in sistemul gazier actual, circuitul gazului trece de la structurile de productie prin sistemele de transport si distribuyii la beneficiari, La interfaja sistemelor de transport si distribugie, a sistemelor de dlstribufie si instalafiilor de utilizare se gisesc instalatii complexe denumite stafii de reglare misurare care pe Ing functia de masurare indeplinese si alte funeti Functiile stafiilor de reglare masurare sunt: funcfia de separare-filtrare; vv funcfia de incailzire a gazelor; functia de protectie la supra si subpresiune gaz; fumefia de reglare a presiunii gazelor; vvy fancfia de masurare a debitului de gaze; v funetia de odorizare a gazului 1.1. FILTRAREA IMPURITATILOR SOLIDE Filtrele pentru gaze naturale sunt dispozitive mecanice care au rolul de a rejine impurititi solide (nisip, bitum, rugin’, zgura). Prezenfa prafului in conduetele de gaze produce numeraose neajunsuri in exploatare. La vitezele mari ale gazelor naturale (implicit ale particulelor de impuritafi antrenate) se produce. erodarea scaunelor si sertarelor vanelor, a scaunelor si ventileor de reglare si de siguran{§, a orificilor de calibrare, ale instalafiilor de miisurare ete. Filtrarea gazelor naturale se poate realiza print-o singura treapta sau prin doud trepte de filtrare (treapta 1 filtrare grosier§, iar treapta 2 filtrare find).Eficacitatea unei instalayii de filtrare a prafului din gaze se exprima in mai multe moduri, astfel: = cficacitatea de colectare 7 egala cu raportul dintre masa C a prafului colectat fn filtra si masa Ja prafului intrat in filtra: 7 = continutul de praf ramas in gazul epurat, in g/m?; Trebuie avut in vedere ca, fillrele intr-un singur etaj dac& sunt grosiere nu pot asigura 0 filtrare completa iar daca sunt fine praful este in cea mai mare parte refinut si colmatarea se produce la scurt timp dupa intrarea in funefiune. Din aceste considerente se impune proiectarea a doud trepte de filtrare. Prima treapta este compusd dintr-un filtru de tip ciclon care poate refine 90-95% din particulele mecaniceconfinute in gaz, in raport de dimensiunea lor si construcfia filtrului; in a doua se monteazi un filtra cu cartus filtrant din fesftura foarte find (pasla, vati de sticld, fesiturd din material plastic etc). Este indicat ca montarea celor doua trepte de filtrare si se faci in serie. Fig. 1-1. Filtru de gaze naturale {Corp filtru; 2-Fund inferior; 3-Capac; 4-Racord intrare gaze; 5-Cartus filtrant; 6-Racord iesire gaze 1.2. TIPURI DE FILTRE DE GAZE NATURALE Dup& materialul folosii ca element (cartus) filtrant, se disting: = filtre eu diferite tipuri de fesdturis = fille din plasd de sirma - filtre cu fetru; - filtre ceramic - filtre electrostatice; Materialele din care sunt constituite elementele filtrante ale filtrelor utilizate in industria gazului trebuie si aiba urmatoarele caracteristici: = procentajul de porozitate deschis& > 70 % = diametrul mediu maxim al porilor: 10 pm: = numirul de pori pe em*: 5000; = suprafia specified definité ca raportul suprafefei laterale a porilor deschisi la volurmul parent Pragul de filtrare trebuie si fie inferior Ja 5 jum la inceputul filtrarii.1.3. CARTUSE FILTRANTE DIN TESATURA in cazul cartuselor filtrante din feséiturd, compuse fie din saci monta{i in pozitie verticali fie din suprafefe plane de {esitura montate pe un cadru, Vitezele prea mari determina colmatarea rapida a cartusului. Vitezele find mici, curgerea gazelor prin cartusele de fesituri gi prin stratul de praf depus pe suprafafa cartusului, care fimeyioneaza ca un sistem filtrant suplimentar, se face de regulé, in regim laminar. in acest caz numirul po wo /7 trebuie sa fie mai mic decat 80. Pentru filtrele cu diferite fesdituri cfiderea de presiune prin fesditura cartusului, este dati de o relatie de forma: Ap = Kyi unde: Ap - ciderea de presiune, in jubar (10' N/m? sau 10? mmH20); ‘wo viteza gazelor in raport de suprafafa filtrantd, presupusd goald, em/sec; 1- vascozitatea dinamiea a gazelor, in Poise, gr/cm sec; K-- constant’, expriménd raportul suprafejei fala de debit, m?/em?; {in tabelut 1.1. se dau valori ale lui K pentru cdteva materiale folosite pentru tesaturi Tabel 1.1 Valori ale lui K pentru cdteva fesiituri utilizate la cartusele filtrante ‘Testtura | Marimea Namirul de fire /] Diametral K porilor om? firelor Nm mm Bumbae | 0,25 12,611 05 2300 Bumbac | 0,25 26,8 x 15,7 025 450 Land 15,7 19,6 035 1640 Nylon 28,4x 77,5 0,25 3340 Stick 12,6 11 0,75 8000 Tinand seama de faptul c& porii {esaturii sunt infundafi de primele particule de praf rofinute, K va ereste foarte repede putind sjunge la valori de peste 10 ori mai mari decdt cele din tabel, depagind in acest fel cliderea de presiune admisa. Cartusele filirante din feiru au, de reguld, forma cilindried, gazele intrénd, de cele mai multe oi, prin interiorul cartusului, Fetrul pentru cartus poate fi confectionat din fibre de: bumbac, 1nd, nylon, sticl’, acrilan ete, ale c&ror caracteristici, specifice, le fac 3abile, dup caz, in medii neutre, in medii corozive, acide sau alealine, in medii abrazive ctc-Filtrele cu fetru trebuie proiectate si functioneze cu o cadere de presiune sub 10 mbar (-100mm#H20), in cel mai rau caz aceasta putand atinge maxim 15 mbar. Aceste filtre se proiecteaz’ pentru retinerea particulelor fine de praf intre 0,1 si 1,6 g/cm} dar, pentru situafii particulare se accepti pind la 80 g/em>. Cu toate acestea nu se recomanda folosirea acestui tip de filtru pentru gaz cu confinut mare de praf, pentru ci aceasta ar duce la colmatarea foarte frecventd a cartuselor. Acest tip de filtre se recomanda a fi proicctat mai ales in treapta a doua, ca filtre fine, dupii ce particulele grosiere au fost indepartate prin alte procedee. in tabelul 1.2. se dau valorile lui K pentru fetru din diferite materiale gi caracteristi fetrurilor confecfionate din aceste materiale. Tabelul 1.2 valorite lui K si caracteristicile fizice pentru fetruri din céteva materiale ‘Compozitia | Masi Grosime | Fora de [ Alungirea [K fetrului | unitara fmm] rupere Ja rupere g/m kgflem % Lana 730 34 > > 3150 Orton 370 Tis | 16 is 3500- 6950 Orton’ 820 32 198 60 6950- 13900 Dacron | 610 2 DA 2 6950- 9250 Dacron | 820 32 314 80 4650- 6950 Nylon 820 32 179 100 3500- 4650 Teflon | 530 an = 1700 Teflon 1480 3 - = 6450 Aailan | 610 19 179 2 6950- 8250Filtrele ceramice beneficiazi de randamente inalte de filtrare, putdnd elimina, practic, totalitatea particulelor de praf conjinute in gaze. Aceste filtre se confectioneaza, in general, sub forma de coloani (tub) sau bujie, fixate pe o placa. Ele sunt parcurse, de catre gaz, de obicei, de la exterior la interior, pentru usurinja curafiri, exteriorul fiind mai accesibil. Caderea de presiune, intr-un filiru ceramic, depinde atat de dimensiunile porilor, edt gi de structura granulometrica a materialelor din care este confectionat gi se admite, in mod curent, rentra debite situate fntre 80-100 mn7/h, pe un element pentru o granulometrie de 30 i, sub 10 mbar. Filtrele electrostatice functioneaza pe urmétorul principiu: = trecerea gazului printr-un cdmp electric, pentru ionizarea moleculclor sale; = moleculele de gaz, ionizate, trebuie mentinute in cmp, un interval suficient de mare pentru ca particulele de praf si capete suprafafa de colectare (in cimp electric particulele de praf, contiaute in gaz, expuse contactului cu moleculele de gaz. ionizate colecteazA ioni, devin incdreate cu sarcini electrice si se deplaseazi sub actiunea cAmpului electric); - prevenirea reantrendirii particulelor de praf colectate si separate sub actiunea cémpului electric; = indepirtarea prafului colectat. in filtrele electrostatice cu un singur etaj ionizarea si colectarea sunt combinate, iar in cele cu dou etaje ionizarea i colectarea se realizeaza in piri diferite ale aparatului, Caderea de presiune tn filtrcle electrostatice datorata, in special, ingustiii sau, respectiv, Lirgirii, de seofiune la intrare, respectiv Ja iesire, trebuie si fie de ordinul a 1 + 2,5 mbar. Patticulele transportate tn fluxul de gaz. au dimensiuni eu atat mai mici cu cat se gisese mai departe de locul din care au fost antrenate sau in care s-au format. Ca urmare, rezulta ea particulele se sparg, datorit& ciocniilor cu perefii conductelor, concomitent, producind 0 croziune a acestora. Particulele mai fine sunt pistrate mai usor in suspensie, pentru ca viteza lor de depunere, sub acfiunea acceleratiei gravitationale, scade cu reducerea diametrului, conform relatiei: Fe = ab (p, ~p,)e!6 unde: Fe - forta de caidere, datorits accelerafiei gravitationale dyne (10°); D- diametrul particule, considerata de forma sferietsPp- ensitatea particulei g/cm’, ‘Pa densitatea gazelor g/em’; g-acceleratia gravitasionala, 980,665 crv/s*. Se observa ci pj, care are pentru metan valori cuprinse intre 0,7-103 g/em’, la presiunea atmosfericd, respectiv 0,014 g/cm’, la 20 bara, este neglijabil fafa de pp care are valori de cca 2,5 g/em?. in timpul cAderii pe verticala, intr-o mig ivaleazi cu o fort de sens contrar, a cdrei valoare este data de: ye uniform accelerata a particulei, frecarea cu particulele de gaz ecl F, = ASw'p, (2 unde: Fy - este forfa de fivcare a particulei solide cu particulele de gaz, pe direcfia vitezei particulei solide, dyne (g cm/s?) 10 N; A = cocficient de frecare, adimensional (se determina in raport de numérul Re=Dwp, /7). ‘5 suprafaa scctiunii particule’, presupuse sferice, Ia viteza w S= 4D" /4, cm’; w-witeza Liniara a gazului, in raport eu particula, em/s; D_- diametrul particulei, em; ‘Pe densitatea particule, g/cm 17- visoozitatea dinamicd in Poise (1 P= 1 g/cm s). Astfel, pentru ciderea particulelor intr-un curent de gaz in conducte, in regimurile laminar, turbulent, precum si in regim intermediar, se definese forfele de frecare care tind si (Re) nu este viteza gazului in antreneze particule de praf depuse in conducte unde w conducti ci viteza relativa a acestuia in raport cu particulele de praf. a iL wo WN, ww DS A 7 TE! Gala OT Fig, 1.2 Valoarea coeficientului de frecare in functie de ReynoldsFa) T w 150 7 i | py |e g pShta, i E | 2 7 59 ropes 5 OL let 0 0 400 150 Fa) Diane pried iro Fig. 1.3. Influenta presiunii asupra vitezei de depunere a particule’ Alegerea filtrelor pentru gaze naturale se face in funcfic de presiunea nominala, viteza de curgere prin filtru si debitul supus filtrrii, parametrii fiind redafi in tabele, nomograme, determinati prin calcule teoretice gi prezentati in prospectele furnizoritor. O atenfie deosebita trebuie acordata caderii de presiune in filtre, care trebuie urmarite prin aparatura adecvatd, iar la instalafiile moderne eénd Ap creste spre limita admisa, trebuie semnalizati si se trece fluxul de gaze pe filtrele de rezerva. 1.4. SEPARATOARE DE LICHID Numai prin cunoasterea compozitiei gazelor naturale si a impuritajilor solide si lichide antrenate in flux se poate proiecta schema instalajiei de tratare si se aleg utilajele din ‘compunerea acestei scheme. 