul de dezvoltare a bancii material acordate lucratorilor BC. care sunt formate tot in baza alocarilor din profit ajutorul social. gi 2.3. CONCEPTUL, STRUCTURA $I IMPORTANTA CAPITALULUI NORMATIV. TOTAL Problema constatarii suficientei capitalului bancar de-a lungul timpului a constituit § constituie 0 tema larga de discufie intre binci si organele de control. Bancile prefera sa dispuna de un minim de capital pentru a mari indicatorii de rentabilitate, in timp ce organele de supraveghere si control cer mérirea capitalului bancar pentru scaderea riseului de faliment Totodata s-a impu: pirerea ct falimentul survine mu cu rezuttat al capitalului mie ci ca recultat al managementului neadecvat al resurselor. ame” egyBNM reglementeaz’ bincile privitor la menjinerea si formarea unui anumit nivel al capitalul normatiy total (CNT), capitalului minim si suficientei capitalului ponderat la rise almente, toate bincile comerciale ce activeazi pe teritoriul RM trebuie si-si Jormeze capitalul normativ total dupa cum urmeaza Capitalul normativ total (CNT) include: Suma totald a urmatoarelor: + capitalul de gradul I (C)); + capitalul de gradul U (Cy); Minus’ Cotele de participare in capitalul altor banci, care defin licenja BNM. in calculul capitalulii normatiy total se includ actiunile bancii aflate in circulatie ONT =C, + C, ~Cote _ parti ipare_alte_ BC] Capitatul de gradul Leste componenta de baza a CNT, care include: Suma torala a urmatoarelor a) actiuni ordinare: b) actiuni preferentiale cu dividende nefixate si actiuni preferentiale cu dividende fixate necumulative emise cu termen nelimitat; c) surplus de capital (mijloace banesti obtinute de la comerc valoarea nominala (fixati), incluse in punctele a) si b); d) profitul nedistribuit si rezervele objinute sau majorate ca rezultat al distribuirii profitului minus sma totald a urmatoarelor: ¢) marimea necompletata a reducerilor pentru pierderi 1a active si angajamente conditionale (fondul de risc) 1) imobilizari necorporale nete Capitatul de gradul H este componenta suplimentar’ Suma dintre: 1. actiuni preferentiale cumulative si partial cumulative cu scadenta nefixata; 2, surplusul de capital atribuit actiunilor preferentiale cumulative si partial cumulative inclusiv actiunilor preferentiale convertibile in actiuni ordinare sau in alte clase de acfiuni preferentiale; 3. datoriile subordonate Minus: Marimea sumei articolelor te marimea capitalului de gradul 1 lizarea a sjiunilor peste NT si include: numerate mai sus (din capitalul de gradul I), care depas Capitatul minim necesar ~ suma minima a capitalului de gradul 1 pe care banc: trebuie sao detina si sd o menfina, pentru a efectua activitagii financiare, desfagurate in conformitate cu art.26 din Legea institusiilor financiare Evolutia nivelului minim al CNT este prezentata in tabelul 2.3.1 ise aprobat pris HEA ne.269 din 17.10.01 - =. ame”Fabelul 2. minim al CNT Nivelul CNT 32 mil.tei “40. millet __ “45 mil.lei incepand cu 31 decembrie 2005 | 50 mil.lei cepand cu 20 iunie 2008 100 mil.tei 100 mil.tei [Incepnd cu 31 decembrie 2011 [Incepand cu 31 decembrie 2012 200 mil. lei Interpretarea capitalului ca bariera impotriva pierderilor inseamna dependenta invers& dintre marimea capitalului si riscul a care este supusd banca, De aici rezulta prineipiul de baza al suficientei capitalului: marimea capitalului bancar trebuie sa corespundé mirimii activelor lund in consideratie marimea riscului lor. a suficienteicapitalului Coeficientul suficientei capitalului — serveste a evaluar ponderat ia rise (tabelul 2.3.2 capital _normativ mone coef suficcap.= flecap.= "at _active_ ponderate la rise Activele ponderate la risc sunt activele bancii si unele conturi conditionale (ce reprezinta un rise pentru banca) care se clasifica in categorii cu anumite ponderi ale riscului Ponderea riscului atribuiti unui anumit activ sau unui cont conditional determina procentul activului dat care se sumeazi cu toate celelalte active ponderate Ia rise pentru a determina suma total a activelor ponderate la rise ale baneii. Vabelul 2.3.2 Evolutia coefi Perioda de referin{a jentului cienfei capitalulu Nivelul coeficientului, % 12,0 16,0 | {it 18,0 _ | Hr cu 3] iunie 2014 a0, 0Ra| Politici privind managementul capitalului Bancile trebuie si dispund de politici si proveduri interne de management ale capitalului, care si prevada, inclusiv monitorizarea si evaluarea acestuia in vederea ‘mentinerii permanente a unui nivel adecvat al capitalului corespunzator. Politica de management a capitalului va cuprinde cel pu{in urmatoarele componente: esul de planificare a capitalului, jinand cont de previziunile cu privire la nivelul uumate de banca, sursele ce pot fi utilizate pentru majorarea capitalului, politica enti dividendelor, ete b) modalitiyile de atenuatrii riseurilor aferente activitatii bancare ¢) festele de sires in scopul identificdrii punctelor slabe sau a vm potenfiale privind pozitiile capitalului bancii in conditii imprevizibjle care vor include t t € = onformare a bincii pe viitor cerinfelor de capital in vederea serabilitazilor 7riscurile de credit, valutar, ratei dobainzii, ete. si planuri de gestionare a capitalului, tuand in consideratie diferite scenarii de stres asupra capitalului pentru situatiile neprevazute: i asigure conducerea biincii cu informatii rimii, compozitiei si calitaqii capitalului d) procesul de raportare interna care s adecvate de masurare, estimare si raportare a mi cu privire la redistribuirea de capital Orice banea, care nu dispune de capitalul minim necesar sau distribuirea eapitalului va conduce la micsorarea mérimii capitalului inferior mirimii capitalului_ minim si/sau coeficientului minim al suficientei capitalului ponderat la risc nu va efectua plata dividendelor sau oricare alte distribuiri de capital. La distribuirea capitalului banca trebuie sa {ina cont de opinia societatii de audit independente asupra raportului de profit si pierdere. Banca va notifica BNM despre intentia de distribuire a capitalului cu 20 de zile inainte de desfasurarea sedintei Consiliului bancii la care va fi examinata distribuirea capitalului (plata dividendelor. achizitionarea de catre banca a actiunilor. ajutorul material in marime ce depageste 5% din capitalul minim necesar) sau propunerea ce urmeazi a fi inaintata catre AGA. In decurs de 10 zile din ziua primirii pachenului de documente BNM comunica bancii care BNM considera necesar’i 0 investigafie suplimentara. pentru le, termenul stabilit poate fi prelungit, cu cel mult 10 zile. opinia sa. in cazul expunerea opiniei 2.4. PROCEDURA $1 ETAPELE DE EMISIUNE A ACTIUNILOR BC din RM. ca forma organizatorico-juridicd, sunt SA - deci, capitalul social este constituit prin emisiunea actiunilor (fig.2.4.1). Actiunife societajii pot avea valoare jominald care trebuie sé se imparta la I leu. Societatea bancara este autorizata si plaseze actiuni ordinare si preferengiale (nu mai mult de 25% din capitalul social al societatii) 4 plaseze acliuni preterentiale cu dividende fixate (se stabilese in uni Ranea este autorizata forma de un % fixat in functie de valoare nominala a actiunii) sau nefixate. Aceste act pot fi cumulative, parfial cumulative sau necumulative fejiunile cumulative acorda proprietarilor lor dreptul de a primi, printr-un singur \arsiimant, toate dividendele acumulate intr-o anumita perioadi de timp sau dreptul de a primi dividende in urmatoarea perioada, daca sovietatea nu le-a platit in perioada precedent Actiunile partial cumulative dau dreptul de a primi o parte iar acriunile necumulative nu acorda un asemenea drept dividendele acumulate. ACTIUNEA - este VM avand forma materializata sau dematerializats, care atesta dreptul | dletinatorului (actionarului) de a participa la conducerea societifii, de a objine dividende, precum si o parte din bunurile societaii in cazul lichidarii acesteia. idende nefixate : a | Actiuni preferentiate tefiani preferentiale | | Actiuni preferengiale | cumulative partial cumulative | necumulative Fig.2.4.1 Clasificarea ac apeapret?Conform reglementarii activitiqii SA, buincile pot fi de tip deschis si de tip inehis. Orice modificare privind tipul societatii se face prin modificarea statutului societagi Societatea bancari este de tip deschis daca actionarii au dreptul nelimitat sa instraineze actiunile care le aparfin. Societatea deschisa este in drept sa plaseze si sé vanda public actiunile sale gi alte VM unui cere nelimitat de persoane. Numérul actionarilor a societijii deschise nu este limitat Societatea bancari este de tip inchis daca actionarii ei sau societatea insasi au drept de preemptiune® asupra ac{iunilor instrainate de actionarii acestei societati. Societatea inchisa nu este in drept sa plaseze public acfiunile sale gi alte VM sau s& le propuna, in alt mod. unui cerc nelimitat de persoane pentru achizitionare (numarul actionarilor nu poate fi mai mare de 50). BC efectueaza emisiuni de acfiuni in urmatoarele cazuri: © la constituirea capitalului social; © cuscopul majorarii lui Plasarea actiunilor la fondarea bincii se efectueaza prin emisiune inchisii’ si include urmatoarele tape: - adoptarea de cétre fondatori a dec autorizate spre plasare si distribuite intre fondatori; - aprobarea preliminara de cétre BNM a cererii privind eliberarea autorizayiei de a des figura activitati financiare; - deschiderea unui cont provizoriu ia BNM pentru - imocmirea listei primilor subscriitori si ucumularea mijloacelor baneyti in contul ied privind numarul si clasele actiunilor curnularea mijloacelor binesti provizoriu. - inregistrarea de stat a bancii la Camera inregistrarii de stat: - eliberarea de cétre BNM a licenjei de desftisurare a activitailor financiare = autorizarea de catre BNM a emisiunii efectuate. Pentru aceasta BC in termen de 3 zile din ziua inregistrarii bancii, trebuie sa prezinte la BNM urmatoarele * cererea de inregistrare; * documente de constituire, autentificate notarial; * copia certificatului de inregistrare la Camera Inregisirarii de Stat, * copia autorizapiei de desfaisurare a activitayilor financiare. * specimenele certificatelor de actiuni in 3 exemplare (forma materializatd) * lista subscriitorilor la actiuni in 3 exemplare (numele, numérul actiunilor achizitionate, suria depusa in contul achitarii lor); * copia contractului privind finerea registrului de acfionari, incheiat cu un registrator independent. * extrasul din contul provizoriu deschis la BNM: * copia ordinului de plata privind achitarea taxei unice pentru inregistrarea de stat a acfiunilor in marimea stabilita * alte documemte. BNM in termen de 10 zile examineaza aceste documente si le prezinta ta CNPF pentru inregistrarea de stat a actinnilor, ca urmare are loc transterul mijloacelor banesti din contul provizoriu deschis la BNM in contul Loro pentru trecerea lor la capitalul social It cumparator ncilor si modul de autoric * de a debindi proprietatea unui bun, in cazul ins "Instrueyiune privind particularitaile emisiunttor de actinni si ob) re BNM rhinaril sale, eu preferinta de orice amore & = =are Apoi urmeaza includerea actionarilor. care au achitat integral acjiunile, in registrul detinatorilor de VM_ si eliberarea citre acestia a certificatelor de acfiuni (forma materializata) sau a extraselor din registru (forma dematerializata). Procedura de emisiune suplimentara a actiunilor include urmatoarele etape: 1. adoptarea de citre organul imputernicit al bancii a hotararii privind emisiunea suplimentara de actiuni, iar in caz de necesitate, si a hotararii privind anularea emisiunii inregistrate anterior; 2. publicarea hotardrii privind emisiunea valorilor mobiliare in conformitate cu Legea cu privire la piata valorilor mobiliar 3. pregitirea si aprobarea de catre banca a prospectului ofertei publice a actiunilor; 4. perfectarea de catre emitent si underwriter a contractului de prestare a serviciilor de underwriting ~ in cazul plasarii valorilor mobiliare prin intermediul underwriterului; 5. perfectarea de catre emitent si registratorul independent a contractului de finere a registrului actionarilor; 6. inregistrarea clasei de actiuni la BV autorizarca ofertei publice de cdtre BNM: 8, deschiderea la BNM a contului provizoriu in MDL pentru acumularea mijloacelor banesti acumulate in procesul plasirii publice a actiunilor sau in banca emitenti ~ in cazul plasivii individuale: 9, imprimarea formularelor ai certificatelor de actiuni (forma materializata) 10. inregistrarea mijloacelor banesti intrate pe parcursul plasarii publice a actiunilor I! primirea de catre subscriitorii care vor detine o coté substantiald din capitalul baneii a permisiunii scrise a BNM 12, plasarea actiunilor emisiunii suplimentare: 13, aprobarea darii de seama privind rezultatele emisiunii de actiuni de catre banca emitenta; 14, BNM autorizeaza_emisiunea efectuata (aviz): 15. BNM prezinta un demers CNPF pentru inregistrarea darii de seama_privind iltatele emisiunii de actiuni; 16. CNPF recunoaste emisiunea ca efectuatd sau neefectuatd, ca urmare introduce datele despre emisiune in Registrul de stat a VM, in caz contrar are loc anularea emisiunii inregistrate anterior: - inregistrarea modificarilor si completirilor in statut la BNM; se inchide contul temporar - transferul mijloacelor banesti din contul provizoriu deschis la BNM in contul Loro pentru trecerea lor la capitalul social; includerea au achitat integral acjiunile, in registral deinatorilor de VM gi eliberarea catre acestia a certificarelor de acfiuni (forma materializata) sau a exiraselor din registru (forma dematerializata) Evidenta actiunilor emise de ciitre BC se fine de ciitre BNM in registrul actiunilor BC siin evidenta registratorilor independengi ui bancii. in scopul inregistrarii de stat a actiunilor plasate ca recultat al fuziunii (asocierii) $i anularii actiunilor bancii lichidate in urma acestei reorganizari, banea va prezenta un pachet de documente BNM pentru obtinerea permisiunii si inregistrarii acestei reorganizari. In rezultatul examinarii BNM autorizeazd emisiunea actiunilor prin eliberares unui aviz oncomitent cu eliberarea permisiunii si inregistrarea fuziunii sau asocierit ctionarilor care gear”Actionarii ce intenfioneaza sd defina o cota substantiald din capitalul bineii sau doreste s-0 majoreze (in cazul cotelor de 5%, 25%, 33%, 50%)"° trebuie depuna o cerere serisa la Consiliul bancii, anexdnd documentele ce con{in informatii privind starea financiard a solicitantului gi s4 ob{ind permisiunea scrisi a BNM Alle restric{ii care pot fi impuse de cate BNM: - nu poate objine permisiunea de a define o cota substantiald conform limitelor inaintate persoana care deja dejine o cot’ substanfiala in capitalul altei banci problematice; - persoana care deja define cota substanjialé in capitalul bancii mai poate solicita permisiunea de a detine o cota substantial’ numai dupa expirarea termenului de 2 ani: - nui se va elibera permisiunea de a define 0 cota substantiala persoanclor juridice care n-au fost angajate activ in activitaji economice, financiare gi de alta natura in decurs de cel putin 3 ani inainte de solicitarea detinerii - in cazul in care tranzactia privind transferul unei cote substantiale conform limitelor stabilite a fost efectuaté fird permisiunea BNM, atragind dupa sine refuzul aprobarii modificarilor in statutul bincii referitor la mrimea capitalului, structura acionarilor bancii, cotelor de participare in capitalul bancii. precum si autorizarea emisiunii de actiuni ale baneii. Acte normative: 1. Legea institujiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 // MO al RM nr.1/2 din 01.01.96 2. Legea Republicii Moldova privind societatile pe aetiuni, nr. 1134-XIII din 02.04.97 MO al RM or.38 ~ 39/332 din 12.06.97 Instructiune privind particularita{ile emisiunilor de actiuni si obligatiuni ale bancilor si modul de autorizare a lor de catre BNM. aprobata prin HCA al BNM or.18! din 22.06.20 // MO al RM nr.81-83 din 13.07.00 Regulamentul nr.42/09-01 cu privire la detinerea cotei substantiate in capitalul baneii MO al RM nr.80/104 din 12.12.96 5. Regulamentul BNM cu privire la suficienta capitalului ponderat la rise aprobat prin HCA al BNM nr, 269 din 17.10.01 // MO al RM nr.130/310 din 26.10.01 intrebari de generalizare: : a cilor comerei 1. Definiti conceptul de resurse proprii ale bi 2. Caracterizati funciile capitalului banear. 3. Enumaraji componentele capitalului bancar. 4. Explicati esen{a Capitalului Normativ total si structura acestuia. 5. Enumaraji componentele politicii privind managementul capitalului 6, Enumérafi tipurile de actiuni ce pot fi emise de bancile comerciale 7. Prin ce se deosebese actiunile ordinare de cele preferentiale: re BC in RM. 8. Explicati procedura de emisiune a actiunilor de Regulamental nr-42/09-01 cu price ta delinerea cote! substantiate in capitalul bincilor comercialdprobt prin HCA, al BNM din 29.11.96 zz =14 3, COMPONENTA SI FUNCTIONALITATEA RESURSELOR ATRASE ALE BANCILOR Subcompetente: > recunoasterea principalelor categorii de resurse atrase ale bancilor comerciale; > descrierea specificului operatiunilor de depozit ale bancilor comerciale; > identificarea particularitatilor creditelor interbancare, > recunoasterea rolului cambiilor si a certificatelor de depozit in cadrul bancilor comerciale > aprecierea importanjei resurselor bancare formate prin emisiunea de valori mobiliare. 3.1. Conceptul de resurse atrase, categorii de resurse atrase 3.2. Nofiunea de depozit bancar, clasificarea depozitelor bancare 3.3. Credite interbancare centralizate 3.4. Credite interbancare descentralizate 3.5. Resursele bancare formate prin emisiunea certificatelor bancare de depozit 3.5. Resursele bancare formate prin emisiunea cambiei bancare 7, Resursele bancare formate prin emisiunea de obligagiuni 3.1. CONCEPTUL DE RESURSE ATRASE, CATEGORII DE RESURSE ATRASE Operatiunile bancare se bazeazi. in principiu pe resursele atrase, fapt pentru care bancile ofera clientilor o gama larga de instrumente de economisire in functie de © perioada de constituire a depozitelor; © concurenta existenta pe piata interbancara; . structura si veniturile populatiei; © factorii economici ete Odata cu dezvoltarea relajiilor economice de piati structura resurselor atrase (fig.3.1.1) a suferit schimbari considerabile, fapt datorat aplicdrii unor metode netraditionale de acumulare a mijloacelor banesti temporar libere. Resursele atrase ale BC | — a — Resurse depozitare | Resurse nondepozitare — anya a oe - - * depozitele _persoanelor | |: * creditele interbancare primite: | fizice si juridice: | « conturile corespondente ale altor banci; | ¢ depozitele altor BC | © resursele atrase din emisiunea valorilor mobiliare; | resursele agenfilor economici in diferite conturi | Fig.3.1.1. Stenctura resurselor atrase ale BC wy baneare ds universalizarii a Structura resurse inde mult de niyelul specializarii BOgparticularitatile functionarii sale. aivelul dervolt@ pict ereditului £ = =3.2. NOTIUNEA DE DEPOZIT BANCAR, CLASIFICAREA DEPOZITELOR BANCARE Depozitul bancar constituie mijloace banesti incredingate unei banci spre pastra specificarea unui termen sau pe un termen anumit fixat, deponentul avand dreptul retraga conform termenului stabilit mijloacele banesti cu o dobanda stabilita (fig.3.2.1) FICAREA DEPOZITELOR eder Depozite fa termen (scurt <1 Van <5 ani; tung mai mult d In as de categoria de depundtori Depozite ea fizice | juridice institufii financiare Depozite persoanelor = bancilor si altor | poof Fasc eee Depozite in moneda national [ Depozite in valuta | —— oo — in functie de modalitatea de plata a dobanzii | Tg S= = Depozite cu capitalizare | Deposite fara capializare | a In functie de tipul dobancii | —— [ Depozite cu dobénda variabilé | Depozite cu dobanda fird ig. 3.2.1. Clasificarea depozitelor la suma. Depozit cu capitalizare - periodic, dobinda bonificata calculata se adaug depusa initial Depozit fara capitalizare — lunar sau cu alta periodicitate, in dependenta de tipul depozitului, dobanda este transferatd intr-un cont curent sau in contul de card care poate fi ridicata ta doringa. Dobinda bonificatit in mod capitalizat se calculeaza astfel unde D-dobinda; §,-sold total; §,-sold initial 5, =S,x(led, - sold initial; d,,, ~ rata actualizata a dobanzii (-timpul (numarul de capitatizari): 8 aero?Modul de calcul a dobanzii simple: |D —. Clas ena nicsineeained 360saw365% 100% unde ) —dobanda. 7 termenul depozitului, d— rata anuala a do! Banea igi informeaza deponentii zile inainte de modificare). inzii, S;-sold initial despre modificarea ratei dobanzii (cel putin 15 3.3. CREDITE INTERBANCARE CENTRALIZATE Creditele interbancare centralizate sunt acordate de catre banca central bancilor comerciale. In RM bancile comerciale pot beneficia de urmatoarele tipuri de credite interbancare centralizate: credit intraday este un credit sub forma de trageri in descoperit de cont (overdraft) pe conturile de decontare ale bancilor, acordat de BNM pe parcursul zilei operational pentru asigurarea efectuarii plitilor curente in termen, garantat cu valori mobiliare amanetate BNM. ecredite overnigth'' este o forma de credit acordat de BNM_ peste noapte bancilor, pentru acoperirea descoperitului de cont neachitat la sfarsitul zilei operationale, precum si in scopul mentinerii rezervelor obligatorii, garantat cu valori mobiliare amanetate BNM. BC prezintd BNM o cerere intre orele 18.00-20,00 in forma cererea a fost acceptaté, BNM transfera pe contul LORO al BC mijloacele banesti, care urmeaza sa fie restituite a doua zi, la prima ora: efacilitatea de lombard’? — O cumpirare de catre BNM a activelor eligibile vindute de o banca la un pret determinat care este urmati de recumpararea acelorasi tre banca de la BNM la un pret determinat de recumparare timp de 5 zile electronica. Daca active de maximum; eoperatiunile REPO" de cumparare ~ BNM cumpira de 1a BC valorile mobiliare, care apoi vor fi recumpirate de ea la o perioad’ de scadenga de pana la 180 de zile. Pentru a obtine acest tip de resurse BC depun la BNM o cerere in scris, in care vor specifica rata dobanzii care sunt gata s-o pliteasc 3.4. CREDITE INTERBANCARE DESCENTRALIZATE Creditele imerbancare descentralizate reprezinta acordarea creditelor de citre 0 banc comerciald alte: banci, prin care se realizeaza functia de atragere si repartizare de etre banci intre ele a resurselor banesti temporar disponibile pentru administrare lichiditayii si obtinerea de profit, in afard de venitul pe care it obin bancile creditoare in urma acordarii creditelor interbaneare, un alt avantaj este consolidarea relatiilor cu alte banci, Creditele interbancare atrase de pe piafa interbancara nafionala sunt de obi practicate pe fermen scurt si utilizate in seopuri de lichiditate, iar cele atrase de pe piafa 11 Regulament privind facilitate permanente de creditare acordate bancilor de eatre BNM aprobat prin FH ABUAL ar. 70 din 23 martie 2006 & Bev cu priv la facitaten de lombaed apevhat prin ICA at ie 4/08 din 18.10.1995 2 operatiunile de pinta eschisa iliare de stat Ne.S7 dln 11.09,1997' I I I I I I I I i i I I I I i I i i L / bancarét internationali, inclusiv de la organismele financiare internationale. sunt pe termen mediu si lung, avand scopuri strategice: majorarea capitalului bi cit si pentru mentinerea coeficientului de lichiditate si de solvabilitate a bancii, linii de credite in diferite ramuri ale economici (de exemplu, sustinerea antreprenorilor mici si mijlocii.) Factorii ce influenteaza alegerea bancii debitoare sunt 1. relatiile corespondente cu banca debitoare (permanenta si siguranta acestoray si specificul bancii (stilul si modul de lucru); reputafia sau locul bancii debitoare pe piejele monetare si financiare, situayia financiara a bancilor debitoare, clientela; 5. refeaua de filiale ete. Asigurarea creditului se stabileste de catre banca individual. De obicei, drept garantii servese disponibilitazile banesti aflate in contul corespondent al bancii debitoare la banca creditoare, VMS si alte garangii. Banca creditoare cere de la banca debitoare date privind credite objinute de la alte banci, precum si prezentarea regulaté a raportului bancil debitoare privind situatia financiard pe intreaga perioada de derulare a creditului La determinarea ratei dobanzii se iau in considerare 1. rata de bazii stabiliti de BNM pentru credite acordate pe termen scurt si lune: 2. nivelul siguranjei dintre bancile respective: 3. termenul de creditar 4. tipul creditului etc Creditele interbancare sunt acordate in baza contractelor incheiate intre hiinci, care trebuie si prevada urmatoarele partile participante la contract (banca debitoare si banca creditoare suma creditului acordat, termenul acordarii destinatia; modalitarile de rambursare si de achitare a dobinzii, asigurarea creditului; drepturile si obligatiile partilor privind indeplinirea condigiilor contra 8. termenul de valabilitate al contractului 9. alte condiii Pentru obtinerea unui credit interbancar, banca debitoare prezinta bancii ereditoare urmatoarele documente: 1. statutul bancii, autorizarea privind efectuarea operatiunilor financiare, bilangul comabil al bancii pentru perioada de gestinne si pentru perioade anterioare, alte rapoarte privind rezultatele financiare solicitate de banca creditoare, 4. informatii privind mentinerea normativelor lichiditagi 5. fisa cu specimene de semnéituri $i amprenta stampilei bancii 6. extrasul privind creditele interbancare obtinute si acordate de cétre banca respectiva 7. alte documente solicitate de catre banca creditoare. Rambursarea creditului se efectucaza conform conditiilor previizute in contract AWN Raw tuduiESURSELE BANCARE CERTIFICATELOR BANCARE DE DE! O categorie aparte de resurse depozitare sunt certif Certificat bancar de depozit'’ este © valoare mobiliari. care atesti depunerea mijloacelor banesti_intr-o banca si dreptul detinatorului certificatului de primire, la ea termenului stabilit, a sumei depunerii gi a dobanzii_aferente. Certificat bancar de