Curs 2

I. ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI RESPIRATOR

Aparatul respirator este alctuit din cile respiratorii (aeriene) si plmni.

CILE RESPIRATORII sunt conducte prin care aerul atmosferic este introdus n plmni, iar aerul expirat
este eliminat n mediul extern. Se deosebesc urmatoarele segmente: fosele nazale, faringele, laringele,
traheea si bronhiile.
Fosele nazale reprezint segmentul initial al cilor respiratorii si totodat segmental periferic al
analizatorului olfactiv. Comunic cu exteriorul prin narine, iar cu rinofaringele prin coane..
Cavitatea nazal este mpartit n cele dou fose de ctre septul nazal o lama vertical osteo-cartilaginoas.
Pe peretele lateral al fosei se afl cornetele nazale, 3 lame osoase nvelite in tesut bogat vascularizat. Fosele
sunt tapetate de mucoasa nazal (pituitara).
Principalele functii ale foselor nazale sunt:
- functiia respiratorie realiznd nclzirea, purificarea si umidifierea aerului inspirat.
- functia olfactiv
- functia de aprare antiinfectioas se realizeaz prin covorul muco-ciliar si mucusul ce curata
mucoasa, reflexul de strnut ce expulzeaz impuritatile ptrunse odat cu aerul si prin secretia de
imunglobuline, lizozim, interferon, etc.
- functia fonatorie fosele sunt o cavitate rezonatoare pentru sunetul fundamental emis de laringe.
Sinusurile sunt cavitati anexe ale foselor nazale, tapetate de o continuare a mucoasei acestora.
Sunt patru perechi: sinusuri maxilare, frontale, etmoidale si sfenoidale. Comunic cu fosele nazale prin
intermediul unor canale ce se deschid pe peretele lateral al fosei.
Faringele este segmentul comun cilor respiratorii si digestive. Este asezat posterior de fosele nazale si
cavitatea bucal si se continu cu laringele si esofagul.
Are 3 portiuni:
- rinofaringele comunic cu fosele nazale prin coane si cu urechea medie prin trompa lui Eustachio;
pe peretele superior se afla amigdala faringian.
- orofaringele comunic cu cavitatea bucal prin istmul gtului; pe peretii laterali gazduieste
amigdalele palatine.
- hipofaringele este segmentul inferior ce comunica anterior cu laringele si posterior cu esofagul.
Peretele faringian este alctuit din 4 tunici: adventicea, tunica muscular cu muschii ridicatori si constrictori
ai faringelui, tunica fibroas (scheletul faringelui) si tunica mucoas ce este continuarea mucoasei bucale.
Laringele este un organ cu dublu rol respirator si fonator, asezat ntre faringe si trahee, situat pe linia
median n regiunea cervical anterioara. Ca structur, laringele are un schelet cartilaginos format din 3
cartilaje neperechi: tiroid, cricoid si epiglota si 3 cartilaje perechi: aritenoizii, cartilajele corniculate si
cuneiforme, unite ntre ele prin articulatii,ligamente si membrane. Pe acest schelet se insera musculatura
laringelui.
Cavitatea laringian are forma de clepsidr, este acoperit de mucoas de tip respirator fiind mpartit de
corzile
vocale n 3 etaje:
- etajul supraglotic: epiglota si benzile ventriculare (falsele corzi vocale)
- etajul glotic: spatiul cuprins ntre corzile vocale
- etajul subglotic: aflat sub corzile vocale, ce se continu cu traheea.
Functiile laringelui:
- functia respiratorie
- functia fonatorie: laringele produce sunetul fundamental al vorbirii.
- functia de aprare a cilor respiratorii se realizeaz prin reflexul de tuse si prin nchiderea laringelui
in timpul deglutitei.

- functia de fixare toracic util n eforturile fizice.

- functia reflex: lezarea chimic sau mecanic a laringelui declanseaz bradicardie, aritmii si chiar
stop cardiac.
Traheea este un conduct fibro-cartilaginos, alctuit din 20 de inele cartilaginoase incomplete unite intre
ele, acoperite de mucoas la interior. Are 2 segmente: cervical si toracic. Ea continu laringele, si se bifurc
dnd nastere bronhiilor principale. Se situeaz in mediastinul anterior n fata esofagului.
Bronhiile principale au aceeasi structura ca si traheea si se ntind pn la nivelul hilului plmnilor unde
se ramific n bronhii lobare.
Mediastinul (mediastinum) reprezint un complex de organe situate n cavitatea toracic ntre cei doi
plmni. Conine mai multe organe i structuri : inima, vasele mari , traheea, esofagul, ganglioni limgatici,
structuri nervoase (nervul vag, nervul frenic, trunchiul simpatic toracic), ductul toracic.
PLMNII sunt organele principale ale aparatului respirator, realiznd schimbul de gaze (O2 si CO2) ntre
aerul atmosferic si snge. Sunt asezati n cavitatea toracic, fiind separati de mediastin spatiu ce gzduieste
inima, vasele mari, traheea, esofagul, timusul, canalul toracic, nervii vagi si frenici.
Fiecrui plmn i se descriu:
- vrful aflat n dreptul fosei supraclaviculare, depsind clavicula si prima coast;
- baza este larg si se sprijin pe diafragm;
- fata costala ce este n raport cu peretele toracic
- fata mediastinal ce gazduieste hilul plmnului, locul pe unde trec: bronhia principal, artera si cele 2
vene pulmonare, artera si vena bronsic, vase limfatice si nervi.
Plmnul drept este mai mare dect stngul, prezentnd 2 scizuri: oblic si orizontal, ce l mpart in 3 lobi:
superior, mijlociu si inferior. Plmnul stng are o scizur oblic ce l mparte n 2 lobi: superior si inferior.
Lobii se mpart n segmente ce sunt unitatile anatomice si functionale ale plmnului.
Structura plmnului
Cile aeriene intrapulmonare sau arborele bronsic rezult din ramificarea bronhiilor principale dup
intrarea n hil. Primele ramuri sunt bronhiile lobare ce se divid n bronhii segmentare, apoi n bronhii
lobulare urmate de bronhii terminale. Ultimele segmente sunt bronhiolele respiratorii, de la care pornesc
canalele alveolare ce se termin cu mici vezicule alveolele pulmonare.
In peretele alveolei se afl capilarele sangvine la nivelul caror se efectueaz schimburile gazoase. Acest
complex ce ncepe cu bronhiola respiratorie se numeste acin pulmonar.
Parenchimul pulmonar este tesutul conjunctiv aflat ntre lobulii si acinii pulmonari, ce asigur elasticitatea
plmnului.
Vascularizatia plmnului
Circulatia functional (mica circulatie) este reprezentat de artera pulmonar ce aduce snge neoxigenat
din ventriculul drept. Ramurile arterei urmresc ramurile bronhiilor, la nivelul acinilor aflndu-se capilarele
alveolare. De aici iau nastere venele pulmonare ce transport sngele oxigenat spre atriul stng.
Circulatia nutritiv apartine marii circulatii. Artera bronsic ia nastere din aorta toracic, aducnd snge
oxigenat pentru nutritia bronhiilor si a parenchimului pulmonar. Vena bronsic transport sngele uzat
spre atriul drept, vrsndu-se in venele azygos.
PLEURA este o membran seroas ce nveleste plmnii. Are 2 foite: visceral n contact cu plmnul si
parietal n contact cu peretele toracic.
ntre cele 2 foite se delimiteaz un spatiu virtual, cavitatea pleural n care se afl o lam de lichid ce asigur
aderenta si alunecarea foitelor pleurale n timpul miscarilor respiratorii.
RESPIRATIA este un fenomen vital ce asigur eliminarea CO2 si aportul de O2 n organism.