1.5, PRINCIPIL DE SEPARARE A LICIIIDELOR LIBERE in refinerea lichidelor libere din fluxul de gaze naturale, toate tipurile si metodele de separare se bazeazi pe diferenja de greutate specific’ intre moleculele de lichid i moleculele de gaze gi a forfelor care acfioneaza asupra lor.Principiul de functionare a separatoarclor sau de realizare a separiii se datoreaza urmitorilor factor 2), Forfe de inerfe, realizate prin schimbarea brusca a direc{iei curentului de gaz; 1), Forje gravitationale, care depind de greutatea particulei si au expresi: DPS 6 unde p= densitatea particulei Pickturile de lichid se vor separa de gaz dacé fora gravitationala ce actioneaza asupra picdturii este mai mare decét forja de atractie a gazului din jurul picaturii, figura 1.4. t forta de tractare J sorte sravitafionale ttttt viteza gazului Fig. 14. ‘Aceste forfe pot fi reprezentate matematic folosind viteza de depunere prin cédere libera. ©). Forfe de natura termicd, care se nasc in zonele unde exist un gradient termic, ce tind si transporte particula din zona calda spre cea rece si care sunt independente de curenfii de convec{ie ai fluidului, Relajia acestor forte este: unde: Ho - conductivitatea termicd a fluidului; Hp - conductivitatea termica a particuleis 4), Forfe de firecare a particulelor lichide datorité vascozitiii gazului. Au expresia: dv rnd ® unde: 77 vascozitatea gazului.@). Cresterea forfelor de adcrenff a particulelor lichide pe suprafe{c fixe. Prin aderenta particulelor lichide la pere}ii conductelor, acestea devin, prin lungimea lor, cel mai bun si mai cficient separator. 1), Coalescenja Picaturile foarte mici, ca ceafa, mu pot fi separate practic cu ajutorul gravitii. Acestea pot fuziona forménd picituri mai mari, care se vor separa datorita. greutitii. In separatoare, dispozitivele de coalescen{a oblig’ gazul si urmeze o cale complict’. Energia cinetica a picdturilor produce enirea lor cu alte picituri sau cu dispozitivul de coalescenf, formand picdturi mai mari Picdturile mai mari pot st se separe de faza gazoasi gravitajional. Paravancle de siti (demisterele), elemente cu aripioare (coalescere vane), cartuse filtrante sunt exemple tipice de dispozitive de coalescent g). Forfe centrifugale Toti acesti factori contribuie, independent sau grupafi, la separarea lichidelor de gaz. In marea lor majoritate, separatoarele sunt proicctate si construite si lucreze pe principiul gravitatiei gi reducerii vitezei in separator. Ceilalfi factori care ajuti le separarea lichidelor din gaz.actioncazi secundar, funcfie de modul de constructie al separatorului. Cunosednd natura forfelor care acfioneazi asupra unci particule se poate determina drumul pareurs de aceasta, timpul necesar parcurgerii distan(ei si viteza liniard a particulei. 1.6. TIPURI DE SEPARATOARE 1.6.1, Separatoare orizontale La curgerea gazelor pe conducte orizontale, direefia de depunere a particulelor lichide gi solide, ar trebui sii fie verticala, in migcarea orizontala particula in suspensie care este antrenatd in sensul curgerii de catre curentul de gaze, tinde sit se depuni dupii curba, cu viteza limita de cdderea in fluidul respectiv. Pe porjiunea otizontali a conductei, unde nu exist schimbiri de direcfic, decantarea particulelor se realizeaz pe o distanja mai mare sau mai mic, in functie de viteza gazului, de dimensiunile particulei, de natura acestora si de diametrul conductei. Viteza de curgere a gazului pe o conductd poate fi calculata cu rela 01013250 -108 Qa 86400-0,785-D* p Dp sau v = 1,494unde: v - viteza gazului in conduct’, m/s; Q- debitul de gaze, m+y/s; D- diametrul conductei, m; po- presiunea atmosfericd, po= 1.01325 108 Pa; p- presiunea pe conduct, Pa; Z- factorul de abatere. Viteza limita de decantare, vo, este: (o, - 2) ita de c&dere a particulei, m/s; v= 184 unde:vo viteza li g-acceleratia gravitational, m/s; H- vascozitatea dinamici a gazelor, Pa s; Pm Pe densitatea gazelor, respectiv a particulei, ke/m’; d- diametrul particulei. Relafiile anterioare ajuti Ja determinarea timpului de decantare ,” a unei particule, care cade cu viteza limita, vo, pe 0 porfiune de conduct cu diametrul interior D, de lungime , astfel: Vo fn concluzic, portiunile orizontale ale conductelor constituie cele mai eficiente separatoare pentru impuritafile existente in gaze, problema principal fiind captarea si evacuarea acestora in condifii controlate si fir poluarea mediul Pentru dimensionarea separatorului gravitafional de lichid se ia in considerare viteza limit de c&dere a particulelor lichide, care se afla in suspensie in gazele care patrund in separator. Prin calculele de dimensionare a separatorului gravitational, care s asigure separarea particulelor lichide, ale earor diametru s& ajungé pin’ la 0,01 mm, se obfin diametre mari de separatoare, care sunt dificil de realizat la presiuni ridicate. La calculul separatorului sub efectul separdrii gravitationale, se poate folosi relatia simplificati: unde:Q,— debitul de gaze supuse separth D,—diameteul separatorului, m; 70p—presiunea in separator, bara; Z~factorul de abatere; Vea ~viteza admisibilii a gazelor in secfiunea separirii gravitafionale. Vea Vr unde: ¢ - coeficient adimensional care depinde de cifra Re si care se calculeaza jinand cont de migeares relativa a particulei in mediul respecti — ¢=0,07— pentru separatoare orizontale gravitationale; 0,116 - pentru separatoare orizontale cu extractor de ceatas “Yps Yar greutatea specific’ a particulei de lichid, respectiv a gazului (kgt/m?). Separatoarele gravitationale cu demister se pot impirfi in urmatoarcle tipuri constructive: 1.6.1.LSeparator in fir curent cu diametrul egal cu cel al conductei si cu acumulator de lichide; ‘Acest tip de separator are scopul numai de acumulare a particulelor de apa separate prin aderen& la peretele conductei, iar dac& acumulatorul nu este evacuat la timp pierde si acest rol. Fig. 1.5. Separator in fir cu diametrul egal cu al conductei $i cu acumulator de lichide 1.6.1.2.Separator in fir curent cu diametrul mai mare ca cel al conductei, cu si fart sicane si cu acumulator de lichide Este cel mai rispandit tip de separator de extractie, transport si distributie. Se bazeaz ca principiu pe reducerea vitezei gazului din conduct& in separatorul care are diametrul mai mare, iar sub acjiunea fortelor gravitafionale, prin aderenfa apei la pere}ii separatorului, prin 77schimbari ale diteefiei (daci in separator sunt montate sicane) particulele de apa au tendinja de a separa gi de a ciidea in rezervorul de sub separator. inetice diferite. Daca un curent cu doud Fazele fluide cu densititi diferite au energi faze igi schimba brusc directia, energia cineticd mai mare nu va permite particulelor lichidulu cu densitatea mai mare si se miste la fel de rapid ca fluidul mai usor, avéind loc separarea. Aceste forle depind de viteza de eurgere a gazelor in separator, de mérimea particulei, i pot — Peat a F- om? I pa de natura ei gi a fluidului in care este antrenatd. Fig. 1.6, Separator de lichide in fir curent cu diametru mai mare decat al conductei si cu acumulator de tichide 1.6.1.3. Separatoare de lichide cu paravane de ceaft ‘Acest separator ate Ia bazii pe King’ actiunile fortelor gravitafionale gi inerti adezivd a picaturilor pe impletiturile de sirma, Separatorul orizontal cu coalescer si demister tip SOG $1200 Dn200 Pn64 in conformitate cu Normativul ISCIR C4-90 si cu directiva Europeand EN 13445-3 - PED 97/23 transpusd in standardul SR EN 1345-3 / 2003, este prezentat in figura 1 La projectarea separatorului trebuie si se find seama de: > performantele tehnice impuse; > cerinfele esenfiale cuprinse in direetiva 97/23/CE transpusd in SR EN 13445-, 3/2003; > costul acestora in relafia pret-performangi; > spafiul disponibil pentru amplasarea acestora; > facilitati de montare gi posibilitayi de modulare; > controtul procesului, evacuare controlata gi automat a lichidelor; > protectia mediului. 72Fig. 1.7. Separator orizontal tip SOG Dn 200 — 1200 mmx 64 bar Separatoarele orizontale, supraterane pentru debite mari de gaze ocup’ o suprafafa mare de teren. Din acest ultim motiv se preferd separatoarele verticale in diferite construcfii, chiar daca eficienta lor este mai mica. 1.7. Separatoare verticale 171. Separatoare verticale gravitationale cu demister ‘Acest tip de separatoare este asemindtor separatoarelor verticale gravitajionale fara demister, ou aceleasi prineipiu de calcul, iar coeficientul adimensional, ¢ are valoarca 0,05. ‘Aw avantajul c& prin montarea la partea superioari, inaintea iesirii gazului, a unei inpislituri metalice intrevine si fenomenul de aderenta si de lungire a pareursului gazelor gi moleculelor de apa. Din acest motiv aceste separatoare au un randament mult mai mare. Coalescerul este o impésliturd metalica care are urmatoarele scopuri: « realizeaz4 o separare suplimentari a particulelor de apa fati de moleculele de gaze fafa de forfele de separare caracteristice unui astfel de tip prin: — mairea traseului fluxului de gaze si particule de apa prin impéslitura; = utilizeaza forfe de aderenfa gi cele de inertie prin schimbari dese de directie prin impéstitura. « cficienja impéstiturii utilizate (demister) la separatoarcle verticale cu demister fay de ccle fiir demister rezulta din posibilitatea cresterii vitezei in separator: 73= demisterul (impéslitura metalic’) se realizeaz’ din ofeluri rezistente la eroziune si coroziune pentru a revista uz = laeroziune si coroziune pentru a rezista wari. La separatoarele cu demister trebuie finut seama ci demisterul este realizat din impasliturd de sdrma tricotat Fig. 1.8, Separator de lichide vertical cu demister Viteza fluidului de lucru are o importanfa deosebitd, deoarece la viteze mari se produce 6 saturajie a fesituri la lichid, iar la viteze mici piciturile fixe pot trece prin masa separatoare fara a putea fi refinute. 1.8. Separatoare centrifugale 1.8.1. Separatoare ciclon La separatoarele ciclon forfa gravitajionala este inlocuité cu forfa centrifuges, care este mult mai mare si permite separarea cu eficienfa mai buni la presiuni ridicate. ‘Aceste separatoare au rolul da a da jetului de gaze cu apa in suspensie o migcare de rotafie unde datorit& forfei centrifuge, are loc separarea impuritafilor solide gi lichide care se depun pe peretii vasului. fn partea de jos a scparatorului exist un indicator de nivel, si dispozitivul automat de scurgere a lichidului separat. TFSeparatoarele ciclon au o camera presurizata cu legiituri pentru intrarea si iesirea gazelor © parte din separatoare cu ciclon axial, preeum si un rezervor pentru colectarea impurititilor solide si lichide, La procesul de separare, de o important vital, sunt proportiile geometrice ale separatorului, densitatea specifica a particulelor ce urmeazii a fi separate gi viteza debitului gazului precum si lipsa impuritijilor solide care prin aderarea Ia dispozitivul elicoidal schimbi dinamicitatea acestuia si pot determina obturari, mai ales la multicicloane. Separatoarele ciclon sunt confectionate din pirfi de ofel sudate si sunt proiectate indi idual pentru a satisface ceringele de lucru. Intrare gaz lesire gaz Fig. 1.9. Separator centrifugal ~ schemit de principiu Separatorul are o camera presurizata cu legituri pentru intrarea gi iesirea gazelor gi 0 parte de separare cu ciclon axial, precum si un rezervor pentru colectarea impuritatilor solide si lichide, Aceasta poate de asemenea sii fie prevazut cu un eapac de vizitare. 