8 APARATAJUL ELECTRIC AL MASINILOR-' 8.1, GENERALITATI. CLASIFICARE In conformitate cu prescriptiile prevazute de standardele actuale, aparatele electrice folosite in diversele instalatii electrice pot fi de joas& tensiune (pind la tensiunea refelei “de 1000 V) si de fnalt& tensiune (peste 1000 V).. Aparatajul utilizat Ja intocmirea schemelor de comanda i actionari face parte din prima categorie si se clasifick dup’ mai multe criterii, ca de exemplu: a) dupa felul curentului de alimentare a circuitului in care acestea sint mentate: —aparate de curent continuu; —aparate de curent alternativ; — aparate care pot functiona in curent continuu sau alternativ ; 6) dupa numirul circuitelor pe care le stabilesc: — aparate monopolare ; —aparate bipolare ; — aparate tripolare; —aparate multipolare; c) dup& modul de stingere a arcului electric: — fri sisteme de stingere; ~~ cu sisteme de stingere ; ~ combinate ; d) dup’ modul de actionare si comanda a lor: —actionate manual, nemijlocit de c&tre operator ; — actionate mecanic, cu comandi de la distanti. Celé mai rispindite aparate sint: separatoarele. intreruptoarele, contac- toarele, releele de actionare si protectie, sigurantele fuzibile, prizele si fisele industriale etc. Aceste aparate nu sint in mod special destinate masinilor- unelte, ele putind fi utilizate atit in cazul actionarii acestora cit si ininstalatiile de uz general. Dupi cum s-a aritat in capitolul 1, aparatele se reprezinta fie codificat, fie cu simboluri, in conformitate cu standardele care reglementeazd acest 158lucru. O particularitate in reprezentare o au aparatele cu comanda de la distanta. Astfel, cind se reprezinti principiul lor de functionare, ca de exemplu in instruc- tiunile de utilizare, teate elementele componente alc aparatclor in discutie se indici in aceeasi schemi. Daci aparatul intra in compcnenfa unei scheme de actionare, atunci elementele lui sint prezentate in locuri diferite. De exemplu, in figura 8.1 contactele de fig. 81, Schemi de utilizare si reprezentare a vnci forta ale contactorului c sint contactor. prezentate in circuitul de alimentare a motorului, pe citi vreme -contactele lui auxiliare (normal inchise si normal deschise) ca si bobina sa, in circuitul de comanda. Simbo- lizarea aparatelor se face conform prescriptiilcr previzute de standardele in vigcare (STAS 1590 71). 8.2. CARACTERISTICILE ELECTROMECANICE NOMINALE $I DE SERVICIU. TIPURI DE PROTECTII Functionarea aparatelor electrice este posibili numai la valoarea paca- metrilor electrici si mecanici pentru care au fost construite. Modificarea unuia sau altuia dintre acesti parametri conduce la adoptarea unor aparate cu alt: caracteristici electrice si constructive. De exemplu, valoarea ‘intensitat} curentului influenfeazi ‘uzura contactelor prin arcul care ia nastere intre contacte la deschiderea acestora (deschiderea circuitului). Acest Iucru va conditiona viteza de actionare a contactului mobil si modul de stingere a arcului format. Rezult& ci functionarca aparatului poate avea loc numai la valoarea pentru care a fost construit sau la valori mai mici. Valorile din prima categorie, adici cele pentru care au fost calculate aparatele, se numesc valori nominale, celelalte, mai mici sau egale cu cele nominale, valori de servicit. Pentru a se evita insi construirca unci varieti{i prea mari de aparate in functie de valorile necesare s-a normalizat o serie de valori in STAS 553-73. Cele mai importante caracteristici sint: a. Tensiunea nominali este tensiunea la care este posibili functionarea aparatului (bobine, electromagneti) sau tensiunea maxima a retelei la care functionarea are loc fara pericol de distrugere a aparatului. Aceast’ conditie determina materialele izolante, distanta intre contacte ete. Din acest punct de vedere aparatele vor putea lucra $i la tensiuni mai mici, adici la tensiuni de serviciu. 159Valorile tensiunilor nominale sint: — curent continu: 24; 48; 110 (125); 220 (250); 440; 600; 800 (750); 1200 V; —curent alternativ: 24; 36; 48; (42); 110 (127); 220 (250); 380; 660; (500); 1000 V. b. Curentul nominal reprezinta valoarea intensitafii curentului care poate trece prin aparat timp indelungat fara deteriorarea acestuia, sau pentru care funcfionarea aparatului este optima (cazul bobinelor de actionare etc.). Intensitatea curentului determin sectiunea conductoarelor, a contactelor, ca si materialul lor, deci implicit dimensiunile de gabarit ale elementelor aparatului. Din aceast cauz& utilizarea aparatului la intensitifi de serviciu cu mult mai mici decit valoarea nominal este irationala. In standardele 553—73 $i 4297—66 se stabilesc urmitoarele valori ale intensitatilor pentru care se construiesc aparatele: 6; 10; 16; 32; 40; 63; 80; 100; 160; 200; 250; 315; 400; 630; 1000; 1600; 2000; 2500; 3 150A. In general aparatele admit o suprasarcin& care este limitata valoric (si in timp) de conditiile de racire. Aceast’ suprasarcina se numeste curent limita termic $i se referd la o durata de o secunda. c. Rezistenta la uzuri mecanici este o caracteristicd pur mecanic& si determind numérul de manevrari pentru care functionarea este garantata, deci si timpul dup care un aparat va trebui si fie inlocuit. Rezistenta meca- nic& este indicatd sub forma numirului de cicluri sau manevrari_(conectat- deconectat). Aceasti caracteristicA este indicat pentru o serie de aparate, dupa cum urmeaz’: — intreruptoare si comutatoare rotative 20 000 cicluri ; — intreruptoare pachet — prize $i fise industriale 1000 cicluri ; — comutatoare stea-triunghi manuale 10 000 cicluri ; — contactoare electromagnetice 1 000 000...10 000 000 cicluri. d, Frecventa de conectare reprezinté numarul maxim posibil de mane- vrarj la tensiunea si intensitatea nominal, fn unitatea de timp (ora). Aparatele sint impirfite in cinci clase, dup& cum’ urmeaz’: clasa I— pind la 30 actionari pe clasa II — pind la 150 actionari pe ord; clasa II] — pina la 600 acfioniri pe ori; clasa IV — pind la 1200 actionari pe ord; clasa V — pind la 3000 actionari pe e. Durata de functionare reprezint& timpul, exprimat in procente, din durata totala a unui ciclu de lucru al masinii in care aparatul se gaseste sub tensiune. Aceasta durata conditioneaza incalzirea aparatului. Sint normalizate urmitoarele durate: 15%; 25%; 40%; 60% si 100%, Din punctul de vedere al duratei de conectare deosebim trei servicii de functionare: —serviciul de scurt& durat’ (temporar), corespunz&tor conectarii pentru scurt timp si deconectarii indelungate (exemplu: reostate de pornire, butoane de comanda etc.) ; —serviciul intermitent (conectiri si deconectiri frecvente) ; — serviciul de durati, cind aparatul ramine vreme indelungata conectat (separatoare, sigurante etc.). 160f. Capacitatea de rupere reprezinti valoarea maxima (eficace) a curentulué pe care fl poate intrerupe aparatul fara a se deteriora. Ea poate fi egali cu zero (separatoare), egali cu curentul nominal (intreruptoare cu pirghie) sau mai mare decit curentul nominal. g. Capacitatea de inchidere este curentul maxim care se poate stabili prin aparat: Intrucit majoritatea consumatorilor de curent electric absorb la pornire un curent mare, aparatele vor trebui si suporte curenti de scurta durat% mai mari. Din acest punct de vedere aparatele pot fi cu capacitate de inchidere mai mic&, egal, sau mai mare decit curentul nominal. In general, capacitatea de inchidere este mai mare decit cea de rupere. © Prin proiecfie, in cazul aparatelor electrice, infelegem gradul de sigu- ranti impotriva pitrunderii corpurilor strdine sau a apei in interiorul lor. Acest lucru se mentioneaza printr-un indicativ format din literele I.P. urmate de trei cifre: prima se refer la protectia contra atingerilor pieselor sub ten- siune, a doua la protectia contra patrunderii apei, iar a treia la protecfia impotriva deteriorarilor_mecanice. in cazul in care utilajul prezint& protectie speciala (de exemplu anti- exploziv), se face o menfiune in acest sens. Dac& unele parti ale aparatului, sau ale masinii electrice se executA la un alt grad de protectie, se indic& mai inti gradul de protectie pentru intregul ansamblu urmat de gradul de pro- tectie pentru partea diferit protejati, mentionindu-se si organul la care se refer aceast& indicatie. De exemplu: IP. 11 — bornele I.P, 22. 7 ee oe treia cifra se indic& doar in cazul aparatelor electrice (de exemplu -P. 332). Indicatia referitoare la gradul de protectie se plaseaz la loc vizibil, de reguli pe plicufa indicatoare, alituri de alte caracteristici_ale aparatului respectiv. Gradele de protectie, conform standardului STAS 5325-70, sint redate in tabelele 8.1, referitor la protectia impotriva atingerii pieselor aflate sub tensiune si impotriva p&trunderii corpurilor striine, si 8.2, referitor la protectia impotriva p&trunderii lichidelor. In STAS 5325-70 sint date si cele mai utilizate grade de protectie impotriva atingerii si p&trunderii corpurilor strdine si a apei, precum si tabelul cu gradele de protectie impotriva deteriora- rilor mecanice (numai pentru aparate electrice). 8.3. APARATE PENTRU CONECTARE $I COMANDA Aparatele electrice pentru conectare si comand pot fi actionate in mod nemijlocit de c&tre operator (actionare manual), sau de la distanta, prin intermediul altor aparate. 8.3.1. APARATE DE COMANDA ACTIONATE MANUAL Din aceast& categorie fac parte aparatele care sint actionate in mod ne mijlocit de citre operator, fir& sisteme sau mecanisme intermediare de trans mitere a comenzil. Aceste aparate sint: separatoarele, intreruptoarele cu pirghie, intreruptoarele si comutatoarele pachet, intreruptoarele si comuta- toarele cu came, butoanele de comanda etc. 164Tabelul 8.1 Gradele de protecie impotivaatingeripieelor sub tensiune si a pitrundesi corpurlr strdine Simbol roles conten atlogeioe Protecta contra pltrundeitcorpusilr seline 0 | Bara protectie ari. protectie . 1 | Protectia impotriva atingerii ou o su-| Fark protectie pentru corpuri straine prafags mare a mtinii ‘mari (sub 50 mm) 2 | Protectia 1a atingerea cu degete Idem pentra milo ub 12 mm) 3 | Protectia contra atingerii cu unelte | Fara protectie la corpuri sub 2,5 mm peste 2,5 mm 4 | Protectia contra atingerii eu obiecte | FAra protectie contra corpurilor peste 1 mim sub Imm 5 | Protectia contra atingerii cu orice fel | Protecjie partial contra prafului de mijloace 6 | Idem Protectie total contra prafului Tabelut 8.2 Gradele de protectie contra pitrunderii lichidelor = Cra de rete 0 —_| Fara protectie 1 Protectia contra piciturilor de api condensatt 2 | Protecia contra picdturilor de lichide ce cad sub un unghi de maxim 15° faga| de verticala 3 | Protectia contra. ploii 4 Protectia contra stropirii cu lichide 5 | Proteotia contra apei sub forma de jet 6 Protectia impotriva conditillor de pe puntea navelor 7 | Protectia impotriva scufundisit in lichid 8 Protectia impotriva scufundarii in aps. sub presiune 162Intreruptorul este un aparat destinat fnchiderii si deschiderii unui circuit electric strabitut de curent. El are doi pozifii de functionare: in circuit inchis si in circuit deschis. Comutatorul este un aparat care are rolul de a inlocui o portiune de circuit cu alta sau de a modi- fica, in mod succesiv, conexiunile unvia sau mai multer circuite. El poate avea mai multe pozitii de functionare. 8.3.1.1 SEPARATOARE Separatoarele sint aparate care inchid sau des- chid un circuit, stare care trebuie sa fie foarte bine evidentiata. Caracteristicile principale sint: @ Serviciul de functionare este de durati. De aceca, pentru a asigura un contact bun, presiunea pe contacte trebuie si fie mare iar matcrialul si nu oxideze, lucru care ar putea duce Ja intreruperea continuit%fii circuitului sau la mirirea rezistentei de contact si implicit la incalziri locale. ©@ Capacitatea de rupere este zero, deci nu se vor utiliza pentru decuplari in sarcind (nu se prevd sisteme de stingere a arcului electric). Constructia unui separator este reprezentati in figura 8.2. Reaulti din figura ch nu numai constructia este simpla, dar si manevrarea lui. Dupa cum s-a aratat, o atentie deosebita trebuie acordata contactelor. in. vederea inliturarii oxidarii, acestea se confectioneaza din cupru argintat, in strat gros. In figura 8.3 sint redate trei tipuri de contacte fixe intre care se introduce lamela mobili (contactul mobil). Se observa ci in toate cazurile presiunea de contact necesard este asigurati de resorturi de diferite tipuri. Caracteristicile electromecanice ale separatoarelor fabricate in tara noastra sint: — tensiunea nominali: 500 si 1000 V; —curentul nominal: 200, 315; 630; 1000 A —rezistenta la uzura mecani 1000 cicluri ; —acfionarea: manuala (de obicei cu prajin izolatoare) ; —durata de conectare: 100%. Fig. 8.2. Constructia unui separator. Fig. 8.3. Forme constructive de contacte fixe folosite la separatoare. 163Fig. 8.4, Intreruptor cu pirghie. Fig. 8.5. Contactele intreruptorului cu pirghie: a—contact fix; 6 —contact mobil. 1 ~ \ I o i b 8.3.12, INTRERUPTOARE CU PIRGHIE Intreruptoarele cu pirghie (fig. 8.4) se aseamani constructiv cu separa- toarele, fiind actionate prin intermediul unui miner montat central sau lateral fafa de contactele mobile. Pentru intreruperea in timp scurt a arcului electric, Intreruptoarele cu pirghie sint prevazute cu dispozitive de deplasare rapida a contactelor mobile. In pozitia ,,inchis* contactul mobil (fig. 8.5, 2) trebuie si fie cu degajarea:7 in dreptul protuberantei 2 a contactului fix (fig. 8.5, 6). In acelasi timp arcul piesei de antrenare este intins, astfel incft, dupa iesirea din contactul fix, contactul este antrenat cu vitezd suficient de mare pentru ca arcul electric si dispara rapid. In prezent intreruptoarele cu pirghie sint putin utilizate ca elemente de conectare pentru masinile unelte. In schimb ele sint mult folosite atit in industrie cit si in instalatiile semiindustriale la actionarea motoarelor mici din ateliere (polizoare, masini mici de géurit etc.). Pentru a se inl&tura peri- colul arsurilor, acestea sint capsulate in cutii din bachelité sau azbociment. Un astfel de aparat capsulat fn cutie din bachelit& se poate vedea in figura 8.6. Pentru curenti mai mari de 63 A, actionarea lor se face din exte- Fig. 8.6. intreruptor capsulat. 164riorul cutiei de distributie sau a panoului electric, printr-un sistem de pirghii. Camerele de stingere ale acestor intreruptoare contin plici din materiale magnetice pentru auto- suflajul arcului electric. Datorit’ masurilor luate, intreruptoarele cu pirghie au o ca- pacitate de rupere relativ ridicata. Ca o masuri de protectie fmpotriva electrocut&rii, conductoarele retelei se leag’ la contactele fixe, nu la cele mobile (fig. 8.7). Caracteristicile electromecanice ale intrerup- ak ic + 580 Vea 440Ve0 Fig. 8,7. Scheme de montare a intres ruptoarelor in circuitele electrice, toarelor cu pirghie sint (STAS 2425-75): — tensiunea nominal: 380 si 500 V c.a, 220 si 440 Ve.c.: ~ curentul nominal: 25; 63; 100; 200; 315; 400; 630; 1000 A; —rezistenta la uzur& mecanici: pind la 63 A — 10000 cicluri pina la 250 A — 3000 cicluri; pina la 800 A — 1000 cicluri; peste 800 A— 300 cicluri; —durata de conectare: 100%; —frecventa de conectare: 0 manevrare pe ori; —capacitatea de rupere: mai mic& decit curentul nominal J,. 8.3.1.3. INTRERUPTOARE $I COMUTATOARE PACHET Utilizarea lor este foarte rAspinditd din cauza simplit&tii constructive, de montaj si exploatare. Alte avantaje pe care le prezint& sint: capacitatea de Fig. 8.8. Construcfia comutatorului pachet: @—avsambiu; b—contactele mobile rupere relativ mare intr-un gabarit mic, rezistenfa la vibrafii si socuri, posibilitatea functionarii ‘in orice pozitie, duraté de viati mecanicd ridicati, capsulare simpli gi, fn fine, gama largi de posibilitafi de uti- lizare date fiind variantele de com- binare a contactelor fixe si mobile. Intreruptoarele (comutatoarele) pachet sint construite (fig. 8.8) din discurile de bacheliti 7 intre care se monteaz’ contactele fixe 2. Axul izolant 3 antreneazi in miscare de rotatie contactele mobile 4 prin intermediul unui sistem de sacadare 6 care asigura atit indexarea contac- telor mobile cit si viteza mare de intrare-iesire dintre contactele fixe. Legatura dintre ax si buton fa- cindu-se prin acest sistem de sa- 165fy be aFea Mit ao tRoveee —— tt 5S a Fig. 8,9. Scheme de conectare a comutatoarelor: a—cu dowk contacte mobile; b—ca trei contacte mobile; ¢-—eu cinei contacte mobile; d—cu gapte fcantacte mobile. cadare, viteza de rotire a contactelor mobile este aceeasi pentru orice vitezi de rotire a butonului 7. Prin etajarea mai multor perechi de contacte fixe si mobile, precum si prin utilizarea diferitelor tipuri de contacte (fig. 8.8,) se pot realiza scheme foarte variate de conectare (fig. 8.9). Caracteristicile electromecanice ale intreruptoarelor pachet sint (STAS 5414-74): — tensiunea nominali: 380 si 500 V ca. si 220 V cc, — curentul nominal: 10; 25; 63 A, — rezistenta la uzuré mecanic&: 10 000 cicluri, —capacitatea de rupere: 6 x I, pentru cele de 10 A, 1,25 x I, pentru cele de 25 si 63 A. In figura 8.10 diferite constructii. intreruptoarele si comutatoarele pachet in constructie normal sint folo- site in instalatiile electrice pentru alimentarea cu energie electric’ a agrega- telor industriale, a instalatiilor electrice de iluminat, iar cele etanse la instalatiile electrice industriale in medii cu pericol de umiditate etc. Exista si intreruptoare speciale, cum sint cele folosite Ja instalatii electrice cu ten- siune pind la 500 V si cu- Fig. 8.10. Forme de comutatoare pachet. renti pind la 6 A la masinile, ‘int prezentate citeva tipuri de intreruptoare pachet de 166de frezat verticale FV-1, in panoul instalatiei electrice pentru strung etc. Aceste aparate sint inlocuite din ce in ce mai mult cu aparatele descrise in continuare. 