Ventilatia pulmonar este o succesiune de miscri alternative de inspir si expir. Schimburile gazoase
pulmonare se realizeaza datorita succesiunii ritmice a acestor doua procese: inspiratia si expiratia. In
inspiratie, aerul atmosferic patrunde prin caile respiratorii pana la nivelul alveolelor pulmonare, iar in
expiratie o parte din aerul alveonar este expulzata in exterior.
Inspirul este un proces activ prin care aerul atmosferic ajunge la nivelul alveolelor pulmonare. Inspiratia
consta in contractia muschilor inspiratori si are drept rezultat marirea volumului cutiei toracice, prin
cresterea celor trei diametre. Se realizeaz prin contractia muschilor respiratori ce determin cresterea
diametrelor cutiei toracice. Diametrul longitudinal se mareste prin contractia diafragmului, care isi
micsoreaza curbura, apasand asupra organelor abdominale, iar diametrele antero-posterior si transversal se
maresc prin orizontalizarea, ridicarea si rotatia coastelor, ca urmare a contractiei muschilor intercostali
externi. Modificarile de volum ale cutiei toracice determina modificari corespunzatoare ale volumului
plamanilor, deoarece prin pleura viscerala plamanii sunt solidari cu cutia toracica. Pelicula de lichid pleural
dintre cele doua foite pleurale favorizeaza alunecarea acestora, dar si cresterea coeziunii dintre ele. Astfel, in
inspiratie ,plamanii urmeaza expansiunea toracica si se destind pasiv.Ca urmare, presiunea intrapulmonara
scade cu 2-3mm Hg fata de cea atmosferica si de aceea aerul atmosferic patrunde in plamani. In inspiratia
fortata actioneaza si muschii inspiratori accesori, contribuind la ridicarea suplementara a coastelor.
Expirul este un proces pasiv ce are loc atunci cnd nceteaz contractia muschilor respiratori prin care aerul
din plmni este eliminat. Expiratia este un proces pasiv, in conditii obisnuite, toracele revenind la
dimensiunile sale de repaus, ca urmare a relaxarii musculaturii inspiratorii. In consecinta,plamanii nu mai
sunt tinuti in stare de tensiune si se retracta. Se creeaza astfel, in interiorul plamanilor, o presiune superioara
cu 2-4 mm Hg cele atmosferice, ceea ce face ca parte din aerul introdus anterior sa fie expulzat.
O crestere de numai 0,2% a concentratiei de CO2 din aerul alveolar, deci si din sangele arterial cu care
acesta se afla in echilibru, determina dublarea frecventei si cresterea amplitudinii respiratiilor. Scaderea
concentratiei O2 dizolvat fizic in plasma determina stimularea mai slaba a centrilor respiratori prin
mecanisme reflexe, actionand asupra centrilor respiratori, prin intermediul chemoreceptorilor sinusului
carotidian si ai crosei aortice.
Frecventa respiratorie normal este de 16-18 respiratii pe minut. Miscrile respiratorii au frecvent
constant, ritm regulat si amplitudine egal.
Respiratia are 3 timpi principali:
- schimbul gazos la nivelul membranei alveolo-capilare prin care O2 trece din aerul alveolar n snge, iar
CO2 din sngele capilar n alveole.
- transportul gazelor de la plmn la tesuturi si invers cu ajutorul hemoglobinei din
eritrocite.
- schimbul gazos la nivelul tesuturilor: O2 trece n tesuturi iar CO2 n snge.
Capacitti si volume pulmonare
n timpul respiratiei normale si fortate sunt introduce, respectiv expulzate n si din plmni cantitati specifice
de aer ce pot fi msurate prin spirometrie.
Volumul curent (VC) este volumul de aer inspirat n repaus, aproximativ 500 de mililitri.
Volumul inspirator de rezerva (VIR) este volumul de aer introdus n plmni n timpul unui inspir fortat.Este
de apoximativ 3 litri.
Volumul expirator de rezerv (VER) este volumul de aer eliminat din plmni printr-un expir fortat ce
urmeaz unui inspir normal. Cantitatea fiind de aproximativ 1 litru.
Capacitatea vital (CV) este cantitatea maxim de aer ce poate patrunde n plmni dup un inspir fortat ce
urmeaz unui expir fortat. Este totalul dintre CV, VER si VIR, fiind aproximativ 4,5-5 litri.
Volumul rezidual este aerul ce rmne in plmn dup expirul fortat, aproximativ 1,2 litri.
Capacitatea pulmonar total este suma CV si VR
Caile respiratorii aeriene se mpart n cai respiratorii superioare, medii si inferioare.
IACRS:

Definitie: grupul de afectiuni respiratorii ale cailor respiratorii superioare (nas, laringe, trahee,
bronhii), de obicei cu evolutie benigna, reprezentate prin: rinite, rinofaringite (RF),angine
/amigdalite,adenoidite, rinoadenoidite,sinuzite ,otite (OMA),laringite, epiglotite.
In funcie de evoluie i natur, poate fi inflamaie acut i cronic, banal sau specific.
A) Inflamaiile acute
RINITA ACUT BANAL SAU CORIZA ACUT (guturai, coriza, rinita acuta) reprezinta inflamaia
mucoasei nazale i faringiene specific sugarului i copilului mic. Are origine viral, fiind urmat la 2-3
zile de infecie bacterian (prin excerbarea florei saprofite locale din fosele nazale).
Epidemioligie:
-40 60% din morbiditatea copilului
-3 12% din mortalitatea infantil
-la copil: 5 -12 episoade/an
Patogenie:-factori favorizanti
-vrsta frecven crescut 2-5 ani
-sexul - frecven crescut la biei
-deficite imune locale sau sistemice
-teren atopic:alergiile, tulburarile endocrine
-starea de nutritive-rahitism ,anemia carenial, malnutriia
-focare cronice de infecie, focare cronice de infecie deviaii de sept, hipertrofii de cornete, vegetaii
adenoide
Factorii de mediu:clim(frig,umezeala),starea socio-economic,condiii de ngrijire,fumatul pasiv,poluarea
atmosferic,aerul uscat
Cauze:
Virala: 95%:
myxovs. VSR (vs. sinciial respirator), gripale, paragripale
adenovs.
rinovs.
enterovs. Coxsachie A, B
Mycoplasme
Bacteriene: cel mai frecvent incriminai sunt Streptococcus pneumoniae, Staphilococcus aureus,
Streptococcus pyogenes, Klebsiella pneumoniae,Haemophilus influenzae.
Afeciunea poate apare endemic n perioadele reci, chiar de mai multe ori pe an.
Boala poate apare si in asociere cu:
-faringit
-sinuzit
-otit medie acut (OMA)
Tablou clinic:
Boala debuteaz brusc, incubatie scurta (48-72 ore), prin semne generale
-apatie, indispoziie, apetit capricios, modificarea somnului
-curbatur, febr ore 3 zile, frison
-obstrucie nazal respiraie oral, refuzul alimentaiei
-coriz: rinoree seroas/opalescent, aderent, vscoas
- prurit nazal, stranut
-mialgii, artralgii,
Dup 1-2 zile de la debut , rinoreea este apoas, pacientul acuza cefalee frontal prin obstrucia canalului
fronto-nazal, hiposmie, anosmie, hipoacuzie, acufene.