depozit cu scont este un certificat bancar de depozit in care nu este stipulata conditia de calculare a dobanzii, care se vinde inifial la un pret mai mic decdt valoarea nominald si se rdscumpard la scadenté la valoarea nominal. Certificat bancar de depozit cu dobanda este un certificat bancar de depoz este stipulata conditia de calculare a dobanzii la valoarea nominala. Certificatele de depozit \da pot fi emise cu rata fix sau flotanti. telor de depozit cu rata flotantt a dobinzii banca va stabili ii, va determina conditiile in care rata dobanzii poate fi modificata si va informa despre aceasta publicul printr-un comunicat in organul de presi indicat in Conditiile Certificatele bancare de depozit pot fi nominative (in forma materializata sau dematerializata) si la purtator. Certific Certifi privind emisiunea si circulatia certifieatelor bancare de depozit. Valoarea nominala minima a unui certificat bancar de depozit/cambie bancara se stabileste in marime de 100 lei (sau o alta valoare divizibild la 100 lei). Certifieatcle de depozit se emit mumai la termen. Termenul de circulatie a i maximum 5 ani MISIUNEA POZIT catele bancare de depozit. ci re cu doba La emisiunea certifi nivelul minim al ratei d oban tele de depozit se emit numai in moneda national a Republicii Moldova uwele de depozit pot fi emise cu diferite valori nominale, stabilite in Conditiile certificatelor de depozit poate La scadena certificaului de deposit cu dobandé, banca achité valoarea nominala si registra aul certificatelor de depozit dobinda aferenti persoanei_ indicate nominative) sau detinatorului acestuia (in cazul certificatelor de depozit la purtator) de catre banca la valoarea Certificatele de depozit cus nominala, culatie a certificatului de depozit/eambiei dobanda nu se calculeaza. iar banca este obligata si achite valoarea nominala si dobanzile aferente la jorului. Banca este in drept sa rascumpere certificatele de depozit cambiile inainte de data seadenfei, la valoarea cotatiei din ziua respectiva. prima cerere a detin SSURS! BANCARE FORMATE PRIN BANCARE © valoare mobiliara emisi de bane’. continand ob! EMISIUNEA CAMBIEI Cambie bancara’* bancii de a plati o sum anumiti prezentatorului_cambiei, persoanei indicate in alia Jamnent eu privive Le vonultile, modut de Rew isiune gi cireulayie a certficatelor baneare de dlepozit si a cambilor sca © ajproligt prin ICA al BNM Ne 2117 din 21.04.05 = jnculayie av eniileo bancare de depozit sia Fanca «prob fin HCN al BOM Ne, 21°11 din 21,04 05 ambiilorage cambie, ori aceluia pe care ca il va indica, dupa o perioada stabilita sau la cerere Cambie bancari cu dobandé este 0 cambie bancara in care este stipulatdi conditia de alculare a dobanzii la valoarea nominal. Cambiile cu dobanda se emit cu urmitoarele seadente: - “la vedere”; a un anumit termen de la vedere”. mbiile cu dobanda pot fi emise numai cu rata fix, Cambie bancarii cu scont este 0 cambie bancara in care nu este stipulata conditia de calculare a dobanzii la valoarea nominal, care se vinde initial 1a un pret mai mic decat valoarea nominal si se rascumpara la scadenfa la valoarea nominala, Cambiile bancare cu scont se emit pe un termen de pana la un an, cu urmatoarele seadenje: = “la.un anumit termen de la data emisiunii”; = “lao zi fixa” Cambiile bancare pot fi nominative si la purtitor. Cambiile bancare se emit numai ia forma materializata Cambia cu scadenja “la vedere” este platibila la prezentare. Ea trebuie si fie prezentata spre plata in termen de I an de fa data emisiunii sau in alt termen mai mie sau mai mare stabilit de banca. Cambiile cu scadenjele “la un anumit termen de la vedere” sau “la un anumit termen de la data emisiunit” sau “la 0 zi fix” trebuie sa fie prezentate spre plata fie in ziva scadentei, fie in urmatoarele doua zile lucratoare. La scadenja cambiei cu dobanda, banca achita valoarea nominala si dobanda aft a prezentarea cambiei de catre detinatorul acesteia enti 3.7. RESURSELE BANCARE FORMATE PRIN EMISIUNEA DE OBLIGATIUNI Obligatinea este VM sub forma materializata sau dematerializata, care atest dreptul proprietarului ei (obligatarului) de a primi su in contul achitarii obligatiunii gi dobinda sau un alt profit aferent in marimea gi in termenul stabilit Obligatarii au dreptul preferential fay de actionari la primirea unei parti din profitul societitii. Valoarea nominalé a obligaiunii societatii trebuie si se imparti la 100 lei Termenul de circulatie a obligatiunilor va fi de cel pufin un an in scopul atragerii de mijloace banesti banca poate emite obligatiuni nominative. asigurate prin diferite forme (gajul bunurilor sale proprii, bunurilor persoanelor tere garania bancara, fideiusiune, polia de asigurare), cu excepfia cazurilor emiterii obligatiunilor convertibile in actiuni, respectand urmatoarele conditii 1) banca desfagoar’ activitate financiar’ timp de cel pujin un an, care a fost incheiat cu rezultat financiar pozitiv: 2) pe durata a 3 ani anterior adoptarii hotardrii de emitere a obligaiunilor, banca a respectat intocmai prevederile legislajiei privind dezvaluirea informatiei si drepturile definatorilor de valori mobiliare: 3) banca nu a admis cazuri de neexecutare sau de nerespectare a te executare a obligatiilor sale fafi de dejinatorii de obligatiuni plasate anterior. Banea are dreptul sa emita diferite clase de obligajiuni, aprobarca deciziei apartinand AGA (fig.3.7.1) nenelor de & = ., + ayer”[ OBLIGATIUNT cu dobanda | cu scont | Fig.3.7.1 Clasificarea obligatiunilor convertibile in actiuni Modul de emisiune si plasare a obligatiunilor trebuie s& fie 0 parte componenta a Statutului bancii. imprumutul realizat prin emisiunea de obligatiuni are urmatoarele trasaturi © este purtitor de dobanda platibila periodic; ‘ontracteazii pe termen mediu gi lung Conditii specifice pentru realizarea imprumutului obligatar: © emisiunea obligatiunilor publicé- are loc cand titlurile sunt oferite spre vanzare unui cere larg de investitori si pot fi negociate la bursa: © particulard ~ este preluata de anumiti investitori, titlurile nu sunt negociate a bursa; © existenfa piefei secundare, la care obligayiunile s& fie revandute de primi detinatori privind emisiunea obligatiunilor convertibile se aprobi de edtre AGA, iar hotirarea privind emisiunea altor obligatiuni poate fi aprobata si de consiliul bancii. Prospectul de emisiune a obligatiunilor va include informatia despre principalele elemente a unui imprumut obligatar (fig.3.7.2.). ‘lementele principale ale unui imprumut obligatar OY oS - ae caf — —~» > suma prequl valoarea || rata anuala durata conditiile curmetuil asi emisiunié nominala a dobér imprumutului rambursari Fig.3.7.2 Elementele imprumutului obligatar Diferenta intre prejul emisiunii gi cel de rambursare se numeste prima de rambursare Informatia despre emisiunea obligatiunilor propuse spre plasare va include: © informajie despre emisiunea preconizaté a obligatiunilor (descrierea drepturilor conferite, numarul de ordine a emisiunii, data adoptirii hotararii despre emisiune; volumul total al emisiunii, valoarea nominala a unei obligafiuni, forma emisiunii (materializaté sau dematerializata), termenele initiale si finale ale plasamentului obligatiunilor modul de Inregistrare a posesorilor obligafiunilor in registrul obligationarilor ete.); © informafia despre preturile, modul si termenele de achitare a obligatiunilor (pretul ofertei unei obligatiuni, contul bancar, fa care se vireazd mijloacele financiare pentru obligatiuni, locul (locurile) unde investitorii pot lua cunostin{a de prospectul ofertei public si de alte documente ale emitentului, precum si pot achizitiona (subscrie) obligatiunite ete.) primire a veniturilor pe a nominala ~ in cazul itului pe obli © infovmaa privind marimea, modul si termenele de obligajinni (uigirimea venitului pe obligatiune in % de la val emiterié obligagggnilor cu dobanda fixa sau cuantumul minim al atime — in = 34 ee?cazul emisiunii obligatiunilor cu venit flotant, metoda determinarii cuantumului venitului pe obligatiune, modul de plata a veniturilor, forma si termenele de plata a veniturilor, locul unde posesorii obligatiunilor pot primi veniturile, periodicitatea plagii veniturilor, platile de comision legate de achitarea veniturilor prin virament, informajii despre modul de impozitare a veniturilor; ‘© date despre modul de onorare a obligatiunilor fafa de obligayionari (modul de amortizare a obligatiunilor, modul de amortizare inainte de termen (rascumparare de ¢: banca), descrierea metodei de determinare a prejului de ra obligafionarilor despre posibilitatea amortizarii de catre banca, daca hot emisiunea obligafiunilor prevede amortizarea inainte de termen etc.) + informasii privind underwriter-ii $i garantii la plasarea obligatiunilor (denumirea completé a underwriter-ului sau a tuturor underwriter-ilor — membrilor sindicatului de emisiune, denumirea complet a garantului emisiunii respective, sediul underwriter-ului (underwriter-ilor), numarul si data eliberarii licenfei underwriter-ului, funetiile indeplinite de underwriter la plasarea obligatiunilor emisiunii respective, marimea comisionului si’sau alte remunerari ale underwriter-ului ete. re cumpirare, modul de instiingare a rea despre ‘Acte normativ. L. Legea Republicii Moldova privind societatile pe actiuni, nr. 1134-XIII din 02.04.97 MO al RM ar. 38 — 39/332 din 12.06.97 Legea Republicii Moldova cu privire la piata valorilor mobiliare, nr.199-XIV" din 18.11.98 // MO al RM nr. 27-28/123 din 23.03.99 3. Legea RM privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar nr.S75 XV din 26.12.03 // MO al RM nr.30-34/169 din 20.02.04 4. Regulamentul cu privire la conditiile, modul de emisiune gi circulatie a certificatelor bancare de depozit si a cambiilor baneare aprobat prin HCA al BNM Nr.94 din 31.03.05 1 MO al RM nr.67-68/248 din 06.05.05 5. Regulament privind facilitatile permanente de creditare acordate bancilor de catre BNM aprobat prin HCA nr.70 din 26.03.06 // MO al RM nr. SL-S4/188 6. Instructiune privind particularitatile emisiunilor de actiuni si obligatiuni ale bancitor si modul de autorizare a lor de catre BNM aprobata prin HCA al BNM nr.181 din 22.06.00 #/ MO al RM nr.81-83 din 13.07.00 intrebari de generalizare: Definiti conceptul de resurse atrase si enumerati categoriile acestora. Cum sunt clasificate depozitele bancare? Enumerati categoriile creditelor interbancare centralizate Explicati esen(a gi trasiturile caracteristice creditelor interban Caracterizati resursele bancare formate prin emisiunea certificatelor bancare de depozit ReRe ire descentralizate. Caracterizafi resursele bancare formate prin emisiunea cambici bancare Caracterizaji resursele bancare formate prin emisiunea de obligatiuni ae amesTEMA 4, OPERATIUNILE ACTIVE ALE BANCILOR COMERCIALE Subcompetent + explicarea esenjei, rolului gi funcgitlor creditului bancar; > caracterizarea diverselor tipuri de credite disponibile in Republica Moldova > descrierea etapelor procesului de acordare a creditului; > perfectarea graficului de rambursare a creditului side achitare a dobénzii: > aprecierea importantei investitiilor bancilor comerciale in valorile mobiliare corporative si de stat. 4.1. Operatiunile de creditare ale bancii: notiune, continut, principiile 4.2. Clasificarea creditelor bancare 4.3, Etapele procesului de creditare 4.4, Asigurarea creditelor bancare 4.5. Calcularea si achitarea dobanzii $i comisioanelor aferente creditului 4.6. Investitiile bancilar comerciale in valori mobiliare corporative si de stat 4.1, OPERATIUNILE DE CREDITARE ALE BA} PRINCIPHLE Relatiile economice in baza cArora se redistribuiesc mijloacele temporar libere se numese relafii creditare. Prin credit bancar se subintelege wt imprumut in formd monetardt acordat in condifii de rambursabilitate, scadena si, de regula, cu plata. Creditul exprima relajiile economice care apar intre creditor si debitor in cadrul procesului de redistribuire temporaria mijloacelor temporar libere. Sistemul creditar al unei economii este prezentat prin institujii baneare si institutii nebancare (fig.4-1-1). MUL DE CREDIT oo | | Sistemul institufilor nebancare | Unmareste asigurarea echilibrului general economic: © acordi credite statului si bancilor comerciale; elaboreaza si supravegheaza politica monetar-creditaras elaboreaza acte juridice gi supravegheaza activitatea bancilor comerciale in domeniul creditarii © contribuie la prosperarea economiei nationale (de exemplu. credite investifionale, credite productive ete.) © sustine nivelul de trai a populagiei Fig. 4.1.1 Structura sistemului creditar t €nee 4 Creditul bancar poate fi caracterizat printr-un gir de elemente (fig.4.1.2). TELE SPECIFICE CREDITULUI esate _ 4 Seadenta: | { | ELEME! Participant: - debitor - creditor - perioada de grajie - ratele de achitare (proportionale. crescatoare, descrescatoare) ~ moneda fiduciara - monedii scriptural Asigurarea creditului: - reald ~ personal tera . Elementele creditului bancar Operatiunile de creditare, locul si importanta creditului in relatiile social-economice sunt evidentiate prin functiile sale (fig.4.1.3). FUNCTHLE CREDITULUI | cc — — | Distribuciva ] Detransformarea || economiilor in investiii Fig. 4.1.3. Funefiile creditului bancar in indeplinirea functiilor si rolului creditului la economia de piaja pentru valorificarea Ja maximum a avantajelor si diminuarea dezavantajelor, este necesar sd fie intrunite un sir de conditii (fig.4.1.4). Existenfa unui sistem juridie, prin Existenja unui sistem institufional, care sa se reglementeze cadrul general C constand intr-un ansamblu de institutii al operatiunilor de credit, drepturile si| | @ | | si organise specializate cu o vasta | obligatiile creditorilor si debitorilor, |, | refea dispusd in teritoriu, dar gi cu relatii | procedura de solutionare a litigiilor |" | fy [| de corespondenta cu institujii similare | dintre pari si organele competente, 1 |__| din strainatate Existen{a. unui cadru economic | Forma relati cial-politice in | favorabil legat de situagia de ansamblu | sensul existenfei cadrului general de a economiei nationale, de perspectiva f stabilitate si continuitate a optiunilor de gradul de dotare profesionala si | | generale refetitoare sa deciziile tchnici a seetoarelor din economie ete mactoeconomice, precum » si atitudinea regimului politic faya de economic. fi J de libera inigiativa gi faa de piatd4.2. CLASIF| ‘AREA CREDITELOR BANCARE Dupé perioada de acordare > lavedere ———— > populatiei Dupa beneficiar > agenjilor economici a > statului Dupa destinatie > de consum > productive > la termen (scurt, mediu, lung) | > altor banei, institutii financiare — [ CLASIFICAREA -EDITELOR \ ordinare Dupa modul de acordare si rambursare overdraft-ul avansurile in cont curent linia de credit credite de scont creditul factoring vy > asigurate |_-5} > neasigurate > standard > supravegheate ® substandard > dubioase | compromisetapa premergitoare de Aprobarea si acordare: Rambursarea si acordare a creditului creditului monitoringul creditului — == = Solicitarea creditului Negocierea conditiilor | Rambursarea creditului | 2 LC a contractuale siplatadobanzii | caeceaal Controlul s { Reece Aprobarea hotararii > eee documentelor : supravegherea a privind acordarea | — J creditului = tf _ Controlul rambursarii si Evaluarea I achitari creditului performanjelor financiare si ‘Aprobarea contractului de — efinanciare credit si de asigurare metinanelare u 2 creditului conform i Acordarea creditului destinatiei Controlul asigurarii | Controlul folosirii | | | I creditului | LT Teeruteucredie | problematice | 4.4, ASIGURAREA CREDITELOR BAN Riscul de credit presupune asumarea de catre banca a riscului c4, la seadenfa, clientul nu va putea si-gi sting’ obligatiile fati de ea. in acest scop banca, prin specialistii sai. trebuie sé-si formeze 0 opinie prudenta privind posibilitatea reaki de rambursare a creditului, trebuie in considerare nu numai o prima sursi de rambursare pentru plata obligatiei, ci si o posibila sursi secundara de recuperare a creantelor. Garantiile bancare reprezinta, asadar, ultima sursi de rambursare a creditelor si se utilizeazi numai in cazul in care nu mai exist alte posibilitiqi de rambursare a acestora si a pla nzilor aferente. Recuperarea unui credit prin utilizarea garantici presupune asumarea de cAtte banc’ a unui anumit rise, datorat atét unor factori interni ai garaniei, cat si unor elemente conjuncturale (de exemplu, prequl ei de piala nu mai acopera in momentul valorificarii, valoarea datoriilor fai de banca datorita deprecierii in sine garantici sau deprecierii valorii_ de piati a acesteia) Partile implicate in solicitarea unei garanjii sunt: 1, ordonatorul garangiei — debitorul principal. Ofera o garantie din patrimoniul siw sau solicit’ unui tert (garant) s& ofere o garantie in locul lui 2. beneficiarul garangiei — cel care a primit garanfia (banca). Beneficiarul exeewla garantia daca debitorul nu si-a onorat obligatiunile de rambursare a cteditului 3. garantul — debitorul secundar (poate fi o alta baned. 9 persound juridivd. statul, 0 persoana fizicd) care garanteaza- ci in cazul neindeplinirii obligatiilor de catre debitorul yon va indeplini obligatia de rambursare a oe la credit. 9 FE é éantic banca trebuie sa ia in consideratie urmatoarele inainte de a accepta o aspecte > dreptul de proprietate, > perfectarea contractului de garantie; > valoarea garantici Garantarea creditelor este consideratd unul dintre principiile de baza ale creditarii in conditiile cconomiei de piati, iar garantiile solicitate cel mai des sunt (fig.4.4.1): garan{ii reale: - garanfii personale. Garangii_ ale creditului Le + personale iptea Lf saraniatancat | [ gail | cu deposedare: t 1 deposedare. iunea || cautiunea sau fid Ls] cesiunea de ereanya ‘| 4.4.1 Formele de garantii ale creditului bancar GARANTHLE REALE reprezinté bunuri mobile sau imobile din patrimoniul debitorului sau al unui ter}, oferite pentru satisfacerea in mod preferential a unui creditor. In practica, se utilizeazi urmatoarele categorii de garangii reale. a. Ipoteca reprezinta o garanjie reald imobiliara, fara deposedare, prin care se permite bancii creditoare s&-si recupereze integral sau partial creditul si/sau dobanda aferenti, atunci cand creditul nu a fost rambursat la scaden{a. Obiectul ipotecii il constituie bunurile imobile (cladirile) de orice fel si terenurile. inainte de a incheia contractul de ipotes ipotecate indeplinesc si alte condiii, respectiv: sa fie usor vandute: sa fie asigurate la societaji de asigurare autorizate si agreate de banca; st fic amplasate in zone de interes pentru cat mai multi potentiali cumparsitori cel ca re consti tuie ipoteca s Aa iba deplind capacitate de exercitiv asupra bunului ipotecat daca au fost evaluate in prealabil de experti agreaji de banca, Stingerea ipotecii are loc, de regulti, o data cu plata ultimei seadenfe la creditul garantat prin ea, sau_ prin renunfarea creditorului la ipoteea prin prescriptie. Daca bunurile imobile, obiect al ipotecii, se afla in proprietatea mai multor persoane, acestea se pot ipoteca doare cu acordul tuturor coproprietarilor, b. Gajul este un contract accesoriu contractului de credit, prin care debitorul sau garantul, in functie de ea, remite bancii un bun mobil pentru garantarea creditului, Aceste bunuri pot fi corporate (produse. bunuri, marfuri ete.) sau necorporale (creante. title actiuni ete Gajul cu deposedaye numit si .amanet”, presupune depunerea Bs banca. De ic . banca trebuie sa verifice daca bunurile aa. aceastt forma de Bjare se adreseaza bunurilor mobiliare de volum {Bic yi valoare amt} iamare (metale pretioase, pietre pretioase, tablouri, sculpturi etc.) Gajul fara deposedare se practicd pentru bunurile voluminoase (autoturisme congelatoare, utilaje si masini ete.) sau care sunt legate de pamant (recolte, utilaje, agregate, masini montate etc.) ¢. Depozitul banear reprezinta o garantie material sub forma unei sume de bani depuse de debitor sau de catre garant la banca in favoarea beneficiarului in anumite conditit stabilite si comunicate bancii de catre debitor, Valoarea depozitului bancar trebuie si acopere valoarea creditului solicitat plus dobanda aferenta. in cazul in care suma depozitului este mai mici decat valoarea creditului, banca solicita alte garantii suplimentare, Depozitul bancar poate fi constituit la o societate bancara care acorda creditul sau la o até societate bancara, prin semnarea unui contract de depozit (in al doilea caz se va prezenta o scrisoare de garantie bancara irevocabila si necondigionata) Pentru ca un depozit si fie acceptat drept garantie a creditului este necesar ca inspectorul sa verifice indeplinirea urmatoarelor conditii: > indicarea bancii la care se constituie depozitul; > in cazul in care aceasta este o alti bancd decat banca creditoare, se vor verifica documentele prezentate de debitor (contractul de depo7it. situajia depozitului la momentul actual, extrasul din cont de la zi ete.), precum si eredibilitatea gi reputatia respective banei: > valoarea depozitului bancar, care trebuie si acopere valoarea creditului solicitat plus dobanda aferenta si comisioanele creditului acordat. > termenul de valabilitate al depozitului; > semniturile autorizate ale agentului economic/persoanei fizice care constituie depozitul GARANTIILE PERSONALE sunt mijloace juridice de garantare a obligatiilor prin ic sau juridica, se angajeaza, printr-un contract accesoriu incheiat pliteasca datoria debitorului in cazul in care acesta nu o va putea care o ter{a persoand, fi cu banea creditoare, lati a. Garantia bancard (scrisoarea de garantie bancara) reprezinta un inseris prin care o alti banca (garant) se angajeazd necondifionat si irevocabil ca, in cazul in care un debitor nu va plati creditul si dobanda aferentd, si plateascd suma neachitata in favoarea biincii creditoare. De obicei, scrisorile de garantie se elibereaza pe un termen de valabilitate de pand la 12 luni in vederea eliberar acordarea acestui serviciu bancar. b. Caufiunea sau fideiusiunea reprezinta un contract accesoriu unilateral, consensual si cu titha gratuit, prin intermediul cAruia o persoand numita fideiusor se obliga aja de banca si execute obligatia asumati de debitorul bancii in cazul in care acesta n-ar executa-o el insusi. Cautiunea implica greutiti pentru banca, deoarece banca trebuie s& analizeze situatia economico-financiara a fideiusorului gi si o supravegheze pe toata perioada creantei. in calitate de fideiusor poate fio persoana fizicd, agen{i economici cat si companiile iguriri, care se obliga si achite datoriile debitorului cu intregul siu patrimoniu prin garanjiilor bancare, banea-garant va percepe un comision pentru de as cliberarea polijei de asigurare ¢. Cesiunea de creanfii constituie o conventie scrisa prin care un creditor tansmite © creangii unei alte persoane, Parfile cesiunii sunt: = cedemtul ~ persoana care transmite cesionarul ~ persoana edtre care se transmite creanta: bowen debitorul creanjei transmise & é 4l €Efectul cesiunii consti in faptul c&, din momentul realizarii acordului de voinja a partilor, creanja trece in patrimoniul cesionarului cu toate drepturile pe care le confera cedentului. La baza cesiunii de crean{a sti contractul de cesiune incheiat intre banca gi client si declaratia de acceptare a debitorului cedat. In scopul asigurarii creditelor bancare pot fi utilizate, in mod separat, anumite forme de garantii, precum si combinarea mai multora. Toate aceste forme de garantare a creditelor, pentru a fi acceptate de catre banci, trebuie sA indeplineascd cumulativ urmiitoarele condifii > sa poata fi transformate rapid in lichiditagi; fie materializate intr-un titlu sau inseris autentic; > bunurile si se afle in proprietatea debitorului sau ale garantului si si nu fie afectate de alte creante: > proprietarul bunurilor sa aiba capacitatea de a le gira sau a le ipoteca; > bunurile procurate ulterior din contul creditelor si fie noi si insofite de documente de calitate: > bunurile propuse drept garantie si aibi piati de desfacere sau potentiali cumparatori ELOR AFE TE REA DOBANZIL $1 COMISIOAS CREDITULUL Dobanda este suma ce-i revine creditorului la rambursarea sumei imprumutate sau pretul folosirii capitalului si totodata remunerarea riscului pe care il implica creditul respectiv Nivelul ratei dobanzii este stabilit de catre Consiliul bancii si poate fi modificat pe parcursul derukirii creditului, in funetie de evolujia dobanzii pe piaja bancara (fig.4.5.1.). 4.5. CALCULAREA $1 ACHIT: Factorii ce influen{eaza nivelul ratei dobanzii De + | Politica gi Rata de Volumul si | Cererea $i Riscul Politica de | stabilitatea bazia costul oferta neram- creditare | economica a BNM resurselor surselor de bursarii (ari creditoare || creditare | -L. Factorii ce influenfeaza nivelul ratei dobin: In functie de serviciile prestate clientilor, banca ineaseaza comisioane determinate in % sau sume fixe, stabilite prin circularele bincii (de exemplu. pentru evaluarea cererii de credit, pentru elaborarea contractului de credit si de asigurare, pentru prelungirea sau ocierea creditelor acordate etc.) Comisionul de rise al creditelor acordate sub forma de plafon se percepe o singura data, la acordarea creditului comisionului. in cazul reinnoirii plafonului de credit dupa aprobarea cererii de credit, se face un now contract de credit (act aditional). stabilindu-se arantiile si posibilititile de rambursare care se aproba si se incaseaz& un nou comision de rise rene: Nivelul comisioanelor gste stabilit de edtee Consiliul baneii : & ‘ =yea ineaseaza de la (creditele restante), Pentru creditele nerambursate la scaden clienti dobanzi penalizatoare prevazute de ban Mecanismul de calcul al dobanzilor aferente creditelor se bazeaza pe metoda caleulului dobanzii simple si prin metoda de calcul al dobanzii compuse. 