Modul de comunicatie wireless pentru senzorii PIR utilizati in

sistemele de alarma.
In prezentul proiect se doreste proiectarea si realizarea unor module de
comunicatie pentru senzori PIR utilizati pentru detectarea miscarii intr-o incapere.
Sistemul va avea in componenta un senzor PIR si un modul de comunicatie wireless
care va asigura transmitera datelor furnizate de catre senzor, prin radiofrecventa, catre o
unitate de procesare in care semnalul va fi analizat si se va furniza un raspuns catre
utilizator.
In continuare sunt prezentate cateva caracteristici principale ale elementelor
componente din structura mecatrunica ce urmeaza a fi proiectata.
Senzori PIR
Senzorul cu infrarou pasiv reacioneaz la schimbarea temperaturii cauzat de
schimbarea fluxului de radiaii ,n principal radiaie termic n infrarou, lungimea de
und fiind de aproximativ 10 m, de la oameni, animale i vehicule aflate n vecintatea
senzorului. Senzorul de micare cu infrarou nu rspunde la diferenele termice statice,
care sunt cauzate prin mijloace naturale cum ar fi expunerea la lumina soarelui
percepe numai semnale de schimbare, cum ar fi atunci cnd o persoan intr n raza de
sensibilitate infraroie a senzorului.
n faa senzorului propriu-zis n distana focal se gsete o cupol sferic
sau cilindric de lentile mici curbe convexe albe, din material plastic, dar este n mod
clar n infrarou transparent. Aceste lentile multiple colecteaz lumin n infrarou.
Lumina n infrarou ajunge la senzorul propriu-zis care transform aceast energie
infraroie n energie electric, care poate fi analizat de un circuit de procesare i care
va diferenia alarmele false de alarmele reale.
Senzorii de micare cu infrarou este mai sensibil n zilele rcoroase dect n
zilele calde. Acest lucru se datoreaz faptului c diferena de temperatur dintre aerul
nconjurtor i corpul uman este mai mare n zilele reci, senzorul sesiznd uor diferena
de temperatura. Acest lucru are dezavantaje, n cazul n care senzorul este prea sensibil,
senzorul va detecta i micarea animalelor mici crend alarme false, aprinderea inutil a

luminii. Temperatura optim de funcionare a senzorului de micare pentru corpurile de

iluminat este cuprins ntre 150-200 C. La temperaturi mai mari de 300 C, sensibilitatea
senzorului va scdea i emisiile n infrarou vor fi detectate mai greu.
Niciun sistem de detectare a micrii nu este perfect, dar senzorii PIR sunt ideali

pentru sistemul de securitate al casei.

Fig. 1 Modele se senzori PIR

Fig. 2 Schema elecrica a unui senzor PIR

Modul de comnunicatie wireless

Sistemele de comunicaii fra fir (wireless) includ radioreleele, sistemele bazate
pe difracia troposferic, sistemele prin satelit, sistemele de comunicaii personale
(celulare, "cordless"), reelele de comunicaii personale i reelele de calculatoare fr
fir (WLAN). Releele de microunde punct-la-punct, n vizibilitate direct au fost pe larg
folosite pna la cel de al doilea rzboi mondial. Aceste relee acoper de regula o distan
de cca. 60 km. n jur de 100 de asemenea radiorelee pot acoperi intraga suprafa a SUA
i ofer servicii de comunicaii de band larg. Difracia pe troposfer poate mri
lungimea lgturii pna la cteva sute de km. Dup 1960, sateliii geostaionari au
nceput s joace un rol important n telecomunicaii, extinznd n mod dramatic
lungimea legturii la cca 12000 km. Trei satelii pot oferi servicii care sa acopere toate
concentratiile importante de populatie de pe glob. Dup 1980, devin populare
telefoanele celulare i cele fr fir. Comunicaiile personale i comunicaiile celulare
devin motorul dezvoltrii industriei telecomunicatiilor. Mai multe sisteme de satelii au
fost desfurate pentru a susine comunicatiile personale telefonice i de date ntre
oricare dou puncte de pe pmnt.
Daca facem o clasificare a comunicaiilor wireless se poate constata ca avem
urmatoarele posibilitai:
- dupa tipul semnalului purtator de informaie:

radio

microunde

infrarou

- dupa modul n care se face comunicarea ntre noduri:

comunicatii point-to-point

comunicatii point-to-multipoint

broadcasting

retele celulare

Semnalele radio sunt semnale wireless a caror informatie este transmisa cu

ajutorul undelor radio. Aceste unde radio pot sa atinga viteze de pna la 300.000 de
kilometri/secunda.