8.3.1.4, COMUTATOARE CU CAME Comutatoarele cu came se utilizeazi in prezent tot mai mult in diferite scheme clectrice (de actionare, de automatizare etc.), pentru inchiderea, deschiderea sau comutarea unor circuite. Acest lucru se datoreste gamei foarte largi de posibilitati de realizare a diverselor scheme electrice. Un astfel de comutator are, in esent’, urmatoarele trei pirfi distincte (fig. 8.11): @ Dispozitivul de sacadare 12, care permite trecerea camelor de pe o pozitie pe alta. In acest fel se realizeazi atit pozitiile ferme de sacadare cit si pozitiile cu revenire. Aceste pozifii sint la 45, 60 sau 90°, numarul lor variind intre 2 si 6. Numarul de pozitii este determinat de un dispozitiv aflat sub capacul 13. @ Plicile de etaj 17, pe care sint montate ccle patru perechi de contacte 5 (4 contacte fixe si 4 contacte mobile), sint dispuse una peste alta, numérul lor diferind de la un tip sau altul de comutatoare. {n interiorul fiecirei plick de etaj se afl. o cami, cu un anumit profil, prin rotirea cireia se actioneazi contactele mobile. Numirul de etaje, ca si profilurile camelor, determind gama foarte larg de posibilititi de realizare a schemelor electrice. @ Minerul 7, fixat pe axul comutatorului, actioneazi, prin intermediul acestuia, camele de diverse profiluri. Placile frontale 2 si 3, cele intermediare 6, placa de capat 9, impreuna cu plicile de etaj 77, sistemul $i capacul siste- mului de sacadare 13 sint fixate prin intermediul a doua suruburi speciale 7. Placa izolanta 8 este fixata cu ajutorul unor pene din material plastic. Con- ductoarele de legitura se fixeazd la bornele 70. Fiecare comutator cu came are un simbol ce se gaseste trecut pe eticheta 4. Acesta este alcdtuit din litera C dup’ care urmeazi patru grupuri de doua sau trei_cifre, astfel incit simbolul apare sub forma: C.a. bd. c. @ (ex.: C.25.04.30.001). Primul grup de cifre, a, indicd valoarea curen- 6 5 tului nominal (in exemplu, 25 A). Al doilea grup de cifre, b, indica — numarul de etaje (fn exemplu, 4 etaje). Al treilea grup de cifre, c, indica. numarul de pozitii ferme * si/sau cu revenire, astfel: — prima cifra din grup se refer. £ Ja pozitiile ferme (in exemplu, 3 pozitii ferme) ; a doua cifr& din grup se refer’ la pozitiile cu revenire (in exemplu, s Ze gy fara pozitii cu revenire). Fig. 8.11, Comutator cu came, 167Cont BS ry2tatalsj;etrye 0 -{-fe]-/-(-[-[- Ziv a e{el—l—-|ele a Fig. 8.12, Schema comatatorului stea- Fig. 8.13. Schema electricd si diagrama unui co- triunghi. mutator stea-triunghi. Ultimul grup de cifre, d, indici numarul de ordine din schema electrict Ja categoria respectiva de comutatoare si este dat de catre proiectant. In functie de valoarea curentului electric nominal, comutatoarele cu came se fabrici in variante de 16; 25; 40; 63 si 100 A. Tensiunea nominal este de 380 (500) V c.a., respectiv 440 V c.c. In practicd sint folosite si comutatoare specializate cu came, destinate unei anumite functiuni. Din aceasta categorie fac parte comutatoarele stea- triunghi si inversoarele de sens. 7 83.15. COMUTATOARE STEA-TRIUNGHL Acéste aparate sint de doua tipuri: manuale si automate. Ele comut capetele infasurarilor fazice din conectarea in stea in conectarea in triunghi $i se construiesc pentru curenti de 32 si 63 A (in aer), respectiv 100 si 220 A (in ulei). Comutatoarele manuale sint actionate printr-un buton sau o pirghie care roteste axul portcontacte mobile in trei pozifii: zero (0), stea (Y) si triunghi (A). Pozifionarea contactelor este indexati de o cam cu numir corespunzitor de pozifii. In figura 8.12, @ este redati schema electricd a comutatorului de 32 si 63 A iar in figura 8.12, 6 — schema infasurarilor comutate. S-au marcat, conform notatiilor normalizate, cu A, B,C,X,Y, Z capetele infasurarilor fazice ale consumatorului comandat si'cu R, S, T bornele retelei. In’ prezent sint tot mai des utilizate comutatoarele cu came stea-triunghi (STAS 2738-76) in variantele C 40 si C 63. In figura 8.13 sint date schema electrica si diagrama nui astfel de comutator. Comutatoarele stea-triunghi automate sint previzute in plus cu un relew de temporizare si un sistem electromagnetic de actionare. Succesiunea func- fiilor comutatorului este urmitoarea: la inceput anclanseazi contactorul care leagi capetele X, Y,Z tn scurtcircuit, apoi imediat, contactorul de ali- mentare de la refea. Dupi um timp de 2...20s (reglabil continuu) primul contactor declanseazi si anclanseaz4 al treilea contactor, care stabileste Jegitura in triunghi. In acest moment releul de timp este decuplat de la retea. 1688.3.1.6, INVERSOARE DE SENS Inversoarele de sens se utilizeazd pentru schimbarea sensului de rotatie al motoarelor asincrone trifazate, prin mcdificarea succesiunii fazelor (de exemplu, in loc de R,S,T—R, T,S). Aparatele special construite pentru reversarea’sensului de rotatie se utili- zeazA tn prezent mai putin fn cazul masinilor-unelte. Sint folosite mai des alte dou’ variante, si anume, fie comutatoarele pachet sau cu came, fie doud contactoare, cite unul pentru fiecare sens. In figura 8.14 se prezinté o schema de legituri a unui comutator pachet utilizat pentru inversarea sensului de rotafie al unui motor de 7 kW la 220 V sau 10 kW la 380 V. Cu astfel de comutatoare sint echipate masinile de frezat de fabricatie indigend FU-1 si FD-230. Schema de legituri pentru cele dow% contactoare este reprezentat’ in figura 8.15 (v. paragr. 8.3.2.1). Circuitul de comand cuprinde dou’ butoane de pornire (bs si bd) si un buton de oprire (bo). Dupa cum se vede din schema exist’ pericolul ca la actionarea ambelor butoane (bs si bd) s& se produc& scurtcircuit intre faze. De aceea se prevede fie un blocaj mecanic al armaturii contactorului neactionat fie, mai simplu, un blocaj electric, intercalind in punctele a si b cite un contact auxiliar NJ. Astfel, in punctul a se va conecta un contact NY al contactorului cd, iar in b al contactorului cs. Actionarea unui astfel de sistem se poate face foarte simplu de Ja distanta, deci se pot concentra comenzile pe un panou de comanda central. In punctul ¢ se inseriaz& contactul NJ al releului termic ce protejeaz’ motorul respectiv. Fig 8.14, Schema de le- Fig. 8.15. Schema de legituré a dowd contactoare utilizate gitura a unui comutator pentru comanda inversirii de sens a migcirii unui motor. Pachet folosit oa inversor de sens. 169oe he I oO ne : I= porait On oprit” b Fig. 8.16. Butoane de comand’: 2 4—constucie eu dvd butoane; b— contacie eo an baton. 8.3.1.7. BUTOANE DE COMANDA Butoanele de comanda se folosesc in instalatiile de comanda gi auto- matizare fiind destinate comenzii de la distant&, In special a contactoarelor si releelor intermediare. Ele pot avea dou’ butoane (fig. 8.16, a), care inchid sau deschid contacte normal deschise I, respectiv normal inchise 0, sau unul singur (fig. 8.16, 5). Butoanele din a doua categorie au atit contacte ND cit si NI, putind fi astfel folosite ca butoane de pornire sau/si ca butoane de oprire. Butoanele de comanda pot fi cu revenire sau cu retinere. Spre deosebire de primul tip, butoanele cu retinere ramin in pozitia comandati si dupa incetarea comenzii. Exist& o varietate foarte mare de butoane. Dintre acestea se amintesc urmatoarele: —buton de comand’ simplu (fig. 8.16, 4); —buton de comanda cu refinere; —buton cu pipi; — buton ciuperca ; — buton ciuperci cu retinere; — buton cu lampi ete. Butoanele de comandi pot avea contactele neprotejate (vizibile) saw inchise intr-un corp de forma paralelipipedici. Ultima varianta este tot mai des intilnit’. Se construiesc butoane pentru curenti pind la 6 A si tensiuni pink la 500 V c.a. In conformitate cu prevederile standardului 8183/1-76, butoanele pot. avea una din urmatoarele culori: rosu, galben, verde, negru si alb (albastru deschis). Acelasi standard prevede si functiile corespunzitoare fiecdrei culori (de exemplu: rosu—oprire sau oprire rapidi, verde—pornire etc.). 8.3.1.8, CHE] DE COMANDA Exist situatii in care functionarea unei masini-unelte sau a unui agregat fntr-un anumit regim este periculoasi sau nu este permis s& fie modificata. In aceste cazuri sint folosite cheile de comanda. In figura 8.17 este ardtatd. 170f i I ye Ja 02 1:8 iy gh og | 98 0G i Sq o2 | Fq o2 aia ate 70 96 | fe gee [a i Jo p2 | go Se fF 5 a ce 4 gd 0g | 9d of Fig, 8.17. Cheia de comand’: construefla; 6 —sehema functionala, @ o astfel de cheie cu trei pozifii si diagrama de inchidere a contactelor. Folosit& pind la 2 A (380 Vc.a,), cheia de comanda are opt perechi de contacte (exist& si cu patru perechi), montate in socluri de bachelitd, si un mecanism de actio- nare a contactelor mobile. Introducind cheia (tip yalle) in broasca mecanismului si rotind-o spre stinga sau spre dreapta cu 60° se tnchide o pereche sau alta de contacte. Contactele ramin blocate in Ia pozitia inifiala se poate face numai prin introdu- cerea cheii in broasca si rotirea ei. 8.3.1.9, MANIPULATOARE, Folosit in instalafiile de comand’ si automa- tizare in cazul multor masini-unelte, manipulatorul se executd in mai multe variante. In figura 8.18 este aratat un manipulator cu patru pozitii neretinute. Specific manipulatorului este ele- mentul prin intermediul c&ruia se actioneaz’ asupra contactelor mobile: 0 maneta care se termina cu o sfera. Pentru unele manipulatoare este suficient s4 se incline maneta in directia si sensul dorit. Pentru altele ins& este necesar si se apese sau s& se tragi de maneti fnainte de a o fnclina, Dac& maneta r&mine in pozifia actionata Fig. 8.18, Manipulator. i7tgi dup& incctarea comenzii se spune ci aparatul este cu pozifie retinut’. Toate tipurile de manipulatoare se folosesc pentru curenfi pind la 2 A si tensiuni pint la 380 V c.a. respectiv 220 V c.c. 8.3,1.10, PRIZE $I FISE Prizele si fisele sint aparate utilizate pentru conectarea, in diferite puncte ale retelei, '_consumatorilor mobili si, in unele cazuri, chiar a utilajelor fixe de putere redusi. Ele se clasifici dup’ mai multe criterii, dup cum urmeazi: —dup& numirul de poli: bipolare si_tripolare; — dupi materialul carcasei: din bacheliti si din silumin; — dupi felul montajului: aparente si ingropate. Toate tipurile de prize si fige sint previzute cu un contact suplimentar, utilizat pentru pimintare (protectie). Pentru a nu modifica succesiunea fazelor, prizele si figele sint previzute cu o cheie de orientare care permite conectarea acestora numai intr-o singuri pozitie. Dat’ fiind durata mare de conectare, presiunea pe contacte trebuie Si fie si ea mare. Caracteristicile electromecanice sint (STAS 4641/1-76): — tensiunea nominal: 380 V c.a. $i 220 V c.a.; —curentul nominal: 16; 32; 63; 125; 200 A; —capacitatea de rupere: 1,25 x In; —rezistenfa la uzuri mecanic: 1000 cicluri; —durata de conectare: 100%. In figura 8.19 se prezinti citeva tipuri de prize si fige industriale. 8.3.2, APARATE DE COMANDA DE LA DISTANTA Cu exceptia unui numar restrins de utilaje (toate de mic sau foarte micd putere cum sint: polizoarcle, masinile de gaurit mici sau portabile etc.), testul contin, pe lingi aparatele de comanda actionate manual, si pe cele comandate de la distanfa. Aceste aparate executa in mod automat anumite operafii, pe baza unor comenzi. Fiecare aparat din aceasta categorie inlo- Fig. 8.19. Constructia prizelor si a fiselor. =cuieste unul sau mai multe aparate_actio- nate manual, contribuind la simplificarea deservirii masinilor-unelte si permitind comanda de la distanti a actionarilor electrice. Aceste aparate sint: contactoarele, ruptoarele, contactoarele de comandi, releele etc. O serie de aparate din aceasta categorie sint folosite in procesul de automatizare (de exemplu: contactoarele de comanda, releele intermediare, de automatizare etc.). Intrucit au la baza acelasi principiu de functionare ca $i contactoarele electromagnetice, ele sint prezentate la categoria aparatelor de uz general comandate de Ja distanta. 8.3.2.1. CONTACTOARE $I RUPTOARE, Contactorul este un aparat destinat s& produci inchiderea sau deschiderea unui circuit electric, elementele lui mobile avind © singuri pozitie stafionari si anume in circuit deschis. Acestea sint deplasate din pozitia stationara, deci inchid circuitul, Fig. 820. Constructia contactorului. printr-o comanda primiti din afar, provoca~ ti de realizarea normali a unor conditii prestabilite in functionarea unei instalatii, si sint mentinute in pozitia comandata atita timp cit dureazi aceste condifii. Avind o constructie similaré contactorului, ruptorul se deosebeste de acesta prin faptul cd pozifia stationara a elementelor sale mobile este in circuit inchis. Din punctul de vedere al actionarii, contactoarele se impart in: — electromagnetice, bobina de actionare fiind alimentata atit timp cit contactele principale trebuie s fie conectate ; ~ pneumatice, actionate de un motor pneumatic cu piston; — mecanice, cu cama sau pirghii. in actionarea masinilor-unelte sint utilizate cele cu actionare electro- magnetica, avind contactele fn aer sau in ulei. Se folosesc atit contactoare de c.a. cit si de c.c. Primele sint mult mai raspindite. in figura 8.20 este prezentat desenul de ansamblu al unui contactor de 25 A, cu contacte in aer. Pe suportul 7 se fixeazA contactele fixe 3 prin piesele izolatoare 2. Contactele mobile 5 sint deplasate de citre armitura liber’ 4 a electromagnetului, armatura care este atrasi de electromagnet la trecerea curentului electric prin bobina sa. La scoaterea bobinei de sub tensiune arma- tura liber revine in pozitia initiald. Presiunea pe contacte, confectionate din aliaj de argint, se asiguri prin intermediul unor resorturi. Un contactor este previzut cu doua tipuri de contacte: —contacte principale sau de forf%, care stabilesc sau intrerup continui- tatea circuitelor principale (de exemplu: circuitul de alimentare a unui motor) ; oe— contacte auxiliare, care ser- vesc la inchiderea sau deschiderea circuitelor de comanda, blocaj sau/si semnalizare. Contactele auxiliare pot fi ND (deschise in pozitie de repaus) sau NJ (inchise in pozitie de repaus). Contactorul din figura 8.20 este prevazut cu trei contacte de fort (pentru curenti de 25 A) si patru contacte auxiliare (2ND +2 NZ). In figura 8.21 se prezint& schema electrici a acestui contactor. In functie de numarul contactelor principale, contactoarele pot fi mono, bi, tri sau multipolare. Pentru curent alternativ sint utilizate cele tri si multi- polare (cu 3, respectiv 4 contacte principale), iar pentru curent continuu cele monopolare. Cele mai raspindite contactoare sint cele tripolare pentru serviciul normal de functionare, AC 3. Contactoarele de tip CT si AC 3 mai echipeazi in foarte mici masur4 unele magini-unelte. Locul lor a fost luat de contactoarele TCA si, recent, de tipul AR. fn tabelele 8.3 si 8.4 sint aratate caracteristicile electromecanice ale contactoarelor TCA si respectiv AR. Fig. 8.21. Schema contactorului, Tabelul 8.3 Caracteristict electromecanice ale contactoarelor TCA Curentul nominal | Puterea absorbita de | Contacte auxitiae | Puterea motorulul ‘Tipu ‘teraie) | vobina in poole inches 380'¥, ACD pf a [PAO Tome | ai} | 1] - | TCAG | "7 2 a | 22 1 loa = TCA 10 10 7 2 2 5,5 v 7 o TCAC 10 10 ww 2 2 35 1 i } TCA 32 2 18 2 | 2 n TCAC 32 32 20W 2 2 n Tea 40 40 18 | 2 2 18,5 ‘TCA 63, 63 25 | 2 2 30 TCA 125 125 100 | 2 2 55 TCA 200 200 15 [Ie 2 110 | rca 250 250 235 42 2 132 i i i TCA 400 400 200 | 2 2 220 174Caracteristici electromecanice ale contactoarelor AR Tabelul 8.4 Contacte auxiliare Curentul nominal Puterea motoralut Tipul (termic) | ‘360, AC 3, (ay | ND. NL ad) 9 1 - a 1 = AR6 6 9 3 2 22 7 2 2 9 1 - AR 10 10 7 1 = 35 9 3 2 7 2 2 16 i: 10) 3 2 15 AR 16 2 Is 2 2 1 25 2 3 2 AR 25 32 18 2 2 Ww 16 AR 40 40 18 2 2 18,5 63 20 2 2 30 AR 63 25 100 45 45 AR 100 ns 100 2 2 55 160 85 AR 160 200 115 2 2 90 120 AR 250 250 235 2 A 132 140 AR 400 400 200 2 2 220 fn figura 8.22 (contactor TCA de 10 A) s-au pus in evidenfi bornele Dobinei 7, contactele principale 2 si contactele auxiliare NZ, 3, respectiv ND,4.Contactorul TCA de 32 A, redat in figura 8.23, are contactele auxiliare 3 separate de cele de for{i 4. Acestea din urma sint despirfite intre ele prin paravane transversale 6, capacul 7 avind camere de stingere cu plicute deio- nice 5 care fragmenteazA, ricesc si sting arcul electric. Bornele 2 pentru ali- mentarea bobinei sint fixate in carcasa 7. 175HH rh IE We HI HI a = Fe ee * =y Ter = Fig. 8.22. Constructia con- Fig. 8.23, Constructia contactorului TCA tactorului TCA de 10 A. le 32 AL Pentru contactoarele TCA si AR sint valabile si urmatoarele caracteristici electromecanice: — tensiunea nominali: 500 V c.a.; —tensiunea de alimentare a bobinei: curent alternativ: 24; 48; 110; 220; 380; 500 V (TCA + AR); curent continuu: 24; 48; 60; 110; 220 V (TCAC + AR); — serviciul de funcfionare: 40% (AC 3), 100%; — rezistenfa la uzura mecanic&: 3+ 10°...107 manevrari ; —frecvenja de conectare: 120...600 manevrari/ora. Contactoarele tripolare sint adesea echipate cu un releu termic, butoane de comanda si lamp& de semnalizare, intregul aparataj este inchis intr-o cutie din material plastic termorezistent si inalt’ rezistenj& mecanic& (10...63 A) sau metalica (100...200 A). In figura 8.24 este redati schema elec- tricd a unui contactor cu releu termic. Legaturile a si b (linie-punct) sint valabile numai dac& tensiunea de alimentare a bobinei contactorului este egal cu tensiunea intre faze. Pentru comanda de la distanf& se desface legi- tura c si se fac legaturile notate cu d (linie fntrerupti). Releul termic este prevazut cu un buton pentru rearmare BR accesibil din exterior. In afar& de caracteristicile cuprinse in tabelul 8.5 se mai mentioneazi. urmatoarele: — tensiunea de alimentare a bobinei: 24; 48; 110; 220 V c.c.; —rezistenfa la uzuri mecanic: 3+ 10%...10° manevrari ; — sistemul de stingere a arcului: suflaj magnetic. 176t {Fann -5 i ot a tan 4 Fig. 8.24. Schema electric a unui contactor cu releu termic. Tabelut 8.5 electromecanice ale contactoarelor de c.c. Intensitatea | Puterea absorbitd Contacte auritiare Tipul nominal’ ‘ominala ‘de. bobing w) ta) i wy ND. Ni. t ‘BC 60 | 220 0 65 | a. | ‘MC 80 220 80 40 - - 1 1 ‘MC 100 750 100 30 2 2 MC 150 220 150 35 fi 1 2 2 Contactoarele in ulei au in plus faf& de cele in aer o cuva metalic& in care se aflA partea inferioar’, inclusiv contactele contactorului. In figura 8.25 este prezentat desenul de ansamblu al unui astfel de contactor (fara cuva), Schema electrici este redati in figura 8.26, punindu-se in evidenta si sistemele termice si electromagnetice de protectie. In tabelul 8.6 se prezint& principalele caracteristici ale contactoarelor in ulei, iar in figura 8.27 aspectul citorva tipuri de contactoare de diferite fabricatii. Dupi cum s-a aratat la inceputul paragrafului 8.3.2.1, ruptoarele se deo- sebesc de contactoare doar prin faptul ca la primirea comenzii deschid un circuit si {] mentin deschis atft timp cit exist& comanda. Rezult& ci, pentru a asigura deconectarea, electromagnetul ruptorului va trebui s& dezvolte © fori mai mare decit in cazul unui contactor similar. Aceasta deoarece 177Fig. 8.25. Constructia unui contactor in ulei. Tabelul 8.6 Caracteristicile contactoarelor in ulei fabricate in fara noastré | Caractrstioa Unit. de minus | DITU 25 pitu 109 ‘Tensumea nominala y 300 300 Intensitatea nominal& A 25 100 Tensiuni de serviciu r 120, 220, 380, 500 Reglajul releelor termice . (0.6...1) x Is Capacitatea de rupere A 300 1200 Reglajul releclor electromagnetice | - “10 x Is 8x Is a termice manevrifora 120 120 Idem, cv relee termice manevrifori 30 30 Reriteap ta wourk mecniea | manevte 10 000 10000 178Fig, 827. Forme constructive de contactoare in utei resortul care determina anclangarea este mai puternic decit resortul care asigura numai presiunea normala pe contacte. Constructia lor fiind similar cu cea a contactoarelor, ambele aparate sint mentionate, in exploatare, sub denumirea de contactoare. 8.3.2.2, CONTACTOARE DE COMANDA Aseminitoare cu contactoarele TCA de 6 si 10 A, contactoarele de comanda (c.c.) se construiesc numai pentru un curent nominal de 6 A. Ele diferi de contactorul TCA de 6 A prin faptul ci in locul celor trei contacte principale ND au patru contacte de tipul celor auxiliare. Contactele NJ sint in numir de cel mult patru. Combinafia de contacte este inscris’ pe o eticheti sub forma unui indicativ alcituit din dou’ cifre, prima reprezentind numérul de contacte ND, iar a doua pe cele NZ. eS In figura 8.28 este repre- zentat un contactor de co- ral mand, varianta c.c. 80 (opt contacte ND, zero contacte ND). f i eo) | on) Dupi cum sint si denu- | mite, aceste contactoare f i sint folosite aproape in exclusivitate in circuitele [] de comanda pentru a inchide { Elemis sau deschide circuite care alimenteaza, de obicei, bobi- nele contactoarelor, electro- ventilelor sau alti consu- Ay matori de puteri relativ, = LL ! J mici. Fig. 8.28. Constructia contactorului de comanda. Fas—_ 8.3.2.3, RELEE INTERMEDIARE Releele intermediare sint elemente care se intercaleaz& Intre elementul primar de YH comand& (mictointreruptor, limitator de cursi) si elementul comandat (contactor, motor de putere redusi) atunci cind acesta din urma absoarbe o putere relativ mare. e in constructia de masini-unelte din fara noastra este mult utilizat releul intermediar @ tip RI-3, in special in constituirea schemelor de comanda automatizata ca memorarea — ae \( |e comenzii. : : C7 Acest tip de releu intermediar poate 7 avea 4, 6 sau 8 contacte cu rupere dubla. Fig, 8.29, Constructia releului inter- Numérul maxim de contacte NI este patru. mediar RI—3—33, Combinatia de contacte este inscris’ pe o plicuf in acelasi mod ca la contactoarele de comanda. Se dau urmatoarele exemple: RI — 3 80 — opt contacte N D; RI—3 42— patru contacte ND si doua contacte NJ; RI— 3 13~— un contact ND gi trei contacte NJ. In figura 8.29 este reprezentat releul RI-3-33, in executie deschisd. Relele in executie inchis& sint formate dintr-un releu in executie deschis4 introdus intr-o cutie metalici prevazut& cu un capac transparent din masé plastica. Un releu intermediar asem4n&tor cu RI-3 este releul RI-7. El este compus dintr-un_releu RI-3 modificat, un sistem de blocare mecanicd a armaturii releului RI-3 in pozifia final si un electromagnet pentru deblocarea releului. Releul RI-7 poate avea sapte contacte cu rupere dubli, ‘Ambele aparate se monteazi in pozitie verticali si sint garantate la 1.000 000 cicluri. Ele pot fi actionate in curent continu (pina la 220 V) sau alternativ (pini la 500 V). Curentul 7 maxim de conectare pe timp nelimitat este de 5 A. 34 5 6 { 8.3.2.4, RELEE INTERMEDIARE PENTRU AUTOMATIZARI Folosite numai in schemele electrice de comand&, aceste relee sint utilizate pentru multiplicarea impulsului de curent obfinut prin dowd sau mai multe citcuite urmitoare sau in realizarea diferitelor Dlocaje. fn figura 8.30 este redat un releu RI-9 pentru automatiziri. El se » Ar —- 1 ¥ compune din: Fig. 8.30. Constractia releotut interme- | Un electromagnet clapetd, a cArui dint RI~9, bobind 2 este alimentati la bornele 7; 180Fig. 8.31, Variante constructive de relee intermediare. —dou& grupuri de contacte 8 (2NJ +4 ND); —- un sistem de actionare a lamelelor elastice 7, format din armatura 3, fixaté pe muchia placii de bazi 4, cepurile J si distantierele 6 (cepurile si distantierele sint din material izolant) ; — un capac de protectie, transparent, pentru grupurile de contacte (ne- reprezentat in figura). Releul RI-8 este aseminator cu RI-9, dar se foloseste numai fn circuite de curent continuu. Releul RI-13 se deosebeste de precedentele prin faptul c& este in intregime protejat de un capac transparent, capac fixat de placa suport pe care sint montate toate elementele releului (electromagnet, contacte etc.). Releul are trei contacte ND si trei contacte NJ (contacte comutatoare). Accesul la bornele bobinei electromagnetului si la contacte se face prin intermediul a II picioruse (asemindtoare cu cele ale tuburilor electronice) fixate in placa suport (pe partea opus capacului de protectie). Releul se fixeazd cu ajutorul celor 11 picioruse intr-un soclu, la care sint aduse conductoarele de legitura, In figura 8.31 sint ardtate unele dintre relecle intermediare utilizate in instalafiile electrice ale masinilor-unelte. 