1. Caleulul dobanzii simple Se utilizeaza in cazul in care este tuata in considerare 0 perioada de timp mai mica de 1 an, cand dobinda se catculeaza si se plateste conform contractului lunar, trimestrial, anual sau pentru un numiir anumit de zile fixate in contractul de credit S.xnxd Nx 100% Relafia de caleul est D-— dobanda in suma absoluta; 5,~ suma creditului initial acordat; n~numirul de zile pentru care se realizeaz’ creditarea; N—numarul de zile in anul dat; d~ rata anual a dobanzii, UJ. Calcutul dobanzii compuse Se practicé in situatia in care perioada de creditare este mai mare de un an cu conditia rambursitrii creditului si achitarii dobanzii la sfarsitul perioadei de credit. Drept baz pentru calcul serveste suma inifiala impreuna cu dobanda calculata anterior. Suma alculeazi in modul urmator total care trebuie sa ramburseze debitorul la scadenti se (pean =8,xfl4— |, 100% } unde n - numérul de ani pentru care se acorda creditul; S;~ suma total spre rambursare S, - suma creditului inigial acordat; d- rata dobanzii in determinarea dobanzii nu existé o regula privind perioada de timp tuata in considerare drept etalon. Astfel se pot intalni trei zante: > uzanta germani (se aplicd in Germania, Elvetia) in care = amul = 360 zile - luna =30zile = forinula de caleul p= S430 360x100% in Regatul Unit al Marii Britanii) in care: > uzanta englezd (se api anul = 365 zile - luna = se ia numarul de zile exact din calendar = formula de caleul p=S%4% 28/29 (30/31 365 /366x 100% > uzanta francezd (se aplica in Franta si SUA) in care - anu! = 360 zile - luna = se ia numarul de zile exact din calendar S xd 1366%100% in RM bancile utilizeaza in majoritatea cazurilor metoda engle7: : > formula de caleul D =< ape”in practica bancard internafionald gi in cea national este larg utilizata perfectarea graficului de rambursare a creditelor sia dobanzilor aferente, find parte component a contractului de credit. Perfectarea graficului de rambursare a creditului si a dobanzii aferente se efectueaza in baza urmatoarei informatii » valoarea creditului solicitat: > rata dobanzii; > periodicitatea achitarii dobanzii (lunar/trimestrial/semestrial/anual/la scadenta); termenul de acordare a creditului si data finala a contractului de credit; modalitatea de rambursare a creditului, 4.6. INVESTITULE BANCILOR COMERCIALE IN VALORI MOBILIARE CORPORATIVE $I DE STAT Investirea in valori mobiliare asigura BC careva profit, mareste lichiditatea si duce la diversificarea operatiunilor active ale BC. Aceasta activitate se efectueaza in conformitate cu politica investitionala a BC care conjine prescriptii referitor ta tipurile VM (fig.4.6.1), structura portofoliului, strategia cumpararilor si vanzarilor de VM. | Investitii directe: titi indireete in | sinvestirea mijloacelor —banesti__ in actiunile si obligatiunile — companiilor [inv scopul procuririi. mijloacelor fixe (necesare pentru a fi utilizate in scopul — desfigurarii vita | bancare), in scopul gestionarii * investirca mijloacelor banesti in VMS (obligagiuni de stat). Aceste | politicii de marketin investifii nu adue profit dir — [ Factorii ce determina succesul investi{ional | Le — ‘ea || Riscul | rope | ae de scadenta capital eae | Lichiditatea | | Profitabili Fig. 4.6.1. Activitatea de investitii a bancilor comerciale Instrumentele financiare conventional pot fi impartite in doua clase mari: 1. instrumentete piefei monetare reprezintd VM cu termenul de circula| de un an (de exemplu, certificatele de depozit, bonuri de trezorerie etc. 2. instrumentele piefei de capital reflect& migcarea capitalului avand 0 dobands mai mare gi o perioada de circulatic mai mare de un an (actiunile, obligajiunile) in RM' nici o banca, singura sau in acord cu una sau mai multe persoane cu care actioneaza impreuna, Gira permisiunea scrist a BNM, direct sau indirect, nu poate: a) sa detina in capita lul unci unitati economice (cu excep fia def inerii cotel or in il altor hiinei de pe teritoriul Republieii Moldova) © mai mi cupit = Regulamentul cu privire la detinerea de de banci a cotelor in capitakul uniagilor economice aprobat prin EA a BNAENEST din 09.04.98) MO net9 1S} dil2S. 05.98 = & 44 &= o cota care este substantials fay de capitalul unitaii economice: = 0 cota care, conform valorii ei curente, depageste 15% din CNY al bancii b) sa dejina valoarea curenté totala a unor astfel de cote ce depageste 50% din CNT in cazul in care banca detine o coti. substantial in capitalul un itatii_ economice. pentru majorarea acestei cote de asemenea este necesara permisiunea seristi a BNM Nu este necesara autorizarea BNM pentru cotele de participare Ja capitalul unitatilor economice, achizitionate de banc’ in schimbul rambursarii creditului acordat de ea (transmiterea in posesiunea bancii a cotei de participare, pentru a fi vanduta in cadrul exercitirii dreptului de gaj) Permisiunea scrist a BNM privind detinerea de cAtre banca a cotei in capitalul unitajii economice trebuie sa fie objinuté pind la efectuarea tranzactiei de vanzare- cumparare sau transmitere a cotei in capitalul unitatii economice. Cea mai mare pondere in portofolilul investitional a bancilor comerciale o detin valorile mobiliare de stat (fig.4.6.2) ftapa 1. Ministerul Finantelor prezinté BNM o dispozitie privind desfisurarea licitaici si | Comunicatul oficial de lansare a VMS. BNM expediaza bincilor comerciale Comunicatul | oficial de lansare a licitatie Etapa 2, Bancile prezinta cererea-tip (pani Ta ora 10.00), in care pot mentiona diferite tipuri de solicititi (din contul bancii, la insircinarea si din contul investitorilor). Banca este in | drept sa indice in cerere pana la 5 variante de pretuci. | eS Etapa 3. Cererile se tree in lista preliminard general in ordinea descresedinda a preyurilor propuse in baza acestei liste se intocmeste Programul determinarii rezultatelor licitatiei de vanzare a VMS. + 1 _ Etapa 4. Dup’ incheierea licitatiei, BNM expedi pantilor avizele electronice si i} comunicatul oficial despre rezultatele licitajiei. A doua zi pana a orele 13.00 bancile comerciale sunt obligate sa asigure contul Loro cu disponibilitagile byinesti necesare, BNM printr-un ordin-incaso percepe in mod incontestabil plata pentru VMS de pe conturile bancilor $i le transfera in contul Trezoreriei Centrale 3 parti ascumpararea VMS si/sau achitarea dobanzilor aferente obligatiunilor de stat se MinFin rezerva in Etapa 5. efectueaza de catre Ministerul Finanfelor. Cu 0 zi inainte de scadeny contul Trezoreriei mijloacele necesare pentru rascumpararea VMS, iar BNM primind un ordin de plata trece in conturile corespondente ale bncilor suma transferata de Min! Fig. 4.6.2 Investifiile bancilor comerciale in VMS. Acte normative: 1. Legea Republicii Moldova cu privire la piata valorilor mobiliare, nr.199-XIV_ din 18.11.98 // MO al RM nr, 27-28/123 din 23.03.99 anne" agp6. 9. 9. 10. Legea RM Cu privire la gaj. nr. 449-XV din 30.07.01 // MO al RM nr. 120/863 din 02.10.01 Regulament cu privire la acordarea de catre bancile comerciale a creditelor de consor{iu din 03.02.95 i MO al RM nr.38-39/11 din 14.07.95 Regulament cu privire la expunerile "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 // MO al RM nr.70/31 din 14.12.95 Regulament cu privire la acordarea creditelor de catre binci funetionarilor sii Nr.33/09- 01 din 18.09.96 // MO al RM nr..64/81 din 03.10.96 Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care opereazi in Republica Moldova aprobat prin HCA al BNM Nr.153 din 25.12.97 // MO al RM nr.8/24 din 30.01.98 Regulamentul cu privire la definerea de catre banci a cotelor in capitalul unititilor economice aprobat prin HCA al BNM Nr.81 din 09.04.98 // MO nr.49/151 din 28.05.98 Regulamentul cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 // MO nr.87-89/174 din 24.09.98 Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobanzii aprobat prin HCA al BNM Nr.249 din 22.09.99 // MO al RM nr.109-111/192 din 07.10.99 Regulamentul cu privire la clasificarea activelor si angajamentelor conditionale aprobat prin HCA al BNM nr.231 din 27.10.11 intrebari de generalizare: Caracterizaji structura sistemului de ereditare, Definiti conceptul de credit bancar si caracterizati elementele acestuia Explicati principiile creditului bancar. Cum pot fi clasificate creditele baneare? Caracterizati etapele procesului de creditare Care metode de asigurare a creditelor bancare Explicati modul de organizare a activitaii de creditare la bancile comerciale? Care este necesitatea graficului de rambursare a creditului gi de achitare a dobanzii? Care sunt etapele investirii baincilor comer alori mobiliare de stat? Enumerati factorii ce influenteaza procesul de investitii al bancilor comerciale noasteti? ale in 46(MA 5. OPERATIUNILE DE CREDIT SPECIFICE ALE BANCIE COMERCIALE Subcompetente: > prezemarea particularitatilor operariunilor de leasing si factoring, + clasificarea operatiunilor de leasing si factoring: > analiza rolului uilizarii operatiunilor de leasing, factoring de bancile comerciale. 5.1. Operatiunile de leasing 5.2 Operatiunile de factoring 5.1. OPERATIUNILE DE LEASING Leasing este un cuvant de origine engleza cu semnificajia de “chirie™. Leasingul este inchirierea pe termen lung a masinilor gi utilajelor, cumparate de catre locator pentru locata in scopul wtilizarii lor in sfera de productie, cu detinerea dreptului de proprietate de catre locator pe toata perioada contractata La baza contractului de leasing stau: 1. Obiectul contractului de leasing ~ obiectul prezinta orice tip de valoare material care nu se uzeazi complet in cadrul ciclului de productie: mijloace de transport. televizoarele, complexe tehnologice si echipamentele, calculatoarele, liniile de fabricatic congelatoare de productie etc 2. Subiecte ale raporturilor de leasing sunt a) locatorul, persoand fizicd sau juridicd ce practic activitate de intreprinzator i transmite, in conditiile contractului de leasing, locatarului, la solicitarea acestuia, pentru 0 anumita perioada, dreptul de posesiune i de folosinga asupra unui bun al carui proprietar este, cu sau firi transmiterea dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului. Ca locatori pot fi companiile de leasing si bancile comerciale b) locatarul, persoana fizicd sau juridica ce primeste, in conditiile contractului de leasing, in posesiune si folosinta bunul spe: in contract pentru o anumita perioada in schimbul achitirii ratelor de leasing. in cazul in care locatarul este persoana fizieé ce nu practic activitate de intreprinzator, operatiunea de leasing cade sub incidenfa actelor legislative si actelor normative ale Guvernului cu privire la protectia consumatorului; c) vanziitorul (furnizorul), persoand fizicd sau juridied ce vinde locatorului, in conditiile contractului de vanzare-cumparare incheiat cu locatorul sau ale contractului complex incheiat cu locatorul gi cu locatarul, bunul solicitat de locatar Contractul de leasing se incheie intre locatar gi locator gi trebuie sii congind clauze privind, a) partile contractante; b) descrierea bunului ce face obiectul contractului de leasing; ©) valoarea de intrare a bunutui, in cazul contractului de leasing financiar d) valoarea totalé a contractului; e) valoarea ratelor de leasing yi termenul de platd a acestora; ) fermenul contractului: 2) dreptul de opfiune al locatarului de a cumpara bunul, de a prelungi contractul de leasing ori de a face sa inceteze raporturile contractuale: h) conventia partilor asupra asigurarii bunului obiect al leasin obligatorie nugat in azul leasingului de consum) oate fi comparat cu operatiunile de chirie, vanz 47 Jui (asigurare cumparare si ereditare anOperatiunile de leasing pot fi clasificate dupa mai multe o iterii (fig. 5.1.1). | FORMELE ~ LEASINGULUI ml ae ON Dupé metoda de || Dupé modul Dupi Dupé termen recuperare de deservire sectorul pietei Leasing >| Leasing net ly Leasing Leasing pe operational (de locatar) intern —+| termen scurt (cu recuperare . (max.3 ani) incompleti) Leasing brut [Leasing (de locator) | intemational Leasing pe a! termen lung financiar jlor de I g. 5.1.1. Clasificarea operatiu ing Principalele deosebiri dintre leasingul operational gi cel finaneiar le vedeti in tabelul de mai jos Tabelul 5.1.1 Principalele deosebiri dintre leasingul operational si cel financiar ______Leasingul operativ Leasingul financiar | cheltuielile —locatorului, legate de | in perioada acordului de leasing locatorul. procurarea si menfinerea echipamentului | prin pliile de leasing, recupereaza costul de leasing, nu se recupereaz’ complet la | total al proprictaii sale. | ul perioadei de leasing, | | | termenul contractului este mai mic decat | perioada pentru care se da in chiri termenul de functionare a echipamentului_ | echipamentul se apropie ca durata de termenul de exploatare si amortizare integral a echipamentului marimile plajilor de leasing sunt mai mari _| marimile plagilor de leasing sunt mai mici obligatia de deservire tehnica, reparatic. obligatia de deservire tehnica, reparatie. asigurare e pe seama locatorului asigurare e pe seama locatarului Procesul de leasing se efectueaza, de regula, in trei etape (vezi fig.5.1.2)Lactapa Po 7 - persoana care are nevoie de obiectul viitorului contract, inainteaza 0 cerere, la care anexeaza informatia privind situatia financiara; 2. dupa examinare banca informeaza clientul despre decizia sa, in plus in cazul in care doreste sa incheie contract prezinta debitorului conditiile contractului; 3. totodata locatorul apeleaza la furnizor indicdnd produsul de care are nevoie intre furnizor si locator sunt stabilite toate conditiile ca: tipul produsului, ] pretul, garantia. All- Ss a ee anne obiectul le: 1. produeatorul transportea: ingului la client; 2. este incheiat intre vinzator si locator contractul de vanzare-cumparare a echipamentului pentru leasing; | 3. dupa efeciuarea tucrailor de instalare, montare, ele. se intovmeste | | procesul-verbal de dare in exploatare, contractul de leasing pentru \} echipamer exploatare (incheiat intre locator si locatar’: perioada de folosire a echipamentului; se fine evidenja contabila a tuturor operafiunilor de | se efectueaza plata locatorului; . la expirarea termenului de leasing se perfecteza modul de fotosire in continuare a echinamentului yReo B Fig. 5.1.2. Etapele procesului_ de leasing Avantajele si impactul economic al leasingulul Din punctul de vedere al locatorului. este esential faptul c& contractul de leasing protejeaza dreptul de proprietate si deci poate actiona direct asupra bunului in eazul in care wilizatorul nu se achita de obligatiile contractuale, De asemenea, obieetul tinanyarii tind legat direct de contract si fiind personalizat, existd posibilitatea urmaririt afacerii in e in caz de insolvabilirate emporara a intimitatea ei gi este mult mai usor de luat 0 dec wilizatorulu. Efectele cele mai importante din punct de vedere economic se regasesc la utilizator. Acesta poate sa pliteasca dreptul de folosinga, deci sd achizipioneze un bun investitional pe mésurd ce produce. Parametrii de baz ai operatiunilor de leasing sunt: termenul de leasing si costul lui (lig.5.1.3.) 49 apeneyee”Plata pentru achitarea mijloacelor de credit (dobanda, comisioane) torului Marja de leasing — comisionul lo Comisionul de rise | aeeeeeeeeeeensesenseeeeneseiaeae | Conjunetura piefei de {| Suma plavita pentru asigurarea | de dezvoltare a acesteia | echipamentului Fig. 5.1.3. Principalele elemente ale contractului de leasing Operatiumile de leasing implica anumite riscuri, care necesita gestionarea si minimizarea lor. in functie de tipul leasingului, riscurile pot fi clasificate in modul urmator RISCURILE SPECIFICE LI ee -ASINGULUL x ‘e “a — | Risculde | | Riscul Riscul Riscul de Riscul Riscul | | marketing de pret valutar nechitare lichiditagii politic | Riscul uzurii | morale | 5.2 OPERATIUNILE DE FACTORI? Factoring ~ reprezinta operatiune de intermediere, provine de Ja cuvantul factor” - ‘makler, intermediar” si const in cumpararea de catre banca a cererilor de plata a clientilor ndu-si toate riscurile aferente (banca cumpara de la clientii creante) Operatiunile de factoring implicit trei parti : 4) vencétorul ‘creditorul de marfuri, numit aderent ; b) factoru! (compania de factoring sau banca comerciala ce presteaza astfel de servicii): ¢) cumparatorul/debitorul de marfuri Factoringul este un contract (conventie) incheiat intre factor gi aderent (vanzatorul creditor), prin care aderentul transfera [actorului o parte sau toate creanjele (fa care le posed asupra terfelor debitori. di factorul se obli riscul insolv abilitayii debitorilor sai trans turile) pe a suport A st incaseze gifuri in credit comercial unui cumparator. care se obliga, ka i achite mijloace banesti vanzatorului. Dar pana ka scadensa d nevoie de mijloace Vanzatorul vinden scadenfa stabilita intre parti, vanzatorul, fiind posesor de facturi sau de tithuri de creanya gi avi binesti, se adreseaza factorului care preia datoriile debitorului de la vanzator si efectueaza platile necesare contra unui comision de factoring. Factorul preia asupra sa, dle la creditor titlurile de crean{a asupra debitorilor sai, devenind fad de acestea beneficiarul creanjelor respective. La scadenta creanjelor debitorul isi va achita datoriile factorului Operatiunile de factoring se efectueaza in modul urmator 1. vanzitorul si cumparatorul incheie un contract de vanzare-cumparare @ marfurilor in care specifica un sir de conditi printre care si forma plagit ee IL. factorul, anterior incheicrii contractului de factoring, analizeaza atat vanzatorul. cat si cumpardtorul operajiunii de factoring aS Se ace vanzatorul transmite fueturile factorului. care la rindul situ crediteaza contul {ui Fig.5.2.1. Etapele operafiunii de factoring. Pentru creangele preluate factorul plateste vanzatorului valoarea actuala a creantelor, diminuata prin comisionul sau. De obicei, factorul pliteste vinzatorului 80-90% din valoarea facturii, iar 1-20% constituie comisionul factorului Operatiunile de factoring, in functie de anumite trasaturi specitice. pot fi clasificate in mai multe categorii (fig.5.2.2.) FORMELE FACTORINGULUI Dupé modul de Dupé modul | | Dupa sectorul | efectuare | de deservire pietei TT —— Factoring A Cudreptde |} {Factoring >| deschis | intern (cumparatoral |} 15 —— este anunjat) | “of Para drept de Factoring — regres intemmayional actoring inchis sificarea operatiunilor de factoring, : t =r =zatorul Factoringul deschis — cumparatorul debitor este ingtiintat despre faptul creditor a vandut creanjele factorului Factoringul inchis ~ cumparatorul nu este anunjat despre vanzarea creantelor de care aderent factorului ‘actoring cu drept de regres ~ factorul are dreptul, itor, de a cere rambursarea creditului de la aderent. Factoring fara drept de regres - factorul nu are dreptul de a solicita rambursarea creditului de la aderent, in cazul neonorarii plajii de catre cumparator. Factoring intern -- toti participanjii implicati in afacere sunt din aceeasi tard. Factoring internafional — unul dintre participanti este dintr-o tara strait Departamentele specializate de factoring ale bancillor comerciale pot presta clientitor urmatoarele servicii de factoring (fig.5.2.3.). de catre in cazul neonorarii play cump: SERVICIILE DE FACTORING | } Preluarea creanfelor urgente de la vanzitor pentru marfurile livrate si | serviciile prestate. L { Scontarea cambiilor prezentate de vanzitor | Acordarea de consultajii privind imbunatafireaorganizarit + decontirilor efectui ¢ intre cumparatori si vanzAtori Fig.5.2.3 Servicii de factoring prestate de cAtre banci clientilor sai. Acte normative: 1, Lege nr.59 din 28.04.05 cu privire la leasing // MO. Nr. 92-94/429 din 08.07.05 intrebari de generalizare: L. Definiti conceptul de leasing si parjile participante la aceast operatiune. Explicati etectele economice ale leasingului 3. Enumerati si caracterizati diferite categorii ai leasingului? 4, Care este deosebirea dintre leasingul financiar si cel operational. 5, Caracterizati etapele procesului de leasing, 6. Enumecrafi principalele elemente ale contractului de leasing. Caror riscuri este supusi activitatea de leasing? 8. Definiti conceptul de factoring si partile participante fa 9, Enumerati si caracterizafi diferite categorii ai factor 10, Caracterizati etapete procesului de factoring east operajiune. alui? vaseTEMA 6, OPERATIUNI DE COMISIONARE $I CONEXE ALE BANCILOR COMERCIALE Subcompetente: > explicarea particulariteyilor serviciitor pe piaja valoritor mobiliare, acordute de bancile comerciale. > descrierea particularitatilor reglementarii $i efectudirii operajiunilor valutare in RM. 6.1. Servicii acordate de banci pe piafa de capital 6.2. Operatiunite pe piata valutard: concept, clas 6.3. Operatiunile de schimb valutar care, caracteristica 6.1, SERVICII ACORDATE DE BANCI PE PIATA DE CAPITAL Bancile comerciale pe piaa de capital pot aparea in urmatoarele ipostaze: 1. fn calitate de emitent — bancile apar in calitate de emitent atunci cand emit actiuni pentru formarea sau completarea fondului statutar precum gi in cazul in care emit alte titluti VM pentru formarea resurselor atrase. Aceste resurse la rndul situ pot fi utilizate in cadrul operatiunilor active. 2. In calitate de intermediar - bancile pot aparea sub forma a. de broker ~ sunt operafiunile in care bancile executd ordinile clientilor b. de dealeri ~ atunci cand bancile activeazi pe cont propriu, castigul lor rezulta din diferenta dintre preturile de vanzare si preturile de cumparare. ©. de market-makers ~ sunt considerafi formatori ai piejei, in cazul in care stabilese cursurile hartiilor de valoare pe piafa 3. fn calitate de garant — operatiunile de garantare a bancilor pe piata VM se prezinta prin operatiunile de widerwriting — autogarantarea plasirii valorilor mobiliare pe piata. Cu alte cuvinte, plasarea VM prin intermediari, Pentru aceste operajiuni underwriter incaseazi comision care se prezinta ca valoarea procentuald din valoarea de emisiune. In Republica Moldova activitatea pe piata de capital poate fi impartita in urmatoarele genuri de activitati profesionale: 1. activitatea de brokeraj’” ~ vanzarea-cumpirarea VM, desfasurata de banc: calitate de mandatar sau comisionar, care activeazi baza contractului de mandat sau de comision, precum si in baza procurii pentru efectuarea tranzactiilor_mentionate. in numele si pe contul clientului 2. activitate de dealer - activitatea de cumparare a VM. desfisurata de banca in numele si pe contul propriu al bancii, pentru vanzarea lor ulterioara in scopul obtinerii de profit. 3. activitate de underwriting — de mediere in emisiuni, desfisurati in numele emitentului, in vederea promovarii ofertei publice primare si plasamentul VM_ ale emitentului 4. activitate de finere a registrului — de colectare, inregistrare, prelucrare si pastrare a datelor in vederea constituirii sistemului de finere a registrului de{indtorilor de VM nominative: 5. activitate de depozitare — de prestare a serviciilor de pastrare a VM si/sau de evident’ a drepturilor deponenjilor asupra valorilor mobiliare: in 3 ae6. activitate de administrare a investitiilor — servicii de gestionare a portofoliului de investitii si de acordare de consultajii privind investitiile: 7. activitatea de consulting investitional — acordarea serviciilor de consultant’ privitor fa emisiunea si circulatia valoritor mobiliare. 