Dup 24 ore,secreia seromucos devine mucopurulent, galben verzuie

Apare:
- tuse
-detres respiratorie moderat la sugar
vrsturi, SDA
Local:
-hiperemie faringian, a pilierilor amigdalieni
-secreii pe peretele faringian posterior ,scurse din cavum (rinofaringe)
epistaxis (copii mari)
pulmonar ronhusuri (raluri de transmisie)
La rinoscopie se constat mucoasa pituitara congestionat, turgescent, scldat n secreii mucopurulente.
Treptat secreia diminu i n 6-8 zile dispar toate semnele morbide i apare vindecarea. Uneori, guturaiul
se poate complica cu sinuzite, otite, laringotraheite, bronite, amigdalite acute. Tusea persista inca 3-4
saptamani.
Se recomanda solicitarea unei noi consultatii in urmatoarele situatii:
-febra > 39 C
-copilul refuza ingerarea de lichide
-otalgie, otoree
-somnolenta
-respiratii frecvente / dificile
-tuse persistenta
-rash cutanat
-simptomele nu se amelioreaza dupa 7-10 zile
Investigatii de laborator:
-nu sunt necesare la copilul cu rinofaringita necomplicata
-aspectul muco-purulent al secretiilor nazale NU semnifica o suprainfectie bacteriana
Investigaiile paraclinice se cer atunci cand:
-evoluie nefavorabil dup 3 -5 zile de tratament
-modificarea simptomatologiei ce sugereaz suprainfecie bacterian
Apare:
-sdr. biologic inflamator absent/prez. (VSH, CRP)
-limfocitoz
Alte examinari necesare:
-ex.ORL
-radiografie pulmonar
Diagnostic diferential:
-rinofaringita din debutul unor boli infecto-contagioase (rujeola, varicela)
-acutizarea unor afectiuni cronice (adenoidite, rinite alergice)
-rinoree persistenta, unilaterala, cu secretii sanguinolente => CORP STRAIN
-unele boli ale tractului respirator pot debuta cu tablou clinic de rinofaringita:
-laringita obstructiva, abces periamigdalian, abces retrofaringian: pe parcursul evolutiei unei rinofaringite
apar stridor / tiraj / disfagie
-faringo-amigdalite streptococice: odinofagie brusc instalata / hiperemie faringiana intensa si net delimitata /
exsudat amigdalian / adenopatie latero-cervicala sensibila
-pneumonie: febra > 38,5 C / stare generala alterata / tuse productiva, frecventa / dispnee / tiraj / durere
toracica / polipnee
Rinofaringitele acute sunt insotite de congestia mucoasei sinusale si a timpanului, neavand semnificatia unor
complicatii.

Complicatii:
otita medie acuta sugerata de: otalgie, otoree / somn agitat / iritabilitate / inapetenta / febra > 38,5 C sau
febra prelungita > 4 zile sau febra care reapare dupa o perioada de afebrilitate / prelungirea simptomelor > 57 zile
- diagnostic prin otoscopie pneumatica
sinuzita bacteriana sugerata de: persitenta simptomelor > 10-14 zile / febra > 39C / secretii purulente
care persista > 3-4 zile consecutive / dureri spontane sau provocate (presiune, percutie) cu localizare
supraorbitala sau facial unilateral
- nu e necesara Rx sinusuri la copilul < 6 ani
Profilaxie:
-splarea minilor, acoperirea nasului i gurii n timpul strnutului i tusei
-evitarea aglomerrilor, contactului cu persoane bolnave
-clirea organismului
-triajul bolnavilor/purttorilor la intrarea n colectivitate
Tratamentul este simptomatic,la domiciliu ,daca nu exista semne de complicatie
Tratament: repaus, lichide suficiente, regim echilibrat, vitamine, n special C.
Se spitalizeaza in urmatoarele situatii:
a. sugar cu febra > 39 C
b. evolutie prelungita > 10 zile
c. complicatii: otita, sinuzita
!!! NU se recomanda tratament antibiotic in rino-faringite (etiologie virala) deoarece creste riscul de aparitie
a unor reactii adverse (reactii alergice, diaree, infectii micotice, dezvoltarea rezistentei bacteriene)
Tratamentul consta in:
-Msuri generale: camer bine aerisit, umidifierea atmosferei, baie zilnic ,evitarea supranclzirii
-Izolare (!!! contagios 1-2 zile anterior debutului)
Regim alimentar:n funcie de tolerana digestive,hidratare ! ! !,alimente doar dac/ce vrea
Msuri fizice:
- hipotermizante mpachetri, baie/du
-dezobstrucie nazal: - instilatiile nazale cu solutii saline fluidifica secretiile nazale si faciliteaza
indepartarea acestora => ser fiziologic (5-10 picaturi)
-aspirarea secretiilor cu pompa / "batista bebelusului" / la camera de garda
-decubit ventral pt. drenajul secreiilor nazale
- hidratarea orala creste fluiditatea secretiilor - bauturile calde (folosite traditional)
Tratament medicamentos simptomatic:
-Antipiretice/antiinflamatoare:
Paracetamol 10 - 15mg/kg/d, 3 - 4ori/zi (max.40-50mg/kg/zi), po/ir/parenteral
Ibuprofen 7-10mg/kg/d, 3 ori/zi, po
Algocalmin 10 - 15mg/kg/d, maxim 4 doze/zi, (max. 50 mg/kg/zi) po/ir -nu este indicat risc de
agranulocitoza (0,5/10000) si anafilaxie
Aspirina = contraindicat sub 6 ani sdr. Reye
Vasoconstrictoare-Sol. efedrin 1, 0,5
- au eficienta de scurta durata
- produc rinita chimica (> 2-3 zile)
- produc congestie nazala de rebound
- exista riscul absorbtiei sistemice: agitatie, sedare, convulsii
- antitusivele (dextrometorfan), antihistaminicele si mucoliticele NU SUNT EFICIENTE
- NU mucoliticele cresc fluiditatea secretiilor, ci hidratarea orala si instilatiile nazale cu ser fiziologic

- codeina si derivatele opiacee sunt contraindicate la sugar si copilul mic din cauza efectelor adverse
(convulsii)
-Antiinflamatoare cortizonice
-Asociaii vasocostr./antiinfl. + Ab (Neomicin)
-Tratamentul complicatiilor otita, sinuzita :Amoxicilina 50 mg/kg/zi, 3 prize, 7-10 zile
Antiinflamatoare cortizonice
Asociaii vasocostr./antiinfl. + Ab (Neomicin)
Indicaiile antibioterapiei :
Excepional de la debut, la prematuri, nou-nscui sau sugari mici, malnutrii
n caz de suprainfecie bacterian sugerat de:
-reapariia febrei
-modificarea strii generale
-adenopatii (AP)
-apariia depozitelor amigdaliene
-rinoree purulent persistent, secreii purulente n cavum
Empiric:ampicilin, amoxicilin, macrolide, CFS I
Educatia membrilor familiei are un rol important in tratamentul bolii:
-explicatiile acordate parintilor despre etiologie si evolutia naturala a bolii reprezinta o metoda de reducere a
presiunilor exercitate de acestia pentru indicatia antibioticului la copilul cu rinofaringita
- febra > 38 C: tratament antitermic cu paracetamol si Nurofen administrate la fiecare 4 ore; se va mentine
inca 24 de ore de afebrilitate
- cresterea aportului de lichide pentru mentinerea secretiilor in stare fluida, usor de drenat
-instilatii nazale cu ser fiziologic, 5-10 pic. in fiecare nara, apoi indepartarea mecanica a secretiilor cu
pompa
- dezobstructia nazala e indicata inaintea meselor
- boala poate fi prevenita prin spalat frecvent pe maini si evitarea contactului cu persoane bolnave, fiind
transmisa pe cale aerogena si prin contact direct cu persoana infectata
Complicatii:
adenoidit, etmoidit, OMA, otomastoidit, sinuzit
laringotraheobronit acut
broniolit
pneumonie
adenopatii satelite
diaree parenteral (extradigestiv)
convulsii febrile, meningism
meningoencefalit
O forma clinica speciala o constituie rinita alergica. Cnd rinita este provocata de polen se numeste
febra de fn sau coriza spasmodica sezoniera (aparnd n special primavara si vara), iar cnd este
provocata de alte alergene se numeste rinita alergica sau rinita spasmodica nesezoniera. Tratamentul
consta n desensibilizare specifica, antihistaminice de sinteza, la nevoie corticoterapie.
Se poate ncerca un tratament abortiv care cupeaz evoluia bolii (Aspirina, Atropina, Beladona, bi
fierbini, diatermie, infraroii).
Obstrucia nazal se combate prin soluii vasoconstrictoare (instilaii, pulverizaii, aerosoli); mpotriva
inflamaiei pituitarei se administreaz inhalaii descongestionate (Inhalant) i dezinfectante locale
(Fedrocaina, Mentorin) n instilaii. Dezinfectie rinofaringiana (Rinofug, Mentorin, solutie de colargol 2%,
Sulfatiazol 5%),