8.3.3. APARATE PENTRU AUTOMATIZARI In categoria aparatelor pentru automatizari intra o serie de aparate specifice schemelor electrice destinate automatizarii unui ciclu de Jucru precum si aparate cu posibilititi de utilizare mai larg’. Aparatele specifice schemelor de comandi automata sint limitatoarele de curs’, microintreruptoarele, releele de timp 5.2. Celelalte aparate, cum sint contactoarele de comanda, teleele. intermediare, de automatizari etc., deja prezentate, pot fi intilnite si tn circuite de comenzi manuale sau combinate. 1813 = 2-4 @ [= Hq [ 4 b2 3 Fig. 8.32. Microintreruptor. 8.3.3.1. MICROINTRERUPTOARE Microintreruptoarele sint elemente foarte des utilizate in schemele de automatizare datorita dimensiunii lor mici de gabarit (adesea sub 20 x 15 x x 6mm), vitezei mari de raspuns la comanda primiti, numarului mare de manevriri sub sarcin& (5...10 milioane), cursei mici a elementului_mobil (0,2...1,5 mm), forfei mici de actionare (0,5...3,7 N) etc. Ele supert& cureni nominali de 2...8 A la tensiuni de 125, 220, 380 V c.a., sau 48, 110 V c.c. Din punct de vedere constructiv se prezinti sub forma unei carcase pris- matice din material izolant (in figura 8.32 s-a reprezentat doar suportul 7) in interiorul c&reia se gisesc contactele fixe 2 si 4 si contactul mobil dublu 3. Acesta se afli pe cadrul elastic 7. Trecerea bruscA dintr-o pozitie in alta a contactului mobil se face cu ajutorul arcului 5. Pentru aceasta se actioneazi asupra lamelei elastice 6 printr-un buton, fie direct, fie prin intermediul unor tije, brate etc. (fig. 8.33). Microintreruptoarele se pot prezenta si sub form’ capsulat&, in carcasi din silumin sau zamac. 8.3.3.2, LIMITATOARE DE CURSK Limitatoarele de curs& se folosesc pentru reglarea lungimii cursei organelor mobile ale masinilor-unelte sau ale altor’ utilaje similare. Ele se monteazi fie in circuitul principal, fie in cel de comanda. Limitatoarele pot fi cu tij’, cu rol, cu bili, cu pitghie sau rotative. Pace) --F a b Fig. 8.33. Forme constructive de microintreruptoare: 4 ~ou tije de actionare; 6 — ou ptegie de actionare. 182§ e gy] me s . Fig. 8.34, Limitator de curs. Fig. 8.35, Limitator de cursi cu micro- “ “Gntreruptor cu actiune instantanee. Constructiv, ele pot fi de tipul cu contact mobil (fig. 8.34) avind un ‘contact (NJ sau ND) sau doua contacte (NJ si ND), ori cu microintreruptor incorporat. Ambele pot fi capsulate sau deschise. De obicei contactele sint in aer, dar se construiesc si limitatoare de curs, pentru puteri mari, in ulei. In primul caz curentul nominal este de circa 6 A (la 500 V), iar in al doilea caz poate ajunge pind la 60 A. Daci viteza de deplasare a contactelor mobile depinde de viteza de depla- sarc a organului care actioneazi, atunci limitatorul este simplu. fn cazul in care viteza de deplasare a organului care actioneav nu influenteazi viteza de comutare a contactelor, limitatorul este cu actiune instantanee, E] intra in actiune instantancu fn momentul fn care forta exercitat4 asupra lui atinge anumiti valoare. Toate limitatoarele care au incorporate microintrerup- toare sint cu actiune instantanee (fig. 8.35). Actionarea elementului mobil al limitatorului de curs se face fie direct de catre organul mobil (limitator de cursa reglabil), fie, mai bine, de catre 0 cami fixati pe organul mobil, a cirei pozitie se poate regla si fixa pe organul respectiv (fig. 8.35). Unghiul « este de circa 60...65°. In figura 8.34 se prezint& un limitator cu contact mobil de constructie simpla, care, din punctul de vedere al performantelor (in special precizia de limitare), este inferior celor cu microintreruptor. El este prevazut cu dou perechi de contacte, 1 NJ si 1 ND care pot conecta curenti de maximum 6 A, la o tensiune de 500 V. In figura 8.36 sint redate citeva tipuri de microintreruptoare si limitatoare de cursi utilizate in instalatiile elecirice ale masinilor-unelte. Fig, 8.36. Forme constructive de microintreruptoare. 1838.3.3.3, RELEE DE TIMP Un rol important in schemele de comand pentru masinile-unelte il are temporizarea, necesara pentru intirzierea conectarii sau deconectarii diferitelor aparate, realizarea pauzelor tehnologice etc. Pentru obfinerea temporiz&rii se folosesc relecle de timp (sau cu temporizare). In functie de modul in care se realizeazi temporizarea, releele de timp utilizate in automatizarea ciclurilor de functionare a masinilor-unelte pot fi relee cu temporizare electromecanica sau electronic’. In tara noastra se constru- iesc in prezent relee de ambele tipuri, cele din prima categorie fiind normalizate. Relee electromecanice de temporizare. Unul din aceste relee este cel inter- mediar cu temporizare, de tip RI-3T. Acesta se compune dintr-un releu RI-3 cu 4 contacte (2 ND +2N1J) gi un dispozitiv de temporizare, cu mecanism de orologiu. Se construieste in executie inchisi in doua variante: — cu temporizare la acfionare, 4 ; — cu temporizare la revenire, R. In cazul primei variante existi o perioada de timp, reglabila, intre mo- mentul aliment&rii bobinei si momentul fn care sint actionate contactele mobile. In cazul celei de-a doua variante exist o perioada de timp, de ase- menea reglabila, intre momentul incetarii alimentarii bobinei si momentul in care contactele mobile revin in starea in care se aflau initial. Acest tip de releu este folosit atit in circuite de c.a. cit si in cele de c.c. Temporizarea poate fi reglaté pina la 20s (pentru ambele variante). In circuitele de c.a. din instalatiile de automatizare sint folosite gi releele de timp de tip RTp-7. Pentru temporizarile la actionare este folosit releul RTpa-7, a cdrui schema electricd este redata in figura 8.37, iar pentru tem- Porizarile la revenire releul RTpr-7, avind schema electricd din figura 8.38. oT ln [ela Te} — re olilela le [se MS 336 <1 338 2 33 = 2 3 hig [oa s | > T == =) Ld | | | | | Litt PEER Ts 2 I a Fig. 8.37, Schema releului_de temporizare Fig. 8.38, Schema releului de temporizare a actionarea RTpa-7. Ia revenire RTpr-7. 184Releul RTp-7 are ca baz de timp un motor sincron. Atit la acfionare cit si la revenire tomporizarea este reglabilé continuu in cadrul urmitoarelor Tensiunile nominale sint de 24; 110 si 220 V c.a. Relee electronice de temporizare. Utilizarea tot mai frecventi a releelor electronice in instalatiile electrice ale masinilor-unelte se explici in primul rind prin viteza foarte mare de reactie la semnal, iar in al doilea rind prin posibilitatea de legare a functionirii releului de fenomene sau semnale de amplitudine foarte redusi. Imbundtatirea continua a parametrilor, a fia- Dilititii si mai ales a tehnologiei de fabricatie a semiconductoarelor, ceea ce a condus la largirea considerabili a ariei de utilizare si la cresterea randa- mentului lor, a facut ca acestea sa ia locul tuburilor electronice. Este greu de conceput la ora actual o masind-unealt, chiar si mai simpl4, care sa nu foloseasca tn instalatia ei electricd elemente semiconductoare. fn figura 8,39 se prezint& un releu electronic cu temporizare la actionare. La inchiderea contactului @ tranzistorul T ramine in continuare blocat, deoarece curentul mare de incircare a condensa- torului C produce o c&dere mare de tensiune la bornele rezistorului R1. Pe masura incircérii conden- satorului C potentialul bazei tranzistorului T creste, astfel ci dupi un interval de timp tranzistorul se deschide i releul y anclangcaz. Contactul 6, apart nind releului r, conecteazi condensatorul C la re: torul R3 in ‘scopul descircarii lui, pregitindu-] astfel pentru un nou ciclu. Pe tot timpul ciclului de tempotizare contactul a trebuie s& fie inchis. Deschiderea lui declanseazi releul si ciclul poate fi reluat. a Fig. 8.39. Schema releului Figura 8.40 prezint’ un releu cu functionare clectronic de temporizare inversi fati de cel precedent (cu temporizare la la actionare. revenire), La inchiderea contactului a releul anclan- seazi ca urmare a cresterii curentului de colector al + tranzistorului T. Prin contactul 6 al releului 7 con- densatorul C, care s-a inc&rcat in pauze prin rezistorul Ri, se conecteazi la baza lui T si la deschiderea contactului @ cl mentine in continuare baza lui T la un potential pozitiv, tranzistorul ramfnind in con- ductie. Condensatorul C se descarci treptat pe rezistcrul R2 astfel ci potentialul bazei lui T deve- nind dup’ un anumit interval de timp prea mic plocheazi tranzistorul si releul declanseazi. Interva~ lul de timp dintre momentul acfion’rji butonului a, 2 ; adici al conectirii releului, si cel al declanstirii lui 2iS,,849. Scheme relemit depinde de valorile capacititii C si a rezistentei R2. Ja revenire. 0 185,Reglind valoarea rezistentei rezistorului R2 se poate regla temporizarea data de acest releu. Din combinarea celor doua relee se poate obtine un releu cu temporizare atit la actionare cit si la revenire. In afard de schemele prezentate, in realizarea releelor electronice de temporizare pot fi folosite si circuitele basculante de tip mono, bi sau astabil. Ca elemente de comutatie static’, dati fiind pe de o parte simplitatea lor iar pe de alti parte siguranta mare fn functionare, ele sint curent folosite in circuitele de comanda ale masinilor-unelte, fie in scopul unor temporiziri (de exemplu monostabilele $i chiar astabilele), fie ca celule de memorie, numaratoare etc. Yn cele ce urmeaza se prezinta, informativ, citeva circuite din cele mai frecvent utilizate. Unul dintre cele mai simple circuite de acest gen este triggerul Schmidt, care este un circuit basculant comandat. fn schema din figura 8.41 se observa. c&, in lipsa semnalului la intrarea 7, tranzistorul T1 este blocat si T2 in con- ductie, comandat fiind de tensiunea de polarizare data de divizorul alcituit din R1, R2, R3. Potentialul punctului e este apropiat de cel al mesei. Cind Ja intrarea 7 se aplici un semnal (de orice forma), TI se deschide in momentul in care amplitudinea semnalului depaseste cdderea de tensiune pe R4 si tensiu- nea de deschidere a lui. In acel moment 72 se blocheaz& (potentialul bazei Jui cade), ciderea de tensiune pe R2 dispare si potentialul bornei e creste pina la valoarea sursei. Aceast stare ramine pina cind dispare semnalul de comanda de la intrarea ¢. Prin existenta rezistorului comun R4 se realizeaza o comutare a st&rii de conductie, asa cum s-a ar&tat, si nu o variatie propor- tional a curentilor de colector, se realizeazi adic o basculare a lor, ceea ce face ca potentialul in ¢ s& varieze in forma unor impulsuri dreptunghiulare, de amplitudine constanta (aproximativ Ua) si duraté mai mica decit cea a impulsurilor de comand’. Acestea pot fi deci de orice forma si amplitudine, inclusiv variabile in timp. -In figura 8.42 se prezintd un circuit basculant monostabil. In repaus tranzistorul T1 este fn conductie, T2 blocat; in acest caz potentialul lui e2 este zero iar al lui et egal cu cel al sursei. La aplicarea unui impuls negativ in punctul 7, T1 se blocheaza si, prin divizorul compus din R2, R5, R6, baza lui 2 se pozitiveazi si T2 se deschide. Potentialele in punctele ¢2 si el se schimba si saltul de tensiune prin condensatorul C1 face ca dioda D1 sa se blocheze (anodul la potential 0). Aceasti stare ramine in continuare (chiar Fig. 8.41, Schema unui circuit Fig. 8.42. Schema unui circuit basculant mo- basculant comandat. nostabil. 186daci semnalul de la intrare a dispirut) pina cind condensatorul C1 s-a inc&rcat prin Rl si, in acel moment, dioda Di deschizindu-se, Tl se deschide, T2 se blocheaza §i schema revine la starea initial Observam c& potentialcle lui el si e2 variaz4 in sensuri opuse, livreazd deci impulsuri in antifaza, ale caror durate depind de constanta de timp C1. Ri. Deoarece suma tensiunilor de deschidere a diodei si tranzistoarelor este mai mare decit 0 si legea de incdrcare a condensatorului este de tip expo- nential, se obtine pentru durata impulsului (pauzei) relatia aproximativa te R1-C1-In2. in figura 8.43 este redat un numartor de impulsuri care foloseste un circuit monostabil. El poate fi utilizat pentru numarare (de exemplu, bile de rulmenti) sau ca tahometru electronic. Indicatia instrumentului de masurat depinde numai de numirul de inchideri succesive ale contactului a. Circuitul astabil este de fapt un generator de impulsuri dreptunghiulare care pot fi culese la unul din cele doud colectoare, al lui T1 sau 72. Evident ci ele vor fi in antifazi (fig. 8.44). Circuitul functioneazi fn ambele faze ca un circuit monostabil in fazi metastabila. Cind un tranzistor este blocat celalalt este in conductie, Aceasta stare dureazd pini cind condensatorul, prin rezistenfa corespunzitoare, s-a incircat, moment in care circuitul, la fel ca in cazul precedent, basculeaz’. Saltul de tensiune constituie semnal de basculare al celui de-al doilea circuit si ciclul se reia. Durata de conductie- blocare depinde de constantele de timp RI. C1, respectiv R4+ C2. Cind Ri = R4 si Cl = C2 se obtin impulsuri cu #i=/p. Si in acest caz duratele impulsurilor si_pauzelor sint mai mici si anume: /1 = 0,7 -RI-Cl=#i gi 12 = 0,1 R4- C2 = tp. Pentru ca cele doua tranzistoare, in momentul des- chiderij lor, s& fie aduse la saturatie si astfel impulsurile sa fie dreptunghiulare, este necesar ca rezistoarele de colector (R2, R3) si de bazi (Ri, R4) s& fie corespunztor alese, in functie de factorul de amplificare in curent, 8, al tranzistoarelor. Relatiile. aproximative dupa care se determina valorile lor sint: 10- R2 < Ri <0,5- 8: R2; 10° R3 < R4 <0,5- 8: R3. Circuitele astabile im cadrul schemelor masinilor-unelte pot fi folosite drept relee de temporizare, circuite de programare de baz de timp, oscila~ toare pilot etc. <0 Fig. 8.43. Schema unvi numiritor de impulsuri. Fig. 8.44. Schema unui circuit astabil, 1878.4, APARATE PENTRU PORNIRE $I REGLAJ Aparatele pentru pornire si reglaj utilizate in actionarea electrici a ma- sinilor-unelte sint: comutatoarele stea-triunghi manuale si automate, inversoarele de sens si reostatele de pornire. Ele servesc pentru pornirea si reglarea vitezei de rotatie a motoarelor electrice, Comutatoarele stea-triunghi si inversoarele de sens au fost prezentate in paragrafele 8.3.1.5. si 8.3.1.6. In cea ce priveste reostatele de pornire, fri a avea o constructie specifica masinilor-unelte, ele se utilizeazi la pornirea unor masini grele. Datoriti complicatiilor care apar in exploatarea schemelor de actionare care contin reostate, acestea sint putin utilizate in actionarea masinilor-unelte. Reostatele de pornire, destinate pornirii motoarelor asincrone trifazate cu inele colectoare, cuprind, constructiv, trei parti principale: rezistorul, confectionat fie din cromnichel, infisurat ‘pe izolatoare din portelan fie din font fixati pe izolatoare din micanit’, comutatorul, cu ajutorul cituia se conecteaz’ diferitele portiuni ale rezistorului, si armiitura de montaj, care cuprinde (in unele cazuri) si cava cu ulei de ricire. In tabelul 8.7 se dau prin- cipalele caracteristici ale reostatelor de pornire, iar in tabelul 8.8 ale reostatelor Tabelul 8.7 Reostate de pornire Tips S| ee Numtel won | mas | “Ss i eo es RP 20 20_|__270 o 2 732 349 RP 28 30 | 380 a8 4 2 a3 _| RP 40. | 4%0 | 10 | | 150 oe | RP 100 too | 525 121 24 181 6x12 Tabelul 8.3 Reostat de reglaj; 10 ploturi pentru un reglaj de 50% | ~~ Caracteristicile motorului front CO en ee va os _ . Repr 80 | 5 300 | s 2 | Repr 100 100 500 150 I 220/380 251f135 Repr 130 0 $00 12 267 290 Repr 190 190 500 274 a 298 | Repr 290 | 290 577/1 000 (318/218 | 550 318 | 188de pomire si reglaj. Conditiile tehnice generale impuse reostatelor de pornire sint date in STAS 7314-73. Reostatele de pornire si reglaj asiguri o reglare pina la 50% din turatia nominal, in ambele sensuri de rotatie. 8.5. APARATE PENTRU PROTECTIE in componenta instalatiei electrice a oricarei masini-unelte se gasesc si aparate pentru protectie. Acestea sint: sigurantele fuzibile, releele electro- magnetice si releele termice. Primele doui tipuri sint folosite pentru protectia impotriva curentilor de scurtcircuit, iar ultimul pentru protectia tmpotriva curenfilor de suprasarcini de durat’. 8.5.1. SIGURANTE FUZIBILE Cele mai simple si deci cele mai utilizate aparate de protectie sint sigu- ranfele fuzibile. Ele se bazeaz pe fenomenul de transforniare a energiei el trice in energie calorici. Peste o anumiti valoare a intensitifii curentului, metalul elementului fuzibil se topeste si circuitul respectiv se deschide. In momentul arderii siguranfei exist’ posibilitatea formarii arcului electric care s& continue conductia si de aceea se iau mAsuri speciale pentru a evita acest lucru. Datorit& simplititii constructive si mai ales a usurintei de tnlocuire, ele sint utilizate in majoritatea circuitelor (de fort, de comandi, de iluminat etc). Din punct de vedere constructiv sigurantele pot fi deschise, la care arcul se rupe in aer liber, sau inchise, la care arcul se rupe fntr-un alt mediu. Sigurante deschise. Sint utilizate mai mult in circuitele de forfi si se construiesc pentru curenti pina la 500 A, din lamele de zinc electrolitic avind un singur loc de topire (fig. 8.45, 8). Ele se monteaza pe sigurante de tip miner (fig. 8.45, a). Din cauzd c& arcul care se produce Ia topirea fuzibilului este exterior, produsele arderii —, se depun pe placa portsiguranti putind duce la metalizarea acesteia. In al doilea rind, arcul format poate trece la fazele vecine, din care cauz4 va trebui ” ca intre faze sa se plaseze pereti despirtitori izolanti. 