15Fig. 1.19 Separator centrifugal Gradul de separare a lichidelor din gaze depinde de starea lichidului, Lichidele care devin vapori mu pot fi separate mecanic. Ele trebuie indepirtate prin absorbjie sau cu ajutorul chimicalelor. Picdturile fine sub forma de ceaji si piciturile de lichid pot totusi separate aproape in {intregime de citre separatorul ciclon, marimile particulelor picditurilor fiind decisive pentru separarea lor. Capacitatea unui separator este determinatt de gradul total de separare si gradul fractional de separare. Gradul total de separare poate fi determinat experimental sau prin cunoasterea repartizarii exacte a picaturilor. Gradul de separare fractional indica rafia particulelor separate sau mérimea picdturii de lichid ce se separa din gazul contaminat. Diametrul particule’ al c&tei grad fractional de separare este de 50% se numeste diametrul limit al picdturii de lichid. Teoretic, toate picaturile a cfiror marime depisese mérimea limita trebuie considerate ca si separate si neseparate cele ale ciror marimi sunt mai mici. 76De’o importan{i vitali in procesul de separare sunt proporfiile geometrice ale separatorului, densitatea specifica a particulelor ce urmeazi a fi separate gi viteza debitului gazului. in separatorul ciclon de inalti fiabilitate un vartej separa particulele din gaz, acesta fiind produs de catre un distribuitor in care iau nastere viteze mari de rotafie a gazului. Particulele din gaz se migcli de asemenea cu vitezi mare in jurul axului cilindrului si sunt astfel supuse la 0 accelerajie radial’, adesea ajungind la cdteva sute de ori valoarea accelerafiei gravitafionale a piméntului, Datoriti acestei accelerafii, intensitatea ridicata a fortelor centrifuge care actioneaza spre exterior, acjioneaza asupra particulelor. Particulele aruncate pe peretele separatorului alunee’ in interiorul rezervorului unde imdn separate de gaz. Eficienfa de separare creste odati cu eresterea densitiii specifice a particulelor si cu cresterea vitezei de gaz. Oricum, o crestere a vitezei debitului de gaz conduce la o crestere a pierderii de presiune, Gazul decontaminat si purificat pardseste separatorul printr-un tub de imersie central, Acest tub este inconjurat de o rama tioas cu o muchie special, ascufiti, pentru a evita intrarea lichidelor in tubul imersat. ‘ApSirdtoarea special a rezervorului previne ridicarea si intrarea lichidelor separate. Separatoarele ciclon au fost realizate fn scopul cercetarii stiinfifice si sunt prin urmare bazate pe precizia fundamentelor privind proiectarea si dimensionarea lor. {in limita vitezei gazului (masuraté in tubul de imersie) intre 2 - 30 m/s, separatoarele funcjioneaz’ perfect si in ciuda fluctuafiilor extreme ale gazului, la 0 separare practic complet. La vitezele mari ale gazului, picaturile mai fine (de aproximativ 3 ~ 4 wm) sunt dispersate pe cfind la viteze mai mici se adund in picdturi mai mari eare pot fi usor separate. Gazul patruns prin legitura de intrare este trecut edtre ciclonul axial in scopul ajungerii in sectiunea de separare. Gazul pitrunde axial c&tre ciclonul axial, unde primeste 0 migcare de Pentru o anumitd viteza de curgere a gazului acceleratia centrifugal depaseste pe cea tafionala a pamantului de céteva sute de ori. Prin urmare, particulele fine de praf si lichid nu pot urmari exact liniile de curent ale gazului deoarece ele sunt aruncate spre percte de catre forte centrifugale mari. {in curentul de gaz in general forfele de presiune care actioneaza catre interior sunt in echilibru cu forfele centrifugale. Pierderea de presiune care predomind in liniile de curent ale se datoreazi vitezelor mai mici care apar in apropierea peretelui. gazul ‘Aceste efecte dau o forfé de impingere care devine mai mare decat forja centrifugald si astfel curental este impins spre exterior ca si un debit secundar putemie. Acest debit secundar 7este de o' importanfa vitala din moment ce el conduce particulele centrifugate, in jos catre rezervor. Daca sunt previzute cu o valva de scurgere corespunzitoare, separatoarele ciclon GTS Ca gi dispozitiv de securitate, un indicator de nivel al lichidului poate fi instalat in vederca urméririi nivelului de lichid din rezervor. Optional separatorul poate fi previizut cu un cazan de apa fierbinte, pentru a preveni formarea ghefii in rezervor, De asemenea, potriviti in acest scop este 0 sexpentin’ care conduce api fierbinte sau aburi fierbingi Condensatul este eliberat printe-un canal de scurgere acfionat manual sau printr-un dispozitiv acfionat automat, controlat de un regulator de nivel al lichidului (optional). 1.8.2. Separatoare multiciclon verticale Separatoace multiciclon verticale folosese forla gravitationala si forja centrifugal ca acjiune preponderent pentru separarea particulelor lichide gi solide aflate in curentul de gaze. intrucdt aceasta forjé este mult mai mare din cauza razei mici de rotafie si a vitezei tangenfiale mari, eficienga separarii, la separatorul inerfial este mutt mai mare. Scparatorul multiciclon are o manta exterioar in care se introduc elemente centrifugale (ictoanele). Gazele sunt introduse in separator lateral, prin canalul elicoidal, cu o vitez’ tangenfiala fe, din cauza forjei centrifugale, se lipesc de de pana la 11 m/s. Particulele solide si tic mantaua interioara. Fig. 1.11, Separator multiciclon 78Datorita formei icoidale a canalului si a schimbarii secfiunii, se imprima gazelor, pe nga viteza tangenfiala, si o vitezi descendenta, Dupi centrifagare, gazele intri in feava central’ a separatorului, unde viteza ascendenti este muit mai redusi decét viteza de coborire in elementul de centrifugare. Din aceasti cauza, particulele solide $i lichide care dup’ separare, s-au lipit de manta, se vor scurge intr-un rezervor de decantare de inalti presiune. Ca urmare a vitezei de rotafie a gazelor in ciclon, presiunea staticd are o valoare minima in centru si maxima la periferia ciclonului. Diferenja de presiune dintre centru si periferie determina viteza de rotatie a gazelor. Calculul separatoarelor cu ciclon se bazeazi pe presupunerea cd, in starea de echilibru dinamic, forta centrifuga, care actioneaz’ asupra particulei solide sau lichide, este egal cu rezistenfa opus& de curentul de gaze. Eficienja separatoarelor multiciclon este carecum comparabilé cu cea a separatoarclor verticale gravitafionale dar prezint urmatoarele dezavantaje: iametrul particulelor separate este mai mare de 10 um gi deci eficienta separirii este limitata, « consum sporit de material, manoperi si energie pentru confectionarea lor; © costuri marite; © datorité spatiului mic in interiorul cicloanelor prezinté pierderi mari de presiune (cca. 1- 3 bar); i: + prin depunerile de particule solide in interiorul cicloanelor se produc obturiri parjiale sau totale ale acestora; « vitezele mari din sectiunea cicloanelor favorizeazi erodarea acestora, mai ales dact in ‘curentul de gaze sunt particule solide; ne de lichid sunt reantrenate in curentul de gaze. * particulele 1.9, FILTRE-SEPARATOARE Separatoarele combinate lichid-solid sunt pozifionate vertical si sunt proiectate st corespunda cerinfelor celor mai avansate tehnologii, Sunt in particular adaptabile pentru filtrarea gi separarea particulelor solide, sau a particulelor solide si solide din curentul de gaz. 9Proigctarea si dimensionarea sunt bazate pe coduri si directive care determin proiectarea recipientclor sub presiune. Construirea in conformitate cu standardele internationale este oferitd doar la cerere. Fig. 1.12, Filtru-separator 1. elice; 2. corp; 3. find; 4. capac; 5. tub; 6. cartus 7. racord intrare; 8. racord iesire; 9. deflector. Vitezele de rotatie dezvolta o accelerate centrifugal’ care este de céteva sute de ori mai mare decat acceleratia gravitafionala a pamantului. Chiar gi particulele fine de solide gi lichide nu pot urma exact liniile de curent ale gazului si sunt aruncate cétre peretele vasului, datoriti efectului dat de cdtre forfele gale. in camera de separare, presiunea static’ scade substantial ca gi in fiecare linie de cent curent care descrie o curbil de Ja exterior spre interior. in curentul de gaz principal, forjele care acjioneazi in sens opus sunt in echilibru cu forfele centrifugale in curentul de gaz. Stratele limita din gaz. care curg de-a lungul peretelui conductei sunt supuse unor forfe mai mici. Pierderea de presiune care predomina in curentul de principal de gaz este transmisi acestor straturi limita. Aceste efecte se datoreazii fortei de impingere a acestor strate limita care devine mai mare decat forta centrifugald si astfel curentul de gaz este impins spre interior 20ca un curent secundar putemnic. Acest curent secundar din camera de separare este foarte important, deoarece impuritiile din curent sunt aruncate catre perete, adundndu-se in camera de separare. Capacul atasat in camera de colectare a impuritigilor previne o posibila recontaminare cu particulele lichide sau solide. Gazul curat pliriseste camera de colectare gi trece printr-o jeava in camera de filtrare unde curentul de gaz curge printr-un cartus filtrant din exterior spre interior. Ultimele particule de gaz sunt astfel retinute eu ajutorul acestei operayii. Gazul curat este astfel directionat spre iesirea din filtru-separator, inlocuirea cartuselor filtrante necesit cunoasterea regulilor si prescriptiilor de securitate Este foarte important ca separatorul si fie depresurizat. in lipsa supapelor, se utilizeaz in acest scop prizele de presiune diferenfiala, Se indeparteazi capacul filtrului se clibereaz cartusul si se indeparteaza acesta. Se inlocuieste cartusul filtrant. Pentru a asigura o funcfionare fara intreruperi prea dese, este recomandat a se pastra set separat de cartuge in magazie. Cand se inlocuiese cartugurile trebuie si asigure o curijare a muchiilor sia suprafejei suportului capacului de inchidere al cartugului, astfel incdt toate impuritigile s8 fie indepartate. Fig. 1.13. Filtru-separator 2INCALZIREA, REGLAREA,MASURAREA $I ODORIZAREA GAZELOR Gazele naturale transportate se predau societifilor de distribujie sau consumatorilor industriali prin intermediul stejillor de reglere si m&surare care au in general urmétoarca compunere: + conducté de racord a stafiei de reglare si masurare (SRM), previzuta cu armaturi ‘© filtre pentru impuritati solide separator de lichide © 1-2 urepte de reglare * panouri de masurare + instalajie de incdlzire a gazelor © AMC-uris * By-pass-ul SRM ‘© armaturi diverse (supape, robinete etc); + instalajie de oderizare a gazelor; «© racordul de livrare a gazelor 2.1. INCALZIREA GAZE NATURALE incélzirea gazelor naturale apare ca o necesitate a reducerii sau a climinirii efectelor cauzate de ctre laminarea gazelor; laminarea este insotita de sediderea bruscd a temperaturii care ajunge uncori la valoarea de formare a ghetii si hidratilor. De asemenea, exist pericolul de inghejare a apei libere din gaze in conductele de impuls ale regulatoarelor condueand 1a scoaterea lor din functionarea normal, afectind si buna functionare a aparatelor din instalajiile de extracfie, transport, distribufic, inmagazinare, conducdnd la obturarea sectiunii de curgere. Pentru a combate aceste fenomene nedorit se impune incdlzirea gazelor inainte de laminarea acestora, ‘Temperatura gazului Ia iesirea din schimbatorul de caldura (T1') va fi impusé atit de temperatura, debitul si presiunea gazului care intra in instalafii eat si de factorii climatici, Este recomandabil ca temperatura Ja iesirea din schimbatorul de cildura si fie mai mare cu 2°C decat temperatura indicat in diagrama de functionare a schimbitorului si se va urméri ca temperatura, dupa ultima laminare s& nu fie mai mica de +5°C.Prin schimbator de caildurd se infelege un aparat sau o instalajie care are drept scop realizarea unui transfer de eaildura de la un corp mai cald la un corp mai rece. Cele dowd corpuri intre care are loc transferul de cldura sunt denumifi agenti termici (purtitori de caldur’); corpul mai cald care cedeazi cildura gi se racegte se numeste agent primar, iar corpul mai rece, care preia cdldura cedati de primul se numeste agent secundar. Dup& modul de transfer al ealdurii de Ia agentul primar la cel secundar rezulti: > schimbator de amestec, in care cei doi agenti vin in contact unul cu altul > schimbitoare de suprafafa, transferul de caldurd se face prin intermediul unui perete > schimbitoare cu tuburi termice in care