La copii se administreaz ser fiziologic. . Se instileaza cteva picaturi de Efedrina sau Adrenalina pentru
permeabilizarea foselor nazale. Spalaturile nazale cu ser fiziologic sunt eficace ntotdeauna. Antibioticele
sunt contraindicate.
Combaterea febrei se realizeaz cu antitermice (Aspirin, Algocalmin, Paracetamol), pentru creterea
rezistenei organismului - proteinoterapie nespecifica (polidin), vitaminoterapie (polivitamine, Vit.C200).
B)Inflamatiile cronice
Rinitele cronice sunt rezultatul rinitelor acute incorect tratate ,avand ca rezultat cronicizarea ei. Secreia
nazal este permanent, are aspect mucos sau mucopurulent.
Tratamentul este medicamentos i chirurgical.
Tratamentul medicamentos: dezinfectante locale, antibiotice conform antibiogramei executat la secreia
nazal.
Tratamentul chirurgical: corectarea cauzelor locale de obstrucie nazal.
Exemple de rinite cronice: sunt banale si specifice.
a) Rinitele banale sunt:
1. RINITA CRONIC CATARAL
2. RINITA CRONIC HIPERTROFIC
3. RINITA CRONICA ATROFICA
4. RINOPATIA VASOMOTORIE
5. RINITA ALERGIC SAU ALERGIA NAZOSINUZAL
b) Rinitele cronice specifice
1. Tuberculoza nazal
2. Sifilisul nasului
3. Scleromul nazal
Angina acuta- Amigdalita acut,Faringita acut,Faringoamigdalita acut,Tonsilita acut
Definiie: proces inflamator la nivelul mucoasei faringoamigdaliene
Clasificarea clinica a anginelor:
1.roii, catarale, eritematoase
-eritematoas propriu-zis
-flegmonoas
-cu adenopatie laterocervical
-retronazal (adenoidit)
2.albe, exsudative, pseudomembranoase
3.ulceronecrotice
Clasificarea etiologica:
1.Virale 70-90%
adenovs., enterovs. - coxsachie A /B, vs. gripale/paragripale, echovs., vs. urlian, vs. rujeolic, VEB, VSR, vs.
rubeolic, rhinovs., vs. herpetic, vs. varicelozosterian
2.Bacteriene
Streptococ hemolitic gr. A, pneumococ, Haemophilus influenzae, Moraxella catarrhalis, strepto. viridans,
stafilococi patogeni, meningococ
b. difteric,bacteroides, clostridii, Salmonella typhi, bacil crbunos, B. tuberculos (bK), treponema palidum,
fusospirili, Chlamydia
3.Mycoplasme
Mycoplasma pneumoniae, Mycoplasma hominis
4.Fungi

candida albicans
leptothrix
Diagnostic de laborator:
A. exsudat faringian
B. teste de detectie rapida a antigenelor streptococice (TDRAS)
C. titrul de Ac anti-streptococici (ASLO)
D. . hemoleucograma si probe inflamatorii (VSH, FBG, CRP)
E. transaminaze
A. Exsudatul faringian va diferentia angina virala de cea bacteriana si se recolteaza in urmatoarele situatii:
prezenta manifestarilor clinice sugestive pentru etiologia bacteriana la un copil cu varsta peste 3 ani
RAA in antecedente
epidemie de infectii streptococice
medicul suspecteaza transmisia de tip "ping-pong" in familie (fiind necesara efectuarea exsudatului la toti
membrii familiei)
B. Testele de detectie rapida a antigenelor streptococice (TDRAS) sunt mai scumpe (comparativ cu
exsudatul, dar furnizeaza rezultatele mai rapid - 5-60 min.).
Un test negativ reprezinta un argument pentru abtinerea de la antibioterapie la un numar important de
pacienti.
C. Titrul de Ac anti-streptococici (ASLO) creste la cateva saptamani de la infectia streptococica, fiind max.
la 3-6 saptamani dupa debutul simptomelor - de aceea nu este util in diagnosticul anginei acute.

Tratament
Tratamentul anginelor virale
A. igieno-dietetic: aport suplimentar de lichide
B. tratament simptomatic:
1. antitermice si antiinflamatoare
- Paracetamol p.o. sau intrarectal 10-15 mg/kg/doza la 8 ore
- Ibuprofen p.o. 10 mg/kg/doza la 8 ore
- Diclogesic (diclofenac) - supoz., 12,5 mg, doza 1-3 mg/kg/zi
- de preferat evitarea metamizolului (algocalmin / novocalmin)
2. terapie locala - Flurbiprofen (Strepsils); Benzidamida (Tantum verde); Fusafungina
(Bioparox) etc.
3. decongestionante nazale
4. antihistaminice
5. antiemetice - la nevoie
NU necesita tratament antibiotic !
Tratamentul anginei streptococice
A. igieno-dietetic: aport crescut de lichide
B. tratament etiologic (antibioterapie):
Penicilina este antibioticul de electie datorita eficacitatii, sigurantei dovedite, spec-trului ingust si costului
scazut.
Penicilina V (administrata p.o.) este la fel de eficienta ca si Penicilina G (adminis-trata i.m. sau i.v.).
Penicilina V creste complianta la tratament - se administreaza in 2 prize/zi, cu 1 ora inainte sau la 2 ore dupa
mese, timp de 10 zile.
Doza: 50.000 - 100.000 UI/kgc/zi
Penicilina G se poate administra i.m. in doza unica la pacientii necomplianti.

Copil < 27 kg: 600.000 UI, 1 doza i.m.

Copil > 27 kg: 1.200.000 UI, 1 doza i.m.
Eritromicina - in caz de alergie la penicilina. Doza: 30-50 mg/kgc/zi in 4 prize, 10 zile
Azitromicina - in caz de alergie la penicilina. Doza: 10mg/kgc/zi in priza unica, 3-5 zile
Amoxicilina este la fel de eficienta ca si Penicilina V, si mai usor acceptata de catre copiii mici (datorita
gustului placut). Doza: 50-80 mg/kgc/zi in 3 prize, 10 zile
Cefalosporine gen. I: Cefalexin

50-100 mg/kgc in 3 prize/zi, 10 zile

La copiii cu varsta de peste 4 ani se poate temporiza inceperea tratamentului antibiotic pentru stimularea
raspunsului imun.
Pacientii pot reveni in colectivitate la 24 de ore de la inceperea tratamentului antibiotic.
Angina difterica
- false membrane de culoare alb-galbuie, foarte consistente, foarte aderente, ce se extind rapid pe amigdale,
lueta, peretele posterior ale faringelui
- tratament specific: SEROTERAPIE (ser anti-difteric) 2000-4000 u/kgc, priza unica
- tratament antimicrobian:
Eritromicina - 30-50 mg/kgc, 4 prize/zi, 7-10 zile p.o.
Penicilina G - 50.000-100.000 UI/kgc, 4 prize/zi, 7-10 zile i.v.
Clindamicina - 20 mg/kgc/zi, 3 prize, 10 zile p.o.
Tratamentul contactilor cu infectie cu Streptococ de grup A
-nu este indicata terapia contactilor din familie sau colectivitate
-exceptie fac contactii cu bolnavi cu infectii invazive cu Streptococ de grup A (fasceita necrozanta si sd.
socului toxic)
Tratamentul purtatorilor in mod obisnuit, nu este necesar; este recomandat in urmatoarele situatii:
1. antecedente personale de RAA
2. daca exista un pacient cu RAA in familie
3. faringita recurenta streptococica in familie (transmitere tip "ping-pong")
4. inainte de amigdalectomie
5. in cazul familiilor extrem de anxioase
Se administreaza: Penicilina G i.m. 1 doza, Rifampicina p.o. (20 mg/kg/zi, 2 prize/zi, 4 zile), Clindamicina
si Cefadroxil p.o. (30 mg/kg/zi, 1 priza/zi, 10 zile).
Tratamentul faringitei recurente (cu Streptococ grup A)
Amoxicilina - Acid clavulanic p.o., 40 mg/kg/zi in 3 prize, 10 zile
Clindamicina p.o., 20 mg/kg/zi in 3 prize, 10 zile
Cefuroxim p.o., 20 mg/kg/zi in 2 prize, 10 zile
*** la un purtator de Streptococ grup A care dezvolta faringita acuta, terapia cu antibiotice este indicata,
indiferent de prezenta sau absenta manifestarilor sugestive pentru etiologia streptococica
8. Alte masuri terapeutice
analgezice si AINS: - paracetamol 10-15 mg/kg/doza, 3 doze/zi
- ibuprofen 10 mg/kg/doza, 3 doze/zi
- se evita aspirina (risc de sd. Reye) si algocalminul (risc de agranulocitoza)
-terapie locala: Strepsils, Tantum verde, Bioparox, Fenosept etc.
- amigdalectomie

