'SOCIAT~A CRESCATORJLOR

DE ALBINE DW R O M ~ I A

~ F I FIIm
~omw p P ~ ~ PSWW
Fm
~ e:am/

r)

BUCURESTI, B-dul Ficusului nt. 42. Tel679,55,60; 213 02.87; Fax:212.02.87

I
i
I

A C T I V I T ~ T I 5TIINTIFICE YN DOMENIUL
APICULTURII $I VALORIFICARII PRODUSELOR APICOLE

?@y EFECTUEAZA

Ez?? ACORDA ASISTENTA TEHNICA $1 ECONOMICA

INDOMENIUL APlCULTURll PENTRU INSTlTUTll
PUBLICE SI AGENT1 ECONOMlCl CU CAPITAL PRIVAT,
DE STAT SAU MlXT

))M5 rci sclecriorla re ri vcrifica re preculn y i m a trrial

biologicic apicol de Inlare valoare 1 _ ~ r o c l ~ r c t i v 5

))Produse api tesaprutice, tortitian re ~i

energovicalizanre

destin;ite c o n s ~ ~ r n r lrlti1;ln.
l~~i

ACORDA ASISTENTA M E D I C APRIN

~ ~ CADINETELE W SPECIALITATE
ALE SECTORULUI pl APITIRA PIE DIN BUCURESIl sn?. C.A. ROSITTI

~1.3f,m

TBLABC);14ma1m41'

PREODUSELE NOASTRE SI ALTE PREPARATE RRMACEUTICE

SE GASESCi~FARMACIA APIFARM AFLAT* LA ACEEAS
ADRESA; nznima;maw

(
I
I

\i

Romania apicola

COLEGIUL DE REDACTIE '

ing.
AUREL
MALAIU
(Presedinte de onoare), ing. ELI- '
Revist5 lunarfi de informare tehnid si ~tiinfifid, SEI TARTA (Redactor sef schimb de experienp $i opinii editatii de Asociatia , Presedinte Executiv), PETRE
MlHAl BACANU, MlHAl BESLIU
Crescjitorilor de Albine din Romania
(Republics Moldova), SORlN
BODOLEA (Redactor de rubrica), NICOLAE V. ILIESIU, ing.
~ n u LXXWII
l
Nr.10
octombrie 1994
ION MlLOlU (Secretar general
de redactie), VICTOR NEAGU,
COSTACHE PAIU, MIHAEM
SERBAN, ing. STEFAN ! SACUPRINS
VULESCU, ing. TRAIAN VOLClNSCHl (Redactor sef adjunct),
2 Ion MILOIU: Pregatireafamiliilor de albine pentru iering. EUGEN ,ZORICI (Redactor
\
nare'
sef adjunct).
3 Traian DOBRE: Regina-mama avea lungimea de patru
centimetri
REDACTIA $IADMINIS4 x x x: Anun! important
TRA7lA EDlTURll "ALBINA
5 x x x: Calendarul apicuttorului pe luna noiembrie
ROMANEASCA~
Str. Tomas Masaryk nr.17,
6 Ovidiu BOJOR: Fitoapiterapia si dietoterapia bolilor
Bucuresti, sector 2, cod 70231;
aparatului digestiv (I)
tel.
21 1.47.50, fax 21 1.80.34,
. 11 Vaiiica Cl?CA: Cmrnetoiatrie i i rwmetologie apitelex 11 205 apirom r; cont vir.
\ cola
459601102 B.A.S.A. .Sucursala
14 In memoriam: Ing. Aron Ursei
Municipiului Bucuresti
15 x x x: Apicultura in Africa
1.8 Vasile POPESCU:.Simpozionul Na!ional de lstorie si
Retrologie Agrara a Romani'ei, la a XIV-a edi!ie (I).
MIEREA o fi astszi lux
20 Oana GROZUTA: Cosmetic& si sanatate
sau nu mai stie RomPnul
21 Costacne PAIU: Produsele apicole in reialiile turco-ro
c.t este de bung?
mdne Cn evul mediu
'Care sZi fie oare pricina cH
, ,25Emilia si Marin POPESCU-DICULESCU: Rang si
nurnai Rornlnul rgrndne vegnic
. mirejig i n palatul fermecat (11)
slrac intr'o tar5 bogatl ca
t + ~ - ~ - ~ l n i a'intreba
? " ~ e i n 1931 revista
27 -JindrichBOHAC: Prey1 mierii - problems principa~Ei,
30 Yves DONADIEU: U n medicament esen!ial: Propolisul
~
~
~
t
~
~
t
~
~
i
'

- 0

,
,
.

i
''
,

.C p e r t a 1: Toamna lungg din acest

.an.a permis,- ca urmare a vremii favorabile
.
.efectuarea'la timp si in bune condifiuni a
{Uuror lucr&-ilor de preggtire a familiilor de
~'"c'albihepentru iernare
(Discolor: Constantin 'DlNA)
,

. ...

;..I;...:.
-

> . + . $ : ,.

~ a n c aAgricolZ S.A. C :o"p e r t' a

B'anmtuturor
(Vacheta: .art,. F!orin STEFUREAC)

.,

.
#.

.'.,

.LEI 200 .
I

'.

. , .

mari, c l si cele rnai neputincioase

babe se jucau cu zecile de rnii de '
lei. Unde sH fie oare acest nHrnol de
bani? A zburat, s'a dus ca'pe g u r i
de lup; a luat calea str8in&tZifii, a
intrat
'in
punga
popoarelor
econoame... Vr'o lo, 11 ani d u p ~
rkboi~
crlsrnele nu s'au rnaiinchist
magaziile de tot felul nu rnai
dovedeau cu vbn?+irile,.
praznicele,
cumZitriite, . colhc5riile s'au tinut.
lafl...Pe bhuturi spirtoase s'au dus
'in v l n t pe fiecare an nu tqai pqin de
m de rniliarde, iar pe lucruri de tux.
peste 5 rniliardel
Si noi, cei de astki, ce facern?
Astepttlrn, cu leharhite, sZi he pice
d i n cer un nou 'an "1938', de,.
referin?&?
. . ..
f

PREGATIREA

FAMILIILOR DE ALBINE
PENTRU IERNARE
Ing. Ion MI1,OIU

Familia de albine, ca rezultat a1 adaptelrii la condiliile de mediu, are capacitatea dd a se

adapta in tot cursul anului la varialiile temperaturii exterioare.
Familia de albine are capacitatea de a suporta temperaturi deosebit de sc&ute. Pentru
supravietuirea ei Tn condi!iile de temperatura sc&uta sunt esentiale calitatea si cantitatea
proviziilor de hran8. Desigur, rezisten?ala conditiile nefavorabile este rnai mare la familiile
puternice.
Pregatirea in vederea supravie!uirii la temperaturi sc&ute este un instinct dobsndit la
albine in decursul vremurilor si acesta se manifests cu mult timp hainte de aparitia sezonului
friguros prin:
,

1:

. !

'

. ..

a acumularea unor proviz~iimportante de

hrana in cuib;
,
a folosirea cu economicltate, in func!le de
,condi!iile exterioare, a acestor provizi~;
a micsorarea numarului de albine i6 cuib
datorita uzurii albinelor culegatoare pe timpul
culesurllor de vara, diminuarii treptate a
ouatului matcilor si a cresterii de puiet:
a reducerea treptata a unor activita!i (de
crestere a puietului, de cladire a fagurilor);
a izgonirea trantorilor, care fiind inlatura!i
treptat de pe fagurii cu miere nu rnai .au
posibilitatea sa se hraneasca si sunt scosi
afara din stup unde mor de foame si frig.
Trantorii mai sunt tolera!i doar in familiile cu
matci neimperecheate, in familiile orfane sau
in familiile cu matci batrane;
a propolizarea cuibului si, rnai ales, a
crapaturilor perejilor, albinele izoland in felul
acesta rnai bine cuibul impotriva pierderii de
- caldura si a patrunderii umidita!ii.
Din toate aceste aspecte trecute in revista
mai sus, rezulta ca albinele isi pot asigura
.
singure regimul' optim de jemperatura in
interiorul cuibului pe perioadele reci:
Pe masura ce noplile se racesc, albinele
. +parasesc
fagurii marginasi ai cuibului
concentrAndu-se pe fagurii in ca;e se mai
' crege puiet. De asemenea, se accentueaza
tendinla albinelor de acumulare a rezervelor

de miere necapacita si uneori capacita de pe

fagurii periferici in celulele eliberate de puiet. 0
data cu raclrea progresiva a timpului
descreste treptat si activitatea de zbor a
A
albinelor, CnceteazB ouatul matcilor si
cresterea de puiet. Familia de albine trece in
. . .,
perioada repausului de iarna care incepe la
sfarsitul lunii octombrie si se termina in lunile
ianuarie-februarie, cand apare primul puiet in
cuib. in aceasta perioada datorita rtlicsorarii
activitalii de zbor si a cresterii de puiet, scade
simlitor consumulde miere, dar se men!ine in
:.,
continuare un cdnsum ridicat de polen si
pastura, in organismul albinelor se produc
.
modificari fiziologice caiacteristice albinelor
care vor ierna. Albinele crescute in aceasta
perioada se deosebesc de albinele crescute
Pn sezon prin faptul ca pot trai 7-8 luni in loc de
I
numai 35-45 de zile cat este durata de via!& la
i.
albinele din sezonul activ. Longevitatea se
datoreste, 'pe de-o parte faptului ' ca ele
participa, intr-o masura rnai mica, la creqerea
.
puietului si la culesul de nectar, iar pe de alta
parte
modificarilor
anatomo-fiziologice
determinate de acumularea in ?esutulcorpului
, gras
(!esut de culoare albicioasa ce
captuseste partea interioara a invelisului , i-r.L, j
chitinos) a rezervelor de proteine 9i.gAaimi p&:.j3....
i
, . - . .
seama consumului intens,de p&sturi3,~7nsu$ire - . :
, pe carenu o au-,~l(s:n8souteC.prim8ivara'-I::.
. ...
. ) . .. - .

'

I:

,:

;,,,

,.,.

,.,,
<

..:

2
" .

'

t',

.
.:

.
- .
i, . , , :
.
. ., . :
. , . . ' . . .' '
., . . . , .,
. ,. : . . .". :. . ,;,.
..
,
..,,
,
.
,,,
,..,
.";.r;:;
..2,;;>;:;;*;;;,>,/;;.;-~.::~:::
. . ... .
'
>.. '?"
.
, - - -- ...''i".~.
,
,,.< ,
;
.
.
?
,
?~.>,
:
;
,
.
. . .. . . .
.

'

. ;
.
. . ,ly;.-?..i.._:: , ' . . .

.
!: ,

..

:...< . :=

.. .,.

.
~ . . ..

,_,_ I
.,.. - ,

I-

i . . ,.

, -

- ,

..

,.'

. .

..

..

. .-. :, ,

'.

..
.

,:,
.

;.

,
I

,. :

..
,'. ,' '. ~,,
.
'

,'

', *'.

.-

,.

..
,

. ?

..
.. . ..

a,

I:
,

I
(

,...A%.,.''>
. <, <...: ' !