transferul de cdldurd se face prin intermediul unui fluid de lueru. Fig.2.1. ineilzitor indirect de gaze Lpicior ; 2fund inferior ;3-manta inferioard ; d-racord intrare gaz ;S-racord ievire gaz ; 6-placd tubular ;7-racord retur apa caldé ;8-manta superioard ;9-sicand ;10-feava fierbétor ; 11-capac “superior :12-racord tur apd calda ;12-aerisitor ;14-supapa siguransa 5Determinarea necesarului de Relatii fe calcul caldura Cerinte | Necesar de cata | \ [7 Q800kw | S800 calito direct | lncalzitor electric — creat ealdinatiiae Incalzitor direct eee 7 S/ 10kw Debitul de gaz Q - volumul de gaz ce trece prin regulator in unitatea de timp. Presiunea nominal Pn Presiunea de intrare Presiunea de inchidere Pi > > > Presiunea de iesire > > Grupa de reglare GR este valoarea care indied, in procente, abaterea maxima a presiunii de iesire P2 fafd de presiunea reglata Par v Grupa de presiunii de incbidere GI este dati de valoarea maxima, exprimati in procente,a abaterii presiunii de iesire P2 fai de presiunea reglaté P2r > KG-coefficient de debit(depinde de forma si sectiunea ventilului) fn procesul de reglare a gazelor naturale intervin urmitoarele situatii $i condisionar ‘* _ presiunea amonte de regulator variaza in limite largi debitele de gaze supuse reglirii, variazi in limite largi, debitele orare la varful de consum fiind in unele cazuri de 2+3 ori mai mari decét cele minime presiunea aval de regulator trebuie si fic constanté, indiferent de variatia debitului sia presiunii amonte de regulator; procesul reglarii gazelor trebuie si se desfisoare in mod continuu si in deplind sigurangi pentra a nu pune in pericol procesele tehnologice si instalayiile de utilizare a 28gazelor. Mentinerea presiunii constante a gazelor $i reducerea acesteia se realizeaza cu ajutorul regulatoarelor de gaze Sisiemul de reglare/siguranf va avea in componenfi regulatoare de presiune gaz gi sistemul de sigurang Regulatoarele vor respecta condiille impuse de normele, normativele si standardele in vigoare. Sistemul de siguranf’ poate fi compus: > dintr-un sistem de blocare a fluxului de gaz. la supra si/sau subpresiune gaz si 0 supapa de siguranf% cu evacuare in atmosfera a gazului in cazul depasirii limitei de suprapresiune prescrisa; > dintr-un regulator cu monitor activ si o supapa de siguranta. Aparatele de blocare a fluxului de gaz, odat’ declansate, se vor putea repune in starea inijiala doar prin interventie manuald locala. Se va reduce pe cat posibil volumul de gaze evacuat in atmosfera. {in cazul in care intre presiunea de intrare maxima (P_max) si presiunea de iesire admis’ (Pr sam) exist relafiile Py mac—P2_atm > 16 gi Ps max /P2_aim >1,6 se va utiliza un dispozitiv de siguranfa suplimentar, care poate fi un dispozitiv de siguranta cu blocarea vehiculatii gazelor prin instalatie. Dispozitivele de siguranfé vor permite o crestere a presiunii admise de maxim 1,1 x P2 sim Pentru sistemul de blocare al fluxului de gaz se accepta ca acesta si faci corp comun cu regulatorul de presiune gaz. 2.2.1, REGULATOARE DE PRESIUNE PROPORTIONALE CU ACTIONARE INDIRECTA Acest tip de reguilatoare se fabric’ in conformitate eu STAS 7134-82. Schema de funcfionare si principiul constructiv sunt redate in figura 2.1. Presiunile nominale de lucru pentru acest tip de regulatoare sunt 0,5, 16, 25, 40, 64, 80, 100 bar. 2Fig. 2.1. Schema de principiu 1. Element de prescricre; 2. element de actionare; 3. element de comparafic; 4, membrana de echilibrare; 5. element de exec Pentru un debit supus reglirii de 10-100 % din debitul maxim, regulatoarele de presiune cu actionare indirect se impart in trei grupe, de reglare, corespunzator deviafici presiunii din aval (reglati) de la valoarea presiunii prescrise si anume: GR. 2,5 = 2,5% din prs GR.S=45% din ps GR.10= + 10% din. Dupa grupa presiunii de inchidere, regulatoarele cu acfionare indirect se impart conform abaterii de reglare pozitiva admisa in cadrul presiunii de inchidere, in % din valoarea prescrist a presiunii de iesire (pa), fn: GI.10=+ 10%, GL. 20 = + 20%; GL 30=+30% Nivelul de zgomot admis este de 80 dB, dar poate depisi si 90 dB. Histerezisul reprezintd rezistentd interna a regulatorului si trebuie, sd se incadreze in urmatoarcle clase: GR. 2,5 = 4%, valoarca histerezisului din presiunea de iesire pass GAR. 5 = 8%, valoarea histerezisului din presiunea de iesire pass GR. 10 =10%, valoarea histerezisului din presiunea de iesire px. Dintre regulatoare de presiune cu acjionare indirecti (ou pilot) pot fi enumerate unmitoarcle: a) Regulatoare de tip RP-A3 — diametrul 50, 80, 100, 150, 200, 250, 300 (mm); 16 bar; = presiunca de iegire: 2+6 bar = presiunea de intrare 30- debite 230+60.000, m¥/h." b) —_Regulatoare de tip RP.A. 5 = diametrul 50, 80, 100, 150, 200, 250, 300 (mm); - _ presiunea de intrare 664 bar; - _ presiunea de iesire: 6+16 bar; - debite 300 + 58.000, mh. 2.2.2, REGULATOARE DE PRESIUNE PROPORTIONALE CU ACTIONARE DIRECTA Constructia gi condijiile de verificare pentru acest tip de regulatoare sunt reglementate prin STAS 996-82, Schema de principiu si de funcfionare a regulatoarelor directe este redatit in figura 2.2. Fig. 2.2. Regulator de presiune direct, tip RPG 350. 1. Corp, 2. scaun, 3. ij, 4. membrana, 5, servomotor Regulatoarele de presiune, proporfiale, cu acfionare directi, au rolul de a menjine constant mérimea presiunii de iesire, p2, in limitele prescrise, indiferent de variatia marimii presiunii E de intrare pr si variajia debitului de gaze, q, prin variatia sectiunii organului de execufie. a7Diametrele nominale sunt 20, 25, 32, 40, 50, 80, 150, 200, 250, 300 (mm). Presiunile nominale sunt: 0,1, 1, 2,5, 4, 6, 10, 16,25, 64, 100, 180, 210 bar. Nivelut de zgomot: 80 4B. Grupa de relare admis, in % din valoarea prescrisi a presiunii de iesire de refering (px): GR. 2,9 = 4 2,5% din pr GR.5=#5% din prs, GR.10=4 10% din pos GR. 20 =# 20% din pr. Grupele presiunii de fnchidere, reprezentind abaterea de reglare pozitiva admisi in cadrul presiunii de inchidere, in % din valoarea prescrisé a presiunii de iesire po. GIL.10=+ 10% din ps GI. 20=+ 20% din pa; GIL.30=+ 30% din pas GIL. 50 =+ 50% din pas GL. 100 = + 100% din 3. Regulator indirect de presiune tip RPA 3 1. Robinet de reglare, 2. reductor cu filtru, 3. servoregulator 32Grupele de reglare, reprezentind valoarca histerezisului in % din presiunea de iesire prescris& sunt: GR. 2,5=44% din par; GR. 5=+8% din prs, GR. 10=4 10% din prs, GR. 20= 420% din py. Dintre regulatoare de presiune, proporfionale, cu actionare direct pot fi enumerate urmatoarele: a) Regulatoare de presiune tip RP.G.: ~ diametrul nominal: 20+200, mm; = presiunea de intrare: 0,50#7, bar; = presiunea de iesire: 0,02:0,05, bar; = debitul 0,05+2, mn. b) Regulatoare de uz casnie: = diametrul nominal: 20+50, mm; = presiunea de intrare: 0,20+25, bar; = presfunea de iesire: 0,015+2, bar; = debitul: 10+100, m¥/h. c) Regulatoare antiinghet R.P.A.L - diainetrul nominal: 25/8, mm; presiunea de intrare: 64+210, bar; presiunea de iesire: 0,5+6,5 , bar; debitul: 36 m/h. Regulatoarele indiferent de grupa de ine re, NU SUNT ORGANE DE iNCHIDERE. Oricat de performant ar fi un regulator de presiune, mai ales utilizat la debite si presiuni mari si la puternice variatii ale acestor parametri si in condifiile tratarii necorespunzatoare @ gazelor naturale (filtrare, separare, uscare), existd intotdeauna posibilitatea intririi acestuia in zone de sub sau suprapresiunie a valorilor supuse reglarii si de aceea trebuie echipate cu dispozitive de blocaj. Reglatea dispozitivelor de blocaj, 1a presiuni diferenjiate, permite trecerea de pe 0 rampa de reglare in alta in mod automat. 33Regulatoarele modeme exclud, de regula, reglarea in mai multe trept inseriate, acolo unde presiunea in amonte este foarte mare (30+70 bar), prima treapti de reglare este indicaté afi un turboexpander (30+70 bar)/(2+6 bar). La rafii mari de reglare efectul detentei cu rezultat ricirea gazelor naturale, trebuie preluat de incdlzirea gazelor amonte de regulator astfel ca in aval s& se objiné 22+5°C, pentru a se evita dupa caz formarea criohidratilor. Majoritatea regulatoarelor de presiune folosite la ora actuala fn instalatiile de gaz metan, au grupa de inchidere GI 30 %, in timp ce plaja valorilor standardizate este mult mai mare: 10, 20, 30, 50, 100. Acelasi lucru este valabil pentru grupa de reglare unde intalnim foarte frecvent GR 5 gi GR 10, dar mai pujin GR 2,5 care ar duce la cresterea preciziei regliri. Un alt aspect negativ, pentru actualele instaletii de reglare a gazului metan, il constituie faptul cd se folosese regulatoare la care presiunea, de impuls sau de eomparatie, se preia direct din corpul regulatorului, acest fapt influenfind direct grupa de reglare a regulatorului, pentru motivul e& jn acea zonii regimul de curgere al fluidului de luera, nu este stabil si implicit presiunea de impuls nu poate avea 0 valoare cét mai exact gi cét mai constant. in momentul de fafa, atat din considerente de protectie a mediului cét si financiare in normativele elaborate de Comunitatea Europeand se acorda o important deosebita seeuritafit instalagiilor de reglare, mai precis s-a renunjat la varianta in care la o crestere accidentala a presiunii de gaz din instalafie, accast suprapresiune sa fie preluata de o supapa de sigurang’ si sf fie refulatd, si s-a inlocuit cu clemente de sigurangA principale, dispozitivele de blocare gi ‘cuun element de siguranga secundar. Din punct de vedere al protectiei instalatiilor si implicit al consumatorilor de gaze naturale, normele europene in domeniu impun o dublé protectic pe conducta de gaz la cresterea sau descresterca accidental a presiunii gazelor, acest lucru impunand de fapt montajul pe Kinga regulatorul de presiune gi a doua dispozitive de blocare, Iucru care face ca instalayile de gaz si devin’ extrem de costisitoare si extrem de mari din punct de vedere al gabaritului. De aceea, marea majoritate a constructorilor de echipamente folosite pentru reglarea presiunii gazelor naturale au apelat cu sueces la fabriearea regulatoarelor de presiune dotate cu dispozitive de blocare incorporate, conform schemei din figura 2.4. czFig. 