ANTICHITATEA $I PERIOADA PRERENASCENTISTA PRECLASICISM Generalitati: in ciuda unor similarititi de tipul surplusului de méncare - in general depinzdnd de elementele naturii - civilizatile timpurii au aparut si s-au dezvoltat izolat unele de altele, dezvoltand caracteristici diferite. Totusi, civilzatile din Orientul Milociu erau atét de apropiate, incat au inceput sa interactioneze foarte devreme, accepténd influentele clasicismului elen si totodata contribuind la formarea acestui: Caracteristica: in milenil I sil LHr., condiile climatice si prezenta réurilor ce strbteau vechiul Orient Milociu au furnizat stabiltatea necesaré dezvoltari a numeroase civilzafi Dintre acestea, cea mal influent’ si mai durabild a fost in Egipt, unde ambele maluri ale Niului erau deopotriva fertile, datorté inundatilor. Oamenii s-au stabilit acolo foarte devreme, artefactele lor au devenit tot mai sofisticate pana cand, la inceputul mileniulu Il [Hr., au ridicat structuri ce pot fi vazute gi in zilele noastre ~ fie constucfile, fie ruinele lor. Cele mai importante rémén mormintele si templele, care reflecté fundamentul ‘eocratic al vechiului Egipt. Evolutia acestor creati fumizeaza informati gi despre felul cum s-a modificat balanfa puteri, intre regi si preoti Cole mai cunoscute monumente egiptene, piramidele, au ,crescut’, de la primele astfel de constructi, la inceputul mileniului Il! LHr., pind la Marea Piramid® de la Gizeh, terminatai pe la 2500 ILHr. Aceste morminte regale simbolizau trecerea faraonului de la viala pe pamént la cea diviné. Dup& anul 2000 i.Hr. au aparut numeroase temple, cum este cel al lui Amon, de la Kamak, Construt de-a lungul a sute de ani, sub domnile suocesive ale unui intreg sir de regi, templul lui Amon este un ‘monument simbolizand mai degraba o evolutie a convingerilor, si nu un rege enume. Prin folosirea unor elemente decorative inspirate din natura (bundoara frunzele ce omneaza coloanele), dar avand si o semnificatie simbolic’, monumentele vechiulul Egipt sunt o prevestire 2 clasicismului, Dar predominanja monumentelor funerare a dus la 0 asociere — popular in secolul XIX-a acestul stil cu moartea, ale unor civiizai la fel de vechi au fost gasite in Mesopotamia, acolo unde cele doua rauri principale, Tigra si Eufrat, si afluenti lor au facut posibila aparijia a numeroase state mici care nu au atins, ins&, nivelul de unitate sau de continuitate al Egiptului, Numeroase cladiri au fost construite din céramizi arse la soare, Ins& arhitectura lor monumental, marcata prin volume uriage si ziduri masive, a inceput s& ,poarte" la exterior decorafuni sofisticate. Utterior, din secolul IV ‘LH ([a fel ca gi Egiptul,interactunile dintre aceste civiizafi si cea elend au devenit tot mai importante. INDISM Generalitati: Timp de multe mii de ani, arhitectura indiana a evoluat datorita interactiunii dintre tradifile indigene, locale, si influentele verite din exterior. Succesiunea cuiturilor a dovedit 0 abiltate remarcabila de a adopta ideile unei tradi si a le adapta pentru a satisiace nevoile alte’a. Toate acestea au avut ca rezultat 0 extraordinara diversitate ce jaloneaza bogata istorie culturala a subcontinentului Caracteristica: Asa cum este normal pentru un subcontinent foarte mare si dens poputat, aritectura din India variazéi mutt in funcie de regiune, prezenténd urme ale numeroaselor influente la care a fost supusé. Réul Indus, din Pakistanul de ast2zi, a adapostt una dintre cele mai vechi cviizafi de pe P&mént, de la mijocul mileniuiui I _Hr. pana la inceputul mileniuui I. Hr. Aci s-au dezvoltat agezéri urbane de dimensiuni mari, ale céror urme au rémas atat in zona vai rulu, ct si in a afluenfior sai. Din pacate, mérturile scrise sunt pufine si greu de descifrat. Uteror (si cu o intensitate crescuté incepand din secolul IV iHr.), athivectura indiana a dovecit o abiltate remarcebilé de a incorpora influentele straine, evoluand print-un proces de adaptare al idelor noi la obiceiuileindigene Acest luoru este deosebit de evident in constructile cu caracter religios. Hinduismul, cea mai veche dine religile indiene, a devenit, din practicd religioas’ bazata pe sacriici, una a devofuni, a venerafei. nial, aritectura construcfilor religioase deriva din obscure formule matemalice cunoscute doar de tnalfi membri ai clerului. Budismul si jainismul au aparut a reac{i impotriva acesiei teocrafi, asa c& practcie lor religioase aveau nevoie de o noua arhitecturd. Budismul a introdus venerafia congregational, care avea nevoie de alt gen de spalji decét devotjunea individualé practicaté de hinduism; de asemenee, au aparul stpa (seu lope) — altare ce adéposteau rémésitele pamanteti (cenuga) celor care atinseseré falulsuprem al budismului, iluminarea. implinirea acestor necesita de ordin practic a fumizat motivatia pentru a accepla influeniele venite din Persia sau chiar pe cele elene, ajunse in India prin Alexandru cel Mare, in secolul IV ZHr. Din secolul Xil dHr., aceasté caracteristicé a evolufei arhitecturl indiene s-a manifestat pregnant. Pe lang’ .prevederle’istamice privitoare la reprezentérie natuti, care au un efect profund asupra