Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Mateescu

    Uploaded by

    Anonymous 2ZlymyWqmX
    13 views68 pages
    constructii metalice

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    constructii metalice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views68 pages

    Mateescu

    Uploaded by

    Anonymous 2ZlymyWqmX
    constructii metalice

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 68
    CAPITOLUL 4 V BLEVATIE A CLADIRN CU MULTE ETAJE 4.1, GENERALITATI cu multe etaje trebuie adaptatit condi- rea le are, definite prin neces re exploa- Forma in plan gi clevatie a clidirii liilor specifice functionalititilor pe care cla de suprafata, de volum si de legituri interioare si cu exteriorul, pe ¢: {area clidirii trebuie si le asigure. Forma in plan si clevatie a clidirii depind si de forma, pozitia si dimen- m gi de valoarea prescrisi a factorului C de rafata fac- ile siunile terenului de constructie prec’ folosire a terenului. Acest factor reprezinta valoarea raportului dintre s totald a plangeelor clidirii fat de suprafafa terenului de construefie. Valoares torului C acceptata in practica curopeani este 1,5 pentru clidiri rezidentiale, 2 pentru cladiri cu caracter comercial-administrativ si max 4 pentru cladirile din centrul oraselor mari. in practica american valoarea factorului de folosire a terenului atinge valori de 10 pana la 15. Accasta se explicit prin valoarea foarte ridicata a costului terenurilor de constructie si cresterea lor continua in raport cu costul constructiilor. Cu cat factorul C are o valoare mare si numérul etajelor clidirii este mai mare, cu atit disponibili e pentru alte scopuri vor fi mai mari. De exemplu pe un feren cu o suprafati de 5 000 m°, cu factorul de folosire C = 2, 0 cladire cu o suprafatd totala a plangeelor de 10 000 m? poate fi executati cu patru etaje, Suprafata construita va reprezenta 2500 m, sau cu zece etaje si in acest caz suprafata construit va fi de 1 000 in primul caz terenul rimas disponibil va fi de 2 500 m?, iar in al doilea caz 4 000 m?, deci cu 60% mai mare. Dispozitii legale ale oragului New York previid acordarea unei majorii a valorii factorului de folosire a terenului cu 20% deci C = 18 in loc de C = 15 dacti 60% din terenul de constructie este disponibil si in fata cladirii se realizeaz& opiate Avand in vedere o buni comportare la seism forma in plan a clidirii trebuie si fie compacti, regulati si pe ct posibil simetricd fat de doui axe ortogonale Forme piitrate, dreptunghiulare sau circulare, sunt solutii obisnuite ale clidirilor cu multe etaje cu structura din ofel. Scheletul de rezistenti al cladirii este dezvoltat in dowd sisteme ortogonale dup’ doua directit principale, transversal gi longitudinal cu rigiditati sensibil egale. 3 145 10) = Citi inalte cu schelet din ofet Lix uy Tx S025 Th < 02s Fig, 4.1, Situafi an plan in cazurile in care din considerente functionale sau de estetic’ a fajadelor apar unele neregularitati sub forma unor intrdnduri (fig. 4.1) dimensiunile acestora nu trebuie si depaiseascd 1/4 din dimensiunca total a clidirii pe directia res- pectiva. [4.1] in cazul unor alcatuiri neregulate in plan, acestea trebuie impartite in forme regulate compacte, prin introducerea unor rosturi antiseismice (fig. 4.2) astfel ca sii fie evitate coliziunile dintre corpuri cénd acestea ar oscila defazat Deoarece in costul total al cladirii costul fatadelor reprezinti 0 pozitie foarte important, fri a contraveni conditiilor de confort si sigurant& este de urmirit ca forma in plan a clidirii un perimetru ct mai redus. Pe de alti parte asigurati luminarea gi aerisirea natural a inciperilor gi pe c4t posibil gi a