2.4. Schema regulatorutui de prestune cu dispozitiv de blocare incorporat imbunatafirea performangelor aparatelor se realizeaza prin micsorarea grupei de reglare si a grupei de inchidere a regulatoarclor cat si de addugare ta functiile de reglare si de control a aparatului, a functiei de sigurangé prin incorporarea in aparate a dispozitivelor de blocare la sub si suprapresiune, imbunatifirea grupei de reglare si a grupei de inchidere se face prin utilizarea, pentru diferite domenii de presiuni de iegire a unui numar cét mai mare de arcuri de prescriere. Astfel prin aceste misuri asiguri 0 rigurozitate mai mare in amplasarea regulatoarelor in instalatii c4t si urmérirea ca aceste aparate si fie alese cat mai corect cu putin{%, finfind cont si de coeficientul de debit al aparatului, KG, pe care la ora actual’ majoritatea produedtorilor de regulatoare il determina experimental, urmand ca pasul urmitor fn alegerea aparatului sa fie dati de un calcul matematic pentru calculul coeficentului de debit si implicit de alegerea cat mai corecta a aparatului care va fi folosit in instalati. Funcfionarea regulatoarelor se caracterizeazi prin curbele caracteristice functionale ale ‘pa =M(q), curbe care se refer’ la variajia presiunii de iesire in functie de debit, la 0 presiune de intrare constanta. ‘Aceste curbe se traseazi la verificarea funefionarii regulatoarelor, iar cu ajutorul acestor urbe si a valorilor cu care s-au trasat aceste curbe, se pot determina grupa de reglare si grupa de inchidere ale acestor aparate, Prin definifie, grupa presiunii de inchidere, este dati de valoarea maxima exprimata in procente, a abaterii presiunii de iesire fags de marimea presiunii reglate, in domeniul presiunii 5de inchidere. Valorile care pot fi luate de grupa de inchidere (GI) sunt standardizate si sunt urmitoarele: 10, 20, 30, 50, 100. Cum se poate observa si din figura 2.5, valoarea presiunii de inchidere a regulatoarelor se poate determina la valoarea zero a debitului, valoare Ia care regulatorul de presiune este = part GI %. obligat si inchida iar exprimarea matematicd a presiunii de inchidere este: p; Fig. 2.5. Caracteristica functionalé: a unui regulator 2,3, SISTEMUL DE MASURARE $1 ANALIZA CALITATE GAZ Selec{ia unei metode si a unor echipamente de masurare pentru niste cerinfe date, este in general, o problema complexai Procedura de selectie cea mai uzuala face apel la figuri gi tabele pentru a indica, printr- iminare, acele tebnici de masurare care nu satisfac aplicatia utilizatorului. un proces de Calea de urmat este de a restringe alegerea procedurilor si a echipamentelor catre cele care indeplinese sau se apropie cel mai mult de cerinfele aplicafiei in eauza, Pentru a declanga procedura de alegere, sigur c& este important de a sti ce trebuie masurat, ite pentru examinarea performanfelor acestor echipamente si Sunt proceduri considerdim ca este util si se apeleze fa proceduri standard. Astfel, considerafiile de bazii ar fi: > performanele tchnice si metrologice; > proprictatile fluidului de masurat; 36> instalare si intreyinere; > condifii de mediu; > aspecte economice. ‘Aceste considerafii sunt interactive si ele pot fi completate cu unele aspecte aparent secundare, dar care pot avea efecte importante, chiar restrictive, asupra echipamentelor de miisurare, cum ar fi: curifirea, purjarea, inchiderea, ete. Principalele variabile ale procedurii de selectare sunt prezentate in lista urmitoare. Cand un echipament de misurare nu indeplineste cerinfele unei aplicafii intr-una din cele cinci considerafii, el este automat eliminat din procesul de selectic. > Performante tehi exactitatea, repetabilitatca, liniaritatea, ice si metrologi domeniu de masurare, caiderea de presiune, caracteristici ale semnalului de iesire, timp de rispuns si incertitudine, > Condifiile instalafiei: orientare, direotia de curgere, tronson amonte si aval, dimensiuni conduct, spajiu de operare pentru service, efectul vibratiilor locale, pozitia robinetilor, dotarea cu accesorii (filtre, dispozitive de uniformizare a curgerii, eliminatoare de atmosferice, efectul pulsatiilor-debit aer, traductoare de presiune si temperaturi et instabil. > Proprictifile fuiduluis gaze naturale, temperatura, presiune, densitate, greutate specific’, vascozitate, lubricitate, proprietiti chimice, compresibilitate, abrazivitate, prezenta altor faze, prezenfa altor componenti este interzist, erondnd grav precizia masuraxii, indiferent de sistemu! utilizat > Condifii de mediu: efectele temperaturii ambiante, efectele umiditafii, factorii de siguran{%, efectele presiunii, interferente electrice. > Considera{ii economice: pret de achizifionare, costuri de instalare, costuri de exploatare, costuri de intrefinere, costuri de calibrare, durata de serviciu, costul pieselor de , optimizari tehnice. schimb si disponibilitatea acestora, energia consumat Orice echipament periferie racordat la sistemul de misurare trebuie proiectat astfel incdt si nu se interfereze cu procesul de misurare, Daci odorizarea se efectueazi in cadrul stat de masurare, trebuie ca odorizantul sa fie injectat in aval de elementul primar de masurare. Pulsafiile presiunii gazului gi a debitului provocate, de exemplu de un regulator de debit care ar putea compromite precizia aparatului primar de masurare, trebuie reduse inca din faza de proiectare. a7Temperatura gazelor in liniile de misurare dotate cu dispozitive de preincalzire amonte trebuie s& fie menfinuti intr-un domeniu acceptabil de temperatura, in condi functionare normale si pentru debite cuprinse fntre 5% si 100% din eapacitatea nominala. ‘Acest domeniu de temperaturi acceptabile depinde de domenjul de temperaturi specificate pentru aparatul primar de misurare si dispozitivul de conversic. Pentru masurarea cantitijii de gaze vehiculate prin IT SRM se va utiliza un panou de ‘masuré comercial, alestuit din una, douk sau mai multe linii de misurd dintre care cel putin o linic va fi de rezervai (in funefie de marimea IT ). Configuratia sistemului de msura va fi in aya fel proiectata incdt efectuarea verificarii metrologice sau a intretinerii aparatului de masurd si nu necesite intreruperea fluxului de gaz, in condifiile masuririi debitului de gaz. Echiparea panoului de masurii se va face de comun acord cu operatorul IT si se poate face intr-una din urmatoarele variante: > sisteme de masura cu element deprimogen, > sisteme de masurd eu contoare cu pistoane rotative & sisteme de masuri cu contoare cu turbina > sisteme de misurd eu contoare cu ultrasunete Sistemul de misurd ales se va monta aval de sistemul de reglare/siguranfa iar marimea aparatului de misura ales va fi in concordanti cu posibilitijile de verificare metrologic a instrumentului fn cadrul laboratoarelor acreditate pentru verificare metrologica de pe teritoriul Romani Din punct de vedere al configuratiei sistemului de masur& ales, caracteristicilor aparatului de masur’, al montajului si al exploatirii respectiv intretinerii acestuia, se vor respecta reglementarile in vigoare. Sistemul va avea capabilitatea de a inregistra, indica local si la distanfa debitul (corectat si necorectat), presiunea gi temperatura punctului de misurare, alarme de sistem si de proces pentru fiecare aparat de miisurd in parte. Sistemul trebuie s& posede capacitatea de a accepta compozifii de gaz introduse manual sau primite de la un gazcromatograf on-line. Utilizarea unui gaz-cromatograf oneline se va face doar la dorinja expresi a operatorului instalayi Gazcromatograful utilizat pentra determinarea caracteristicilor fizico-chimice ale gazului, va indica si transmite compozifia gazului analizat cu 0 precizie de min +/- 0,1% si puterea calorificd inferioara si superioar’, indicele Wobbe, densitatea absoluta si relativa. ae2.4, SISTEMUL DE ODORIZARE Sistemul de odorizare va fi astfel dimensionat incdt s& realizeze o odorizare automata a gazelor vehiculate prin IT SRM gi si asigure o dozare continua a odorizantului pentru 0 perioada de minim 1 lund (calculata Ja debitul maxim). Sistemul va permite utilizarea agentului de odorizare, astfel ined si se asigure un nivel de odorizare in conformitate cu prevederile specifice aflate in vigoare. Punctul de introducere a odorizantului in fluxul de gaze se va afla in aval de sistemul de misura. Sisiemul va confine echipament de comanda a odorizatii. Dozarea agentului de odorizare va fi corelatt eu debitul de gaz vehiculat prin IT, respectind valorile admise, Sistemul va confine si un recipient de schimb pentra depozitarea agentului odorizant. Se vor respecta prevederile si normele referitoare la protectia mediului. 2.8, ARMATURI DE INCHIDERE Se vor alege armituri care si permiti inchiderea total a fluxului de gaz si a edror func{ionare si nu fie influenfata de eventualele impurititi antrenate in gaz. Vor avea acelasi diametru nominal cu conducta pe care se monteazd. Poziionarea lor in instalajie va trebui si faciliteze edt mai mult operafiile de intretinere. Acfionarea lor va fi manuala si posibil de efectuat de un singur operator. Pentru armaturile de dimensiuni mari se vor prevedea by-pass-uri pentru egalizarea presiunilor astfel incat echipamentele montate aval de armaturd si nu fie supuse unui soc la deschiderea armaturii respective. 2.6, APARATURA DE INSTRUMENTATIE, CONDUCTE, Instalatia tehnologicd va confine aparate de indicare local a parametrilor de lucru gi op- -tional in funcfic de situatie, senzori si traductoare pentru indicarea la distanjé a parametrilor de lucru. Montajul manometrelor indicatoare pe instalatie se va face astfel incat sa se permiti ca la schimbare, acestea sa poata si fie izolate si depresurizate de pe instalafie, fird ca fluxul de gaze prin aceasta si se intrerupa. Clasa de precizie al manometrelor utilizate va fi de cel putin 3,2. EDClasa de precizie al termometrelor uilizate va fi de cel pugin 1, Conductele si conductele de impuls vor fi astfel pozitionate ineat sa se asigure un acces ct mai optim la echipamentele tehnologice si eventual vor fi sprijinite pentru a se evita eventuale tensiuni, Unde este cazul se vor prevedea podeje sau sc&ri metalice pentru intervenfia la echipamente. Acolo unde este cazul, se vor monta in incintele instalatiilor tehnologice sesizoare de gaz cu semnalizare localé optica si acustic’ la depisirea concentratici admise de gaz. 2.7, SISTEM DE COMANDA, MONITORIZARE SI TRANSMISIE DATE Aceste sisteme trebuic s& asigure, in primul rind achizifia datelor de la procesul supus automatizitii si in al doilea rand s& realizeze controlul acestuia pe baza unui program. Instalayia va fi echipati cu un calculator de proces cu modul de transmisie la distanfa a datelor ( RTU ) care va sigura monitorizarea local, transmiterea la distani a tuturor parametrilor de Iucru care sunt necesari pentru supravegherea si funefionarea in siguran{é a IT Aceasta va permite totodatd si actionarea de la distant a armiturilor de izolare a statici. RTU va furniza minim urmatorii parametiii catre un sistem de dispecerizare: > presiune de intrare/iesire in IT de pe fiecare direetie de alimentare in parte > temperatura de intrare/iesire din IT pe fiecare direcfie de alimentare in parte > semnal de alarma la depisirea ciderii de presiune admise pe ficcare din echipamentele aflate in componenta sistemului de separare/filtrare > alarme la atingerea nivelului maxim de impuritaji lichide si solide la fiecare din echipamentele aflate in componenfa sistemului de separare/filtrare > alarmé la atingerea nivelului maxim de impuritii lichide si solide la recipientul de colectare al acestora > alarme la declangarea tuturor dispozitivelor de siguranta ( dispozitive de blocare, supape de siguranjé, etc) din componenta sistemului de reglare/siguranfi > de la sistemul de misurare: - debitul instantaneu corectat pe fiecare aparat in parte > debitul cumulat pe fiecare direefie de livrare in unitifi de volum gi in unitafi de energie > semnal de alarmi Ja atingerea nivelului minim de odorizant din rezervorul instalajiei de odorizare rT> semnale privind detectarea acumuliilor de gaze datorate scApirilor in incintele in care se amplaseaza IT > alarme la ciderea tensiunii de alimentare cu energie electric’ > alarme la patrunderea prin efractie in incintele IT RTU va dispune de posibilitatea de acfionare a armiturilor de izolare, monitorizarea pozitici robinetelor si monitorizarea functionarii cromatografului on-line ( acolo unde este cazul) Funciile minime ale RTU vor fi urmitoarele: > achizifie de date atat pentru marimi digitale cat si pentru marimi analogice gi telecomanda a robinetelor de izolare alarmare din corectorul PTZ. > verificare domenii parametrii achizitionati > control local, programare si configurare > comunicafii Achizifia de date se va face pe cale analogica si digitald prin intemediul interfetei seriale cu traductoarele si/sau contoarele, ii masurafi de la traductoarele inteligente n canalele de intrare se vor prelua parame! precum si starea traductorilor de alarmare, iar prin canalele de iegire se vor transmite semnale pentru comanda