decorafiuilor, tendinta de integrare 2 practiclor religioase in tradita arhitecturala a continuat s& se manifeste. in noua sa capitala, Fatehpur Sikri (1569-1580), ‘mpératul Akbar a reusit s4 combine decoratiunileisiamismulu, ale budismulu, ale hinduismului, ba si pe cele gotice, into unitate simbolica. Nepotul su, sahul Jehan, 2 construit Taj Mahalul ~ monument care insumeaza caracteristici ale arhitecturi indione siistamice. PROTOCLASICISM Generalitati: Privté inijal ca 0 civilizaije misterioasd, inchisd, fara legaturi cu culturle invencinate, cultura minoic& este consideraia acum, pe baza unor dovezi covarrsitoare, precursoarea clasicismului elen. Arhitectura minoica din insula Creta, dar si cea miceniana, din Grecia peninsular8, chiar dac& diferte, au evoluat impreun&, unite find de o mitologie gi de o limb comun’. Caracteristica: in anii 1950, Micheel Ventrs a descoperit cd inscripfile gasite pe numeroase tablete in palatul din Knossos, Creta, erau scrise intr-un dialect timpuriu din Grecia anticd. Acest lucru a deschis calea cétre noi interpreta ele dfertelor cultur est-mediteraneene anterioare clasicismului elen, dovedindu-se cd aceste culturi au si fost radacinile sale, De menfionat sunt Knossos si Micene, al caror apogeu a fost mijfocul mileniului 1! Hr. Unele aspecte ale istorii si civiizatei lor au supravielut in liada si in Odiseea lui Homer. Relafia dintre construchi si decoraf, precum si scopul acestor clair protoclasice diferd prin mai multe aspecte de cele ale construcilorclasicismului elen. Principalele vestigi sunt complexele rezidentiale (alatele),citadele fortticate care au evoluat pe parcursul a lungi perioade de timp. Induntrul lor gasim spati distincte, inchise sau deschise, accentul find pus mai mult pe interior decét pe aspectul exterior, ca in cazul cladirlor aparfinénd clesicismului elen, Planurile constructitor satisfac mai degraba nevoi de ordin practic decat s& umeze tipare geometrice abstracte. Construcfile sunt, in. general, acoperite cu o simpld tencuial, iar cea mai intdnité forma de decoraliune este pictura inteioar, Totusi, in afard de indicile referitoare la folosinfa dati camerelor respective, decorafunile au prea puting legaturé cu arhitectura sau cu constructia in sine — cu exceptia Porfi Leilor, din Micene. Aci, o uriagd piatra sculptaté Infatisdind doi lei este agezata deasupra intra, reper simbiiic ce da, poate, 0 semnificafe rituala sau misticd unui element important al cladii, cum este intrarea. Chiar dacé ‘intro forma bruta, aceestii Poarlé a Leiior vesteste echilibrul dintre constructe, decorafiune i functionaltate intanit in clasicism, CLASICISM ELEN Generalitati: Pomind de la realizérile civilizatjei grecesti, clasicismul elen a atins un nivel inalt de rafinament al expresiei athitectonice. Cel mai important poate fi considerat modul in care acest curent a imbinat fenomenele objinute, cum ar fi gravitala, cu deschideri ale unor scene din mitologie - asociore ce a consolidatideea ca sistemul de credinfe si convingeri al societii era ancorat in realitat. Caracteristica: Desi existau construct mai mari gi realizéri mai impresionante arhitectural atunci cand a fost ridicat Parthenonul, la millocul secolului VL.Hr., nici una nu a avut puterea simbolic, intelectual gi culturalé a acestuia. Clasicismul elen a captivat aproape toate generafile care au urmat, inaugurénd 0 traditle ce a durat circa 2 500 de ani. Parthenonul demonstreaza ca dimensiunile si inovatia tehnica, desi importante, nu sunt suficiente pentru a conferi un statut de exceptie Unel opere artitecturale, si cA pentru a obtine un astfe! de statut o constructe trebuie s& interactioneze cu intelectul si cu cemofile omului Cia arhitecturil grecesti sunt cele tre ordine - dori, ion si corintc. Originile evestora se pierd in ceata mitologie, insa constructile se bazeaz’ pe regull precise privitoare la proporti si omamentare - ceea ce inseamna c& pot furniza informati privitoare [a traditile culturale, fiind si subiect de discipind intelectuala. Existé mai multe amanunte ce demonstreazé aceasta caracteristcd ~ de exemplu, la mjjoc coloanele sunt ugor umflate inspre exterior, ca si cum ar fi strivte pe m&sura ce se inalfé din baz, inainte de a se ascuti cétre varf, exprimand astil functia de sustinere. In mitologie,doricul repe2zint& un barbat, in timp ce ionicul reprezinta o femele maturd, iar cornticul -o tinaré fecioard. $i iat cum regulle de constructe (si tradifile) transforma un finomen simplu cum este gravialia Int-o descriere a condifjei umane, Chiar daca elementele definitori ale celor trei ordine suni diferite, exista un echilibru intre realitate sii iluzie care le este comun tuturor, De exemplu, friza dorica de la Parthenoni este presdrata cu triglife si metope primele sunt reprezentari stiizate ale capetelor unor bame si fac referire la constructja original, din lemn, iar cele din urma sunt placi soulptate sau pictate cu reprezentari ale unor scene din mitologie. CONFUCIANISM, Generalitif: Arhitectura este una dintre caracterstcle care alu unificat cultura Chinei, prezentind prea putine varafi in ciuda distantelor mari si dilerenjelor de