scitilor, precum si un acces cat mai direct la casa scirilor si a ascensoarelor din oricare punct al cl&dirii. trebui Prin planurile de arhitectura trebuie sii se realizeze un spatiu util maxim, prin reducerea coridoarelor inutile, prin concentrarea intr-un punct sau mai multe. in cazul clidirilor foarte extinse, a spafiilor secundare, sciri, ascensoare in plan orizontal pozitia stilpilor trebuie si fie cat mai regulata att in sens transversal cat si longitudinal, astfel ca deschiderile riglelor tr: tudinale sa fie cit mai uniforme. La clidirile la care la parter sunt amplasate spalii comerciale, stalpii din sirurile interioare vor putea fi plasati la distante mai mari unul de altul cu un pas dublu sau triplu fat de stalpii din sirurile exte nsversale i longi- joare 4.2, Rosturi anise fajadelor acestora ia res- in forme astfel ca ie foarte -urmarit Iti parte osibil gi nsoarelor j maxim, si multe, = in sens si longi- mplasate anfe mai Merioare Becisnice oluti de distributie a stalpilor ni: eT (fig. 4.3). Reducerea distantelor dintre stalpii are gi la nivele supe- rioare, este indicat in cazul unor clidiri pentru birouri si chiar pentru locuinje fn vederca obfinerii unei mai mari flexibilititi in folosire: irurilor inter impirtirea spatiului Distanfele dintre stalpii sirurilor exterioare precum gi povitia stalpilor fata de peretii de inchidere, trebuie coordonate cu sistemul de realizate al fajadclor. fn figura 4.4 sunt aritate cele cinci pozitii ale stilpilor structurii faa de peretii exteriori. In cazul stalpilor asezati in interior sau in exterior la o anumita distant fati de perete, alcituirea fajadei este independent de stalpii scheletului metalic Interior Interior Interior Fig. 4.4, Poritia stlpilor fat de peretii exteriori 147 > de rezistenti. Alcituirea fatadei este direct legatd de stalpii scheletului cand stilpi se afl in spatele, in fata si:mai al Casa sciirilor si ascensoarelor gi in in planul peretelui exterior aul cladirilor cu caracter administrativ u (fig. 45 a) ‘un nucleu sia grupurilor sanitare se realizeaz& prin coneentrarea lor intr-un nucl sau in cazul clidiilor foarte extinse in dot central alungit (fig. 4.5 b). Peretii acestor nucle sunt diafragme verticale execu- tate din beton-armat (fig. 4.6 a) sau contravantuiri metalice (fig. 4.6 b). Aceste stabilitatea nt gi seism, nucle, eventual cuplate clemente verticale alituri de cadrele metalice ale structurii, asigur spatiali a structurit si rigiditatea ei la actiunea fortelor orizontale din Rigiditatea plangeelar in comparatic cu rigi- ditatea elementelor verticale ale structurii de rezistenfi, astfel c& planseele asigura 1 planul lor, este foarte mare 148 A 8 c D Fig. 46. Cidire cu diafragme verticale sau contravantuiti comportarea spatial a ansamblului. Din acest motiv golurile in plangee trebuie si fie cat mai mici si prin amplasamentul lor s nu diuneze continuitiii saibs orizontale. fn general suprafata golurilor nu trebuie si depaseasc& 15% din supra- fata planscului fn elevatie forma cliidirii cu multe nivele, folosind cunoscuta butada Ford, poate si fie oricare cu conditia si reprezinte pe ct posibil o prism’ regulati Pentru reducerea efectului defavorabil al actiunii seismice se recomandi respectarea urmitoarelor principii [4.2] structura de rezisten\a a cladirii impreuni cu fundatia si formeze un bloc compact, simplu, cu un grad mare de simetric; = pentru reducerea maxima a efectului torsiunii in cazul Ari seismice, axa distribujiei masclor trebuie si corespunda, pe cat posibil, cu axa rigiditatilor clementelor in sectiune orizontali. Aceasti corespondentii a celor dou’ axe trebuic realizat pe toatd ‘iltimea cladirii; ~ ingltimea clidirii nu