4 + Cele doua fenomene constituie principalele deza- vantaje ale acestor sigurante. Siguranta de tip 4 miner se introduce in niste contacte fixe asemandtoare celor pentru separatoare (fig. 8.3). Elementele componente ale sigurantei se_con- fectioneazi. conform standardului' STAS 4173-72. Dimensiunile lamelelor de zinc sint date in tabelul 8.9. Un alt tip de sigurant& deschisa este siguranta tubulara de fabricatie sovietica, din porfelan si oe fuzibile din argint, pentru 60, 80, 100, 125, 160 si hay 200 A la tensiuni pind la 500 V. Utilizarea argintului 1—‘iner; 2—borat; 3 prezinti avantajul ci sirma nu se oxideazi la Mncal- $*sviagerei4 pet: contac; Fig. 8.45. Sigurante fuzibile 189Tabelul 8.9 Dimensiunile lamelelor de zinc electrolitic pentru siguranfe fuzibile [em goin) simi] co ie | Spin i [7 ne 23 2 - 8 7 7 160 12 0,5 6 225 2 | 1 8 | | 300 13. 1 a | | | 360 5 | 2 0 ' 430 - 7 2 4 500 7 2 18 zire chiar pind la 350°C, ceea ce asigura stabilitatea condifiilor de topire. Un al doilea avantaj al acestor ‘sigurante il constituie prezenfa tubului de porfelan care limiteaz efectele arcului electric. Sigurante de tip inchis. Sigurantele de tip inchis pot fi far sau cu umplu- turd. Cele fara umpluturd prezinté avantaje fajd de siguranfele deschise tubulare cu care dealtfel se aseamana. In primul rind efectele arcului sint mai strins localizate, fuzibilul fiind complet inchis, iar in al doilea rind, materialul tubului fiind gazogen (fibra, textolit), arcul este rupt instantaneu ca urmare a cresterii presiunii locale. Desi schimbarea fuzibilului este mai anevoioasa decit la sigurantele deschise, se prefer ultimelor din cauza gaba- ritului de montaj mai redus (ca urmare a localizrii efectelor arcului). Din categoria sigurantelor fuzibile cu material de umplutur cele mai utilizate sint siguranfele unipolare cu filet, care se folosesc atit in circuitele de comand, de iluminat cit si in cele de forfa (6. . .100 A). O astfel de sigu- ranté se compune din trei part Soclul (fig. 8.46), montat fix pe panoul electric al masinii sau pe tabloul de distribufie. Soclurile se construiesc in dowd variante: cu legaturile in faté (tip LF) si cu legaturile in spate (tip LS). Ele se compun din corpul de portelan/, capacul 2 tot din porfelan, contactul filetat superior 3 cu borna de leg&tura 4, contactul de fund 5 cu borna respectiva 6. 190co 3 2 2 , 1s 6 hy jh § 5 e é. Fig. 8.46. Soclul siguranfelor fuzibile cu material de, umpluturd. Patronul port-fuzibil (fig. 8.47), confectionat dintr-un corp de portelan cu doud contacte metalice la capete, intre care se leaga fuzibilul. Interiorul este umplut cu nisip de calitate superioari (90% bioxid de siliciu, lipsit de oxizi metalici). Patroanele se construiesc in trei variante, deosebite ca forma si dimensiuni: — patroane de 6, 10 si 16A (fig. 8.47, a); — patroane de 20, 25, 35, 50 si 63 A (fig. 8.47, 6); — patroane de 80 si 100 A (fig. 8.47, c). Capacul filetat (fig. 8.47, d) are rolul de a fixa patronul in soclu si de a asigura presiunea pe contactul de fund al acestuia. Cuprinde capacul propriu- zis filetat 7 si piesa izolatoare 2 din portelan. In tabelul 8.10 se dau caracteristicile fuzibilului din sirma (pind la 80 A) si din banda (peste 80 A). Diferitele prescripii referitoare la aceste tipuri de sigurante sint standardizate *. Patronul cu fuzibilul topit se inlocuieste cu altul original, acesta avind inscrisi aceeasi valoare a curentului ca cel fnlocuit, sau se inlocuieste fuzibilul, prin interiorul patronului, conform tabeluluj 8.10. fn nici un caz nu se admite adiugarea de sirme prin exteriorul patronului. ° | | ‘ T Fig. 8.47. Elemente ale sigurane = felor fuzibile cu umplutur& a, b,c _, [#0 ee ea forme de patroane; d — capacul eo filetat. b c ¢ * Prescripfii pentru sigurante: Conditii tehnice: STAS 452/1-73; — Dimensivnile soclurilor: STAS 452/273; — Capacele filetate: STAS 452/3-73 — Patroanele sigurantelor: STAS 452/4,5-73. 191Tabelul 8,10 Secfiunea sirmei fuzibilului pentru diferite intensitifi ale curentului Numérut Secfiunea furibitului | tA) de conductoare aun") | 6 0,18 1 0,0255 10 0,25 - 0,049 | is 0,35 - 0,096, 25 0,35 2 2 x 0,096 | | 35 0,35 3 3x 0,096 45 0,45 2 2 x 0,158 | 60 0,65 2 ae | 100 _ oe 8.5.2. RELEE TERMICE §1 ELECTROMAGNETICE In afara sigurantelor fuzibile, o larg’ utilizare o au releele termice si electromagnetice. Releul termic are la bazi fenomenul de dilatare termicd a unei lamele Delasiguronté tmator) {| Fig. 8.48, Schema releului termic cu bimetal. 192 care este incilziti ca urmare a trecerii. unui curent electric prin conductorul bobinat pe aceasta. Practic se utilizeazi dou’ lamele sudate intre ele, din materiale cu cocficienti diferiti de dilatare termic4, deci un bimetal. Dupa cum rezult& din figura 8.48, lamela 2 se dilat& mai mult decit lamela 7, astfel ca bimetalul se curbeazi, deplasarea Al depinzind de valoarea curen- tului J, La o anumité valoare a curentului I, deplasarea Al este suficient de mare pentru a se actiona asupra propriului contact NJ aflat in circuitul de alimentare a bobinei contactorului c.Decuplind, acesta isi va deschide contactul c inseriat cu bobina de pe bimetal, iar receptorul va fi scos de sub tensiune. fn acelasi timp se inchide contactul ND al releului termic si lampa de semnalizare din circuitul respectiv va fi pus% sub tensiune, deci va confir- ma funcfionarea releului. In figura 8.49 este aratat un releu termic din seria Fig, 8.49, Releu termic din seria TSA. TSA (tipul TSA 10). Releele din aceasta serie sint folo: ¢ pentru curenfi cuprinsi intre 0,4 si 400 A Tabelut 8.11 Relee termice Corents! nominal CCurentul de 1wora Masa = | [= | | 1,35 18; 2,43 | [gene wo | 7 | 0,130 | | | TSA 32 2 | 0,225 | TSA 63 63 40; 63. 0,425 | Saw 400 oo | 100; 160; 200; 250; 400 130 | Releul se compune din cutia 7 si capacul 2 din materiale izolante termo- rezistente care protejeaza cele trei bimetale 3, unul pentru fiecare faz. Aceste pimetale actioneazi prin intermediul pfrghiei din textolit 4 asupra lamelei elastice 5, iar aceasta asupra lamelei elastice 6 ce confine contactul mobil 7. Pentru rearmare (manual) se apasd asupra tijei din material plastic & Prin rotirea surubului cu excentric 9 se regleazi, in intervalul (0,6...1) Irelew valoarea curentului pentru care releul va actiona, Principalul dezavantaj al releelor termice este inertia mare, motiv pentru care nu pot fi utilizate in cazul protectiei la suprasarcin’ de scurti durat& (scurtcircuit). De aceea ele se cupleazi in majoritatea cazurilor fie cu relee electromagnetice, fie cu sigurante fuzibile. Releele electromagnetice sint constituite dintr-un electromagnet a carui infigurare este parcurs4 de curentul clectric corespunz&tor circuitului protejat. Cind curentul depascste valoarea pentru care a fost reglat, adicd atunci cind forta electromagnetica dezvoltaté va depisi forta resortului de reglaj, arma- tura liberd va fi atrasa si va actiona asupra unui zivor sau contact mobil 193aflat_in circuitul de co- manda a bobinei de actio- nare. Actiunea lui fiind in- stantanee, el este foarte potrivit pentru protectia la scurtcircuit. Cele doua tipuri de relee se regleaz4 astfel: —releul termic pentru curentul nominal al moto- rului ; inertia lui fiind mare, el nw va actiona la curentul de pornire (6. . .8 ori I,); — releul electromagnetic pentru curenti. mai mari decit cei de pornire (Isc). Prin cuplarea celor dowd relee se realizeazi o protectie Fig. 850. Constructia unei Fig. 8.51. Lampa de eplind. Cele doua relee Taapi te semusinare oa trans seSimalzave en aimen, formeazi un bloc care este formator. tare directa dela retea. reprezentat fn figura 8.25. 8.6. SISTEME DE SEMNALIZARE Sistemele de semnalizare sint folosite pentru a pune in evident’ daci anumite circuite, din cadrul instalafiilor electrice, stint sau nu sub tensiune. In cazul instalafiilor mai complexe semnalizarea este folositi si pentru a fi ugor observate acele circuite in care s-a produs un deranjament, in scopul dea detecta si localiza rapid defect: ‘Aparatele folosite in aceste scopuri sint impile si hupele de semnalizare. Ultimele sint folosite in special pentru avertizarea in caz de avarie sau ca misura suplimentara de protectie a muncii. - In figura 8.50 s-a redat o lamp de semnalizare cu transformator (220/24 V, 3 VA). Daca lipseste transformatorul 7, lampa se foloseste direct la 220 V, avind un bec corespunzitor, protejat de dispersorul 3. Lampa de semnalizare din figura 8.51 este folositi prin alimentare direct de la refea (220 V). Becul 2, de tip baionet’, fixat in soclul 7, este protejat de corpul metalic 3 si de dispersorul 5. Pentru selectivitatea semnalizirii, Mimpile de semnalizare (dispersoarele lor) pot fi de diferite culori, in conformitate cu prevederile standardului STAS 8138/1-76: rogu, galben, verde, alb (transparent) si albastru deschis. Acelasi standard prevede functiile corespunztoare fiecirei culori (de exemplu: galben-atenfionare sau avertizare, verde-masina-unealt este pregatité pentru functionare etc.).aflat_in circuitul de co- manda a bobinei de actio- nare. Actiunea lui fiind in- stantanee, el este foarte potrivit pentru protectia la scurtcircuit. Cele doua tipuri de relee se regleaz4 astfel: —releul termic pentru curentul nominal al moto- rului ; inertia lui fiind mare, el nw va actiona la curentul de pornire (6. . .8 ori I,); — releul electromagnetic pentru curenti. mai mari decit cei de pornire (Isc). Prin cuplarea celor dowd relee se realizeazi o protectie Fig. 850. Constructia unei Fig. 8.51. Lampa de eplind. Cele doua relee Taapi te semusinare oa trans seSimalzave en aimen, formeazi un bloc care este formator. tare directa dela retea. reprezentat fn figura 8.25. 8.6. SISTEME DE SEMNALIZARE Sistemele de semnalizare sint folosite pentru a pune in evident’ daci anumite circuite, din cadrul instalafiilor electrice, stint sau nu sub tensiune. In cazul instalafiilor mai complexe semnalizarea este folositi si pentru a fi ugor observate acele circuite in care s-a produs un deranjament, in scopul dea detecta si localiza rapid defect: ‘Aparatele folosite in aceste scopuri sint impile si hupele de semnalizare. Ultimele sint folosite in special pentru avertizarea in caz de avarie sau ca misura suplimentara de protectie a muncii. - In figura 8.50 s-a redat o lamp de semnalizare cu transformator (220/24 V, 3 VA). Daca lipseste transformatorul 7, lampa se foloseste direct la 220 V, avind un bec corespunzitor, protejat de dispersorul 3. Lampa de semnalizare din figura 8.51 este folositi prin alimentare direct de la refea (220 V). Becul 2, de tip baionet’, fixat in soclul 7, este protejat de corpul metalic 3 si de dispersorul 5. Pentru selectivitatea semnalizirii, Mimpile de semnalizare (dispersoarele lor) pot fi de diferite culori, in conformitate cu prevederile standardului STAS 8138/1-76: rogu, galben, verde, alb (transparent) si albastru deschis. Acelasi standard prevede functiile corespunztoare fiecirei culori (de exemplu: galben-atenfionare sau avertizare, verde-masina-unealt este pregatité pentru functionare etc.).Tabelul 9.1 (continuare) Contact cu temporizare la deschidere: a) ND b) NI Intreruptor cu pirghie in acr: a) monopolar b) dipolar ¢) tripolar Contact comutator Contact de fine de cursi, Buton de comand cu revenire auto- mata: a) cu contact ND &) ou contact NI Buton de comanda on biocaj mecanic a) cu contact ND 5) cu contact NI Prizd si figd: a) prick 2) fisa c) priz& si fis asamblate Born’ de legiturl WW Intersectii de conductoare cu legitura electric& Intersecfii de conductoare fra legitturd electric’ Masini electrice 13 ‘Motor asineron trifazat eu: a) rotorul in scuftcircuit 4) rotor cu inele (bobinat) 196Tabelut 9.1 (continuare) 1 2 3 serie 15 | Motor M de curent continou cu exci- tafie in derivatie 16 | Generator G de curent continuu cu ex- citatie mixta 17 | Generator sincron GS, trifazat, cone- § wione stea WZ 18 | Motor cu colector, trifazat, serie 7 oy 19 | Transformator de tensiume monofazat { i 20 | Transformator de tensiune trifazat, i i i i i i conexiunea: a) stea — stea b) stea — triunghi a d 21 | Transformator de curent q 22 | Autotransformator: 2) monofazat 2) trifazat, conexiuae in stea if D 23 | Amplidins l 197Tabelul 9.1 (continvare) 5 | 3 ' ; 24 | Rototrat: i On en i ie he — infSgurare de excitatie Liens i= fnfiparere de comand® | — Ce] 25 | Amplificator magnetic i | he — infgurare de comand’ } Elemente de circuite electrice 7 i 26 | Rezistoare cu rezistent a) fixd 5) variabilé (potentiometru) 27. | Rezistoar cu reglaj predeterminat (trimer) 28 | Reostat 29 | Rezistor in montaj potentiometric, 30 | Bobina (infagurare) cu inductanya ; a) fixe | 2) variabits | | 31 | Bobins cu: | a) miez feromagnetic b) miez feromagnetic si in 32 Condensator cu capacitate: au # ee 7 Be | Condensator electrolitic: - a i | 3) eee 7 Aparate si instalafii electrotehnice diverse 34 | Pil electricd sau acumulator 198Tabelul 9.1 (continuarc) 3 35 | Redresor (diod’): . a) semn general ot b) cu semiconductoare 36 | Redresor comandat: ea ae Re b) cu semiconductoare (tiristor) 37 | Diae See? 38 | Triac ape? 39 | Dioda cu: 4 ¢ a) vid \ 2) gaz Pa 6 40 | Trioda cu: a) vid C=) b) gaz a b 41 | Tub electronic cu mai mulfi electrozi (de exemplu tetroda) 42 | Transistor de tip: a) pap QO b) npn a b J 43. | Tranzistor unijonctiume (T.U.J.) OQ 44. | Dioda stabilizatoare (Zenner) se : »® 45. | Celulé fotoelectrict _ w 46 | Fotorezistor = 47 | Amplificator a = Accesorii electrice. Diverse 48 | Lampa de semnalizare (jluminat) | —O— 199Tabelul 9.1 (continuare) V — vottmetra W — wattmetra ‘f— frecventmetru ete. 1 2 ] 3 | 49 | Hupi (avertizor sonor) | bow | | i 50 | Sonerie » | 51 | Siguranti fuzibild —S—_ i 52 | Relew termic Pp 53 | Bobink de: a) contactor a 4 8) releu electromagnetic a b 54 | Bobin& de réleu cu temporizare 1a a) actionare on a &) revenire a b Ampermétru: a) indicator >) inregistrator ® Ws * a 0 200 56 | Comand’ electromagnetic’ (Bobina de actionare) | Ex.: bobind electromagnet, mas& elec- ‘tromagnetic’ (platou), ambreiaj electro- magnetic | 57 | Masini electrice cuplate mecanic O=O _ r 58 | Motor electric cu frint a a | 59) Legaré la: L sb @) painint b) masi a b 60 | Detect. 4Tabelul 9.2 Notafiile bornelor motoarelor electrice \ Nomee) Simbol Ne ett Fetal bobingjuiui =r | ) | oe | Tnoput | __Sitgit | 1 | Bobinajul statorului masinitor trifazate 6 | aac | x,y,z 2__| Idem, legate in stea \"ssu4 | A, B,C, D 3_| Tdem, tegate tn triunghi 3 | ABC 4 | Bobinajot principat at masinilor |_6 __|__ te [ye | asincrone trifazate ros aa i {<5 | Bobinajut principal at masinilor { | i} | asincrone monotazate It 2 | a4 | os \ {6 | Adem, bobinajul de pornice 2 | al e | Tabelul 9.3 Notatii conventionale. Aparate si masini (STAS 7070-74) z j | 5} Grupa de aparate sau magint | Simbot Exemple Z 7 z [> 7 1 | 1 | tntreruptoare : | Separatoare, intreruptoare de putere, intro- | ruptoare automate, echipamente pentra. por- nirea automata etc. | 2 | Intreruptoare auxiliare & Comutatoare, butoane de comandi, chei de| comand& si separafie, fige de Prize, com i tacte actionate de parametri neelectrict ca | microintreruptoare, limitatoare do cursa, | Presostate, termostate, rele de curgere si | |_ de nivel etc. Contactoare @ | Contactoare de putere | Contactoare auxiliare @ | Contactoare (relee) de comanda, de timp Disporitive de protectie |e | Sigurante, declansatoare primare, rele de Protectie, rele centrifugale, relee de gaze| Fvchets) ete “| 6 | Transformatoare de masura | J | Transformatoare de curent, de tensiune etc.| 7 | Aparate de masur& pentra g | Ampermetre, voltmetre ete. | marimi clectrice | 8 | Avertizoare luminoase $i | Avertizoare optice, relce de semnalizare, cor-| acustice \ toare numerice, sonerii, hupe, lampi, de! | semnalizare ete. _ [| Condensatoare si bobine | Condensatoare, reactanje inductive, bobine | Ge filtraj etc. 10 |Masini, transformatoare m | Generatoare, motoare, convertizoare, trans- formatoare, amplificatoare magnetice, masini | amplificatoare etc. ii | Redresoare m_| Tastalatii si aparate redresoare 201Tabelul 9.2 (continvare) 7 7 Te] z 12 | Tuburi electronice, semi- p | Tuburi cu vid san cu gaz, semiconductoare conductoare comandate sau necomandate etc. 13 | Rezistoare r Rezistoare de pornire, cu cimp, de frinare, Potentiometre, sunturi etc. 14 | Alte dispozitive de actionare s | Cuplaje si frine magnetice, clectromagneti| de ridicare, robinete clectromagnetice, ser- vomotoare electrice etc. 15 | Dispozitive complexe «| Dispozitive complexe formate din aparate| specificate de la pet. 1 la 16. De ex.: instalafii Incdrcare, aparate de incArcat| acumulatoare, instalafii de comand’ saw de) apel, amplificatoare electronice precum si toate pirtile instalatiilor care nu sint cu- prinse in aparatele specificate de la pct. 1 la 16 16 | Elemente logice | y | Elemente fundamentale ale sistemelor de] | comutatie static (TIMP, NICI) 17 | Armituri mecanice diverse v | Diverse robinete, vase de condensafie sauj | separafie, filtre ‘de aer etc. 9.2. REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE $1 ELECTRONICE Fiecare sistem de comanda electric sau electronic contine un numar de aparate si dispozitive, elementele c&rora sint conectate prin conductoare electrice, prin inlintuire magneticd sau prin legituri mecanice. Pentru stu- dierea functionarii sistemelor, pentru montare gsi exploatare se intocmesc scheme electrice si electronice. Se utilizeazi doua moduri de reprezentare a schemelor electrice. Primul mod consti in reprezentarea in scheme a elementelor aparatelor si dispozitivelor in circuitele pe care le deservesc, fara a tine seama de amplasarea lor relativa. Aceste scheme se numesc desfagurate sau de principiu. In aceste scheme dife- ritele elemente ale unui aparat sint dispuse in locurile cele mai potrivite din punctul de vedere al clarit&tii si intelegerii. Elementele aceluiasi dispozitiv pot fi amplasate pe desen in diferite parti ale schemei. Pentru a indica apa- Tentele elementelor, acestea se noteazi cu aceleasi simboluri literale sau numerice. Exemplu: contactele unui_contactor, a cirui bobina se noteazd cu ¢, se vor nota de asemenea cu c. in cazul cind exist’ mai multe aparate de acelasi fel, atunci ele vor fi notate cu combinafii de litere si cifre (exemplu: cl, c2 etc.). Al doilea mod de reprezentare a schemelor electrice consta in indicarea. pe schem& a pozitiei reciproce a aparatelor si dispozitivelor si a legaturilor dintre elementele acestora. Aceste legaturi sint reprezentate aga cum sint plasate ele in realitate; de aceea, chiar si cea mai simpli schem va confine multe conductoare si un numir mare de incrucisiri, ceea ce Ingreuiazi infe- legerea ei. Acestea sint schemele de montaj si ele permit fixarea dinainte, pe planset&, a c&ilor de cablare si amplasarea aparatelor in tablourile de 262comanda, Prin aceste scheme se stabileste in mod precis in ce loc se va executa fiecare conexiune, fird a mai fi necesare aite calcule din partea executantului. Din cele expuse rezulti cli schemele desiasurate intrunesc o serie de avan taje, fiind cele mai indicate pentru proiectare, pentru explicarca functionarii instalatiei si a verificirii acesteia in caz de deranjamente, cit si pentru exe- cutarea montajelor in cazul unicatelor sau al utilajelor de serie mic’. Instalafia electrici sau electronicd a masinii-unelte confine circuite de actionare $i circuite (sisteme) de comanda. Sistemele de comandA au rolul de a comanda si regla sistemele de actionare pentru ca masina-unealti. si functioneze intr-un mod bine stabilit. 9.3. CONDITILE IMPUSE SISTEMELOR DE COMANDA Pentru o buna functionare, sistemele de comanda trebuie si indeplineasc& o serie de condifii. In cele ce urmeaza se prezintA citeva din cele care au cea mai mare importanti. 9.3.1, SIMPLITATEA COMENZIL Simplitatea maxima a sistemelor de comand& este determinata de in- deplinirea urmatoarelor conditii: — utilizarea unei cantiti{i minime de aparate, instrumente si dispozitive componente ; — utilizarea unor dispozitive si aparate simple gi de acelasi fel; — utilizarea unei cantitdti minime de elemente (contacte, bobine, tuburi electronice, conductoare etc.) in sisteme. Porfiunea din schemi-reprezentata in figura 9.1, a nu indeplineste ultima condifie deoarece pentru legarea limitatorului de cursi 6 se folosesc patru conductoare electrice (C1, Cy, Cy, C,). Intracit limitatorul de curs se plaseazi pe batiul masinii iar releul de timp d in panoul electric, cele patru conductoare pot avea o lungime apreciabilt. Din figura 9.1, 6 se observa c& prin simpla schimbare a pozitiei contactului normal fnchis 3—4 cu contactul @, permite reducerea conductoarelor de leg’- turi de la patru la trei (C,, Cy, C;). 