pul (@ ) 06 48. 204 4, Yretreeluewu Be Hire [ee oT eee ~ oa Rex a te ae pet Ae dforter ae rueddabar Keer sha! Gobstes tx aparifno quent, arceuren Le pe ASC pul , ip reccrul ob Auindaroreeoe obiadrucl Ya perdruniarcea ol a cuclucle oak og Bg pe MW magn as . Fcloma. aad ce aH Cc ek um ralerctater npericlirst poe ingolarusentoren Ast spared dh reactrel, eowutk pe wn Tine wr a, : Pach owlesiheAs : wal ed te wr ie “ae une ranean ay ot me ee Prschh wn wl eae pads dackeury eared tee quod? bt wed cathe neder Or o sag ha ental >. = arnt efor: ole moor se Toe ii ae mph silzoimeh Seer ae13. M.kol¢. Scherus bAC. general. Jen pat A avalogiee Wd ohne eb duprrarofe iho Andru CouverAt murvedsic amaloge JR ob ye hae ure Ade arene ok Auge ereater ia dew puschecent pollerube: pack As neues Aewayclr oh nusclifcake Intron el 7 a’ eke ee» haa i Habe inwrruate” exh prliok olireet la jwbcrt nuicscndrebeului, Ze analoyee tag ” aahe vor Mounted porcbrue pouverFarel; analog auretic dare ast newark olimerdve ol ovat, robe, Aneto eleetriec, dread he . Yukrdrite ask prover hb B hdare, meu ke,Arhikehra auicrocerctralLrulu (ol 7 Be. ole frwent oth bh mivrului oye suru Anil j verk ge pe nucer hi boubey ol PROMOS # hesareer we uC ook we feeeean oh are ke nexal acest 0) ceryoud oki tel 5 hone ole bard < = unitaka oe snthrake = wuikka ol, werwore —> uniter of jepcre > unitbtean oatueted a! degics (IeP. _ A "i ie bnthkeo. ob tenor! Pheowi€e couspeuvnet purit courte rbu el @undn-e rao ogntr ale aubract, utube puoggntraled vehitabiard rermuolh ob echt, ck cbt a oh cernctrl. HSareraiwea atrater pwoggatrale AEWA AK WHA olim eoroctrinhere chee of want pe:Pain saagtisal ch chert, UCP neluctiarad: © IscoAe Be querwWde rsa ynt dbiyactity de abrodee - Repilet Spb. UCP m ruemsue ik tronifrok ote't alo CE of urbucchvut. tek me pe Fran torn pee ain Guards awcospribeales nor pe nuagatral aliferié. frchiteba vou Mariana ae Proved exdakrctes wer auoggtnals ysubcs pordicu ahh or arc huynt a | Arhike pina Horrorcl fore pruvedt ucosyrbeals ai ane pods bk iutrureAunn . 1m aerate bok whructire vok profin Mai ceuphxd, ok prrferrucavble de vihed munit ruai Bure. Moogrtrabl ubyre , asa cnn & rpurt 9 nunelt rr nurct accemhe (um exhut 4 nivel pore tehird sh Ouruik aihuake pl fue prperack mae Brite nenurnrolee ols pe msg alot cl Le prod am kcal nermrefico Be. APrruek a qertora- Prins WViKake Ae peok eo porperreaach mar rl lacs. ol amagyatxa ler caukreae upe muwuctortul, Odea: > olimenedrimea auogy bales ob 6% ee ae —— 06 aches — arctaiptr hha ohn exhrer la AuegMtral, — penbthko oh a acceso magirtralil suavithiabixot SL melo xt.Wer Ge toupee vu preccyoot kin wuitrka ol rertrel 4 cofla EA leak (stctos¥) Tags Un = reyorrebts te efehioree opexo he “T retaedea mn Aecgce eUpren poet Aor SZ mrk Ferre d’. Uuikke ok cardrel ek radpornoa sie eu deed jfeadu podulut Tab deuhnust sre tracd ure’ ps Aw vloborarcer Aaeaatlee ols neutral prrctru peancoles Measufer vpruckorcls . UeP - aedine pn aco of dugpip tec nck fet Re pd Yenumtrard Cake rv boc da: Due KLEE vosforic: Das Lo es wumse fuck? . Yrferdele Jorude ole rl felomrc rehoi obferih alk egg gus ee XW erie meena MAUS pitas ., totus exdah& activa haggle Agu» Peeg\trak “Aascuba fliont pros a Meco Mme hom juadttedl wer peek . Reggnbuct PCC corclorat dl et veo UH Aegy bras tore atecheared cobra Tak Lartrnofuru" ok exeeuht, olyok Reset na ae aracaredt La © valeake precate EAE al Opn Ae anuowruer hues nu Preare Nunes program ace),aero ch ds PROS or fort chaveGe€ peatru i awpatte peace ol nfovruahe: » —» Weusic du _te ERROH (enoneble Poe). os a PB pkre eldbric oh ecru UC J phrgeteo. pook f relechvd , dor alrata ef Vek ok Noa mice sm earl frocrivrtler prucceatve. Sh olewerte oh Ae FLABH - -& Wemoua ch $a CEPROL/ (cectrical Frarbh Pew) Pordour makruele of 27 rae presenct ne Plereke Muerwserve FIM , datride Abertek: al eracrbeder . dv. al toeubc ro’ rucdite of precgpranuans exihe had pouciphe ; a Tep (om areatt mogremaag). a Se (iu par EEL dn puache of uunudtucl opticak br fa Aare peered aoe pleat ware Al Ae aloe Aol ak ue pou va echipo pe. Tjek oh uereue a copacihkea NuerPuer Auak— fe porackatu partertahe Ppou fe Peetu’ theut Acio# paranuety ober ehitok ma’ 1 Aoclul qeeluag forks ob react. Pondrs. 08 opreeda pu C wb aryoee hel Aeupeusat ole nupriore eo mbertar AG at townclle wruddoaduk parackrunsel :a vanteleen Hrweiter ak Auemerte RH, okt Pdot/ ele. > fopoes fete. rwemerder afore pe As: >. audit ch pregyemrnate. Dapeshve ZO. tesk oltaportve om ance bes odincer Aahacl voter di pes tnbres pealtfat olin porticaloritten Mw Col a snhroc tua tu wedtul Prowl ol coutre . Kigpeaitvel Ths raphe eutoat uach? npeeal dogravducl UCM took npc dh peo of totnel um Fuse dos Ayeet Belts = rua divermAzve oh chiperitnre TO (erctrs ruetoch mu esk ruraptere oka prsveca exer agptncde sbeaete oe Pleerc ubruchern aiferiA peau: a eer Auer 71 aly eridvele tp. a cligpeetAvek FH pus Seupr Apo Oh ruemoub > heesclfrcatoud oh ocliere pou oliaprorm Av of tA wok nuc Mminupla olcarves pro pul ol ackerore Cake Nuc Mic. Newer aah jel reopens 124 dood Aeponor mak : — jrntractume 06 LO put awed pope feb Aa Comporrane tae srttracpurk of lucta/en auerubrle = fabbuchimwe 0 TX me provid Plena puccishiter oh ocbuatr Be fo fuera! tu nuerudtia. Ar arte jul Mueperne rn poe AeA + took rubucdure 0 Lou tu meueria 7! rot Auechire ob oobeaaty Aus UME eGE om Liper Ave TM. Neacwokjel cpar aie par ABA | 2 nuekch eo rurcepAG er ob ther” ps feroade — park ale odrroote olegorreVer Porton seu ou ex quai Mic Avonch tel ruwopdir ycth-~w» pyoat. demure Cenalce he jclno ak 0b4G pr xp autor 4hidu pide Auk © mugured uitmicfune, ol omrucnea «eurkauhel Ur pot PEk A UAL» snduruerte£ jy’ rerulletel Avis olin Meu La pet Mus mi gnk: vabbructiurBrel. al ranoureler pe Ap exlited ¢ oltre Core puvect panes) fo. iyo ition whGrederu Lai a wast remrre he 42 guuexal ” Aare An jrupbler Juallaarea unr aplrcat® apecfu; ookuan oltmchp eX obbd ok olavebherua wut pl Labrrete yn auaste afiuets oct rouctra sat 9 dareus fuk Aunt mphirarerte pew D> WA opticaZe . Gute ao a Suto obreeAe Aare pune. peer, wyge Mumerre Aarolaralec expqureb oe upbroKr. Detoks owhfel powtriseke oh a Lerufhoura rupwete, elhwutukl Leger pe alaiyorr Ave Ce ok Fo yuokePutt 24, 10 20M (eo) Px fubii poate 4 Pode poral Poikark treanuful Aruublar ah vos naadter Gift iritee wal a queda, Ah. be 64 frorfray minuthr aberad di edaaruaarsc or Aewlor& a portiorter . p Sewoul srevdfoucliar eak progrenobt @ ne xtabire oh Ge abr fugu oh put. Jodeci 4¥ evebieu lax AALS PE eb AE wy ube dur aspect Hew prnuk NOP ALONE afermcpec fa rwwvel oh 6: Crenrll ole sade fete al feels penal bok deyorrurcbl oh eeocbhelinea Axard Yoreebe. 