Comunicatii
Primele comunicatii folosite comunicatiile simplex, aveau loc ntr-un singur
sens si permiteau numai unui singur nod sa transmita date n timp ce celelalte noduri
ascultau canalul de comunicatie. Acest lucru se datora si faptului ca toate acestetransmisii
se faceau n aceeasi banda de frecventa.
Pentru a rezolva problema transmisiei de informatii n ambele sensuri s-a
introdus solutia folosirii simultane n cadrul unui nod de comunicatii att a unui receptor
ct si a unui emitator. Prin folosirea unui receptor si a unui emitator care transmit n
aceasi banda de frecventa se implementeaza o comunicatie de tip half-duplex . Daca
receptorul va primi date ntr-o anumita banda de frecventa iar emitatorul va transmite
date n alta banda de frecventa, avem de-a face cu o comunicatie de date de tip fullduplex.

Fig. 3 Module de radiocomunicatie

Criterii impuse prentru proiectarea sistemului

In functie de sepecificul sistemului mecatronic, de domeniul de aplicatie si de
complexitatea lui se va recurge la proiectarea bazata pe urmatoarele principii:
I.

Componenta mecanica
Clasificarea si specificarea problemei.
Detectarea structurilor si a functiilor.
Gasirea de solutii si principii.
Structurarea in module fezabile.
Proiectarea modulelor importante.
Dezvoltarea produslui total.
Reproiectarea si dezvoltarea produsului total.

II.

Componenta electronica
Specificarea problemei.
Descrierea functionarii.
Descrierea algoritmului de functionare.
Interfatarea modulelor.
Descrierea componentelor logice.
Descrierea etajelor de putere.
Layout (cablaj).
Manufacturare.

III.

Componenta Software
Definirea problemei.
Analiza problemei.
Analiza cerintelor.
Definirea blocurilor principale.
Scriere de cod.
Implementare (integrare module, testare pe componente)

 Integrarea in sistema si alfa-test.

Beta-test.
Elaborarea documentatie de utilizare si intretinere.

Constrangeri impuse in elaborarea proiectului

Pentru partea de proiectare si de achizitie a componentelor necesare realizarii se
vor lua in considerare urmatoarele:

Dimensiuni cat mai reduce posibil

Utilizare cat mai simpla

Ajustabilitate sporita

Constructie simpla

Sistem pretabil spatiilor inchise

Martor de avertizare in caz de avarie

Sistem activ permanent

Martor de avertizare in cazul descarcarii bateriilor sub 20% din

capacitate

Manual de utilizare simplu si intuitiv

Sistem de montare-demontare universal, adaptabil la orice tip de

suprafata

Comunucatie pe distanta cat mai mare

Modulul de comunicatie rezistent la intemperii, socuri si umiditate

ridicata

Utilizarea, in constructie, de elemente cat mai accesibile din punct de

vedere financiar

Comunicatie pe frecventa securizata

Avertizare prin semnal sonor

Moulele de comunicatie usor montabile-demontabile

Citirea senzorului sa se faca la fiecare secunda

Capacitate de acoperire teritoriala a senzorului cat mai mare

Functional in intervalul de temperatura -10+50 grade Celsius

Buton de reset pentru reconfigurare la declansarea alarmei

Functionarea in intervalul de frecvente 315-915 MHz7

Descrierea functionarii si alegerea echipamentelor

Modulu de comunicatie

care se va proiecta functioneaza pe principiul

comunicatiei wireless de tip half-duplex. Emitatorul va fi atasat senzorului PIR care va

realiza scanarea incaperii. Acesta va furniza datele obtinute catre emitator, care la
randul sau va transmite aceste date receptorului conectat la un microcontroler.
Datele vor fi transmise de emitator pe banda de frecventa de 868 MHz,
transmisia fiind una cat mai securizata astfel incat sa un permita perturbarea ei din
exterior. Microcontrolerul va interpreta aceste date, returnand utilizatorului valorile
obtinute.
Senzorul PIR ales pentru a fi utilizat in cadrul acestui proiect a fost ales de pe
site-ul www.sparkfun.com avand seria: SEN-08630. S-a optat pentru acest senzor
deoarece are urmatoarele caracteristici si avantaje fata de alte tipuri de senzori de pe
piata. Senzorul functioneaza la capacitati normale alimentat la tensiuni intre 5V si 12 V
(recomandat 12V), constructie robusta, rezistenta la intemperii, grad bun de acoperire, si
frecventa buna de citire.