,
'

sau vara. Datorita acestd rezerve, albinele pot hartie pe .partea interioara a peretelui,&tupului
rezista intemperiilor iernii si pot produce -in asa fel ca distan!a dintre banda de hArtie $i
laptisorul necesar cresterii puietului . spre perete sa fie de minimum 1 cm (ca sa nu ia
/
foc peretele stupului). Se asaza podisorul si
sfarsitul sezonului rece.
In perioada de toamna, cand nu mai exist& , capacul stupului, iar urdinisul se inchide timp
puiet, se face 4ratamentul impotriva varroozei, de 15 minute. Fumigalia se repeta inca o data
folosind pentru aceasta produsul Varachet. sau de-doua ori la interval de 7 zile, in func!ie
Acest tratament se executa in felul urmator:
de intensitatea infestarii cu Varroa jacobsoni.
Se indepartewa de la marginea stupului 0. Este odigatoriu ca temperatura mediului,
rain8 sau hranitorul. Se .scoate din cutia ambiant sa fie de peste +15"C atunci c&ndse
medicamentului o bancia de hartie impregnata . face tratamentul.
Administrarea medicamentului se poate
cu generator de oxigen si la unul din. capete
.se infige un ac cu gamalie. Cu ajutorul pipetei face si ,prin ,urdinis, aceasta metoda fiind
' n cazul stupilor din pavilioane,
din cutia medicamentului se ia din sticlufa obligatorie C
substanla si se picura pe hartie, (2 picilturi pentru a proteja apicultorul de inhalarea
pbntru un corp de stup multietajat, 3 picaturi voluntara a vaporilor de substan!a activa.
pentru un corp.Dadant 6i.4 picaturi pentru un Tratamentul prin urdinis se face cu o
stup orizontal) in poqiunea de banda din deosebita atenlie, asezand benzile fumigante
imedjata apropiere a locului in care am infipt numai pe plase de sLma sau buca!i de tabla
acul cu ghmalie. ,lmediat, cu ajutorul unui! pentru a evita contactul direct a1 b'enzii
chitxiit, .lumanare sau bricheta, se aprinde arzande cu lemnul si a incendia stupul sau
,
banda de hartie la capatul opus, avand grija chiar pavilionul.
ca arderea s2 fie mocnita, fara flacara. Cu
(Din brosura: lernarea familiilor de albine)
ajutorul acului cu gamalie se fixeaz4 banda de
1

INVAZIA CONTINUAI Rdzhoi cu cdtevn sure de viespi

Regina-mama avea lungimea de patru centimetri

,

~ x a c in
t ziua in care ziarul nostru anunia zaceau
moarte
sau
in
agonie,
invazia de viespi, am descoperit la Casa, "exterminatorul" ,a fost atacat-,de un roi de
Prbsei, in balconul redaqiei noastre o "lucratoare", - venite de pe 'Yeren". Norul.
"familie" care . numara cateva sute de provocat de o noua declansare a spraiului
exemplare. Viesparul a fost construit cu insecticid a invaluit atacatorii; facandu-i K.O.
migala intr-o cutie de carton. CAnd unul R&boiul om-insecte a luat sfarsit. in fagurele
dintre colegii nostri-de.la difuzare a vlut sa gigant au fost descoperite peste o suta de
larve bine dezvoltate,,lungi de aproape 2 cm.
mute cutia, "paznlcii"I-au atacat'si I-auin!epat
. i n maE multe locuri, pe brate qi pe gat. in Dupa indepartarea capacebr protectoare,
replica, viespile au fost "tratate" cu insecticid, insecticidul si-a facut inca o data datoria.
de, '"extermlnatorul" Anghel
Bedros,
Joi sear&, vreo 20 de viespi, reintoarse
administratorul n o s h . .
,
tarziu dupa "mhcel", Inca mai b&Xiau
Ghnd victoria asupra insectelor era. bezemetice in locul in care fusese asezat8
ap;'!oape cenEl, au fost date la o parte cele ' cutia de carton. lnvazia de viespi, in
cateva. cartoane ,de deasupra. Asa a iesit la Bucuresti, ia amploare. . ,
.
.
iveala fagurele, fn care se dezvoltau larvele.
Fagurele.era lung de 42 cm si lat de 23 cm.
Traian Dobre
Printre victim8 se afla si regiria-mama, de
(Din cotidianul "RqrnBnia liberfj"; ,6 august
doua ori mai mare decat o 'Yucr2toareM, 1994, peg. 16)
masurand 4 cm. in timp ce zeci de viespi
'

'

'

'

ANUMT IMPORTANT
J

Cresterea alarmant5 a costurilor hfirtiei, a cheltuielilor de fabridafie

~i a taxelor de expediere au determinat scfiderea ingrijorgtoare a
tirajului revistei yi ca urmare a apiirut necesitatea subvenfiongrii
activitifii de editare a unicei publicafii apicole care apare in Romfinia
de peste 75 de ani.
Grafie infelegerii de ciitre factorii de decizie a importanfei
continuiirii aparifiei, a conjugiirii eforturilor de finanfare, revista $-a
urmat neschimbatii .existenfa ritmicii in condifiile in care in alte {iiri
foste socialist&,aparifiile revistelor apicole au fost sporadice si precare
sau aceste publicafii au incetat s5 rnai apar5.
Pentru anul 1995 costul unui exemplar va fi de 500 lei, sum5 care nu
acoper5 integral manopera yi materialele consumate. in atari cohdifii
un abonament anual va fi de 6000 lei. Facem un cilduros ape1 de suflet
la tofi apicultorii, la toti salariatii filialelor nc~astrejudefene, la melnbrii
birourilor filialelor si cercurilor apicole, la tofi prietenii si cdaboratorii
nogtri pentru a sprijini realizarea unui numRr cAt ~ n a i mare de
abonamente. Este destul s5 menfion5m cR valoai-ea unui abonament
anual reprezint5 mai pufin deciit preful a doug kg de miere pe piafa
liberii. Or nu credem s5 existe un apicultor care s& aib3. retinere in a
cheltui dou2 kg de miere pentru informarea sa din surse interne'$
externe asupra a tot ce inseamnii teorie ;i practicii apicol5.
Situatia revistqi se va hotiri deci de ciitre cititorii ei fideli de la care
qtept5m s5 fie mai mult decAt piing acum alilturi de noi, alaturi de tcrfi
cei care practica aceastii nobil5 qi bilenar8 indeletnicire. Abonamentele se pot face la filialele judetene, magazinele apicole,
cercurile apicole cu.gestiune ~i la oficiile postale urmiind ca revistd sii fie
nominalizat5 in Catalogul presei rom8ne pe 1995.
I
Desigur am fi bucurogi s5 apar5 si sponsr~ri(persoane particulare sau
i
firme)' prin ale ciiror contribupi blinesti situatia financiar5 a revistei s-ar
putea imBun2tiifi. Pe toti ii agteptRm cu speranta cii apelul noktru ua
g5si ecou la actualii cititori ciit si la viitorii prieteni ai publicatiei noastre.

CALENDARUL APICULTORULLJI PE LUNA

NOIEMBRIE
'

A unsprezecea lun3 calendaristic3 "brumar" ne aminte~teprin ploile reci si deseori

datorit3 burnijei c3 ne aflgm in ultima lung de toamn.4. Fenomenele meteorologice - impactul
intre aerul rece gi cel cald, v4ntul rece care de multe ori aduce zapada si s~arelecu din$
definesc practic o dat.4 cu cgderea ultimelor frunze uscate c& toamna este pe sfifsite. .
Ad3postite in stupi, fn aceast3 lun3, familiile de albine se string in ghemul de iernare pe
fagurii agezafi in dreptul urdinisurilor, din care au eclozionat ultimele generafii de puiet. Astfel
organizate, albinele conviejuiesc in ghemul de iernare pe intreaga perioad3 a timpului rece
pSn3 la inceputul prim3verii urmatoare. In cazul unor zile calde si insorite, albinele mai
execut.4 sumare zboruri de cur3jire pe care le efectueaz3 de obicei ultimele contingente de
albihe eclozionate.
Avind linistea asigurat3 si flind protejate impotriva zgomotelor provocate de oameni,
pasFi, animale domestice si dwndtori, albinele ierneaz3 in bune conditii far3 pierderi.
In uneie cazuri pot apare in stupme si sMri necorespunz3toare care pun in pericol buna
iernare a familiilor de albine, situatii in care se actioneaz3 de urge@ pentru inl3turarea
acestora
,

I
Lucrirl de executat in aceasti perioadi:
I

- continuarea lucrarilor de pregatire a

I
.,

familiilor de albine in vederea iernarii in cazul

ca acestea nu au fost terminate la tirnp:
- supravegherea si controlul rnodului in
care ierneaza fqmiliilb de albine;
- hdreptarea grabnica a situaiiilor
necoresp~zatoarece , se intalnesc.Tn tirnpul
iernarii familiilor .&albine:
- stimularea executarii zborurilor tarzii de
curillire;
-.
contin,uarea aplicarii . rnasurilor de
prateqie a st.upilor contra daunatorilor si a
curen!ilor de aer rece;
'

- verificarea starii gratiilor de la

urdinisurile stypilor pentru a evita patrunderea
soarecilor;
- executarea de lucrari 'in atelierul stupinei
privind: recondilionarea si dezinfeciia stupilor
si inventarului apicol, extraciia cerii din fagurii
reforma!i, pregatirea cerii pentru a fi predata la\
magazinele
APICOLA
ale
Asociaiiei
Crescatorilol de Albine in vederea obiinerii de
faguri artificiali;
- aprovizionarea stupinei cu materiale si
utllaje necesare in sezonul apicol urmator.

Ne cerem scuze cititorilor pentru intdrzierea cu care au apdrut numerele 9 si 10

ale revistei noastre. Decalajul nedorit s-a datorat unor defecriuni ale componentelor
instala!iei electronice de culegere si tehnoredactare computerizatil necesare
pregatirii formei pentru imprimare. Din cauza acestor defecfiuni, mai bine ziS in
tirnpul,remedierii lor, s-au sters din memoria calculatorului toate textele acestor
ultime doua numere ca si prograrnele de paginare, selecfia de caractere pi corpuri
de litera. Asa cd totul a Vebuit reluat de la inceput. Tehnica noud face uneori figuri
nepldcute si s-a dovedit conform legilor lui Murphy cB fiai binele este uneon'
d u w n u l binelui. Oricum, ntidajduind ca cititorii vor infelege necazurile prin care
am trecut, sperdm ca asemenea intlirrieri s& nu se mai repere.