Complicatiile anginei virale

Otita medie acuta
Sinuzita bacteriana
Complicatiile anginei streptococice
a. SUPURATIVE
Abces periamigdalian
Abces retrofaringian
Adenita cervicala
Mastoidita
Sinuzita
Otita medie
b. NESUPURATIVE
RAA
Glomerulonefrita post-streptococica
Faringoamigdalita acut streptococic reprezinta 10% 30% din anginele ac. ale copilului.Agentul
pathogen este Streptococcus pyogenes - Streptococ hemolitic grup A
Grupe de vrst :
-frecvent 3 14 ani (maxim la colari)
-incidena scade cu vrsta > 14 ani
~ niciodat < 3 ani
Tablou clinic:
Debut brusc febr, vrsturi, disfagie , cefalee, mialgii, curbatur
Local:
-hiperemie faringian
-peteii palatul moale
-luet hiperemic
-depozite exsudative amigdaliene
-adenopatii cervicale
Investigatii paraclinice:
- sindrom biologic inflamator prezent
VSH
CRP
-leucocitoz cu neutrofilie (FL la stnga)
-titrul ASLO NU este recomandat determinarea n angina streptococic
Confirmare etiologic
-exsudat faringian (EF) / exsudat nazal (EN)
antibiogram
Dg pozitiv suspicionat anamnestic (epidemiologic) - clinic confirmat bacteriologic
-NL, VSH-ul, CRP-ul nu au valoare pt Dg +
Dg clinic = specificitate sczut:
30-50% RF(angine strepto ce scap Dg)
20-40% RF (angine considerate strepto dar cu EF neg.)
Diagnostic diferentialc se face cu:
Herpangina:
Agentul incriminate: v Coxsachie A diferite tipuri (5 episoade/via)
Tabloul Clinic:
-Ulceraii -2-3mm pe pilierii amigdalieni ant., palatul moale, luet
-diferite de ulceraiile dat. herpex simplex partea anterioar a cavitii bucale
-febr

-durat maxim 7 zile

Faringita limfonodular-agentul pathogen este vCoxsachie A10
Clinic:
-mici noduli alb-glbui pe pilieri amigdalieni ant., palatul moale, luet
-fr ulceraii
Febra faringoconjunctival-Adenofaringoconjunctivit acuta-agent pathogen-Adenovirusuri
Clinic:
Amigdalit exsudativ
Conjunctivit
Febr
Mononucleoz infecioas-agentul pathogen este Virusul Epstein-Barr (VEB) herpes virus uman 4 vs.
ADN limfotrop cu aciune limfoproliferativ
Tablou clinic:
-Febr continu, nalt (39-400C, 10-14-21 zile)
-adenopatie laterocervicale, mediastinale, abdominale
Angin eritematoas:
-hipertrofie + hiperemie amigdalian
-hiperemia luetei
- peteii pe vl i mucoasa palatin
- exsudat amigdalian (50% cazuri)
-disfagie, odinofagie
Erupie de tip eritem polimorf, provocat/amplificat de Ampicilin
Faringoamigdalite din boli infectocontagioase
Rujeola (pojarul)-agentul pathogen implicat este Virusul rujeolos paramixovs.
Tablou clinic:
Per. invazie (cataral, preeruptiv):
-catar oculonazal facies plns
-enantem
-hiperemie intens buco-faringian
-picheteu purpuric pe vlul palatin, pilieri amigd. i faringele posterior
Semn Koplik patognomonic - micropalule alb-albstrii cu lizereu eritematos, pe mucoasa jugal lng
ultimii molari
-poliadenomegalie cervical
-tulb. somn, iritabilitate
Per. eruptiv erupia caracteristic
Tratament:
Obiective:
prevenirea complic. nesupurative RAA, GNA si supurative
NB beneficiul Ab n prevenirea acestora este crescut n
populaiile unde aceste complicaii sunt mai frecvente
ameliorerea manifestrilor clinice
scderea contagiozitii
(scade la 24h de la iniierea AbT poate fi reintrodus n
colectivitate)
eradicarea infeciei acute

Msuri generale:
-izolare in perioada febrile ,pn la instituirea AbT i 24h dup nceperea acesteia
-purttorii nu trebuie izolai
Tratament medicamentos:antitermice si antiinflamatoare
Paracetamol / Ibuprofen
Metamizol sodic (algocalmin) agranulocitoz
Aspirina este interzis la copiii < 6ani cu IACRS virale/varicel sdr. Reye
Nu exist date suficiente despre eficiena terapiei locale (antiseptice, analgezice, antiinflamatoare)
Indicaiile antibioterapiei (AbT):
scor McIsaac 5, n primele 3 zile de boal, naintea rezultatelor EF
dup confirmare bacteriologic n restul cazurilor
contacii bv. cu inf. invazive streptococice (fasciit necrozant, sdr. ocului toxic)
purttori n anumite situaii
angin acut la purttor de ShA, indiferent de tabloul clinic
Obligatoriu 10 zile, indiferent de antibioticul folosit (excp. Azitromicina 5zile)
Penicilina V po Ab de elecie:
2-3 prize/zi, 400.000ui x 2-3ori/zi copii
400.000ui x 3-4ori/zi adolesceni
800.000ui x 2ori/zi adolesc., aduli
Amoxicilina se poate folosi la copii mici
Penicilina G nu e indicat
im - dureroas, iv - nu e necesar
Benzatinpenicilin - doz unic, la necompliani
600.000ui < 27kg, 1.200.000ui > 27kg
Eritromicin - alergici la Pen.
exist tulpini rezistente n anumite reg. geografice
30 - 50mg/kg/zi, 4 prize
Augmentin/Cefuroxim/Clindamicin
angine recurente cu ShA
evoluie nefavorabil sub tratament (stafilococ co-patogen)
Tratament chirurgical:Amigdalectomia
Evolutia bolii:
-natural - autolimitat n aprox. 7 zile vindecarea cu/fr tratament nu semnific sterilizare, putnd rmne
purttori faringieni de streptococ
pot aprea complicaii precoce - supurative sau tardive - nesupurative
Complicaii supurative - precoce:
abces periamigdalian/retrofaringian
adenit cervical
mastoidit
sinuzit
OMA
Complicaii nesupurative tardive:
RAA
GNAPS
FARINGOAMIGDALITA ACUTA VIRALA:
70 - 90% din anginele acute
Etiologia
dificil de stabilit
poate fi sugerat de tabloul clinic
teste rapide de Dg.