4 of aaa ef frleoeh Lvxo hx urrudeael nuefeck of nia ckerieade: by franufrut hunk - sock gate ara roll oka ole Rrevrutir 26 Met aaitreduce Muicio veurhicars. ix polerok a etna unui pokafial non fe demande wut puvel legge 2 = hear ul Abrobar — - aca ehh Wlerest Nourale oh ntrebore rock a judiea porco Nobibe ao renwal, perhre'€ th Trew f. PeliperitiuldT synereare rewvral ofc abrebare «cl dbo aut stable pera? persalia ob shcbrade , Becadea x Pracaher’ ia latecl gf abe (ob fee ood cu prrunclal dh Mrobare, lac g qe hers, Rovucl nerwiralele dunk Medd Juchfats lahore oeun prunrel db Mucor fo reudnoe true bigest. Vio Price dotele |. — Fronndoul po gear = weak rues me ZbooX Cu nar a nan! vikee oe bie unk aut dlyero, Kunck metsu hak aumuak th prsheol, avrul elokgrck® ol duke fete ss mul elalerat Le dycevhil ihe. Fumepe ee Hoh Dial 70 cake tre twod ere» ol "pudtn a vor be repo in ~ foteh- ul tear. Dokle ROUT pure, hrovac Pr des Goto dt “ ol roy a trorprok ake butfir~ ul D1) ruc 270, China oO fhe whe! roo Gord LO, am |] 4 G finwe ab degra erfe nuai Mutt ol tC wn inal foto dhodwee fu Spuuche a KeuPOEHE poak Pd sxiditucheuere ran & piabuce tufovteana b Pim TAO verte sna two deere eae ohIS Ta prruetio ain felth-ul ole ‘leads :Tatedste (inferred Gusts ile Aokeh-l oh Nalee re Sotnacrt perk Jo punt epoode te eu. Unvele pacha rank cewodlvror aranilyiolivie Houck deeorute Lia react pee ft Yolerie® 1 ausler Auge to Pda Aon ta Rae, tina Sobel, Che pire Fiecors Sinute geck - plewke taclyrenclitt- pa Troe 0. pois cackradre er Meterar ea Lokch-L a& ye duucah ee. Leage im Oeil AoA deg ce Q& vo Y% Ofer). ein tener va f blecets glad an wok cesecht agnwe fa pony pur Roc va e06 un J tere. Teck Line eat fodeds chin excise La ruark, O lege FRR vo Bue wr tule Aare dn rund © «dolor of tenunlune Row me vac W% O lege 4 Ponthon o orkracfeua ax nacdiul we uC ae Mevere oh Puci ue covewlru Ja aivel ch pfu) olla deride ob Prabihe wy peeucrick re eouk® puckered mwmdruadar ol pe hiTr amc: ahah yo yeect um aonpherad pein ears we apo aru ouot waste Fruche (2-4), olscorver perk pera Ore ee OR nally ps et o ert oben ys reciopcin” af fed pind 98 on Sfumcds aihok, ORL So pet pe podln geralel Aurk accenbr’ mw thibobte wary ( ported peel, Cede Lh THR, dorvertroule te), Ne omuenen dace «trenist port ncenketea moerneralter On exhder eterko. woe aposlere AE ho pu par tle: poralil. Perit o- 9¢ evelun egpelt.taka poheuter oe om tne tet ok wrrudMorele : a aot oh nat o- — pen bthee ob a preqidaee nerunl Aniebe TO eo alk rendre rund acces Gari frac aul — ponkrtithe aeccaalac a auogy ral alapire lasies cuyoeetele eletr. 0h sch pacerPu 3M oY (2) COMMA PH CERIMALE Gaasnrceate, Miche ak feo ue agrecttee Mm tachurh pe droateer UCAS © bak Nip bef of Roauwiicod to dk omruenea ert Yoark mrp dh Iuperertat. ~ Sranmfoul AEaL ete wayoortaret DE nek Aursorce Mucep util pl APOutAd Aerie , a jdortYien ech chuk nuewert eruitloud o/ reeephorrul Pruhile rk Pe mucrenirak. Oeice nek por pAGea re Preayone ae duxota uri kt ek acuat/, Mapacdruh ob. aA Brenner | * pdb peeuO8F diprucsiahe pee ok tooth, va Ae rudacaro AML bp Aout ir usefos « Derote win Sk grke ares etleclituk prick awmerou t FB Re awed: enh gent rub olerruruinua UART, Reeaukel Reedrut bak wok Morcat giuacdr-wre BR ce heck , Jor abou prindr-ua bit oh step. dee lr ole Ateock ah acd ok Ake runtk tronuiprat Diff’ de Soares, & neewenhS Cop Ot cok terup ws& dine Jo - 14 hfe Sm EA noel Aynoren& nash 4 an glrueerghade? Tu chat’ nusohdt =e me nuoi pephint’ an owe «= Meesyuoinodwcr qe Ponyors pore oeneucad eaten da Aron &e ghrodé or! wend « bl dae ise ou relate eoke abt oh un wedul HARNSIART iokrret fu tou UC pre tural ob Bromrnais Cron fh eeph) urmcacl aa Aobrfarto pn Arnette cars fe qe r& Qeruerere peeverda gl Bermuls + Ye aerait’ rihiofe Ue poke fore attaava Ke Brug Prone mune, Jor gird LMC IRAPLA ipreRME a Roped. | [Bort | [Buehr dB, | } bald Pak | “plate Tr | eo. [Sacre] L___|_R20A_| t ED Ped. CLK Yokr fate CART devon ok we apy ibe ppetiok orcs Peegrenuarea nusclib ole Leer y a eorovw othe Bs deuawrdesdte , penitrus mca recrntac . Cone xi s0ebrfhx revel oiuoree Woe olyoout lore So pow A. Punefe Autok ok fo pata pouk&Pebutul BeRvAt BINCROX/ Frome fork portal aero re folonk 1 geaeral Pak couuricedin prdbu presale ALF oft Avo0b poof re PrOrescaNs . Berwrebl ob sean (mero obke Rrartrure prndn-s Re olsdicod& a! pum Ww eke Awe Mrecrocde reer aenexdyrn perdru o Bearing etapa Lnforruaxte . Prokeeld dint euigsbr w! jucspbr A etok © AUAE porsock oh macreruron wae your Prone . Hart A> ak srardyn pornruik hate ok fraruyr quar mods ghedt He mech gureren. Prkn~» Cenex dre Wil mrerenk& mul oli Ave ele nuctRer, for Alias Above yu Bron for poor 7p rg Aok char of wW%« objec Av QUGARR , Roue wu kK We Jeg nbrecl ok tranuuuar of ote al wnbrfke’ serial Wa ckone, Ke ate! dizeé neve ts HM paguitbus ols olyalamrce ude punk Aedialyeok af ables peal Maa Hor, ds eder dok& Avg, im cLiperibvul rhoye Lot Bode HOST mods Avvit chplanade tate wane yo~rbu de dsplor ode dy dacep ie peu Pow toa pulte DeomA mwa pa duu ltr Maia ACK, Oe Ay Poo wt he duplanore doth Await Sronfoete Ga fuginbual di ued. Cove wurde fubefeter Pau leryocra ent rt dopu ts meh? alle oh Re peck paral Pos - ruarkr drepat pfeve eatpect MSS - mere aleve rehet ele fock ponte conectrua ruci Mmublet aliqensve, don fdr core exliRs ure tug LTE , her ss ONE anenwernd Sovre OhDe revourtofet urhrwed Acherue ek az AAtprul ws cote relict Um wrwuidt Save J does Pree pom Acie olilpoeeiAveth i 4d penne. he yoenAcal ockeaat: cliedubul rerio Aiuerer eo Aufelerd’ ob LrtrE perils & sak fafa olikett portfouce eu Atarwhroe alYrik of Lo olives’ proclicdHors . Trulerfifeh outed Aunt fectatanit fe iC tn Wrrudforrele murue : i a bE = uedel ob Fyok UIRT , fllolupb —» SAF - Ruoen 2 6CS4 = Sct mrcren —> ofoP -UH MOM. 201%. @ lode THER. Netiro oplicadvler perdru eat o Yer Cue uC shopice’ > authhieline of furck oh hop Aott aware aa ho dhperse uttrctoudat qu snercech ul wack mweduk Aun PER , Uns pe odie al sofia wre orttl of rusckel And vin le ASA MA0b Rewiprx . Un mera Pre@ hawt pu La cae Wr ok os pucks fagolrue ler je Aare lavains astncter Ub encral , STARR ul da ue Aue hth’ puai rob’ Jeg yi ded Aae Carr partrncas. Averele furmuenk ob Arup, By dliverrk une pisolut a, NLC meetin niberloliter graces of Boge. bok och MW, Pr on rel pug pr NecRldur arsciak xy ack era Aduenyen tha keareabok a a Wedulle TWHe® EEE, Durk pew tx Az oh Munudrear psaronuahle at peru aplicstile rppeeiele Mm Avy dual pucdutt THe ark ditede w Mirfak orttruesic >” Legh= se. Fifi brik yn TP mut as eopihne Jo riders - FC. 2S. teed Yo Noise ~ @e > Wowugenk ds timp rok - RITa8 | ear = wekchobg. ¢ Lor ch veete an ocuarlater ole c) a Re Kadu&ndtrd Liber Certral (ALC) for 7 peer ae fer ede (13 Tere) text) Hh ab 8G Ket 16 8B |= \ WL Sadat 91, OC, BP; OA AB Serer ol sear oliv-eef Aan mu aliruern*taaw une WuUrEecAr M6 IB y RurwEcAN tau ae ane mn rageitiu ne 16 bd TOW , teogibtue gare po # eccesak— 16 A nous riper pe ob rg lotece ok 8 bd’ CY 9 Te), Naru cHid poo fies nurw&rauc of la © can A fo um munud prsgronuct Prix augqistrall brats pohurecs peril undrAtel (ree Jon. vabsua, FATA uct purty k ue suspus ot dean tree 1 Alwux cece 4 