-.
.L

'w!1wBueyy 'eJ6e~!PPW 'k?elei!s~en!u~

- e!dw~el!dwep

BJBA

ep !!loo$ Inlpeo ui plueze~deJao!unLuo3/,

6 I;L""""-.
(lag ewozrqtjl l a i u a ~ wap ! w o z ! ~
,OL ap ql!la looqe ~u
001 .US q~lo,z!pas ale:,
.
silodoid' 6 ;10 :lause ,g~eda~d
as (nlle~i~!
j
6 o~""'(aell!wowey3 sarolj) laiasnyy ap u o l j
6 z.:M.-u..u~M.........................
.............
al~adapsJnlu~
BO1
.
(1/1Ad1es
eqla/j)
J
O
~
!
J
~
W
!
~
.. ,
~@e1~l&-wn!loj) a!yes
~
ep ~azunlj ~
~
..., .
'6 sw....u........ 0/ole3ie.wap ~ o s ! i dn3
~ l a~etw 6 o
qn)
6 O Z ~ (ae!uou?,18v
~ - ~ ~e q~~ e~a~~)~
e wei!unl
~ ~ . ~ ~
!.n
!!lu
Z;ZL
'iua,n6un.u!lelsi~
..
6 oI;~~~.,~~-~......,,...,..
.......
,'.
.dtl
:,
s!lodojd ap ie~il!
j .
! .'
'dtl
-,
:ea~eolgu~n
alsa apu!3!pau1
:eaJeolgwln alsa ale3nq alueld ewnw !ew J ~ Uale3
! u?wnulbj. 0
alazopipus. U! n~seln3!a3Q F ~ J !. A~ up g u d / ainu!w en air$^ em6 UJ e!zryu! putp~!i!z ad !lo
,c
tn~!paw ap ~1epuetuo3a~
piaie~vile 0
9'-1; ap glegnq eaiei!~e:, aisalg13.a~
3,ot .a33
.aleu!o!pew el pinp1g3rqznju! n 3 .ede n3 eue5 o el
aluqd isp apeJlxs !s gc~awap Jo!$!idt?l's!lodo~d ap !~n6u!lc u!p r?leJeda~d
gie~juac~uo:,a!znju!
.; , n
au!iuo3 a~e3' IN~~O-IO~A-IVI~V
ep g w ~ o jqns (!IO~~I!VV
sa~olj) ! ~ I ~ I ~ ~ ! J o s
1
'(nsnpo~d!s a i e ~ n z aaunq
~
n3 iewaw!~adxa epeo3 ap al!Jolj !s (aell!woweq3 sa~olj)
d
e-s .alen!6u!6 al16und'u~'aA!pad~aJelasnpold laiaSnw ap al!Jolj gzeenys as 301 ~ n w ! ~ad
nD..areq!qwla4au ap g w ~ qns
o ~ nes !z ad !JO9%
areluap asa3qe 14 al!jeurop 'allrr!6u16 ul
;,;
ap ! J E U O ! !ap
~ ~QWJOj qns 93!ld~as ' I ! J O ~ ~ J ~ ~ O
. ! ! J E z ! J ale
~ ~ aiueqJoAej
~I~
!s awaihua
,
god !S a~nda3!UOJ3 el!!ledoluoljoled U? aprI 'aiua6u!~ise 'a!Joiewelju!!iue
'g3tidaqlu~
,
& '. . WtlS elaSnpOJd ,'3U!Z ap ~JnJO13!Slo3!16ual!1a11oCIauntbe n3 aloqde esnpold !s aiueld ezeaz!l!w
.
. $u!la3!6 'ua6elo3 ap iez!lo~p!~
ale3 aJw!p as ue!6u!lej-o3nq !nlnwau16asal!un!baje ul
y i a ! ale
~ aJo al&!un /
5 , aJe!l!xne eiuepqns n3 spose g 3 s u ap ~os!idgl
!s s!lodoJd aP PkJlxa aP Bmq ad dOtfdl9NI9 el gugd a(a~!Jd.el ap pugda~u?ws!ue6~o
a~e3s!iuu! aund ale3 (nlue~nqle3juns
!s, ~ ~ A O ~ N O ~ asnpo~d
V U V ~ 9noP e!UWotl 1n6a~iu?
:
eaisa3v 'ap!y3!l !sieluaw!~ep w n s u o ~lnwo !z
u! ' a q p a ~ne-s uyle3~a3~ o i s a ~emq
e ad
~ 'g~o'a~e3a!j
j
ul :eal!opqe Insol gdn3o
'!!g!Jawijale a w n alaiels a ~ w aul
.' ui !s aunq eleilnzal 'n3 ieiuaw!~adxa lsoj g~!isa6!pe!bunj 'a!ie~!dsa~ednp a3a~eoap
u ! nu idel. isa3v 'punq !ew
; . e InsnpoJd- '!isa~ri3nau!p a~niln3!dyn l ~ l a d ~ o l ~ ~ d l u g lelse
: . a!bnpo~d!4 e~ela3la3ap Ininl!ysul a11g3 ap
gp~eua6aieleugs o a p e!3!jeuaq LUOA '~!pa6!p
lL?Jedaldua6elo~!s au!qp ap u!uaA '93leu ap !nlnielede ~ol!loqInluaweleJl nes e a ~ ! u a ~ a ~ d
1o41ldg 'ualod 's!lodo~dap I3e~waap oalsawe ul 'ajez!w!y3au !s aienlodau alelnleu asnpold
I . - un n3 , aunq aleluaw!~adxaaiellriza~~nu!iqo a d giezeq a!ielualu!(e o !s ale3!w!~pau!ind
I
ne-s ~!ledoluopo~edu?,n@waxa aa
'!eu solo^ won
n=) .~o!ew IOJ un' g ~ e o !
.3!inade~al!de yieJq!l!y3a r?la!D o !S e!de~al!de 'e!dwaioi!l
.'la3 ~ C I alueld no (nlnuaweieJi ea~eu!qwo3 ale!l!q~oleday al!!i~unp!p ul !s Ipu!lsaiu!
u!ld u!iqo as aunq aueoj alellnzau
-011se6 !nla:, a 'ue16
,!z ad !JO1
9;-u!~ej-oSnq !nlniualu
ap. ~le3nqeajai!~e3aisaigl:, as aJpty gdna -6as ~ o l ! ~ oInlwwelell
q
. ~ d en3 pue:, o PI aiueld !ln6u!l z pu!sqoj .ui !5 ip3 eel!~aAald
a!znju! o g~edaldas z~alsawepa3e u!a
ug l&ie 93 aunds luajnd
6 sl"."""(s!lenoded el!de3) 3aw ap alnsde3
e~a6exa e e ~ g j

'

1
I

1.

'

'

'

plus 20 ml eter. Amestecul se lass &teva zile

intr-o sticla de culoare inchisa,inchis& ermetic,
agitdndu-~edin cand in cdnd. Dupa filtrare prin
tifon, lichidul oblinut se foloseste pentru
prepararea formulei. Amestecul se aplica
astfel: locul bolnav se cur@&cu apt4 oxigenata,
Se usu& si apoi se picyra solqa cu o pipeta
pfina la forrnarea unei pelicule unlforme. Se
repeta la fiecare 2-3 zile pang la vindecare.
Pentru stomatite severe, recidivate sau cu
tendinta de cronicizare, fiioterapia recornand2
un ceai medicinal de uz extern, ca tratament de
lung8 durata, dupa urmatoareaformula:
RP.
Flori de Muselel (Flores Chamomillae).... .20g
Flori de Tei (Flores Tiliae) ........................
20 g
Frunze de Salvie (Folium Salviae) ...........10 g
Frunze de Nuc (FoliumJuglandis) ............30 g
TurtiIB Mare (Herba Agrimoniae)........,......20 g
Din acest amestec de plante se prepara
un decoct scurt (5 minute) folosind 2 lingurl
plante la o dana cu apa. Se clateste cav~tatea
bucala de 5-6 ori pe zi, !inAnd decoctul in gura
chte 5 minute
Pentru abcesele dentare dupa faza acuta
fltoterapia recomanda cont~nuareatratamentului
cu plante cu ac?iune emolienta, antiinflamatoare
si cicatrizanta dlntre care men?ion?im Nalba de
cuttura sau Nalba mare (Flores et Folium
-MaIvae, Flores et FoliumAlthaeae) sub forma de
, infuzie preparata din 2 lingurce flori si frunze la o
canB cu apa. ClBirea cavita?iibucale se face de
cel puiin cinci.ori pe zi.
Dintre produsele apiterapeutice de uz
extern pentru ulcera?iiie cavita\ii bucale
utilizate in spar-ia menlionam MlLROSlNA
(Lab. Carulla Vekor S.A.) care contlne pe
ldnga alte, ingredlente extract fiuld de trandafirl
si miere si WGORDENTA (Lab. Kessler) ca
antiseptic bucal, homeostatic si bacterlcid pe
baza de propolis.
Afte, amigdalite s I dezinfectante bucale
generale
La fel ca si ?n cazul stomatitelor $1
gingivitelor Pn aparitia aftelor bucale factoril
determinaqi pot fi foarte variati: agen!i
patogeni (bacterii sau virusuri), age@ fizici
sau chimici sau facfori alergeni.
In rnedicina alopata clasica se recurge la
badijbnari cu solqii, de bicarbonat sau
permanganat de pofasiu, cu albaswu de

metilen, cu glicerina, cu rezorcina sau, acid

boric sau alte produse farmaceutice preparate
de diferite firme be bata de substanle
chimice. Se mai practica si cauterizari cu
solutie de nitrat de argint.
Un remediu fioterapeutic mai bland dar
foarte eficient, din pacate i n prezent aproape uirat
care a figurat in mule farmacopeei este "Mierea
de Trandafir" (Me1 Rosatum) indicat 70 special k
tratamentul aftelor si micozelor sugarilor si
copiilor si care se prepara infelul urmator:
RP.
Flori de Trandafir (Flores Rosarum) .........I00 g
Glicerina (Glycerinurn) .....-.......: ............... l o g .
Alcool (Spiritus) .................................
.9.'s.*)
Apa (Aqua) ....................................... q s .
Miere (Mel depuratum) ..........................q.s.
*) q.s. este un termen farrnaceutic tehnic
(quanhm&s) care sartraduce prin "cal cuprlnde".
Se prepara in felul urmator:
Se umecteaza 100 g petale de Trandafir cu
,un amestec de 8 ml alcool de 90' si 40 ml
apa. Se pastreaza in vas inchis timp de 24 ,
ore. Se adauga apoi inca 100 ml amestec
apa-alcool in propoqie 1:l si se pune la
macerat h c a 24 ore. Dupa fikrare si stoarcere
prin tifon se adauga lichidului rezultat glicerina
de uz intern si se line pe baia de apa 3 6
minute. Dupa o noua filtrare, lichidului rezultat
i se adauga 90 g miere.
In final trebuie sa rezulte un lichid limpede,
brun roscat, de consistenla siropoasa, .cu gust
aromatic si usor astringent. Cu Mierea de
Trandafir se fac badijonaii locale.
In amigdalke se recomanda gargarti cu
infuzii din flori de Musefel sau frunze deSalvie in ,
paqi egale, 2 iinguri amesfec la o cana cy ap&
Se mai recomanda decoctul, preparat
dintr-o lingura rizomi de Cereniel (Rhizoma
Gei) la o cana cu apa cu care sejace gargara.
In toate afec!iunile cavitatii buco-dentare
.inso?ite-deleziuni ale mucoaselor se vor evita
mfincaiurile picante, iritante si condirnentele
de orice fel.
Pentru proprietqile emolimte in gingivite si ',
stmatite se recomanda smochinele, mestecate
incet, timpcFit-mai indelungat, apoi TnQhcite.
in parodontopatii se recornandtiHreanul ,
masticat zilnic . Hreanul con?ine. 'glicozizi
sulfuraii, acid ascorbic, aminoacizi, vitamina
B1,
emime,
senevali , ?i . substante

bacteriostatice si bactericide cu un spectru

destul de larg de ac!iune.
Lamaile la randul lor se recomanda in afte,
stomatite, amigdalite sub form-a de felii sub!iri
impregnate in miere si linute in gura. ,
In laringite,. faringite, amigdalite si
stomatite se recomanda gutuile rase sau sub
forma de extract apos oblinut la rece.