Clinic:
inflamaie faringoamigdalian
febr
rinoree
tuse uoar
Tratament:
Strict symptomatic:Antipiretice
Antiseptice locale
Antibioterapia este contraindicate ;are indicaie n cazul apariiei n evoluie a semnelor de suprainfecie
bacterian
Stomatita albicans (Mguet, candidoza oral) -Infecie micotic a mucoasei bucale
-prezenta 1/3 copii = purttori Candida albicans
Frecven crescuta la nn/prematur/sugar mic:
Cauze:
igien bucal deficitar
deficiene nutriionale/imunitare
boli careniale asociate
Clinic:
depozit albicios pe limb, gingii, palat
hiperemie intens a mucoasei bucale
ulceraii sngernde
durere local
refuzul alimentaiei
Investigaiile paraclinice nu sunt necesare.
Diagnostic diferenial:
Boala mini-picioare-gur
Coxsachie A5, A10, A16
Stomatit veziculoas i ulceroas
Exantem:vezicule alungite, ovalare, n tensiune pe fond eritematosinterdigital, faa palmar a degetelor,
marginile laterale ale piciorului
Evoluie autolimitat
Complicaii extindere la nivelul:
faringelui
eso-gastric
tract respirator
Tratament:
Profilactic
-igien riguroas (sterilizare biberoane, splare mini, igien bucal)
-evitarea antibioterapiei inutile
Alcalinizarea mediului bucal cu soluii bicarbonate
Badijonaj bucal
suspensie Stamicin 100.000 200.000ui/ml
suspensie Diflucan
adaos de vitamine A, B1, B2
Stamicin/Diflucan po n cazuri excepionale (extindere gastrointestinal)
OTITA ACUTA
Definitie: Proces inflamator al mucoasei urechii medii (UM - casa timpanului, sistemul celular al apofizei
mastoide, trompa lui Eustachio)
Complicaie frecvent a RF ac.

< 3 ani 3/4 copii au avut 1 episod OMA

Evoluie natural spre supuraie /perforarea timpanului
Patogenie:
Mai frecvent la sugar:
-trompa lui Eustachio este mai scurt, larg, orizontalizat i comunic larg cu camera timpanului
-tonus mai sczut al muchiului tensor al vlului palatin dilatare tromp Eustachio
-drenaj ngreunat al UM datorit poziiei n decubit dorsal
-refluxul alimentelor din rinofaringe prin tromp n UM (alim. artificial)
Factori favorizani:
-IACRS virale (3 ani, 25-40% asoc. OMA)
-rinita alergic (>3 ani, 50% asoc. OM cr.)
-frig, umezeal
-prematuritate, dismaturitate, anemie, RC, MPC
-deficite imune
-malocluzii, anomalii faciale, tumori, palatoschizis
-portajul nazofaringian de pneumococ
-colectivitate (cre, grdini)
-prini fumtori (fumat pasiv)
-mai muli frai, AHC de OMA
-folosirea suzetei
Factorul determinant microbian:
-pneumococul, H. Influenzae (tipabil, ncapsulat - Hib sau nencapsulat, netipabil - NTHI), Moraxella
catharalis
-NTIH: nu det. forme invazive (pneumonie, meningit)
poate det.
-OMA i la copiii vaccinai anti-Hib
-OM recurente, eec terapeutic, complicaii
nou-nscut E. Coli, Klebsiella, stafilococ
stafilococ auriu / piogen
OTITA SEROASA:
Sinonime - cataral, congestiv
Patogenie proces fizic: blocajului trompei lui Eustachio
inflamaii rinofaringiene
secreii abundente rinofaringiene
-presiune negativ n UM
-transsudat seros, steril n UM
Tablou clinic:
agitaie
otalgie
senzaie de tensiune n ureche
hipoacuzie
pocnituri n ureche la deglutiie/micarea mandibulei
sensibilitate otic
dificil de obiectivat
compresiune dureroas a tragusului (istoric)
Examen ORL:
Pierderea luciului membranei timpanice (MbT)
Timpan retractat

Exist nivel de lichid i/sau bule de aer

Tratament: nu necesit tratament specific
tratamentul cauzei determinante (rinofaringit, adenoidit)
paracetamol
ibuprofen
dezobstrucie nazal
Evoluie:
-resorbie lent a transsudatului seros
-3 episoade / 6 luni = OM recurent
Otita medie supurata:purulenta
Tablou clinic
-Otalgia violent, pulsatile ,accentuat de deglutiie ,cedeaz la cldur (doarme pe partea bolnav)
-determin agitaie, plns inconsolabil, afectarea somnului, refuzul alimentaiei
-hipoacuzie
-zgomote auriculare
Dupa cateva zile:apar manif. generale:
-febr nalt; n cadrul unei RF persistena febrei > 4 zile sau reapariie ei
-stare general alterat
-vrsturi, diaree, SDA
- meningism, convulsii
n evoluie apare perforarea timpanului (diminuarea durerii ,otoree iniial sanguinolent,ulterior purulent)
Examen ORL -otoscopia pneumatic = metoda de elecie
Observam:timpan edemaiat
pierderea luciului i a luminos T opacifiat
timpan bombat / perforat
timpanometrie imobilitatea T
timpanocentez indicaii:
-forme grave ce nu rspund la trat. Ab
-forme complicate
Paraclinic:
-sdr. biologic inflamator intens pozitiv
-leucocitoz cu neutrofilie
-culturi din secreia otic / aspirat din UM (timpanocentez) + antibiogram
Diagnostic pozitiv
-anamnez - factori favorizani (IACRS, rinoadenoidit, palatoschizis)
-clinic otalgie, otoree
-paraclinic
-examen ORL otoscopia pneumatic
-sdr. biol. inflam., leucocitoz, neutrofilie
-cultur din secreie otic etiologia
OMA-diagnostic diferential cu:
Rinofaringita acut
Rinoadenoidita acut
Cerumen evacuat dup splare
Otit extern
Otit cronic acutizat
Complicatii OMA:
otomastoidit
otit cronic

meningit otogen
convulsii febrile
tromboflebit a sinusurilor venoase
diaree parenteral
septicemie
hipoacuzie, ntrzierea vorbirii
Profilaxia OMA
-dezobstrucia nazal
-adenoidectomia
-amigdalectomia (ineficient dup unii)
-vaccinarea antipneumococic,anti-Haemophilus influenzae tib b (nu protejeaz mpotriva OMA cu NTHI)
-combaterea celorlali factori favorizani
Tratament medicamentos:
Antibiotic
Preferabil po, n funcie de tolerana dig.
Linia I: amoxicilin + acid clavulanic (Augmentin, Amoksiklav); 80mg Amoxi/kg/zi
A II-a alegere:
Amoxicilin 50 80mg/kg/zi
CFS I Cefaclor (Ceclor) 50mg/kg/zi
CFS II Cefuroxime (Zinnat) 30mg/kg/zi
Macrolide claritromicin (Klacid) 15mg/kg/zi
Tratamentul instituit se face 7 10 zile
Adjuvante analgezice, antipiretice
Recurena-reapariia semnelor clinice sau otoscopice la 3-4 zile dup ntreruperea Ab
-se da trat. Ab iv cu asocieri cu spectru larg
(Amoxi/CFS + Gentamicin 5mg/kg/zi)
SINUZITA:
Definitie: Inflamatia mucoasei sinuzale poart denumirea de sinuzit.
Clasificarea sinuzitelor se face dup mai multe criterii:
- dupa etiologie - sinuzite rinopatice, odontopatice, traumatice, hematogene;
- topografic
- sinuzite anterioare : maxilare, etmoidale anterioare, frontale;
- sinuzitele posterioare, etmoidale posterioare, sfenoidale;
- dupa leziunile anatomo-patologice - sinuzitele catarale,upurate, polipoase, osteitice;
- dupa evoluia clinic - acute i cronice.
Etiopatogenie:
Cauzele generale constau din fragilitatea imunobiologic a terenului - alergie, diabet, avitaminoze, anumite
afeciuni ca gripa, bolile infecioase, afeciuni ale dinilor.
Macro- i microclimatul reprezint alte cauze generale favorizante ale infeciilor sinuzale.
Cauze:Bacteriologia ntlnit n sinuzitele acute este dominat de Streptococcus pneumoniae,
Haemophilus influenzae n 70% din sursele izolate.
Tablou clinic:
- dureri locale i senzaie de tensiune
- febr, cefalee, ameeli , inapeten
- tulburri dispeptice
- rinoree, edem palpebral
Examene paraclinice:
1. Examenul radiologic al sinusurilor paranazale arat o cretere a densitii sinuzale, nivel de lichid la
nivelul sinusurilor.