oe aeuere aad wclicak teach Tor, olecé a! (nSrarupene, wank voliche re Aeueuaed = wwe & (rdw, Joc im Mihma 96 Rreders a snorearupere rc eeteriacnre ocorke Lyoerdies gore adoro. Lndorwak Wed of mort . Toole ah&eQ NL C-ubt pre Por cas Gi yogyour ofc acho Sack pipe Mrul TAT er Oak er R bf nov poe Pe reteruanrc — itafndk ovaleur Ho ops o valeae Ll. ae es apices Meare’ tecalraarta it ou al Muanentbs: yu far ou Sec un everinuerd, reapaerhy Muern*auc ARS muncedbubr . Vy) Tex A opeifa baud everunuerct Auch ic RF Wulaky ~ g- fremarte fo prok ok copheeéd FC rewkuuhl KOC Me ere pleluatt i Lodtch -ul he MEH tare ox oatcat rgituat 771, | udliofrul oat act obogs fred ody al rernatiler a pook Leo walil@ae ACL Aw gerpreruc cadrouperuter. Deck trbrarsa o Rep thrs UC) mr € vabohhy pail auecial pe pook where po snbrarr dh Be gynoradl to reach’ : 1 caliaarea fueuee/ OParire’ wi everetweak. woke | gok Linuactect a Zr, Maputpul ol oe somes ob Q. eblormuncrec Be AS Hiwgs Rewneative oh atiley fel Aewda yah dud tomarro ioded tut repels » ty oid | Baupral \abubeA| Mabie [abal Be ca do aporifo uf eveninuendt: 5. Murucndhr ol everetiuen% 6. Redurede ae daup . xf Furcde ah Atrupouere 3 Oc Sa leer] ; Com EE Sash Sy etl oe 74 VITO, | Premerpale aphicafe ak Tpeqruneliec yates etund Lo um nusuerct din wade fare dobeminS rar Hap + otbelok ducu? & eoprar valeaduc oli rurwcr Hou Aho shh acho aclayat bo valloorean Kepiokd © valearn olcterrudmake aly Rebirraterca br LeY. — $e RneUtrd rualtatral at 7OC. oa Corrrporsd orl Va nr (My ger race ate cad opar fo desma NLC valeara poche A 7EC x, = AS Oe LEW eogllibhe om chelbryeare srofiveenponent — ek outbred perdur © gynbre. porsche Wadrarpers, aMitn M pet Alen! oerdru o deunde fle opticet® gox poms a ruabre purisdic oliverse actu . ~ en rereliche ee aver podin purfbrrark® to Pancha ok Ranpanane. ee ~ oR un may oh gore Mure usdleh of, Poleat ebus o dikefr err ohn (Prsgren — aQuol fut tke ahd utbreces Pubute ao purekree prusole un h COP 1% tae Crud muncrchutl ai fo valsahig FEES rotapoac CC, roreino pregreruorerctio eoye oe Piathae hunomahil) oun A aceanfa,PA = clbechslal TAB grok ne obipurt oh ur pag stron dort orotate & prlaé y dhs dei’ rug dbrus cas B owe rok evenurenthe expreuck prem plows Agial ae pe aurwiro praloard uc dawn apunick Gprwol: Nuwarchud ob evernnuerk woke we rc reefoh g bf aor cok (aowmerteat La Freears afro octy dkctt. Cool dOE onslic. adore anal pier, € als & bf oe fo. asanul abrre 7 dbvired eu wt dura eb , cncaprl yo rfedpihl murat ret uct cbobrownek al fue evenunuene poor,PUM Lt. 2Qolh (o) Module “Pui Fehr renrurallr Pil mn fuse 4 ‘cape, I cds rick rulute of perkrdliiru Om co Ce bu rural “Pied woh! wn perwrcal Pare Be toe me pot ruechyfee Yr tuo! serkrola® ofocoud ah wollte. Te le hee Ty 2 ported de soe Sl elect THE cewfx kok heowrali ueewsate merce’ uncer artel ob nerwrxah . Lakh pecyacrechrur aceeter eplicoks au cnuruite nusdua DAK syprerclcok Aidlicak aterter Fumcfe Mura nucclie Pury, Un ruck PU cake wba pues’ purl tral dy) poco rea wil pou ma pnulk rruxale Pel Structta uuu caral Py + | Conporater Be Jos Duy ! Purl F Mer 2 2 pescobhe lo— OK.Senknechl nuwarsrereele: ee ponent ba rsgada Puk/, Cre bru pais cou ee ok 2 rau OA Quumuces * hese” be ieee PH. Nuwaxitout 2 9 alt a! elymads of Nollooren but Ty. , retook “wil Koa |sfaasnaet pro volere debs gi Th, ottfel off€ pericack inne ode dochruk ols anyplre 2 # eoutrclep, Weck toh ragyntrex pnupelscoh’ al Corepoarro Bak news 7 Ao. factrul ol, avalon pook prssxoned wire AL ga Pec Un ranal PAu) celle mgqranat va geueka fo dre perurnctul PUA (mu pel heuArnu fone sake verde uC), arak jr > elechs tls THR get % opreaivk ofl. al Pormanter ohyoo wnudy Luna: © murudrul oh cara THER ro! tliruerunea duggruubus oh purichare o dhverritake po! Jaiblieka THUR - bh : vexhakacla unui peor de eerct pe urea gh waxed POM 79) olinuerurren. septal’ Pllpbb le archer + cbigehale ak fe det a oltgghl —ornallogice Prince ouch AA xy MP he Kruchra aura WC Aortrfuie fo. ypobe™ terror checrurs Mako foderse ta puedhul plague retard area ha prubeccro Aan do vlabeta Madina asralegics i Con verhocrele AYA punk chin ancteGruch se Nehinug he MA rau ruat ror, Gow erkauk AA sieharark Aut ole tol wer Mule Cu tu ayprteruad pucceae . PepriekAk ceuveteorul[r beggeart Mu saytt chentire , fhe ole uh ayetrucrtak 1 bese rproralirede nuak kerk Afra Ketel pe iw precree Med ( Pry oe rewerwt 10-254 , reachipe R-40-42 6, gracine +f isa). Medutal oh eornverse wk preydet tue ur Muljolrcr ovtaleae — Yorucl clirpooruhrl aRAC ruc’ Nuwtk earrale th sritrore. Une ul pega wn Ukeaut Lh egevwheahee - ~hucmorale podi auerfiw perurcrbul pe olurcka REWVOUREL + Terwrgunta UM Aafereby pook 7h gente Mh tied pour wformredee dex exhrcr -Reairtruk ole reutrel pelechoee ranalal gh teorernt rb rucclal ale Lucu nentru blecul of eperuplernar/ cuernorare » St el olclarmazsr ri gree eeaverin § heater mouverwer wok Mecok& iu ragyrud oh ok ) oferta, donde Kiteteraune ruemttodl ulArue’ torversic, obi at rosy el tube A snerrve of 3 Meu Aguvere . Comvorn. prook P cbeleanacke we ohn evvecek prune mouxal fo pork gh Mot , cllardparea wei Aervernd Le we ast elodbil’ roar % Pregrarwat AX Peak AL vOUMe @ WM Aanal pd AX Pk greece” Aon AK Fook Leuverye Aeusnucd 8 wrest Canal pout Lx touarot of Jue Aow Ak fact © Leuverne Uhck& a parade W NY ne earned , Peritru sdlbraut Aue! de trou Aurel Meerare’ akalfia degehitnc oh cok ae nana, Oven .Me pruuinmowa wed Louver a pook a o sad rouspers babs unita eendralf , an f Aah gle Sem Retewonoll cope aliduate reweortea UC ac Ae treed Ca non snoched! pods Oe portea ceuverbral . fa) ANY 5 bs “a £4 r ke Te Cen CO Wu Yl Shenua ext € ruaprerertan encraleyeter a” dufack! agora (2 pout ALHeL nucgy role Kntoune cthrwernrt Ppp ccteue = te} (Carerpre ” Wickeruaee z ) RS ~ Rts Re — conc’ RA — doe2.4 SISTEMUL DE INTRERUPERI Sistemul de intreruperi reprezinti mecanismul care asigura_sincronizarea functionarii unitatii centrale cu evenimentele. Acest mecanism asigura implementarea unui rispuns prompt si specific al sistemului la orice cerere de intrerupere. Mulfi dintre producatori au realizat pentru diversele familii de microcontrolere variante constructive care difera uneori substantial intre ele. scopul fiind fie acela al simplificarii sistemului, fie acela al asiguririi unor facilitati cat mai adecvate aplicatiilor pentru care au fost proiectate respectivele microcontrolere. inc& din perioada 1980-1985 s-a conturat un principiu care se confirma gi astazi ‘sfiecare functiune complex cu procesorul ei”, respectiv ..fiecare functiune a unui sistem de comanda cu rutina ei de servire a intreruperilor™. Acest sistem a fost adoptat chiar si in software (in programarea orientati pe obiect), cele mai noi concepte software adoptand acest principiu. Evenimentele, sunt acele stiri din funcjionarea sistemului care trebuie avute in vedere la controlul acestuia, Ele trebuie si declangeze, cu o intarziere minima, un raspuns