clima si relief - stabiftate datoraté in mare parte accentului pus de confucianism asupra ordinii morale gi social. Caracteristica: Filozofia confucianista pretuieste ordinea si ierarhia mai mult decat orice, jar influenta foarte puternicda pe care a exerctat-o asupra culturi chineze, de-a lungul a mai multe mileni, a contibuit la menjinerea unei omogenita remarcabile pe un tertoru foarte vast si bine populat. Efectele pe care confucianismul, ca filozofe, le-a avut asupra arhitecturi sunt evidentjate de continuitatea constructilor din diferite epoci, reflectind sistemul aproape neschimbat de valori si convingsvi, precum i de felul in care forma clidirlr si planticarea urbanisticé exprima cosmologia confucianist’, Fiecare unct cardinal are o semnificate mitica, ce contribu la stabilrea functilor acestora in raport cu celelalte si constituie baza de plecare pentru feng shui lerarhia si cosmologia confucianiste sunt unitare in credina c& impératul e ful cerurlor si trebuie s& fie ascultat fara crdenire, Astfel, confucianismul d& 0 mare importanta templelor, paiatelor si, mai ales, structurlor care simbolizeaz’ legatura dintre cer si pamant. De la simple (lad individuale pana la orage intregi, este evident c& toate se supun acelorasi principii de baz privind regularitatea si ordinea. in afera oraselor, in peisajul afat de variat si relieful adesea accidental, podurile construite peste numeroasele réuri sunt dovada existenfei unei comunicéri inte diferitele prj ale imperiului. Acoperigul este cel mai important element in athitectura chineza, adesea find extrem de elaborat si cu stresini impresionante, intoarse in sus si bogat omamentate. Cum prima era construtéi comiga, aceasta determina pozitionarea coloanelor. Cel mai folosit material de construcfe era lemnul, la care se adéugau cdrémizile, pldcile de ceramica gi - acolo unde se gasea, iar distanta fécea posibila aprovizionarea — piatra. In secolul XVIll, c&nd calatorii europeni au inceput s& viiteze regulat China, combinafja dintreclédirle alat de exotice si peisajele dramatice 4 devenit’o importanté sursé de inspirafe pintru noi idei de ordin estetc. Stabilitatea sociala si politic a permis Chinei s& ,absoarba’ influentele din exterior, dintre care budismul a fost cea mai impote.nta. In plus, schimburile comerciale - si mai ales comertul cu m&tase — au permis Chinel contactul timpuriu cu Europa. Orice nu putea fi ,absorbit" era considerat barbar; aceasta dorint’ de a tine barbari departe a dus la apariia celel mai mari construcfi chinezesti ~ Marele Zid, lung de 2 260 km, construit in etape succesive incepand cu anul 214 I.Hr. pentru a protgjafrontiera de nord a Chine. CLASICISM ROMAN Generalitifi: Romani aveau sacina de a administra un imperiu vast, aga cé, desi aveau multe in comun cu greci, societatea lor, in mod inevitabil, a devenit mai complexé si a avut nevoie de o mai mare varietale de construct, in diferite locafi, ‘ndeplinind mai multe func Caracteristica: Exceptnd folosirea acelorasi ordine ionic, doric si corintic erhitectura romana esle foarte diferité de acea agreacd, In timp ce orasele grecilor erau adesea stablte avandu-se in vedere un potential simbolic, cele ale romanilor derivau din asezarea unei tabere militare. In ce priveste consiructia si omamentele, cele doud athitecturi diferd si mal mult Avhitectura romana a introdus bolta ca element de constructie, si ulterior domul, ceea ce a facut posibil aparitia a noi tpuri gi dimensiuni de spafi. Acest cru a deschis calea catre clédiri cu combinatii complexe de spati, cum sunt termele lui Caracalla sivila lui Hadrian,‘Aitectura roman combina caractetistcile ordinelor cu 0 dezinvoltu ce Lar fi socat pe greci, zquduind din temeli \iziunea lor static8. De exemplu, pianul Colosseumulu, structura vast& pe care grecti nu ar fi putut-o géndiniciodat, esle un oval ale c&rui rénduri de locuri sunt construite, fiecare, conform unui ordin — de la dotic la ionic si apoi la corintic, cu addugarea celui deal patrulea, aga-numitul ordin compus. Primele trel randuri de jos combing jumetjle de coloana cu arcadele. Ca enfitate administrativa mai complexd, mai durabila si acoperind o arie mai mare decét orasele-stat ale Grecii, Imperiul Roman a avut nevoie de mai multe tipuri de olidiri si a avut de infruntat provocari ingineresti majore — cum ar fi construirea drumurilor si transportul apei. In plus, cladirile care trebuiau s4 marcheze diferite evenimente gi ritualuri -precum arcul de triumf, pentru celebrarea victorilor imperiului— trebuiau gi ele sa fe create, gandite. Pe sour, arhitectura imperiului a pierdut relatia strénsé, bine pus la punct, dintre natura, societate si mitologie la care clasicismul elen a tinut att de mult, ins8, in formele si manitestarile sale libere, a demonstrat cat de usor se poate adapta clasicismul la scopuri si cerinfe dferite, ale unor societafi variate. ARHITECTURA PRECOLUMBIANA. Generalitati: America precolumbiana adépostea mai multe civiizafji pe care cuceritori europeni le-au distrus, ins urmele lor au rémas pana azi. De-a lungul secolului trecut, prin interesul tot mai mare fal& de velorile lor culturale, leolalté