6b | rie o | & x : os ae. Asef 4% a Fig. 9.1, Exemple de realizare a schemetor de comand: ‘a — solutie cu pateu conduetoare ; & — solufie cu teei condctoare, 203Refea Motor Fig. 9.2, Schema pentru comanda unui motor reversibil. 9.3.2, SIGURANTA COMENZII Siguranta in functionare a oricdrui sistem depinde de siguranta aparatelor, dispozitivelor, instrumentelor sau a elementelor electrice care se utilizeazi. la realizarea sistemului. Dac& elementele componente vor fi robuste si sigure in exploatare si dac& coeficientul de sigurant&, admis& la proiectarea gi exe- cutarea schemei, este marit, atunci si siguranfa instalatiei este maxima. Este necesar si se prevadd o protectic corespunzatoare din toate punctele de vedere. Conductoarele de legituri trebuie si fie montate rigid si sigur pe panou pentru preintimpinarea strapungerii si a defectelor accidentale. Siguranta creste dac& se folosesc cele mai rationale sisteme de blocaj electric sau mecanic. Un sistem sigur nu trebuie sd permiti aparitia avariei chiar dac& se defecteazi unele din aparatele sau subansamblurile sistemului sau dack operatorul di o comanda gresita. Astfel in schema de comanda pentru funcfionarea motorului asincron in ambele sensuri (fig. 9.2) sint luate msuri care si nu permiti cuplarea contactorului cl in timp ce contactorul c2 este alimentat de la refea. Aceasta se realizeaz& prin plasarea contactului normal fnchis cl in circuitul de ali- mentare al bobinei contactorului c2 gi invers a contactului c2 in circuitul bobinei contactorului cl. In timp ce motorul se roteste intr-un sens nu mai este posibilé inversarea sensului decit dup% ce motorul este deconectat de la refea (dup& ce se apas& pe butonul de oprire 61) tocmai datoriti faptului c& la rotirea motorului unul din contactele cl sau c2 este deschis. In acest fel se evitS scurtcircuitarea a dou’ faze, care ar avea loc in lipsa protectiei, la apisarea din greseali pe butonul de pornire intr-un sens cind motorul deja functioneaz& in sens invers. 9.3.3. FLEXIBILITATEA SISTEMULUI $I COMODITATEA COMENZII Un sistem de comand’ este cu atit mai flexibil cu cit este mai usoara trecerea de la un ciclu de lucru al masinii-unelte la alt ciclu, de la comanda manual la cea automata sau invers, Comanda este mai comoda cind poate 204Fig. 9.3. Schem4 pentru Retea comanda functionirii de j durata si prim impulsuri a unui motor-electric, Motor fi realizati din mai multe puncte ale masini si cind este asigurat un control vizual al functionarii maginii de cAtre operator. La proiectarea instalatiei trebuie avut in vedere ca amplasarea aparatelor de comand si fie astfel incit operatorul s& consume un minim de timp si energie pentru comand’. Un exemplu de schem& de comand& cn ajutorul c&reia se poate realiza comanda action&rii unui motor, atit in regim de durat& cit $i prin impulsuri {intermitent), este aritat in figura 9.3. Cind intreruptorul 63 este inchis se realizeazi functionarea continua a motorului pin cind se face oprirea cu butonul 61. Prin deschiderea intrerup- toruluj 63 motorul va functiona numai atita timp cit butonul 82 este inchis, adic& se realizeazd functionarea in impulsuri. 9.34, CONTROLUL INTEGRITATIL SISTEMULUI §I COMODITATEA DETERMINARIT DEFECTELOR La sistemele electrice de 0 complexitate mai mare este necesar si se pre- vada posibilitatea controlului stiri de functionare a diferitelor elemente si a detect&rii rapide a defectelor ce apar. Din acest motiv sistemele complicate sint sectionate iar sectiile se alimenteaza prin sigurante fuzibile si intreruptoare proprii. In plus se utilizeazi semnalizatoare luminoase care indicd starea de functionare a diferitelor aparate si dispozitive, aparitia sau disparitia tensiunii in diferitele parti ale schemei. 0.3.5. PRECIZIA DE FUNCTIONARE A SISTEMELOR IN CAZUL REGIMULUL DE FUNCTIONARE NORMALA SI DE AVARIE Este necesar ca sistemul electric sau clectronic s& asigure in orice regim © succesiune riguroasi a functiondrii dispozitivelor si aparatelor din schema. TTrebuie ca schemele si fie astfel concepute incit s& se elimine posibilitatea formarii asa-numitelor circuite false prin arderea bobinelor releelor, lipirea contactelor, fntreruperea conductoarelor étc. De exemplu, fn schema pentru comanda unui motor asincron reversibil din figura 9.4, este posibili formarea unor circuite false atunci cind se tntre- 205Fig. 9.4, Sctiemi de comand cu po- sibilitatea de formare a. unor cir= cuite false. rupe contactul ¢ al releului termic care permite uneori menfinerca in stare de func- fionare a bobinelor contactoa- relor cl sau c2. Un circuit fals format dup’ intreruperea lui ¢ este indicat in schem& prin linie intrerupti. Deci, chiar dac& curentul absorbit de motor este mai mare decit cel nominal, motorul nu se opreste deoarece contactorul cl nu se deconecteazi cu toate cA contactul ¢ este deschis. Neajunsul semnalat se poate elimina foarte simplu prin pla- sarea contactului releului termic in serie cu butonul de oprire 51. 9.36. UTILIZAREA JUDICIOASA A APARATAJULUI IN SISTEMELE DE COMANDA Utilizarea corect a aparatajului si dispozitivelor in sistemele de comand& nv se rezumi numai la respectarea valorilor nominale ale curentilor tensiunilor si a altor parametri ci si la asigurarea concomitent& a tuturor conditiilor impuse de constructorul aparatajului. Astfel, un contactor de curent continuu este corect utilizat dac& in primul rind se respecta toate caracteristicile sale nominale: tensiunea nominala, curentul nominal de durat& pentru contactele principale, pentru contactele auxiliare si pentru bobina, frecventa anclansirilor impus& de constructor, la deschiderea circuitului bobinei si nu apard supratensiuni care depasesc valorile admise in schema, si nu fie legate in paralel bobinele contactoarelor de diferite puteri, fapt care poate duce la lipsa preciziei actionarii contactoa- relor la deschidere, contactorul s& fie montat fntr-o pozifie normalé, si nu tie supus la vibratii puternice si sa fie reglat corect, si fie asigurate conditiile normale de ricire etc. Un limitator de curs& este corect utilizat daci curentul si puterea de cone tare nu depisesc valorile admise, dacd cursa tijei este in limitele stabilite si caci este montat si reglat corect. 9.3.7. COMODITATEA MONTARII, EXPLOATARII SI REPARARII SISTEMELOR DE COMANDA In general, montarea si reglarea aparatajului din schemele de comanda constituie un proces complex. Din aceast% cauzi unele parti ale sistemelor complicate sint asamblate si reglate in laboratoare specializate, urmind ca apoi si fie aduse la locul de instalare si montate impreun’ cu motoarele elec- trice pe masina-unealt&. 206Montarea separat& a panourilor blocurilor electrice trebuie realizatA astfel incit asezarea conductoarelor s& se faci cu usurinfa ; de aceea, fiecare unitate are o plac cu contacte la care se efectueazd legiturile exterioare. Accast plac& se executi cu contacte sub forma de borne cu cleme de sir pentru uni- t&tile electrice. Pentru unititile electronice plicile cu contacte sint constituite astfel incit legiturile exterioare se efectueaz prin lipire. Sistemele de comand& au nevoie de reparafii fie preventive, fie in caz de aparitie a unor avarii. De aceea, trebuie luate| m&suri ca aceste reparafii si se poati executa comod. In acest scop este necesar ca aparatajul si fie astfel amplasat incit piesele care se uzeazi mai repede si poata fi usor fnlocuite. Comutatoarele de reglaj, dispozitivele de acordare ale releelor si ale altor aparate, reostatele de acordare ale blocurilor electronice etc. trebuie si fic usor_accesibile pentru punerea la punct. Este foarte util ca sistemele de comandi si fie alcituite din blocuri si panouri de acelasi tip. In acest fel exploatarea sistemului este mai simpld iar inlocuirea blocurilor defecte se poate realiza usor, din blocurile de rezerva. 9.3.8, GABARITE $1 SUPRAFEJE MINIME DE DESERVIRE LA UN COST REDUS AL INSTALATIEI Pentru a rezulta gabarite minime la instalatia electrici si electronicé a masinii-unelte este necesara utilizarea unor aparate si dispozitive avind dimensiuni mici si realizarea unui montaj rational. Printr-o amplasare judi- cioas’ a elementelor in panoul de comand se poate micsora atit gabaritul instalatiei cit si spatiul de deservire al acesteia. ‘Adesea, tendinfa de micsorare a gabaritelor se opune insi condifiei de a avea cheltuieli si suprafete de deservire minime. De aceea o solutie corect’, care sA satisfact cerinfele prezentului paragraf, poate fi gisit in fiecare caz concret prin compararea citorva variante. 9.4, INTOCMIREA CICLOGRAMEI DE FUNCJIONARE PENTRU MASINA-UNEALTA Reprezentarea succesiunii fazelor de lucru ale unei masini-unelte, de la pornire pind la oprire in starca initial, se numeste ciclogramd si poate fi verbal sau scrisi. Ciclograma verbali const& in enumerarea verbal& a fazelor de lucru ale masinii $i se utilizeazA in cazurile cind exist pufine elemente de comandé Ciclograma scrisX poate fi intocmita sub forma descriptiva sau tabela In lucrarea de fat se va utiliza ciclograma tabelari care permite intocmirea cu usurin& a schemei electrice desfasurate gi in acelasi timp este compacti. In ciclograma tabelari pe vertical se trec fazele ce le efectueaz4 diferitele organe ale masinii-unelte, iar pe orizontal apar toate elementele de actionare (motoare clectrice, electromagneti, cuplaje electromagnetice). Prin hasuri se indic& faza cind clementul de actionare functioneaz&. Cind rubrica respectiva este nehasurati tnseamn c& elementul de actionare este deconectat de la refeaua electric’. =Fig. 9.5. Schema cinematic de avans a unei sinii. Exemplu. Si se intocmeasca ciclograma de functionare a saniei unei magini-unelte actionate in migcare de translafie de un motor electric asincron cu posibilitate de rotire in dou sensuri. Schema lantului cinematic de avans pentru aceast& sanie este reprezentaté in figura 9.5. Ciclul de Iucru al saniei este: — apropierea rapid’ (deplasarca in pozitia 7 si 2); motorul m se roteste fn stinga iar cuplajul s2 este cuplat; — avans de lucru (deplasare din pozitia 2 in 3); motorul m se roteste in continuare in stinga, cuplajul s! este cuplat iar s2 decuplat ; —retragere rapidi (deplasare din pozitia 3 in 7); motorul m se roteste in dreapta iar cuplajul s2 este cuplat in timp ce si este decuplat. Pentru realizarea acestui ciclu se intocmeste ciclograma din figura 9.6, care indici sugestiv si intr-un spatiu mult mai restrins ciclul de lucru pentru sania masinii-unelte. 9.5, INTOCMIREA SCHEMEI ELECTRICE DESFASURATE 9.5.1, NOTATIL UTILIZATE IN SCHEMELE ELECTRICE Schemele electrice sint constituite din dow circuite distincte: —circuite de forta (de obicei_ trifazate) ; — circuite de comand’ (monofazate). in circuitele de forf& sint conectate elementele de actionare (motoare, electromagnefi trifazati), iar in circuitele de comanda elementele necesare comenzii. Circuitele de comanda sint legate fntre o fazi (R, S sau T) si nulul O, utilizind sau nu transformatorul coboritor de ten- Apropiere ropiad (AR) ree siune. In majoritatea cazurilor circuitele ee de comand sint reprezentaté asa cum sint in realitate, adic& derivate din circuitele de forti. Exist ins& si situatii in care cele dou’ circuite se reprezint& separat sau se avans a saniei din figura 9.5, reprezint numai circuitele de comandA. 208Pentru o mai bun’ infelegere a function&rii schemei si gasirea_usoari. a contactelor circuitelor se vor nota cu numere, incepind cu circuitele de fort si continuind cu cele de comanda. Identificarea usoari a legiturilor din schema desfisurati in instalatia fizic& se poate realiza prin notarea cu numere a tuturor nodurilor din schema. 9.5.2, ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE COMANDA In circuitele de comand& sint conectate bobinele releelor sau bobincle unor aparate de conectare mecanicd, hidraulic’ sau pneumatic’ (electro- magneti, cuplaje electromagnetice, ventile etc.). In comanda electric’ a masinilor-unelte cel mai frecvent sint utilizate releele cu contacte. In ultima perioad& se utilizeaza ins& tot mai mult elementele de comanda fari contacte, in special la masinile cu comand numerica pentru transmiterea informatiilor primite de la purtitorul de program si de la traductoarele de deplasare. In cazul unui num&r mic de aparate in sistem, alimentarea cu curent se realizeazd. de obicei direct de la reteaua electric& (intre o fa24 si nul), iar atunci, cind sistemul de comanda este mai complicat — cu ajutorul unti trarisformator de coborire. Tensiunea de fazi are valoarea de 220 V. Utilizarea acestei tensiuni are avantajul c& micsorcazi nomenclatorul bobinelor aparatelor privind ten- siunea de alimentare si usurea7% exploatarea instalatiilor clectrice ale masinilor- unelte. In multe situafii se utilizeazd tensiunea de 220 V obtinut& printr-un transformator cu raportul de transformare 1:1. Acest mod de obfinere a ten- siunii de comand are avantaje deoarece dispare conductorul neutru al retelei generale de alimentare $i astfel scade si pericolul de electrocutare. La utilizarea tensiunii directe dintre fazi si nul exist4 posibilitatea de electrocutare a persoanelor venite in contact cu partea sub tensiune din schemi si masele metalice ale masinii-unelte legate la pimint. La folosirea unui transformator, electrocutarea este posibili numai Ja etingerea concomitentd a celor doud fire de iesire de la transformator. Prin _utilizarea unui transformator de coborire se pot obtine tensiuni mai mici decit 220 V. In tara noastr& se utilizeazd tensiunile de 24, 48, 110. Pentru coborirea tensiunii este obligatorie utilizarea transformatoarelor cu infigurare primard separat& de cea secundara. Utilizarea autotransforma- toarelor, a coboritoarelor de tensiune cu rezistente sau a altor dispozitive, care nu au izolarea galvanic& de sursa de curent, se interzice. Alegerea tensiunii retclei de comand4 cu transformatoare coboritoare este mai complicat%, criteriile principale fiind complexitatea aparaturii elec- trice, numarul motoarelox electrice comandate, numarul de bobine si contacte din circuitele de comanda. In mod frecvent se utilizeaza tensiunile de 110 V. si 220 V. Tensiunile de 24 si 48 Vse utilizeazi atunci cind se impun conditii speciale din punctul de vedere al tehnicii securit&tii (de exemplu cind exist contacte neacoperite). Deoarece la unele masini-unelte..in sistemele de comanda se _utilizeaz’ un numir mare de contacte legate in serie si lungimi mari de cabluri, este necesar s& se tind seama la calculul tensiunii de caderile de tensiune ce au loc in contacte si cabluri de legatur& pentru a rezulta o-functionare sigur a aparaturii. 209Tensiunea nominal& poate fi determinat cu relatia Uy =V 621 P(Re + Re), fn care: P este puterea electromagnetilor aparatajului din circuit, in VA; Rg — rezistenta contactelor legate in serie cu bobina aparatelor de putere, P, in 2; Ry — rezistenfa cablului, in Q. Deoarece Rg $i Ry sint in general mici (exemplu la 44 contacte Ry =1,1Q si Ry = 1,86 © pentru cablul cu sectiune de 0,75 mm? in lungime de 75m), din relafie se observ c& o mare importanf& o are puterea aparatului conectat. in general pentru P < 5 VA rezult{ Uy < 20 V, pentru P < (130—150) VA, Uy < 100 V, iar pentru P = (300. . .800) VA, Uy = (100. . .200) V. Asupra stabilitifii functionarii sistemelor de comandi cu relee cu contacte influenfeazi si oscilarea tensiunii re{elei. Conform standardelor, tensiunea ce trebuie s& ajungi la aparat trebuie sf fie egal cu 0,95. . .1,1 Uy, iar aparatul trebuie si lucreze stabil la tensiunea de 0,85... 9.5.3. PROIECTAREA CIRCUITELOR DE COMANDA Fiecare circuit de comand este destinat de regula alimentirii unei bobine a electromagnetului aparatului electric. Pentru legarea bobinei la refea se pot utiliza fn principiu atit elemente de comanda cu revenire automata (butoane, limitatoare de cursi etec.), cit si elemente care necesiti o noua actionare pentru a reveni in pozitia initial (intreruptoare, comutatoare etc.). In practic& se intilneste mai frecvent prima situatie deoarece, in acest caz, pelingd faptul c& se poate realiza 0 comand& cu efort mic, se obtine si o protectie in cazul cind tensiunea de alimentare se fntrerupe pentru o perioadi si apoi revine. In circuitul de comand al bobinei d (fig. 9.7, a) s-a prevazut butonul 61 pentru legarea bobinei la retea. Prin apasarea pe buton contactul normal des- chis al acestuia se inchide si bobina d este mentata la retea. Cind apXsarea inceteazi con- tactul se deschide si bobina d@ nu va mai fi alimentata. In cazul cind este necesaré mentinerea ali- * mentarii bobinei si dup ce butonul nu mai este actionat, in paralel cu contactul butonului 61 se leag& un contact normal deschis al releului acti- onat de bobina d (fig. 9.7, 6). Contactul se va Fig. 9.7, Scheme pentru tega- nota tot cu d siel se va inchide la alimentarca reala refea.abobinei unui con- bobinei d de la refeaua electric’. Contactul d tactor cu ajutorul unui buton: poarts denumirea de contact de automenfinere sau STIRS SUE a Remade contact de memorizare. 210RSTO Comanda actionarii de durat& pentru contactorul ¢ se realizeazX prin apasarea butonului 2 din circuitul 07. Memorizarea comenzii (circuitul 02) si inchiderea circuitelor 04 se realizeaz& prin contactele d. La funcfionarea in im- pulsuri se actioneazé buto- nul 83. in acest caz nu mai existé automentinere si deci contactorul ¢ va fi alimen- a 7 tat de la refea numai atita Fig. 9.11, Schemi de pornire simultand a dona motoare tmp cit se apasi pe buto- prin acfionarea unui buton si comand& prin limitator Ul 63. de cursi. Ca elemente de conecta- re in afara butoanelor se mai pot utiliza limitatoare de cursi. Deoarece limitatoarele sint actionate de ‘came asezate chiar pe organele masinii-unelte, rezult& cA prin intermediul lor se poate realiza automatizarea unui anumit ciclu de lucru al masinii (de exemplu, comanda automat& a pornirii motorului m2 in momentul opririi motorului m1, fig. 9. 11). Pentru legarea la retea a motorului m1 se utilizeazi contactorul ol iar pentru motorul m2 contactorul c2 (fig. 9.11). Prin actionarea manuali a butonului 51 se alimenteaza la retea bobina contactorului cl si se inchid contactele ci din circuitul 03, legind la retea motorul asincron mi. In acelasi timp se inchide si contactul cl din circuitul 03 realizind mentinerea leg’ la refea a bobinei cl si dup% incetarea actiunii asupra butonului 61. Cind organul pus in miscare de motorul m1 ajunge intr-o anumit& pozitie actioneazd limitatorul de cursi deschizind contactul normal inchis 6 (circuitul 03) si nchizind contactul normal deschis 6 (circuitul 05). Prin aceasta se deconecteaza de la retea bobina contactorului cl alimentindu-se bobina contactorului 02. Astfel se opreste motorul m1 (se deschid contactele cl) sise porneste motorul m2 (se inchid contactele 2). Memorarea comenzii se realizeazi cu ajutorul contactului c2 din circuitul 06. In acest mod, cu ajutorel unui limitator de curs&, se poate realiza oprirea automati a motorului m1 si pornirea motorului m2. Ointeractiune automata a doud elemente se poate realiza si prin utilizarea contactelor auxiliare ale contactoarelor (sau releelor intermediate) a releelor de timp sau a releelor de vitezi. Astfel, pentru pornirea concomitent’ a dou’ motoare ml si m2 se poate utiliza schema de comanda din figura 9.12. Prin actionarea butonului 62 se conecteazd ta retea contactorul cl inchi- zindu-se toate contactele normal deschise ale acestuia deci si contactul cl (din circuitul 05) care conecteazi la retea contactorul e2 ce pune in functiune motorul m2. Oprirea motorului m2 se poate realiza prin actionarea buionului de oprire 83. 