adecvat din partea sistemului, raspunsul trebuind sa fie descris de catre proiectant prin instructiuni incluse in cadrul unor rutine de servire a intreruperilor. in cazul microcontrolerelor, ca de altfel si in acela al microprocesoarelor, aceste evenimente trebuie privite ca informajii de stare a sistemului, informatii ce rezult, fie ca urmare a prelucrarii de catre unitatea central a datelor (evenimente ce genereazi asa numitele intreruperi interne), fie ca urmare a interactiunii sistemului cu mediul inconjurator (numite si intreruperi externe) ‘Acest din urma aspect este preponderent in cazul microcontrolerelor. Unitatea centrala a microcontrolerului analizeaz, in cadrul ultimei perioade de ceas corespunzatoare fiecdrui ciclu-instructiune, eventualele cereri de intrerupere postate pe parcursul executiei instructiunii curente. Ca orice sisteme deterministe, sistemele digitale dotate cu. microcontrolere sun ancorate, in functionarea lor, intr-un spajiu multidimensional ce are drept 46DESCRIERE dimensiuni parametrii proprii si cei reglati de catre sistem (,,marimile de stare’ si timpul. Sistemul de intreruperi este informat asupra evolutici acestora prin canale de transfer a informatiilor generale (temporizatoare/numaratoare, porturi. canale) sau specifice (interfeye specializate UART, SPI. SCI, USB, 12C, ete). De asemenea el dispune de o unitate de analiza a informatiilor (controlerul de intreruperi” — CI), implementatd intern, conectata prin magistralele interne ale microcontrolerului la unitatea de control a programelor), precum si de mecanismul prin care opreste executia, de cdtre unitatea centrala, a programului curent si se realizeaz& declangarea rutinei adecvate de servire a intreruperilor. (rerupere este urmati de analiza iz presupune urmatoarele: Realizarea starilor generatoare de cereri de acestora de cdtre unitatea centrald. Aceasta ana * identificarea sursei generatoare a cererii de intrerupere: * determinarea ordinii de servire a cererilor de intreruper simultane a mai multor astfel de cereri. in cazul aparitici Ambele ctape pot fi implementate atét hard cat si soft, neexcluzandu-se posibilitatea unor implementari mixte Identificarea sursei generatoare de intrerupere se face prin corelatia care stabilita intre canalul de transfer al cererii, registrul (sau registri) de memorare al acesteia si adresa de memorie la care este plasatd adresa rutinei de servire a intreruperilor, sau prima instructiune a rutinei de servire a intreruperilor. Accasté situafie este intalnita la majoritatea microcontrolerelor, dar exista gi exceptii. cum ar fi microcontrolerele din familia PIC ,.Jow range” si .middle range” de la firma Microchip, la care orice cerere de intrerupere genereaz executia unei rutine al cirei inceput este plasat la o adresa unica, fixata de memorie. Ste Determinarea ordinii de servire. sau analiza prioritatii cererilor de intrerupere, presupune scanarea in faza de analizi a tuturor canalelor de transfer pentru cererile de intrerupere sau a registrilor corelafi cu acestea intr-o anumitd ordi prestabilita hard. Multe microcontrolere dispun de un mecanism (implementa hard) care permite tratarea cu prioritate a unora dintre aceste canale, ceea ce implica implementarea unor unitati de memorare a prioritatilor (registri de setare a priorititilor pe doud sau mai multe niveluri) si instituirea unor reguli de arbitrare. Fiecare dintre aceste niveluri va fi scanat distinct, in ordinea descrescatoare a prioritatilor. Majoritatea microcontrolerelor prezinta doar dowd niveluri de prioritate: prioritar si mai putin prioritar. fn procesul de scanare, primul canal activ” — care genereazi o cerere de intrerupere ~ va fi cel ce va fi .servit”, respectiv va declansa procesul de executie a rutinei de servire a intreruperilor corespunzatoare. in practica sunt intalnite atat microcontrolere care permit intreruperea unei rutine de servire a intreruperilor de cAtre o alta cerere de intrerupere cu prioritate mai mare (cunoscut ca sistem de intreruperi ..reintreruptibil”), cat si microcontrolere 4MICROCONTROLERE care nu permit ca rutinele de tratare a cererilor de intrerupere sa fie la rindul lor intrerupte de catre o cerere prioritard de intrerupere Multi producatori pun la dispozitia proiectantului céte un flag de validare sau invalidare global a intreruperilor, ceca ce permite ca utilizatorul sa modifice. cum doreste, mecanismul de actiune la aparitia unui intreruperi: permite sau inhiba o intrerupere prioritard aparuta ulterior uneia mai putin prioritara, dar numai pe durata cat aceasta este servita. Multe microcontrolere dispun de un mecanism bazat pe flag-uri (fanioane) de validare gi invalidare a intreruperilor, acest mecanism putand fi implementat atat la nivelul unititii centrale a microcontrolerului cat si la nivelul sistemului de analiz& a cererilor de intrerupere. Registrii de memorare a cererilor de intrerupere sunt dublati de registri care memoreaz& informatia de validare a canalelor intrerupatoare (,,registri de validare a intreruperilor™ sau ..registri de mascare a intreruperilor”). Un canal corespunzator unei cereri de intrerupere invalidata va fi ignorat in procesul de scanare a cererilor de intrerupere. Un principiu des aplicat la implementarea acestui sistem consta in aceea ci fiecare flag este setat printr-un mecanism hard gi, in general, resetat soft, prin executia unor instructiuni de resetare a sa, ceea ce presupune, pe de-o parte, luarea in considerare prin program a starii semnalate, iar, pe de alta parte, asigurd reanclansarea mecanismului de intrerupere. pentru situajia in care starea respectiva se repeta. Domeniul de adrese de memorie (SRAM sau PROM) in care sunt plasate instructiunile de start a rutinelor de servire a intreruperilor poarti denumirea de tabelé a vectorilor de intrerupere. Unele microcontrolere prezinta o tabela a vectorilor de intrerupere cu adrese fixe. specifice canalelor intrerupaitoare (de exemplu, Intel 18051, Atmel, PIC). in timp ce altele permit plasarea tabelei vectorilor de intrerupere la adrese de memorie ce sunt stabilite de catre proiectant (este cazul, de exemplu, la microcontrolerele din familia Z80: 28413, 28414, Z8415, etc.) in prima situatie, plasarea la adresa fixa a tabelei vectorilor de intrerupere, poate fi privitd ca o restrictie in dezvoltarea unor programe de aplicatie, dar aceasta este doar o fals& problema. Practic, se poate realiza translatarea prin program a tabelei vectorilor de intrerupere la orice adresi de memorie prin simpla introducere a unor instructiuni de salt, ca prime instructiuni corespunzatoare canalelor intrerupatoare. Se exemplificd aceasta pentru familia 8051. Tabela vectorilor de intrerupere este cuprinsa intre adresele: 0003H si 0023H Programul de translatare va trebui sa se prezinte astfel: SEG ORG OOH START: IMP MAIN Adresa de salt Ia programul principal 48DESCRIERE ORG OF diese din ch vector de rerpere | scorespuncitoare intreruperilor