cu descoperirie arheologice, aceste civiizati au execitat 0 anumité influenta asupra arhitecturi de azi (déscoperi erheologice, interesul fata de valorileculturale) Cuvinte-cheie: monumentalitate; ritual; sacrificiu; cosmologie Caracterisiica: Pe continenlul american s-au dezvoltat mail multe tradi arhitecturale inainte ca europenil s& jung’ acolo, putin dupa anul 1500. in America Central, civlizatia maya a evoluat de la cultura olmecs, timpurie, si sa Kisat amprenta in rnumeroasele temple piramidale construite in trepte, adesea asezale in locuri care le subliniau putemic caracterul monumental. Aztecii au dezvoltat formele arhitecturale mayage, adaplandu-le tn primul rand noiloiritualuri religioase, foarte sangeroase. Piatra, flosité la loate constructile importante, era sofisticat lucrata, Ins& limitat& ca utlizare — de exemplu, arcadele erau necunoscute la acea vreme (s-a dezvoltat ins tehnica folosirii consolelor), in schimb, sculplurile si basoreliefurile erau de 0 bogatie so complexitate uluitoare. Mai la sud, in actualul Penu, civizatia inca inflorea in mileniul anterior cucerii spaniole din 1832. Ea s-a dezvoltat ana la nivelul unui imperiu, putemic centralizet, cu 0 ordine sociala foarte rigida. Cele mai importante monumente artitecturale reflect’ credinfa lor in legétura stransa dintre Inca (imp&rat) si zoul Soare. Orientarea constructor astfel ncat 84 reflecte soarele in anumite momente ale zilei, pentru a marca anumite itualur importante, este una din princpalele caracteristci ale arhitectull incase. Pe fasia ingusta de paméint dintre Oceanul Pacific gi Anzi, cérémizile arse la soare erau cel mai comun material de constructe, in timp ce in munfi piatra se gaseste din abundenta. ingineria era si ea o parte important a arhitecturi incase, in sarcina acestela cézand indeobste construirea drumurilor care facea posiblé administrarea unui imperiu vast, precum gi deschiderea unor terase in coastele munfilor, pentru a profita de ct mai mult teren cultivabil Ing.enii pueblo au dezvoltat o arhitecturd mult mai simpla In caea oe este acum sud vestul SUA. Chiar daca foloseau mult c&ramizile de chirpici, care se distrugeau cu timpul, vastul complex de locuinte de la Pueblo Bonito, Mexic (cea 900- 1200) este constrult din piatra. ‘SHINTOISM Generalitifi: Shinto, veche credin{& japonez& care promoveazi venerarea stramosilor si a naturi, Credinf& care are o puternicd influené asupra culturi japoneze, constituind un mediu indigen, familiar, in care s& fie “absorbte” influentele straine, Caracteristica: Japonia ia foarte in serios echiibrul dintre natura si cultura, care sta la baza arhitecturi. Topografia naturala creeazii peisaje dramatice, iar puternica tendinta de izolare — orice infiuenle exterioare au fost oprite intre secolele XVII si XIX - a dus la dezvoltarea independenta a conceptelor arhitectonice, odatd ce au fost introduse.Vechiul sistem de credinte Shinto a modelat practcile de venerare a naturi gia strimosilor fara sa creeze o identitale arhitecturala anume. Patrunderea budismului, din China, in secolul VI a adus atat un avant al construcfilor,c&t si un mod de a construi care explicé similaitjle dinre arhitectura japoneza gi cea chinez. Dar aga cum budismul nu a ecfipsat niciodata shintoismul, tot astfel arhitectura japoneza, chiar daca a adoptat structura de lemn, tipc chinezeasca, precum si importanta covarsitoare a acoperigulu, a inceput sa se dezvolte independent, formandu-si propriul caracter. Arta decorativa a atins un ‘nalt nivel de rafinament, in timp ce compozifa arhitecturala a inceput s& dezvolte efectele simetriel si ale asimetrel, precum si posibiltatea de a stabili un echiibru grafjos, subtl, intre ele. Tipurile de cladii construite au inceput sé se diversiice, in funciie de nevoile specifice ale ritualurilor japoneze, cum ar fi ceremonia ceaiulu ‘Assste atribute au generat in arhitectura japonez’ un simt al compozifiei extrem de sofistcat. Dimensiunea gi locul fiecdrui element sunt bine stabil, intro relatie complexa cu celelate elemente, mai degraba decat cu vreun simf abstract al simeiiei sau geometriei. In acest fel, natura gi ieiarhia sociala par a fuziona, implicénd faptul c aceasta din uma este un produs al cele dintai CRESTINISMUL CRESTIN Generalitit: Crestinismul exista deja de trei sute de ani cand romani |-au adoptat ca religi oficiala - eveniment ce a avut un impact important asupra arhitecturi imperiuiui gi asupra modului in care erau gandite oragele, in secolele in care au fost interzse, religia si practice orestine s-au consolidat,insa locurile de intélire ele credinciosilor au trebuit sa ramana secrete — impli, arhitectura a rémas si ea modest’. Arhitectura clasic& era monumentald, insa a evoluat din credinfele pagéne. Provocarea era dezvoltarea unei arhtecturi care sa fe atét monumentald, cat si cresting Caracteristica: Ca precursoare ale biseriilor, templele erau nepotrivite; e drept Insa c& structurile uriase, acoperite cu domuri, ale Romei au jucat si ele un rol in dezvottarea ulteioara a arhitecturireligioasé otcidentalé. Spall interior era suficient de incdpator pentru un mare numar de