Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Asia PDF

    Uploaded by

    Emilia Emilia
    1 views37 pages

    Original Title

    asia.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    1 views37 pages

    Asia PDF

    Uploaded by

    Emilia Emilia

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 37
    SECS Cen ee cy se ee Terra Magazin in perioada 2004-2009 a LE Cee Me ecto ees ee Con eene eee ons ie climatic se sueced de la nord (cima artic) la sud (climat ‘nopical,regivile complet nelocute fail loge ta alma popul cole mai mari cote wehe heen ol cor elec ieee in prozent, exist pop primitive. Dar, in peisajul Continentluiasiatic cel mai mult s¢impune lanful muntos Karakorum = Himalaye, cel mal inal lant muntos de pe Terra, cu 14 verfurl de peste 8000 m, dintre care paleo se gisesc in Karakorum sizece in Himalaye, ‘COLOSII ASIEI CENTRALE ‘Alituri de Himalaya, in Asia Centrala se mai ixisese gi alte masive mumtoase de mare an- ‘ergura, cu altitudini ce tec freevent de 5000 de metri. La vest se impun muntit Hindukus, ce tale de la nord-vest la sucest Afghani ‘anul si care se impun prin cele 22 de varfuri de peste 7000 de metri, Cele m: sunt Tirich Mir vest ~ 7700 m si est ~ 7692 m. Spre est domina Pamirul, un hod de lanturi muntoase separate de depre- siuni, c2ea ce ia facut pe geografi si consi- dere 0 unitate de podis. Are aspectul unei ce- tai crenelate, cu varfuri ce tree de 6000 de metri, use dintre acestea depisind 7000 m altiudine, asa_cum este cazul varfurilor Kungurtag ~ 7719 m si Kungurtiube-tag ~ 7595 m. Tot aici se gaseste cel mai lung ghe- lar montan de pe glob ~ Fedeenko (75 km). La nord-est de Pamir se extinde Tanqul mun- {os Tiamgan (Muntit Cerulut), cw 0 lungime de peste 3000 km si o suprafati de ci n kim’. Acesti munti au aspectul unor Janturi paralele, cu orientate estvest, sepa rate de vai sau depresiuni largi, cum este ca zl depresiunii Fergana, care adaposteste la- cul Issak-Kul. Are doar dow’ viriuri de pes- te 7000 de metri, Pobeda - 7449 m si Dostuk = 7050 m. La sud de muntii Tian-gan, dinco- fo de Depresiunea Tarim (Desertul Takla- Makan), se extind muntit Kuniun. $i acest ant muntos are o lungime de peste 3000 km, iar varfurile ce depasesc 7000 de mets sunt in numar de sase, remareanduse Ulugh Mustagh - 7720 m. Munfit Transhimalaya se desfisoura la nord de Himalaya, brazdand in fis paralele. dispuse de la vest la est. Podi- sul Tiber. Exista patru varfuri de peste 7000 'm, cele mai importante fiind Kamet - 7755 ‘m, Mandhata - 7730 m, Aling Kangri ~ 7660 1m si Kuhanbokang - 7218 m. La sucest de Pamir, pe o lungime de peste 300 km, se ex tind) muntii Karakorum (Karaivoram), denu- mire in limba turkmend, care se traduce prin Pieirsul negra’, find considerat de multi ‘eografi parte integrant’ a muntilor Himala- ya, Locuitorit aeestor muni, de la grania ‘Chinei cu India si Pakistanul i Mustagh, care se traduce prin sgheata”. Acest lant muntos, cu 68 de varfuri dde peste 7000 de metri, dintre care patru depasese 8000 de metri (Nanga Parbat ~ 8125 m, Hidden Peak ~ 8068 m, Broad Peak = 8047 m gi Gasherbrum II ~ 8035 m), poate fi considera nodul orografie unde s¢ intl- nese prineipalele lanturi muntoase ale imalaya, ‘Transhimalaya, Kunlun, Pamir si findukus. Karakorum este un important ceastel de ape al Asie, de aici tragindui i- voarele numerosiafluent ai Indusului. Assam Himalaya este cel mai esti sector al Himaleyei, inte granita Bhutanului cu India, la vest, si’ marele cot pe carel face fluviui Brahmaputra cand paraseste Transhimalaya, pentru a patrunde in Campia de nord a Indi i. Aici se inregistreaza polul ploilor de pe Terra - 12800 mm/m fan, ceea ce face ca poalele acestor munti sa fie imbricati intro padure (ropicalé de nepatruns, regiunea find populati de triburi primitive. Cele mai inalte virfur trec usor de 7000 m, impuniindu-se ‘Minyang Kangkar (Minya Gonkar) ~ 7587 'm, Gyala Peri ~ 7150 m st Kangdu ~ 7090 m. ‘Karakorum fimalaya a jucat un important rol in dezvoltarea civilzajitlor de la poalele lor, prin pasurile de mare inaltime, ce facilteaza circulatia intre Tibet gi Peninsula India. Din pricina masivitatii, sunt slab popula, doar in Kashmir (India), Katmandu (Nepal) si Pu: nnakha (Buthan) densitatea fiind mai mare. Tibet, o unitate de relie foarte interesanta i complexa, cu un peisaj glaciar foarte spect culos, este ieaganul civilizatiel tibetane. Nu ‘meroase zone din aceasta regiune turistica ‘majora