6.2. OP ‘RATIUNILE PE PIATA VALUTARA: CONCEPT, CLASIFICARE, CARACTERISTICA Piaja valutara reprezinta un ansamblu de relatii intre banci (interbancare), intre banci si clienjii lor sau intre clienti prin intermediul bancilor. Piata valutara este subordonata normelor si legilor financiar-valutare ale tari, pe teritoriul carei functioneaza, fiind controlata de banca central, precum si de autoritatile financiar-monetare ale statului respectiv Pe piata valutara participa mai multi subiecti: - bancile. care sunt operatorii sau judeciitorii principali ai pieyei si care detin ponderea tranzac{iilor valutare: = societiitile comerciale, adi import-export de marfuri gi servicii; - brokerii saw intermediarii care sunt operatori-speculatori; - statul, care intervine pentru a susfine moneda nafionala intre anumite limite rezonabile Principala activitate valute convertibile Vanzarea de valuti reprezinta oferta pe care o pun pe piata firmele din operatiunile ale (exportul de mérfuri), din operatiunile necomerciale (servicii din turism, din i, din transporturi ete.), precum si banca centrala, pentru menfinerea cursului valutar in limitele normale Cumpararea de valuta reprezinta cererea gi are 1a baz solicitarea firmelor pentru plata unor importuri de produse si servicii, diversele cereri pentru interese speculative sau din partea bancii centrale, pentru achitarea unor imprumuturi extere ori pentru operatorii-comercianti care participa la tranzactiile de re se desfisoara pe piata valutara este vanzarea-cumpararea de imbunatitirea rezervei valutare. Operatiunile valutare sunt de dowd tipuri: la vedere si la termen. Majoritatea operajiunilor valutare sunt la vedere. Operatiunile la vedere (operatiuni spot) sunt acele in care vanzarea si cumpararea de valuta se incheie in aceeasi zi, astfel ca momentul tranzactiei coincide cu momentul formérii cursului valutar al zilei Operatiunite ta termen (forward) sunt acelea in care momentul incheierii tranzactici este separat in timp de momentul executarii ei, deci livrarea valutei si achitarea se ctucaza peste citeva luni, la o data convenita intre parji. Caracteristic pentru aceste tranzac{ii este faptul ca la momentul incheierii tranzac{iei intervine un curs valutar, iar la data executarii a acesteia este alt curs. Arbitrajul valutar se defineste ca o tranzactie de vanzare si de cumparare de valute. scopul de a realiza un profit sau de a echilibra disponibilul in valuta. Arbitrajul poate fi efectuat pe aceeasi piaia in perioade de timp diferite. pe doud sau mai multe piefe, profitind de diferenja de curs valutar pe aceste piete. Operafiunile vatutare hedging sunt operatiunile in care un cumparator (importator) si © fine’ se angajeaza, pe de o parte, sa plateasca o stima in valuta, la un anumit termen, iar alta parte, se impramuté cu aceeayi suma in ve. la acelagi termen de rambursare. = 54 =contra riscului pierderilor din diferente Prin aceasta operatiune cumparatorul se protejea: de curs valutar in cazul deprecierii valutei, deoarece la termen eventuala pierdere se compenseaza prin cistigul obfinut prin imprumut. Operafiunile swap sunt operatiuni prin care se incheie concomitent o tranzactie la vedere si o tranzaetie la termen, in alta valuta, Piafa valutara contribuie Ia accelerarea plagilor internationale, la marirea ponderii creditului extern in cadrul fluxurilor de capital, precum si la integrarea piejelor valutare internationale in procesul de mondializare economicé. Controlul indeplinirii tuturor operatiunilor cu valuta straina in RM conform legislatici este efectuat de BNM gi guvernul Republicii Moldov: Se admite efectuarea pe teritoriul RM a platilor $i transferurilor in valuti straind”® intre rezidenfi in cazu a. operatiunilor in care una dintre parfi este o banca licentiati — pentru operatiunile in valuti straind, inclusiv pentru acordarea creditelor in valuta straina in favoarea rezidentilor, b. operatiunilor la care una dintre parti este persoand juridica ce exercita activitate de asigurare, leasing, microfinantare. pentru operajiunile ce fin de activitatea ei: ¢. operafiunilor intre persoane juridice ~ pentru efectuarea platilor si transfe valuta strdina care decurg din operatiuni valutare la care participa un nerezident: turilor in vane fi d. operatiuni intre pers ice ce {in de acordarea imprumuturilor in valuta straina: c. plitilor pentru excedentul de baga internationale f. plajilor pentru marfurile comercializate/serviciile prestate, a asageri in mijloace de transport aflate in trafic international. g. achitirii cheltuielilor de deplasare, efectuate de persoanele juridice in favoarea salaria(ilor detasafi in strainatate; h. operafiunilor de schimb valutar cu persoane fizice care se efectueaza de catre USV . achitate de catre pasageri in aeroporturile hitate de catre i. dondrii valutei straine si instrumentelor de plat exprimate in valuta straina in scopuri filantropice sau de sponsorizare j. alte cazuri prevazute de legislatie Platile si transferurile in cadrul operatiunilor derulate in strdindtate intre rezidenti aflati in straindtate pot fi efectuate in moneda nationala gi in valuta straind Persoanele juridice rezidente pot efectua plagi si transferuri din RM in straindtate in favoarea altor rezidengi numai in scopul |. intretinerii misiunilor diplomatice, oficiilor consulare gi altor reprezentante oficiale ale RM peste hotare; 2. achitarii serviciilor prestate de cAtre misiunile diplomatice, oficiile consulare gi alte reprezentange oficiale ale RM peste hotare: 3. acordirii donajiilor in favoarea misiunilor diplomatice, oficiilor com reprezentange oficiale ale RM peste hotare; 4, acordarii unei donatii in favoarea unei persoane fizice rezidente care se af are si altor i in strdindtate in suma ce nu depageste 10000 de curo: *Legea privind eglementarea valuard ee i. — aay5. achitarii salariilor gia altor retribujii salariagilor persoanelor juridice rezidente care muncese in strainatate ete Persoanele fizice rezidente pot efectua pli si transferuri din RM in strdindtate in favourea altor cezidengi numai in scopul 1. transferarii mijloacelor banesti destinate cheltuielilor familiale: acordarii unor donatii in favoarea persoanelor fizice rezidente in suma ce nu depaseste 1000 de euro ete Pe teritoriul Republicii Moldova plajile si transferurile intre nerezidenti se etectucari in moneda national si in valuta straind, ice rezidente si nerezidemte pot primi/efectua plai si transferuri in cadrul rea acestor conturi. Persoanele operatiunilor valutare atat prin conturile lor, eat si fara u Persoanele juridice rezidente si nerezidente sunt obligate s& primeascivefeetueze plafi si transferuri in cadrul operatiunitor valutare numai prin conturile lor, cu exceptia cazurilor in care efectuarea operatiunilor valutare este permisi in numerar sau cu utilizarea instrumentelor de plata Limita numerarului in valutt strain primit drept plat pe teritoriul RM pentru marfurile vandute si/sau servieiile prestate care, la sfaryitul zilei lucrdtoare, poate fi pastrat in casa persoanei juridice (alta decdt banca licenfiata si casa de schimb valutar), care are dreptul de a primi astfel de plati in valuta strdina, se stabileste in valoare de 2000 de euro Operatiui valutare ale persoanelor fizice, Suma platii/transferului fara numerar in cadvul operatiunit valutare primité de catre banea licentiatd in favoarea persoanei fizice poate ti uw in cecuri de calatorie in valuta st a) eliberata in numerar g b) inregistrata in contul persoanei fizice beneficiare a plaii/transferului; ¢) transferata la aceeasi sau Ja alté banca licenfiaté. pe numele persoanei_fizi heneliciare a plitii/transferului pentru a fi inregistrata in contul acesteia: ferurilor fird numerar prevazute de legislatia d) utilizata pentru efectuarea pligilor/tran: valutara a RM pentru persoanele fizice: Anduti bancii licenfiate contra monedei nationale/alei valute straine sau utilizata pentru cumpararea valutei straine; 1) restituits expeditorului mijloacelor banesti. Operatiunile specificate la punctele a), b), f) se efectueaza conform solicitarii in prezentarca la banca licentiatd de eatre aceasta a actului de identitate, °) 6.3. OPE! ATIUNILE DE SCHIMB VALUTAR 6.3.1. Prevederi generale privind condifiile de activitate a USV Pe teritoriul RM au dreptul de a efectua operafiuni de schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmatoarele categorii de rezidenti, denumiti unitati de schimb valutar (UST) a) banca licentiaté care efectueaza operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane termediut! punctelor sale de schimb valutar (puncte ce schimh valutar ale bancii fizice prin in een é & = vealb) casa de schimb valutar ~ persoana juridica rezidenta constituit’ conform legislatici RM, avand ca gen unic de activitate efectuarea pe teritoriul RM a operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice (poate deschide filiale pe teritoriu] RM). ©) persoana juridica rezidenta ce presteaza servicii hoteliere (denumita in continuare hotel), care efectueazd operatiuni de cumparare a numerarului in valuta straina/cecurilor de itorie in valuta strdina de fa persoane fizice prin intermediul propriului punct de schimb valutar (punct de schimb valutar al hotelului). Activitatea unitatilor de la lita) se desfigoard in baza ficenfei pentru activitiyi financiare eliberate de BNM. Bancile licenfiate sunt obligate sa instiinjeze BNM despre deschiderea punctelor sale de schimb valutar gi si prezinte programul de lucru al punctului respectiv. Activitatea unitajilor de la lit.b) si c) se desfigoara in baza licenfelor pentru activitatea de schimb valutar in numerar cu persoane fizice eliberate de BNM Filiala casei de schimb valutar poate desfigura activitatea de schimb valutar numai dupa aprobarea din partea BNM, prin eliberarea de catre aceasta a copie’ autorizate de pe licenja eliberatit casei de schimb valutar respective pentru activitatea de schimb valuar in numerar eu persoane fizice. Suma minima a aporturilor banesti in capitalul social al casei de schimb valutar care vor constitui mijloacele banesti circulante destinate efectuarii operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice se stabileste la valoarea de 500 000 lei. Tot aceste restric{ii se refera si la filialele caselor de schimb BNM fine, conform procedurii stabilite de aceasta, registrul unitafilor de schimb vatutar care este accesibil publicului USV este obligata sa efectueze operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane moneda nationala/valutele straine ierul este obligat si fizice daca, in momentul adresirii acestora, existi solicitate. La primirea valutei straine sau a monedei nationale, cz verifice autenticitatea si caracterul platibil al valutei straine sau al monedei natior numerar gi al cecutilor de calatorie in valuta straina prezentate La efectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice USV: = nu vor admite restrictii privind nominalul banenotelor in moneda nationala si in valuta strdina si/sau privind anul de emitere a acestora dac: n circulatie; = nu sunt in drept si refuze bancnotele considerate platibile conform criteriilor stabilite de BNM. Aceste criterii urmeaza a fi afigate in incdperea unititii de schimb valutar la loc vizibil pentru persoanele fizice. in cazul in care USV intenfioneazd sa-yi suspende pe o perioada propria activitate fii, sa informeze in scris BNM despre acest informeze in scris BNM despre aceasta este obligatd, pana la suspendarea activita fapt. inainte de reluarea activitajii, USV este oblig acest fapt, indicdnd data reluarii activitayi in cazul in care USV a decis si-si inceteze definitiv propria activitate aceasta este obligata s& informeze in scris BNM despre acest fapt. Odati cu incetarea activitatii la BNM se depune licenfa/copia autorizata de pe licent Licenfa/copia autorizata de pe licenta se depune la BNM si in cazul in care a fost Iuata decizia privind anularea inregistrarii de stat a casei de schimb valutar sau a hotelului Pentru operafiunile de schimb valutar efectuate prin intermediul punctului himb valutar, banca licentiata stabileste cursuri de cumparare gi vanzare unice pentru toate persoanele fizice. in cazul in care banca licentiata are mai multe puncte de schimb valutar. aceasta poate stabili cursuri de cunparare gi vanzare diferite pentru fiecare punct degchimb valutar £ t sau deUSV nu au dreptul sé modifice in decursul programutui lor de tucru cursurile de cumpirare si vanzare stabilite pentru operafiunile de schimb valutar in numerar cu persoane fizice. in cazul in care USV efectueaza operatiunile in cauzd 24 de ore zilnic, A sunt in drept sa-si stabileasc’ doua perioade egale de activitate. In acest caz, (ile de schimb valutar pot stabili cursuri de cumparare si vanzare diferite pentru fi perioada, care nu pot fi modificate pe parcursul perioadei respective. USV sunt obligate si informeze BNM, in modul prevazut de aceasta, despre cursurile de cumpdrare si vanzare a valutelor sirdine stabilite pentru efectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice, care sunt stabilite printr-o dispozitie a administratorului USV sau a persoanei imputernicite de acesta. Dispozitia se afigeazi in incaperea USV la loc vizibil pentru persoanele fizice, Pentru efectuarea operafiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice unitatile de schimb valutar pot percepe comisioane. Marimea comisioanelor se stabileste printr-o dispozitie a administratorului USV sau a persoanei imputernicite de acesta. Dispozitia se afigeaza in incaperea USV la loc vizibil pentru persoanele fizice Suma minima a mijloacelor banesti care urmeazt a fi asiguratis la inceputul si in timpul programului de lucru de catre - casa de schimb valutar se stabileste 1a echivalentul a 400 000 lei. Acceasi suma urmeaza a fi asigurata si pentru fiecare filiala a casei de schimb valutar. Daca, urmare a activitayii sale, casa de schimb valutar suporté pierderi aferente fuctuatiei cursului valutar. care duc Ja diminuarea mijloacelor circulante menjionate mai sus sub hivelul stabilit, aceasta este obligata, in termen de 30 de zile calendaristice, si completeze ¢ mijloace banesti pand la nivelul minim stabilit aces ~ banca licengiata prin intermediul punctelor sale de schimb valutar va constitui echivalentul a cel putin 100 000 de lei pentru fiecare punt de schimb valutar. in timpul programului de lucru al punetului de schimb valutar al bancii licentiate, mijloacele bainesti destinate efectuarii operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice nu pot fi utilizate pentru efectuarea altor operatiuni Daca, ca urmare a activitatii sale, casa de schimb valutar suporta pierderi aferente fluctuatiei cursului valutar, care due la diminuarea mijloacelor circulante mentionate mai sus sub nivelul stabilit, aceasta este obligata in termen de 30 de zile calendaristice, si completeze aceste mijloace banesti pand la nivelul minim stabilit 6.3.2. Licentierea activititii caselor de schimb valutar si a punctelor de schimb valutar ale hotelurilor Depunerea la BNM a documentelor (fig.6.3.2.1) pentru a objine ficenfa se efectueaz de ciitre administratorul casei de schimb valutar, hotelului sau de catre persoana imputernicita de acesta in baza documentului care confirma imputernicirile. La primirea cererii si documentelor anexate la aceasta, BNM perfecteazi un borderou in care a. se inregistreaza informatia b. se indica: denum inregistrarii cererii cu do despre cererea si documentele primite: ea solicitantului/titularului de licenta, IDNO-ul acestuia, data umentele anexate si numarul de inregistrare la BNM Copia borderoului: menjionat, autentificata prin semnatura persoanei responsabile a BNM se inmaneaza solicitantului de licenfa, contra semnéi iat prin sevisoarg recomanda au poate fi expe: ame ayneeanne" Pana la eliberarea licen{ei/copiei autorizate de pe licenta, BNM este in drept si verifice, nemijlocit la locul de amplasare a unitatii de schimb valutar/filialei casei de schimb valutar, corespunderea situatici reale cu informatia din documentele prezentate Cererea de eliberare a licentei/copiei autorizate de pe licenfa nu se accept spre examinare in cazul in care: a) aceasta a fost semnatd (depusd) de o persoana care nu are atribyjiile respective: b) mu au fost prezentate toate documentele prevazute de legislatie; c) documentele au fost perfectate cu incalcarea cerinfelor prevazute de legistatie. Documentele necesare pentru ob{inerea licenfei de citre ele de schimb valutar si de eAtre hotel c Cererea care va include urmatoarele informatii denumirea, forma juridiea de organizare, sediul, IDNO al casei de schimb valutar, declararea ectarea condifiilor de desfigurare a activitatii de schimb valutar si pentru veridicitatea documentelor prezentate zs pe Ts aa _ ee eee certificatul de inregistrare de stat a caserde schimb valutar; © actele de constituire a casei de schimb valutar; | © extrasul din Registrul de stat al unitatilor de drept ce confirm persoana imputernicitd vi administreze intreprinderea © documentul care confirma existenta in contul casei de schimb valutar deschis la o banca | licenfiati a aporturilor banesti in capitalul social al acesteia © confirmarea privind disponibilitatea mijloacelor si materialelor necesare pentro desfagurarea activitatii de schimb valutar, cu anexarea documentului de inregistrare | a masinii de casa si control la organele fiscale: | © documentul care confirma dreptul de a folosi inedperea in scopul efectuirii | operajiunilor; | © documentul care confirma asigurarea cu pazé a casei de schimb valutar: «© cazierele judiciare pe numele administratorului, adjunctului acestuia si contabilului-sef, care nu trebuie si confina menfiuni referitoare la antecedente penale pentru infracfiuni comise din interes material, stabilite prin hotariri judecatoresti definitive © figele personale ale administratorului, adjunctului acestuia si contabilului-sef, intocmite conform cerinfelor stabilite de BNM, la care se anexeaza actele de identitate ale persoanelor mentionate, precum si actul de studii economice al contabilului-sef — _ | © programul de lucru al casei de schimb valutar | informatia privind mumdrul de ghisee ale casei de schimb valutar Fig.6.3.2.1. Documentele necesare pentru obfinerea licent schimb valutar si de eitre hotel de cAtre casele de Despre refuzul de a examina cererea de cliberare a licenjei/copiei autorizate de pe licenta solicitantul este informat in scris in cel mult 3 zile Iucrétoare de la data inregistrarii cererii, fiind indicate temeiurile refuzului. in caz de respingere a cererii de eliberare a licentei/copiei autorizate de pe licenta, copiei autorizate de pe licenta b solicitantul poate depune o noua cerere de eliberare a licentei dupa inlaturarea cauzelor care au servit drept temei pentru respingerea cererii precedenteLicenja/copia autorizaté de pe licen{a se perfecteaza in termen de 3 zile lucritoare de la data primirii documentului care confirma achitarea taxei pentru cliberarea acesteia (acest fapt se inregistreaza in borderoul documentelor primite). Daca solicitantul, in termen de 30 de zile calendaristice de la data la care i s-a expediat (inmanat) instiinfarea despre adoptarea hotararii privind eliberarea licenfei/copiei autorizate de pe licen{a, nu a prezentat nemotivat documentele specificate mai sus sau nu s- pentru a primi licen{a/copia autorizata de pe licenta perfectata, BNM este in drept s& anuleze hotararea sau sa adopte © hotarare privind declararea nevalabilitatii licentei/copiei autorizate de pe licengs. Licenja pentru activitatea de schimb valutar in numerar cu persoane fizice se elibereazd pe un termen de 5 ani. in cazul expirarii acesteia, casa de schimb valutar sau hotelul sunt in drept s& solicite prelungirea termenului de valabilitate cu 5 ani, achitind taxa pentru eliberarea licentei pentru perioada ulterioara. in acest caz. pe licenta in cauza se va aplica mentiunea privind prelungirea termenului de valabilitate, cu indicarea termenului nou, Titularul de licenta nu este in drept s4 transmita licenta/copia autorizata de pe licenta altei persoane. prezentat 6.3.3. Particularitijile aferente informariei afisate de caétre USV in incdperea USY Ja loc vizibil pentru persoane fizice urmeaza a fi afigate urmatoarele: 4) copia de pe licenta casci de schimb valutar (in cazul filialei casei de schimb valutar a copiei autorizate de pe licentay/hotelulu b) programul de lucru prin afigarea orarului de lucru ©) informatia privind incasarea de Ia persoane fizice a plitii suplimentare obligatorii in conformitate cu Legea Fondului republican si a fondurilor locale de sustinere sociala a populaliei nr, 827-X1V din 18 februarie 2000; d) criteriile platibilitayii bancnotelor; ©) dispozitia privind cursurile de cumparare si vanzare pentru efectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice, La afigarea pe panoul de reclama a informatie’ privind cursurile de cumparare gi vanzare stabilite de catre USV urmeaza a fi respectate urmitoarele conditii 1) consecutivitatea afisarii valutelor stritine: primul grup de valute straine (dolar SUA, euro), al doilea grup de valute straine (rubla ruseasca, leul roménese, hrivna ucraineana). al rreilea grup de valute straine (alte valute straine); 2) afisarea cursurilor de cumparare $i a cursurilor de vanzare in coloane separate. 1) dispozitia privind comisioanele aplicate la efectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice. Informatia privind comisioanele se afigeaza pe panoul de reclama, utilizind acelasi tip de caractere ca gi la informatia privind cursurile de cumparare si vinzare g) avizul avand urmatorul confinut: ./n cazul unor reclamagii, obiectii sau propuneri vizavi de activitatea unitéfii de schimb valutar, clientela poate. - depune o petitie la BNM pe adresa: bd. G.Vieru 7, MD-2005, mun. Chisindw, saw sa le relateze Bancii Nationale a Moldovei la numadrul de telefon 22 La sfarsitul programului de lucru, informatia afigata despre cursurile de cumparare si vanzare siabilite pentru 7iua data urmeaza a fi sustrasi de pe panourile de reclama. in cazut in care unitatea de schimb valutar efectueazi operatiuni de schimb valutar 24 de ore zilnic. la sfarsitul fiecareiperioade cursurile de cumparare si vanzare afigate pe panourile de reclam urmpazi a fi conformate cursurilor valutare stabilite prig dispozitia privind cursurile ntru efectuarea operatiunilor de schiff valutar. de cumpararii vanzare pe = = 69 = aedmeaner” 6.3.4. Cerinjele minime fati de incaperile caselor de schimb valutar (filiatelor acestora) Pentru desfasurarea activiti{ii de schimb valutar USV urmeaza sa dispuna de ce! putin: a) masina de cas gi control (pentru fiecare ghigeu); b) indrumarul valutelor straine; ©) aparat pentru verificarea autenticitafii bancnotelor (pentru fiecare ghigeu): d) formularele documentelor stabilite de BNM pentru efectuarea operatiunilor de schimb valutar in numerar cu persoane fizice. in vederea asigurarii integritatii mijloacelor banesti si a altor valori, incdperea in care se efectueaz nemijlocit operatiuni de schimb valutar in numerar cu persoane fizice urmeaza corespunda urmatoarelor cerinte minime: 1. Incdperea urmeaza si fie izolata de alte incdperi de serviciu si auxiliare si sa aiba nu mai putin de 2 m’ pentru fiecare ghiseu. 2. Usile, perefii, planseurile incdperii urmeaza s& fie suficient de durabile pentru a rezista incarcaturii 1a forta aplicati de om, precum gi la incercarea de a le distruge (deschide) cu ajutorul unor instrumente simple: 3. Fiecare ghiseu pentru efectuarea operatiunilor urmeaza si fie amenajat astfel, ined a) clientul sA aiba posibititatea de a urmari liber procesul renumararii de eitre casier a mijloacelor banesti primite de la acesta: b) clientul si aiba un loc comod pentru efectuarea de sine statdtor a renumararii mijloacelor binesti primite de la casier (de exemplu. o bara la nivelul ghigeului, un suport). 4. in fata ghiseului urmeazi si existe un spatiu ingradit cu o raz de doi mewi sau indicatorii restrictivi de acces, in scopul deservirii rd pericol a clientului Punctul de schimb valutar al hotelului poate fi amplasat ta recepfie sau inw-o alta incapere a hotelului prevazuta pentru efectuarea operajiunilor de casa. Acte normative 1. Legea Republicii Moldova cu privire la piaja valorilor mobiliare, nr.199-XIV. din 18.11.98 // MO al RM nr, 27-28/123 din 23.03.99 2. Lege privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21.03.08 // MO nr.127-130!496 din 18.07.08 3. Regulamentul CNVM cu privire la activitatea de brokeraj_ si de dealer pe piaja valorilor mobiliare nr, 48/7 din 17.02.02 // MO nr.20-22/31 din 14.02.02 4, Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenese fata de valutele straine, aprobat prin HCA al BNM nr.3 din 15.01.09 // MO al RM nr.27-29/100 Regulamentul privind eliberarea de catre BNM a autorizajiilor pentru scoaterea mijloacelor banesti din RM, aprobat prin HCA al BNM nr.14 din 22.01.09 1/ MO al RM n.57-58/249 6. Regulamentul privind modul de eliberare de catre banci a permisiunilor pentru scoaterea mijloacelor banesti din Republica Moldova // MO al RM nr47-48/179 din 03.03.09 Regulament cu privire la unitijile de schimb valutar, aprobat prin HCA al BNM nr.53 din 05.03.09 // MO al RM nr.62-64/269 din 27.03.09 8, Regulamentul privind autorizarea unor operafiuni: valutare de catre BNM. aprobat prin HCA al BNM ne.5I din 05.03.09 // MO al RM ar. 57-58/251 din 20.03.09 Bl are seve?9, Regulamentul privind conditiile si modul de efectuare a operatiunilor valutare // MO al RM nr.41-43/177 din 26.03.10 jntrebari de generalizare: 1. Enumarati serviciile acordate de bancile comerciale pe piaja valorilor mobiliare. 2, Caracterizati principalele tipuri de operatiuni pe piaja valutara. 3, Fnumdra(i operatiunile in valuta straina care pot fi efectuate pe teritoriul RM intre rezidenti 4, Care sunt prevederile generale privind conditiile de activitate a unitatilor de schimb valutar? 5. Explicati modul de licenticre a easclor de schimb valutar in RM. 6, Explicati modul de organizare a unitatilor de schimb valutar. ammoTEMA 7. CONTUL BANCAR ~ INSTRUMENT AL EFEC DINTRE BANCA SI CLIENT Subcompetente: > elucidarea esenjei si rolului conturilor bancare, > clasificarea si caracterizarea diferitor tipuri de conturi > descrierea procedurii de deschidere a contului bancar; > explicarea motivelor si procedurii de suspendare si inchidere a conturilor bancare. 7.1. Tipurile si particularitafile conturilor bancare 7.2. Drepturile gi obligatiile titularului de cont si a bancii 7.3. Deschiderea conturilor persoanelor juridice 7.4. Deschiderea conturilor persoanelor fi 7.5. Modificarea $i inchiderea conturilor 7.1. TIPURILE SI PARTICULARITATILE CONTURILOR BANCARE Contul bancar’? ~ cont analitic deschis de banca pe numele titularului de cont, prin care se efectueaza operatiuni de incasiri si/sau plati ale mijloacelor banesti. Contul banear este un mecanism de constituire a resurselor si de stingere a obligafiilor clientilor in procesul economic, a reflectirii circuitelor in sistemele de plati si compensari, a relatiilor cu diverse entitai de plan national si internayional Principala utilizare a conturilor este acea de inregistrare, la un moment dat. prin inscrierea unei sume intr-o parte a contului si la un alt moment in cealalta parte a contului Cele doud parti ale contului reflecta: = drepturile (creanyele) titularului ~ debit, * obligasiile (datoriile) titularului ~ credit. Contul bancar poate fi privit sub 2 aspecte. | Contut bancar - { = = _t Z Sub aspect contabil — un mod de | | Sub aspect juridic — 0 conventie incheiata intre banca si evidenfa a operafiunilor efectuate | | client referitor la spectrul operatiunilor acordate de banca in relajiile Banca — Client si beneficiate de client, in schimbul nor dobanzi percepute sau in schimbul comisioanelor Fig. 7.1.1 Cele doua aspecte ale contului Tipologia conturilor bancare Dupa continuitatea inregistrarii operatiunilor deosebim 2 tipuri (fig.7.1.2) 1, Cont bancar temporar (provizoriu) ~ cont deschis la bane’ pe o anumita durata de timp, destinat acumularii mijloacelor banesti pentru formarea capitalului social sau pentru mularea mijloacelor binesti objinute in procesul plasamentului valorilor mobiliare. 