oameni, geometria circulard putea f infeleasé si interpretatd ca o referie la Unitetea si perfeofiunea lui Dumnezeu; in plus, efectele de lumina obtinute prin constructie (vezi ,ochiu"” de lumina din varful domului Pantheonului) dadeau un aer de mister, avéind 0 oarecare afnitate cu spatile sepulcrale cu care cresinii erau familiarizaj. De la inceputul secolului VI, la constructile reigioase de mari dimensiuni, cum erau bisericle sf.Sofia din Consiantinopole (noua Roma ,crestina’) si San Vitale din Ravenna, gasim detali clasiite folosite in forme noi, inovatoare, spajul generos permitand decorarea in esrenso cu mozaicuri avand subiecte religioase. Un alt pas a fost facut cénd crestinismul s-a scindatirevocabil in ortodoxie si catolcism. Spalile acoperite cu domuri biserica sf.Vasile din Moscova, cu muttiplele sale minarete) erau potrivte practcilorlturgice si mistce ale ortodoxiel;traditia Practicilor catolice era diferité insd, subliniind rolul preofior de mediatori Intre Ceruri si Pamant, intre Dumnezeu si oameni Planul longitudinal, cu nava ducénd de la intrarea principala, la vest, pénd la altar, la est, era mai potrivit. Pe la 1100, pe intinsul Europei se gaseau numeroase biserici de acest tip, singurele urme ,romane' find arcadele rotunde $i detalile casiciste ISLAMISM Generalitati: Arhitectura istamica are ca element de baz moscheea, care, fafa de bisericd,.nu.e o reprezentare a divinului, ci © ,unealté” care sai facliteze indatoririle religioase, E mai mult decat un loc de rugaciune — e si un punct de intalnire unde se pot schimba idei, incorporaind astfel practicile religioase in experienta zilnic’, Caracteristica: \slamul s-a dezvoltal foarte repede plecénd de la epicentrul din Peninsula Araba, in mij.sec. VIl, c&tre Orientul Mijociu, Aftica de Nord si Europa Occidental, prin Peninsula Iberic8, Cole mai importante monumente athitectonice pot fi gisite in Spania si India, atat de departe una de alta. Claritatea mesajulu islamic i- faciltat réspéndirea, aceste venind astfel in contact cu multe alte culturi. Moschelle combina ca utiitate actviij c&rora in Occident le sunt dedicate cladiri separate. Desi organizarea lor generalé cauté s& echiibreze diferitele parti componente conform unui abstract concept de perfectiune, moscheile tind sé urmeze linia clard, simpla a doctrine’ islamice, cu doar cateva oblgativtaf constructive in afara cerintei ca oredinciosi sa fie cu fafa spre Mecca atunci cdnd se roaga si @ nigei din care imamul conduce rugéciunea. Totusi interzicerea reproducerior din naturd a dus la stiizarea decoraliunilor, acest lucru oferind oportunitatea dezvoltari unor modele geometrice deosebite,pine de inventivtate. Astiel, specificul moschellor istamice vine din repetarea elementelor de tipul coloanelor, mai sérac sau mai bogat decorate, alaturate minaretelor si domurilor preluate din alte culturi. Dimensiunile moscheilor variazé enorm, ajungéndu-se pana la construcfi complexe care cuprind coli si posibltati de cazare pentru c&latori - conform rolului autoasumat pentru schimburi comerciale sau de idei INDO-KHMERISM Generalitafi: Religie indiene — hinduismul si budismul au fost sursa de inspirafje penru tradi arhitecturale importante ce s-au raspéndit pe cuprinsul intregii Asii de Sud-Est. Bogatele texte reigioase si numeroase zeitdii se regaseau tn decoratjunile generoase ale cladilor, ale céror pozijonare si masivitate sunt legate de cosmologia indiana, Caracteristica: Emanand din india secolului Il Hr. induismul si budismul si-au luat cu ele si arhitectura, in cdltoria lor pe intinsul Asiei de Sud-Est. Interactiondnd adesea cu culturileindigene, cele dou’ religii au dat nastere unor traditi arhitecturale distincte si totusiinrudite. Una dintre cele mai importante este cea a khmerior, in actuala Cambodgie. Aproape pierdute in Junglé, constructile civilizatiei khmere, nedescoperite pana in ura cu circa o suta de ani, sunt cu adevdrat uluitoare, forma lor gi felul in care sunt pozifonate contibuind la cuttura Vizuala, in secolul IX d.Hr., mai muite state khmere s-au reunit sub conducerea unui singur rege. in urmatoarele gase sute de ani au fost construite numeroase colonii in zona Angkor, pe 0 suprafata de circa 300 km. Aici se gaseste gi templul de la Angkor Wat, riicat in secolul XIl - este una dintre pufinele zone care nu au fost inghifte de junglé inte secolul XVI gi secolul XX, ‘Athitectura a devenit cea mei importanta forma de art tn cultura Khmer& deoarece era singura posibiltale de a adéuga un sens simbolic acestor structuriuriage. Cum controlul asupra aprovizionarii cu ap a coniribuit la centralizarea puteri,prinre monumentele din Angkor se gsesc si céteva uriage rezervoare de apa, flecare cu propriul templu - adesea o insulé inoonjuraté de apa, ceea ce dédea o semnifcale religioasd evidentului scop practic. Arhitectura khmera avea o dimensiune cosmic. Fiecare claire era un microcosmos simbolic - efect obtinut print-o atenta compozife si decorare, evocénd miturle khmere ale creajel. Sanctuarul central de la Angkor Wat porneste de la 0 platforma inconjurata de plinte concentrice, aga cum muntele cosmic Meru se