Fig. 4 Senzor PIR

Conectarea senzorului nu pune foarte mari probleme. Firul maro va fi conectat la

masa, cel rosu la alimentare, iar firul negru care reprezinta firul de comunicatie va fi
legat la un pin al microcontrilerului montat pe placuta proiectata pe care va fi montat si
modului de emisie utilizat in transmiterea datelor.

Fig. 5 Datele caracteristice senzorului

Se va proiecta o placuta care va fi prevazuta cu un microcontroler AVR de tip
ATtiny 2313A produs de firma Atmel. Microcontrolerul este realizat pe 8 biti si are
structura interna asemanatoare cu cea a celorlalte familia de microcontrolere RISC.
Acesta este utilizat pentru a realiza interpretarea semnalelor primite de la senzor.
Pentru tensiunea de alimentare cuprinsa intre 4,5V si 5,5V C tinyAVR au
frecventa maxima de 20MHz iar pentru C megaAVR au frecventa maxima de 16MHz,

iar pentru tensiuni de alimentare sub 3V, frecventele maxime de lucru sunt mai mici, in
jur de 4MHz. Intervalul de temperaturi in care functioneaza C este de -40C+85C.

Fig. 6 Configuratia pinilor pentru ATtiny 2313A

Datele interpretate de C sunt furnizate emitatorului. Emitatorul ales este de tip
HM-T868S, produs de firma Hope Microelectronics. Tensiunea de alimentare a
emitatorului este in intervalul 2,5-5V CC. Acesta emite pe frecventa de 868 MHz.

Fig. 7 Modul de emisie

Modulul de emisie, din constructie, nu este prevazut cu antena, de accea aceasta

va fi produsa de catre noi. Antena va fi confectionata din cupru cu diametru de 1mm si
fi lipita pe modul in locul special destinat acesteia. Schema de confectionare este
preluata de pe site-ul www.alibaba.com.

Fig. 8 Antena de emisie-receptie

Pentru receptia datelor se va folosi un receptor de semnal de tip HM-R868S
confectionat tot de catre firma Hope Microelectronics. Acesta primeste date pe
frecventa de 868 MHz si se alimenteaza asemenea emitatorului la tesiuni cuprinse intre
2,5V-5V CC.

Fig. 9 Modul de receptie

Placutele pe care sunt montate modulele de comunicatie sunt prevazute cu un

regulator de tensiune de tip L78M05CDT. Acesta va limita tensiunea de alimentare la
5V, si curentul la 0,5A. Regulatorul suporta la intrare o tensiune de pana la 100V.

Fig. 10 Regulator de tensiune

Alimentarea se va realiza cu o baterie de tip CR2032, care va fi montata intr.-un
soclu corespunzator de tip KEYS106 cu diametru de 20mm.

Fig. 11 Baterie si soclu pentru baterie

Conectarea modulelor de comunicatie, cat si a senzorului la placutele proiectate

se va face cu ajutorul unui soclu de tip ZL263-26DG.
Pentru siguranta s-a optat pentru montarea pe placute a unei diode de tip GL1B
care are rolul de a proteja circuitul in cazul in care utilizatorul monteaza gresit bateria.

Fig. 12 Dioda GL1B si caracteristicile ei

Bibliografie
1. http://www.roroid.ro/senzori-pir/
2. https://www.sparkfun.com/products/8630
3. http://rf-opto.etc.tuiasi.ro/docs/master/sisteme%20RF_cap4.pdf
4. http://www.tme.eu/ro/details/hm-t868s/module-de-comunicatii-rf/hopemicroelectronics/
5. www.alibaba.com%2Fproduct-detail%2FCoil-Antenna-CPA433MHzCPA-868MHz-CPA_946353333.html&h=eAQFziOnr
6. http://www.tme.eu/ro/details/hm-r868s/module-de-comunicatii-rf/hopemicroelectronics/
7. http://www.st.com/web/en/resource/technical/document/datasheet/CD00
000447.pdf
8. http://pdf1.alldatasheet.com/datasheetpdf/view/435025/DIOTEC/GL1B.
html
9. http://www.tme.eu/ro/details/keys106/baterii-carcase/keystone/106/
10. http://www.tme.eu/ro/details/zl263-26dg/pini-cu-benzi-si-soclu/ninigi/
11. http://www.atmel.com/devices/attiny2313a.aspx