2. Cont bancar propriu-zis — poate avea urmitoarele forme: a. cont curent (de decontare) — deschis persoanelor fizice si juridice, care serveste la inregistrarea in ordine cronologica a tuturor operafiunilor care apar in cadrul tranzactiilor ' ta 9 Regulament privind deschiderea, modi sea conturilor la bancile licentiate din RM modifieat prin HCA ne.96 din 23.04.09 ten anetteefectuate de titularul de cont, Contul curent incepe s& functioneze prin depunerea unei sume (in numerar, transterul de ta alta baned, transferul din alt cont al titularului), Conturile curente pot fi deschise att in moneda national eat gi in valuta b. cont de depozit - serveste pentru pastrarea mijloacelor binesti ©. cont de credit — utilizat pentru pastrarea informagiei cu privire la credite acordate clientilor bancii, cat si la evidenta dobanzilor calculate si incasate de banca. d. cont LORO ~ cont curent deschis pentru pastrarea mijloacelor banesti ale altor banci in banea respe CONTURI BANCARE a) [ pentru p pentru persoane fizice © Conturi provizorii © Conturi curente; © Conturi curente; | © Conturi de depozit; © Conturi de depozit: © Conturi de credit. | + Conturi de credit: | | © Conturi LORO (pentru banci) | | Seeeameeean 7 See eee eee ee ae 7.1.2 Comturi deschise pentru persoane juridice si fi 7.2. DREPTURILE $1 OBLIGATULE TITULARULUI DE CONT $1 A BANCH . Drepturile yi obligariile titularului de cont 1. Pentru a efeetua operatiuni de incasari si plai, de depunere a mijloacelor banesti si pentru a efectua alte operatiuni baneare persoana juridica rezidentd sau nerezidenta, intreprinzatorii individuali, persoanele fizice pot sit deschidd unul sau mai multe conturiin lei moldovenesti si/sau in valuta stratind Ia orice banca din RM. 2. Documentele necesare pentru deschiderea contului sunt prezentate la banca de catre una din persoanele cu drept de semnatura, indicata in fisa cu specimene de semnaturi (in cazul persoanelor fizice ~ individual) sau de catre o alta persoan’ si amprenta stampilei imputernicita. 3. La deschiderea conturilor copiile documentelor trebuie prezentate impreund cu documentele originale, eu excepiia cazurilor prezentirii copiilor legalizate notarial Drepturile si obligatiile bincii 1. Bancile de sine statator imputernicese functionari ai bancii cu dreptul de a deschide, modifica si de a iuchide conturi clientilor séi. 2. La primirea documentelor prevazute pentru deschiderea conturilor cliengilor, persoana responsabild a baneii este obliga © sd verifice termenul de vatabilitate al documentelor prezentate: * sd colationeze datele din copiile documentelor prezentate, previzute la deschidere: conturilor. in vederea corespunderii acestora cu originalul si s& aplice pe fiecate copie mentiuner “Copia corespunde originalului*. data, numele si prenumele, precum si semnatura sa: it agape© sd indentifice persoana care prezinté documentele cu persoana din fotografia de pe actul de identitate gi s colajioneze datele din copia actului de identitate cu datele din actul original; © sd identifice persoanele imputernicite care aplica specimenul de semnaturd in fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei: © si restituie originalele documentelor (care se_prezinti deschiderea conturilor) persoanei care le-a prezentat; © sd prezinte conducttorului bincii sau altei persoane abilitate cu acest drept setul de documente necesar pentru deschiderea contului spre examinare si luarea deciziei. 3. In baza avizului favorabil al conducdtorului biineii sau al altei persoane abilitate cu acest drept de pe cererea de deschidere a contului, persoana responsabili a bineii deschide contul si, dupa caz perfecteazé contractul sau alte documente, conform legislaiei in vigoare a RM, convenite intre parti. 4, Banca in cazurile si in modul prevazut de legislajia in vigoare informeazd organele fiscale teritoriale despre deschiderea, modificarea sau inchiderea conturilor. In acest caz operafiunile in/din conturi pot demara dupa confirmarea de catre organele fiscale privind luarea la evident a contului. 5. Datele despre conturile deschise titularilor de conturi se inscriu de catre persoana responsabila a bancii in Registrul conturilor analitice deschise la banca. jinut conform legislatici in vigoare care cuprinde: © denwnirea titularului de cont; cu copiile a impreuna © denumirea contului mumérul contului analitic; © data deschiderii, modificarii si inchiderii © codul fiscal; © data cliberdrii certificatului de luare la evidenté a contului hancar * alte date, la decizia bancii. 7.3. DESCHIDEREA CONTURILOR PERSOANELOR JURIDICE A. Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice rezidemte, prezinta urmatoarele documente © cererea de deschidere a contului - trebuie s contabilul-sef al titularului de cont; + fisa cu specimene de semnaturi si cu amprenta stampilei. autentificatd notarial: + copia certificatului de atribuire a codului fiscal; * copia documentului ce confirma inregistrarea de stat; © copia actului de identitate a persoanei care prezinta documentele: © copia documentelor de constituire (act constitutive, regulament, statut ete.) Pentru a deschide un cont curent persoanele juridice nerezidente prezin documente si alte documente indicate in Regulamentul privind reglementarea valutara pe teritoriul RM precum si in alte acte legislative. Copia documentului ce confirma inregistrarea de stat se inlocuieste prin Copia documentului care confirma inregistrarea de stat a persoanei juridice nerezidente in tara de provenienta conform legislatiei in vigoare a {arii de regedinga. t ot - € i fie semnati de catre conducatorului si aceleasiPersoanele juridice nerezidente. care nu au obligatii fiscale si/sau obiecte impozabile pe teritoriul RM, pentru a deschide un cont curent prezinti suplimentar informatia despre lipsa obligatiilor fiscale si/sau a obiectului impozabil pe teritoriul RM. B. Pentru a deschide un cont provizoriu, se prezinta urmatoarele documente: * corerea privind deschiderea contului: rtificatul eliberat de Camera Inregistrarii de Stat; * copia hotararii privind emisiunea valorilor mobiliare (a infiinajarea S.A.); © copia actului de identitate al persoanei care prezinté documentele. Dupa inregistrarea de stat a intreprinderii mijloacele binesti la contul curent. deschis conform prevederilor legislati iuni se utilizeaza figa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei prezentat la contul provizoriu se La efectuarea acestei vireazs oper: deschiderea contului curent. C. Conturi LORO se deschid: a. in lei moldovenesti: bancilor licentiate - la BNM; bancilor licentiate - la banca de decontare a Bursei de Valori a Moldovei (BVM) si a Depozitarului National al Valorii Mobiliare ale Moldovei (DNVM); bancilor licentiate - la banca de decontare care efectueaza decontirile aferente operatiunilor cu utilizarea cardurilor bancare; © hiincilor strdine - la baneile licengiate: b. in valuta straina: bancilor licentiate - la bancile licentiate: # bancilor straine - la bancile licentiate Pentru a deschide conturile LORO ta BNM sila bancile licentiate se prezinta accleasi documente ca pentru cont curent si copia licenjei eliberate de BNM de a desfigura activitii financiare (in cazul in care contul se deschide in alta banca decat BNM). Pentru a deschide conturile LORO ta BVM si DNVM pe langa documentele nai sus se prezinta copia licentei pentru desfisurarea activitafii pe piata valorilor wu dealer) eliberatd de ficate spec mobiliare (pentru bancile care desfisoara activitatea de broker s CNPF. 7.4, DESCHIDEREA CONTURILOR PERSOANELOR FIZICE Persoanele fizice care practicé activitatea de intreprinzétor prezinta in aceleasi documente ca si persoancle juridice. Pentru persoanele fizice ce nu practicd activitate de intreprinzétor sau alt tip de activitate pentru a deschide un cont curent prezinta urmatoarele documente: a) cererea de deschidere a contului; b) copia actului de identitate al titularului de cont in cazul deschiderii contului pentru persoanele fizice rezidente si nerezidente care nu practica activitate de intreprinzator sau alt tip de activitate, de cdtre persoana imputernicita se prezinta urmatoarele documente: a) cererea de deschidere a contului b) copia actului de identitate al titularului de cont, legalizata notarial; €) copia actului de identitate al persoanei imputernicite cu dreptul de a prezenta documentele pentru deschiderea contului Semnanira preg de cont se aplicd in prezenta persoali responsabile de deschiderea contului $&.un formular elaborat de banca de sine stitator.Pentru persoanele care nu au implinit varsta de 14 ani. precum si penteu persoancle limitate/lipsite in/de capacitatea de exercitiu deschiderea conturilor. precum gi gestionarea lor se efectueaza de catre parinti sau de tutore (curator), conform legislatiei HIDEREA CONTURILOR 7.5. MODIFICAREA $1 EN Modificarea conturitor se efectueaza in urmatoarele cazuri: - modificarea denumirii (datelor personale), formei organizatorico-juridice a titularului de cont; - modificarile rezultate din modificarea planului de conturi al evidengei contabile in bancile licentiate din Republica Moldova; - modificarea codului numeric al valutei in care a fost deschis contul; - alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare Conducerea bancii este in drept sa adopte de sine stititor decizia privitor la modificarea contului in cazul modificdrii planului de conturi al evidentei contabile, Despre aceste modificari banca este obligata si informeze titularul de cont in termen de 30 de ile pina la efectuarea acestora. Pentru modificarea contului in caz de lichidare a persounei juridice, reprezentanei infiinfate in Republica Moldova a persoanei juridice nerezidente, intreprinzitorului individual comisia de lichidare/lichidatorul prezinta ta banca hotararea organului competent privind lichidarea, eare trebuic actiune a comisiei de lichidare/lichidator - fisa cu specimene de semnaturi si amprenta stampilei comisiei de lichidarelichidator A confina termenul de Inchiderea conventionalé a conturilor Conturile deschise nu pot fi inchise din motivul lipsei de operatiuni in/din cont. in scopul evitarii cazurilor de lezare a intereselor titularilor de cont si dacd aceasta nu contravine prevederilor contractelor, conturile, la care timp indelungat (2 ani) nu s-au efectuat operatiuni in/din cont, la decizia conducerii bancii, pot fi inchise conventional in cazul suspendarii activitatii titularului de cont inchiderea conventionala a conturilor se efectueazi in baza cererii depuse in temeiul hotararii fondatorilor/asociatilor sau a organelor abilitate prin lege. Soldurile din aceste conturi se consolideaza la un cont centralizat separat cu perfectarea Registrului conturilor bancare inchise conventional, {inut conform legislatiei in vigoare, care include: a) denumirea titularului de cont; b) numarul si denumirea contului ©) soldul in cont; d) data iniiala a deschiderii contului: e) data inchiderii conventionale: £) alte date la decizia bancii Numerele conturilor inchii deschise, in cazul inchiderii definitive a con s respectiva in Registrul conturilor bancare inchise conventional. Conturile, la care. in corespundere cu legislatia in vigoare. sint suspendate operatiunile sau sechestrate mijloacele banesti. nu pot fi inchise conventional conventional nu se permite de a fi atribuite altor conturi s conventional se face menfiunea 67 amare"Inchiderea conturitor Conturile pot fi inchise a) in baza cererii titularului de cont /persoanei imputemicite; b) in bava hotararii fondatorilor /organclor de constituire ale pers reprezentanfei infiinfate in RM a persoanei juridice nerezidente, intreprin, individual, sau conform prevederilor documentelor de constituire a acestora; ¢) in baza hotirarii instantei de judecata; d) achitarea creditului/restituirea depozitului; ¢) in alte cazuri prevazute de legislatia in vigoare Nu pot fi inchise conturile, la care, in corespundere cu legislatia in vigoare, sunt suspendate operatiunile sau sechestrate mijloacele banesti. La inchiderea contului curent/de depozit mijloacele binesti se transferd/restituie titularului de cont. persoanei imputernicite, succesorilor in drept sau altor persoane indreptatite conform legislatiei Conturile provizorii se inchid conform legislatiei in vigoare dupa transferarea soldului la contul curent sau dupa restituirea mijloacelor banesti in cazul in care emisiunea valorilor mobiliare nua avut loc sau intreprinderea nu a fost constituita, Numerele conturilor inchise nu se atribuie altor conturi. La inchiderea contului, dosarul juridic privind deschiderea contului se pastreaza in arhiva baneii cu respectarea legistatiei in vigoare si a regulilor de organizare a lucrarilor de arhiva ane juridice, torului Acte normative: 1. Instructiunea cu privire la deschiderea conturilor in straindtate, aprobata prin HCA al BNM nr.279 din 13.11.03 // MO al RM nr.229-233/323 2. Regulament privind suspendarea operaiunilor, sechestrarea si perceperea in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare//MO al RM nr.1-4/6 din 6.01.06 Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire baneara la distanga // MO al RM nr. 1-4/7 din 6.01.06 4, Regulament privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bancile licengiate din RM modificat prin HCA nr.96 din 23.04,09 intrebari de generalizare: Ce reprezimta contul bancar? 2. Redati esenta contului banear sub aspect contabil gi juridic. Foumerati drepturile si obligajiile titularului de cont gi a bancii 4, Numiti tipurile de conturi ce pot fi deschise de BC persoanelor juridice. Numii tipurile de conturi ce pot fi deschise de BC persoanelor juridice. ¢ Explicati procedeul de modificare si inchidere a conturilor bancare. aeeegyer”TEMA 8. OPERATIU! Subcompetente: > relatarea esengei yi rolului operatiunilor de casa, > descrierea ordinii de efectuare a operaiilor de cas. LE DE CASA ALE BANCH > identificarea documentelor necesare pentru derularea operatiunilor de casa 8.1. Numerarul instrument de plata 8.2. Organizarea serviciilor de cast { Banenote ~ titluri de eredit emise de bnincile centrale, care se obliga si -stituie la prezentare valoarea Utilizarea numerarului ca instrument de plata implica unele avantaje si dezavantaje: ce priveste procurar toti membrii comun * Aria de folosire este nelimitata geografic in ceea | riscul de pierdere. riscul de frauda, bunurilor si plata serviciilor | riscul de eroare Operatiunile de incasare si de eliberare a numerarului 8.1. NUMERARUL INSTRUMENT DE PLATA NUMERARUL | Seca ge nominala a acestora, “Avantajele ii de plaqi; de mica valoare. Fiecare banca este obligata si Er 8.2. ORGANIZAREA SERVICIILOR DE CAS 8.2.1, Funcfiile si structura i amenajat un compartiment de casierie prin intermediul careia va acorda clien{ilor sai servieii de depunere gi de extragere de numerar. servieii de convertire a unei valute in alta, verificarea gi numérarea numerarului Activitatea de easierie este cea mai veche activitate bancara. co de casierie presupune existen{a unei ingress format’ din aib 69 fp eeeeeee eee angen enone eee nee tone Fig. 8.1.1. Numerarul — instrument de plati ‘© Are putere liberatorie imediata, cu care se poate | © Bani stinge orice obligatie de plata; * Define calitatea fata de orice active; « Nu necesita costuri de negociere si tranzactii ca alte active financiare; ste un mijloc de plat general, acceptabil de ichiditagii in cel mai inalt grad | randamentul este 0. 9 diverse metale care se prezin Monedele metalice — sunt piese de sub forma circulara de disc plat si servese ca mijloc de plata, de circulatie sau de tezautizare Dezavantajele | pastraji sub forma de | numerar nu aduc venituri, deei | © Tranzactiile in numerar si | pastrarea acestuia implica costuri| | mati de transport si depozitare: | * Posibilitatea falsificarii: | * Implic& riseuri mari de securitate: | = =~ hoxe de casierie, - spatii pentru nwmarétorti de bani, spafit pentru mumdrat de cdtre clienti; rezaur echipamente de numérat bani, sortat si verificarea autenticitafii, - sisteme de supraveghere si alarma, - mijloace de transportat bani - un personal bine pregéitit profesional si de corectitudine ireprosabila. Banca isi organizeaza compartimentul de casierie la decizia conducdtorului bancii in functie de necesitaji, conform Regulamentului privind la operafiunile cu numerar in bincile din Republica Moldova, modificat prin HCA al BNM nr.237 din 22.10.09 si Regulamentului intern de activitate a casieriilor. Casieria bancara are urmatoarele functii principale: FUNCTHLE CASIERIEL ¥ i 4 L t lars fae cae } | primirea [>] verificarea H pastrarea, eliberarea | | humerarului $i altor valori ale baneii sau ale clientilor ei ig. 8.2.1 Functiile casieriei bancare Desfasurarea activitatii de casierie implica necesitatea disponibilitatii urmétoarelor (fig.8.2.2): casa de circulafie si tezaur, ghisee, birou pentru verificarea numerarului, birou pentru trierea si ambalarea numerarului COMPARTIMENTUL DE CASIERIE —— —_—— es 44 ee Casa de [ Tezaur | Ghigee Birou pentru Birou pentru trierea circulatie a verificarea si ambalarea numerarului numerarului Fig,8.2.2 Structura compartimentulai de casierie Casa de c irculatie r eprezinti o i ncdpere d estinata operayiunilor de re tragere sau depunere a numerarului in tezaur, precum si dupa caz, alimentarea ghiseelor. Tezaur este 0 incdpere special amenajata yi destinata pastrarii numerarului si altor valor’ depuse din casa de circulatie Ghiseu este un spatiu in care se efectuea: r cu clientii Birou pentru verificarea numerarului este un spatiu adiacent ghigeului necesitate clientii au posibilitatea de verificare a munerarului primi Birou pentru trierea si agibatarea numerarului reprezinti © incSpere dalata cu chipament necesar pty verificarea si ambalarea mumerarului, opiem ' é operatiunile de incasari si plagi in numer care la aj sicerin{elor stabilite de Banca Nationala a Moldovei. Stabilirea amplasdrii, proiectarea, constructia si organizarca compartimentelor casieriei se efectueazi avand in vedere necesitatea: a) asigurdrii integritapii numerarului si a altor valori gestionate de Banca, a incperilor/spatiilor pentru pastrarea acestora: b) asigurarii securitajii fizice a salariatilor si a cliengilor Bancii: ©) credrii condifiilor necesare pentru efectuarea operatiunilor cu numerar, precum $i pentru deservirea sigura si comodé a clientilor Bancii. in cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case: a case operative (fig.8.2.3); b. case pentru primirea diverselor valori depuse spre pastrare de deponenji (fig.8.2.4); ¢ case cu program prelungit; a. case de incasri serale, e case de verificare a numerarului, f case pentru schimb valutar. CASELE OPERATIVE Vanzarea formularelor cu regim special, a | stifieatelor de depozit, a actiunilor si altor VM Fig. 8.2.3. Operafiunile prestate de catre casele operative selor valori depuse spre pistrare de deponenti. eazA in tezaurul cu casete. Case pentru primirea dive Valorile depuse la banca (fig.8.2.4) spre pastrare se depo: Depunerca, pastrarea. nipularea, restituirea si evidenta diferitor pistreaza in easete: bijuterii din metale si pictre prejioase, numerar. diverse colectti documente de valoare determinata, testamente, titluri, actiuni.obligatiuni ete. | | Nu se admite la pistrare : arme. drog mirositoare ete Fig. 8.2.4. Operatiunile prestate de ciitre casele pentru, primirea diverselor valori & 'Tezaurul este dotat cu dulapuri speciale in care se afld casete metalice de diverse marimi, Dulapurile gi easetele sunt dotate cu incuietori cu chei independente una de alta Cheia ficcarei casete repartizate va fi detinuta de deponent, iar cheile de la dulapuri ~ de catre casierul tezaurului cu casete area, manipularea, restituirea gi evidenta diverselor valori care se Depunerea, pas pastreaza in casete se efectueaza in modul urmator: incheie un contract in 2 exemplare. care se va mentiona numarul casetei repartizate, Exemplarul | va fi inmanat deponentului, iar al 2 va ramanea la banca. In baza contractului incheiat intre banca si deponent, contabilul in functie de perioada de pastrare si de comisionul stabilit de banc’, va calcula plata pentru prestarea acestui serviciu. Deponentul se va prezenta la tezaurul cu casete numai dupa achitarea comisionului indicat pentru inchiricrea casetei. Lui i se va elibera gi un permis de intrare in banca valabil pentru perioada de piistrare a valorilor in casete. Case de ineasiri serale si program prelungit. in vederea asigurarii_unei deserviri mai bune a clienfilor, conducerea bancii poate organiza case cu program prelungit (2 - ore) si’sau serale (de noapte), care vor functiona dupa sfarsitul programului operativ de ghigeu (fig.8.2.5,) LE SERALE $1 CU PROGRAM PRELUNGIT. L de la_persoane fizice - vanzari de || certificate de depozit, deschiderea de conturi personale. ineasari in conturile de depo certificate de depozit. eliberari de numerar din conturile personale ale acestora Pliti pentru persoane fizice ~ rascumpariri de incasari de la persoane juridice * Operatiuni de schimb valutar L Fig. 8. Operatiunile prestate de ctre casele serale si cu program prelungit La starsitul programului de lucru casierul si contabilul vor verifica numerarul (in lei gi in valuta). formularele cu regim special, certificatele de depozit, dupa care le vor depune in safeul de fier pe care il vor incuia, sigila si il vor transmite pazei. A doua zi dimineat casierul si contabilul vor preda valorile respective, gentile cu numerar sigilate controlorului verificator din sala operativa contra semnaturd in registru. ‘ase de schimb valutar. Prin casele de operatiuni valutare se pot efectua: 1. incastiri si plagi in conturile curente de depozit valutare ale persoanelor fizice si juridice: 2. ineasari ale cecurilor de cdlator 3. alle operatiuni valutare cu valute efective: J. vanzarea cumpararea de valuta contra lei moldovenesti: 5. Manzarea ~ cumpararea degyaluta contra altei valute. aoaCase de verificare a numerarului. Bancile sunt obligate si efectueze trierea si ambalarea numerarului incasat. Trierea numerarului incasat se efectueaza in scopul clasarii acestuia pe categorii in bancnote/monede bune de redat in circulafie si bancnote/monede uzate care ulterior se retrag din circulafie. Bancnotele/monedele metalive bune de redat in circulaic se ambaleazai separat de bancnotele/monedele metalice uzate. Aceste operafiuni sunt efectuate de catre grupele de verificare organizate in cadrul casieriei. Casierul-sef preda controlorului verificator contra semndturé in .Registru de eviden{a a numerarului” numerarul ce trebuie verificat. Ambalarea bancnotelor se efectueazd separat pe valori nominale, jinaind cont de urmatoarele cerinje: a) formarea pachetului din 100 bancnote; b) formarea pac hetelor complete din zece pachete cu bancnote; ©) aplicarea pe latimea pachetelor cu bancnote de aceeasi valoare nominaki cu ajutorul dispozitivului a tipului respectiv de banderole, cu ulterioara completare a datelor de identificare de pe banderole: d) aplicarea in partea de jos si de sus a fiecdrui pachet a unui cartonas, cu ulterioara completare a acestuia cu datele de identificare; e) ambalarea pachetelor cu banenote in poliet asigurind un vacuum in interiorul pachetului Ambalarea monedei metalice se efectueaza separat pe valori nominale. tinand cont de urmatoarele cerinte 1, depunerea intr-un sac = [ban 400 lei (20 saculefe a cate 20 lei) - 5 bani 1000 lei (20 saculeje a cate 50 lei) 10 bani 2000 lei (20 saculege a cate 100 lei) 25 bani 5000 lei (20 suiculeje a cate 250 lei) - 50 bani 2500 lei (5 saculefe a cate 500 Ici) 2. fiecdrui sac i se va atribui o eticheti, care va cuprinde: - denumirea si codul de identificare a Bancii; valoarea nominal; numarul de monede: suma depus’; ~ data ambalatrii; - _numele si semnatura casierului Personalul bancii care ajuta organele de control la numararea pachetelor este obligat sii serie pe verso banderolei fiecarui pachetel mentiunea ..Controlat end, cu ajutorul dispozitivului, astfel 8.2.2, Personalul serviciului de casierie Personalul serviciului de casierie este divizat in: * personal de gestiune: conducdtorul departamentului respectiv, contabilul-yef si seful de casierie din bane: © personal operativ: controlori-operatori si casieri. Printre fimctiile si responsabilitiqile personalului de gestiune putem enumera: a. organizarea, asigurarea functionarii si controlul activitiqilor de casierie in conformitate cu prevederile normelor bancare in Vigoares aeb. sunt obligati s@ asigure efectuarea corecta gi la zi a evidenjelor operativ-contabile si statistice, in scopul reflectirii in orice moment gi cu exactitate a existentei si a miscarii humerarului sia celorlalte valori gestionate de catre personalul casieriei; . asigurd respectarea tuturor dispozifiilor cu privire la pastrarea si paza numerarului sia celorlalte valori, pentru asigurarea integritatii acestora. Printre fimcyiile gi responsabilitazile personalului operativ a. poarta rispundere pentru integritatea numerarului sia conform normelor si dispozitiilor legale; b. sunt obligafi sa cunoasca regulile referitoare la efectuarea operatiunilor de c putem enumer alorilor incredinate dispozitiile legate privind raspunderea materiala; c. Ie este interzis si incredinfeze altor persoane sarcinile primite privind operajiunile cu valori: Gd. le este interzis s8 execute direct dispozitiile altor banei sau ale clientilor altor banci sau ale cliengilor baneii privind cliberarea sau primirea de numerar ori de alte valori in contul lor, primirea documentelor de varsamant sau de plata fard efectuarea prealabili a controlului contabilitaqii Gestionarea numerarului sia altor valori din casa de circulaie si tezaur se efectucazé in mod obligatoriu de citre 3 persoane, desemnate prin ordin de catre ci condueatorul Ban 8.2.3. Asigurarea securitatii valorilor depuse la banca Fiecare casier de ghigeu are locul séu de munca intr-o cabina separati, Cabinele sunt dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu incuietori pentru pistrarea valorilor in timpul programului de Iueru Pentru asigurarea securitafii valorilor care se manipuleaza si se pastreaza in timpul programului de lucru de catre personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de paza si alarma. Seful casieriei este obligat s4 verifice zilnic, inainte de inceperea programului, modul de functionare a sistemelor de alarma sonora instalate in casierie. Numerarul si celelalte valori aflate in banca se pastreaz’ in mod obligatoriu in fezaur, iar in lipsa acestuia, in seifuri de fier refractate, prevazute cu cel putin 2 chei. Tezaurul este construit in conformitate cu cerinjele tehnice. El este dotat cu rafturi pentru depozitarea numerarului si cu instalajie de aerisire in vederea prevenirii producerii umidil a altor factori. Tezaurul pentru asigurarea securitafii valorilor trebuie sA fie prevazut cu mijloace tehnice automate de alarma. Gestionarii de valori sunt obligati sa verifice zilnic, la Inchiderea tezaurului cum functioneaza sistemele automate de alarma. Sefuul casieriei tine un registru de evidengé stricta a intervenjiilor de inchidere a usilor dela tezaur precum $i a sistemelor de alarma. in registru se menjioneazd numele i prenumele persoanelor care au efectuat reparatia, firma dati si obiectul interventiei Remedierea defectiunilor se efectueaza numai de specialistii autorizati de banca. Tezaurul trebuie sd dispund de trei chei, ce se vor afla in stipanire la casierul-sef, contabilul- sef si la conducatorul bancii, Gestionarii de valori dispun de cate un sigiliu de metal, avand gravat pe el functia respeetiva: ,conducator”, ,contabil - gef™, ,casier - sef”, cu care sigileaza zilnic tezaurul. Tezaurul. dulapurite metalice in care se pastreaza numerar si alte valori trebuie 54 aiba duplicate de chei, insotite de o detaliata a detinatorilor de chei, care se pun in pachet, se coase cu stofi gi se sigileaz cu stampila a trei gestionari de valori. Pachetul cu serisoarca de insofire, semnati de aceleagi persoane. se depune pentru pastrare in safeul conducitorului bancig sau al serviciului de paz gi securitate contrag, HBrsoanctor din casierie nu li se permite accesul “i zr isa in Registrul evidenqei de chei. =.tezaur, numai in baza unui tabel nominal, aprobat de conducatorul bancii. Evidenya persoanelor care intra in tezaur se tine intr-un registru pastrat in tezaur. inchiderea si deschiderea tezaurului de citre gestionarii de valori se efectueaza in prezenta_pazei Evidenta de primire ~ predare a tezaurului se inscrie in ,,Registru de predare — primire” si semnat de gestionari i de paza. Conducatorul baneii va lua masuri privind dotarea casieriei si a mijloacelor folosite pentru transportul de vatori cu stingdtoare de incendiu si va organiza instruirea periodict @ personatului din casierie privind cunoasterea si respectarea riguroasi a normelor de prevenire $i stingere a incendiilor si normelor de protectic a muncii in vigoare. Banca este obligaté si asigure securitatea gi integritatea numerarului gi a altor valori gestionate de ea, precum si a incaperilor special destinate pentru pastrarea acestora, inclusiv in filiale si reprezentante. 