BOLILE SEGMENTULUI GASTROINTESTINAL

Plantele medicinale, produsele stupului si

o dieta bine echilibrata predominant
lacto-vegetarian8ac!iorieaza nu numai asupra
glaydelor intestinale si a secre?iilor lor dar si
asupra
mucoaselor, florei
microbiene
patogene, a biosintezei enzimatice si a
resorb?ieisubstanlelor nutritive.
in anorexie (lipsa poftei de mancare)
pentru stimularea secretiilor salivare si
gastrice se . folosesc plantele numite
"tonic-amare" si cele aromatice. in special
pentru copiii care suporta greu gustul amar,
extractele de plante se vor corecta cu miere.
Pentru adulti, la persoanele care no prezinta
intoleranja la alcoolsi nu sufera de afecliuni la
care alcoolul este contraindicat se recomanda
in cantitali mici (cca. 100 ml) asa-numitele
"vinuri tonice" care se iau cu 15-30 minute
inaintea meselor principale.
Dintre speciile amare vom menliona in
primul rand speciile de Ghin!ura (Gentiana
lutea, Gentiana punctata, si Gentiana
asclepiadea) Care cresc in lanlul Carpatic.
Prima menlionata este ocrotita si nu se va
recolta din flora spontana ci numai din culturi
care se afla in prezent in spdiul de cercetare.
Cea mai. raspandita specie in Romania este
Gentiana asclepiadea de la care se utilizeaza
radacinile fie sub forma de decoct preparat
dintr-o linguri!a de radacini uscate la o cans
cu apa, fie sub forma de tincture preparata
prin macerare din 1,O g de radacina uscata la
90 ml alcool de 7od. Din decoct se utilizeaza
cAte 113 canatinaintea meselor principale iar
din tlnctula 30-40 picaturi in pu!ina apa.
De subliniat este faptui ca preparatele pe
baza de radacina de Gentians aqioneaza nu
numai asupra organelor digestive dar stimuleaza
inmu?i~ea leucocitelor si hematiilor si prin
aceasta crqerea rezistenlei organismului la

'

agresiunile externe. Gentiana aqioneaza Sji

asupra S:N.C. (Sistemul nenros central) ca
bacteriostatice,
stimulant,
are . efecte
antihelmintice, antipiretice si antimflamatorii. Nu
este dB neglijat nici acjiunea coleretic-colagoga
a radacinii be Gentiana in restabilirea funqiei
hepatice dupa hepatitele infec!ioase.
Subliniem faptul ca depasirea dotelor
recomandate poate duce la iritarea mucoasei
gastro-intestinale.
Din aceeasi familie cu Gentiana .este si
specia Centaurium erythraea numita popular
in Romania Tintaura sau.Fierea pamAntului.
Se utilizeaza ca eupeptic amar in anorexii
de natura diferita, in plus, produce.stimularea
activitalii cardiace si cresterea excitabilit&!ii
sirnpaticului (parte a sistemului nervos
vegetativ). Stimuleaza activitatea uterina si
leucopoeza (inmul!irea leucocitelor) iar prin
aceasta posibila ei utilizare in leucemii.
Modul de preparare si administrare este
urmWorul:
- lnfuzia se prepara dintr-o lingurila de
planta La o cana cu apa din care se bea cate
113 cana cu o jumatate de ora inainte de
mesele principale;
- Siro~ulse prepara prin infuzarea a doua
linguri de planta la 300 ml apa, la care dupa
filtrare se adauga 112 kg zahar sau 600 g
miere. Se fierbe in contindare pAna capat8 o
consisten!a siropoasa. Pentru aduyi doza este
de trei linguri, iar pentru copii 3 lingurite luate
inaintea meselor principale. - Tinctura se prepara di? 30 g planta
macerata.in 100 ml alcool de 70' \imp de 7
zile; se iau cate 30-40 picaturi in pu!ina spa
sau vin, numai de catre adulli, Waintea.
meselor principale.
- Vinul t o n i ~de Centaurium erythraea se.
.prepara din 60.g de planta usc&tF~
si marun!ita
prin macerare, timp de 8 zile, .Ftr-un litru dB
vin negru vechi. Se beau cate 100 ml vin tonic
de 3 ori pe zi inainte de mesele principate.
Este contraindicat in gastritele hipera'cide, Cn
ulcerul si in afectiuriile hepatice. .
In combaterea. anorexiei; tot datorita
substan!elor amare @e care le con!in Tn
principal se remmanda foarte multe plante
medicinale din flora sqontana si din wlturi.
Dintre acestea mentionam: Lichenul. de
piatra (Lichen islandicus), fnrnzele de
A

ii
,I

i/
(

Anghinara (Foliurn Cynarae) utila .si. in

insuficienp biliara, colecistite subacute sau
cronice si in cazurile de h[percolesterolemie.
In continuare. ne vom limita numai la
enumerarea plantelor stimulante ale secretiilor
gastrice, in sindroame dispeptice datorita
anaciditti!ii si hipoaciditqii:
Ungurasul (Herba Marubii), Papadia
(Foliurn, Herba et Radix Taraxacr], Coada.

I
j

Sorjcelului (Herba Millefoli~, Albastrelele

(Flores bani) si Conurile de Wamei (Strobuli

!!

Lupuli). Dintre speciile care stimuleaza

secreliile gastrice si intestinale care conlin
uleiuri volatile menlionam: Anasonul (Fructus
Anisi) Seniculul (Frucfus Foeniculi) si
Coriandrul (Fructus Coriandri).
De multe ori anorexia este datorata
sindromului dispeptic respectiv anaciditalii
sau hipoaciditalii. Deoarece in acest caz
ineficienta asigurare a unui nlediu acid in
stomac sau chiar crearea unui 'mediu alcafin
favorizeaza
dezvoltarea
si
inmuyirea
: microbilor introdusi odata cu alimentele, se
recomanda asocierea plantelor amare cu cele
coniinand uleiuri volatile.
Fitoterapia recomandti in acest caz
urrnatoarea formula: .
,Rp..
Frunze de Menta (Folium Menthae) ..........20 g
Frunze de ~ o i n i l(Foliurn
i
Melissae) .........15 g
Tintaura (Herba eentauri) ..........................
20 g
C i m b r i p (Herba Serpylli) ..,........ ..............15 9
Fructe de Chimion (Fructus Carvi) .....-.......20 g
Fructe de lenupar (Fructus Juniperi).......;.lo g
Se prepara sub forma de infuzie dintr-o
liniura amestec de plante la o cana cu apa; se
beau 1-2 cani pe zi inaintea meselor principale.
Una dintre speciile foarte utile atat' pentru
stimularea poftei de mbncare, cat si pentru
cresterea aciUit4ii sucului gastric este
,Schinelul
(Cnicus benedictus). Aceasta
specie . se recomanda si in insuficienla
' hepato-biliara si pancreatic& Se prepara sub
forma de infuzie, o lingura de plant&-lao can&
cu spa. Se bea, ciite 113 cana cu o /urnatate
ore .inaintea meselor principale.
Se poate
I .
indulci cu mieie. .
Tot. din Schinel se prepara o ;tinctura
foloslnd 20 g de planta care se macereaza in
100 ml alcool de 70,timp de 8 zHe. Se iau
40-56' picaturi in apa sau pu!in vin, haintea

!,

'

meselor principale.
Dintre produsel6 apicole in Ipsa poftei .' de
mancare ,si in anemie se remmanda produsul
TONIC ROYAL fabricat pe baza de laptisor de
matca de Combinatul Apicoi din Rorn&nta. Un
alt produs a~icolfabricat in Germania este
APIFORT/LUL, care pe I8nga laptisor de mats
are un bogat complex vitaminic si lecitina.
Pentru-combaterea unor bacterii patogene din
segmentul gastro-intestinalse utilizeaza cu bune
rezukate tinctura de propolis 20% diluata cu a@
in propoqisde 1:5. .
0 serie de legume frecvent utilizate in
alimentatie precum Ardeiul iute, Hreanul,
Ridichea neagra, Leusteanul (Levisticurn
officinale) Patrunjelul, Tarhonul (Artemisia
dracunculus) Busuiocul si Telina, au un, rol
adjuvant in combaterea anorexiei dand un
gust placut preparatelor culinare. Aceste
legume-condiment se vor eiiita insa la cei care
sufera de hiperaciditate sau ulcer gastric. ,
Gastrite hiperacide, ulcer gastric si
duodenal
In gastrita hiperacidh acuth ca prim ajutor
fitbterapeutic se recomanda;comprese calde cu
infuzie de Muse!el pe regiunea epigastrica si
instituirea unui post alirnentar de 1-2 zile timpin
care se vor bea numai infuzii de plante (Musqel,
Sunatoare, flori de Tei) neindulcite. Dupa doua
zile i se permit bolnavului supe de zaizavat,',
pAine prajita si produse lactate. Urmeaza apoi
un regim cu came slaba de pasare sau de vcel
sub forma de rasol.
In boala ulceroasil de altfel ca si in alte
afec!iuni digestive principalul factor terapeutic
il constituie regimul igieno-dietetic si .'educqia
psihica;, tratamentul medicamentos a v h d "n
rol secundar.
Totusi fitoterapia este bazata pe plante
care contribuie la neutralizarea aciditqii si cele
cu acliune antlinflamatorie calmante si
cicatrizante.
in faza acuta a gastitelor 'hiperacide se
recomandh: florile de Salcbm (Flores
Acaciae), florile . de Gtilbenele (Flores
Calendulae) si frunzele dq Zmeur (Folilrm
Rubi idaei) singure sau asociate in paqi egale
sub forma de intuzie, o lingura de plante la o
chna cu a@, lnfuziile se beau neindulcite sau
usor indulcite,preferabil cu miere, cate o canh
dupa mesele principale.
-,
d

'T

Ca pansament gastric se recomanda

RP.
, .
:
rizomul de obligean& (Rhizorna Calarni) sub
Flori de Nalba (Flores Malvae) ...................
20g
forma de pulbere fin& cAte o jumatate de
Flori de Muselel (Flores Charnomillae).....15 g . :
lingurila la o linguriia de miere.. Amestecul
Flori de Galbenele (Flores Calendulae)....20 g , poate fi facut si in cantita!i mai mari, fiind
Talpa gastii (Herba Leonuri)..............
.... 10 g
coriservabil. Se ia cAte o lingurip din acest
Radacina de Valeriana (Radix Va1erianae)lO g
amestec imediat inainte de mAncare.
Radacina Lemn dulce (Radix Liquiritiae) 10.g
Rezultate bune in ulcerul gastric se ob!in
Conuri de Hamei (Strobuli Lupuli)...:........10 g
.cu uleiul de Sunatoare (Oleum Hyperici) care
Fructe de Coriandru (Fructus Coriandri)..lO g
are efect'cicatrizant.
Din acest amestec de planfe se prepara o ....
'
Unul dintre procedeele de preparare "d infuzie folosind o lingura la o can& cu apa. Se
uleiului de Sunatoare este urmatorul:
,. . beau 2 3 cani pe zi, intre mese.
,
.
20 g de planta uscata se amesteca cu 30
Factorul antiulceros sau "~itamina'U"
ml alcool de 70' intr-un vas inchis, timp de 12 descoperii in varza alba a dus la un tratament
ore. Se adauga 200 ml ulei comestibil si se simplu care in majoriiatea cazurilor de ulcer \ .!ine pe baia de apa timp de 3 ore agitand gastric a dat rezultate foarte bune. Se
r
vasul din cAnd in cAnd. Se lasa jn~repaus2-3 administreaza timp de 30 zile suc celular de
I
zile, dupa care se filtreaza. Se administreaza v a ~ aalba obfinut la mixer, cate un pahar .'
impaqit
in
trei
paqi
care
se
administreaza
intre
;
'.
cAte o linguri!a intre mesele principale.
0 alta planta cu un con!inut complex de
mesele principele. in muite caiuri s-au cicatrizat
substan!e
active este Lemnul dulce dupa acest tratament nise ulceroase evolutive,
(Glycyrrhiza glabra), care se foloseste fie sub
nemaifiind necesara intetveqia chirurgicala.
forma de macerat rece timp de 8 ore preparat
Subliniem inc2 o data ca in gastriiele , ,,
din 112 linguri!& radacina la o can& cu apa hiperacide si in bcala ulceroa& regimul
Care se bea in cursul unei zile, fie sub forma
igiencldietetic joac& un rol major. Se recomanda
'.
de infuzie preparata dintr-o lingura amestec in ca alimentqia prescriia de medic sB fie repartizata
paqi egale de radacina de Lemn dulce si in cinci mese pezi (ora7, 10, 13, 16si 19).
Se recomanda si Tinctura de propolis Muse!el la o can& cu apa. lnfuzia se .bea
treptat in cursul unei zile.
20%, 40 picaturi diminea!a pe stonlacul go1 in :. :.
0 formula mai complexa care este utila in pujina apa.
'majoritatea ulcerelor, care,dupa cum se 9ie au
(Continuare htr-ltn nurnilr viitor.)
si o components rktvoasa'este urrnatoarea:'
.
.
"

