[Nerespectaren Standardelor de Stat cate urmiits conform tes Reproduceres _interish PRETUL Let 29% Pas. ca. sm0sa5 TREPURLEA soGALTA STANDARD DE STAT 7 noun Bottitt Oriciats STAs 9824/3-74 8 seisnsron Tae consiuiut, NaTionat Seo “se Neat SARK ‘TRASAREA PE TEREN A St TEHNOLOGIE INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE DRUMURILOR PUBLICE ee Ictasitiares aia-namericS G08 owepenia vasewane PASMETKCA HA MECTHOCTIL OCEEAHBIX AOPOT 110 NPOEKTY SETTING OUT OF PUBLIC ROADS | TRAGAGEDES ROUTES PUBLIQUES “e . 1. GENERALITATI LL. Prezentul standard se refer la prescripfiile specific ale trasirii pe teren a drumurilor pu: biice proiectate 1.2. Preseripite generale de trasare pe teren ale construefiilor stnt conform STAS 9824/0-74, 1.3, Trasarea pe teren a drumutilor publice proiectate consti in determinarea, materializarea si reperarea punctelor caracteristice care definese elementele traseului (aliniamente, eurbe, schimbarile de declivitali ete), 2. PROIECTAREA TRASARIT 2.1. Projectarea trasii (refelei de trasare) se face in faza premergatoare aplicitii pe teren a pro- ieclului de execufte 2 drumulut, corespunzitor cerinjelor impuse de necesitatea legitii punctelor de pe traseu de rejeaua topograficd existent 2.1.1. Elementele geometrice de legituri ale traseului de drum proiectat se stabilese si se tigureaza pe plan de eatre proiectagtul trascului respectiv, fata de: — punetele refelet de sprijin; — construct existente pe teren, limitrofe traseului sat — detalii naturale cu caracter permanent. 2.1.2. Lucratile de trasare se executii In baza proiectelor de trasare, elaborate conform prevederilor din protectul de execufie si a prescripiilor din prezentul standard. 2.2. Toleranfele necesare determindrii punctelor pe teren sint conform pet. 4.4.2 din prezentul standard, APLICAREA PE TEREN A RETELEI DE TRASARE 3.1. Aplicarea pe teen a reflel de trasare se face, fle flosind punctelerefelei topogratice, fle iolosind clementee preczate confortn pet 2.11 : i 32. La lucritile de trasare @ drumurilor publice, punctle rlelel de trasare sin: inceputal st Sirstultraseulu; intrsefia aliniamentelor (vefurile de ungh); virarile de ung ajuttoare (in azul visfurilor principale. inaccesible) 1 dire{lonallt de traseu (In cazulalintamentelor foarte Tung’). Aprobat de “oa INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE atabitl inet pe eters ‘tr. Edgar Quinet ne. 6 BUCUREST| evict — 01.09.1974 Telex 01.112 STINTROM BUC.STAS 9824/3-74 4, TRASAREA PE TEREN A DRUMURILOR PUBLICE 4.1. _Trasaren pe tern a deumrilorpubliceprotectate const tn pichetare gi reperarea punctelor caracteristice ale traseutul ae paar rere 4.11, Punelele carateistice care —‘tnoeputul st sftetul trasetuls = virhrile de unghi Gnterseefa siniamentlor); = diretionalit de traseus = puneteleprincipate ale curelor are de cere progresive, de rcordare ale alini- Sent — tangentle teoretice Ti si Te — intrarea in curbee progesive Oi st Oe —leycea ain curbele prosresive Si si Se = bisectoarea B = shmbae dvi tet ta langle ltr aes th soe Snprieel drumalels — schimbarea categorie de fosnf a trenulul(erabil,plgune, mati Plantae, sted ete): — Feet ase pratt cu curse de ape (ge ambele maul le abit ilnore,majres1oglinds ape): ~ Inertia rset prokett cv, rag, (ge mals a, cnd se po = Intraten gf lgitea din tocalitiis = intersecta cu ance cilorferate traversate sau subtraversate; = intersecfa trace proiectat cu axulinstalatiilor de tronsport exstete, a Tallon ge alain ete, toe, «condor 3) bl = puncte fn exul podeflorexistente cu lamina pinta 4 mi = puinte a inraten si isiea de pe podete eu lumina mai mare de 4 ms = puete fa inrarea i isien de pe pogurtprecam qin axul acestora sau in drepr Tat cite! ples = puncte In