83. OPERATIUNILE DE INCASARE $I DE ELIBERARE A NUMERARULUT Operatiunile de ineasare (primire) a numerarului prin efectueaza in baza urmatoarelor documente de casa (fig. 8.3.1): © ordin de incasare a nwnerarului; © borderou insofitor. sele de ineasdri se Operatiunile de primire a numerarului prin casele de incasari se efectueaza in baza urmatoarelor documente: | Ordinde |_| Se intocmeste pentru depunerile de numerar in | incasare a operatiunile interne ale bancii. cum ar fi: restituires de numerarului avansuri spre decontare neutilizate, salarii_neplatite. depunerea numeraruluirezultat’ din _—_vanzarea formularelor cu regim special, incasirile —zilei precedente in timpul programului prelungit de fucru, Borderon | | Bancile pot organiza depunerea numerarului prin genti insotitor |» sigitate de citre clientii cu un volum mare de incasari. a nilor de primire a .1. Documentele perfectate in cadrul operati numeraralui Documentele utilizate pentru reflectarea operatiunilor cu. numerar se intocmese de cdtre funcfionaral responsabil al bancii gi se executd in ziua operafionala in care au fost emise, Documentele trebuie si fie intocmite in limba de stat, Parametrii formularelor documentelor utilizate la operatiunile cu numerar, in functie de volumul de date ineluse, se stabilese de bancd de sine statator. Formularele documentelor utilizate pentru operagiunile cu numerar se intocmese pe suport hartie sau in forma electronica, care ulterior se imprima pe suport hartie la imprimanta, Numarul de exemplare se stabileste de banca de sine statator in conformitate cu procedutrile interne ale bancii. in formularele dqcumentelor aferente operatiunilor cu unger nu se admit corectari sau stersaturi. Pe Secfprentce utilizate te rE € aayoperatiunile cu numerar se aplicd amprenta stampilei si semnaturile persoanelor imputernicite ale Bancii Ordinul de incasare a numerarului este un document de casi care se utilizeaza 1a orice tip de incasare a numerarului de eatre banca (la incasarea numerarului de la persoanele fizice pentru alimentarea conturilor de depozit, pentru restituirea creditelor gi in alte cazuri) Ordinul de incasare se intocmeste pentru depunerile de numerar in operatiile interne ale bancii, cum ar fi restituiri de avansuri spre decontare neutilizate, salarii nepkitite, depunerea numerarului rezultat din vanzarea formularelor cu regim special, incasarile zilei precedente in timpul programului prelungit de lucru. Ordinul de incasare se intocmeste in trei exemplare: unul pentru contabilitate, unul pentru casierie, unul pentru client. Borderoul insofitor. Bancile pot organiza depunerea numerarului prin genti sigilate de ctre clien{ii cu un volum mare de incasiri. Programul de depunere a gentilor sigilate se stabileste de bane de comun acord cu clientii (in baza unui contract), Depunerea incasarilor la banca prin genqi sigilate se poate fac © prin colectare de catre servieiul de incasare a valorilor din cadrul * la ghiseele in timpul programului operativ de ghiseu: * [a ghigeele bancii, in afara programului operativ de ghiseu dar pand la finele programului de lueru; # la ghiseele baneii, la casa de ineasari serale Borderoul insofitor este intocmit in trei exemplar jografiat sau completat manual, Totodata clientul care depune numerar prin genti sigilate prezinta bancii cate doua specimene ale sigiliului, imprimate pe plumb (cu care urmeaza sa sigileze gentile cu numerar) pe care trebuie sa vada clar denumirea prescurtaté a unitiii depundtoare sau sigila acesteia. Daca numerarul care urmeazii a fi depus nu incape intr-o singura geanta, acesta va fi depus in mai multe genti, pentru fiecare geantd se intocmeste cite un borderou insoitor. Pentru efectuarea colectarii, incasatorii vor primi de la seful serviciului de incasare urmatoarel * lista agentilor economici incadragi in colectare; foaia (ruta) de parcu # delegatia pentru ridicarea genfilor: © permis pentru portarma; + stampila si celelalte documente necesare colectirii prevazute. Controlorul si contabilul vor inregistra in contul clientului suma de bani existenta si nu cea menfionatd in borderou (in eazul end acestea sunt diferite), Operatiunile de eliberare a numerarului prin casele de pliti se efectueaza in bi (fig. 8.3.2.) dact in gant’ urmiitoarelor documente de casi a Delegayie: b. Ordinud de eliberare a numerarului Casierul platitor primeste un avans in numerar din casa de operatiuni de la casierul-sef la inceputul fiecarei zile operative sau pe parcurs in baza semnaturii depuse in registrul acestuiaele de incasari se efectueaz Operatiunile de eliberare » numerarului prin c in baza urmatoarelor documente: | | Delegatie pentru retragerile de numerar din conturile curente de catre |} agentii economici | Ordin de |_| pentru: efectuarea cheltuielilor—proprii ale bancii, | eliberare a rascumpararea certificatelor de depozit, cliberarea_persoanelor | in numerar, eliberarea dobanzilor si a_depozitelor, strarea in evidenfa contabila a excedentului de numerar la BNM, redistribuirea numerarului bancilor (ilialelor) numerarului fizi Fig. 8.3.2. Documentele perfectate in cadrul operafiunilor de cliberare a numerarului Delegatie este un instrument de plata prin care emitentul da ordin bancit de ai elibera la prezentare o anumita suma. Ordinul de plat este intocmit in 3 exemplare, unul pentru contabilitate, unul pentru casierie, unul pentru client, El se mai foloseste si pentru inregistrarea in evidenta contabila a depunerii excedentului de numerar la BNM gi la redistribuirea numerarului_ bancilor (filialelor) si se intocmeste in doud exemplare, dintre care unul pentru contabilitaie. altul pentru Ordinul de plata se intocmeste de contabilul bancii, se inres si se transmite la casierie pe cale interna, Ordinul se va stampila si se va semna de persoanele autorizate si se va respecta acelasi mod de control asierie. in jurnalul de eas Acte normative 1. Regulament cu privire la operatiunile cu numerar in bancile din Republica Moldova aprobat HCA al BNM ne.200 din 27.07.06 intrebiri de generalizar 1, Ce reprezinta numerarul? Specificati caracteristica numerarului ca instrument de plata. 2. Care sunt riscurile aferente operatiunilor cu numerar? 3. Enumarati avantajele si dezavantajele utilizirii numerarului ca modalitate de plata 4. Caracterizati tipologia de case care pot fi organizate de bancile comerciale din RM. 5. Numiti functiile si responsabilitatile personalului de gestiune a casieriei bancare 6 7. 8. . Numifi funetiile si responsabilitatile personalului operativ al casieriei bancare Enumerai principalele functii ale casieriei banc Explicafi modul de asigurare a securitagii casieriei bancare 9. Numiti si caracterizati documentele de casa utilizate pentru in 10. Numii si caracterizati documentele de casa utilizate pentru eliberarea numerarului re. sarea numerarului, sega”SONTARILE BANCARE SI INTERBANCARE ALE BANCILOR COMERCIALE TEMA 9. DE! Subcompetente: > prezentarea avantajelor si dezavantajelor diferitelor modalitafi de transfer al jondurilor. > structurarea instrumentelor de platé prin virament in Republica Moldova; > relatarea mecanismului derularii platilor interbancare; > argumentarea rolului sistemelor electronice de transfer al fondurilor. 9.1, Structura sistemului de plagi Conceptul si procedeul viramentului Instrumentele de platit prin virament Operatiunile de plafi prin intermediul cecului Plitile efectuate prin intermediul cardurilor bancare Decontarile interbancare: concept, tipologia, mecanismul de realizare Sisteme electronice de transfer al fondurilor Sistemele informatice ale bancii in procesul de prestare a serviciilor clientelei RUCTURA SISTEMULUI DE PLATI Sistemul de plati al unei {ari reprezinta cadrul institutional i legal precum gi drepturile si obligatiile participantilor cu privire la stingerea datoriilor existente. Sistemul de plafi al unei (ari cuprinde urmdoarele parti componente: transferul de fonduri ce apar in relatiile dintre stingerea obligatiilor legate de activele financiare; plitile — reprezinta relatiile ce {in de stingerea obligajiilor care au ca obiect activele reale; - decontérile care sunt intermediari intre transferul de fonduri si plati. Schematic sistemul de plati poate fi reprezentat astfel: Sistemut de pliifi are urmétoarele elemente: - subiectii sistemului de plati pot fi: platitori, beneficiari documentele utilizate (virament, cec, cambie, ete.); - intermediarii reprezinti persoanele care apar in procesul de stingere a oblig: dintre beneficiar gi platitor) pot fi: bincile, casele de compensatie (sau clearing); ~ baza tegistativa elaborati de organul legislativ. sau de BNM (REGULAMENT) pentru functionarea norma a relatiilor existente intre subiecti gi intermediari. de tiilor a si eficict asemenca legate de plat Structuea si fanctionarea sistemului de plati sunt influenfati de un sir de factori YE 1). = & sn = cent es eee eeINFLUENTA ASUPRA SIS1 a FACTORU DE ‘gradul de concentrare a [ gradut ae gradul de | [— exinenta | sistemului bancar (numaral | dezvoltare a informatizare. | | centrelor de de banci existente, arealul economiei si | | precum sitipul | | intermediere a geografic pe care il cuprind) {arti in legaturitor | | decontarilor si ansamblu existente | I platilor Fig. 9.1.1 Factorii de influenta asupra sistemului de plitti Sistemul de plati in Republica Moldova are urmitoarele elemente: Subiecfii - platitori, intermediari, beneficiari; Obieetul - obiectul plagii = achitarile de marfuri si servicii: ~ stingerea datoriilor privind angajamentele linanciare (credite, dobanzi): = alte obligatii; Forma plitii: - instrumente de plata debitare: - instrumente de plata ereditare; Localizarea plifi - plan nafional (platitorul si beneficiarul sunt rezidenti); - plan international (cand unul din parti ¢ nerezident); Termenul de plata - cu plati in avans; - cu plafi la termen (cu termen lung, mediu, plata imediata): Instrumentele de plati ce asigura sistemul de plati (forma materializata sau dematerializatd; in numerar sau prin virament), 9.2. CONCEPTUL $I PROCEDEUL VIRAMENTULUI Operatiunile prin intermediul viramentului sunt operatiuni de decontare prin care este creditat contul beneficiarului platii si este debitat contul platitorului, iar bancii ii revine rolul de intermediar. O particularitate a viramentului 0 reprezinta plasamentul béncilor care tormeaza circuitul dintre platitor si beneficiar. Daca viramentul se realizeaza intre banci din acelasi stat, se poate vorbi despre un virament nafional sau, daca se realizeaza intre banei plasate in state diferite, se poate vorbi despre un virament internafional. Decontarile prin virament se caracterizeaza prin urmétoarele principii: 1. sunt reglementate, se efectueaza in baza documentelor tipizate si acceptate de comun acord, in termeni stabiliti 2. existenta conturilor bancare atat a platitorului, edt si al beneficiarulti, 3. existenta soldului in cont cel putin in marimea viramentului; 4, dupa derularea fiecdrei operajiuni se fnstiinfeazé atdt beneficiarul edt si plaritorul: viramentul se efectueaza in baza unui motiy bine definit, care poate fi a. virament prealabil ~ efectuat inaintea livrarii_ marfurilor gi cfectuarea servieiilor: éb. virament posterior — aferent valorii marfurilor, serviciilor, lucrarilor, se ectueaza in baza documentelor care adevereste existenta datoriilor fai de 7 beneficiar Pentru efectuarea viramentului banea percepe un comision care poat sau in procente fayi de valoarea viramentului Viramentul presupune urmatoarele notiuni 1. Platitorul — persoana care este beneficiarul unei valori, mi obligat prin careva angajamente si cAreia este debitat contul curent. 2. Emitentul de documente de plata (in majoritatea cazurilor este plittitor) — persoana care emite un document de plata, 3. Beneficiarul ~ este persoana in favoarea careia se transfer mijloacele binesti 4, Banca platitoare ~ este banca care oferd servicii plititorului 5. Banca intermediara (in RM - BNM) ~ pentru a facilita decontarile prin virament 6. Banca beneficiarului (destinatarului) — este banca beneficiarului care este imputernicitd de a receptiona sumele de la platitor si de a transmite instrumentele de plata Insotite de extrasul din cont 7, Acceptul ~ este insoyit de punerea semndturii si amprentei bincii receptoare si se dea curs derulirii operatiunii de decontare 8. Refuzul — banca receptoare poate refuza sau stopa procesul de virament in cazul cdnd: nu este corect intoemit documentul; suma din cont este mai mic decat cea necesar’; termenul expirat etc Dupa derularea oricarei operafiuni este emis un extras din cont in functie de aspectul inifierii transferului, deosebim 2 tipuri de virament: |. transfer de credit — initiativa apartine platitorului; 2. transfer de debit — iniiativa aparjine beneficiarului (detinatorului) fil in valoare fia furi gi servicii sau este 3. INSTRUMENTELE DE PLATA PRIN VIRAMENT 9.3.1. Transferul de credit Transferul de credit reprezinta o serie de operatiuni care incepe prin emiterea de catre emitent a ordinului de plata si executarea de catre banea platitoare a acestuia in scopul punerii la dispozitia beneficiarului a unei sume de mijloace banesti si se finalizeaza prin inregistrarea de catre banca beneficiara a sumei respective in contul beneficiarului. Transferul de credit poate fi efectuat atat in lei moldovenesti cat si in valuta straina, conform prevederilor actelor normative In functie de spe transfer ordinar: transfer bugetar Transferul ordinar este utilizat in scopul efectuarii tuturor plifilor, care nu se refer’ la bugetul public national si poate fi initiat atat de care clientul baneii (titular de cont banear) cit si nemijlocit de banca in nume si pe cont propriu, precum si a transferarea sumelor Incasate in numerar de la persoanele fizive. Transferul bugetar este wtilizat in scopul efectadrii plajilor care se refera mumai ta bugetul public najional si poate fi initiat atat de catre clientul bancii (titular de cont bancar) ei gi nemijloct de ane’ in-nume si pe cont propriy. precum si la transferarea sumelor n vigoare. ificul utilizarii, transferul de credit se clasifica ine gee in numerar de la persoanele fizice. £ t = = 80 = oe a ee eeeAtat transferul ordinar eat si cel bugetar poate fi utilizat gi pentru plafile cu caracter de periodicitate, la date programate si sume fixe (transfer programat), care se efectueaz’ de ciitre banca in numele titularului de cont bancar in anumite intervale de timp, conform prevederilor contractului de mandat in functie de solicitarea clientului bincii, wansferul de credit in lei moldovenesti poate fi efectuat: = inregim de urgena (transfer urgent); = inregim normal (transfer normal). Cerinje privind intocmirea si prezentarea ordinului de platit Transferul de credit se efectueaza in baza ordinului de plata intocmit de catre emitentul acestuia. La efectuarea transferului de credit in lei moldovenesti, emitentul ordinului de plata, in functie de mijloacele tehnice disponibile. utiliz, L azi formularul ordinului de plata. efectuarea transferului de credit in valuta straina, emitentul ordinului de plata aza formularul stabilit de sine statator de cdtre banca platitoare. Ordinul de plata utilizat la efectuarea transferului de credit in lei moldovenesti se intocmeste in conformitate cu Modul de completare a ordinului de plata (Anexa 4 la Regulamentul (1°) Ordinul de plata se intocmeste i limba de stat. La intocmirea ordinului de plata utilizat pentru efectuarea transferului in valuta straina, elementele utilizate in sistemele de pla{i internajionale se completeaza intr-o limba straina, conform practicii internationale. in ordinul de plata nu se admit corectiri si/ sau stersaturi. Responsabilitatea privind veridicitatea si corectitudinea informatici indicate in ordinul de plata fi revine emitentului Ordinul de plata pe suport de hdrtie se prezinté la banca plititoare in numarul de exemplare necesar partilor: a) intr-un singur exemplar in cazul emiterii de catre banca plititoare la efectuarea transferului de credit in nume gi pe cont propriu; b) in 2 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont bancar. precum si de banca platitoare la efectuarea transferului in numele titularului de cont bancar c) in 3 exemplare in cazul emiterii de cdtre titularul de cont banear la efectuarea transferului de credit in adresa intreprinderii de Stat ,.Pogta Moldovei”, la care se anexeaza la necesitate gi 3 exemplare ale listei destinatarilor mijloacelor banesti La efectuarea transferului sumelor incasate in numerar de la persoanele fizice in favoarea bugetului public national sau in favoarea unui beneficiar cu care banca plititoare nu are incheiat contract, banca plititoare intocmeste ordin de plauii pentru fiecare ordin de incasare a numerarului in parte, dupa verificarea documentelor legislative si relevante anexate, in cazul in care prezentarea acestora este prevazuti de actele normative in vigoare, Banca platitoare poate intocmi ordin de platé in suma totalé a setului ordinelor de incasare a numerarului, care contin unul yi acelasi cont bancar al beneficiarului, in cazul in care aceasta clauza este stipulaté in contractul respectiv incheiat cu beneficiarul, daca actele normative in vigoare nu prevad altfel. utiliz 205 MO 176 eo ' : Regulament cu privire ta transferul de cfgaitaprobat prin HCA al BNM ne 30.1205 diaLa transferarea sumelor percepute de catre persoanele imputernicite prin lege la bugetul public najional de la persoanele fizice, banca plititoare intocmeste ordin de plats pentru fiecare ordin de incasare a numerarului in parte. La tansferarea mijloacelor banesti dintr-un cont bancar in altul ale aceleiasi persoane fizice sau dintr-un cont bancar al unei persoane fizice in adresa altei persoane fizice sau juridice, banca intocmeste ordinul de plata in conformitate cu prevederile prezentului Regulament in numele persoanei fizice respective in baza cererii acesteia, dupa verificarea documentelor relevante anexate acesteia in cazul in care prezentarea acestora este prevazuta de actele normative in vigoare Ordinul de plata se prezintii/se transferd spre executare la banca plititoare de catre emitent sau de catre persoana imputernicitS a acestuia in ziua in care a fost emis, iar in cazul emiterii ordinului de plata de catre unitatea Trezoreriei de Stat, acesta se prezinta spre executare la banca pkititoare cu data emiterii in decursul anului bugetar curent. Emitentul poate revoca ordinul de plata pand la momentul executirii acestuia de catre banea platitoare Acceptarca si executarea ordinului de plati de cétre banca platitoare Banca plititoare acceptit spre executare OP daca sunt respectate urmatoarele condifi a) platitorul are deschis cont bancar la banea platitoare in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare; b) mijloacele banesti din contul platitorului sunt suficiente pentru efectuarea wansferului ©) asupra mijloacelor banesti din contul plititorului nu sunt aplicate restrictié privind utilizarea acestora din partea organelor abilitate prin lege; d) este inrocmit in conformitate cu prevederile Regulamentului (1) ; ©) este anexat documentul justificativ, in cazul in care acest fapt este prevazut de actele normative in vigoare Ordinul de platé neacceptat spre executare se restituie de cdtre banca pl atitoare emitentului cu indicarea motivului refuzului. Banca platitoare informeaza platitorul, printr-o modalitate convenita cu acesta, despre acceptarea sau neacceptarea ordinului de plata spre executare. Banca platitoare trece la sedderi suma inscrisa in ordinul de plata acceptat spre executare in ziua prezentarii acestuia, $i il transmite in acceagi zi a) prin intermediul SAPI in adresa bancii beneficiare; b) prin sistemul intern al bancii in adresa beneficiarului, in cazul in care platitorul si beneficiarul se deservese in aceeasi ban ¢) prin alt sistem utilizat de banea in cazul transferului in valuta straina Banca plititoare execut? ordinul de platé acceptat spre executare aferent transferului urgent in conformitate cu condifiile stabilite si dezvaluite in prealabil platitorului (cel putin limita de timp in care ordinul de plati va fi executat de caitre banca, ultimele vor fi afigate pe pagina Web oficiala a bancii comerciale si pe panou in oficiile sale bancare), La solieitarea plétitorului, banca platitoare confirma timpul transmiterti ordinului de plata aferent wansferului urgent in adresa baneii beneficiare prin intermediul SAPI sau in adresa heneficiarului prin sistemul intern al bancii Primul exemplar al ordinului de plat clude in dosar de eatre banca platitoare Banca beneficiara. dup receptionarea ordinului de plata de la banca platitoare prin onl sistemului automatizat de plati interbancare oi in aceeasi zi lucritoare se contrOBl corectitudinii indicavii contulut bancar yi aodului fiscat al beneficiarului. 4 r' 1 i I I I i I I I I I I I I i I I I t I aceste informatii sunt corecte banca inregistreaza imediat mijloacele banesti in contul bancar al beneficiarului, tipareste 2 exemplare ale ordinului de plata (1 — beneficiarului, 2 in dosar). in caz contrar transferul de credit se considera nefinalizat, banca beneficiara restituie bancii platitoare suma respectiva nu mai tarziu de ziua lucratoare urmatoare celei in care aceasta a fost primita, intocmind un ordin de plata. in ordinul de plata se indict codul tranzactiei gi se face referinga la ordinul de plata transmis eronat. 