extemne de stare — canal 0 — ISR_ENTO: | JMP— NEW_ADDR I Nowa adresi a rutine! (poate 6 plasatd in memoria RAM extern) onc oH ca nn recor de lreop isk INP NEWADDALIS Nova adresi a rutinei (poate 6 plasata in memoria RAM extern’) ORG 1H ‘Adress din tabela vectorilor de intrerupere _corespnzitoare intreruperilor externe de sstaze ~ canal 1— ISR_ENTI JP —-NEW_ADDRLISR2 ORG 1BH +Adresa din tabela vectorilor de intrerupere seorespunzitoare intreruperilor darorate sdepisii capacitag de numdrare a canalului 4 aumicitor/temposizaror IsRTL JP NEW_ADDR_ISR3 ORG 23H Adresa din tabela vectorilor de intrerupere seorespunzitoare increruperilor provenie dela sUART ISR_SI: JMP —-NEW_ADDR_ISR4 NEW_ADDR ISRO: sAici se vor plasa instrucjunile corespunzitoare rutine! de servire a intemuperilor de la sursa extemt ‘eorespunzitoare canaluui 0 NEW_ADDR_ISR1 ‘Aici se vor pla instruciusile corespuneitoare rutine! de servte a intrerupeilor darorate dept de | spumniare a timer 0. NEW_ADDR_ISR2: | ‘Alici se vor plasa instrucfunile corespunzitoare ratinei de servite a intrerupeilor de la sursa estes | ‘eorespunzitoare eanaluli | NEW_ADDR_ISR3: “Alc se vor plasa instrucfunile corespunzitosre rutinei de servire « intreruperilor datorate depisini de jpumrare ha umes | NEW_ADDR_ISR& ici se vor plasa instructiunile corespunzitoare rutinei de serviee a intreruperilor provenite de a U NRT 49MICROCONTROLERE Plasind in memoria RAM aceasta tabela este posibil sa se realizeze ceea ce se numeste servire dinamicd a intreruperilor. Acest procedeu de servire a intreruperilor permite implementarea usoar a comenzii unui automat secvential cu un numar finit de stari (spre exemplu, cazul unei linii automate de montaj sau de turnare, etc). Implementarea servirii dinamice a intreruperilor const in modificarea succesivi a adreselor la care se plaseazd rutina de servire a intreruperii (ISR). in figura 2.17 se prezinta cazul unui automat cu un numar de trei stari distinete, fiecare rutind de servire a intreruperilor (ISR) rescriind adresa rutinei de servire corespunzatoare evenimentului urmitor in tabela vectorilor de intrerupere. E evident cd aceasta tabeld trebuie si fie plasata in memoria RAM a sistemului ISR corespunzatoare evenimentului 1 Serie in Tabela Vectorilor de intrerupere, adresa ISR2 ISR corespunzaitoare evenimentului Serie in Tabela Vectorilor de intrerupere, adresa ISR1 Al treilea eveniment] Al doilea eveniment} ISR corespunziitoare evenimentului 2 Scrie in Tabela Vectorilor de| intrerupere, adresa ISR3 Fig. 2.17 Servirea dinamica a intreruperilor intr-un automat eu trei sti Un exemplu tipic in acest sens il reprezinta tastaturile ce prezinta butoane multi- functiune. Se considera cazul butonului unic, START/STOP al unui utilaj. Se va exemplifica procedeul de servire dinamicd prin programul care comutdi functiunile butonului din START in STOP si invers. Programul este conceput pentru un microcontroler din familia 8051 (v. exemplul de la pag. 51). in cazul sistemelor 8051 sau 68xx-68xxx, tabela vectorilor de intrerupere este ampli, incluzand canale intreruptoare variate. Astfel, pentru intreruperile externe de stare se dispune de doua linii de intrare IN70# si INT1#, controlerul de intreruperi putand a fi setat si reactioneze fie pe front (descrescator), fie pe nivel logic jos (low). Pentru canalele numaratoare cu temporizare se dispune (pentru fiecare) de 0 adres de servire corespunzatoare stirilor de depisire a capacitatii canalului (,overflow”), iar pentru unitatea UART se dispune de un vector unic atat la receptie cat si la transmisie. in cazul microcontrolerelor PIC (..low” sau .middle range”) exist o singura adresd (plasaté la 0004H) pentru intreruperi externe, cea ce impune proiectantul sé scrie o rutina de servire in care analizeaza registrul ce memoreaza cererile de intrerupere si decide asupra raspunsului la cererea respectiva. a 50DESCRIERE CEG | ORG 00H BOOT: IMP MAIN ISR_EXTO: JMP_— BUTON ‘Sa considerat ci prima linie de intreruperi exteme de stare reprezinti canalul de transfer al informatilor ‘corespunzitor butonului START/STOP Snstrucjiunea corespunzitoateetchetci BUTON este pasa in memons RAM sistem de coma BUTON: JP BUTON.START BUTON START: MOV DPTR#BUTON+1 Jncari adress din abel veetorlor de fteerapere MOV A#LOW(BUTON MOVX @DPTR.A INC DPTR MOV —A#HIGH(BUTON MOVX @DPTR.A ‘Schimbi adresa de salt cite rutina urmdtoare in schema de comurace a muinelor | {Chima rutini din schema rebuie si indice drept adres de slr prima dine ratine RETI BUTON STOP: OP) TOP) MOV DPTR#BUTON+1 sincarca adresa din tabela vectorlor de intrerupere MOV A#LOW(BUTON_START) MOV @DPTR. INC DPIR MOV A#HIGH(BUTON_START) MOVX @DPTRA ‘Schimbit adresa de sale citre rutina urmiltoare in schema de comutare a rutinelor :Ulkima rating din schemi trebuie st indice drept adresi de sat prima dintre rutine RETI MAIN: {sTrebuiesc incluse instructiunile corespunzatoare END 2.5 MANAGEMENTUL PUTERIL Pentru aplicajiile in care consumul de energie de la sursa de alimentare este critic sunt implementate sisteme prin care pot fi dezactivate temporar, 0 parte din modulele componente. Economia de energie este esentiala in cazul alimentarii deMICROCONTROLERE la baterii, Prin intrarea in starea de economie de energie, memoria RAM nu-si schimba continutul si iesirile nu-si schimba valorile logice. Sistemul de economic de energie ofera doud moduri de operare care difera prin numarul componentelor dezactivate. Aceste moduri sunt numite Idle si Power Down la microcontrolerele Intel gi Atmel si Wait si Stop la microcontrolerele Motorola. Intrarea in unul din modurile de operare cu economie de energie se face prin comenzi software Microcontrolerele. Motorola dispun de instrucjiuni care determina intrarea in modul Wait sau Stop. Microcontrolerul Intel intra in modul Idle sau Power Down prin controlul unor biti din registrul PCON (Power Control Register), centrale. in ambele moduri de operare este ,,inghejaté” functionarea un} in modul Power Down (Stop) este blocat oscilatorul intern ceea ce atrage dupa sine blocarea tuturor functiilor interne. Timer-ul va ,,ingheja” si interfefele seriale isi vor opri activitatea, Sistemul de intreruperi, dupa caz, este dezactivat (la microcontrolerele Intel) sau poate si ramand activ (la microcontrolerele Motorola). Continutul memoriei si al registrilor interni nu este alterat, iar liniile VO rman neschimbate. Din aceasti stare se poate iesi doar cu Reset la microcontrolerele Intel: la microcontrolerele Motorola se poate iesi fie cu Reset, fie la sesizarea unei intreruperi externe (sistemul de intreruperi_ nu este dezactivat). in cazul in care revenirea se face la sesizarea unei intreruperi externe activitatea interna este reluati in aceleasi condifii in care a fost abandonata (numaratoarele timere-lor continua din starea pe care au avut-o la intrare in modul Stop) [14, 16, 19, 24] in modul Idle (Wait) este inghejata doar functionarea unitatii centrale, celelalte