capetcleziduritor de sprjin sau a apririlor de mel; = hunete la capetele si mijlculstincilor mari ce pat fi derocte sau necesita Ine inde spiinre sau reinere: — punete tn dreptul bomeor kilometrie pe drumurileexistente: = panete pe constuctieexistente st indrepl ator folosinge situate lo distant . Gerpind ia 12 ms moximom 25 m faa.de traseul provectat, precum sn drep- {uecior ce at putea i afectate de lursile proietate (abictve sovial cult fale, cantoane, focinf, Matis ete) 4.1.2. In cazul trasirii drumurilor cu tmbriicdminti bituminoase sau din beton de ciment existente, disianta dintrepunetele ce se materialiesss pe tefen nu trebute st deptyeascd 25 m, entra a evita trorie Ia ealeufal mixtriloe de egaltzare Pe drumarileexistente impletulte sau variate, tn cazul proletiil pentru Imbricbmint tn fara de PE. PFU dstanja dntte dows puncte mi trebule sh depageasce 60 lage 25m Ta mainte 4.1.3. Tn amumite cazuti, impuse de situafia de pe tren (terenui ocupate de constructi, vir fence Wen aatetc te), teas puree pscple ns pol malealiae, Se Vor Plant ate puncte ajustonre, necesre determinant punetlor principales 4.14. Materializare pe tren a punctelorcaracterites se face prin “ome de beton, = trust (pichef) de tem sau metalic, = Insemnare ct vopsea, = alte materiale (mace plastice et) 414.1. Punctete care se materializeazi pe teren cut borne de beton (fg!) sin “inept rit frases T Virfrile de unghi sau punctele ajutitoare (in azul eind vifurile ma sint ac ces = direcionalit de trsseu (inscazul al aterializeazi pe teren sin: . pldure, iamentelor foarte Tungi).—3- STAS 9824/3-74 & 0,05 Tie 1 4.14.2. Celelaite puncte caracteristice previzute Ia pet. 4.1.1. se materilizeazi pe teren prin pi- al che|i de Jem de esenta tare cu lungimes de 40 em si grosimen do4..-5 em, piehei metalic ier imea de 60 ...200 mm si diametrul 6... 12 mm, tufoamexale saw prin insemnare cu vopsea, fine de naire lerensul pe care ee desfGou rae de dm pleat ast 7 — pe drumuri exstente (impietrute, pavate, cu imbriciminfi bituminoase sou | Beton decimentet.), prin vopse, lifoane sau pihef! metal ~ pe variante sau drumuti noi prin picheli de lem sau metalic Lar ta cazulstin- éllor prin vopsea. + san chs se implantenss pink Ta fae terenla, jar punctl gemetrie va ft marca printun cai sau punt eu vopsea. 4.2. Pentru evidenfierea punctelor de pe traseul proiectat gi eventuala reconstitute a acesora, Purctele caracterstie se repereazi prin: — borne de beton (ig2,) — Plcheti din lemn de esenfi tare cu lungimea,de 70 em_si,grosimea de 4... em (es) — fnsemnare eu vopsea. 42 i uo 2. » Dora aevirk ona reper de vnk vig. 2 «) faa reper dispreboran de vit ea nrrerea musicale (.A.¥-4) | 2) ta repeat opuss Boras do vit eu asrieres staat xt" (17,80)STAS 9824/9-74 ate Fig. 3 a) aja report Aspe ples de pe tren serie mamta Te, 8) 2 te eel opted leet de pe een et seene stan 10:20 m) “Ao.t.. Reperatea punstelor prin borne de beton se execu lateral, tn afara amprizel drum prin “—ineepiutul st sfirsitul traseuluts = virfurile de unghi; — directionalié de traseu. rea cu, borne de beton a puncte fin dou puncte amplasate In afara a Yn exteriorul curbet (lig.4). sare pichetate In prealabil se exe- Jor rejelei de tra uf iar in eazul visfurilor de unghi, 42.1.1, Reper ‘eats din col pul prize! drumel pe elt posibil, vale puncte previite In pet. sac pin fru in Tenn (3) sau sea pe elemente naturale sau construite, limitrofe traseului, 5 wet drum, tatral de ponte pe cate evi 4.2.2. Reperarea cel prin inserierea cu vop: 4.2.2.1. Reperit vor fi amplosafi in, afgra platforn denliach si pe o directie perpendiculard Ja traseu. si cpeat varantelor (in afara drumurilor existent) it sia dramuilor nj. reperarea soa face pri rater de Tern, situl