inaita din inima continentului central, care la randul sau era inconjurat de gase continente si sapte oceane, totulinconjurat de un zid de piatra, Fiecare pare a constructici ~ fie mare, fie 0 caracteristicd decorativa de mici dimensiuni -are o funciie gio localizare bine definite, efectul decorafunilor find de consolidare gi elaborare, prin reprezentare naturalist, a mesajului si statutului mitologic. GOTIC SCOLASTIC Generalitat: Fara a se opune arhitecturi clasice,arhitectura goticd se inspira din ganditori ai epoci clasice - cum sunt Platon si Aristotel-, iar proportile folosite au afinitét} cu cele ale cladirlor din pericada clasicd, Diferenfele sunt pregnante in ce priveste relata arhitectunigotice cu teologia crestind, Caracteristica: Catedralele gotice erau concepute ca ilustrari ale raiului, si chiar daca arhitectura crest timpurie a incercat acelagi lucru, indeménarea tehniod si gandirea noua a Evului Mediu au dat arhitecturi gotice ensiuni. Arcadele ascutite $i boltele, preluate din arhitecturaislamica si apoi dezvoltate, au schimbat fundamental rlaja dintre siructurd, aspect si funcje. Un perete putea deveni o retea find de fire de piatrd, prin care lumina se strecura cu usurint@, mai degraba decat o suprafata sold. Fiecare parte a unei struoturi pare a avea o functie specifica. Perefi nu mai constiuie o “invitatie” pentru decorajuni pitate ori sculptate in basorelief, forma elementelor de pialré find cea care da expresie. Aceste inovatii de ordin tehnic erau in pas cu convingerile religioase medievale. Reiul se bucura de o perfecjiune imposibl de pe pamént, ins puritatea matematici si prezenta luminii puleau sa aducd ceva din frumusélea divin. Cu lumina strecurandu-se in catedrale prin vitrali din ce in ce mai elaborate, cu dimensiunile dfertelor nervuri de piatré si cu relatia dintre ele, guvernat de proporfii matematice stricte, arhitectura acestel perioade a putut aduce pe pamant un strop din frumusetea si perfectiunea cerurior. Avtitectura goticd s-a aflat intro rela strans3, profund3, cu curentul scolastic - modul dominant de abordare, la acea vreme, a teologiei $i filozofiel. Unul dintre scopurile sale era de a explica legatura dintre perfectiunea raiului si p2méntul cel pln de defecte, ceea ce a generat apariia si dezvoltarea a numeroase moduri de interpretare, din oe in ce mai sofisicate,a tot cea ce ne tnconjoara, Arhitectura, cu. r&dcini tn realitate, ins’ pardnd c& se afla in contact gi cu divinitatea, era modaltate» esentiala de conectare a experien{elorreligioase cu viala de zi cu zi. GOTIC COMERCIAL Generalitti: Comertulintemnalional a contrbuit la raspandirea idellor in Europa, Desi nu a avut ca rezultat un stl arhitectural unitar, bogatja pe care comertul a creato a stimulat apariia erhitecturi seculare care, in punciul sau culminant, arivalzat in spectaculozitate cu marile catedrele. Caracteristica: In perioada de sfargit a Evului Mediu, comertul intemafional a crescut int-o asemenea masura incét a permis dezvoltarea unei impresionante retelei de contacte si schimburi in Europa - refea care, dupa Biserica Romano- Catolica, era a doua fort unificatoare inte culturilediferitelor state, Acolo unde Biserica avea nevoie de catedrale, manastir sau soali prin intermediul cdrora sa igi proclame mesajele, comerful se altura acestora cu asocifi ale breslagilor, cu primeri $i, dupa un timp, cu locuinfe pine de opulenta in care ii etalau bogatile, Initial, arhitectura civilé si cea comerciala din Evul Mediu erau mai apropiate de caracterul autohton al fecdrei regitni ecét de stiul goic international al marilor catedrale. In orage prospere precum Lavenham, din Suffolk, Anglia, pot fi intalnite humeroase case construite din paiant’, pe structura de lemn, care nu se deosebesc de fermele din apropiere decat prin ornamentarea elaborata, si nu prin vreun element de conceptie. Insa in centrele comertului intemational, cum era cazul Flandriei, $l Venetiei si al oragelor hanseatice din nordul Europei, s-au dezvoltat stiluriarhitecturale ce le-au depsit cu mult pe cele locale, autohtone. Gigantica ciidire a comerciantilor de textile din Ypres, Belgia, d@ un indiciu asupra nivetulu la care ajunsese comertul cu lana, dupa ce traversase toaté Europa de Vest, in timp ce oragul Lubeck, in Germania, era dovada nu doar a bogatiei, ci si a independentei oraselor cu un comert activ, infloritor, fata de autoritatea regala Toate acestea au atins apogeul in Venefia, care si-a creat propria ordine social gi a cael culturé era mai apropiat de parteneri bizantini decdt de vecinii din Europa occidental8. Oligarhia comerciala venetian a adoplat, pentru palatele In care isi destésura activitatea, un stil bogat si elaborat omamentat.RENASTEREA INVENTIONALISM etarea si experimentarea au fost, in perioada timpurie a Renasteri, la fel de importante ca gi ‘nvaféturile epocii clasice. Acest spirit inventiv a contribuit la modificarea felului in care erau privite pus pe cladile, de la tehnicle de construct ta funcfionaltate si la infelesurile simbolice pe care le puteau avea, Inventionismul, in arhitecturd, a insemnat la fel de mult ca si aparitia perspective! in