functii folosite ramanand active (timer-ul, interfeyele seriale si sistemul de intreruperi). Starea unititii centrale si a tuturor regis cat timp microcontrolerul se mentine in modul Idle (\Wait). Pini de port pastreaza starea pe care au avut-o la intrarea in acest mod, Din modul Idle se poate iesi prin Reset sau la sesizarea unei intreruperi interne sau externe. Consumul de energie este minim atunci cand sunt activate edt mai putine functii Consumul minim de energie se obfine in modul de operare Power Down (Stop) in modul Idle (Wait) consumul este redus fata de regimul de operare normala dar ‘este mai mare decat in modul Power Down (Stop). in acelasi timp, consumul in modul Idle (Wait) este cu atat mai redus cu eat sunt mai putine functii active la intrare in mod. in modul Power Down (Stop) exista posibilitatea unei reduceri suplimentare a consumului prin reducerea tensiunii de alimentare (la unele microcontrolere).. OnNow este o inifiativa actual’ pentru modemizarea metodelor de economie de energie in sistemele cu microprocesoare. Se intentioneaz objinerea unui consum de energie (pentru un calculator PC sau dispozitiv embedded) de o treime din cel actual si un timp de iesire din starea inactiva mai mic de 5 secunde. Informatii despre aceasta inifiativa se gsesc la adresa www.microsoft.com/ hwedev/onnow. htm. 32.‘pye}iojou auido ap aurqns tau vorejnaXo ezea}ioy vosodnuasquy “wuyjpard wHUEL UN YBd9P PORE FEU 9189 vIsvIN eo EEISUOD o$ RaeP aiddrIONIN O vzo.UDT 1S 9[eNUDD WeHUN vas ap RaUn|suD) RzRaZLONUOUE d4v9 IUNOUID uN AISA (IdrLLONU] 3PI}OA MOT) LAT uot syuyapoad uuu un yeoap ROHL reUL 2}59 eySeIIN yO BeISUOD 9s YOUP aso [BULAS UN E7Ra{O) {8 afeNUDD HeWUN w ouEUSWITE ap waUINISua} EZeIZLONUOW a4e9 yMOMD UN aIS> (Asay ABVyOA MOT) YAT “pyrtuty a7es9pIsuod Lanzea uF azadnuasiUT O nes WOISIS ap 1994 Jeuws un viousd jod vaysaoy “oujUOUNT|R op WunIsUD} B SueZONUOW! 9p a]npow! areuatajdui yuns J9Jos1U090491UU Us ‘JosUOD ap a[awuaystS UE stLusadou ‘Os11 yS99v UII] aS vw NUJUdA “9SOUIy [NSIND P| 2p LIEGE aS ES Nes ‘somoaJap azouorouny ps jnuresoad vo q1qisod a189 “wstuuod vlejd o-uL ezeaypeduy as nu areyOUNN|E op HUnISUD) [NJSAIU YORE “aseIUUIT]E ap BSS 9p TZTUINY MyN[eULUDS LOYLW|LD ISO D1 [ONUODOIIIU ND aMNAISUOD LOJPUIaTSIS IRUAUTE ;e wEHOdUT Jo9dse ye UP) awaniosadUL nes gpesuso vareyun nutusd Yp0)9 ap luanooyy B] ase y yod aluatoyip anv “(ouowot voreyoedes 18 auOWAL ap dy) aloWaUE Nd InjA-dyy> vaxediyoo UL “puLL IW UL “eIsUOD NYFF [UN HaquIOW auqUE LlUarayIC] “LSIBOI 1SeIOo9e auvsaupe ap LuNpout ISeajaoe WuLLAd “Tuntfon}sut ap 19S 1Se}99e asasopO} tru] 19UNL naquiow to) nyruoreusToud ye axopon ap mound wig “so1aytiad 1S oays9qU aiso ynajantt ‘a49jonu090: v7eq 94 “iojpsnpoud & YySIXo oe UL JEP *t MATTOULNOOOUIIN AG WW VA LTDESCRIERE reprezentant al familiei. O diferent intre membrii unei familii poate fi si modul in care sunt conectate semnalele la pin, respectiv tipul capsulei de prezentare a circuitului integrat. In continuare, sunt prezentate cdteva familii de microcontrolere cu sublinierea insusirilor caracteris onsiderandu-se numele producatorului ca fiind unul dintre clementele reprezentative pentru o familie [25]. INTEL 4048 a fost primul microcontroler aparut pe pial. avand o structurd Harvard modificata, cu 64-256 octeti de RAM si este inca folosit in multe aplicajii datorita prejului scdzut. INTEL 8051 (MCS-51) este a doua generatie de microcontrolere si, in prezent este familia care se vinde cel mai bine; este fabricat si de multi alti producatori Acest microcontroler are 0 arhitecturi Harvard modificata cu spajiu de adresar diferit pentru program (<64K din care 4-8K pe chip) si date (<64K din care 128- 256 octeti pe chip. cu adresare indirect). Dispozitivele I/O au un spaiu propriu de adresare. 8051 dispune de un procesor boolean prin care se pot executa operatii complexe la nivel de bit, iar in functie de rezultate se pot face salturi Pentru 8051 existd foarte mult software disponibil, atat contra cost cat si gratuit INTEL 80C196 (MCS-96) este a treia generatie de microcontrolere propusi de INTEL. 80C196 este un microcontroler pe 16 biti care admite un tact de pand la 30MHz. Acest microcontroler conjine blocuri aritmetice pentru inmultire si impartire, lucreaz& cu 6 moduri de adresare, convertor A/D. canal de comunicaii serial, controler de intreruperi cu 8 surse, pana la 40 de porturi I/O, generator PWM si ceas de garda. INTEL 80186 si 80188 sunt microcontrolerele propuse de INTEL ca versiuni ale popularelor microprocesoare 8086 si 8088, care au echipat primele calculatoare IBM PC XT. Pe chip sunt incluse 2 canale DMA, 2 numaratoare/temporizatoare. controler de intreruperi si bloc de refresh pentru memoria RAM. Exista si multe versiuni, microcontrolere cu consum redus, cu canale seriale etc. Un mare avantaj la folosirea acestor microcontrolere este faptul c& se pot folosi uneltele de dezvoltare (compilatoare, asambloare etc.) de la PC-uri, Pentru cei familiarizaji cu software-ul de PC se poate trece repede de etapa de invajare. Un alt avantaj este un spafiu mare de adresare, specific PC-urilor. INTEL a fabricat si microcontrolerul 80386EX, 0 variant a procesorului 386 care, la puterea lui 386. mai are, in plus, canale seriale, canale DMA, numératoare si temporizatoare, controler de intreruperi, refresh pentru RAM dinamic si gestionarea alimentaii (Power Management). 65C02/WOSCB16S/W6SC134S (Western Design Center), WDC a creat procesorul pe 8 biti 65C02 folosit in calculatoarele Apple, Commodore si Ata urmat de procesorul pe 16 biti W65C816S si un microcontroler pe 8 biti avand ca nucleu procesorul de baz 65C02. Motorola MC14500 a fost primul microcontroler realizat de Motorola. Acest microcontroler cu arhitectura RISC avea calea de date de un bit, 16 instructiuni siMICROCONTROLERE, era furnizat intr-o capsula mica (16 pini). El a fost eliminat de pe piajd de noile microcontrolere RISC. Motorola 6805 se bazeaza pe procesorul 6800 gi este asemanator cu 6502 produs. de WDC. Are o arhitecturé von Neumann in care instructiunile, datele, dispozitivele /O impart acelagi spajiu de adresare. Stiva este limitaté la 32 de pozitii din cauza indicatorului de stivi pe 5 biti. Unele microcontrolere din aceasta familie includ convertoare A/D, sintetizoare de freeventa cu PLL, canale seriale etc. Motorola 68HC11 (preluat si de TOSHIBA) este un micocontroler popular pe 8 biti de date gi 16 biti de adres, cu o arhitectura ca si aceea a lui 6803. 