lleral ta distanta d < 90 em ffs plchetl de pe ase ‘to. Tnserieren pe reper (bome de Delon sau fru! din emi) a numirull punctules se PS £28. Insiefndpre trace far distanja de fa punet la reper se insert pe spateleseperlut (ig. 2 4 rt de aistanfe su tnghivn pentru x id. aSTAS 9824/3-74 4.2.3.1. In cazul reperirii saw marcirlifpe elemente naturale sau consteuite, serferea numirului punciuiui gia distanget de la-acestea 1a reper se face pe faja clidiri sau a elementulul natural din Epre trasew (ig. si 6) 4.23.2. Distantete de la punctele materializate ale teaseului la reperit corespunzitori se vor misura direei cu panglica de ojel sau cu ruleta 4.2.3.3, Scrierea pe teperi a numarhui pichetului corespunestor si a distanfei dintre acestia se face eu vopsea rosie pe bazi de ulelSTAS 9824/3-74 rum taterat [case cast 42.4, Repearea punctelor caracteristice ale trseuli pe portunile care ve suprapan pe drumurt 4234, Renerares putt blugainosie sau din beton decent se face pe Imbrichmuntea respectv, fain inemnare ca vopsea galbens, (fig 7) dupa cum aemeazh ot Mjrurite de unghi, eu un pane ters Tal-un cere cu diametrul de 16 em tar sell ou dere V soitd de numarul Vitlulrespectv; — punstelecaratellie ale curbelor, cu pune fot-un ptrat cu latura de 15 em Feit depot punctaal repos (oe. 7-2): rela puncllor de pe trace, cuunTpuse tlre dou ln araele eu ungimea el Dante a tau ese, denon fil pichetslei= wn | ram tae yp | al : | case saz as < 7 2 ze 58 & | \ aie Conte 35 Ra M2 Conte N83 lao ve conte nn9t Gard beton ave Conte NodaS. 9824/3-74 —8~ 424. Concomilent cu materislizares in plan a punctelor caracteristice se exccuti si plantarea re: perilor de nivel prin reperi metaliei tncastrali tn coronamentul sau parapet podurior de pe ‘a= seu, th constructii limitrote traseulai saw in lipsa acestora, prin plantarea de bome de beton (ig.8} Fi 60 wal 088 | Fig 6 Numérul reperifor de nivel se limitea2d la 2 sau 3 reperi pe km: Amplasarea reperilor de nivel se face in locuri absolut ferite de distrugere, avind in vedere necesitatea ca acestia si existe pe toaté durata execufiei constructiel pentru care au fost reali 43. , Notre vituritor de unghi si @ puntclor caacterstice ale curbetor se face ci ltere smi mere de la I la n. In cadrul aceleiast curbe, attt vieful cit si celelalte puncte caracleristice ale curbei respec- tive vor purta acelast numir: Vi; Tit; Te 1; Of 1; Oe 1; Sif; Se ts BI V5; Ti 5; Te 5; 01 5; O25; Si5; Se5; BS. 4.5.1, | Numerotarea restului picholilor se face cu clire de la 1 la n in sensu! eresterit kilometrajulul traseulul 4.3.2. ' Notarea se poate face si combinat eu cifre si litere, elfrele indleind numirul curbei iar lie {erele indicind ordinea pichelilor pina la intrarea In curba’ urmatoare Exemplu; 4c reprezinta al treilea pichot de la intrarea in eurba 4 4.3.3, Reperii punctelor pe care le evidentiaza vor purta numarl corespuncitor acestora. Tn cazu! punctelor retelei de trasare evidentiate prin cite 2 sau 3 reper, acestia se vor nota prin litera ,R si numarul de ordine al reperului, inso{it de-denumires punetulu tespeetiv (Hg. 4, Bait. Exemple: RAV: RV; RS VA RAV; R2VS, RAV.2; R2V.2:RIVS. OBSERVATUE, ~ Notarpunctelorauestmitativ ea completindu-se font de complentata tases, f 44, Masuriet 1 tolerante 44.1. Determinarea pozifiei planimetrice si altimetrice a punctelor traseulul de drum proiectat se objine prin masurarea distanfelor, unghiurilor si diferenjelor de nivel cu aparalura si instrumente adecvate (verifieate, etalonate si rectificate) dupa cum urmesra: — pentru misurarea distanfelor se folosese: pangliei si rulete de ofel de 50 msi 20 m, mire verticale si orizontale sau apa Fate electro-optice; — pentru misurarea unghiurilor se folosese teodolite gi