212Prin interactiunea diferitee e579 lor aparate de comand& si conec- tare se ajunge, uneori, la limitarea posibilitifilor de in- terventie separat’. Pentru a fi posibil& alegerea intre starea de comanda. indi- viduald gi starea de functionare conditionaté este nevoie de intercalarea unor comutatoare de selectionare sau relee in- termediare. Astfel, pentru realizarea atit a pornirii concomitente cit sia pornirii si opririi se- = “GG arate a motoruli 1 sau @ gg, sehen pent pose smutant& do motorului m2 se poate utiliza "#91? Seleml pene, petiises simultan @ douk schema de comanda din figura 9.13. Prin actionarea butonului 52 se conecteazd la refea bobina releului intermediar d, inchizindu-se contactele d din circuitul 06 si din circuitul 09, care conecteazi la retea bobinele contactoarelor cl si c2 cu ajutorul c&rora se porneste motorul. m1 si respectiv m2. Dup& incetarea acfionarii Dutonului 62, releul d se deconecteazi de la retea si deci contactele d se deschid, insi contactele cl si respectiv c2 fiind inchise, bobinele con- tactoarelot cl si c2 rimin alimentate. Pentru deconectarea contactoarelor cl si c2 se apasi pe butoanele 63 respectiv 65. Deconectarea simultand a ambelor contactoare cl si c2 (oprirea ambelor motoare) se realizeaza- prin actionarea butonului de oprire 61. Se observa c& este posibila si conectarea la retea separat a contactorului cl respectiv c2 (pornire motor m1 sau motor m2) prin acfionarea fie a butonului de pornire 64 fie a butonului 56. Schema din figura 9.13 poate s& fie extinsi pentru comanda mai multor motoare 4 o Fig. 9.13, Schema pentru pornirea se- Fig. 9.14. Schem& de comandd selectivé lectiv-concomitent sau separat’ a douk ‘@ dows contactoare. motoare electrice, _Fig. 9.15. Schemi pentru selectarca mo- Fig. 9.16. Schem’ de utilizare a unui relew inter- dului de comand’ folosind un com:- mediar pentru realizarea unei comenzi selective. tator. prin ad&ugarea unor circuite identice cu circuitul 04...06 sau 07...09 pentru fiecare motor actionat. Un exemplu de alegere intre starea de funcfionare condifionat& si cea individual’, prin utilizarea unui comutator by, este dat in schema din figura 9.14, Astfel, cind comutatorul 6, se gaseste pe pozitia IJ (contactele /—2 inchise) functionarea este aceeasi ca a schemei din figura 9.11. Prin trecerea comutatorului by in pozitia I (contactele /—3 inchise) este posibild pornirea separati a fiecdrui motor in parte. Acelasi lucru se poate realiza prin utilizarea unui simplu comutator (fig. 9.15) sau a unui releu intermediar (fig. 9.16). In acest ultim caz functionarea conditionata a celor doud motoare se va realiza cind in prealabil se actioneazi butonul 05 urmat de actionarea buto- nului 51. Utilizarea unui releu intermediar se justifica mai ales atunci cind este, necesara inchiderea sau deschiderea simultan’ a mai multor circuite. In circuitele schemelor de comand este necesar fn multe cazuri s& se prevada blocaje electrice pentru a impidica comanda simultan’, nedorit’ a unor relee sau contactoare. O astfel de blocare este necesari Ja comanda inversirii sensului la motoarele electrice asincrone pentru a fnl&tura scurt- circuitarea a dou& faze. fn afara acestor blocaje, in schemele electrice ale masinilor-unelte se intilnesc, de asemenea, blocaje functionale de conditionare si excludere. Astfel, ° 05 Fig. 9.17. Schem& de conditionare Fig. 9.18. Schemi de blocare a func- ‘a pornirii unvi motor. fionirii unui contactor. 7Fig. 9.19. Circuite fotosite pentru alimentarea._unor electromagneti monofazafi 4 de curent alternativ; B—de curent consis, - Lt la masinile-unelte cu ungere centralizat& este necesar ca si se poatd porni motoarele de actionare numai dup ce a pornit pompa pentru ungere. Un exemplu este dat in schema din figura 9.17, unde motorul m2 poate fi pornit numai dup& ce motorul m1 (contactorul ci anclansat) functioneaz%, deoarece numai atunci contactul cl din circuitul 04 este inchis. Contactul acesta se numeste $i contact de condifionare. Blocajele de excludere sint de asemenea necesare in schemele de comand a masinilor-unelte. Astfel, la unele masini-unelte la care miscarea de avans de lucru si deplasarea rapid se realizeazi cu motoare separate trebuie s& se ia msuri ca functionarea celor dou’ motoare si se excledi. In schema din figura 9.18 se vede c& atunci cind contactorul cl este legat la refea se exclude Pposibilitatea function&rii contactorului ¢c2 fntrucit contactul normal inchis cl din circuitul 03 este deschis. Numai cind contactorul cl este deconectat de la refea se poate alimenta bobina contactorului ¢2. Blocajele de condifionare se realizeazi in general prin contacte normal deschise, iar cele de excludere prin contacte normal inchise. Pentru alimentarea de la retea a electromagnetilor monofazati se utili- zeazi circuitele din figura 9.19. Circuitul din figura 9.19, a este destinat ali- mentirii electromagnetilor de curent alternativ. Conectarea electromagnetului s Jaretea se face prin inchiderea contactului d. Pentru electromagneti de curent continuu se utilizeazi circuitul din figura 9.19, b. Rezistorul y si dioda p au rolul de a micsora fenomencle de autoinductie care se produc la inchiderea si deschiderea ‘circuitului in care se g&seste electromagnetul s. 9.54. PROTECFIA ELEMENTELOR DE ACTIONARE $I A CIRCUITELOR ELECTRICE SAU ELECTRONICE fn circuitele electrice sau electronice este necesar si se prevada elemente de protectie, care pe de o parte s& protejeze motoarele electrice contra incalzirii excesive datorit% supracurentilor si pe de alt% parte s& asigure reteaua de alimentare gi circuitele schemei contra scurtcircuitelor. De asemenea, trebuie sa se ia masuri impotriva deteriorarilor mecanice ale elementelor schemei si m&suri pentru asigurarea unei protecfii corespun- z&toare a muncii. Aceste ultime masuri sint destinate evit&rii electrocut&rilor si ele formeaza obiectul unor standarde de norme cu caracter de lege, trebuind si fie aplicate chiar dac& fn documentatia de proiectare nu au fost incluse misuri speciale. Protectia motoarelor contra supracurentilor de durata se realizeaz& cu ajutorul releelor termice cu lamele bimetalice. Aceste relee se execut& in general trifazate si se leagé in cele trei faze de alimentare a motorului. _.Cind motorul are trei borne de intrare, adici este deja conectat instea sau tri- unghi, releul termic se conec- teazi'in circuitele de ali- mentare asa cum se vede din figura 9.20, a. In cazul cind motorul posed’ sase borne de intrare (capetele can celor trei inf&sariri de faz4) or exist dou’ posibilitati de pufeal~ ez legare a releului termic. O ; ub. prima posibilitate const’ in 2 conectarea in prealabil a rls motorului in triunghi sau stea (dup necesit&ti) si pla- b sarea releului termic pe cele trei fire de legitura dintre borne si fazele RST (fig. 9.20, b). Cea de-a doua po- sibilitatea const in legarea releului termic la bornele 29244 | U,V, W si apoi conectarea 1 motorulul in triunghi sau stea (fig. 9.20, c). | Aa wef f Ultima variant’ este mai c IT'S avantajoas& deoarece se asi- Fig. 9.20. Scheme de legare in circuit a releclor termice gura © protectie deplini a pentru protectia motoarelor la suprasarciad de duraté: motorulai chiar si in cazul Siedat conte tate borne # tanele welel de amenae, Pope ie cnd se intrerupe o faza iar aren relcuui'teraie 1s boreele UAV We motorul nu functioneaz’ la intreaga putere, protectie ce nu se poate realiza prin schema de conectare a releului termic din figura 9.20, 8. Se observa ins& c& in cazul variantei c sint necesare sase conductoare in loc de trei cit se utilizeazd Ja varianta b. Pentru a evita aceasta se poate lega totusi releul termic conform variantei b, ins se va regla la curentul efectiv cerut de motor la functionarea de regim ‘si nu la curentul nominal indicat pe placuta motorului. In acest fel releul va lucra satisfac&tor chiar dac& se intrerupe o faz. In schemele de pornire stea-triunghi releul termic se va lega conform varian- tei c deoarece se folosesc in mod obligatoriu sase conductoare pentru alimen- tarea motorului. Pentru intréruperea alimentarii motorului electric la aparitia unor supra- sarcini de durat contactul ¢3 al releului termic se asaz4 in schema de comanda aga cum se vede in figura 9.21. La cresterea curentului peste valoarea reglaté contactul 23 se deschide si intrerupe alimentarea bobinei contactorului c, deschizindu-se contactele normal deschise c care intrerup alimentarea mo- torului m. Pyotejarea motoarelor impotriva distrugerilor pri cu ajutorul sigurantelor fuzibile. O sigurant& fuzi curtcircuit se realizeazi bine dimensionat se 216topeste atit de repede incit valorile maxime ale curentului de scurtcircuit nu se pot in- stala. Nu se recomanda ca in loc de sigurante fuzibile si se utilizeze rele electromagnetice deoarece acestea posed’ o anu- mit& inertie, astfel incit pentru o perioada de ordinul milise- cundelor se instaleaza curentul de scurtcircuit la intreaga sa valoare, putind provoca suda- rea contactelor aparatelor de comand si conectare. Releele electromagnetice pot fi folosite eventual suplimentar, ca relee de suprasarcin’. . Fig. 9.21. Scheme pentru protectia unui Cu sigurante de scurtcir- a ‘motor Ja suprasarcind de durata. cuit se protejeaz& fiecare cir- cuit mai important. Astfel, se leag& sigurante fuzibile in circuitul de comanda si circuitele de alimentare ale transformatoarelor. fn acest ultim caz se asigura cu sigurante fuzibile atit circuitul secundar cit sicel primar, deoa- rece sigurantele din primar nu asigur& si secundarul pe scurtcircuit. In general se obignuieste si se utilizeze, in afari de sigurantele pentru consumatorii principali, si un rind de sigurante generale pe ramurile principale. in schema din figura 9.22 poate fi observat accst lucru. Curentul nominal pentru sigurantele fuzibile se determina in mod apro- ximativ prin calcul, imp&rtind puterea exprimati in VA la tensiunea circuitului exprimata in volfi. fn cazul motoarelor unde curentul de pornire este de citeva ori mai mare decit curentul nominal, sigurantele fuzibile se aleg din tabele. In aceste tabele sint continute valori ale intensititii siguran- telor in functie de puterea motorului la durata de 5 s a demarajului. Pentru motoarele cu durata demaraje- lor peste 10 s, sigurantele fuzi- “ry bile se vor dimensiona la intrea- ga valoare a curentului de pornire, adica de circa 7 ori curentul nominal al motorului respectiv. ‘in schemele de comanda ale unor masini-unelte la care ar putea surveni deteriorari me- canice in cazul cind limitato- rul de curs& pentru inversarea sensului miscarii de translatie nu functioneaza, se prevede un . limitator de curs& suplimentar : de siguran{4, care s& garante- " on Fig. 9.22. Scheme cu elemente de ze oprirea automata cind se (3) protectie prin sigurante fuzibile la ajunge la limita admisi. consumatorii principal 217MAsurile de protectie a muncii sint necesare pentru a face imposibila aparitia tensiunii de atingere si de a impiedica contactul accidental al omului cu cir- cuitele de lucru ale instalatiei electrice. Mijlocul cel mai eficace de protectie contra tensiunilor de atingere este legarea la pimint a tuturor p&rtilor metalice ale maginii-unelte ce nu fac parte din instalatia electric (v. si cap. 12). Pentru impiedicarea contactului accidental al omului cu pértile aflate sub tensiune, pe lingi masurile obisnuite de capsulare si inchidere a apara- tajului din instalatia electrick, se mai pot lua unele masuri suplimentare, si anume: amplasarea la dulapurile cu aparatajul electric a unor intreruptoare care asiguri scoaterea de sub tensiune la deschiderea usilor sau se prevede la dulap un sistem mecanic de inchidere care nu poate fi deschis dectt dup’. intreruperea curentului. La unele masini-uneite este necesar si se ia misuri care si nu permit% pornirea masinii dacd unele elemente ca apardtori sau usi, la diferite mecanisme nu sint inchise. In aceste cazuri se prevad intreruptoare care permit conectarea instalatiei de comanda la refea numai dupa ce aceste elemente se gasesc in pozitia normali de functionare. Un exemplu il constituie strungul SRO-25, Ja care miscarea de la motorul principal nu poate fi transmisi mai departe (nu se cupleaz& cuplajele electromagnetice din cutia de viteze si de avansuri) dac& aparatoarea strungului nu este inchisa. 9.5.5, ELEMENTE DE SEMNALIZARE IN INSTALATIULE ELECTRICE §I ELECTRONICE in instalatiile electrice si electronice de comanda sint necesare elemente de semnalizare pentru a indica daci anumite aparate sau portiuni din instalatii se afli sau nu sub tensiune. In acest scop se utilizeazd de obicei lampi de semnalizare care indic& starea oprit sau pornit. Semnalizatoarele acustice sint folosite numai la semnalizarea aparitiei unor defecte in functionarea instalatiei electrice. Diferite posibilitati de amplasare a limpii de semnalizare sint indicate in figura 9.23. In variantele a. . .d conectarea la refea a contactorului ¢ este indicata de aprinderea limpii / in cazul cind se utilizeazi: —lampa cu tensiune de alimentare egal& cu tensiunea de comanda (nu se recomanda pentru tensiunea de comandi de 220 V deoarece limpile au filament subtire) ; ri —contactoarele cu bobina de actionare sub forma de transformator ; —lampa de semnalizare cu transformator propriu; — tensiunea de alimentare a lampii este mai mic& decit tensiunea circuitu- lui de comand& (24 V); —lampa h se conecteaz4 la refea cind contactul normal inchis ¢ (cir- cuitul 03) se inchide (cind contactorul ¢ nu este anclansat) ; — lampa se aprinde prin actionarea releului termic ¢ si rimine aprins% pin la reanclangarea releului. Circuitele d si ¢ (fig. 9.23) reprezinti principalele variante de legare a lim- pilor in schemele de comand. alti functie a lampilor este semnalizarea stirilor normale gi a defec- fiunilor. Astfel limpile din circuitele a...d pot indica starea normali de 218b . * (ye i" oF Fig. 9.23. Sisteme de legare a lampilor de sem- nalizare in schemele de comanda: ‘2 —folosind lamps cu tensfune de alimentare egal8 cu teasiunea de comandi; b— tn cazul contac- foarelor aviad bobine cu fancjie de transformator: ¢-folosied lampa cu” tronsformator propelu; 4a condiflile unel surse de alimentare iadependente aviod tensiunea diferitd de tensianea de comanda} e— penttn setoalizarea latreruperii cureutului pria bobina contaetorului; f— pentru sem- ‘nalizarea declangirit releului termic. functionare atunci cind sint aprinse si aparitia defectelor cind se sting. In variantele ¢ si f situatia este invers’. in general, pentru indicarea st&rilor normal si defect se vor utiliza douad lampi de culori diferite, una care indici starea normald de functionare si alta pentru semnalizarea aparitiei defectului. In schemele cu mai multe lAmpi semnalizarea optic’ poate fi completat’ cu un sistem de semnalizare acustic’, sistem care avertizeazi in cazul in care se aprinde una din limpile pentru semnalizarea defectelor. 9.5.6. COMPLETAREA SCHEMEI CU ELEMENTE DE iNTRERUPERE GENERALA Instalatia electricd trebuie s& fie previzut& cu clemente de intrerupere general (a circuitelor de fort si a celor de comanda) pentru a permite deco- nectarea acesteia de la refeaua electricl, dind posibilitatea clectricianului si intervini la oricare element al instalafiei. Este necesari intreruperea gene- rali si in cazul cind magina nu lucreaz4 pentru o perioad mai lung, evitindu-se in acest mod o pornire intimpltoare a masinii de c&tre persoane necompetente. Elementele de intrerupere generali sint de dow’ feluri: fri declansare Ja tensiune nul si cu declansare la tensiune nuld. Prin fensiune nuld se infelege intreruperea curentului din refeaua de alimentare. 219Din prima grup’ fac parte toate intreruptoarele, care, dup cum se stie, nu au pozitie preferential ci rimin in pozitia dat& pind la o noua interventie manuali. Yn cea de-a doua grup intr’ contactoarele comandate prin butoane, la care disparifia tensiunii de alimentare duce la pierderea automentinerii si prin urmare contactorul declanseazi. Reanclansarea se realizeaz& pe cale manuala, Intreruperea generali cu declansarea la tensiune nuli trebuie folosit’ in toate cazurile in care reaparitia tensiunii dupa intrerupere generali poate provoca pornirea masinii sau a unui subansamblu al acesteia ce ar provoca accident operatorului. O asemenea situatie se intilneste la masinile-unelte comandate cu limitatoare de curs. Cind la disparifia tensiunii unul din limitatoare este actionat si opritorul se opreste chiar pe limitator, la reaparitia tensiunii, dac& nu sint luate m&suri de protectie contra tensiunii nule, masina sau un anumit subansamblu porneste, putind provoca accidente grave cind un om se gaseste in raza de actiune a elementului actionat. Rezult&, prin urmare, c& intreruperea general numai printr-un intreruptor simplu este admis’ doar cu conditia. ca motoarele masinii-unelte respective s& nu porneasc& de la sine la reaparifia tensiunii, sau pornirea motoarelor si nu constituie un pericol. fn toate celelalte cazuri vor trebui luate masuri pentru declansarea definitiva a intregii instalatii la tensiune nuld. Pentru o protectie complet se utilizeaza atit un intreruptor general manual cit si un circuit pentru protectia tensiunii nule. Intreruptorul general al masini serveste pentru scoaterea instalatiei electrice de sub tensiune atunci cind nu se lucreazi sau cind masina-unealti este opriti pentru mai mult timp. In figura 9.24 sint date doua scheme in care se ilustreaz& cele doui moduri de intrerupere generali. in ambele scheme intreruptorul @ realizeazA intre- ruperea generalé a aliment&rii masini. Acesta este montat separat de pupitrul de comanda pentru a nu avea nici un element sub tensiune in spatiul acestuia, Protecfia contra tensiunii nule este asiguraté de contactorul ¢, care in schema din figura 9.24, a prin contactul siu normal deschis (6. . .8) intrerupe or Ri ii { "Ol a a2 ’ 03 . ° a+ Sore ce : eonsurnatort $ fs de Forté Gircuite decomenal ~ Circuite spre a consumatori ecomendé de fort L Fig. 9.24. Sisteme de legare pentru protectia tensiunii mule: ‘a— ou tatceraperea alimeatisii ezcuitulai de comandi; #— ou tntreraperea alimentirii tatregit Sastalati: 220alimentarea circuitelor de comand& la disparitia tensiunii de alimentare. tn schema din figura 9.24, 6 contactele c care sint asezate in serie cu intrerup- torul a realizeazi o intrerupere general a alimentirii intregii instalafii elec- trice. La reaparitia tensiunii circuitul contactorului ¢ nu se poate inchide automat deoarece contactul de automentinere ¢ din circuitul 03 este deschis. Contactorul ¢ poate fi reanclansat numai prin actionarea manuali a buto- nului 61. Lampa Ai din circuitul 02 (fig. 9.24, a) si circuitul 04 (fig. 9.24, 6) semna- lizeaz& prezen{a tensiunii, iar lmpile 42’ din circuitul 04 prima schema si 05 a doua, lipsa aceleiasi tensiuni. ; 9.5.1. NOTAREA IN SCHEMA A PORTIUNILOR DE CIRCUITE CARE SE LEAGA LA CLEMELE DE SIR Pentru o comparare mai usoara a instalatiei electrice realizate fizie cu schema desfisurati este foarte util ca pe aceasta din urma si fie indicate portiunile de circuit (noduri) care se leagi la clemele de sir. Clemele de sir se utilizeaz&, de obicei, pentru interconectarea circuitelor din pupitrul de comanda cu circuitele exterioare, care conduc la elementele montate pe masini. fn pupitrul de comand’ se monteaz& in general siguran- fele fuzibile, elementele de comanda manuali, contactoarele si releele. Pe masina-unealt& (in afara pupitrului de comanda) se monteazd motoarele electrice, electromagnetii de actionare, cuplajele electromagnetice, limita- toarele de curs’. Pentru a indica nodul din circuit care se leag& la clema de sir, in schema desfasurat& se reprezint simbolic o born’ amovibil&, avind diametrul putin mai mare decit bornele din restul schemei. Aceste borne se noteaza de obicei cu o litera, cu o cifra sau cu o litera urmata de o cifra. De exemplu, fn schema din figura 9.25, conductoarele pentru alimentarea principala (RSTO) se leag’ la cleme de sir. Acest lucru este marcat prin cercuri cu diametrul mai mare decit celelalte noduri din schema. De asemenea se leaga la cleme de sir conductoarele U1, V1, WI, ce merg din pupitrul de comanda la motorul m, si con- ductoarele (L1 si £2), ce merg Ja limitatorul de cursi 6. Aceleasi notatii din sche- ma desfasurati se trec si pe clemele de sir. In acest mod devine foarte clari apartenen- fa fiecirei cleme $i in caz de defectare, munca de c&utare este mult usurat’, permifind stabilirea rapid’ de legituri de control cu portiunile de circuit & Gleme desir care trec prin clemele de sir. -y tytwj Glalal| wy} Rels|rpe Indicarea pe schem& a borne- Jor ce se leagi la clemele ” Limilator] Motor, ‘Mimentore de sir ugureaz’ de asemenea montajul. Fig, 9.25. Schem& de legare in cleme de gir. 2219.5.8. VERIFICAREA SCHEMEI ELECTRICE DESFASURATE Dup intocmire, schema electrici desfigurati trebuie s& fie verificati cit mai atent astfel incit aceasta s& realizeze toate fazele din ciclogrami evitind, in acest mod, eventualele deficiente in functionarea practick a masinii, care in general nu se pot remedia usor. Principalele metode de verificare (excluzind verificarea prin executie de modele, care este cea mai buna dar care este costisitoare) sint urm&toarele: a. Revizuirea atenti a schemei desfasurate in baza ciclogramei de comanda intocmit&, {ra utilizarea altor mijloace ajut&toare. Aceasti veri- ficare constd in urmarirea imaginari a executirii comenzilor previzute de ciclograma, verificind la fiecare comand& daca s-au conectat sau deconectat dispozitivele respective. Pentru scheme mai simple aceast’ metodA da rezul- tate bune, ins la schemele complicate se vor uita usor legaturile de inter- conditionare necesare si de aceca este bine s& se utilizeze 0 metodd mai precisa. b. Verificarea schemei cu notarea starii circuitelor (deschise, inchise, blocate) pentru fiecare fazi din ciclograma. Este necesar, atunci cind este cazul, si se verifice schema atit, pentru functionarea manual cit si pentru functionarea in ciclu automat. In acest scop pentru fiecare din cele doud Pposibilitafi de functionare se va intocmi cite un tabel, in care pe orizontala se trec circuitele din schema iar pe verticala, fazele din ciclograma. Notindu-se intr-un anumit mod st&rile deschis, ¢nchis si blocat ale dispozitivelor de comand se pot determina eventualele erori strecurate in schema. 