trebuie si fie prea mare in raport cu dimensiunile ci in sectiune orizontali. Pentru clidirile cu pan manda rapoarte H/B de ordinul i la max. 4; ta 20 etaje se reco: dirile situate in zonele seismi de calcul A, B si C se recomanda cde reguli 40 m pentru a evita avorabile ale excitatici asincrone a bazei structurii [4.1] ca dimensiunile in plan si nu depise: efectele ne! Dacit prin planul de arhitectura sunt previzute reduceri ale sectiunii trans. versale pe inaltimea cla \dirii acestea trebuic realizate pe liniile clementelor 149 u _ - 1 th < Fig. 4.7. Ligimile maxime ale clidirii fad de limes soclului portante ale clidirii, Rezemarile stalpilor care transmit efectul stdlpilor pe grinzi se admit numai in cazul ilor din 1 ie. Reducerile de la baza clidirilor, realizate pe linia elementelor portante pot si meargi pana la 50% din latimea L a cladirii (fig. 4.7 a), daci inilfimea soclului nu depiiseste 15% din inaltimea H a clidirii si maximum 20%, dac: fnalyimea soclului este mai mare (fig. 4.7 b). La nivelul superior al soclului elementelor de rezistenfa trebuie si preia cel putin 75% din fortele de forfecare care, comparativ, ar actiona la acest nivel 1a o clidire cu aceleasi dimensiuni, dar fra soclu. © aH Fi me a litimii lidirii 150 zl pot 1ea, 1c lui are ni, Reducerile pe iniltime, care se refer numai la o fatada (fig. 4.8 a), suma lor nu trebuie si depaseasca in total 30% din latimea de la baza clidirii si pe 1-2 etaje 10%. In cazul reducerilor simetric imii (fig. 4.8 b) acestea pe 1-2 nivele nu pot depiisi 20% din itimea de la baza cladirii indltimea cladirii, respectiv numirul etajelor, rezultt din impirtirea supra- fefci totale a plangeclor prescrisa prin tema, la suprafafa unui etaj daci aceasta este constanta pe inaltimea constructici gi findnd seama de reducerile de litime, daca acestea sunt prevazute prin planurile de arhitectura in diagrama prezentati in figura 4.9 este aritati variatia costului clementelor structurii in functie de numérul etajelor, iar in diagrama din figura 4.10 este aratatii variafia costului total al clidirii de asemenea, in functic de numirul etajelor. Din analiza diferitelor costuri, pentru condifiile americane, lund in con- Costul f pe Saft 0.0929m2) ‘0 at 9 EO ‘Str 8 7 7 Fig. 49. Costuri in funeie de num eel: 6 ar - pis, Sr sts 4+C~ ita santa, 4 sen tue = lvl lec, fC Tota indies ver § ila. ne = tepenoa pene ‘ Ang 3 Art 4 Costul tn pe S9.Ft (00929) 0 20 30 4050 4.10, Costul total fn funetie de numnul etajelor 151 siderare si costul terenului de constructie, rezulta ca cea mai avantajoasi solute pentru clidirile de locuinte, sunt clidirile cu 20 etaje [43] in tabelul 4.1 este prezentat rezultatul unui studiu tehnico-economie privind construirea unor clidiri cu. multe ctaje pentru locuinte, in functic de costul terenului de constructie pe m’, inclusiv sistemul optional de parcare auto [4.4] Tabelul 4.1 Pret tren amr optimal Sistemul optimal DMin ie ete de parce ao 7 J toc de pace 243 7 | tocuri de pareare 20 7 srs suo 357 8 sary subsol sis 9 sary subsol 730 0 rj subsol 0s u raj subs 1190 B raj subsol | 1294 “4 | aaj subsot isis 1s aj subsol 1740 16 aaj subsl i970 ” sata sol 2260 i gary subsol asm » sara) subsol sgaraj subsol in consideratiile tehnico-economice comparative intre diferitele solutii de alcdtuire, trebuie avut in vedere, ci desi clidirile nu sunt eterne, sunt totusi obiecte de indelungat ate gi c& in decursul existenfei lor trebuie si sa- tisfacd un neces lc modificari justificate prin pretentiile de imbuniti ire a conditiilor de locuit, in cazul clidirilor rezidentiale, sau de lueru, in cazul elidirilor cu er comercial-administrativ in comparatiile tehnico-cconomice a