pictur Caracteristica:La inceputul secolului XV, Florenta era suficient de bogata cat sd incerce ceea oe pan nu demult {usese imposibil. Un simbol al acestei indrazneli, emblem a intregii Renaster florentine, este cupola construita de Filippo Brunelleschi deasupra catedralei oragulu. inceputa tn 1296 tn sti gotic, catedrala a ajuns, in 1418, sé pund probleme mari constructorior, datorité punctului urias de joncfiune (cea 40 metr) dintte nava principala si cele laterale. Brunelleschi, care aparfinea bresieibjutierior, studise in amnuntime arhitectura vechiului Imperiu Roman, Pentru a duce la bun sfarsit demersul su arhitectonic, el a trebuit ca, plecdnd de la baza golicd, sd foloseasoé {ehnic|ingenioase de constructe pentru a termina ceea ce avea s& devind, in 1436, cel mai mare dom al Europei. Multe dintre solute alese de Brunelleschi au fost subiect de controverse, insa suecesul su a aratat o& noile melode de constructe, chiar daca empirice, pot produce rezultate care pan8 atunci ar fi pirutimposibil Brunelleschi a aplcat dsciplia clasicismului ta problemele cu care s-a confruntal, experimentand ingenios. Ospedale degli Innocenti, construit intre 1419-1424, denotd o si mai mate apropiere de standardele clasicismului Gecat Loggia dei Lanzi, de exemplu, construité de el in tnerel, in timp ce San Lorenzo si Santo Spinto adapteaz’ Clasicismul la planul traditional al unei bisericigotice. Prieteni lui Brunelleschi, Masaccio si Donatello, au redefinit pictura si sculptura, iar discipolul su Michelozzo di Barfolommeo (cunoscut drept Michelozzi Michelozzo) a creat Precedentul palatslorrenascentiste in Palazzo Medici (1444-1460), introducand nofiuni precum ordine si simetie in Cel mai important tip de construcfe renascentist, palatul. Tracitia experimenté si a cercetéri stintfice a continuat in Renastere, impreuna cu interesul pentru Invatéture clasicismulu, culminand cu cercetarie lui Leonardo da Vinei in domenit precum zborul sau eorpul omenesc. Cametele sale de notie contin unele dintre cele mai timpurii studii asupra a osea ce avea $4 devin’ emblema perioadei renascentiste; planurile unei biserci. UMANISM Goneralititi Avand ca model numeroasele vestgi romane, detalile si formele clasice nu au dispérut niciodata complet din aritectura italiana, ins& aocentul pus in Renaslere pe invatiturle casice a stulat o atenfe aproape aheologcd, fata de acuratefe. Umanisti imbinau acest interes cu génirea neoplatoicd, favorable formelor si Proporilr matematice, Asti, arhitectura a devenito discipina intelectual, pe langé dimensiunea sa pracica Caracteristica: Ganditea neoplatonica si structure protoctasice coexistau de ceva vreme tnainte ca Leon Batista Albert sé le reuneascd, atin studile si tratatele sale, cét sin clade pe care le-a proiectat si construt. Afrmandu. Si astfl afin cu lumea veche, Albert ardta c& apreciaz8, mai presus de toate, viutea civic, ir aritectura ota modeatea prin care afima acest lucru, Aste, constugfile sale trebuiau s& fieprecise, Ingite gi, prin ordinea Matematica precisé deriva dn géncirea neoplatoncd, ate s& exprimeidei sofstcate despre camen, socitale $1 ‘elatile cu divinitatea. Albert 2 folost ordnele arhitectonioe clasice pentru a stabil erarit: arcada trumfala defines inrarea into biseria, in timp ce elementeledfentelor ordine marcau nu numa o olidire important, cis perl acesteia, fiecare cu statutul su Florentn rin nastere, Albert sia pettecut o mare parte din vai fa curtea papel, iar idle sale s-au aspandt in numeroase orase din nordul Italie. Frederigo Montefeio si-a stablt curtea la Urbino, unul dinte cele mal importante centre umaniste ale secolulul XV, si La angajat pe Piero della Francesca pentru af pictor de carte, Sub Batronaul ui Montefeltro a apérutPalatul ducal, cu curtea bine proporjonata a lui Luciano Laurana si cu colectia sa de arta. Nascut in Urbino in 1444, Donato Bramante a crescut into atmosford umanista, Cladile lui din Milano si Roma, acolo unde a inceput s& reconstuiasc’ San Pietro si a tomminatsolendidul Tempiett, dovedose o sitet rafinata a Invatturlorclasicismului gi gandiriineoplatonice. IDEALISM Generalitii:Aritecii Renasterit au céutat s& creeze perfeciunea sintetizénd forma fzicd $i ideile abstracte, Acest lucru era dest de dll acolo unde nu aveau contol total asupra geografe locului ales pentru constuci, si aprozi.e imposibil atunci cénd trebuiau s& vind cu adaugiri la 0 construct existent — mai ales daca era una parinand stlului gotc, pe care arhiteci Renasteri 1 considerau barbar. Foarte putnidintre acestiarhiteci au avut Posibiltatea de a-si vedea visul implinit prin realizarea ,orasului ideal’.Caracteristica: Antonio Filarete a facut propunerea de a construi un oras ideal cu numele de Sforzinda (nume inspirat de patronul su, Sforza, duce de Milano). in acest oras ideal, Filarete proiectase un turn numit al viciului si al virtui’, care ar fi trebuit s4 adposteasca un bordel la parter si un observalor astronomic in vart Sforzinda, care urma s& fie primul oras al Renasterii construit conform unui plan simettic, a servit drept preces‘ent pentru numerosi adepii. Unul dintre acest ,urmasi' a