'

Atmosfera de, lucru la

Scoala de
vara
de
apiterapie. in prim plan de
la stAnga1l a dreapta: D-ra
Dr. Alice ALEXANDRU,
specialists in acupunctur3,
si D-ra Marta AGUAR din
Spania,
studenta
in

.
'

.,

'Farm.Vasilica CIOCA
Comhinatul Apicol Bucurqti
Dorinfa de a arata cat mai frumos este polen, propolis, ca elemente biogene. '
comuna, din cele mai vechi timpuri attit
Aceste produse au o mare putere de
penetra!ie si o hidratare a epidermelor. Ele
femeilor catsi barba!ilor.
~iecare,fazaa cwlturii umane a dat .mastere stimuleaza metabolismul la nivelul celulelor si
unor concep!ii proprii despre frumusele, care aduc un aport insemnat printr_unproces activurma s8 fie atinsa si cu ajutorul mijloacelor de potenlare a iegenerarii naturale a pielii.
cosmetice.
i n epoca modern&, cosmetica a devenit o
Mierea este des folosita in cosmetic&, in
ramura apreciata si necesara a medicinei care amestec cu alte ingrediente, la prepararea
cauta sa fundamenteze stiin!ific activitalile cremelor, a lo!iunilor si a mastilor cosmetice. legate de ingrijirea si de sanatatea pe care o
Compozilia mierii justifica utilizarea sa
datoram propriului nostru organism.
tradi!ional& in,cqrnetica, mastile pe baza de
in aceasta briintare si accefliune, produsele miere erau folosite din antichitate, tot asa cum
cosmetice si de ingrijire igienica rqionala au o fac si femeile de'astiki.
capatat o irnportanp deosebita, devenindf de ' Pe Ianga con!inutul sgu in factori
utilitate cotidiana, practicate de toata popula!ia
fitohorrnonali si bioactivatori, valoarea mierii in
!&rilor civilizate indiferent de varsta sau de sex. cosmetica consta in primul rand in calita!ile
Ele constitiuie astfel bunuri de larg consum si sale emoliente si in capacitatea sa de a
sunt soliciiate ca articole de stricta necesitate deterrnina prin odmoza un aflux marit de
impuse de civillza!ia corntemporana intr-o sange spre lesuturile cutanate carora le
variatB gamg de sdrtimente. ,
amelioreaza astfel nutriiia.
Se caul& acele produse care au un efect , i?
atara mastilor de frumuse!e, mierea mai
real, care fara a fi medicament, sB intervina este si un ingredient tradiiional al cremelor
asupra fiziologiei pielii si anexelor sale, pentru carora le confer& putere emollenta ' si
a compensa tulburarile si a Fntarzia o anumitB hidrat t&. .
evolqie ca: uscaciunea, uzura- sau
P&rieta?ile hknitoare ale mierii fac ca
imbaranirea pielii.
acest aliment s& aduca o contribulie serioasa '.
Se ,caut& mereu si se vor Cauta acele ta catifelarea si suplelea tenurilor uscate, .i
produse care sa nu pun& nici un fel de devitalizate si obosite.
probleme de riscuri, de aici folosirea in
formulele cosmetice a produselor naturale.
Crema de fa!a cu miere Floramin ;
Produsele stupului (mierea, laptisorul de reprezinta un produs care, datorita
matc&; polenul; propolisul) isi fac loc din ce in proprieta!ilor mierii de albine, are o aqiune
ce mat mult fiind cunoscute si folosite intrucat . emolienta yi regeneratoare asupra pielii.
.contin substan!e active naturale care nu au
lhrodus& intr-un excipient alcatuit din
contraindica!ii sau efecte secundare adverse cetaceum, ceara de albine, -stearina, ,mierea
sau nocive.
de albine confer4 'produsului Floramin
Astfel, in cadrul. Combinatului ~ ~ i c alo l calitatea ce o recomanda pentru ingrijirea
Asocialiei ~Crescatorlforde Rlbine di Romania tenurilor uscate, normale si chiar acelea grase.
au fost elaborate intrhd in produqie curenta
Pielea grasa, cu toata secre~iaabundenth
o Eerie de produse cosmetic6 avand in . de grasime este de cele maj muRe ori aspra si
.
,
componen!a lor lhptisorul de match, , miere; , prea pqin supla.
'

I'
.

..

'

'

'

'

'

'

*I Comunicare prezentatHin cadrul Scolii de var&de apiterapie - Universitatea MHrii Negre, Mangalia, 1944.

I,

De aceea, dupa degiesarea pielii, masura

care trebuie sa fie moderata, este necesara
aplicarea unei creme semigrase sau pe baza
de stearali, asa cum este crema Floramin.
Crema de fata cu miere se recomanda si
pentru ingrijireatenurilor delicate si sensibile la
acjiunqa lanolinei.

:..L .

Demachiantul cu rniere, Floramin este

un preparat cosmetic destinat indepartarii
fardulu~$1 a intepaturilor de pe fala. El produce
o curallre perfecta a pielii, o destinde, o
Cnvioreaza fara a o lasa grasa: Fiind bogat in
substanie nutritive,'demachiantul cu mlere are
o. acliune de normalizare a gradulu~ de
hidratare a pielii.

I.,
1

!.
1:b..
[I

I;.;.
,
1

i'.

:
.,

I .'I

r\.I'i
'8

Cel mai cunoscut si apreciat produs cu

laptisor de matcg in compozi!ie este
reprezentat prin crema Apidermin.
crema nutritiva este indicata pentru n rijirea
tenului, influen!eaza tegumentele ridate pentru
a-si recapata prospqimea natural& menline
pielea neteda, supla si catifelata. Laptisorul de
mat& prin complexitatea compozi!iei sale
influenteaza circula!ia sangelui, men!ine apa in
tesuturi, regenereaza celulele pielii si
atenueaza ridurile. Nu lasa luciu si nici urme
grase pe piele, nu declan~azafemnomene
de intoleran!& fiind bine suportate de cele maj
sensibile tenuri. Crema Apidermin imprima
tenului suple!ea si prospe!imea naturala atat
de mult dorita.

I .;
'

1 I,

',

-i

:j

!I
I

t .

!.'

Un alt produs cu lapisor de mat&:

Antirid emulsie I&ptoasil cu gel nutritiv
si dernachlant. Aceasta emulsie este
remediul cel mai eficace pentru intretinerea
tenului care are tendin!e de ridare. Acest

*..
1
:i

./i.!

< ,

. ! I

_I
I

:I?.
;,.

Dar nici barba!ii nu sunt uita!i. Astfel,

crerna - Matca - cu Iaptisor de rnatcii, este
recomandata pentru tenul gras si dupa
barbierit. Patrunde in piele imediat, nu lass
luciu si nici urme grase. Are actiune nutritiva,
reduce formarea grasimilor si ac!ioneaza
circula!ia sangelui in piele, nu da fenomene de
intoleran!a.
!

Lotiunea pentru piele - Tenapin.

Laptisorul de matca si polenul con!inute in
aceasta lo!iune ii asigura rolul 'nutritiv si
stimulant care in acelasi timp degreseaz*
epiderma si indeparteaza toate impuritalile.
Produsul are o acliune demachianta de
ingrijire si de hranire a tenului, are un usor
efect dezinfectant, tonifica tesuturile si
improspateaza epiderma.
'

~ermapin
lo!iune ,pentru par cu
Itiptisor de rnatc8, polen si extracte d e .
plante. Destinat ingrijirii parului, combate
tendinla de cadere a acestuia, seboreea si
matreafa, reda,parului luciul s&u,normal. Are si
actiune dezinfectanta si degresanta.
,
Propolisul sau cleiul-de albine cunoscut
prin efectele sale ca un produs cu acliune
bactericida, dezinfectanta .si cicatrizanta, cu o
compozitie chimica complexa ca balsamuri,
substanle aromate. etc., a stat de asemeni in
aten!ia noastra pentru valorificarea principlilor
sale active in forme cosmetice.

east,

!: ; , .

Numeroase
principii
active
contin
ltiptisorul de matca, puternic concentrat
biologic, cu mari valori nutritive. Hormonii,
enzimele, precum si factorii vitali specifici din
laptisorul' de matca, influen!eaza
ca
biocatalizatori procesele intime din celule si
asigura mentinerea unui perfect echilibru
biologic al pielii.
Captisorul de matca se poate folosi in
cosmetics si anume in components cremelor,
emulsiilor, lo!iunilor sau a maqilor cosmetice.

produs menline hrdratarea tenului, ofera

acestuia un aspect neted, catifelat. Este un
'bun inlocuitor de crema, se poate folosi cu
succes la tenurile uscate, narmale si grase.
Nu dB fenomene.de intoleran!a.

>,,.
,L

In acest scop a fost elaborata crerna

pentru fala - Florak - in care propolisul a fost
incorporat sub forma de extract moale.
Extractul obtinut prin epuizarea propolisului ou
alcool etilic si eliminarea solventuiui la vacuum
a fost introdus in excipientul gras.
Datorita compozi!iei sale, propolisul are s
acliune
antiseptics
si
dezinfectanta
pronun!ata.
Posedil pretioase insusiri ca sedativ,
antiinflamator si antipruriginos. Stimuleaz8
creqterea !esuturilor de granulqie, contribuie

la exfolierea !esuturilor neorozate.

Crema cu extract mogle de propolis Floral
- este o crema hranitoare, emolienta, cu.efecte
regeneratoare asupra pielii.
Alaturi de aceste componente cu actiune
binefacatoare, prezenmp propolisului confer8
produsului efecte antiseptice si bactericide.
Produsul aresi o acliune calmant2 asupra
tenurilor obosite. sau cu tendinla de
congestionare, datorita propolisului, care a
fosi
studiat
din
punct
de vedere
farmacodinamic.

Floral apfi de g u r i cu propolis. Este

solu!ia rezultata din macerarea in solujie
alcoolic~a urmatoareior substaqe: propolis,
scoqisoara, ciusoare la care se mai adauga
mentol, eucaliptol, zaharing. Balsamurile
confera solu!iei proprietati dezinfectante si
cicatrizante. Uleiurile eterice si ceilal!i compusi
din scoqisoara si cuisoare, precum si cele din
uleiul de menta si eucaliptul, imprima
produsului proprietafi antifermentative si
dezodorizante.
Sfimuleaza secrefia salivarg si impiedica
fermenta!iile. i n contact cu procesele din carii
dentare neacoperite face . sa Cnceteze
fenonienele dureroase.