robinetelor de izolare. RTU va permite upgradarea ulterioara. RTU va transmite alarmele din corectorul PTZ ( calculatorul de debit ) cu care este dotat aparatul de misuri, in cazul in care parametrii ies din domeniul prestabilit al parametrilor masurafi. Controlul local se referi Ja existena unui set minim de funefii pe un display al ‘echipamentului pentru programare gi control al RTU precum si posibilitatea de accesare local de la un laptop pentru depanare si/sau preluarea local a datelor memorate prin intermediul ‘unui program. Toate datele masurate pe care le livreaza la iesire pentru a fi transmise trebuie sa fie direct convertite in unitafi de masura care sa respecte standardele europene. RTU va fi montat astfel incét si permita functionarea corespunzétoare a tuturor instalafiflor existente in SRM. Alimentarea cu energie electric’ a RTU va fi 220V15% gi va fi prevazuta cu o baterie tampon pentru funcfionare de minim 2 oe de la orice intrerupere accidentala a alimentarii cu EE. aFiecare RTU va avea un switch pentru deconectare in caz. de urgenfa si va fi obligatoriu conectat la sursa de alimentare printr-o siguranfa rapida, Intrarile gi iesirile in RTU vor fi etichetate conform schemei electrice de conexiuni, Canalele de intrare si iegire vor fi securizate contra puncrilor accidentale la masa astfel incat dacd dintr-o cauzi oarecare unul dintre canale a avut de suferit si. nu se intrerup4 funcfionarea RTU. Se va prevedea obligatia fumizorului de echipamente de a furiza odaté cu echipamentele si urmatoarele: > software-ul cere va rula pe RTU pentru programate, monitorizare si achizitii date > odatd cu licenjele software-ului gi toate drepturile de administratie si programare precum si accesul total la datcle furnizate prin intermediul interfefelor RTU > documentatia tehnicd de instalare, siructura datelor din RTU, fige de calibrate ale echipamentelor utilizate precum si instruire utilizatori. Cablurile si conductorii pentru alimentarea cu curent de joasé tensiune si/sau transmiterea de informafii, utilizati in configuratia IT, se vor instala in aga fel inedt si se excluda cét mai mult posibil o influenga reciproca. Cablurile si echipamentele clectrice se vor proteja impotriva supratensiunilor, Pentru dispozitivele electronice se vor utiliza unitiji de protecfie de sensibilitate mirité, Cablurile pentru transmiterea de semnale cétre sistemul de proces, se Vor proteja impotriva unor aefiuni mecanice accidentale, prin montarea pe estacade speciale Datele vor fi selectate si transmise in funcfie de importanté la dispeceratele zonale sau dispeceratul central. 2.8. ODORIZAREA GAZELOR NATURALE 2.8.1, CONSIDERATH GENERALE Odorizarea gazelor este 0 masura de siguranfi pentru consumatorii de gaze. Gazul odorizant care scapai din instalafiile de transport, distributic si utilizare, trebuie si fie recunoscut prin mirosul caracteristic al odorizantul Din acest motiv, pentru asigurarea securitifii consumatorilor de gaze s-a trecut la ulilizarea unor substanfe urat mirositoare cunoscute sub numele de agenji de odorizare sau odorizanti care pot pune usor in evidenfa, in timp util , scurgerile, respectiv prezenja si pericolul gazelor naturale intr-o incintd, in scopul prevenirii unor explozii si accidente. Scopul odorizirii gazelor este asigurarea securitafii consumatorilor de gaze in sensul evitarii pericolului de explozie si a asfixierii, aPentru gazele naturale s-a adoptat coeficientul de siguranfa egal cu 5, deci intensitatea odorizirii trebuie asigurati pentru punerea in evidenji a prezenfei gazelor in aer in concentratie de 1% (limita inferioara de explozie este de 5%). Pentru gazele toxice (din prima familie) odorizarea trebuie si pund in evident o concentrafie a gazelor de cel mult 0,2%. Gazele naturale vor fi odorizate permanent de catre intreprinderea furnizoare, nefiind permis furnizarea gazelor neodorizate. in cazuri speciale, la obiectivele racordate direct la conductele de transport, se pot furniza gaze neodorizate, in mésura in care acest lucru este necesar proceselor tehnologice si numai la cererea consumatorului. in aceste intreprinderi sunt necesare a se lua alte misuri de securitate care si inlocuiasea odorizarea, Ca urmare a multiplelor cazuri de explozii s-a elaborat SR 13406, care stabileste condifiile tehnice care trebuiesc indeplinite de agemtii de odorizare si de aparatele utilizate la odorizarea gazelor naturale 2.8.2, METODE DE OpORIZARE, in practica industrial’ existé mai multe tipuri de instalafii de odorizare din care numeri > prin evaporare; > cu fitil; > prin picurare; > prin injectie. Concentrafia agentului de odorizare in gazele combustibile este independenta de tipul instalatiei de odorizare. Pentru toate aceste tipuri de instalatii de odorizare este necesar ca odorizantul s& fie dispersat uniform si constant in cantitatea necesara asigurtirii concentratici dorite de odorizant in tot fluxul de gaz. Acest lucru se poate realiza numai printr-o bund corelare intre debitul de odorizant injectat si debitul de gaze naturale odorizate precum gi printr-o viteza de evaporare satisficdtoare a odorizantului respectiv. Gazele naturale trebuie odorizate continuu in asa fel incdt treapta de miros 2 corespunzitoare treptei de percepere a mirosului in amestecul de gaz. si aer si se atinga inainte ca nivelul de concentratici de gaz in acrul din incinta respectivé si devina critic, respectiv inainte de atingerea limitei de inflamabilitate, indiferent de tipul instalajiei de odorizare, B2.8.2.1, ODORIZAREA PRIN EVAPORARE Instalatia de odorizare prin evaporare (odorizatorul) se bazeazi pe principiul evapor odorizantului respective gi antrendtii vaporilor rezultafi cu un curent de gaz preluat chiar din conducta principald de transport. Odorizatorul prin evaporare se monteazi pe un by-pass al conductei principale de transport, debitul de gaz prin by-pass fiind preluat chiar din conducta de gaz. cu ajutorul unui robinet de reglare care asigurd proporfia necesara dintre odorizant si fluxul principal de gaz natural prin reglarea debitului de gaz prin by-pass, cantitatea evaporati de odorizant fiind urmatita la indicatorul de nivel. Dupa evaporare, curentul de gaz si odorizant se amesteck tn aval cu fluxul principal din conduct, Normal, dozarea agentului de odorizare, respectiv a debitului de gaz, trecut prin by-pass trebuie reglat automat in funcjie de debitul fluxului de gaz din conducta principal, Ayantajul instalaiilor de odorizare prin evaporare const in simplitatea lor si faptul c& asigurd o proporfionalitate viguroasd relativ constant in condifiile in care odorantul este corespunzitor, iar presiunea si temperatura gazului supus odorizirii variazi in limite concentrafii constante a sirdnse, Dezavantajul consti in dificultitile de asigurare a un odorantului in gaze naturale, Aceste odorizatoare se construiese pentru presiuni nominale de 10 pana la 64 atmosfere. Fig.2.5. Odorizare prin evaporare 1+ conducta de gaz; 2- robinet de reglare; 3-recipient odorizant ; 4 ~ supapé de siguranta; 5-nivelmetru ; 6—conducti de golire; 7-diafragma 2.8.2.2, ODORIZAREA CU FITIL Principiul de funetionare este aseménitor cu cel al odorizatorului de evaporare, cu deosebirea c& dozajul cantitagii de odorant in gaz, se realizeaza prin dispozitivul cu fitil. ryia, de Odorantul este adsorbit de fiti, trece in partea superioara prin capilarele ace unde va fi anirenat de curentul de gaz de pe by-pass, care in aval se amestecdi cu gazele din conduct, Debitul de gaz de pe ocolitor se asigura prin introducerea unui dispozitiv de strangulare in curentul principal de gaz. Ajustarea proporfiei odorizant-gaz se face din robinetul de reglaj, prin care se asigura trecerea unui anumit debit de gaze prin dispozitivul cu fitil. I-conductdi de gaz; 2—robinet de reglare; 3 ~ recipient odorizant; Afutil; 5~nivelmetru; 6— diafragmas 2.8.2.3, ODORIZAREA PRIN PICURARE Odorizatorul prin picurare se utilizeaz’ pentru odorizarea unor debite mici de gaze naturale gi pentru consumatori izola{i. Prineipiul de functionare a odorizatorului prin picurare const in realizarea dozarii debi ui dorit de agent de odorizare cu ajutorul unui robinet de ¢ al recipientului cu odorizant. Din acest recipient, reglare montat pe racordul de i picdturile de odorizant cad in rezervorul tampon de unde sunt preluate de un curent de gaze de pe conducta de by-pass si duse in conducta principal de transport. Aceast metoda nu asiguri © proporfionalitate riguroasi (respectarea normei). Fig.2.7, Odoricare prin picurare 1 — Conducta gaz; 2—diafragmé; 3 — recipient odorizant; 4-robinet de reglare; S- rezervor tampon ; 6 ~ by-pass a2.8. 4, ODORIZAREA PRIN INSECTIE Acest procedeu const% in injecfia continu’ a unor doze de agent de odorizare in fluxul de gaz natural cu ajutorul unei pompe dozatoare in functie de debitul gazului respectiv, totul realizdndu-se cu respectarea riguroasi a proporjionalitafii fay de norma. Principala componenti a acestci instalafii este pompa dozatoare care este acfionata de un motor electric sau un electromagnet, Instalafia este relativ complicats si necesitS o intrefinere bund. Fig.2.8, Odorizare prin injectie 2-injector ; 3-supapai sens unie ; 4 - dispozitiv masurare odorizant ; 5- Je conductét gaz conducté injectie ; 6-pompa ; 7-fileru ; 8- nivelmetru ; 9-recipient odorizant ; 10-indicator de nivel ; I]-robinet ; 12-conductdl comand@ ; 13-conducté aerisire ; 14-manometru ;15- conducté transvazare odorizant ; 16-recipient stocare odorizant ;17-modul automatizare ;18- sistem de méisurare 461.1, DESHMPRATAREA GAZELOR NATURALE LA TEMPERATURIJOASE, Prin destinderea gazelor naturale de la o presiune faltd la valori mai mici ale acesteia, ‘Aird transfer de cildurd sau de lucru mecanic, deci destindere cu entalpie constanti, are loc 0 scddere de temperaturd, 0 racire a fluidului (efectul Joule Thomson). Conform teoriei lui H. Secbaum, in calcule, se poate considera o scédere a temperaturii prin laminarea (destinderea) gazelor naturale de 2+4 °C pentru fiecare 10 bar (Kgffem?), cidere de presiune, sau in medie de cca. 1°C la o detent de 3 bar (Kgifem?). Criogenia, prin laminarea gazelor naturale, cdnd se dispune de presiunea necesard, este cea mai economic metodii de deshidratare si retinere a unor frac{ii constituiente, mecanismul find: = schimbarea condijiilor de stare (in special temperatura), ceea ce provoacd trecerea vaporilor de ap& confinufi in gaze, in starea lichida; = proprietatea hidratilor de a rejine vaporii de ap’, = dupa separarea si evacuarea apei condensate, iar dup& caz, descompunerea hidratilor prin inhibitori, dacd valoarea negativa a temperaturii permite, incepe reducerea confinutului in hidrocarburi care se si stabilizeazd usor la temperaturi scdzute, crescénd astfel randamentul recuperirii, Tehnica temperatutilor joase se numeste ,,CRIOGENIE” si in multe fari constituie o economicitiii, spectrului larg de aplicare si specializare inginereasc’ specifica, dato: posibilititilor de asociere a metodei cu alte tehnologii (absortie, adsorbjie, producerea de energie, depozitarea atmosferics a produselor refrigerate, transportul lichidelor volatile, producerea G.P.L., a G.N.L., a deparafindtrii ulejurilor utilizate in aviatie si tehnica spatial’, recuperarea unor constituienji ca de exemplu: etilena, hidrocarburi halogenate, hidrogen gazos, azot etc). Coborirea temperaturii fluxului de gaze citre temperaturi ,criogenice”, impune asigurarea unor cicluri eficiente, ireversibile, cu randamente ridicate pentru schimbul de caldura, cu pierderi reduse de cfduri (izolatii performante), iar in zona rece”, echipamentul