68HC11 are inclusi. ~memorie EEPROM sau OTP, linii_ digitale 1/0. numaratoare/temporizatoare, convertoare A/D, generatoare PWM, acumulator de impulsuri, canale seriale de comunicatii sinerone si asincrone ete Motorola 683xx (MC68EC300) reprezinté o clasi de supermicrocontrolere de inalta performanga bazate pe un nucleu cu arhitecura procesoarelor 68x, cu 0 filozofie si performanta asemanatoare microcontrolerelor IN TEL 80386EX. PIC (MicroChip) sunt primele microcontrolere RISC aparute, cu un numar mie de instructiuni (tipic 33, fafa de 8048 care are 90). Simplitatea arhitecturii (Harvard) duce la realizarea unui chip de mici dimensiuni, cu putini pini, consum redus, vitezi mare si pre{ mic. Aceste avantaje au impus microcontrolerele PIC pe piatd. Exist’ 3 linii de microcontrolere PIC: low range, middle range si hii range (care se disting prin dimensiunea cuvantului de program si prin facilit legate de structura) — PICI6C5xx. PICI6C6xx si PICI7Cxx. din care linia 16C6xx este cotatd cel mai bine pe piaa [14]. COPS00 (National Semiconductor) este un microcontroler pe 4 biti care are 512 2K ROM si 32x4-160x4 RAM, in capsule de 20-28 de pini. cu tensiuni de alimentare 2,3V-6,0V. Sunt echipate cu numaratoare/temporizatoare si magistrala MICROWIRE. Aceste microcontrolere se fabric in peste 60 de modele echivalente si sunt primele microcontrolere care au un pret de sub 0,5USD/bucata. COP800 (National Semiconductor) este un microcontroler de 8 biti care contine MICROWIRE, UART, RAM, ROM, numiratoare/temporizatoare de 16 biti controler de intreruperi, comparator, ceas de garda, monitor de tact, generator PWM, transmisie in infrarosu, convertor A/D cu 8 canale cu prescalare (admite si intrari diferenjiale), protecjie la sciderea tensiunii de alimentare, mod de asteptare si HALT, un trigger Schmitt si circuit de trezire” (wake-up) cu mai multe intriri (Multi-Input-WakeUp). Eficienfa sa este data si de un set puternice de instructiuni, majoritatea find de un singur octet si executate intr-un singur ciclu, Exist si variante pentru uz militar. HPC (National Semiconductor) sunt microcontrolere pe 16 biti de mare 56DESCRIERE performanja, cu o arhitectur’ von Neumann. Unitatea central poate executa inmuliri si impartiri. Aceste microcontrolere contin in structur functiile executate de familia COP800 avand. in plus, canale seriale HDLC (High Level Data Link Control) si elemente DSP, la o tensiune de alimentare de 3,3V. Microcontrolerele din aceasta familie au multe aplicatii in telecomunicafii, in sisteme de seeuritate. imprimante laser, hard-discuri, frane ABS si aplicatii militare. Proiectul PIRANHA (National Semiconductor) este un proiect de realizar unui microcontroler RISC mai deosebit, si anume primul microcontroler dedicat aplicatiilor integrate. Acest microcontroler are avantajele arhitecturii RISC. deci putine instructiuni, simplitate si modularitate. ZB (Zilog) a fost unul dintre primele microcontrolere. Modelul initial avea UART, numaratoare si temporizatoare, DMA, 40 de linii digitale I/O, controler de intreruperi. Modelul 28671 avea in ROM un limbaj BASIC simplu. Modelul Z86C95 are o structura Harvard, facilitati DSP ete. Un avantaj este acela ca se pot folosi, pentru extensii, unele circuite de interfaya din familia lui Z80 HD64180 (Hitachi) este un microcontroler puternic, cu structura si posibilitaile lui Z80, avand, in plus, 2 canale DMA, canal de comunicaiii sincrone si asincrone, numaratoare/temporizatoare si controler de intreruperi. Unele versiuni includ EPROM, RAM si PIO (Programmable Input Output). Ruleazi instructiunile lui Z80, dar in mai putine cicluri si are instructiuni in plus. Exista variante care functioneaza pana la 18MHz. TMS370 (Texas Instruments) este similar cu 8051. Conjine RAM, ROM (OTP sau EEPROM), 2 numiérdtoare/temporizatoare de 16 biti, controler de intreruper ceas de garda, generator PWM, convertor A/D cu 8 canale, SCI, SPI, comparator gi poate executa inmultiri si imparfiri. Tactul poate fi de pana la 20MHZ, cu SMHz tact de magistrala. 1802 (RCA) este un microcontroler mai vechi, cu o structura apropiaté de un microprocesor. Este folosit mai ales in aplicatii spatiale. MuP21 (Forth) este un microcontroler care are puterea de calcul a unui procesor INTEL 80486 (100MIPS) la un pret mult mai mic. Are integrat un coprocesor video care gestioneazi o memorie video gi i se poate ataga direct un monitor TV Acest microcontroler a fost creat ca sa ruleze programul OKAD (program de proiectare VLSI) si executa acest lucru de 10 ori mai repede ca un 486, MuP21 are 40 de pini. F21 (Forth) a fost conceput pentru aplicatii multimedia si procesare paralela. Viteza sa ajunge la 250 MIPS datorité structurii care contine procesoare de prelucrare analogica si modul de interfaja cu 0 rejeaua de calculatoare. Tabelul 2.2 prezinta caracteristicile de baz pentru cateva circuite din doud familii de microcontrolere: 68HC11 de la Motorola si 8051 de la Intel.MICROCONTROLERE Tab. 2.2 Caracteristicile principale pentru microcontrolerele din doua familit reprezentative (68HC11 si 8051). —— Cireuit RAM | ROM/ Clock =| VO | AD | Timer (EEPROM MesHciiA0 | 256 | - 0476 us | 4x8 | 48 9 1x6 MosHCI1A1| 256 | SI2EEPROM | 0,476 us | 4x8 | 4/8 9 1x6 Me8HC11A2 | - 2048 EEPROM | 0,476 us | 8 | 4/8 9 1x6 M@8HCI1A8 | 256 | 8K ROM 0476 ys | 4x8 | 4/8 9 512 EEPROM 16 M68HCIIE | 512. | 512 EEPROM |0,476ys | 4x8 | 4/8 9 1x6 Mé8HCI1E9 | $12 | 12K ROM 0476 us | 48 | 8 9 512 EEPROM 1x6 MO8HCIIFI | 1024 | SI2EEPROM | 0,476us | 4x8 | 8 9 16 18035 64 : asp | 8]. 2 18039 ps. laps | 8]. 2 18041 64 1024ROM asus | xB]. 2 18748 64 lozd EPROM |25us | 38 | - 2 18051 128 | 4096ROM J sys 48 | 2 18751 128 | 4096 EPROM. | | ns as] - 2.7.1. Clasificarea microcontrolerelor Se pot lua in considerare mai multe criterii de clasificare a microcontrolerelor: de exemplu, dupa dimensiunea magistralelor, dupa interfejele pe care le au incluse in configuratie, dupa aplicatiile in care se folosesc, dupa furnizor etc. 38puny — WAV IS UAV # iq 8-87 “High ~ ypeNT (Jso9 oy auajorUOSOIDIUN) LNIDIMYA Oye w s(uoswoy,) LS = s(sjuauINATSUT SEXOL) OLESIL ® s(aoronpuooiuisg [UONN) 810 = og aqiqnedwos °XXg9 VIONOLOW # S1so8 aliquedwos » [9819 wIMIDoIN no 919j0.1UO90191\, :wosoypuwn 2989 ‘axesuyjos iqueduos ednp ‘s1ajonuosos9m ajenzn yeu J0]O9 v RIEU aIEOHISEIO O ‘aaniosadPu td (e) Md. CoM. AG Pepe Burk sl tu hoky’ eaics” mM dur ups oh utbcat ARMAS awhikehed ASE) cede 33 of uibeucheat oli tone mojeitoka rR exetud itr-un augur : ‘ Seupe pops Modan Oveaol & ey sa wreskh pera. (ob cor, oh pent fe) pur dricgy rade — antfl Gicdt px ptrvalite gebicoAm Cu MeuPie OP, ERO FRM. Fraverct ucrinn< eh oh & Mi. Paank s dieAcberbhd” HARARA cu Anogrrtrallt nyoatSE wrtu ohh > uruscpurne , ohne art Mucty dbuc burke AI 22 6H. UC wk x top me pak dobre digs opetiuezce dere 4 dla” Aare 2 asouc ama mugpateud obs Aude Cv) Jo! ahs ou Nel gh aturuboster. Rare aches ux od ok ewok bh a 2X, Schwa ble :| nahids) 4 SeAl dh reggae’ ork Mecalict sx RAY nf deuce pe Wm mega npeciol rah FR (Pte relect ras PO od ek | peyb.