Mai nou gama acestor produse a fost

completatg cu o serie de noutati prezentate
intr-o forma mai deosebita ca

'

- Apidermin lux
- Loliune dupa barbierit
- Sarnpon cu polen
- Sampon cu propolis

Aceste cateva produse cosmetice

prezentate aici pe scurt au fost cercetate de
catre specialistii Combinatului Apicol care au
urmarit in primul rand stabilirea condi!iilor de
calitate a materiilor prime necesare,
introducerea metodelor stiin!ifice de lucru,
uniformizarea proceselor tehnologice.
S-au stabilit metode de purificare a unor
produse apicole pentru indepartarea unor
impuritZi!i sau balast (cazul propolisului,. ceara
de albine, polenul). S-a urmarit stabilitatea in
timp a produselor realizate fala de diversi
factori sau fala de ambalaj.
Produsele prezentate si care definesc
gama principalelor preparate cosmetice,
reprezinta un mod de valorificare superior a
boga!iilor stupului.
Se confirma astfel Inca o data calitatea
produselor apicole, ca izvor d e sanatate,
frumusele si tinere!e.

Ing. ARON URSEI

(17 ianuarie 1948 18 august 1994)

..

Din anul 1988 este numit secretar al Filialei

- Prea des i n ultima
vreme vorbim la trecut
judetene Timi? a Asociatlei Crescfitorilor de Albine. In
aceasti5 ultimi functie a reugit SA p&streze si s i
despre plecirile pe
drumul f i r 5 intoarcere a
sporeasci5 patrimoniul apicol al unui judet cu bogate
unor oarneni de bine,
trad611
i n stupirit - unul dintre judetele tfirii cu cel mai
De curltid ne-a p i r i s i t
mare nurn$ir
de familii de albine si implicit de
apigultori. In perloada de p d n i la evenimentele din
i n floarea vlrste~,la 46
decernbrie 1989 a stiut s5 intretini relatii demne,
de ani, d u p i o indelungat5 si grea suferint5 ing. ARON URSEI, secretarul
corecte cu organele 'locale ale $erii de Stat, relyii
Filialei jude- tene Timis, a Asociatiei Crescitorilor
profiabile, evitdnd ingerintele neavenite h
de Albine.
problemele complicate si complexe ale apiculturii.
N5scut i n comun6 Vdrciorova, judetul
Desigur, ocrotirea albinelor $i ptotejarea apicultorilor,
Caras-Severin, localitate i n care natura aspr5 si
membri ai asocia!iei, I-au preocupat $i le-a dedicat
bung parte din activitatea sa. De aceea, oarnenii Cau
vicistitudinile istoriei au imprirnat caracterului
oamenilor o anume dlrzenie $i tenacitate i n
iubii I-au apreciat si au fost alituri de el i n
invingerea greutitilor, inginerul Ursei a parcurs
momentele grele, Clnd; d u p i decembri'e 1989, au
toate etapele unei vieti $i dweniri profesionale pe
apirut 'tendinte centrifuge privind vjata si viitorul
care nurnai lupta neobositi $i efortul continuu au
'asociatiei, chiar din partea celor la care se-ageptacel
rnai pflin, a reuJit cu tact, cu ribdare si intelepciune
putut sH le implineasci. D u p i absolvirea scolii
generale din localitate -1copil fiind - a luat contact
d depeeasci mornentele de crizfi si si anihileze pe
cu munca grea din agriculturi intr-o z o n i i n care
aga zisii dizidenti. , .
Perioada de dupi5 decembrie 1989 a fost o
natura nu este prea generoasfi cu cei care
rnuncesc pimdntul sau cresc animale. A urmat : perioadi grea pentru c i - ' a $ a cum i n toate
apoi o scoalH profesionali doblndind califjcarea
sectoarele
economiei
nafionale
rezul'iatele
i n rneseria tbmpl5riei de mobili. Angajat tdmplar
econornico-financiare au fost si sun$. intr-o
constanti descrestere - $i apicultura a inregistrat
de m o b i l i la fabrica Tehnolemn din Timisoara.
d u p i doi ani $i-a satisfacut stagiu1,rnilitar si, i n
recesiuni ingrijoratoare. Totusi Fncrederea' i n foqele
urmqorii cinci- ani - angajat la aceeasj unitate - a
proprii, optimismul si o munci sustinuti5 zi de zi de
urmat cursurile' liceului teoretic seral. In perioada
inginerul Ursei si colectivul ce-l conducea au ficut
ca bilanturile financiare anuale ale filialel s i ,fie
1975-1979 a fost student al Faculti?ii de tootehnie
si Medicini Veteririargdin Tirni~oara cursuri de zi pozitive. A demonstrat cH se p a t e lupta cu
la absolvire primind diploma de inginer . greutgtile si ceea ce este mai important - c i aceste
zootehnist. A fost incadrat succesiv i n functii mai
g,reutH?ipot fi invinse, iar perspectiva bun6 poate fi
' i n t l i de execwie apoi de conducere. i n cadrul
conturati si atinsfi i n timp scurt.
Directieie'Generale pentru Agriculturi si, lndustrie
Cbnd, i n urm5 cu doi arli, o boa15 nemiloasi i-a
Alimentara a judetului Timis, director al Asociatiei
micinat organismul, nu a cedat continudndu-si
activitatea cu o voint5 exemplari. A iubit v i a p c u
Economice lntercooperatiste cu profil zootehnic
incrbncenare, si-apropus s5 luptre cu boala, avdnd
din Dudegtii Noi, sef de sector la Combinatul
Agroindustrial Timis (Comtim) Coinplexul 19
convingerea c i va invinge r i u l 'ce-l mficina. In
Dudqtii Noi. A, fost un om optimist care,a iubit
aceast5 lupti a fost ajutaf de distinsa sa sdtie MaFia,
vi$a si bumneieu I-a inzestrat cu o voce plHcutfi .Ursei, care I-a protejat gi incurajaf p l n h i n ultima
de ten,or, cu un talent de autentic interpret al
clip6 cu acea abnegatie, cu ace1 devotament al
romdncelor - sotii credincioase si duioase m8memelodiilor populare. Acekte daruri i-au' permis s i
activeze ca solist intr-un angamblu folcloric cu care
fat8 d d care recunostinta noastri nu va fi niciodatfi
suficienti. Alfituri de el a fost gi fiul si5u Daniel Ursei
a efectuat turnee ce.s-au bucurat de succes i n !ari
pi i n . striiMtate. Frumoasele clntece si doine ' .student i n anul al Il-lea' al prestigioasei Politehnici
binfitene au avut 7n el un interpret care stia sfi
timisorene. Ultimile zile ale vietii i-au fost intunecate
induci i n ascultitori minunatul curcubeu al stirilor
(Continuare fn pag. 17)
sufletegti iniltHtoare.

'

'

.,

,IN AFRICA

APICULTURA
,

Familiile de albine din Etiopia, Republics

Continentul african are o suprafa?a de
30.307 mii km2cu o popula!ie de 682 milioane Malgasa,precum si din alte Iari de pe acest
de IocuitoriSi o densitate a pogula!iei de 23,O continent produc insemnate cantitB!i.de ceara
de buna calitate' care este in mare parte ,
locuitor~la km2.
Asemenea cu apicultura din Europa, exportata fn Europaaproape in totalitate.
Resursele nectaro-polenifere de pe
cresterea albinelor in Africa 'are tradiiii milenare
si sunt nymeroase date care atesta ca Pn p i l e continentul africa'n sunt asigurate de padurile
cu arbori s i arbusti de eucalipt (Eucaliptus
din n ~ r d u lcontinentului - Egipt, Maroc apicultura era bine cunoscuta si practlcata de sp.), plantaliile de citrice (Citrus limon), (Citrus ,,
. ,
popplatia acelor jinuturi tnca din cele mai aurantium) si (Citrus nobilis), arborii niombo
din padurile tropicale, levan!ica (Lavandula .
vechi timpuri.
,
Creqerea albinelor pe acest continent se sp.), . rosmarin (Rosmarinus officinalis),
,:.,
caracterizeaza prin aceea ca in Africa de Nord ' cimbrisor (Thymus sp.), cosaci ,(~stragalus
apicultura se practica asemanator cu sp.) , voronic (Marrubium vulgare),:iarba mare
.'
apicultura
din
prile
mediteraneene (Imba. viscosa), capul sarpelui (Echium sp.),
fol6sindu-se albina noi'd africana (Apis arborii de cafea (Caffea arabicaj. si sisalul
(Agave sisalama).
i
mellifica intermissa), alblna egipteana (Apis
Tarile cu apicultura dezvoltata sf mari
mellifica lamarkii), albina bruna europeana
{Apis mellifica mellifica) adusa din Fran!a si producatoare de miere din Africa sunt ,
albina italiana (Ap~smellifica ligustica). Se urmatoarele: Angola 15.000 tone, Etiopia
apreciaza cB intr-un vi~tornu prea hdepsrtat , 23.700 tone, Maroc 3.164 .tone, Madagascar
,
rasele de albine aduse din Europa sunt 3.780 tone, Kenia 19.000 tone, Tanzania
condamnate sa dispara IasAnd loc raselor de
15.600 tone, Tunisia 1.120 tone si Africa de'
albine locale mai bine adaptate condi!iilor
Sud 900 tone. Din lipsa de date, suficiente, .
climatice din zona. in Africa Central& intre referitoare la principalele {ari producatoare de
Sahara si Desertul Kalahari, este raspandita miere, ne-am opr:lt,numai asupra acelora care
albina galbena africana (Apis mellifica
pot fi mai bine reprezentate.
,
adansonii), apicultura se practica prin
. Maroc,, este
situat in nord-vestul
folosirea stupilor amorsa-goi in care se continentului Africa, are o suprafala de 446.550
.. ,
.
instaleaza roiurile migratoare care isi km2cu o popula!ie de 26,36milioane locuitori si ,
construiesc cuibul cu faguri in timp scurt. La o densitate de 59,D locuilori pe km2.
recoltare, fagurii cu miere se decupeaza din
Efectivul de familii de albine este evaluat la .
stupi, se preseaza iar mlerea scursa se 500.000 dar este foarte variabil de la un an la
f~ltreaza.Ceara se topeste, se toarna in blocuri altul din cauza pierderilor de familii care in
si se vinde; in Africa de Sud se practica o
perioadele de seceta pot atinge anual 50-70%
,
apicultura moderna folusindu-se albinele din intregul efectiv dar care in anii cu umidtate
.
.
+
locale din subspecia albina capului (Apis suficienta revine la normal urmare unul intens'
mellilica capensis) precum si albinele din rasa proces de inmutiire. Produc!ia,;de miere .ce se
galbena (Apis mellifica adansonii).
realizeaza anual este de 3.184 tone, respectiv
Se estirneaza
efectivul familiitor de albine 6,2 kg pe familia de albine.
. .
din'~frica
este de peste 12.010mii iar produqia de
Rasele de aibine ce populeaza teritoriul
miere ob$nuta este de 112189tone cu o medie de . Marocului sunt: rasa nord-africana (Apis
,
9,3 kg pe famlia de albine 98 se fobsqe h mellifica intermissa) -care cohstituie o veriga. ,,
principalpentlu conswnul popula!jel.
intre rasa Apis mellifica sahariensis si rasa
'

'

j
>

'

1'.
I

!. .
,

I.

i.:
!.,I

f. j
i

>,Pi

;i ;

'

annuus), rosmarin (Rosmarinus officinalis),

capul sarpelui (Echium sp.), plantatiile de
migdal flmigdalus sp,), glantatiile de lamhi,
portocali si . mandarine (Citrus limon), (Citrus
aurantium) si (Citrus nobilis) precum* si

I_

\.id
,

'. I
1.:
,

.
i
;:I

I :[
,,

.
,

,,

;I

I, ;i
I:

',A

;j

I
.
1

1 :.