diferitelor variante trebuic avute in special la instalatii si vedere si eventualele costuri cauzate de inliturarea unor defecte ivite, in in urma unor cutremure de pimént la structura de rezistenti, clementele neportante ale clidirii. De asemenea asa cum s-a spus in aceste comparatii tehnico-economice, trebuie luat in considerare costul demokiii cliditii si eventualele recupe ri ale materialelor recuperate. ri si valorifis 152 olutic rivind costul [44] ide tusi sa ilor F ctl ein cial i gi este titi 4.2. SOLUTH DE ALCATUIRE IN PLAN SI ELEVATIE, in cc cu multe et inuare sunt prezentate ale uirile in plan si elevatie a unor clidiri je cu structura de rezistenta din ofel ® Fig, 4.11, Planul orizontal al ligiti 2 ® Palatul Administrativ CER. © fn figura 4.11 este aritat planul orizontal al Palatului Administrativ CFR Clidirea este format din urmatoarele corpuri separate prin rosturi: un corp frontal cu 12 etaje impirtit in 3 blocuri, doux corpuri laterale cu 9 ctaje, un corp cu 4 aje si un al cincilea corp cu 2 nivele. in elevafie structura de rezistenfa a celor patru corpuri este aledtuité din cadre cu noduri rigide, cu trei deschideri. Corpul al cincilea, interior, este format din parter, care serveste drept garaj gi la nivelul superior 0 sali a ghiseelor acoperiti cu ferme cu zAbrele [4.5] Cladirea cunoscutii sub numele Drei Scheibenhaus, astizi a firmei Thyssen, fost a firmei Phinix, fabricant de tevi din ofel, din care cauza stalpii sunt executati din tevi, este prezentatii in figura 4.12. Structura are trei deschideri in regiunea de mijloc, care se reduc la dowd si la una in regiunile de capit Prinderea riglelor de stilpi este articulati. Pentru preluarea forfelor orizontal sunt prevaizute patru diaftagme in peretii frontali si dou’ contravantuiri verticale continuc pe doua deschideri in sens transversal $i doua contravantuiri verticale longitudinale. fnalfin ci de 95,0 m [4.6] Cu un plan orizontal asemanator este prezentatii clidirea Facultitii de Electrotehnicd a Scolii Politehnice Superioare din Delft (fig. 4.13). Structura are in regiunea de mijloc cadre transversale cu trei deschideti, iar spre cape mai inalte aripi est 153 Fig Oo 4.12, Planul orizontal al eliiri Thyssen" Diisseldort 43. Planul orizontal Delft-Oland douii. Cadrele transversale sunt executate cu noduti rigide i ele impreunii cu cele tului fortelor orizontale, transversale care actioneazi pe suprafetele laterale ale cliditii fin sens longitudinal for fioneazit pe fejele frontale sunt preluate de numérul mare de stalpi in sens longitudinal si de 0 diafragma vertical care formeazi peretele caselor ascensoarelor. Clidirea are 22 etajele. La toate ctajele gi pe ambele parti ale cladirii sunt prevazute, in afara peretilor exteriori, galerii longitudinale pe toati lungimea clidirii in care sunt amplasate conducte $i instalatii, care asigura desfigurarea activitifii in laboratoare [4.6] in figura 4.14 este aratat planul orizontal al clidirii societatii Unilever din Hamburg. Structura este dezvoltata in trei ramuri, fiecare formati din cadre transversale cu douii deschideri si care sunt legate intr-un nucleu central de forma unui triu u sunt diafrayme din beton-armat {n interiorul nuclcului sunt amplasate trei sedri de sigurangii, case de ascensoare si grup sanitar. Cladirea are 90,6 m inaltime deasupra terenului [4.7] cinci perechi de diafragme verticale asiguré transmiterea la funda{ii a ef le orizontale care ighi echilateral, Peretii acestui nue! 15.20 Fig. 4.14, Planul orizontal al cladisii ,Unilever"-Hambur Fig, 4.15. Planul orizontal al ckiditii .Union ‘Square” Seattle USA 2 3 | rt 7 | i L | OTA ‘ \ I | Fig, 4.6. Plu onion lit

    You might also like