si fie executat din ofeluri putemic aliate, austenitice, inoxidabile etc. Imperativele de restrictic si ealitate, general valabile, sunt totusi diferentiate, functie de scopul si temperaturile necesare criogendrii procesului Procesul de separare gi refinere a apei sub forma de vapori, ca si a hidrocarburilor si a altor constituienfi din gazele naturale mu depinde numai de temperatura obinuté princriogenie (racire), facto find: ce influenfeaza aplicabilitatca, eficienfa si economicitatea metodei > posibilitatea objinerii reducerii de presiune, deci a detentei gazelor naturale, la o valoare corespunzitoare c&derii de temperaturd impusi, find a se face apel la precomprimare > locul unde se doreste aplicarea procesului criogenie in traseul tehnologic al gazelor naturale: a gura sondei, céind acestea produc cu presiuni mult superioare celor necesare in conductele colectoare din cdmpul de extracfie si pentru transport (de exemplu 150 bar fafa de 40 + 60 bar); Psupratay = 100 a faza de extractie din depozite subterane, unde paep = 80 + 120 bar (in faza + 30 bar; de preluare a importurilor de gaze cu presiuni de 55 + 65 bar si predari in initiala) si presiunea in conductele de transport este de 20 la punetele conducte cu presiuni de transport de 20 + 40 bar; in combinafie en alte procedee de deshidratare; la stafiile de reglare si masurare la care presiunea din amonte are valori de 30+ 50 bar, unde gazale se lamineaza in prezent prin regulatoare pentru a fi predate in sistemele de distribuyie sau la utilizatori directi, la 2 + 6 bar. > posibilitatea prercirii gazelor naturale, daca nu se dispun de o presiune inifial& suficienta objinerii detentei de presiune, respectiv de temperaturd, > posibilitatea preinedlzirii gazelor cdnd condifiile de presiune impun acest lucru; v compozitia gazelor naturale care influenfeaz’, la temperaturi joase, procesul separdrii si cel de formare a crighidrajilor, deoarece in cazul unui amestec de hidrocarburi acestia nu se formeaza la o temperatura bine definitd si nici la media temperaturilor componentilor individuali, deci comportamentul acestora este de ,,hidrafi ai unui amestec de componenti ai gazulu > debitul masic de gaze naturale supus racir "5 transmis in ,,viteze” in anumite componente ale instalatiei (separatoare, filtre, incdlzitoare, ricitoare, turbodetender, dupa caz injectia de inhibitori, dispozitive de evacuare etc) ca si in bilanful de debit caloric, poate defini Jimitele de aplicabilitate ale procesului criogenie pentru locul si scopul stabilits } rejinerea apei libere (sérati si dulee) si a impuritajilor solide tnaintea instalafiei de ricire, pentru cé acestea complica si pot compromite aplicarea proceduri de eriogenie; > po ilitatea valorificarii optime a incdlzirii sau ricirii gazelor prin utilizarea unor surse naturale (temperaturi ambiante sctizute utilizate in prerdcitoare aer/gaz, schimb de calduri (existenfa altor instalautilitaji in zona de amplasare ca de exemplu agent termic, instalatii electrice ete); > fractionarea si combinarea procedurilor de criogenie jinand seama de utilizare:absorbtic si adsorbjie; > posibilitagi de utilizare a energici electrice si mecanice, ca produse secundare ale destinderii prin turboexpander ce poate acfiona un generator electric, compresor de gaze, pompe de lichid ete; v compararea tehnico-economick cu alte procedee (absorbie, adsorbtie, injectie de inhibitori) in functie de parametrii disponibili ai gazelor naturale, scopul gi performanjele impuse. Alte ari, ulilizeaz’ pe scari larga criogenia in industria gazieri in petrochimie, in rafinrii, in procese chimice ete. in Roménia, in activitatea specified ,,gazului metan” (CHs > 90%), cu excepfia sondelor cu presiuni mari si duze de laminare (situafii din ce in ce mai rar intélnite) dar la care se urmarea reducerea presiunilor, deshidratarea nefiind monitorizaté (chiar daci rezulta in consecin{8), procedeul nu se aplici. In industria chimicd si petrochimica, sunt aplicate solujii criogenice, dar mai putin pe seama detentei de presiune prin expandare. Utilizarea turboexpanderelor pentru obfinerea detentei de presiune si implicit pentru ea gazelor este posibili si eficienti deoarece: > se asigur& refinerea apei sub forma de vapori, implicit un punet de roudi covenabil, plecdnd de la detenta de presiune intre stocajele subteranc, punctele de import gi conductele de transport, > se utilizeaza energia de detent functie de debite, diferenj& de presiuni si temperaturi, pentru producerea de energie electriecd necesara in instalatfile proprii sau dup caz, de alimentare a unor rejele zonale. ‘Acest lucru este esenfial in condifiile descentralizarii producyiei de energie electrica, a utilizarii tuturor resurselor si a cresterii pre{ului / kW. Lichidele in cantititi apreciabile pot duce la obturarea conductele de transport, conducand 1a c&deri de presiuni insemnate (mai ales pe fondul scéderii generalizate de presiuni), marind totodata consumul energetic la stafile de comprimare, deregland gi afectind procesul de transport, distributie si utilizare a gazclor concomitent cu vicierea masurii debitelor.Gazul metan produs de schelele de extractie contin fracfii condensabile valoroase (generic denumite de personalul de exploatare condensat sau gazolini) care nerefinute, nestabilizate si nevalorificate la producatorul de gaze, la evacuarea din conduete la presiunea aatmosferied se pierd sau se degradeazi prin evaporarea fractiilor volatile. fn plus, refularea lichidelor eare confin fracjii condensabile, urme de tifei si ulei de la stafiile de comprimare, de regula ia mediu ambiant (culturi, pasuni, paduri, ape) conduc a poluarea acestor zone si pot genera ineendii si accidente umane. 1.2. UTILIZAREA SEPARARU LA TEMPERATURIJOASE PENTRU CONSTITUIENTIL DIN GAZELE NATURALE Industria gazieri din Romania trebuie priviti unitar indiferent de sursa gazelor (gaze naturale libere si asociate, produse de subunitijile Petrom S.A. Bucuresti, inclusiv off shore - Petromar Constanfa, Romgaz Medias, orice alt producdtor-concesionar, transportator, importator de gaze etc) deoarcce prin sistemul najional de conducte magistrale, gazele naturale se amestecti in proporfii variabile in diferite zone si chiar la diferite ore din aceeasi zi. Daca ponderea gazelor natulare din Bazinul Transilvaniei reprezenta la sférsitul anilor 1980 cca 70% din total productie interna, in prezent a sc&zut, iar in perspectiva apropiata va fi de ca 40 + 50%.Compozitia gazelor naturale variazi semnificativ intre zic&minte, intre gazele libere si cele asociate, intre acestea si cele produse off shore etc.in prezent si in perspectiva industria gaziera in ansamblul ei, reprezinta 0 component principal a bazei de resurse energetice primare, iar aceasta conditioneaz relansarea economici nafionale cu toate implicafiile politice, sociale gi de nivel de trai.fn acelasi timp, in toate farile cu industrie gaziera, aceasti ramura este foarte performant’, cu conditia ca in desfiigurarea activitatilor, latura cantitativa (productia) sa fie ponderatat cu profitabilitatea, indicatorul sintetic hotérdtor in economia de piafé.Prin prisma acestor considerente, de regula nerespectate in prezent, trebuiesc cunoscute si aplicate procesele criogenice. Coneluziondnd problema tratarii gezelor naturale in Romania la producdtori in sensul asigurarii unor conditii de transport, distribujie si utilizare este necorespunzitoare, rezultind urmatoarle aspecte: > pierderi efective de gaze pentru refuularea impuritajilor din conducte; > pierderi economice de bilan, producfie/uaze facturate, datorita eronarii in tot lantul tehnologie; consumat Ia stafiile de comprimare, pentru invingerea tezistenjelor hidraulice in conductele de transport si distributie; > pierderi prin neutilizarea unor energii potentiale, ca de exemplu diferenta de presiune, in condifiile tn care intensitatea consumurilor energetice esteaberant de mare, ca gi costurile in producerea energi > poluarea mediului ambiant si a apclor concomitent cu cresterea premizelor pentru incendii, accidente tehnice si umane. 1.3, PROCESE CRIOGENICE, 1.3.1, ADSORBTIA Prin cobordrea temperaturii gazelor naturale (schimb de calduri sau detent) in vecinatatea temperaturii de condensare a constituientilor sub forma de vapori, acestia vor fi puternic adsorbiti de etre substanfele active (silicagel, cfrbune activ, alumini activata, site moleculare ete). Hidrocarburile lichide, extrase de reguli la temperaturi ambiante, prin cobordrea, temperaturii de lucru se pot recupera in cantititi sporite de componengi usori (prin adsorbjie). 13.2. LICHEFIEREA Prin criogenie se extrage si valorificd gazolina, alji constituiengi si etanul din gazcle naturale daci acestea sunt rcite la - 70,5°C, permitand depozitarea lor (la rece) in starea lichida la presiunea atmosfericd si transportul lor. ‘Aceasti solujic trebuie insi comparaté tehnic, economic gi din punct de vedere al siguranfei in exploatare cu cele care iau in considerare funcfionarea la temperatura am dar la o presiune mai mare (cca 3 bar). 13. . INGHETAREA Este 0 metoda utilizata cu preciidere pentru extragerea parafinei si a componentelor care ar putea produce gheafa in ulciurile utilizate Ia motoarele cu rezefie (lehnica spafiala) sau la cele amplasate in condifii climaterice foarte reci (zonele arctice). Gazele cu conjinut ridicat de vapori de apa, vapori de ulei si alte impuritifi sunt tratate (uscate) prin inghejare, utilizdnd detenta sau schimbiitoare de caldurd, COr din gazele naturale se separ $i extrage la ~ 111°C gi 17,6 bar, iar Ha$ la -158°C gi 3,5 bar.4. ABSORBTIA Ca gi la adsorbjie, operarea cu temperaturi joase sporeste eficienta instalafilor, se reduce ratia de absorbant circulat si se diminueazd pierderile din acesta, se sporeste selectivitatea intre fractile CHs si CaH6, ete. 1.3.5, FRACTIONAREA Pentru separarea si recuperarea hidrocarburilor usoare (etilenul din etan, demetenizare) fracfionarea cea mai eficienté se face Ia temperaturi criogenice, operatiile puténd fi efectuate la temperaturi joase. Temperatura refluxului la demetanizare este de -129°C, iar pentru separarea etilenului de etan de-73,3°C. ThS dintr-un gaz cu mult confinut de sulf, poate fi distilat la temperaturi de reflux de - B3°C. EXTRACTIA LA RECE Extracfia la rece, la diferite temperaturi joase este folositi la deparafinarea si ezasfaltarea uleiurilor lubrefiante Recuperarea hidrocarburilor aromatice din amestecuri complexe de hidrocarburi se face deasemenea utilizind tehnici criogenice pentru a se objine temperaturile si presiunile critice de separare. 1.3.7. CRISTALIZAREA FRACTIONATA Prin criogenie se anuleazd gradul de separare intre diversi constituenti, formarea structurii cristaline exeluzand moleculele straine. 