9.3.2. Transferul de debit Viramentul de debit se efectueaza in baza urmatoarclor documente: © cererea de plata; © ordinul incaso. Modalitatea de decontare prin cererea de plat Cererea de plati este cererea beneficiarului de a i se transfera in contul lui o anumita suma in baza documentelor de livrare a marfii, efectuarea serviciilor si indeplinirea documentelor. Pentru efectuarea acestor plafi este necesar si se a: participaniii la tranzactii gi intre acestia gi bancile lor privind derularea operajiunilor Debitarea contului bancar al plititorului de citre banca plititoare se efectueaza in conformitate cu mandatul de debitare directa, iar creditarea corespunzatoare de citre banca beneficiard a contului bancar al beneficiarului in conformitate cu angajamentul privind debitarea directa. Mandatul de debitare directa este wn act juridie prin care platitorul acordi: 0 imputernicire unui anumit beneficiar pentru a emite cereri de plata. precum si bancii plititoare pentru a-i debita contul cu sumele indicate in cererile de plata. Se intocmeste in 3 exemplare, se legalizeazi cu semnaturile persoanelor imputernicite ale platitorului_ si beneficiarului, si se prezinta de catre platitor la banca platitoare. Banca platitoare verifi si dupa caz accepti mandatul de debitare directa prin legalizarea tuturor exemplarelor acestuia cu semnaturile persoanelor imputernicite ale baneii. (1 - la banca platitoare, iat 2 pkititorului, 3 - beneficiarului). Angajamentul privind debitarea directa este acordul incheiat intre beneticiar si bane: beneficiara, ce cuprinde obligafiile acestora in cadrul utilizarii debitarii directe. Se intocmeste in 2 exemplare, se legalizeazA cu semnaturile persoanclor imputernicite ale beneficiarului si ale bancii beneficiare (1 - Ja banca beneficiara, 2 - la beneficiar), Cererea de plata se intocmeste in limba de stat, in conformitate cu Modul de completare a cererii de plata (Anexa 5 la Regulament [2]”'). in cererea de plati nu se admit corectiri gi / sau stersdturi. Ceretea de plata se prezintd de cétre beneficiar sau de catre persoana imputernicita a acestuia la banca beneficiara im 2 exemplare. Primul exemplar se legalizeazi cu semndturile persoanelor cu drept de semnaturd gi stampila beneficiarului. Cererea de plat urmeaza a fi prezentat la banca beneficiara cu 3 zile lucritoare inainte de data finalicirii plagii. Data finali indica de catre beneficiar i cererea de plata si reprezinta data in care banca beneficiar’d urmeaza si crediteze contul beneficiarului Banca_beneficiar’ primeste spre executare cererea de plata, daci urmatoarele condifii igure un cadru juridic intre sunt respectate * Regulament cu privire la debitarea direct ajbat prin HCA al BNM nr.374 din 15.12.05 // MO nr. 176 “ee 3outsos & zz 3 = = =a) beneficiarul are deschis cont bancar; b) cererea de plata este Intocmita in conformitate cu prevederile Regulamentului ¢) banca dispune de angajamentul privind debitarea directa al beneficiarului in cazul in care banca beneficiara nu primeste cererea de plata spre executare, aceasta se restituie beneficiarului cu indicarea motivului refuzului Pe primul si al doilea exemplare ale cererii de plata mentiunile necesare Banca beneficiara transmite cererea de plata in data finalizarii playii Beneficiarul poate anula o cerere de plata prezentata la banca beneficiara in termenul si modul convenit cu banca beneficiara Cel tivziu in ziua lucritoare urmitoare celei in care a fost primita cercrea de plat, banea platitoare efectueaza controlul posibilitafii executirii acesteia verificand urmatoarele: a) corectitudinea indicarii contului bancar gi codului fiscal al platitorului; b) corespunderea cererii de platd mandatului de debitare direct: ¢) posibilitatea debitirii contului bancar al platitorului cu suma integrali indicat in cererea de platd: @) nu sunt aplicate restriclii din partea organelor abilitate prin lege de a utiliza mijloacele din contul platitorului in cazul in care cererea de platé nu este acceptaté spre executare transinite in SAPI notificarea privind refuzul executarii acesteia. in cazul in care cererea de platé este acceptaté spre executare, banca_platitoare debiteazd contul bancar al platitorului, imprima pe suport hartie doud exemplare ale cererii de plata pe care aplica menfiunile necesare (1 - in dosar, 2 - se remite, aléturat la extras cont, platitorului). Cel tarziu in ziua lucrétoare urmdtoare celei in care a fost primitd din informatia cu privire la compensarea $i decontarea cererti de platé banca beneficiari crediteaza contul beneficiarului cu suma indicata in cererea de plata si aplicd menjiunile necesare pe ambele exemplare (1 - in dosar, 2 ~ beneficiarului). In cazul in care banea beneficiara primeste informagia privind neexecutarea cererii de aceasta informeazi beneficiarul in forma convenita cu acesta. Modalitatea de efectuare a debitirii directe in cazul in care platitorul si beneficiarul se deservesc in aceeasi banca se elaboreazi de sine statator de catre banca, tinind cont de Regulamentul [2] primite spre executare se aplicd API cu 2 zile lucratoare inainte de platitoa plat Modalitatea de decontare prin ordinul incaso Perceperea in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare ale debitorului se efectueaza de catre banca in baza ordinului incaso” emis de catre persoana abilitata prin lege cu acest drept, cu exceptia perceperii in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare ale Trezoreriei de Stat. Ordinul incaso se emite in limba de stat $i se inainteaza atat la contul deschis in lei moldovenesti, cat si la contul deschis in valuti straind, utilizand formularul tipizat in dependent de posibilitatile tehnice. Ordinul ineaso se emite: Reculamentgivind suspendares operatunifor,sechestrarea $i perceperea in mgd incontestabil a mijloacelor banest Jin conus balfr MO al RM nr, 1-46 din 6.01.06 . = = = 84 =ange" a) in 2 exemplare - in cazul in care emitentul ordinului incaso este in calitate de beneficiar; ) in 3 exemplare - in cazul in care emitentul este imputernicit prin lege cu dreptul de a emite ordin incaso in numele unei terje persoane. Primul exemplar al ordinului incaso se legalizeazd cu semnaturile persoanelor cu drept de semnatura si amprenta stampilei emitentului. In cazul in care ordinul incaso se emite de cdtre persoana imputernicita de a emite ordin incaso in numele unei terfe persoane. in aces se indica rechizitele beneficiarului (tertei persoane).. Ordinul incaso se prezint la banca la care se deserveste emitentul nu mai tarziu de 0 2i lucratoare dupa ziua emiterii, in cazul prezentarii ordinului incaso emis in baza documentului executoriu, emitentul este obligat si anexeze originalul acestuia Banca aplica pe primul exemplar al ordinului incaso mentiunile necesare gi il remite bancii platitoare, daca s-a constatat ca: a) emitentul are dreptul conform prevederilor actelor normative in vigoare de a emite ordin incaso; b) ordinul incaso a fost intocmit in conformitate cu prevederile Regulamentului; c) informatia din documentul executoriu corespunde cu informatia indicat in ordinul incaso (in cazul existentei documentului executoriu); Ordinul incaso se remite de cdtre banca care deserveste emitentul in aceeasi ai spre executare bancii pkititoare cu documentul executoriu prin intermediul postei sau al persoanei imputernicite a emitentului Ordinul incaso care nu poate fi remis bancii plititoare spre executare. se restituie emitentului impreund cu documentele aferente. Pe versoul ordinului incaso se indicd motivul restituirii, data, luna, anul si se aplica semnatura functionarului responsabil si stampila baneii, in cazul in care platitorul (contribuabilul/debitorul) este un titular de cont bancar al bancii in proces de insolvabilitate sau lichidare sau in cazul in care plititorul este o banca proces de insolvabilitate sau lichidare, ordinul incaso, dupa verificare, se remite de citre banca care deserveste emitentul sau de cAtre emitent spre executare nemijlocit administratorului in oficiu/administratorului insolvabilitajii_ comisiei_ de _lichidare (lichidatorului). Banca platitoare acceptdi spre executare ordinul incaso, daca a) ordinul incaso este emis de citre persoana abilitata prin lege; b) otdinul incaso este intocmit in conformitate cu prevederile Regulamentului; €) ordinul incaso este insofit de originalul documentului executoriu (in cazul in care acesta a fost intocmit in baza documentului executoriu): 4d) informatia din documentul executoriu corespunde cu informatia indicata in ordinul incaso (in cazul existentei documentului executoriu): ©) pe ordinul incaso sunt aplicate semnatura si amprenta stampilei bane deserveste emitentul; f) mijloacele banesti in cont sunt suficiente pentru executarea total sau partiald a sume’ inscrise in ordinul incaso si disponibile pentru a fi utilizate (asupra acestora nu este aplicata procedura de suspendare/sechestrare sau in urma aplicarii acesteia a fost asigurata summa necesara); Ordinul incaso neacceptat spre executare se restituie de catre banca plititoare bancii in care se deserveste emitentul sau nemijlocit emitentului, cu menfiunea aplicatd pe verso despre motivele neexecutirii, data, luna, anul, semnitura funcfionarului responsabil si stampila baneii. in care se mer” = =Pe ordinul incaso acceptat spre executare, banca platitoare aplicd mentiunile necesare. La efectuarea platii partiale, banca aplica pe versoul tuturor exemplarclor ordinului incaso mentiunea cu privire la suma platii parfiale, data, luna si anul, semnatura gi gtampila bancii, iar in cazul existentii documentului executoriu mentiunile nominalizate se aplica si pe versoul acestuia Banca platitoare trece fa scéderi suma totalé sau partial inscrisa in ordinul incaso in ciua primirii acestuia spre executare. Ordinul incaso se transmite cu suma totald sau partiala in aceeasi zi (1 - in dosar, 2 ~ platitorului, 3 - bancii in care se deserveste emitentul imputernicit cu dreptul de a emite ordin incaso in numele unei terfe persoane, pentru a fi prezentat emitentului). Dupa executarea ordinului ineaso in sumé totala sau partiala, banca plititoare aplica pe versoul originalului documentului executoriu suma executata, data efectuarii pla(ii, semnatura functionarului responsabil si stampila bincii si il remite emitentului prin intermediul bancii in care se deserveste acesta Banea_beneficiar’, dup recepfionarea ordinului ineaso de la banca platitoare efectueazé in aceeasi zi Tucratoare controlul corectitudinii indicarii contului bancar si codului fiscal al beneficiarului. Daca este corect - efectucazi urmatoarele: a) inregistreaz’ in aceeasi zi lucratoare mijloacele banesti_ in contul bancar al beneficiarului: }) tipdreste 2 exemplare ale ordinului ineaso, 1 - beneficiarului, 2 - in dosar. dn caz contrar~ restituic baneii plititoare suma respectiva nu mai tarziu de ziua lucratoare urmatoare cele’ in care aceasta a fost primita, intocmind un ordin de plata indicand codul tranzactiei si referinga la ordinul incaso transmis eronat de banca platitoare. 9.4. OPERATIUNI DE PLATI PRIN INTERMEDIUL CECULUI CECul reprezinta un ordin dat F tre defindtorul unui cont banear de a plati la scadenta titularului de CEC suma indicata in CEC. Pentru a efectua operafiuni prin intermediul CECului e nevoie de: = cont bancar = disponibil in cont in operatiunile cu Cecuri participa urmatoarele subiecte: — tragatorul - tragatorul este cel care emite CECul, persoana care a cumpirat inarfuri sau servieii si utilizeaza in calitate de plata CECul frasul este o banca la care tragatorul are deschis un cont si care efectueaz’t plaji pe baza Cecului primit, numai daca tragatorul are suficienti bani in cont, — beneficiarul - pe rsoana care apare in calitate de furnizor sau prestator de servicii, si beneficiaza de plaji prin intermediul CECului pundere pentru participarea la acest circuit tragatorul ~ responsabil pentru asigurarea disponibilului — s& nu existe nici un impediment de ordin juridic sau material care s& impiedice efectuarea plat trasul — cispunde pentru efectuarea platii la prezentarea Cecului gi de intarzi eventual pot avea loc beneficiarul — raspunde pentru neprezentarea la bancd in termen de valabilitate al Cecului in vederea primirii sumei in numerar Ponta e" posibilitatea de emisiune a Cecului fara acqperire, banea poate certifica t : = 86 = Ancii sale de Ficeare care san viza Ceelaera” Certificarea Cecului — blocarea de catre banca a unei sume in cont garantand astfel efectuarea transferului sumei respective doar pentru plata Cecului Vizarea Cecului - banca arata cd clientul are disponibil in cont ins nu e blocat contul Ja suma CECului pana la scadenta. Elementele obligatorii ale cecului sunt 1. denumirea cecului - © specificat tipul de cee, deoarece fiecare cee are particularita(ile sale. 2. ordinul neconditionat de plata —¢ stipulat prin urmatoarea (igi contra acestui CE 3. data emiterii 4. denumirea trasului - (denumirea Bancii care va efectua plata) toate Cecurile de obicei se platesc la tras (Banca unde tragatorul are cont); suma ~ se pune denumirea valutei, urmata de suma si litere; 6. semnitura trigdtorului - la persoane fizice, la persoane juridice este necesar 5 Tipologia cecurilor bancare Deosebim mai multe tipuri de Cecuri (fig. 9.4.1.) CLASIFICAREA CECURILOR a ne = —— Dupa denumi In functie In functie de L cecului neconditionat indicarea numetui oe de plata | —— de plata beneficiarului SS ‘ec de numerar Cee la Prurtitor | ¢ nebarat Cee nominativ Cee de calatorie Cee de virament | Cee barat de virament | Cec ceniticat | Fig.9.4.1. Clasificarea cecurilor bancare 1. din punct de vedere a beneficiarului: © CEC nominativ - CECul in care este inscris numele beneficiarului. Cecurile nominative pot fi transmise prin andosare/gir. Acestea sunt Cecuri la ordin, si cecuri nominative simple - care nu se pot transmite prin andosar © Cecuri la Purtéitor ~ beneficiar ¢ considerata persoana care define CECul 2. dupa modul de incasare’ © Cecuri Nebarate- beneficiarul contravaloarea CECului 7 ale apela la orice baned pentru a ineasa© Cecuri Barate ~ sunt intretaiate de 2 bare pe diagonal CECului si au unele restrieti © Cecuri de Virament - constau in posibilitatea de a transferare a fondurilor pe un cont bancar sau in numerar, De obicei la CECul de virament tragatorul si beneficiarul coincid © Cecw'i Certificate - constau in faptul ca este rezervata 0 suma pe contul tragatorului (daca timp de 10 zile beneficiarul nu vine si ridice contravaloarea cecului — suma se deblocheaza) © Cecuri Circulare ~ sunt Cecuri pe care Banca le emite pentru subdiviziunile sale (sucursale, filiale) sau pentru alte banci cu care are legaturi de corespondenta. Pentru asemenea operatiuni este necesara licenta speciala. © Ceeuri de Calatorie - se emit in suma fixa, ca si bancnotele atat in moneda nationala ct si in valuta, servesc pentru achitarile in restaurante, hoteluri ete. Legat de CEC avem urmatoarele operafiuni: 1. GIRAREA ~ consta in procedura in care beneficiar devine © ter{a persoand Persoana care cedeazd se numeste girant, iar cea care accepta CECul giratar. Ondosare pe verso CECului ¢ indicat numele viitorului beneficiar, deosebit Girare in forma plind ~ cand este pe partea opusa indicat numele giratarului; Gir in forma alba - in care nu se specific’ numele giratarului, ef poate fi completat la banca, la tras, Pe gir e neaparat de indicat numele, prenumele, semnatura, data. Gir la purtator ~ pe partea opusa, in rubrica gir” e indicat urmatoarea inscripti plititi la purtator™ 2. AVALIEREA CECULUT - este operatiunea de garantie personal, pe partea opusa a CECului_ se indica avalistul, stampila gi data end a avut loc avalierea, in calitate de avalist poate fi orice persoand care nu apare in calitate de tigtitor. tras, beneticiar 3. OPERATIUNI DE PLATI }. REGRESUL CECULUI a) trigatorul poate refuza plata si parcurge la revocarea C! furtul CECul ; ~ in caz de pierdere a CECului. b) trasul la randul sau poate refuza plata in cazul in care nu sunt bani in cont sau suma este necompleta (insuficienta) in acest caz beneficiarul semneaza notarial protestul. El poate inainta procedura de Regres ECului doar in 2. cazuri: 9.5. PLATILE EFECTUATE PRIN INTERMEDIUL CARDURILOR Card bancar™ este un suport de informatie standardizat si personalizat prin intermediul caruia detindtorul, de regula, cu utilizarea numarului personal de identificare al sau si /sau a unor alte coduri care permit identificarea sa, are acces la distanfa fa contul banear in vederea efectuarii anumitor operafiuni prevazute de banca emitenti Cardul confine elemente de securizare si de individualizare incorporate pe suprafata sa (fig.9.5.1), kecyulamental euiggs ire la cardurile baneare apeobat prin HCA al BNM .62 dit 88 ereElemente de securizare si de individualizare ale eardurilor bancare — + ‘Suport fizic Aversul care | | Reversul care confine Utilizarea din material confine © banda magnetic’ standatdelor EMV plastic gi cu clemente standard si/sau (Europay, ddimensiuni confectionate microprocesor, un Mastercard, VISA) standard in relief panel de semnatu Fig.9.5.1. Elementele de securizare si de individualizare ale cardurilor bancare fn functie de provenienja mijloacelor binesti disponibile in cont se disting oarele tipuri de carduri bancare: = card de credit, prin intermediul oferite de banca sub forma unei linii de credit; - card de debit, prin intermediul caruia detinatorul dispune de m ijloacele banesti depozitate la banca; ~ card de debit cu facilitate de overdrafi, prin intermediul cdruia detinatorul dispune de mijloacele banesti depozitate Ia banca, iar in cazul insuficienjei acestora, ofera posibilitatea acordarii unei facilitaji de overdraft (descoperit de cont); - card multifunctional ~ are functii mixte si facilitati sporite si deriva din celelalte tipuri in funetie de zona de acceptabilitate, cardurile pot fi ~ cardurile nationale; = cardurile internationale. In functie de scopul utilizarii, cardurile pot fi: = carduri personale ~ titulatii fiind persoanele fizice. = carduri de afaceri - titularii fiind persoanele juridice. Dispozitivul special este un dispozitiv prin intermediul caruia se efectueazd operatiuni cu utilizarea fizica a cardurilor bancare, care poate fi ~ bancomat (denumit prescurtat conform uzanjelor internationale ATM). destinat autoservirii detinatorilor de carduri bancare, ce permite acestora retragerea mijloacelor banesti in numerar din conturi de card, tansferuri de mijloace binesti. depunerea mijloacelor banesti in conturi si informarea privind situatia conturilor sia operafiunilor efectuate prin intermediul cardurilor bancare: - imprinter, destinat deservirii definatorilor de carduri baneare, aflat la bi un comerciant, care permite transpunerea amprentei datelor reliefate ale unui card bancar pe un formular standardizat al chitantei; - terminal (denumit prescurtat conform —uzan{elor internationale POS terminal), destinat deservirii defindtorilor de carduri bancare, aflat la 0 bancd sau la un comerciant, care permite citirea datelor de pe banda magneticd si /sau de pe microprocesorul cardului bancar, procesarea acestor date si a altor date referitoare la ‘afiunea inifiata. é urméi uia definatorul dispune de mijloacele banesti ned sau la = € 899.6. DECONTARILE INTERBANCARE: CONCEPT, TIPOLOGIA, MECANISMUL DE DERULARE Sistemul bancar modern presupune © rejea dezvoltati de decon bancile comerciale in regim real de timp, cu folosirea obligatorie a tehnologiilor informationale avansate gi a pla Decontarile interbancare reprezinta un sistem de stingere reciproca a obligatiilor de plata intre 2 banci. Exist mai multe tipuri de decontari bancare (fig.9.6.1). Subiectii plajilor interbancare in Moldova sunt: BNM, bancile comerciale si filialele bancilor straine, care au obfinut autorizatia de a efectua operatiuni bancare pe teritoriul republicii. Efectuarea platilor interbancare se bazeazA pe deschiderea conturilor corespondente ale bancilor comerciale la i reciproce intre ilor electronice. of —— = erelajia directi intre banei_ ~ de Dupé retatia stabilita corespondenta (descentralizate) a eprintriun agent —de_—_decontare (centralizate) Dupa arcalul efectudrit * nationale; operatiunilor « internationale operafii in numele clientului in proces de J+} decontare: *operajii in nume propriu (credite Dupé operatiunile efectuate in regimul interbancar ~ interbancare, chitarea serviciilor etc.) - a J operatiile ce presupun deschiderea unui | ef Dupa tipul contului utilicat — [> * OP ee | stui cont + operafii iri deschiderea Dupii tipul relatiilor intre banci ___,| ¢ relatii obligatorii (presupun deschidere, | contului. LORO la BNM); relatii | | neobligatorii (banca singura—cauta partener cu care va stabili relatiile) 9.6.1 Tipuri de decontari interbancare 7 Mecanismul derularii plagilor interbancare Documentele de plata primare se pre: exemplare, Primul dintre acestea raméne la banca confirmare a trecerii la seaderi a mijloacelor marcat ca stampila dreptung executirii operatiunii bancare date ( informatia Ia BNM Central informatia bancara calcule confodieeraticului stabilit prin 2.9.6. int de clientela la banea comerciala in 2 n dosarul documentelor zilei drept esti din contul platitorului, iar al doilea. hiulara a bincii, se restituie clientalui in calitate de confirmare a Banca comerciala inifiatoare transmite procesare al BNM recepfioneagj, verificd. inchide ‘alculele inregistrate a mijloacelor in conturil oro si efectueaza ordinul BNM. dupa cardMistribuie in cutiile = 90te documentele clectronice respective. Banca postale electronice ale bancilor participa ia privitoare la calculul de participant destinatara extrage din cutia s decontare, fiind obligata si inregistreze fara retineri nejustificate mijloacele in conturile curente ale clientelei Banca Najionala a Moldovei Centrul de procesare ~3.. Cont corespondent 72. Cont corespondent ~ {Banca comercial Banca comercial | (inifiatoare) (destinatara) 1. Cont curent A, Cont curent [_Platitor Beneficiar | Fig. 9.6.2 Mecanismul de derulare a decontarilor interbancare Specificul compensarit in decontarile interbancare Compensarea reprezinté actul de lichidare a creantelor prin centralizarea tuturor datoriilor si creanjelor, citre un singur agent de decontare, unde se objine diferenta sub forma de sold debitor sau creditor si se efectueazA decontarea respectiva din/sau in contul participantului la compensatie. Compensarea poate fi 1. bilaterala ~ cand sunt implicate 2 ban 2. multilaterald ~ cand sint implicate mai multe banci. De obicei la decontarile muktlaterale participa un centru de compensare sau clearing. Acest centru poate fi Banca Central sau alt intermediar ce are acceptul pentru desfaisurarea acestor tipuri de operatiuni Procedura de compensare include mai multe etape (fig.9.6.3 ETAPELE PROCEDURII DE COMPE. I Inventariere, structurare a sumelor debitoare si creditoare in functie fiilor dintre fiecare banca are loc determinarea pentru fiecare banc de OP centralizatoare depuse si stabilirea naturii_ re participanta la compensare L = — Lf II. Soldarea $i compensarea = stabileste: | = yaloarea soldurilor brute intrate in compensarea gi natura lor: - valoarea soldurilor nete pentru fiecare banca si gradul de compensare. — III. Stingerea datoriilor reciproce eéitre banci __ efectuarea transferurilor catre banci cu solduri creditoare si de decontare din ¢4 bancilor cu solduri debitoare. e Fig.9.6.3 Etapele procedurii de compensar‘ = ol aaa |R AL FONDURILOR wea platilor electronice: 9.7. SISTEME -TRONICE DE TRANS! Sisteme electronice de transfer al fonduritor: esenja si clasit caracteristica diferitor sisteme electronice de transfer al fondurilor; efecte economice din implementarea sistemelor electronice de transfer al fondurilor. Plagile electronice sunt definite ca o forma electronica, complet informatizata si automatizata, de organizare a relajiilor de plati intre participantii la o tanzactie, pe baza unui set de reguli si proceduri (fig.9.7.1). PLATILE ELECTRONICE a i Canale de informatii | Instrumente de Participantii —— | plata electronica _ ——] ————— | + transter electronic | |_| instrumente de plata 3 entitagi (banea, van- | | de fonduri [7] ta distanga: cardul, zator si cumparator) | —_— | OP electronic ——— _g| interschimbde | | — echipamente | date el Instrumente de plata hardware, software. i | transfer de electronic: distribuitor de bani 1") instructiuni de electronici plata = — un set de protocoale de ol confirmare a playii_ | plata (instructiuni de | lucru) Fig.9.7.1 Platile electronice Indife sunt inregit electronic de plati produce ef psihologica Din considerente privind riscurile pe care le implict dar si din ratiuni_ practic transferurile electronice interbancare se diferenfiazd, in primul rand, in funejie de valoarea transferurilor, astfel: - transferuri de valori mari (SWIFT si TARGET); - transferuri de valori miei (Eurogiro, Western Union, MoneyGram), nsferul de mare yaloare este © nojiune care acoperd nu numai valoarea unitard mare dar si pe acela de transfer urgent si este specific transferurilor interbancare (pe plan intern si in strainatate in valute convertibile) Sistemul SWIFT este o rejea de comunicafii prin intermediul cdreia sunt transmi informatii, in baza caror se pot efectua plati de la © banc’ la alta, Acest sistem nu reprezinta un sistem de clearing, ci un sistem de comunicare care se bazeaza pe principiul transmiterii reciproce de informaii intre 2 banci’ sau intre 2 participangi oarecare, informajia find a prin intr centruluti de operare la care este racordati 4g din care porneste & z & nt de modul de plat, momentul platii este considerat numai atunci, cand banii trati in evidenta bancii beneficiarului de fonduri. in functionarea sa, procedeul te de natura juridica, economica, financiara, tehnica si chiar transinil mesajulTransferurile de fonduri prin sistem SWIFT sunt destui de apreciate de ulilizatori, datorita. urmatoarelor avantaje: siguranta in funcfionare, rapiditate, costuri sedizute. fiabilitatea. Introducerea monedei unice euro a determinat si adoptarea unui procedeu unie de plati intre {arile din zona euro, care a fost proiectat si raspunda cerintelor de politica monetarit ale Baneii Centrale Europene si care sa fie conectat la sistemele nationale de plati din yarile membre. Acest procedeu este cunoscut sub numele de TARGET (Transeuropean Automated Real-Time Gross-Settelment Express Transfer) si are ca scop sa asigure efectuarea phitilor intre bancile centrale europene, pe baza bruta si in timp real, indiferent de sistemul folosit in fiecare fara si minimizarea A scului de neplaté pana aproape la disparitie Procedeul a fost inifiat in 1995 de Institutul Monetar European devenit ulterior Banca Central European (BCE) gi a devenit operativ in ianuarie 1999 prin participarea bancilor centrale din farile membre si prin acestea institujiile de credit supravegheate de bancile centrale. Procedeul proceseaz numai tranzactiil Zn esen{a, sistemul TARGET coordonat de BCE este un sistem in care platile se fac pe baza bilateral intre bancile centrale. BCE nu se implica in sistemul de plati. dar dispunc de un sistem de control care asiguri inchiderea zilei de lucru intr-o pozitie finali gi irevocabila. Rolul principal revine bancilor centrale nationale care colecteazi mesajele de plata de la participantii interni si le transmite numai in limita fondurilor disponibile ale acestora gi a facilitiqilor de creditare acordate. Transferurile rapide de fonduri au patruns si in sfera platilor de mi conducind 1a aparitia mai multor modalitii, dintre care cele mai cunoscure sunt EUROGIRO si WESTERN UNION/MONEY GRAM EUROGIRO este o forma de transfer de fonduri pe plan international, intre organizatii postale, dar sunt acceptate si institujii de credit gi alte organizagii interesate in astfel de transferuri, EUROGIRO a fost creat in 1990 si are 0 refea proprie de plati electronice, Furo Giro Network, si este prezent in peste 200 de {ari din Europa, Asia i America de Nord si Sud euro. valoare Procedeul WESTERN UNION si MONEYGRAM Transferurile rapide de fonduri au patruns si in domeniul serviciilor pentru populatie (retail banking). Pentru asemene a situatii exista firme specializate care oferd servicii de transfer rapid de fonduri in tot cursul anului, dintre care cele mai renumite sunt Wester Union si MoneyGram din SUA. Aceste firme au pus la punct un sistem operational care are urmatoarele caracteristici: - Infrastructura (un centru informatic international si un sistem de calculatoare in rejeaua de agenti interconectate cu Centrul Operational); - Operafiuni — transferul de bani intre doua persoane fizie destinatarilor de catre agentii din rejea, Pentru a se asigura securitate agent i se atribuie un numar de identificare si un PIN, informatii care sunt cunoscute numai de personalul autorizat si efectueze tranzactii din cadrul agentului respectiv. Elib banilor se face pe baza actului de identitate al beneficiarului, Dac& acesta nu are act de identitate se poate folosi metoda unei intrebiri test lansate de expeditor la care beneficiarul trebuie si dea rispunsul exact. = Cliengi- numai persoane Avantaje: - pentru clienfi: rapiditatea in operare, ghtilizare. in sensul ca nu este necesara deschiderga unui cont; existenta unei retele largi de Been posibilitatea de a ridica banii de la oricar@Zagent si nu numai de la cel nominalizat: é 93 é gi eliberarca sumelor operatiunilor, tiecarui ice. siguranja si contidentialitate: comoditate insumele sunt disponibile imediat ce clientul se prezinté la un agent: posibilitatea transmiterii in afard de bani sia unui mesaj seurt — pentra agenfi: comisioane, cresterea numarului de clienti, realizarea de publicitate interna si externa. Cel mai mare volum de transferuri valutare pentru persoane fizice se realizeaza de companiile americane Western Union si MoneyGram. 