2. Puncia sinusului confirm diagnosticul de sinuzit.

Tratamentul const n administrarea de antibiotice, decongestionate nazale, analgezice, antiinflamatorii,
vitamine: A, B, C, repaus, cldur local, corticoterapie pe cale general, puncii evacuatorii sinuzale.
Evoluia sinuzitelor acute este favorabil sub tratament, ns netratate, pot s genereze complicaii, prin
extinderea procesului infecios la organele din jur.

B) SINUZITELE CRONICE
Cronicizarea unei sinuzite acute apare n urma nediagnosticrii sau netratrii la timp a puseului acut
sau poate fi determinata de fragilitatea constituional a mucoasei respiratorii (alergie, boli cronice,
tulburri metabolice).
Tabloul clinic de sinuzit de sinuzit cronic se stabilete pe simptomatologia subiectiv, pe
semnele obiective i pe investigaii paraclinice: radiografia sinusurilor anterioare i posterioare, puncia
sinusului maxilar, tomografia computerizat.
Evoluia sinuzitelor cronice tratate este favorabil.
Complicaii:
- meningo-encefalice (meningit, abces cerebral);
- la orbit i ochi - complicaii orbito-oculare, dacriocistita, celulite orbitare, flegmon orbitar,
papilite, nevrite optice;
- la sistemul venos - complicaii vasculare;
- tromboflebita sinusului cavernos;
- la oasele vecine - complicaii osoase : osteomielita n
focar, extensiv, metastatica;
- la distan - infecii de focar : reumatism, glomerulonefrit
Tratamentul este intensiv i persistent cu antibiotice pe cale general, vitaminoterapie, creterea imunitii
organismului, local se fac puncii.
Tratamentul chirurgical const din deschiderea operatorie a cavitilor sinuzale bolnave cu nlturarea
leziunilor mucoase sau osoase i asigurarea unui drenaj larg al sinusului operat cu fosa nazal.
Tratamentul chirurgical se aplic n caz de eec al tratamentului medicamentos.
EPIGLOTITA
Definitie: Infectie bacteriana -rapid progresiva, localizata la epiglota si tesuturile regiunii supraglotice.
- afectiune foarte grava, cu evolutie fulminanta, ce apare in plina stare de sanatate aparenta
- URGENTA pediatrica !!!
Etiologie
- H. influenzae de tip B
- mai rar: streptococ de grup A;
pneumococ; stafilococ
Manifestari clinice
-frecventa crescuta la copii intre 2-7 ani
-debut brusc poate debuta cu insuficienta respiratorie acuta
-febra 39,5 40 C, cu stare generala alterata, letargie
-dureri puternice la deglutitie => refuz alimente si lichide
-semn caracteristic: sialoree + stridor (deglutitia dureroasa , scurgerea salivei)
-stridor in inspir (mai putin sonor decat in laringita) batai ale aripilor nasului, tiraj subcostal / intercostal
-voce, tuse = capitonate
-copilul nu vorbeste (vorbire dureroasa)
-pozitie caracteristica: - copil mic: hiperextensia capului (fara redoare de ceafa)
- copil mare: pozitie sezand, aplecat inainte

!!! Evolutie rapid progresiva hipoxie, cianoza, tahicardie, coma hipoxica

Diagnostic pozitiv:
CLINIC: sialoree
ORL: epiglota edematiata, hiperemica, lucioasa
RX CERVICAL: edem epiglotic, cu pensarea spatiului retrofaringian
LABORATOR:
- leucocitoza, PMN , deviere la stanga a formulei leucoc.
- VSH , CRP
- hemocultura +
- exsudat nazal / faringean + pentru H. influenza
Prognostic:
-negativ in lipsa tratamentului sau in cazul administrarii tardive a acestuia
-moarte prin -soc toxicoseptic
-obstructie laringiana
Tratament
-!!! Spitalizare DE URGENTA !!!
- restabilirea permeabilitatii cailor aeriene intubatie nazo-traheala sau traheotomie (durata intubatiei se
stabileste in functie de evolutia clinica + aspectul epiglotei ex. ORL)
- antibiotice* Ampicilina 150-200 mg/kg/zi i.v.
Cloramfenicol 100 mg/kg/zi i.v.
Augmentin 50-80 mg/kg/zi
Zinacef 100 mg/kg/zi i.v.
* timp de 7-10 zile
-oxigenoterapie
-corticoterapie (pentru reducerea edemului epiglotic)
Dexametazona 1 mg/kg/doza la 6 ore
Metilprednisolon (Solu-Medrol) 10-30 mg/doza la 6 ore
Complicatii:
-ale bolii septicemie, meningita, adenita, artrita, otita, pneumonie, deces
-ale tratamentului

traheotomia: emfizem pulmonar

emfizem mediastinal
infectii pulmonare
- intubatia:
infectii pulmonare

LARINGITELE
Laringita este o inflamatie acuta sau cronica, virotica sau bacteriana, a mucoasei laringelui. Apare izolata sau
asociata cu o rinita, faringita, traheita.
Cele mai frecvente virusuri implicate:
-virusuri paragripale 1, 2, 3 - 75%
- virusul sincitial respirator
- adenovirusuri
- virusuri gripale A si B
- herpes, rujeolos, coxsackie A si B, echovirus
LARINGITA ACUT:
Forme clinice:

1.Laringita acuta simpla - disfonie si tuse laringiana, fara detresa respiratorie

2. Laringita spasmodica (striduloasa) - obstructia laringiana se instaleaza brusc, in cursul noptii, si se remite
rapid; procesul inflamator este minim, obstructia laringiana fiind produsa de spasmul laringian
3. Laringita edematoasa subglotica - crup viral
4. Laringo-traheo-bronsita maligna (traheita bacteriana) debuteaza ca o laringita edematoasa subglotica
(LESG), avand o evolutie progresiva spre agravare prin extinderea procesului inflamator la trahee si bronhii;
evolutie severa, uneori spre deces
Simptome:
-faza prodromala: coriza, odino/disfagie usoara, febra variabila, lipseste starea "toxica", raguseala-poate
merge pana la afonie, uneori insotita de dispnee, asfixie, tuse seaca, iritativa.
-faza de stare: tuse latratoare, stridor, disfonie, dispnee inspiratorie, tiraj suprasternal / subcostal; persitenta
febrei, fara stare "toxica"; inconstant weezing si raluri bronsice, fara semnificatie de complicatie
(simptomele sunt mai severe noaptea si sunt agravate de plans si agitatie)
-stare generala usor alterata
Manifestarile clinice sunt mai grave la copil decat la adult.
Manifestari clinice la copil:
-disfonia cu voce modificata
-febra mai accentuata
-respiratie dificila cu cianoza
Aprecierea severitatii bolii:
1. forma usoara: stare generala buna, primeste alimentatie si lichide, fara stridor, fara tiraj
2. forma medie: stridor la repaus, tiraj moderat, tahipnee, tahicardie, prezent in mediu
3. forma severa: stridor si tiraj amplu, cianoza, tahicardie, nu se poate alimenta si hidrata, agitatie sau
obnubilare, oboseala marcata, epuizare; agitatia, paloarea sau cianoza, hipotonia si alterarea senzoriului sunt
semne tarzii ce premerg stopul respirator
Investigatii paraclinice:
- in formele usoare si medii, cu tablou clinic sugestiv, nu sunt necesare investigatii paraclince
- in formele severe sau daca diagnosticul nu e cert, investigatiile vizeaza evidentierea unor complicatii sau
excluderea altor boli
Rx cervical postero-anterior si/sau lateral - pentru D.D. de epigotita sau aspiratie de corp strain
Examen ORL - laringoscopie directa
Pulsoximetria - utila pentru monitorizarea cazurilor internate
Culturi pentru virusuri si determinarea Ac antivirali
Dozarea gazelor sanguine - la bolnavii ventilati artificial pentru ajustarea paramentrilor ventilatori
Laringoscopia indirecta-metoda simpla prin care se vizualizeaza laringele cu ajutorul unei oglinzi de
diametru 2-3 cm.-se vizualizeaza in laringita acuta mucoasa inflamata , rosie cu secretii aderente la nivelul
corzilor vocale
Criterii de internare:
- varsta sub 6 luni
- copil care se prezinta la C.G. a doua oara in 24 ore
-LESG severa in antecedente sau istoric de stenoza laringiana
- aport hidric inadecvat / deshidratare
-detresa respiratorie semnificativa
-raspuns inadecvat la tratamentul initial sau recadere rapida
-diagnostic incert
-domiciliu aflat la distanta de spital
-anxietatea parintilor
Diagnostic diferential cu alte boli care produc obstructie de cai aeriene superioare.
A. Obstructie supraglotica: abces periamigdalian, retrofaringian, amigdalita severa
B. Obstructie subglotica: aspiratie de corp strain, edem angioneurotic, edem laringean, aspiratie de substante
corozive