| qeate ria. ohva wh pe re G4, eo aatrmakt yf eal eS — Aardrras . ul TRIS wh eee pri @ tentr ele Deossba bk WO y vara ae x arate An jared poor eo Neate Opie Cogueral propene Te). Sposa ADE. PE Fee prin dent raglan - Bs Bee GP, 5 toby ux Hee we Lin 5. Bere yn murdh Tee nuruie repo BBL poe Pf Alek fe 3 nuscbie + > Kouperiaccter / nwrurrcr ps be A MWERdhr perdu calake 554 > ean scboet peaiee Scheruc Alec THEO? z= % TK Hex {pea re of Fry 7 ext rece] t Write (eetow) rece | ae ae Becky ae =< Raat pA PA Watcha — poor x perch poenkn-e & yartruichume ppeciele® Oe uoecluck M3 Quah pees ko Peer tre uum ruc of econeuie oft wrckege on Beep im fucdL EP gocitakeral er py pe. Ap Pemruces rharia, $e smbrnd cy Sides = arvikrwedume peal Dre KARpom Rest, pyruxchd of Ma thatch ofa faa 1 whrorype’es E exbrrc? + Cnewitkt roar Fokor a mofetr wrudbareh : -a Murtal of pat Couwetst Aa prc O6C 4) 08S eval ok Asa erhra aire 0507 9 Mad. + Bup meltatr 2C Adee ose award! aren unex fo «4 AK, derurmald ole AeoT pook Ph generc® Ul : —s flo alnuertorr -PeR Gower m dct) —vexbryxn - “CIR Crusnactey hear) | fuuctenears tackuay in Sees! — oh da wabhobss ! pincdenart dathousolul Steer! —s fo froma chin wsdl Her aw Mibrahe youre extyae’, Dupe sun neue al rank poofeuearx upe kA & poqgarul Ah Rade Wy ae poo ‘haha purse dk eer. vaa da ib ves BrsAac8 12 Prop, tT 9° Grepore yd? vcrare Veale dae ET Pree!ue PC 4G facial soplioantor. (RIE obs Pie £2): > 35h Cutbuctivnt Es Prwex ~ do tbh, > call + Wabeoupoet Valdvxe ms una eribhad > Ave cadouskK ar % caveat =a % Rut kh Veo uw Flame ole ob bd ae ou wil Nos Qur dk rch perdu REO. wha hd. Maggie ale he artrecturnu pe 14 Oh. —s Cupuerte PM ATIOKy Paw 2K KIS, —d aupwere BH ¥ Ro- 71% eck —> wucepmlore Ar 20 poe ah fderupoule eet rerkrelake of wx deoplibrue ok remark Vavere veh Anvabio. afebot PRO Cnck vicluok Ln radoap ers —b ae reg ot wr pelt of& prokege KOK Ayeduces Ree la pcaolrea Gotan ANA —> Pontbo Pe 16 tok erhyooke Aue Vaulear quae de iaber fk: © wepanedears © eeuverckourebs-A yw A-d, @ cISART f ere © Sp o Pw ee.=> wedld puphrmeritur oh THO cau ech ears pave heck olin Faruitite m munuegh CoP C nophte eeugors Puts) uc Ac i Corocrninhes prapbinerclara ( 5x2 ols 16) 2 53 de Guitruchunt ay hole tif, : —p Ave ontewed€ ~ 16 aswel ~ ml Lae Te te wwe. able probe => nwagentradse ok tutta PM bok —» Pott ~ 2K KIC. Dhl —> 232 woh —> UAL — ext yrds oceyo® 0 pubot oh sbradup ee —> eertu # 44 of pone aNATHEROS ~ fe Kh sa eal dh bh Picy2d hee cam 1664 THRE D> Abs hr pe YS 0erceh% (Aprewr —> Th 22° nittex & tuoldre wi Trp ae ole armeruerxea pet Tous Wnepiua w we of Sacra Payer - THR -— a of a meds tah UPAT - poor Lora poval amiuckeu Al bop Dos. pmieren pe olydexA AG. 20. en! FLA AVR eee —s procku& ok Pru ATK! Me odumase apsbicertnten Jens cook . Teak Be ol fru au = whikchikd fakvarh rs) al un ob Prelckars ad — Line & sribruch ral le =e Bchenue ® thul dite whe wor sue’ ecreuc# olen Jordle uk AT %0523 23 at sak obutne Le 5v - 33V. = 4’ hole > ee nh ache - 24 uP A xhre Bache - 0,5 wh. 8 he Bh pow haan ~ Ah a UC ext A DEE. Ru AK sibucpurd ee he reggytied oh pr geurrel’ > we weit - THarh> THR - 2 bho pater = THR = qed Koovel ak aook => ach < Pp tu euwitret® = Vine create ‘uaierhta fubucturulér Gidin-wm pergun eel” > m act paoddre acheter Golluot aun erkureuas $2 of BAPE ateuspeA perce Muh SF rreclot dhe acbesore Crupcrtha ( — ee ner? po Male wd — Mello tu proce eahhe ~ ~imolhwhY eu tel deg ) > ecg 3 Awe oh sb raeecpreke poli ta Wh nsunoll oh ren ) ol A WH Pee extra, > Wouryeohlt Aurdt tentrdb ob ob" bee ee RBA SE. |e ected Aerie ch 1b abyocr« abun aura § pelo’ Avetobre peahe Aalynrea je bre, er wy Aral dh biel zee e fa pwntua” Aub ruclvae ° ale a um poe extea e ok te Aaaiud de parceRaver okron Cnueduloctru?) gore matobtal exh 40 Ue - ehkehe socks p&rercank Te-k Wh ranefush ole ndhiouper’ he Juncfure. Cheuwhlacluut da Mudie le Act ux Arditel eh , un generar exh arcu 10K generate ainvie hu SP cA T Sebo murs tuaralia’ pn face poofenaiucl war be ha nusenudriie FSH « Thte- ul tok 7 SLA) pook Pi preccale je No beh - wy - ode ua Myaletrau adectoct WATER - ohee ai agg re Mur ev occenrk pc ohice, RSE. Na. ob dink TE - obmninck ole” fa Adbreust- do prouk => Be [47906 2323-3 Lid. + 2968 - 5 hneS —a— 100 — she Fecau Link bh TE-- psa - cou pegwrater inclfrart Qh llette - Fee Mines ol Glkglu) peak Auafiae hun radurt Le Jorud .Freeaty finde ah & - eh PUVeREY ay ee parinter attr pahe poo Fe preenot aa He achy pnw fu A’ Aree fe ‘Aeueekit Ma ab ruertee pou ta sua’. > peaudialn facerengec ler Om poor poet abhi 10a resel pr frvtolme ducers a bn Muecl ku kame tuted, | f irate Auahe , f Jewane Mice. eheuerio ene JRETE AL tat pevbiitta Ca prokege a Pearenueler Curare . Cay 2 oA olt Mecare (peach in MMW F274 Asda du poe ¥ olen’ dedt aphrsemel sadreeet posatem tet oh 68 AGUA obtactyarea Dvubbo Cucuertor Dow deeacAatua. ATLA ro’ Mocateea yeu feahin, Atomprio Mud tbuhae ab Ok G rare pe gris reba pehial oh (Preganae > pet al kranxa yuaa Aarules" Bink a alk Maher AVR eu defo Pp eit fay nucdilur KT jy. 20. teutine fu Aeuptoseate wrelege AT 234433 — ou 6 fanal ob how euvte anal - ¢ ech 2 4AT90S 4G - uk Aethrelal wuee Ameer clad ekbre.PW I TofS © Aor alraut ot » Sekt su © anhihe Ate QC fa Moggntrales de ade 326 4g) ate of heres che satracfur —» ARAL 2 I = THUNB Me © Rek adbuor s Nuewiik CY hk 468 Skruchwo UC vse Frpe Qiwe % rswel: as erent wie F = dacedipeare > exetadhe | © Rak acre on date a &- 16-32 0, Pecte txetttr Karedes ohn woe iat AicQur: Shi le shurbbosetla’ THUMB eo wu nubie? ot at ARH x ek mor pro sriuetwre , antfin Me calthog cued py) vika dh uotu.UC -au 44 of neg. whet iy reseller ext pact auulke nwo gyrate | pe ntak o curpure. ASP - Punt Prod fle fused asprokeat mn oc foriuank pe noel re present . th. DP gok un pos batt ohhrat Fern ihranuxdtr epocahiGer nucrkruatee , poe! Ad rucradonciee ObrecAvul acailer rout et dhe o preune cole Lok Neos rapied pe ds a aurera te. sept Ma flax he chk achabret. ete de wh yC tare we ASP are coupperuerot horedlrva aificiials prita a suk wher oh taleul ; > with Koclware gelifiouall errtre Aastdpobicare / BHT pele axifrucka ta poke’ —» duoglitrale ahfexalt pokes acces paralil, —s unakh fardware perilen alyalanerte , Viraalfpre - fiuperAhe tu 2. ee ) Bruertul hee al Mali AAR rit neue sup&rueniiof tu DSP eh dt oh poured pisclure 607) = comalafa dranazorrul _arbr, Aitul - Fe, NR ~y) fod ugh Aude ol, ocure ralsaria Himal& rm bn pruns adunuarea UMer is 2 ada 21]: ceed or Trorapurdud quai ewode Ox Linadey alk sqreneans jk coleloder ebm por ee ROAR yachere AS achresere bite! eo) pk Wt Mr aS aclrteatze cre Xd]. coke debe J?) r me Glee Geet FT. Anes eyfe oct [FJ ae eset fit). ocoune PRedarul mer eyaterle dwetiics PESO peinder Nasser lds dave pond. Pmounmenfeoas f > dook Len ce Ceo ena fh. pal dha Srao pon ela&na . Um DSP wie tapol® ae Yor? tet Leap Ladue amngsk we 1 Banh Ae Bue Fexan hutburuercts chdne Ww pure 50% lim pice DSP writer - Peace qhocl Roucerctrate | ca 3 forukic- 8 Cleo 7 Foust Bo mat subrca™ moe peer. Jo qneerare de Qwooint, agent autie, raves! ch reuwru! taalhoediseC Sug = fartie abobrneadt mlakrueler auebd digoreee Ae Ww Cewmyra ruds ole pedi rs > Cotew — Parasite deabectl tere lubes aligAl ak penunaliler pp! hapracionts irk ¢ pelufe publiurs rox aourelal (ix Ane Rual (ole ex rate eluetrice ). |