9.6. SCHEME PENTRU COMANDA MOTOARELOR ASINCRONE 9.6.1, SCHEME PENTRU PORNIREA $I REVERSAREA MOTOARELOR ASINCRONE CU ROTORUL iN SCURTCIRCUIT Pentru pornirea si comanda unui motor asincron avind puterea mica in comparatie cu puterea retelei, se poate utiliza schema prezentata deja in figura 9.21. Schema confine circuitul de forfA notat cu 07 si circuitele de comand& notate cu 02 si 03. Functionarca schemei este urmatoarea: la actionarca butonului 82 (pornire) se inchide circuitul 02 si bobina contactorului ¢ este alimentat& de la reteaua electrica. Acest fapt provoacd cuplarea contactorului c si inchiderea contactelor lui din circuitul 07 gi a contactului ¢din circuitul 03. Prin inchiderea contactelor ¢ din circuitele 87, motorul se cupleazi la retea si incepe si se roteasc& iar contactul c (circuit 03) realizeaz’ alimentarea bobinei ¢ si dup’ ce acfionarea butonului 62 se intrerupe. Deconectarea motorului de la refea se poate realiza manual prin actiona~ rea butonului 61 (oprire). Motorul poate fi deconectat si automat prin deschi- derea contactului releului termic ¢3 asezat in circuitul de comanda. in afara protecfiei termice schema asigura si protectia contra tensiunii nule. Dac& tensiunea in refeaua de alimentare scade mult sau dispare complet, contactorul c deconecteaz4 de la refea motorul electric. Dupa restabilirea cer!tensiunii normale motorul por- |S; neste numaidaci se actioneazi f din nou butonul 62. 7 Sigurantele el si e2 asigurai protectia motorului si respectiv a circuitului de comanda contra scurtcircuitelor. fn cazul comenzii unui motor reversibil sint necesare douk con- % tactoare: unul pentru rotirea spre 4 stinga, notat cu cl, si celilalt ah ag pentru rotirea spre dreapta, c2 « ~ t eae 03 (fig. 9.26). In situatia cind ; E | contactoarele ar fi cuplate te Pas concomitent, in circuitul prin- J ~ 06 cipal (circuitul 07, 02) ar api- “Yj rea scurtcircuit, deoarece atit — g b contactele cl cit sic? s-ar inchide. Fig. 9,26, scheme pentru comanda motoarelor re- Pentrua evita aceasta, incircuite- versibile: Je de comand’ se folosesc sisteme 4c» blocare electri prin butoane: 5 — ou blocare elec: ; ae ied eid contactele contactoarlor. de blocare electric sau mecanica. In figura 9.26, @ este prezentati o schema unde blocarea electricd se realizeaza prin utilizarea atft a contactului normal deschis cit si a celui normal inchis de la buton. Prin actionarea butonului 52 se deconecteazi de la refea contactorul c2 (dac& a fost actionat) si se conecteazi cl, motorul rotindu-se spre stinga. La apasarea butonului 63 contactorul cl se deconecteazi si se conecteazi c2, inversind sensul de rotatie al motorului m. In cazul apisirii concomitente a butoanelor 52 si 63, contactele normal inchise ale acestora intrerup circuitcle 03, respectiv 03 si nici unul din cele doud contactoare nu este actionat. In figura 9.26, 6 este prezentatd o schema in care blocarea electrici se realizeaza cu ajutorul contactelor normal inchise ¢2 si cl. In cazul cind motorul nu este conectat la retea si se apasd pe butonul 62 se alimenteazi bobina contactorului cl si se inchid contactele cl din circuitul 07 si motorul se roteste in stinga. In acelasi timp se inchide cl (din circuitul 04), realizind auto- mentinerea gi se deschide cl din circuitul 05, care exclude posibilitatea cuplirii contactorului c2 la apasare pe butonul 63. Inversarea sensului de rotatie, in aceasta situatie, este posibili numai dac& fn prealabil se apasi pe butonul de oprire generali 61, In unele cazuri, fn schemele de comanda a motoarelor reversibile se utili- zeaz& contactoare care au posibilitatea de blocare mecanica reciproca, astfel incit si nu se poata efectua cuplarea unui contactor cind celilalt este cuplat. La contactoarele de curent alternativ nu se poate utiliza numai blocarea mecanici, deoarece daci electromagnetul unui contactor este pus sub ten- siune si nu are posibilitatea si cupleze (fiind blocat mecanic de celalalt con- tactor) apare un curent foarte mare si se poate arde bobina, In cazul cind curenfii de pornire ai motoarelor cu rotorul in scurtcircuit ating valori nepermise pentru refeaua de alimentare se utilizeazi schema pentru limitarea acestora. Dupi cum s-a vazut in capitolul 2, in aceste situatii 223RY Ss} ral Fig. 9.27, Scheme de pornire a motoarelor fo- || eee cuitul rotoric, bhi & a Bt) fa a |Z. : a a a 4, o 2 o cy 7 7 se leag& in circuitul de citatie rezistoare autotransformatoare, bobine de reactant sau se face pornirea stea-triunghi, care limiteazi tensiunea de alimentare, prin urmare si curentii de pornire. In figura 9.27 se d& schema de comand& a pornirii motorului cu rezistoare in circuitul statorului. Pentru pornirea motorului se apasa pe butonul #2 si contactorul cl anclan- seazi iar releul de timp d din circuitul 05 incepe temporizarea. fn acest caz statorul motorului se conecteaz4 la refea prin rezistoarele suplimentare r. Dupi un anumit timp, contactul d al releului de timp din circuitul 06 se inchide conectind la retea bobina contactorului c2. Se inchid astfel contactele c2 din circuitul 02 scurtcircuitind rezistoarele 7. Cu contactul normal inchis ¢2 din circuitul 05 se scoate de sub tensiune releul de timp d iar cu contactul c2 din 07 se realizeazi automentinerca. Cu aceasta pornirea motorului se inchei Pornirea motorului cu autotransformator fn circuitul statorului se poate realiza cu aceeasi schem& de comand sau cu schema. data in figura 9.28. Ultima schema de comandi se deosebeste de cea din figura 9.27 prin faptul c& releul de timp d@ ramine sub tensiune pe toat perioada functionarii motorului. Din circuitul de forta (fig. 9.28) se observa c&, in acest caz, contactorul c2 trebuie si -posede dou& contacte normal. fnchise pentru a proteja auto- transformatorul. Schema pentru pornirea stea-triunghi a motoruluf asincron este da in figura 9.29. Functionarea motorului in conexiunea stea (,) se realizeazi cind contactele cl si c2 sint inchise, iar functionarea in triunghi (A), cind sint inchise contactele.c2 si c3. Prin urmare, la trecerea de la functionarea in stea la cea in triunghi este necesar si se deschida contactele.cl si si se inchidd 3. 224Fig. 9.28. Schema de Rf} S} THO) Pornire a motoarelor ou ajutorul autotransfor- : matoarelor. m oo. 0 Prin apasarea butonului 52 din circuitul 03 se conecteaz& la retea con- tactoarele cl, si c2 si releul de timp d. in acest fel se‘inchid contactele cl din circuitul 02 si apoi c2 din circuitul 07. Astfel, statorul motorului este conectat in stea. Dupa incetarea actiunii asupra butonului 62, alimentarea circuitelor 03, 04 si 05 se asigura prin contactele c2 (circuitul 06) si cl (cir- cuitul 05). Dup& trecerea unui timp (timpul necesar ca turatia motorului si ajunga la 93,..95% din turatia nominal), contactul d din circuitul 03 se deschide si deconecteaz contactorul cl. In acest fel se deschid contactele cl (circuit 07) si se inchide contactul cl (circuitul 06) conectind Ia retea con- tactorul ¢3. Se inchid astfel contactele c3 si motorul functioneaz4 in triunghi. Fig. 9.29, Schema de pornire prin cone ctarea stea-trinnghi. 4 ah fs Lh cate 3 4 [}—o oll tt ‘ L_§. ot f}os . Te pen)9.6.2, SCHEME PENTRU PORNIREA §I COMANDA MOTOARELOR ASINCRONE CU ROTORUL BOBINAT Motoarele cu inele colectoare se pornesc prin inserierea unor rezistoare in circuitul rotorului. In functie de conditiile date de fiecare caz de utilizare, aceste motoare se pornesc in 2...4 trepte. In figura 9.30 este data schema de pornire in trei trepte. Primele doui trepte de demaraj, iar ultima (cu inelele colectoare scurtcircuitate), corespunde function’rii de regim. La ap&sarea pe butonul 62 se conecteaz’ la retea contactorul cl (circu- itul 03) si releul de timp d1 (circuitul 04). Astfel se inchid contactele cl din circuitul 07 si motorul porneste cu cele dowd rezistoare in circuitul rotoric, realizind treapta I. Contactul ct (circuitul 04) realizeaz’ automenfinerea, iar contactul ct (circuitul 05) permite conectarea contactoarelor 2 si c3 numai dup’ ce con- tactorul cl a anclansat. Dup& expirarea timpului de intirziere la care a fost reglat releul di, con- tactul di din circuitul 05 se inchide si contactorul 2 anclanseazi scurtcircui- tind rezistoarele r1 prin contactele c2 (circuitul 02). {n acelasi timp se scoate de sub tensiune releul de timp di din circuitul 04 cu ajutorul contactului normal inchis 2. Mentinerea in functiune a contactorului c2 se realizeaz cu contactul ¢2 din circuitul 06, Motorul m functioneaz4 deci in treapta a Il-a, Fig, 9.30. Schema de pornire prin legarea unor rezistenfe in circuitul rotoric al motoarelor asincrone cu rotorul bobinat, 226Odat& cu contactorul c2 se alimenteaz& de la retea si releul de timp 2, care in acelasi mod cu dl leaga la retea contactorul c3, care scurtcircuiteazi si rezistoarele 72 permitind motorului si functioneze cu inelele colectoare in scurtcircuit (treapta a III-a). La functionarea de regim sint conectate la retea toate contactoarele (cl, 02, 63). Din schemi se observi ci dup’ conectarea contactorului c3, contactorul ¢2 nu mai are nici o functiune. O modalitate simpli de rezolvare a acestei probleme se vede in schema din figura 9.31. In unele situatii este necesar ca motorul cu inele colectoare s& functioneze in ambele sensuri att fn regim de durata cit si in regim de impulsuri. Schema dat& in figura 9.31 asigur& aceasta la un motor cu trei grupe de rezistoare fn circuitul rotoric. Functionarea de durat& se realizeazi_prig apasarea butonului 62 sau 64, depinzind de sensul dorit de rotatie. Dack considerim sensul de rotatie aysyry al 16 17 18 9 Fig. 9.31, Schema de comand’ pentru pornirea motoarclor asincrone cu colector 1a funcfionare’ in regim de durat& sau prin impulsuri. 227stinga, atunci se apas’ pe butonul 62, anclansfnd releul intermediar dé. Contactul d4 din circuitul 07 tnchide circuitul de alimentare al contactorului c4 si motorul porneste spre stinga (se inchid contactele c4 din circuitul 01). De asemenea, se inchid si contactele d4 si c4 din circuitul 72, asigu- rind scurtcircuitarea pe rind a rezistoarelor 71...73 din circuitul rotorului. Din schem& se observa ci atunci cind se cupleaz& si ultimul contactor c3, contactoarele cl, c2 si relcele de timp dl, d2 si d3 sint deconectate de la retea de contactul ¢3 din circuitul 72. Pornirea si functionarea in regim de durata a motorului fn sensul dreapta se realizeazi in mod similar cu sensul stinga la actionarea butonului 64. La functionarea tn impulsuri se apasi pe unul din butoanele 63 sau B5, in functie de sensul de rotatie. In acest caz, contactorul c4 sau c5 se mentine anclansat numai atit timp cit se apasi butonul 63 sau 05. Functionarea_ motorului se realizeazd in acest caz cu toate rezistoarele in circuitul rotoric, deoarece circuitele 72 si 73 stint intrerupte (contactele releelor intermediare sint deschise). 9.6.3. SCHEME PENTRU COMANDA MOTOARELOR CU DOUA TURATIL Motoarele asincrone trifazate cu doua turatii se utilizeaz4 ast&zi tot mai frecvent pentru actionarea masinilor-unelte. Dup& cum s-a vazut, cele sase bobine pot fi conectate in triunghi si stea dubla sau stea si stea dubli, pentru obtinerea celor dowd turatii. In figura 9.32 este reprezentaté schema de comanda a unui motor asincron trifazat cu doua turafii, care este legat in triunghi pentru turafia micd si fa stea dubli pentru turatia mare (conexiunea Dahlander). : wall Fig. 9.32, Schema de comand a motoarelor cu dowd trepte de turafii. 228Schema permite pornirea direct la oricare din cele doui turafii cit si trecerea direct in timpul functionirii de la turatia mica la cea mare si invers. Protectia impotriva supracurentilor se realizeazd separat pentru cele dou’ conexiuni (triunghi sau stea dubla), cu relee termice ¢3 si respectiv e4, curentii fiind diferiti in cele dou cazuri. Pentru obtinerea turatiei mici este necesar si fie inchise contattele cl din circuitele 02 iar pentru turatia mare contactele ¢2 din circuitele 03 si c3 din circuitele 07. Pornirea motorului cu turatia mica se obtine actionind butonul de pornire b3 din circuitul 04, In acest caz se alimenteazi de la retea bobina contac- torului ci, inchizindu-se atit contactele cl (circuitul 02), care conecteazi motorul fn triunghi, cit si cl (circuitul 05), realizind astfel memorizarea comen- zii. Contactul normal inchis al butonului 63 din circuitul 06 si contactul normal inchis al contactorului cl din circuitul 07 realizeaz4 declansarea contacto: relor 3 si respectiv c2 in cazul cind acestea au fost anclansate. Numai dup ce aceasti declansare se realizeazi, adicé se inchid contactele c2 si c3 din circuitul 04, este posibilé alimentarea contactorului cl si deci pornirea moto- rului cu turatia mica. Turatia mare se obfine actionind butonul 82. fn primul moment se intre- rupe circuitul 04 (dac& aceasta a fost initial realizat), prin intermediul con- tactului normal deschis al butonului 82, si numai dupa aceea se inchide cir- cuitul 07, inchizindu-se cl si contactul normal deschis al butonului 62. Aceasta duce la anclansarea contactorului c3, care cu contactul su normal deschis c3 conecteazi la retea si contactorul ¢c2. Se inchid astfel contactele c2 din circuitele 03 si c3 din circuitele 07 realizind functionarea motorului cu tura- tia mare. Oprirea motorului, indiferent de turatia la care functioneazd, se obtine actionind butonul 61 din circuitul 04. Schema din figura 9.33 asigura functionarea in ambele sensuri a unui motor cu doua turatii (triunghi-stea dubli). Contactoarele cl, c2, c3 au acelasi rol ca in schema din figura 9.32, iar contactoarele c4 si c5 realizeazd inversarea sensului. Pentru pornirea motorului se acfioneazd initial butonul corespunzitor turatiei dorite (63 din circuitul 09 pentru turatia mic& si 02 din circuitul 17 pentru turatia mare) urmat de acfionarea butonului corespunzitor sensului de rotafie (64 din circuitul 05 pentru sensul de rotire stinga si 65 din circu- itul 07 pentru sensul de rotire dreapta). Aceast ordine a efectuarii comenzilor este necesari pentru ca motorul si fie, conectat la inceput in triunghi sau stea dubla si numai dupa aceea sa fie legat la retea. Jn cazul cind motorul nu este conectat pentru nici una din cele dou’ turatii (nu s-a acfionat nici unul din butoanele 63 sau 64), pornirea motorului in sensul stinga sau dreapta nu este posibil&, deoarece releul d nu este anclan- gat si deci contactele @ (circuitul 05 si circuitul 07) sint deschise. In schimb, odat& motorul pornit intr-un sens de rotatie (stinga sau dreapta), cu una din turatii, trecerea la cealalta turatie se face simplu prin actionarea butonului corespunzitor turatiei respective. 229Se Bb - 25 6 07 198 og 70 Ht 2 13 i Fig. 9.33. Schema de comand’ a unui motor reversi- oF w@ OF bil on doud trepte de turafii. Interconditionarea celor dowd turafii se face prin contactele normal inchise 3, 62 din circuitul 09 si cl, 63 din circuitul 77. Se realizeazd de asemenea interconditionarea sensurilor de rotatie prin contactele normal inchise 65, ¢5 din circuitul 05 si 64, c4 din circuitul 07. 9.6.4, SCHEME PENTRU COMANDA FRINARII MOTOARELOR DE CURENT ALTERNATIV Frinarea contracurent. Schema din figura 9.34 asigura pornirea, reversarea si frinarea motoarelor -prin contracurent, comanda frinirii fiind facut’ in funcfie de viteza motorului, cu ajutorul releului de vitezi e4. Pornirea motorului in sensul de rotafie stinga se realizeaz apisind buto- nul 62. Se conecteazi la refea bobiria contactorului cl, care prin contactele sale cl realizeazd pornirea motorului in sensul stinga. In acelagi timp cu rotorul motorului m se roteste si rotorul releului de vitez e4, care face s& se roteascl ancora acestuia si s& inchidi contactul ¢4 din circuitul 00. Pentru inversarea sensului de rotafie al motorului, se acfioneazi butonul 61, care deschide circuitul 03 si inchide circuitul 07 alimentind astfel bobina contactorului c2, care prin contactele sale c2 inverseazi legitura la dou’ Dorne ale motorului. 230In schema este asigurata protectia prin contactele c2 sicl. Astfel, contactorul c2 Se conecteazi numai dup& ce contactorul ¢1 s-a deco- nectat si deci contactul ¢1 (circuitul 07) s-a inchis, In cazul cind motorul se ro- teste in dreapta si se do- reste inversarea sensului, se apasi pe butonul 52. La inversarea sensului motorul se frineazd pind cind turatia scade la zero, apoi se accelereaz& crescin- du-i_turatia in sens invers. Oprirea motorului inso- tita de frinare se realizeaz& prin actionarea butonului 63 din circuitul 72. o % Pentru exemplificare Fig, 9.34, Schema pentru pornires, reversarea gi frlnarca considerim c& motorul se ‘unui motor electric asizeros. roteste spre stinga. Inchi- derea butonului 63 permite conectarea la retea a bobinei rcleului intermediar d, care prin contactul normal inchis d (circuitul 03) deconecteazi_bobina con- tactorului cl, iar prin contactul normal deschis @ (circuitul 0S) conecteaza bobina contactorului ¢2 pe circuitele 05, 06, 07. Se inchid toate contactele normal deschise ale acestui contactor, deci si contactele c2 (circuitul 02), care permite frinarea prin contracurent a motorului. Mentinerea in stare conectata a releului d, dupa incetarea actiunii asupra butonului 53, se realizeaz4 prin inchiderea contactelor @ si c2 (circuitele 10 si 09). La sc&derea turatiei motorului aproape de zero se deschide contactul e4 (circuitul 06) si motorul se opreste. fn mod similar se realizeazd oprirea si in cazul cind motorul se roteste spre dreapta. Schema prezentat& permite protectia impotriva scurtcircuitelor in circuitele principale si in circuitele de comanda, impotriva supraincalzirii motorului, a scdderii tensiunii de alimen- tare sia autopornirii dup’ disparitia sau sciderea simfitoare a tensiunii. Frinarea dinamicd. Pentru realizarea frinirii dinamice cind frecventa pornirilor si opririlor motorului este mic, se poate utiliza schema din figu- ra 9.35. Curentul continuu necesar frinirii se obtine cu redresorul #, conectat la refeaua de curent alternativ prin transformatorul m2. La oprire se actionea- 24 butonul 61, care intrerupe circuitul 04 deconectind contactorul ¢ si fn acelasi timp inchizind circuitele 06 si 07. In acest mod anclangeaz4 contac- torul ¢1, care prin contactele sale (circuitele 02 si 03) leagi dou’ borne ale motorului Ja sursa de curent continuu. Pentru declansarea contactorului cl Ja sfirsitul fringrii dinamice este utilizat releul de timp d din circuitul 07. 