tachimetre; — pentru, misurarea diferenelor de nivel se folosese aparate de nivelment direct (nivelete) sau indirect (teodolite, tachimetre clasice sl autoreductoare) insotite de mizele corespunzitoare fieedrui aparat.NN | tas 44.2. Determinarea planimetricd sau alfimetrici a punctelor de pe traseu trebuie si se facd din Tefeaua de sprijin din zond sau Tolosind o rejea local (cejeaua de trasare), respectind toleranfele Feferitoare la distanfe, unghiuri, coordonate gi diferenje de nivel 4.4.2.1. Toleranfa la misurarea directa a distanjelor, intre dou misurdri (dus gi intors) efectuate iin deren ges eu panta pin la 3F este data de relafia (i) Ts = 0,008) © in care Ty = toleran{a in m, iar D — distana misurata In m. Pentru distanjele masurate in teren cu panta fntre 3 --10e toleranfa se majoreaza cui 35%, pentru terenurile cu panta cuprinsd ttre 108 Be toleranja se inajoreard eu 70%, lar pentru tercntrile care eu 0 panta mal mare de 156 tole Fanfa se majoreazs cur 100% ‘in tabelul 1 se dau toleranfele la misurarea directa a distanfetor eae sf pena a pace) Distate o)tocp 15 rata 4 ‘posing frets To] SUS [rena a 0.050 0.08au STAS 9824/3-74 b. In cazul masurii indirecte a distanfelor (cu mira vertical), toleranfele se dau de re- lafia (6) i sint cele din tabelul 5. Pay = 0.09 0 + (x) 6 ‘Tabet 5 eu ponte (pl 5 ERENT ale B |2 | |2 | |f 000 44.2.6, Tolerantele de inchidere a drumuirilor (raseelor) de nivelment stat dupa cum urmeazi: a. La nivelmentul geometric = nivelment de ordinul 111 Tres 1 YZ (mm) = nivelment de ordinul 1V T= 20 VE (mm) ERLE AAA REO EE IS Dd il 3g = nivelmentul de ordinul V - Tye 90 'E (mm incare L. reprezinté lungimea traseulul exprimat fn kms . La nivelmentul trigonometric: T= 02tZ (nm) . incare: Tr toleranfa, tn m; L desfigurarea drumuirii, Ix km. 5, RECEPTIA $I PREDAREA LUCRARILOR DE TRASARE 5.1, Receptia luctirilor de trasare a drumurilor publice se face de cltre beneficiar in prezenta exeoutantulut constructiel si a proiectantului trasitit 5.2, La recepfie, se verified modul cum sau aplicat si respectat prevederile din prezentul stan dard si a datelor din proiectul st documentafia de trasare,STAS 9824/3.74 Re 5.3. Proiectantul, concomitent cu receptia, va preda beneficiarului,in prezenta exeeutantului construcfiet traseului de drum materializat. si reperat Impreund cu un inventar al punctelor de pe traseu sau o copie de pe caietul de pichetare care cuprinde: descrierearelclei de trasare, reperii de nivel, distanje dintre punetele trascului si reperi, cu inscierile de pe acegtia (conform fig. 4; 5; 6 si). Tin cazul cind, la data preditit si recepfiel, exceutantul construcfiei nu se cunoaste, benefi- ciarl are abligfia dea preda Care acest trsel de drum pleat si reperat impreund cu docu mentafia respectiva. 54, Rezultatele receptici si prediri-primirii traseului de dram materializat Impreund eu docu imentafia Fespectiva se inscria tntr-un proces-verbal Incheiat fntre par. 5.5. _Dupi receptia si Iuarea in primire a traseulul pichetat gi reperat, bencficiarul si construc- {orul au obligajia menjinerli, Intreinerii si conservarit acestuia. Aceeasi obligatie o au st proprie- tarii lerennrilor pe cate se alld punctele de traseu, pina la inceperea execufiet Iucrarlor. ett enoyetariig st Teleeomas | Colpneiunal de cect i proletit petra Industria Institut coretSrk gf protetir! penteu ters renmata Tutlre of portuare = Tnututal de geadere, ftogrammetsi, cartourate Resumail” proletatt: tog, Cornel Bory 4 nganiarea trot edgtet tat Teal, Mom te Stavderalaare ~ Ducetia inert fonda tunciar Servic constactl sl materiale construc Itt de Consruei Bata foo. Ponte Tutto de stat 9 protetiy eonstrutt sista Pee Inti de iospodirie fomomals = Binsin eam Post las Toa TP