1 "!

l'

Apis mellifica iberica din peninsula lberica si

totodata o noua rasa de albine - Apis mellifica
major care se . caracterizeS2B prin lungimea
deosebita a limbii, comparabila cu a albinei
caucaziene (Apis mellifica caucasica), capul
si indicele cubital mari si care o deosebesc de
celelalte rase cunoscute.
Produclia de miere realizata in Maroc se
bazeaza pe valorificarea resurselor de nectar
de la urmatoarele plante melifere: mustar
(Sinapis sp.), lev&n?ic& (Lavandula sp.),
coriandru
(Coriandrum sp.), cimbrisor
(Thimus sp.), floarea-soarelui (Helianthus

padurile de eucalipt (Eucaliptus sp.).

In ansamblul ei, practicarea apiculturii se
imparte Cn doua: apicultura traditionala care
cuprinde marea majoritate a efectivului de
familii de albine si realizeaza o produclie de
2 3 kg miere pe familia de albine si apicultura
sistematica care totalizeaza cBteva mii de
stupi cu rame mobile si realizeaza anual o
produclie de 25-30 kg miere pe familia de
-albine, in ambele cazuri Cnsa tehnicile de
exploatare a albinelor sunt aproape
intotdeauna extensibe, fapt ce impune
promovarea unor importante actiuni de
instruire a producatorilor din intreaga iara.
Egipt, se intinde pe o suprafa!a de
1.001.449 km2, c u o popula?ie,de 55,16
milioane , locultori si o densitate de 55,O
locuitori pe km2.'.
Primele informatii asupra apiculturii in
Egipt dateaza inca din anul 1500 1.e.q.
Cartusele care conlineu numele regilor erau
precedate intotdeauna de o albina si o trestie
care reprezentau simbolic Egiptul de Sus si
Egiptul de Jos, iar o pictura murala de la
mormantul lui Rekh-Mi-Re ce'dateaza din anul
1450'i;e.n. prezinta recoltarea m(erii si punerea
acesteia Cn vase de lut ars.
Rasa de albine locale, respectiv albina
egipteana (Apis mellifica lamarkii) este
r8s@ndita pe intreg teritoriul Egiptului. Din
anul 1933, dr. A. Z. Aboushada, pentru
ameliorarea albinelor locale a incurajat
irnportul de albine de fasa carnioliana (Apis

mellifica carnica} din Europa.

Se apreciaza ca efectivul. de familii de
albine pe teriforiul Egiptului este de 970.000
din care 600.000 familii adapostite in stupi
sistematici de tip Langstroth si 370.000 familii
adapostite in stupi prirnitivi confeqionali din
argila arsa.
. .
Produc!ia anuala de miere a familiilor de
albine din Egipt este de 10.000 tone din care
peste 8.500 tone provenind' ,din stupi
sistematici iar restul de la stupii primitivi.
Principalele specii melifere ce se dezvolta
pe teritoriul Egiptului sunt urmatoarele:
plantatiile de ' citrice (Citrus limon) lamai,
(Citrus aurantium)' portocali, (Citrus nobilis)
mandarini, trifoiul egiptean (Trifolium sp.),.
(Medicago
sp.),
bupbacul
lucerna
(Gossypium sp.) precum si' ,alte specii de
plante mai pulin importante care contribuie
totusi la dezvoltarea familiilor de. albine cum
'
sunt: pomii fructiferi si fanetele naturale.
0.mare atentie se acorda.Cn Egipt pentru
instruirea celor care doresc s.3 practice
apicultuia, prin organizarea de cursuri de
specialitate la diferite nivele in scoli, institute si
colegii de agricultura pentru perfectionarea
cunostin!elor de specialitate privind tehnologia
cresterii albinelor precum si a prevenirii si
cbmbaterii bolilor si daunatorilor la albine.
Africa de Sud, situata in extremitatea de
sud a continetului, are o suprafala de
1.221.037 km2,cu 36,88 milioane locuitori si o
densitate de 30,O locuitori pe km2.
Dimensiunile teritoriului, clima favorabila si
resursele melifere abundente creeaza
posibilita?i deosebite pentru practicarea
apiculturii in condilii de tentabilitate. ~rincipala
iona productlva se afla in colinele Transvaal
unde se produce miere incolora (ca apa) de la
fasole (Phaseolus sp.) si miere de culoare
deschisa de la floarea-soarelui [Helianthus
annuus) gi
de eucalipt
(Eucalyptus
camaldulensis), (Eucaliyptus sideraxylou) si
(~ucalj/ptus melliobora). Se obiin de
asemenea mari cantit&i de miere in aona '
Zululand de la (Eucalyptus grandis).,La nord
' de Pretoria se afia 'o zona in care creste aloe
(Aloe davyana) care constituie principala
sursa de miere iar in zona Capului se oblin
cantitali considerabile de miere prtmavara
timpuriu de la must'arul Mlbatic (Raphanus

raphanistrum) si o miere deschisa la culoare

cu gust placut si care nu cristalizeaza de la
(Eucalyptus cladocalyx) .
Teritoriul Africii de Sud este populat cu
rasa de albine din zona Capului (&is mellifica
capensis) care are o dezvoltare mai tarzia'si
cu rasa de albine (Apis mellifica adansonii) Cu
o dezvoltare timpurie dar mult mai roitoare,
perioada ce coincide cu inflorirea principalelor
specii de eucalipt.
Efectivul de albine este 52.000 familii cu o
produc!ie anuala de miere 'de 900 tone, care in
mod obisnuit este consumata pe plan local.
In vederea valorificarii m~erii pentru
consum aceasta este achizilionata de la
producatori si apoi condilionata in centre
Speciale de prelucrare. ' Condijionarea mierii
consta in preincalzirea si decristalizarea
acesteia, filtrarea, omogenlzarea, maturarea si
in cele din urma imbutelierea in borcane sau
ambalarea in bidoane si butoaie, dupa
comenzi.
Se poate aprecia c8 in etapa actual&
apicultura in Africa de Sud se afla in pling
dezvoltare cu posibilita?i largi de a deveni in
scurt timp o fndeletnicire rentabila si utila.
Tanzania este sitlrata la sud de ecuator
i n partea de est a continentului african, are o
suprafqa de 945.087 km2 cu o populajie de
31,38 milioane iocuitori si o densitate de 33,O
locuitori pe km2.
Cresterea albinelor si consumul de miere
este o activitate deosebit de veche in
Tanzania si prin studierea modului de viala a
triburilor in trecutulc indepartat a rezultat o
intredga gama de practici apicole de la cele
mai simple pan6 la cele mai complexe.
in prezent efectivul de familii de albine ede de
1,6 milioane familii care realizeaza o produgie
an'uala de miere marfa de'15.600tone.

'

Rasa de albine cea mai raspandita in zona

de coasts este rasa de albine 'cu benzi
'
galbene (Apis mellifica litorea), albine cu talie
mica si foarte roitoare precum si o rasa de
albine bruna de dimensiuni mai mari si foarte blande, Apis mellifica monticola, raspandita in
zona Muntelui Kilimanjaro si a Muntelui Meru
la 0 altitudine de peste 2000 m. Pe intreg
teritoriul Tanzaniei se gasesc de asemenea
albine melipone cu precadere Trigbna
togoensis fala de care se acorda o atenlie
deosebita si constituie obiectul unei cregeri
intensive.
Flora meliferii este deosebit de variata si
permite recoltarea unor cantltali de fniere de
foarte buna calitate. Cele mai raspandite '
plante melifere sunt: arborii de cafea (Coffea
arabica), sisalul (Agave sisalama) si Cajanus
cajun (Pois d'Angola) reprezinta principalele
surse melifere in timp de Acapia sp.,
Braclujstegie sp. si Julberwrdia sp. asigura
importante surse de cules de intrelinere.
Tehnologia de crestere a albinelor
practicata in Tanzania este de tip traditional ',
familiile de albine fiind adapostite in stupi
primitivi confectionali din trunchiuri de copaci
scobiji, agaja!i cu liane de trurichiurile
copacilor din padurild'tropicale pentru a fi ferqi
de atacul termitelor si animalelor. lntroducerea .
stupilor sistematicilin practica apicola curenta
este abia la Cnceput si ne~esitaInca o lunga
perioada de timp pentru a putea fi realizata.
Numeroase triburi din Tanzania sunt mari .
consumatoare de miere,, fapt care face ca
producjia de miere realizata sa fie aproape in
totalitate consumata in lara, 'la. expon fiind
valorificata cu prioritate dema recoltata fn mari
oantitali din stupii tradqionah
(Dintr-un volum de apicultu~3 ifl pr6gstire

'

pentru tipar.)

care o mare rnultirne de oameni au participat cu

sufletele cernite, cu lacrlmi i n ochi si cu o revolt6
greu stgpdniti fat5 de strbmbitatea condamnpbilg
(Continuare din pag. 14)
'a acelui cu care urmagii decedatului inc5 se judec5
de un sdcditor'si nedrept proces prin.care un om
,pentru o locuint5 ce le apaqine de drept si de fapt
fgr5 suflet si o instant5 corupt5 si de aceea
Fie ca bunul Durnnezeu s5 lumineze miwile
nedreaptg au incercat si incg mai Fncearc5 cu o
judecgtorilor si acestia - neuitdnd c5 pe toti ne
persevereritg diabolic5 55-1 scoat5 din casa din
asteapt5 pragul dreptei judecqi vesnice - 85 dea si
Dudestii Noi de unde sufletul sau zbuciumat a
o solu!ie drepf5 pe care urrnasii unui om bun, .
.plecat i n ~vesnicie, lrnpresionant5 a fost Fn . ei
.
, ,
localitatea b5nqeanB ceremonia -inrnorrndnt&rii . ~ntegru$icurat o merit5 cu p r i s ~ i n t i . .
Dumnezeu.s5-1odihneascB iq pace!
dup& datina Sfinlei noastre Biserici Ortodoxe la

IN MEMORIAM Ing. ARON URSEl

1.

'

SIMPOZIONUL NATIONAL DE ISTORIE $1

RETROLOGIE AGRARA A ROMANIEI, LA A XIV-A
EDITIE, BacBu, 23-27 august 1994 (I)

Vasile POPESCU

Vicepre~edinreal Filialei S.I.R.A.R. Banat

Manifestare stiinfifica de prestigiu - intrata Tn tradifie - a fntrunit la editia sa jubiliar3 - de 25
de ani - (Cluj 1969 - Bacau 1994), nurnerosi oameni de stiint3 - istorici, etnologi, arheologi atademicieni, cercetStori, cadre didactice gi specialisti in stiintele agricole, silvice si
economice, precum gi repfezentanti ai institutelor de profil si a1 unit3tilor de produc?ie,
ziaristi, umpland p2n8 la refuz sala "ATENEU" din BacBu.
Organizat de Societatea de lstorie si Retrologie Agrars din Romgnia, in colaborare cu:
Academia RornsnB, Academia de Stiinte Agricole si Silvice, Ministerul Agriculturii si
Alimenta?iei, Ministerul Cercetarii si Tehnologiei, Directia Generala a Arhivelor Statului,
Asocia?ia Cresc3torilor de Albine din Romania, Prefectura jude~uluiBacau, Consiliul judetean
Bacau, Directia General3 pentru Agricultud si Alimentarie a judetului Bacgu, lnspectoratul
pentru Cultur3 a1 jude!ului BacBu, Universitatea BacSu, Muzeul de Art3 si Etnografie Bacau,
Muzeul de lstorie "IULIAN ANTONESCU B a d u , Complexul Muzeal de Stiintele Naturii Bacau,
Imprimeria "BACOVIA" Bacau, Biblioteca judetean3 "Costache Sturdza" Bacau, Filiala Bacgu
a Societ3tii de Stiinte Istorice, Statiunea d e Cercetare si Productie Pomicol3 si Legumicol4
Bacau, a dezb3tut h plen si in cadrul celor 8 secfiuni de profil, pe parcursul a 4 zile, lucr3rile
simpozionului consacrate studiulqi experientei umane acumulate fn domeniul agrar, sub
aspect economic; tehnic, stiintific si social, studii concretizate fntr-un numar de 364 de
cornunic3ri ce au scos la lumin3 noi dovezi docurnentare care atesta bogatele cunostinte
dobsndite de-a , lungul secolelor de catre poporul rorngn in practicarea agriculturii,
argumente ce se pot constitui fntr-o valofoas3 sinteza de certa utilitate dezvolt3rii viitorare a
stiin!elor agrare din tara noastra.