9.8. SISTEMELE INFORMATICE ALE BANCII IN PROCESUL DE PRESTARE A SERVICHLOR CLIENTELEI Dupa tipul aplicatiei utilizate de detinator si al mijlocului de comunicatie sistemele de deservire bancara la distanta vor fi clasificate de banca in felul urn a) pe-banking b) internet-banking. ©) mobile-banking; 4) phone-banking, e) ATM-banking. Sistemele de deservire bancara la distanfa tip pe-banking se bazeaza pe o aplicatie program a bancii instalata la staiile de lucru Ja sediul detinatorului si pot utiliza in calitate de mijloc de comunicatie atat retele private cat si reteaua Internet. Sistemele de deservire bancara la distant de tip internet-banking utilizeazd tehnologia Internet (www - World Wide Web) si sunt caracterizate prin lipsa necesitatii reinstalarii aplicafiei program a hineii (sau stocarii a unor date) la partea client Sistemele de deservire bancara la distanya tip mobile-banking presupun wil echipament mobil (telefon, PDA - Personal Digital Assistant etc.) si a unor servi de catre operatorii de telecomunicaii area unui oferite Sistemele de deservire bancara la distanta tip phone-banking se bazeaza pe metoda vocala de transmitere a informatiei prin intermediul operatorului deservirii telefonice (Call Center) sau prin autoservire utilizand telefonul cu culegere prin taste (Touch Tone Telephone) si a mijloacelor telefoniei computerizate (cum sunt de ex. tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response), Speech to Text, Text to Speech). Sistemele de deservire bancard la distan{a tip ATM-banking se bazeaza pe o aplicatie program instalata la ghiseul automat al baneii (ATM - Automated Teller Machine). Acte normative: 1. Regulament cu privire la transferul de credit aprobat prin HCA al BNM 1.373 din 5.12.05 // MO al RM 76-181/643 din 30.12.05 2 Regulament cu privire la debitarea directa aprobat prin HCA al BNM nr.374 din 3.12.05 6 MO al RM nr. 176 - [81/644 din 30.12.05 er 943. Regulament privind suspendarea operafiunilor, sechestrarea si perceperea in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancare // MO al RM ar.1-4/6 din 6.01.06 4, Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancara la distanfa // MO al RM nr. 1-4/7 din 6.01.06 5, Regulament cu privire la sistemul automatizat de plafi interbancare aprobat prin HCA al BNM nr.53 din 02.03.06 // MO al RM nr.39-42/144 din 10.03.06 6. Regulament cu privire la supravegherea sistemului automatizat de plati interbancare aprobat prin HCA al BNM nr.154 din 28.06.07 // MO ai RM ar.131-135/514 din 24.08.07 7. Regulament cu privire la cardurile bancare modificat prin HCA al BNM nr.210 din 03.09.09 // MO al RM nr.151/681 din 29.09.09 8. HCA al BNM nr.87 din 30.04.10 Cu privire la modificarea si completarea unor acte normative ale BNM /? MO al RM nr.94-97/358 9. Ordin Ministerului Finanjelor despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de completare a ordinului de plati utilizat la efectuarea transferului bugetar in lei moldovenesti nr. 126 din 23.09.2010 // MO nr.182-189/647 din 28.09.10 ralizare: intrebari de gi Ce este un sistem de playi? Enumarafi clementele componente ale sistemului de plat . Numiti subiectii participangi la plaji. Definiti conceptul de virament. Enumarati principiile viramentului Ce tipuri de virament cunoasteti? Caracterizati mecanismul efectudrii decontarilor prin ordinul de plata :xplicati mecanismul efectuarii decontarilor prin cerere de plata Expuneti mecanismul efectuarii decontarilor prin ordinul incaso Specificati participangii la operafiunile cu cecuri. 10. Enumarati tipurile de cecuri, 11 Explicati operatiunea de plata prin utilizarea cecului 12. Caracterizati principalele operafiuni efectuate asupra cecurilor bancare. 13. Expuneti esena cardului bancar. 14. Descrieti tipologia cardurilor bancare. 15.Ce reprezinta decontarile interbancare? 16. Caracterizati tipologia decontarilor interbancare, 17. Definiti compensarea 18. Caracterizati etapele procedurii de compensare. 19. Specificayi trisaturile fundamentale aferente unui sistem electronic de plati 20. Caracterizati serviciile bancare online. SAI AKEYN- 95 t é meeeTEMA 10, SPECIFICUL ACTIVITATH FINANCIARE A BANCI Subcompetente: > structwrarea si caracterizarea veniturilor bancare, > structurarea si caracterizarea cheltuielilor bancare; > idemtificarea principalelor tipuri de riscuri bancare. 10.1. Componenta si caracteristica veniturilor si cheltuielilor bancare 10.2. Conceptul de rise bancar. Clasificarea riscurilor bancare 10.1. COMPONENTA $I CARACTERISTICA VENITURILOR $I CHELTUIELILOR BANCARE Veniturile bancare reprezinta valorile sau sumele incasate sau care urmeazi a fi incasate din diferite surse Veniturile hancare pot fi clasificate in dependenta de tipurile de activitéyi: 1. Activitatea de creditare: dobanzi, comisioane, pentru acordarea unor servicii suplimentare pana la eliberarea creditului 2. Activitatea de discontare consti in operatiuni de cumparare a unor instrumente sau executarea unor operatiuni monetare (cambiile, operatiunile de factoring): dobénda pentru utilizarea resurselor. comision pentru prestarea serviciilor 3. Activitatea de garantare in cazul in care banca presteazi servieii de garantie si caufiune, veniturile se materializeaz’ sub forma de comision, iar in cazul angajamentului sub forma de dobanda. 4. Activitatea de pastrare in cazal exercitarii operafiunilor de trust si de agent. Veniturile rezultate se compun din comision de la veniturile rezultate din urma gestiunii sau din valoarea gestionata 5, Activitatea legata de hartii de valoare, veniturile rezultate se compun din marja care este diferenja dintre valoarea de vanzare gi cea de cumpirare, precum si servicii legate de privatizare, in acest caz venitul se compune din comision privind evaluarea intreprinderii si pregatirii documentelor. 6. Aetivitatea cu conturi bancare ~ in urma ei banca realizeazi venituri sub forma de comision: pentru deschiderea contului, pentru decontare, pentru eliberarea extraselor din cont, pentru inchiderea contului 7. Activitifi netraditionale din categoria lor fac parte venituri provenite din: activitiqile de leasing - activitati de informare - activitati de consulting Dupé natura lor veniturile pot fi clasificate: 1. Veniturile procentuale - venituri aferente dobanzilor — din credite acordate, din operatiuni privind leasing-ul financiar, factoring, cambii bancare, investitié in valori mobiliare de stat etc ‘eniturile neprocentuale ~ formate in urma incasarii_comisioanelor din diferite gestionarea si inchiderea conturilor. operatiuni de trust. ilor ce qin de carduri : € servieii prestate des chider cliberarea garantiilor. servieii de consulting. pres operafiuni de brokeraj etg area serv et \§3. Alte tipuri de venit - venituti aferente reevaluarii valutelor si valorilor mobiliare, activelor fixe, vinzarea activelor fixe gi a altor materiale, incasarea amenzilor, penalitajilor. ete. De asemenea veniturile pot fi divizate in: 1, Venituri stabile ~ venituri care tin de activitatea curenta 2. Venituri instabile ~ ce apar in mod spontan (extraordinar) De accea este important ca intr-o banca in proportie mai mare din total sa se prevaleze cele provenite din activitatile stabile. Cheltuielile bancare reprezinta sumele sau valorile platite sau care urmeaza a fi platite de catre banca. Cheltuilile bancii pot fi clasificate in dependenta de natura lor 1. Procentuale ~ se materializeaza in dobanzile plitite la depozite. credite si hartiile de valoare emise, dobinzile plitite la imprumuturile bancare ale institufiilor financiare internationale ete. 2. Neprocentuale — cheltuieli de amortizare a activelor fis remuneritii muncii si defalcarilor obligatorii, cheltuielile legate de intretinerea aparatului administrativ si cheltuieli operagionale. 3. Alte cheltuieli ~ formate pentru diferite rezerve, plata impozitelor, pierderile legate de operatiuni speculative, penalitai pkitite, sanctiuni, amenzi, ete a baneii xe, cheltuieli_aferente RISCURILOR PTUL DE RISC BANCAR. CL. BANCARE Riscul poate fi definit ca probabilitatea de aparitie a unui ev ca efect modificarea rezultatelor objinute. Conform acestei definitii. efectele produse de aparitia riscului pot fi atit pozitive, eat si negative. In practica, suntem interesa{i mai mult de efectele negative decat cele pozitive, intrucdt in cazul producerii unui eveniment care are ca urmare efecte pozitive pentru noi, aceste efecte vor fi cuantificate si atét, in timp ce efectele negative trebuiese prevazute si preintampinate Cel mai simplu spus, riscuf bancar este probabilitatea ca intr-o tranzactie si nu se objina profitul asteptat si chiar s& apara o pierdere. Riscul banear mai poate fi definit ca fiind probabilitatea de producere a unui eveniment cu consecinje adverse pentru subiect Riscul desctie situatiile in care factorii intemi gi externi ai baneii actioneaza de o maniera imprevizibi aacesteia, Riscul are dowd componente - incertitudine - $i posibilitatea de aparitie a pierderilor {4rd existenta ambelor componente, nu se poate vorbi despre ris Obiectivul fiecdrei banci este avela de a-si maximiza valoarea de piafa in conditiile mentinerii riscurilor la un nivel acceptabil. Valoarea de piata este determinata in functie de valoarea comercial a contractelor dejinute (elemente de activ sau de pasiv), de reputatia baneii si de rating-ul acesteia, Gestiunea moderné a riscului bancar presupune: - identificarea riscurilor: are in vedere identificarea pozitiilor riscante care pot afecta rezultatul bincii; = cuantificarea riscurilor: presupune exprimarea in cifre a posibilelor efecte ale “e ii unei situa{ii de rise asupra profitului banca, LE 10.2. CONCE R himent neprevazut ce are asupra valorii de piat eed]~ elaborarea unei politici adecvate de gestionare a riscurilor: prin aplicarea unor instrumente specifice: = controhul riscurilor: este necesar a se verifica daca reglemen respectate si dacd instrumentele de gestiune sunt corect aplicate ~ evarluarea performanjelor: presupune masurarea performanjelor objinute in urma acoperirii expunerilor la rise, ardtand punctele tari gi punctele slabe ale gestionarii riscurilor ‘Activitatea bancard este supusi unei game largi de riscuri, cum ar fi riscul de credit, riscul de lichiditate, riscul de pial, Pentru aceste riscuri, definitiile pot varia intrucat granija dinire ele este foarte fragiki. O pierdere datorata largirii spreadu-ului de dobanda poate fi uului de piata sau ca pierdere datorata riscului de credit i, cum ar fi riscul de piata si riscul de credit $i mu firile bancare sunt ca pierdere datorata Riscul de lichiditate implica gi alte rise poate fi desparjit de acestea, Clasificarea riscuritor bancare Riscurile pot fi clasificate in urmatoarele categorii: riscuri financiare, riscurile operationale. riscurile ale afacerii, riscurile conjur 10.2.1) SURILE — BANCARE Riscuri financiare OL Bitrate face t } == © Legate de structura bilantului; [= Legat de nivelul dezvoltari © Legate de structura | macroeconomice; veniturilor; | * De politica monetara: * Privind adeevarea capitalului © Legate de factorii (de solvabilitate): | legislativis © De credit; + De reglementare; © De lichiditate: * De infrastructura; © De piat * Sistemic generat [_ Rscuri operationae k | Riscuri conjuncturate iene SJ © Privind fumegionarea le Politic: ] | sistemelor interne: © De depreciere a ratingului; * Tehnologic: © De criza bancara; + De management defectnos; Alte riscuri conjuncturale + De frauda: * De nerespectare a normelor si procedurilor baneii : =Riscurile financiare ~ apar pe pie{ele financiare si reflect evoluiile nefavorabile ale situafiei financiare sau ale rezultatelor institutiei, ca urmare a modificarilor inregistrate pe pie(ele financiare. Riscurile operationale — sunt generate de disfuncyionalitajile interne, legate de sistemele informationale sau de procedurile interne gi de respectarea lor. Riscurile conjuncturale — se refera la evenimentele care, in cazul producerii, pot cauza pierderi biineii Riscul de creditare apare datorita incertitudinii legate de capacitatea debitorului de a- si respecta obligafiile. Importanfa acestui rise deriva din faptul ca operafiunile de creditare reprezinta principala operajiune activa a bancilor comerciale, iar pierderile datorate falimentului debitorilor sunt o parte integranta a activitafii de creditare. Acesta este motivul pentru care volumul de provizioane realizat de catre o banea reprezinta o masura a riscului pe care si I-a asumat institufia financiara respectiva, Riscul de lichiditate - indicatorii traditionali ai riscului de lichiditate tind sa se concentreze asupra lichiditajii activelor baneare. Riscul lipsei de lichiditaqi se manifesta in urma necorelarii scadenfelor dintre posturile de activ si cele de pasiv. Daca creditele si dobanzile nu sunt rambursate conform planului, banca se confrunté cu nevoi de lichiditate pe termen scurt care trebuie finanjate. Efectele sunt similare si cand clientii retrag sume nportante din depozitele constituite la banca Riscul de piagi - indica probabilitatea c& © variatie a conditiilor de piata sa afecteze negativ profitul bancar. Riseul ratei dobanzii - reprezinta riscul diminuarii veniturilor baneare si a profitului ca urmare a migcarii ratei dobanzii. Apare atunei cand bana nu anticipeaza corect evolutia ratei dobinzii si, de exemplu, acorda credite cu o rata fix a dobanzii, in timp ce pe piaté rata de dobdnda este in crestere. Un asemenea rise poate fi generat si de distributia necorespunzatoare intre creditele cu rata fix’ gi cele cu rata de dobanda variabila gi de eatre dejinerea de catre banca a unor pozitii nefavorabile, din punet de vedere al ratei de dobandsi, in raport cu piaga Riseul de insolvabilitate (de capital sau de indatorare) - exprima probabilitatea ca fondurile proprii ale bancii si fie insuficiente pentru a acoperi pierderile rezultate din activitatea curenti si cd aceste pierderi sa afecteze in mod negativ plasamentele creditorilor ci Riscul legal este cel datorat actiunilor legale sau cel legat de incertitudinea derivata din aplicabilitatea sau interpretarea contractelor, a legilor sau regulamentelor, Acest rise este © problema mai ales pentru institutiile care desPisoara activitagi in afara granitel Riscul de fara (inclusiv, riscul netransferului de mijloace) ~ riscul aparitiei pierderilor la organizatia de credit in rezultatul neexecutarii de citre partenerii strain (persoane juridice, persoane fizice) a obligatiunilor din considerentele schimbarilor_ economice. politice, sociale, la fel, gi in rezultatul faptului cd valuta obligatiunii financiare poate fi inaccesibilé partenerului din cauza specificului legislatiei najionale (indiferent de situagia financiarai a partenerului) Acte normative: 1. Legea RM privind garantarea depozitelor persoanelor fizie XV din 26.12.03 // MO al RM nr.30-34/169 din 20.02.04 Heulamentul cu privire ta dirijarea riscului ratei gpbanzii aprobat prin HCA al BNM. Ng249 din 22.09.99 // MO al RM nr.109-111/192 wey 10.99 99 in sistemul banear nr rT ame3. Regulamentul cu privire la clasificarea activelor si angajamentelor conditionale si formarea reducerilor pentru pierderi la active si provizioanelor pentru pierderi la angajamente conditionale aprobata prin HCA al BNM nr.224 din 30.08.07 // MO al RM rir. 149-152/560 din 21.09.07 4. Regulamentul cu privire la creditele expirate aprobata prin HCA nr. 194 // MO al RM nnr.204-205 din 14.11.08 intrebari de generalizare: Clasificati veniturile bancare din punct de vedere al tipului a . Clasificati veniturile bancare din punct de vedere al stabilita Cum pot fi clasificate cheltuielite ban riscul banear? (ii veniturilor. Dati exemple. re? Ce reprezin Caracterizati diferite categorii de riscuri bancare sore 100BIBLIOGRAFICE islative si normative a Moldovei nr. 548-XIII din 21.07.95 // MO al RM e cu privire la Banca National nr.56-57/624 din 2.10.95 2. Legea institutiilor financiare Nr.550-XIII din 21.07.95 // MO nr.1/2 din 01.01.96 3. Legea Republicii Moldova privind societafile pe acfiuni nr. 1134-XII din 02.04.97 // MO al RM nr. 38 ~ 39/332 din 12.06.97 4. Legea RM Cu privire la gaj nr. 449-XV din 30.07.01 // MO al RM nr, 120/863 din 02.10.01 5. Legea RM privind garantarea depozitelor persoanelor fizice in sistemul bancar nr.S75- XV din 26.12.03 // MO al RM nr.30-34/169 din 20.02.04 6. Lege nr.59 din 28.04.05 cu privire la leasing //MO_ Nr. 92-94/429 din 08.07.05 7. Lege privind reglementarea valutara nr.62-XVI din 21 martie 08 // MO nr.127-130/496 din 18.07.08 8. Instructiunea privind particularitatile emisiunilor de actiuni si obligatiuni ale bancilor si modul de autorizare a lor de catre BNM Nr.181 din 22.06.00 // MO al RM ne-81-83/261 din 13.07.00 9. Instruefiunea cu privire la deschiderea conturilor in strainatate, aprobata prin HCA al BNM nr.279 din 13.11.03 10, Regulament cu privire la acordarea de caire bancile comerciale a creditelor de consortiu din 03.02.95 // MO al RM nr.38-39/11 din 14.07.95 11. Regulament cu privire la expunerile "mari" Nr.3/09 din 01.12.95 // MO al RM nr.70/31 din 14.12.95 12. Regulament cu privire la acordarea creditelor de cdtre binci funcfionarilor sai Nr.33/09- 01 din 18.09.96 // MO al RM nr.64/81 din 03.10.96 13.Regulamentul nr.42/09-01 cu privire la dejinerea cotei substangiale in capitalul bane / MO al RM nr.80/104 din 12.12.96 14, Regulamentul BNM cu privire la lichiditatea bancii aprobat prin HCA al BNM nr.32 din 08.08.97 // MO al RM nr.64-65/105 din 02.10.97 15. Regulament cu privire la operatiunile de piaja deschisa ale Bancii Nationale a Moldovei cu valorile mobiliare de stat Nr.57 din 11.09.97 // MO al RM nr.62/103 din 18.09.97 16, Regulamentul cu privire la pozitia valutara deschisa din 28.11.97 // MO al RM nr.112- 114 din 14.10.99 17.Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a bancilor care opereazi in RM aprobat prin HCA al BNM Nr. 153 din 25.12.97 // MO al RM nr.8/24 din 30.01.98 18.Regulamentul cu privire la definerea de catre banci a cotelor in capitalul unitatilor ‘onomice aprobat prin HCA al BNM Nr.81 din 09.04.98 // MO nr.49/151 din 28.05.98 19.Regulamentul cu privire la creditele expirate Nr.130 din 15.05.98 // MO nr.87-89/174 din 24.09.98 20.Regulament privind modul de acordare de catre Banca National a Moldovei a ereditelor overnight din 28.12.00 // MO al RM nr.14-15/62 din 08.02.01 21. Regulaggentul BNM cu privire la suficienta capitaluluigponderat la rise aprobat prin HCA nfG269 din 17.10.01 // MO al RM a. 1301310 din 2680.01 é 10! &22.Regulament cu privire la transferul de credit aprobat prin HCA al BNM nr.373 din 15.12.05 // MO 176 ~ 181/643 din 30.12.05, 23.Regulament cu privire la debitarea directa aprobat prin HCA al BNM nr.374 din 15.12.05 // MO nr.176 ~ 181/644 din 30.12.05 24.Regulament privind suspendarea operatiunilor, sechestrarea si perceperea in mod incontestabil a mijloacelor banesti din conturile bancar // MO al RM nr.1-4/6 din 6.01.06 25.Regulament cu privire la sistemul automatizat de plaji interbancare aprobat prin HCA al BNM nr-.53 din 02.03.06 // MO al RM nr.39-42/144 din 10.03.06 26. Regulament cu privire la supravegherea sistemului automatizat de plafi interbancare aprobat prin HCA al BNM nr.134 din 28.06.07 “/ MO al RM nr.131-135/514 din 24.08.07 27.Regulamentul cu privire la clasificarea activelor si angajamentelor conditionale aprobat prin HCA al BNM 23.12.11 28.Regulament cu privire 1a condifiile, modul de emisiune si circulatie a certificatelor bancare de depozit si a cambiilor baneare aprobat prin HCA al BNM nr.133 din 17.07.08 1/ MO al RM nr.157-159 din 19.08.08 29. Regulament privind utilizarea sistemelor de deservire bancara la distanja cu modificarile completirile din: 07.11.07. hot.nr.281 // MO al RM nr.16-17/38 din 25.01.08): 17.07.08. hot.nr. 133 // MO al RM nr.157-159/448 din 19.08.08 30. Regulamentul privind stabilirea cursului oficial al leului moldovenese fafa de valutele straine, aprobat prin HCA al BNM nr. din 15.01.09 // MO al RM nr.27-29/100 31.Regulamentul privind eliberarea de catre BNM a autorizajiilor pentru scoaterea mijloacelor binesti din Republica Moldova, aprobat prin HCA al BNM nr.14 din 22.01.09 // MO al RM nr.57-58/249 gulamentul privind conditiile de acordare rezidengilor a creditelor in valuta strdina de cAtre bancile Jicenfiate, aprobat prin HCA al BNM nr. 16 din 22.01.09 “/ MO al RM nnr.47-48/180 din 03.03.09 33. Regulamentul privind modul de eliberare de catre banci a permisiunilor pentru scoaterea mijloacelor banesti din Republica Moldova // MO al RM nr.47-48/179 din 03.03.09 34. Regulament cu privire la cardurile bancare modificat prin HCA al BNM nr.210 din 03.09.09 // MO al RM nr.151/681 din 29.09.09 35, Regulament cu privire la unitatile de schimb valutar, aprobat prin HCA al BNM nr.53 din 05.03.09 / MO al RM ar.62-64/269 din 27.03.09 36, Regulamentul privind autorizarea unor operafiuni valutare de catre Banca National a Moldovei, aprobat prin ICA al BNM nr.51 din 05.03.09 // MO al RM nr. 57-58/251 din 20.03.09 37.Regulamentul privind deschiderea, modificarea si inchiderea conturilor la bincile licenfiate din Republica Moldova modificat prin HCA nr.96 din 23.04,09 38. Regulamentul privind operatiunile cu numerar in. baneile din Republica Moldova modificat prin HCA al BNM nr 2.10.09 39. Re: are de cate Banea National 7 din 1 Moldovei a ulamentul cu privire la modul de eli acordului pentru comercializarea marfurilor contra valuta straind liber convertibila in magazinele duty-free wegen ne 1-43/180 din 26.03.10 = 102 aes”40. Regulamentul privind conditiile si modul de efectuare a operatiunilor valutare // MO al RM nr41-43/177 din 26.03.10 41.Hotirarea Consiliului de administratie al BNM nr87 din 30.04.10 Cu privire la modificarea si completarea unor acte normative ale BNM // MO al RM nr.94-97/358. 2010 42. Regulamentul privind filialele, reprezentantele si oficiile secundare ale bancilor aprobat prin HCA al BNM nr.84 din 28.04.11 // MO al RM nr.[10-112 din 08.07.11, art.874 43, Regulamentul cu privire la exigentele fafa de administratorii bancii aprobat prin HCA al BNM nr.134 din 01.07.11 44, Ordin Ministerului Finan{elor despre aprobarea Regulamentului cu privire la modul de completare a ordinului de plati utilizat la efectuarea transferului bugetar in lei moldovenesti nr, 126 din 23.09.10 // MO nr.182-189/647 din 28.09.10 II. Manuale, monografii, cri 1. Cobzari L.. Cucu M., Aspecte privind stabilitatea sistemului bancar: monografia, ASEM. Chisinau, 2008. 2. Cociug V., Mistrean L., Operajiuni bancare: concepte, scheme, aplicaii, Editura ASEM, Chisinau, 2006 3. Hoanfa N., Bani si banci, Bucuresti, 2001 4. Grigoria C., Activitate bancara, ed.a Illa Cartier. Chisinau, 2005 5. Tox pea. besoraasonoii T., Kpompenkoii JI., bakonckoe e10, Yuednuk ju18 By30B, Caiuct-Terepypr, Turep, 2002 6. Batumes P., OcHossi GanKoncKoii seateabHocen. Kype aeKui 2007 Kuumuer 7. Vaaanos B., OcHospi GaukoscKoro zena, bopym — Hadpa-M, 2007 8. TopoGeu H., OcHosn GankorcKoro sena, Kuumner, 2005 9. Hoa pea. Konecnuxosa B., Bankoncxoe se10. YaeGun jut py3o8, M.: bunancel it cratuetaKa, 1998 10. Jlaspymma O., Barkouckoe se0, 134. iuiancs n crarnetaKa, Mockpa, 2001 LL Turnnats A. Jlenprn. Kpeamr, Bank, Eapuxa, Kanes, 2003 IIL. Alte surse (reviste, ziare etc.) Economistul. Finanje. Banci. Asigurai. Finconsull. Logos press. Profit busnec 4 OaHKH. bnm.md www. finconsult.md www profit.md 0. www. stati aAawWeawNe zoe 103 alLISTA ABREVIERILOR AGA ~ Adunarea General a Actionarilor; BC ~ banca comercial BCE ~ Banca Centrala European’: BNM ~ Banca Nationala a Moldovei; BVM ~ Bursa de Valori ai Moldovei; CNPF ~ Comisia Nationala a Piefei Financiare; CNT ~ capital normativ total; DNVM . Depozitariul Najional al Valorilor Mobiliare; HCA - Hotarirea Consiliului de Administratie: MDL ~ lei moldovenesti: MO ~ monitor oficial; OP - ordinul de plata RM __ Republica Moldova: SA ~ societatea pe al tiuni: USV uni ile de schimb valutar; VM _ valori mobiliare: VM - valorile mobiliare; VMS ~ valorile mobiliare de stat 104 aoe amon”