Complicatii
1. agravarea obstructiei laringiene ce determina insuficienta respiratorie
2. deshidratare
3. edem pulmonar (prin inspir fortat cu glota inchisa)
4. laringo-traheo-bronsita bacteriana (prin suprainfectie bacteriana)
5. otita medie acuta (prin suprainfectie bacteriana)
6. pneumonia acuta (prin suprainfectie bacteriana)
7. complicatiile tratamentului: pneumotorax, pneumomediastin, suprainfectii bacteriene (secundare
intubatiei)
Tratamentul se efectueaza la domiciliu daca sunt prezente in totalitate urmatoarele criterii:
- varsta peste 6 luni
- forma usoara sau forma medie cu raspuns adecvat si stabil la tratamentul standard cu persistenta
ameliorarii cel putin 3 ore de la initierea tratamentului
-posibilitatea de hidratare adecvata per os
- anamneza linistitoare (LESG la prima prezentare, fara istoric de stenoza laringiana sau obstructie severa)
-parinti responsabili, cu posibilitatea de a trata copilul la domiciliu
-posibilitatea de a ajunge rapid la spital daca se produce agravarea
Tratament
1. linistirea bolnav ,repaus vocal, interzicerea fumatului si a alcoolului, repaus la pat in pozitie
semisezanda,pentru favorizarea expectoratiei, crearea unei atmosfere calde si umede in camera.
2. -hidratare orala
3. - combaterea tusei iritative cu antitusive
4. - dezinfectie nazofaringiana;
5. -antibioterapie n infectiile bacteriene(antibiograma) *** antibioterapia nu este necesara in formele
usoare si medii; in formele severe, greu de evidentiat de epiglotita, se recomanda administrarea de
Ceftriaxon sau Cefuroxim
6. - atmosfera umeda - terapia cu aburi
5.corticoterapia: dexametazona 0,5-1 mg/kg/zi p.o. sau i.v.
prednison 1-2 mg/kg/zi p.o.
6. aerosoli cu adrenalina: 0,3-0,5 mg/kg/doza (0,3-0,5 ml/kg din solutia 0,1%), fara a depasi 5 mg/doza;
dupa administrare si inaintea unei noi doze se masoara pulsul
7. oxigeno-terapie: la bolnavii care prezinta insuficienta repsiratorie pe canula nazala sau masca facial in
caz de nevoie
LARINGITA CRONIC-rezultatul unor puseuri repetate de laringite acute, inhalari cronice de substante
iritante, unor procese alergice.
Simptomul principal este disfonia(rauseala), care deseori se nsoteste de tuse cu expectoratie si senzatie de
uscaciune n gt.
Laringoscopia evidentiaza mucoasa laringeala edematiata ,eritematoasa cu secretii vascoase, uneori
hipertrofiata sau atrofiata.Se preleva proba de biopsie pentru inlaturarea diagnosticului de cancer laringian.
Tratamentul consta n combaterea cauzei: antibiotice, n infectiile cornice acutizate; antihistaminice, n
formele alergice; repaus vocal, interzicerea fumatului, vitamino-terapie (C) etc.
CANCERUL LARINGIAN:
Sunt afectiuni relativ frecvente, aparnd de obicei la persoane dupa 50 de ani, n special la barbati.
Incidenta maxima a cancerului de laringe se intalneste la persoane intre 40 si 70 de ani si este mai frecvent la
barbati, in jur de 99% din cazuri. Orice barbat trecut de 50 de ani, care prezinta o raguseala ce
dureaza mai mult de 2 - 3 saptamni, trebuie suspectat de o tumoare laringiana. In SUA se

inregistreaza circa 4 noi cazuri la 100.000 de locuitori si reprezinta in jur de 1% din toate cancerele din
organism, excluzand carcinoamele bazocelulare si scuamocelulare de piele.
1. Simptomele cancerului glotic localizat pe corzile vocale sunt:
-raguseala precoce (disfonia);
-dispneea (respiratia dificila) apare tardiv, prin volumul tumoral;
-adenopatia laterocervicala (metastazele ganglionare) in cancerul glotic este rara, in jur de 1-8%, in functie
de stadiul tumorii laringiene.
2. Simptomele cancerului supraglotic sunt:
-durerea in gat, spontana sau la inghitire;
-durerea iradiata intr-o ureche;
-disfagia (alimentatie dificila);
-disfonia (raguseala);
-adenopatie laterocervicala (ganglionii mariti de volum, duri la palpare, obisnuit nedurerosi).
3. Simptomele cancerului subglotic (sub corzile vocale). Initial este asimptomatic, ulterior pot apare
tulburari de respiratie, mai ales la efort, cauzate de volumul tumoral, care ingusteaza lumenul laringian.
Dezvoltarea progresiva a tumorii agraveaza tulburarile de respiratie, extensia superioara la corzile vocale,
produce si raguseala progresiva, accentuata, fara tendinta de ameliorare cu sau fara tratament.
Aceste simptome se pot asocia si cu prezenta unei tumefactii (umflaturi) laterocervicale (partea laterala a
gatului) sau mediocervicale, anterioara prin exteriorizarea tumorii sub piele, tumefactie dura, nedureroasa,
cu tendinta de crestere.
Pacientul cu simptome de suferinta laringiana care persista mai mult de 2-3 saptamani si nu au tendinta de
remisiune, cu tratament adecvat sau fara tratament,trebuie sa se prezinte pentru examen clinic la medicul
specialist ORL, singurul in masura sa stabileasca un diagnostic de certitudine. Bolnavul beneficiaza, in
functie de localizare, dar si de alti parametri, de tratament chirurgical si iradiere care se poate asocia cu
chimio si imunoterapie.
Rezultatele terapeutice sunt in functie de precocitatea diagnosticului, localizarea tumorii si tratamentul
aplicat.
Fata de alte cancere din organism cancerele cu aceasta localizare pot prezenta vindecari la 5 ani intr-un
procent foarte ridicat peste 90% in cancerul de coarda vocala in stadiul I.
Tratament cancer de laringe.
Tratamentul este complex, chirurgical, iradiere, chimioterapie si imunoterapie. Rezultatele cele mai bune se
obtin dupa tratamentul chirurgical, cand aceste este acceptat de bolnav sau bolnavul este operabil.
Inainte de a decide conduita terapeutica, la un bolnav cu cancer laringian, trebuie cunoscut ca mortalitatea
dupa laringectomia totala, cu evidare ganglionara radicala consecutiva, chiar la cei mai experimentati
chirurgi se situeaza intre 2-5% din cazuri. Riscul este si mai mare la bolnavii care anterior au fost iradiati.
Este foarte important de retinut ca , in stadii incipiente cancerul de laringe beneficiaza de tratament
conservator, asa-numita chirurgie functionala, care conserva in grade variabile laringele sanatos, permitand
bolnavului o respiratie pe caile naturale (fara canula sau traheostoma) si o fonatie acceptabila sau chiar
normala, cum se obtine dupa laringectomia orizontala supraglotica.