fost Pienza - aga cum a redenumit papa Plus al I- lea localtatea in care se nascuse, in sudul Toscanei. Proiectat de Bernardo Rosseliino, colaboratorul lui Leon Batista Alberti, Pienza inseamna de fant dou palate, construe pentru familia papei si pentru episcop, ce flancheaza catedrala, inconjurénd o piata simetric’; a patra laturd o constituie primaria, Astfel se sugereaza un echilibru intre aspeciele relgioase, civice si particulare ale viel, intr-o ilustrare idealizaté a structurii sociale, Cardinal erau tncurajati s& tsi construiasc proprile palate de-a lungul strazi principale, desi topografia naturalé a locului avea cdteva curbe care ,stricau" perfecfiunea imaginii. Moartea lui Pius, in 1464, a fost o provocare mult mai serioasé pentru idealurile Pienzei, Cardinali s-au intors la Roma, laséndu-si palatele neterminate Desi orasele ideale erau o prezenté comuna in tratatele de specialitate din Renastere, pufine au ajuns macar Sa fie incepute. Pentru marea majoritate a arhiteotior, idealismul era ‘intruchipat de cladirle individuale a cSror Construcfie avea la baz’ formele ,ideale" sau platonioe despre care se credea cA se af intro relalie special cu divinitatea - find astfel potrivte pentru bisericile cu altarul agezet in centru. Acest lucru era in confict cu practcle liturgice, care presupuneau o nava lunga In care oredinciosii s& poata sta cu fata la altar, fird ins& a-| atinge. Tensiunile dintre adepti bisericior cu plan longitudinal si cei ai bisericilor cu plan central au ridicat nenumérate dileme, lueru demonstrat, de exemplu, si de evolutia baziicii San Pietro, din Roma, de la planul lui Bramante, care reveuse pozitionarea centrald a altarului, la solutia de compormis ce poate fi vizuté acum, MANIERISM Generalitati: La jumatatea secolului XVI devenise limpede c& nu era intotdeauna posibil s& se tind cont strict de preceptele Renasteri gi c& variaflie erau necesare pentru a face fata cerintelor practice, Manierismul e stilul rezultat din acest compromis, arhitectiinjelegand c& trebuie s& adapteze regullle clasicismului, in forma si detaliu, din motive Pragmatice si pentru anumite efecte vizuele. Astfel, el a reorientat arhitectura casta, intelectuald, auster’ a umanismului citre cea cu efect scenic si raspuns emotional. Caracteristica: Cand Michelangelo a devenit aritectul bazilcli San Pietro din Roma, in 1547 (y.iustafia de la pag 42), clartatea viziunii avute inital de Bramiante se pierduse datorité numeroaselor reluarl ale lucrzrilor de ridicare a biserici, nici una dusai la bun sfarsit. Michelangelo a adugat 0 a doua pata la 45 de grade fat de planul li Bramante, creand 0 compozilie dinamica ce a permis sa incorporeze elementele dezorganizate si s construiasca Contrafor!suficient de mari pentru a face fafa uriasei greutati a tamburului si a domului. in tambur (clindrul pe care sté domu)), el @ asezat ferestre dreptunghiulare cu latura lunga la orizontala, pundind deasupra lor o ,scoicd" de Zidére si un antablament - un exemplu al precticii manieriste de imbinare a doua elemente compozionale Manierismul a fost perceput in numeroase felur. Giulio Romano, discipol al lui Rafael, a lucrat,incepand cu anul 1520, pentru familia Gonzaga din Mantova. Romano a introdus cteva abateri de la canoanele clasicismului tn capotopera sa, Palazzo del Te: rtmuri aiterante, pilast finisafi tnti-un sti mai rustic si arcade cu fronton Extraordinara clédire denota 0 abordare relaxata a tradifiior clasicismului, att Iiterare, cat si athtectonice, si Culmineaza cu un interior care, chiar dacé nu are nici un omament ce tine de arhitecturd, este acopert cu pictur magnifice avand subiecte legate de epoca clasicd. in mod similar, Andrea Palladio - care este posibil s4 i lucrat cu Giullo Romano - a extns tredijiaastfe!incdt s& poata Tncorpora elemente considerate anterior ca incompatible, 'n pianul facut de Baldassare Peruzzi pentru Palazzo Massimo, din Roma, intalnim un alt element-cheie: iluzia optica. Confruntat cu o topografie neregulaté pe care s8 construiasca un palat dublu, pentru doi frali, Peruzzi a Curbat falada ast! incat sa urmeze fnia stazi, in spate, el a proiecta o até serie de elemente care s& genereze iuzi optice, consolidate de o schema decorativa, inaugurénd un princpiu care avea sé ating’ apogeul In epoca baroca, un secol si ceva mai tarziu PIETISM La jumatatea secolului XVI, Biserica Romano-Catolica, confruntandu.se cu dubla provocare a pierderi autortati in nordul Europei, in urma Reformei, si a dorinfei de a incorpora colonile spaniole si portugheze in sfera sa de influen{a, a insituit o serie de masuri cunoscute drept Contrareforma. Pietismul descrie influenta lor asupra arhtecturii- mai ales asupra athitecturi bisericior. Caracteristica: Reafirmarea doctrinel catolice la jumatatea secolului XVI a generat o cerere crescénd’ pentru bisericl si a schimbat natura designulul lor. Noi ordine monastice, precum iezuifi, fondate pentru a duce muncdi de misionariat $i a sustine Contrareforma, aveau nevoie de noi biserci, in timp ce Coneiliul de la Trento a .codifcat" doctrna sia reiterat vechiul rol al artei ca ,biblie a celor ignorant.