231Fig, 9.35. Schema de comanda pentru frina- rea dinamich a unui motor. 9.7, SCHEME PENTRU COMANDA MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU CU EXCITATIE IN DERIVATIE 9.7.1, SCHEME PENTRU PORNIREA SI INVERSAREA SENSULUI DE ROTATIE Pentru comanda unui motor de curent continuu cu dou sensuri de 1otatie prin legarca direct la refea, se poate utiliza schema din figura 9.36. La inchiderea intreruptorului @ trece curent prin infagurarea de excitafie ins& circuitele 07 si 02 sint deschise si prin urmare motorul nu porneste. Pornirea se realizeaz4 prin actionarea unuia din butoanele 62 sau 63, depinzind de sensul de rotafie dorit. La actionarea butonului 2 anclenseazd contactorul cl, care prin con- tactele sale cl din circuitele 07 si 02 leagi peria 7 la borna + a refelei iar peria 2 la — i rotorul motorului se roteste in sensul stinga. Pentru inver- sarea sensului de rotafie se acfioneazi initial butonul de oprire 51 si apoi butonul 53. In acest caz se conecteaza Ja retea contactorul c2, care prin con- tactele sale c2 din circuitele 07 si 02 inverseazi legiturile la perii (peria 7 se leagi la — iar 2 la +) inverstnd sensul de rotatie al motorului. Protectia motorului impotriva supracurentilor de curat& se realizeaz& cu releul maximal d, iar impotriva scurtcircuitelor cu siguranfa fuzibil& e. Pro- tectia infasurarii de excitatie a motorului se realizeaz prin legarea in paralel cu aceasta a rezistorului ri, care are o valoare de circa 5 ori mai mare decit rezistenta infasurarii de excitatie. Aceasta este necesaré deoarece o intre: rupere accidental a circuitului de excitatie al motorului (curentul de exci- 232Fig. 9.36. Schema de comand pentru Fig. 9.37. Schema de comand& pentru pornirea pornirea prin conectare la refea a unui unui motor de curent continuu folosind rezistente motor reversibil de curent continuu, de pornire in circuitul indusului. tatie devine zero) produce o ambalare brusci a rotorului, cu consecinte pericu- loase asupra motorului si masinii-unelte antrenate. O schema pentru comanda pornirii unui motor de curent continuu este dati in figura 9.37. Automatizarea pornirii motorului derivatie din schema se realizeazd cu ajutorul releelor de timp cu autoinductie di si d2, denumite frecvent si relee de accelerafie. La inchiderea intreruptorului a, curentul care strabate bobina releului dl, indusul motorului si cele doua rezistoare r1 si 72 are valoare foarte mic&, datorité rezistenfei mari a bobinei releului 41. Din acest motiv motorul nu porneste insi anclanseazA releul de timp di deschizindu-se contactul inchis din circuitul 06. Releul d2 nu va anclansa deoarece prin bobina acestuia, care este legata in paralel cu rezistorul 72 trece un curent foarte mi La actionarea butonului 2 anclangcaz4 contactorul c, case prin con- tactul siu din circuitul 07 scurtcircuiteazi bobina relewlui di iar prin con- tactul din circuitul 05 realizeaz’ automentinerea. In acest mod se inchide circuitul indusului motorului si acesta porneste cu cele doua rezistoare 71 si72 inseriate cu infisurarea rotoric4 iar releul de timp d1 incepe temporizarea. La sffrsitul temporizrii releul d1 {si inchide contactul din circuitul 06 conectind la refea bobina contactorului cl. fnchizindu-se contactul cl din circuitul 02 se scurtcircuiteaza rezistorul r1, motorul functionind in conti- nuare numai cu rezistorul 72 inseriat cu infagurarea indusului $i in acelagi timp se scurtcircuiteazi si bobina releului de timp d2 care incepe tempori- 2 33zarea. Dup& epuizarea timpului la care releul d2 a fost reglat, se inchi- de contactul acestuia din circuitul 97, care conecteaz& contactorul c2. Contactul acestuia din circuitul 02 se inchide seurtcircuitind sirezistorul y2. In continuare motorul functio- neazd pe caracteristica natural. Oprirea se realizeazi cu butonul bI din circuitul 04. O schema de comandi mai com- plexa cu care se realizeaz pornirea, inversarea de sens si reglarea manu- ali a turatiei este dat in figura 9.38. Inainte de pornirea motorului se inchide intreruptorul general @ si apoi se apasi pe butonul de prega- tire a pornirii 61 din circuitul 09. Deoarece releul d2 (circuitul 04) se anclanseazi imediat dup& inchi- derea intreruptorului g, releul 43 din circuitul'08 se va inchide realizind prin contactul d3 memorizarea co- menzii date. Pornirea ‘motorului in unul din sensurile de rotafie se realizeazd y Prin actionarea butonului corespun- zAtor 63 sau 64. Actionind oricare yg din aceste butoane pe ling’ faptul c& motorul incepe s& funcfioneze pe % | cea mai inclinata caracteristick arti- % ficial&, incepe si temporizarea releu- = | lui de timp d5 din circuitul 07 prin 4 deschiderea unuia din contactele c3 16 sau c4. La finele temporizarii releului Fig. 9.38. Schema de comands pentre pornirea, 5, Se fnchide contactul 45 din cir- reversarea si reglarea turafiei unui motor de Culitul 74 si contactorul cl anclansea- curent continuy. z&, inchizindu-se contactul normal 5 deschis ct din cireuitul 02. In acest mod se scurtcircuiteaza atit rezistorul 72, motorul functionind in continuare pe prima caracteristica artificial, cit si bobina releului de timp cu autoinductie 44, Dupa trecerea timpului de intirziere la care releul a fost reglat se inchide contactul normal inchis cu temporizare la inchiderea din circuitul 76, anclan- sind contactorul c2. Acesta prin contactul c2 (circuitul 07) scurtcircuiteazd intregul reostat si motorul functioneaz& pe caracteristica naturala. Reglarea turatiei se realizeazi manual cu ajutorul reostatului 73 inseriat cu infasurarea de excitatie a motorului. Aceasti manevri nu este efectiva, insi, in timpul pornirii si nici atunci cind curentul rotoric este mai mare decit curentul minim de pornire. Din schema se observa ca atit timp cit 234contactorul c2 nu a fost anclansat (pornirea netncheiat&), contactorul ¢ este alimentat de la retea si contactul c (circuitul 03) este fnchis. Prin urmare, motorul functioneaz4 cu curentul de excitafie nominal. Dupa incheierea fazei de pornire, curentul principal capaété valoarea nominalé, mai mica decit curentul minim de pornire si releul dl declanseaz& deschizindu-se contactul di (circuitul 06). Atunci se deconecteazi contactorul c si deci se deschide con- tactul c (circuitul 03), care permite curentului de excitatie s& strabat& reosta- tul 73. Reglind rezistenta acestui reostat se regleaza fluxul de excitatie si deci turatia motorului. Daci dupa deschiderea contactului dl curentul din indus creste, releul d1 si contactorul ¢ anclanseazi din nou deconectind din nou reostatul 73. Se realizeazd astfel un regim de vibratii care fereste motorul de socuri de curent foarte mari in circuitul principal dupa terminarea pornirii. Asemenea situafii apar frecvent atunci cind sarcina la arborele ultimului mecanism din lantul cinematic antrenat creste brusc. {n aceste cazurireleul d1 actioneaz4 motorul si acesta incepe si-si micsoreze turatia si curentul in indus pind cind sarcina revine la valoarea nominald. Aceasti schema protejeazd in acelasi timp motorul la comutarea brusc& a reostatului de cimp 73, cind apar curenti mari in circuitul principal. Schema prezinta, de asemenea, si o protectie siguré asupra anumitor deregliri din sistem. Pentru protectia circuitului principal se utilizeaz4 releul maximal d iar pentru circuitul de excitatie releul d2 si rezistenta de descdr- care r4. Sciderea tensiunii de alimentare pini la o valoare minim’ si auto- pornirea se controleazi cu releul de tensiune 43, iar scurtcircuitele cu sigurantele fuzibile el, 2, 3. 9.7.2, SCHEME PENTRU COMANDA FRINARI. MOTOARELOR DE CURENT CONTINUU Frinarea contracurent. Dupi cum s-a vazut, frinarea contracurent la motoarele de curent continuu se realizeaz& prin inversarea alimentirii roto- rului si deconectarea acestuia, cu ajutorul unui releu de vitezd, cind turatia lui se apropie de zero. Ca schem4 de comanda pentru realizarea acestui tip de frinare se poate utiliza cea data in figura 9.34, pentru motorul de curent alternativ. Asezarea contactelor contactoarelor cl si c2 in circuitul rotoric este aceeasi ca in figura 9.36 (circuitele 07, 02). Frinarea dinamica, O schema de comdnda pentru realizarea frinarii dina- mice impreuni cu circuitele de alimentare a indusului si infasurarii de excitatie este dat in figura 9.39. Pentru oprirea motorului prin frinare dinamici se actioneazi butonul bi din circuitul 04, intrerupindu-se circuitul de alimentare al contactorului ¢. Se deschid astfel contactele din circuitul 07, care intrerup alimentarea indu- sului, si se inchide contactul ¢ din circuitul 02, releul de frinare d fiind ali- mentat cu tensiunea generata de motor, care in acest caz lucreazd ca generator. Contactul releului d din circuitul 05 se‘inchide, anclansind contactorul de frinare cl, care cu contactul sau cl (circuitul 03) conecteaza rezistenta de frinare 71 la bornele rotorului. Energia se disipi astfel pe aceasta rezistenti, transformindu-se in cildur’. 235La sc&derea turatiei motorului sub o anumiti limita, tensiunea de ali- mentare a bobinei releului d nu mai este suficienti si aceasta declangeaz’. Se deschide astfel contactul @ urmat de deschiderea contactului cl, care decupleaz’ rezistenta de frinare 71. 9.8. SCHEME DE COMANDA IN FUNCTIE DE SPATIUL PARCURS Comanda automata in functie de spatiul parcurs este una dintre formele cele mai raspindite ale automatizirit electrice la masinile-unelte. Principalul organ de comanda uti- lizat in aceste scheme este limitatorul Fig. 9.39. Schema de comanda pentru frinarea de curs. Principiul de functionare al dinamicé a unui motor de curent continu. acestuia gi diferitele variante construc- tive au fost date in capitolul 7. Limitatoarcle de cursi pot fi acfionate de opritorii asezafi fie pe organe care au miscare rectilinie fie pe un tambur cilindric care are miscare de rotatie (fig. 9.40). Sistemul din figura 9.40, a se utilizeazd atunci cind organul de lucru are miscare rectilinie, iar cel din figura 9.40, 6 cind miscarea de comanda este de rotafie. Acest ultim sistem se poate utiliza si atunci cind pe traiectoria miscirii rectilinii trebuie evitatA amplasarea limitatoarelor de curs&, sau, cind cursa organului in migcare rectilinie este foarte mic& si pe parcursul ei nu se pot amplasa mai multe limitatoare. Se mai utilizeaz’, de asemenea, tambur rotativ cind este necesari 0 comanda centralizati a intregii masini- unelte. intr-o serie de cazuri defectarea unui limitator de cursi poate duce la avarii serioase ale maginii-unelte. De aceea, pe traiectoria elementului mobil, atunci cind exist posibilitatea ca prin defectarea unui limitator de cursi acesta si paraseascd ghidajele sau si se loveasc de un element fix al m ba HLT TF wa 0 gaa ¢ 5 Fig. 9.40, Schema de comand funcfie de spatiul parcurs: ‘a--folesind came montate pe sinii; 8— eu ajutoral uni tambur ea came, 236se mai utilizeazd un limitator de cursi suplimentar, care se numeste Limitator de fine’ de cursé si care provoact oprirea intregii masini cind este_actionat. Comanda in functie de curs& se utilizeazi la regolvarea celor mai diferite probleme de automatizare a masinilor-unelte. De exemplu, in figura 9.41 este prezentata schema electric’ conform ciclogramei din figura 9.6, asociata lanfului cinematic de realizare a urmatorului ciclu de lucru al unei sini (fig. 9.5): apropiere rapida, AR; avans de lucru, AL, si retra- gere rapidi, RR. Pornirea masinii se realizeaza inchizind mai inti intreruptorul ge- neral a, apoi actionind butonul b4 (pregitirea pornirii), dupa care se apasi pe butonul de pornire a ciclu- iui 66. Din schema se observa c& prin actionarea butonului 4 se co- necteaza la retea bobina releului d1 din circuitul 07, care asiguraé. auto- mentincrea si posibilitatea pornirii masinii in ciclu. Prin urmare, circu- itele 07 si 08 asigura protectia con- tra autopornirii cind tensiunea a Fig. 9.41, Schema de comanda corespunzitoare scizut mult sau s-a intrerupt pentru ciclogramei din figura 9.6. © perioad& si apoi a revenit. Actionarea butonului 56 duce la inchiderea circuitului 09 si anclansarea contactorului cl, care prin contactele din circuitele 07 si 03 porneste motorul in sensul stinga si conecteazi la refea cuplajul electromagnetic s2. Sania incepe deplasarea cu vitezd mare din pozifia 7 inspre pozitia 2, realizindu-se astfel prima faz din ciclograma dat’. Cind sania ajunge in pozitia 2 limitatorul de cursa este acfionat si contactul 62 din circuitul 77 se inchide conectind la retea bobina releului intermediar d2, care, cu contactul normal inchis d2 (circuitul 03) decupleaz cuplajul s2, iar cu contactul normal deschis a2 (circuitul 05) cupleazd cuplajul s1. Motorul continua s& se roteasc4 spre stinga. Se realizeazi astfel faza de avans de lucru. Cind sania ajunge in pozitia 3 se actioneaza limitatorul de cursi 63 care cu contactul 63, plasat in circuitul 09, deconecteaz4 contactorul cl, deschi- zindu-se contactele cl (circuitele 07, 03, 17). Ultimul contact intrerupe cir cuitul 77, deconectind astfel releul d2, care cu contactul d2 (circuitul 05) intrerupe alimentarea cuplajului s1. Imediat dupa deschiderea contactului 63 (7...2) se inchide contactul 63 (3...4), care prin intermediul contacto- 237tului ¢2 conecteazi mo- torul in sensul de rotatie dreapta, alimentind in a- celasi timp si cuplajul s2. Se realizeaz4 in continuare faza de retragere rapidi care inceteazi cind sania MIS: ajunge in pozitia 7 si se deschide contactul normal Lorezervort | inchis 61 (circuitpl 73) al limitatorului de curs& 61, + Sine 5, Prin deconectarea contac- T 3 torului ¢2, care prin con- tactele sale deconecteazi de la retea atft motorul cit si cuplajul s2. Dac& se doreste reluarea ciclului in mod automat, atunci este necesar s& se lege in paralel cu butonul 86 contactul normal deschis al limitatorului 51. Din schema prezentat& se observi ci alimentarea cuplajelor electro- magnetice se face cu curent continuu iar in paralel cu bobinele acestora sint legate cite o diod& si un rezistor pentru a reduce t.e.m. de inductie. Protectia motorului fmpotriva supracurentilor se realizeaz4 prin sigurantele fuzibile el si releul termic ¢5. Circuitul de comand si cel de alimentare al cuplajelor electromagnetice sint protejate contra scurtcircuitelor cu sigurantele ¢2 si respectiv ¢3. In figura 9.42 se da schema hidraulica pentru obfinerea misc&rii rectilinii Ja organul de lucru OZ dupa urmitorul ciclu: apropierea rapid’, AR; avans de lucru 7, AL1; avans de lucru 2, AL2; retragere rapid’, RR. Ciclograma de functionare intocmité pe baza schemei hidraulice se da in figura 9.43, a iar schema de comandi in figura 9.43, 6. Circuitele 07 i 02 sint identice cu cele de la schema precedentd. Pentru realizarea ciclului de lucru dat se actioneaz4 butonul 87 (circuitul 03) conec- tind la retea bobina releului d2, care prin contactul d2 (circuitul 73) pune sub tensiune electromagnetul s3, realizindu-se astfel faza de apropiere rapida. Trecerea la urmitoarea faz a ciclului se realizeaz prin inchiderea contactului normal deschis al limitatorului de cursi 62 din circuitul 05. Se conecteazi astfel releul d3, care prin contactul lui din circuitul 77 conecteazi Ja refea electromagnetul s1 realizind avansul de lucru 7, AL1. Trecerea la urmatoarele faze se realizeazi cu limitatoarele de curs 53 si respectiv 04. Comanda opririi este data de limitatorul de cursi 61, al cirui contact normal inchis intrerupe circuitul releului d5 care scoate de sub tensiune si ultimul electromagnet s4. Din schem& se observa c& actionarea electromag- netului s3 pe parcursul primelor trei faze s-a realizat mentinind anclansat releul d2 pin in pozifia 4, evitind astfel socurile din sistemul hidraulic prin decuplarea electromagnetului dupa fiecare faz& si recuplarea cu un alt releu intermediar. Taetezomes Fig. 9.42. Schema hidraulicd pentru deplasarea unei sini. 2389.9. COMANDA IN FUNCTIE DE TIMP Comanda in funcfie de timp se utilizeazi in cazul cind dou& fenomene trebuie si se petreac& la un interval de timp bine stabilit. Aceasti situafie se intilneste la pornirea mo- toarelor asincrone in conexiunea stea-triunghi, la pornirea motoarelor cu inele colectoare, a motoarelor de curent continuu etc. Comanda in functie de timp se realizeaz& cu ajutorul releelor de timp de diferite tipuri. Un exemplu de utilizare a comenzii temporizate poate fi inversarea sensului de rotatic a mo- torului principal de la strungul SRO-25. 9.10. COMANDA IN FUNCTIE DE SARCINA La masinile-unelte, in multe cazuri, este necesar si se controleze eforturile ce apar in diferite dispozitive, cum ar fi cele de stringcre si de blocare. Dispozitivele de acest tip se intil- nesc la blocarea traverselor pe montanti la ma- sinile de rabotat si la strungurile carusel, la blocarea coloanelor masinilor radiale de ga- urit_etc. Deoarece momentul dezvoltat de motor este direct proportional cu curentul absorbit, coman- da se analizeaza in functie de curent. In acest scop in circuitul de fort se conecteaz4 un releu de curent care va intrerupe functionarea mo- torului la atingerea curentului pentru care re- leul a fost reglat. O schema electric’ a unui dispozitiv de stringere sau blocare este data in figura 9.44. Pentru realizarea blocirii se actioneaz&_bu- tonul 61, care va permite anclansarea contac- torului cl, inifial prin butonul 81 si contactul 83 (din circuitul 04) al limitatorului de curs& 83, care este finut inchis de o cama asezati pe organul de blocare. Este necesar acest limitator de cursi deoarece la pornire curentul obsorbit de motor este mare si alimentarea contacto- rului cl sar intrerupe. Dup& micsorarea cu- Fig, 9.43, Ciclograme si scheme de comand’ electric’ a organului de lucru din figura 9.42: —ciclograma; 6—sehema de comand. flemeat fora § [Anramere rao (ar) [Araneae luo? (AL) | Pans cro (Abz) SS Feragere rap fR2) _N otep 239a oz Fig. 9.44, Schema de comand a unui dispozitiv de stringere (biocare}. rentului de pornire contactul 83 se deschide, contactorul cl fiind’ in conti- nuare alimentat pe circuitul 03. Cind curentul absorbit de motor ajunge la valoarea stabilit’, releul @ actioneaz& deschieindu-se contactul acestuia d (circuitul 03), care va intrerupe astiel circuitul de alimentare al contactorului cl si motorul m se opreste. Dac’ blocarea nu s-a realizat inci, dar dintr-un anumit motiv releul @ a actionat dup’ deschiderea limitatorului 63, continuarea operatiei de blocare nu poate fi realizati printr-o noua actionare a butonului 61 deoarece con- tactul cl (circuitul 03) este deschis. Este necesari apisarea pe butonul 52, realizindu-se revenirea mecanismului de blocare in pozitia initial’, aflarea si remedierea cauzclor care au dus la aceast functionare necorespunzitoare a mecanismului $i numai dup’ aceea si se actioneze butonul 61 pentru reali- zarea_blocirii. Sfirgitul operatiei de deblocare se comand’ de citre contactul normal inchis al limitatorului de curs& 64 (circuitel 05), acfionat de o alti cama fixat{ pe mecanismul de blocare.Vv. TABARA GH. OBACIU I. GHEGHEA G. BOERIU EDITURA DIDACTICA §1 PEDAGOGICA BUCURESTI — 1980