1.3.8, FENOMENE FIZICE $I DINAMICA PROCESULUI DE SEPARARE LA TEMPERATURT JOASE in principal, fenomenele fizice specifice condensirii vaporilor sunt: > condensarea normal; > condensarea retrograda;> efectul Joule - Thompson; > hicratarea hidrocarburilor; > formarea criohidratilor. Separarea vaporilor din gazcle naturale finind scama numai de presiune, debit, temperatura gi compozitia gazelor (relafii termodinamice) nu asigura randamentul scontat, fenomenul find complex si de accea trebuie luate in considerare gi urmatoarele conditionari: > utilizarea datelor experimentale; > procedeele tehnologice utilizate si gradul de incarcare al instalafiilor componente, care corespunde unui ,optim” limitat, mai mic decat cel maxim teoretic; > interactiunea Ja temperaturi joase intre moleculele de api si moleculele de hidrocarburi; > separatoarele, ca element ichnic principal de eficienfi a refinerii produsului condensarii, trebuie si fie performante, Iuand in considerare: © viteza, optima de curgere a gazului pentru a se asigura grad maxim de separare si coeficient minim de antrenare a particulelor separate; © durate de trecere a fluxului de gaze prin separator; © structurarea construcfici interioare, tipul separatorului (multiciclon, coalescent, funcjii multiple ete); © asigurarea permanent a cotrolului fazelor si evacuarea automat a condensatului; ©. calitatea ofelurilor si tehnologiilor folosite la fabricarea separatoarelor. > cficientizarca procesului de separare prin combinarea diferitelor proceduri si prineipii, prin utilizarea facilitatilor existente gi valorificarea produsului conjinut; > dinamica procesului trebuie asigurat& printr-un inalt grad de programare gi automatizare; > presiunile gi temperaturile optime de separare depind de raportul favorabil al fractiilor Cs (acolo unde acestea existi) fafa de hidrocarburile inferioare din lichidul din separator, raport ce difer’ de la 0 compozitie la alta, datorita efectului de dizolvare al hidrocarburilor superioare in cele inferioare (pentru gazele mai sérace in hidrocarburi superioare, temperatura optim’ este de - 10+0°C); > procesul optim de separare este "in trepte", unde faza gazoasi se cevacucazi continuu din sistem, presiunea scade treptat, iar 7componentii usori evacuai din lichid nu mai au timpul necesar antrendii de coraponenti greis > penimu gazele care nu au condifii de ricire prin destindere se utilizeaz& racitoare cu amoniae, propan, butan combinate cu comprimarea acestora, utilizarea de inhibitori glicolici ete; > cand se dispune de presiuni ridicate ce pot fi utilizate pentru racire prin detent, procesul de separare poate fi: ‘© independent; © auxiliar altor proceduri si in combinatie cu acestea; © curecuperare de energie, tip turboexpander; cu inhibitori sau fara; cu prericire sau preinedlzire; pumai pentru refinerea vaporilor de ap’ sau / si concomitent a hidrocarburilor vusor condensabile; © _uilizand separatoare de temperatura joasé, cu sau fir8 serpentind de incalzire la partea inferioar’s © dispozitive de evacuare a condensatului; 1.4, SOLUJIL TEMNOLOGICE UTILIZATE iN OPERAREA LA TEMPERATURL JOASE 1.4.1. PRINCIPIL GENERALE Recapituland, aplicarea criogeniei in industria gazelor naturale, chimizare si petrochimie, se refera > refinetea apei sub formal de vapori, pe seama detentei de presiune la sondele in producties > cresterea productivitafii si reducerea cheltuiclilor de operare la instalatiile de absortie si adsorbtie prin ricirea gazelor in amonte de acestea, pe seama detentei de presiune sau prin schimbitoare de cAldur’, scopul urmérit fiind deshidratarea gazelor, > fractionarea gi resinerea hidrocarburilor grele din gazele naturale; v refinerea azotului, bioxidului de carbon, bioxidului de sulf, ete din gazele naturale; > objinerca si in uncle cazuri depozitarea si transportul gazelor petroliere elichefiate; > fractionaris > fractionari cu mare rezolufic in industria chimica gi petrochimicd cu Umiditotea de _satumatie,g /Nm* referiri nu numai la hidrocarburi. mo [_Unidicte 760giim® _|_OaPE LPOOSP a Eee E 0 igs 300) 200-1 ty 0 1 560 Br t- 50 | 40 : 3 eet r 2 Sot &. [tLe ye P| 73|+— & € ie i m4 3 a + 2 IS T os fe c 0 ee eee | 030} Aig ad aa 020 CI HH i 6 te ccc i 0075) | 8355 j~ + oH O04: 0030} }— 7 ue ima “0020 |} oe | Fig. 1 ror 760 - 50 -40-30-20-10 0 10 50 100 150 0 250300 35 Jemperatura °C Conginutul de umiditate al gazelor naturale 9Ke Rak ~ co 0 130 18 0 0 0 Ko 0 1a w 100 ” ‘ E tose thy sitstol so EalelpioD le 0% Entropia D120" Wee 0 BF aa eae asa 2 Fig. 1.2. Diagrama i-s a gazului metan pentru 1 kg de substana 70a rr = w aT vdilaliger Fig. 1.3. Diagrama T-s a gazului metan pentru 1 kg de substantiiCriogenia se utilizeazt si in domeni utilitigilor casnice ete. Fiecare din aplicafiile teoretice si practice a tehnicii criogeniei, comport scheme tchnologice diferite si complexe, specifice scopului urmarit, dar in principiu acestea au in industrici alimentare, alte industrii in sectorul comun: ~ _ bariere de separare a lichidelor libere si a impuritatilor solide; -e - schimbatoare de cAldurd (racire sau incalzire), cu rol de pres instalajia de criogenie propriu~ icuarea acestor impurita , preancdlzire dupa - instalafii de depozitare, introducere, purificare gi recuperare a inhibitorilor pentru descompunerea sau prevenirea formarii hidratilor; = instalafii de depozitare, circulare, schimb de cildura etc, in cireuitul fluidelor de racire; = instalafii de objinere a,,,frigului” care pot fi prin detenta gazelor. Nomograma din figura 1.3., permite calculu! confinutului de umiditate a gazelor functie de temperatura si presiune gi permite dimensionarea diferentei de presiune (detentei) pentru objinerea unui anumit punct de rous si a cantitafii de api ce trebuie separata dup condensare si apoi evacuata. Diagramele din figurile 1.2. gi 1.3. redau comportarea gazului metan pentru 1 kg de substanji,.in coordonate i - s si T - s, deasemenea necesare calculelor tehnologice a comportirii gazelor in functie de temperatura si presiune sub aspectul entropiei (Keal / Kg K) ial entalpiei (Keal /Kg). Solufia de principiu pentru refinerea din gaze a vaporilor prin ricire (detentitricire), 0 reprezinta urmatoarea schema tehnologicd din figura 1.4. aoa Fig. 1.4, Schema de principin privind retinerea vaporilor de apa din gazele naturale prin récire S- sondt de gaze naturale; 1. bariera de separatoare si file pentru impurititi lichide si solide; 2. ‘dispositiv de detent prin laminare; 3. instalajie de injectie inhibitor; 4, schimbétor de caldurd (récitor ‘gaze /gaze); 5, schimbetor de céldurd (racire gaze / fluid frigorifc) si vaporizator pentru fluidul de récire; 6. instalajie care asigurd ciculatia fluidului frigorifie in récitorul 5; 7. separator de hidrocarburi condensate api + inhibitor’ hidratoti din gacele racite, cu sau far serpentind de incdlzire la partea inferioard; 8. recuperator de inhibitori; 9, depozit de apd extras din gazele naturale; 10. instalayie de recuperare si stabilizare a hidrocarburilor lichide separate prin rdcire din gazele naturale. 72Dimensionarea tehnologic’ si economi presiunea disponibila si debitele sondelor; instalajiilor ce compun schema depinde de: confinutul in vapori de ap’; confinutul in hidrocarburi condensabile; temperatura gazelor la capul de eruptie; punetul de rou ce trebuie realizat; presiunea gazelor dup tratarea prin frig si fie corespunztoare transportului acestora citre utilizatori, eu sau fara stafii de comprimare; posibilitatea valorific&rii produselor extrase, recuperarea inhibitorilor, a fluidului frigorific si evacuarea apei sia produsclor separate far a afecta calitatea mediului si a se asigura evitarea condifiilor de periculozitate; > utilizarea unor facilitigi locale; > optimizarca consumurilor energetice, materiale si de operare prin calculatoare de proces si automatizarea acestuia; > compararea tehnico - economic’, in condiille concrete cu solutiile de tratare prin absortie, adsorbjie sau cu cele de realizare a unor tehnologii mixte cu acestea. > este necesar a se stabili cantitatea de inhibitorii utilizafi pentru. parametri conereti > ricirea adiabatic, in schimbaitorul de cildura (vaporizator) gaze / fluid frigorific (reper 5), poate utiliza ca agent de ricire lichid, C3Hs, NH, freon ete, prin comprimarea acestora gi ulterior vaporizarea; > ricirea prin comprimarea si apoi destinderea (detenta) gazelor, este posibili tchnic dar nu este indicat economic decat in eazuri speciale; > la presiuni inalte si la temperaturi sciizute (dupa detenta si / sau, schimbatoare de cdldura) crese cantitatile de lichide separate, deci metoda deshidratirii prin frig trebuie aplicaté numai atunci cind se dispune de presiuni fnalte dupa detent’, chiar dacd intervine si ricizea prin schimbatoare - ricitoare; > exist o presiune optima de separare pentru fiecare component ca urmare a unei anume temperaturi dar si a domeniului condensérii retrograde; separatoarele (reper 7), pot fi int-o singurd treaptd sau in mai multe trepte, de diferite concepiii si solutii construetive, dar ea clement de dimensionare de baz este limitarea vitezei gazelor, dimensionarea inilfimii acestuia, deoarece antrenarea lichidelor condensate este proportional cu viteza curentului ascendent si invers proporfionala cu timpul de parcurs al gazelor prin separator. Separatoarele modeme, centrifugale, multicicion, cu coalescent’, cu nivele controlate automat, pentru diferitele componente lichide si evacuare automaté a acestora dau cel mai bun rezultat (funcfionare similar cu a coloanelor de fractionare) dar pot interveni in flux si vVv¥VVYVY v v coloane de stabilizare. Separatoarele funcjiondnd in ,,zona rece” trebuie confectionate din ofeluri speciale rezistenfe la temperaturi joase si la diferentele de temperatura cu mediul exterior. TSIncilzirea 1a baza separatorului pentru spilarea si descompunerea inhibitorilortapa+ criohidraji se face cu serpentine, agentul caloric flind gazul brut inainte de procedecle de ricire, apa caldi sau abur. in schimbaitoarele de ricire gaz / gaz, dae nu se folosese inhibitori, temperatura trebuie controlati si mentinuta deasupra zonei de formare a eriohidrajilor. Cand epa liberdi si hidrocarburile lichide insofesc fluxul de gaze se recomand& montarea unui separator de inalt& presiune intre capul de eruptie gi ricitorai gaz/gaz daca nu sunt indeplinite condifiile de detent prin laminare in duza), fapt ce evita formarea prematuri a criohidrajilor si méreste randamentul separicii prin récire in schimbétoare, deoarece se diminucazi transferul de céildurd (frig) eatre aceste lichide in favoarea gazelor. Separatoarele de lichide din gazele brute inaintea duzelor, se recomanda gi atunci cfind se utilizeazi fenomenul de detent, chiar dacd se folosese sau nu inhibitori, deoarece hidrocarburile reduc efeetul net al ricirii gazelor (dupa unele teorii hidrocarburile pot acfiona ca inhibitori in anumite conditii) Separatoarele lichidelor libere si a impuritiilor solide inainte de a incepe procesul de cire, chiar gi in cazul utilizirii inhibitorilor este indicata deoarece: > apa stratdi compromite regenerarea inhibitorilor, >. se produce diluarea inhibitorilor; > simpuritajile solide produe spumarea inhibitorilor si alte deranjamente. La o concepfie si o producere corecté a instalajiei din circuitul de inhibitori, pierderile totale ale acestora (mecanice, nectanseitafi etc) sunt de cea, 2027 1/ 1 milion m? gaze. Recuperarea glicolilor se poste realiza in diferite variante, cuprinzad schimbatoare de ‘caldurd, separatoare, regeneratoare, stabilizatoare ete. Dupa caz si proceduri, schimbatoarele de caldura pot fi folosite cu funefii duble (racire, inealzire), Pentru calculul puterii frigorifice, dupa studiile si experimentirile lui Langhton, se pot lua in considerare, urmitoarele repere: > un gaz bogat tipic, eu confinut ridicat de hidrocarburi condensabile, la o presiune de 35 bar si o temperatura de 27°C, necesiti pentru o racire la - 18°C, o putere frigorificd in récitoare de cea. 13.600 Keal/1000 m*, > in aceleasi condifii, un gaz cu confinut mediu de hidrocarburi, necesita cca. 11.400 Keal/1000 m?; > gazele sirace (CHs > 95%), in conditii similare vor necesita cca. 8700 Keal/1000 m; > regenerarea inhibitorilor + circuite de reintroducere a lor; > evacuarea apei; > coloane de distilare fractionata si de stabilizare; > depozitarea, transportul si valorificarea hidrocarburilor condensabile; > automatiziti, protectii, control TF