In contextul organizatoric de exceplie,

deschiderea lucrarilor simpozionului a fost
facut3 de ilustrul om de stiinla si istoric al
apiculturii
medievale
din
Moldova:
Prof.dr.loan Ciuth - Presedintele Filialei
SlRAR Racau, artizanul incontestabil al
organizarii si desfasurarii celei de a XIV-a edilii
a Simpozionului de istorie si retrologie agtara
a Romtiniei, care dupa ce a adresat salutul de
"bun venit" participan!ilor, a omagiat in cuvinte
calde viala si ,opera lui Ion lonescu de la
Brad - personalitate proeminenta a stiiniei si
practicii agriculturii moderne romtinesti.

continuare, starea economico-social2 a

jude!ului Bacau in actuala etapa de tranzitie.'
In cuvantul sau de salut adresat celor
prezenli, D-nu1 ing. Eugen Popa - Directorul
general al D.G.A.A. Bacau, ne-a infalisat
aspectele esenliale ale agriculturii jude!ului
Bacau si perspectivele de viitor ale acesteia.
Despre un sfert de secol de activitate
organizata a ~storiciloragrari din Romania si
contrtbu!la lor la fundamenta!ea istoriel
agrare ca sJiin!a, s-a referit pe larg D-nu1
Dr.ing.

Din partea organelor locale si jude!ene,

participanlii
au
fost
salutali
Ue
Conf.univ.dr.lng.

Dumnltru

Bontas

Eugen-Constantin

Mewes

Presedintele Societa!tt
de lstorie
Retrologie Agrara din RomAnia.

si

,Prefectul judqului Bacau, care a expus, in ,

~n discurs fulminani asupra starii !ari3ntmii

'

i
agriculturii rombnesti din perioada
colectivizarii si post-revolu!ionare, a fost rostit
participan!ilor de Prof.univ.Dr.ing.Victor Surdu
- liderul Partidului'Democrat Agrar din RomAnia.

De asemenea, au mai linut alocqiuni pe teme

de profil, reprezentaqii: Academiei Rombne,
Academiei de Stiir?e Agricole si Silvice, Direqiei
Generale a Arhivelor Statuiui, c d si al attor'
organisme de nivel nqional al Rombniei.
Dupa aceasta sumara introducere in
atmosfera generala a lucri3riior Sirnpozionului,
descriem, in continuare, desfayrarea acti%&ii
seqiunii: Apicultra si Sericicultura, dezbatere ce
mafcheaza . "A X-a EDlTlE JUBILIAR~ (Arcus
1978 - Ba&u 1994), compartiment condus-cu
deosebita competeqa profesionaia de
octogenarul Prof.
Costache Paiu Vicepresedinte al Asocialiei Crescatorilor de
Albine din RoMnia, 'secondat de muzeograf
Atisfta Duma - secretar si lng. Dan Tilicl membru, secretarul Filialei A.C.A. Bacau.
La lucrarile secliunii a participat, in mod activ
si D n a Mihaela Serban - Director al lntitutului
International de Tehnologie si EconomieApicok?
al APlMONDlA din Bucurqi, ale carei interveqii
asupra materialelor prezentate au fost benefice
in clarificarea unor controverse ivite h cadrul
discqiilor.
Expunerea comunicarilor a debutat cu
referatele: 1/ "Sfinfllgi alblnele' si 21 "Zei daci
~i daco-roman1 {n report cu albineleu,
prezentate de Ing. Valer Lupsan viceprqedinte al Filialei SlRAR Tg. Mures,
unul dintrs veteranii activi ai seciiei apiculturil,
neobosit cercetator al izvoarelor documentare ,
a istoriografiei apicole.

0 larga audienta pentru participantii

sec!iunii apicultura a avut expunerea D-lui ing.
Eugen Zorici ,-- Secretarul General al
Asocialiei Crescatorilor de Albine din
Rombnia, privind: "Aspecte generale ale
tehnologlel 'actuale in aplcultud", ca si
solu!iile date in interverqiile facute asupra
elucidarii unor ambiguita!i ivite pe parcursul
comunicarilor prezentate.
De o apreciere unanima s-a dovedit a fi
comunicarea facuta de D- nu1 ing. Elisei
Taqa - redactor sef al Redaqiei revistei
"Rombnia apicolF, cu privire la: "Cele ma1
importante cdrfi apicole romdnegti apgrute
in sec. XiX", precum si precizarile facute
asupra unor materiale expuse ce compohau
in!elesuri diferite.

Distinsul profesor de istorie din Bacau Dr. loan Ciuta, cu perseverenta si

Comprehensivitatea ce-l caracterizeaza, ne-a
infalisat, in cuvinte pline de har d8scalesc:
"fndeletniclrl epicole in Moldova Evului
Mediu, cu privire special6 asupra Bacdului
(sec.XIV-Wln)".
D-nui ing. Dan Bucur - filiala A.C.A.
Bacau, a sus!inut cu mult aplomb - grafic cornunicarea cu privire la "Perfecfionarea
centrifugii pentru extras cqam din fagurii
de alblne', lucrare ce a stbrnit mult interes din
partea apicultorilor participanii la simpozion.
Doua materiale docurnentare de mare
interes au fost prezentate de Prof.lng. Octav
Vitcu,
de
la , Scoala Nr.
1 din
Ibanesti-Botosani,referitor'la: "Istoriculflrulul
de mfitase naturald" si "Cregterea albinelor
in fosta cepffaM a Moldovei".

De un interes deosebit s-au bucurat

comunicarile susiinute, cu lux de detalii, de
catre D-nut Prof. Costache Palu, privind: 11
'Produsele apkole in relatlile turco-romine
in Evul Mediu" (comunicare publicata in acest
.: numar a1 revistei); 21 "Noi contribufii privind
terminorogia apkoii5" si 3/ "Preocuparee
,
producitorulul eplcol pentru calltetea
produselor stupului in anumite etape seu
epoci din Evul Mediu".

Intr-un stil retrologic si-a prezenta

comunicarea secretarul filiatei A.C.A. Bacau D-nu1 ing. Dan Tilici, care a Fmpartasit
auditoriului: "fn~ulfirea
Intenslvi a femiliilor
de aibine: procedeu ce a suscitat mult
interes pe linia ext~nder!i patr'imoniulur apicol
rombnesc.
Despre "Tradifll 91 perspective in
aplcultura b6n21feak6" s-8 referii comunicarea

sus!inuta de autorul acestor relatari, lucrare ce

a infa?isat evolu!ia apiculturii romdnesti din
ultima jumatate de secol, involu!ia stuparitului
post-revolu!ionar, cat si factorii de revenire a
apicunurii la prosperjtatea pe care toti o dorim.
D-na Cornelia Popescu, de la Directia
Generala a Arhivelor Statului, a prezehtat o
eomunicare temeinic documentata: "Din
fstoria apiculturii", lucrare ce a confirmat
existeqa, in anumite epoci, a inva!amdntul.ui
apicol ca obiect de studiu in reieaua
inva!c%rndntului liceal si superior, precum si
necesitatea arondarii de terenuri agricole
pentru amplasarea de stupini.
'~redipiiale apicultuffi h judeful Nearnf",s a
intltulht comunicarea suqinuta de prof. Gheorghe
Radu, de la Filiala Arhivelor Statului din Piatra
Neamt, care a scos in wide@: posesiunile de

'

prieci din zona; darile m~nilstirqti,precum si

produqiile oQinute per stup.

, ,

* . , .,

.
.

,!I

>.

,.< .!,

j::.;

:1 . 1.'

,
:

;;;;,!
z

-.

I,. '

I;

'L,!, ;
'

?I

activitatea
produc!iei
lucrarea
la Muzeul
intitulata:

"Polenizarea plantelor cultivate, cu albine

sllbafice din famllia Megachilldae", sco!dnd

in eviden!a interdependenja dintre albina

salbatica si cea semi-domestics, melifera.
i

Tot despre polenizatori a sustinut

comunicarea si D-na Aristita Duma, d e la
Muzeul de Stiintele Naturii-Bacau, prezentata
sub titlul: "Principalele grupuri de
polenizatori din judetul Baciu", lucrare
pentru a carei documentare grafica ne-a oferit
'ca expozeu intreg materialul ce constituie
zestrea Muzeului de stiinte naturale Bacau,
obiectiv ce, la inchiderea lucrarilor secjiunii, a
fost vizitat de colectivul secliunii apicuttura al
simpozionului.
(Continuarea in numarul urmator a1 revister)

I
I P ~ N T RGALBENUS
UTEN USCAT SE RECOMANDA MASCA DE,
DE OU, MIERE SI ULEI
.I

!ir

Un subiect interesant din

cresterii
albinelor
asupra
agro-alimentare, a
constituit
prezentata de Mariana Aftenie de
de 8Biologie Umana-Ploiesti,

*Mastile cosmetice reprezinta

un
tratament activ, cu efecte imediate asupra
stimularii circulaliei in vasele sanguine: ddnd
!esuturilor aspectul d e prospe!ime, in urma
aplicarii lor se produce Q scadere a secreliei
glandelor sudoripare si sebacee, se inchid
porii; se inbeparteaza celulele moarte *i se
atenueaza' ridurile. Pentru ca sa atinge!i
scopul dorit, vom alege masca ce se
potrlveste tipului de ten, pe care o vom
Cntinde pe fa!a bine cura!ata si vom ramdne
relaxate timp de 20-30de minute, deoarece
fiecare miscare a ~ i e l iDoate
i
atenua efectul
'dorit. Ma&le caideiau
reci se aplica
folosind pensula. Pentru a mari capacitatea
de asimildre a' pielii Pnainte de aplicarea
mastilor intindem pe fafa 2-3 comprese
c8ldu!e cu infuzie de musejel sau nalba, pe
care le menlinem 10-15 minute, paqile din

I
I

'

'\

~. '
juiul ochilor se lasa libere. pleoapele
ungdndu-se cu crema hranitoare.
Dupa aplicarea mastii, p e ochi se pun
tampoane de vatti Cmbibate du ulei de
masline sau musetel pentru a preveni
intinderea pielii, inlaturarea mastii se face cu
i n tarpon de vata imbibat cu apg calda,
fara a freca. Dupa indepartarea completa a
rnastii.aplicamo compresacu apa rece.

Masti pentru ten uscat:

.I. Compozi;ie. 1 galbenus de ou, 5 g
miere de alblnej 5 g ulei. Se PrePara
amestecand galbenusul de OU CU 'mierea si
uleiul.

OANA G R O Z U T ~
(Din cotidianul "Evenimentul nitei',
sepfembrie,1994~pag. 7,

13