sunt atrigatoare prin potengialul na- {ural $i antropie pe caret au. O singura cale ferata leaga capitala Lhasa de restul Chinei, iar soselele sunt putine si slab echipate, acco sul turistilor ficanduse pe calea aerulu. Lasa (Lhasa) este capital religioasa si admi- nistrativa a acestel_ provincii, avind peste 30,000 de locuitori. Este leaganul vechii civil ‘aii din. Asia Central, locuitori Tibetului fiind vestti pentru fesutel lini, ofit, dalghe- rie gi prelucrarea metalelor (adevarai artist in preluerarea argintului). Complexul religios antic ,Potala”, reficut in urmé cu tre sute de ani, dateaza din antichitate, remarcanduse, pe Tinga arbitectura deosebita, cele dowd culori dominante ~ rosu si alb. Pal inaljime de 40 m si 12 etae, este st 10,000 de coloane. Tot aici se gaseste Mi- nistirea Dazhan, construiti acum 1300 de ani, situanduse intr-un magnific pare cu ar bor seculari, pe marginea unui mic lac. Acoperigul lumii” este localiza hn nordul Muntior Himalaya, pe teritorul chinez, Cconstiuindu-se into rezervafc natural ‘cu peisale de mare alttucine, cu relief gla- Cir § tectonic, ghetar si inaitmi de peste 77000 de met, cel mai ina find varful Everest (Sagarmatha, Chomolungma) 18848 m, vesnic acopent cu zapad, Lunde vine si numele de Acoperiul imi" are ghelari mpresionan, de remarcat find ‘ghelarul de pe Valea Halla, a cérut mba ‘laciaré coboara la 2850 m alitudne. Defileul Indusului este focalizat in sud-vestul Muntilor Karakorum, regiune cu peisajealpi ne cu ghejari, relief si lacuri glaciare, vai cu cascade gi defilee, La 4590 m altitudine, in defileului Indusului se gaseyte © mandstire bbudista foarte frumoasi, locul cel unde se ala o populatie permanent dea paris spafiul montan side a pétrunde in Punjab, Indusul sap mai multe defilee, _porti himalayene”, ocolind mungii Nanga Parbat si patrunzind in celebra ,poarta de Dern, fn aceastregiune se gisese dou intre cele mai importante staiuni de spor- {uri de iam, Smila si Darjeeling, la peste 22000 m altitudin. Kasmir (Kashmir) se ad in sudul Muntlor Karakorum 31 in estul Muntilor Himalaya, are inatimi de peste 1600 ms pesaje tipic ‘montane, numeroase rau ce figmenteaza fegiumea, fur ce prezintd numeroase case: de spectaculoase st defilee adane. In regiune exist un fond cinegetic si piscicol deosebit, fapt ce atrage numerosi impatimiti ai van: toni $1 pescuitulut, Exista numeroase mici statiunibalneoclimaterice, cu 0. dotare {uristicd corespunzatoare, dr i orage veehi, cu oistorie deosebit de bogata Srinagar este un oraystatiune ve dateaza de Ja ineeputul secolului al Vilea, cu numeroase rmoschei de o rar frumuset, palates! poduri acute peste raul Haun. Chandigarh con- irasteard eu oragul Srinagar, remareanduse avhitectura moderni, rezutat al contributiei hitecjilor din diferie ri. La nord de oray se aff lacul Dhal, unde hoteluréplutitoare, ou restaurante si eazinouri de Tux, asigurd coaziere de pacere. Gampia Gange se desfoard jn lungul uv Jui omonim (Fluvil Stan), de a iesiea aces {uia din mute pani la vrsare, Concentreaza tun mare numar de locuiton, find leaganul Sechit Indi cu regutele sale budhiste: Ma- sadha si Maurya, dar siregatul Gupta, leazin albrahmanismului, ale caror vestig step Sese i asta, Patna (Patalyputra) este un oras echt, ce daieaza din secolul IV 4 Hr, hind Capitala & -numeroase imperi: temple, Imandstr i cet slau marturie_a acslor ‘remur. Toate aceste vestii favorizeazis un {urism cultural foarte intens, Agra (Agara) este fosta capitala'a Marelut Imperiu Mogul, Un adevarat orapmuzeu, un pare imens din care se ivese cele mai celebre si spectaculoase ‘moschei si palate din India, de mae valoare find vestiul pat din marmura .TaMahal Benares (Varanasi) este eentrul reigos eel ‘mal important al Indie, cu sute de temple si ‘moschei construite din marmura rose, dat $1 ¢u palate cu o arhitectura deosebita Nepal este o monarhie consttujionala, cu o suprafayd de 147.181 kn, situatd in Mungi And aspectul unui amfiteatru, cu inalti in nord, Himalaya Joasi in centru si Campia Terra, in sud. Pe iertoriul Nepalului se gasese 23 de varfuri de peste 7000 m, din eare sapte varfuri au peste $000 m. (Kangchendzonga, Makalu, Everest, Cho ‘Oyu, Manaslu, Annapurna, Dhaulagin) Populatia majoritaré este formata din neps- Tezi, dar gi din triburi de origine tibetano-bir- maneza. Principala zona turstied a regiunii nepaleze este cea montand din nord, cu var- furi ce tree de 8000 de metri asaltate anual de peste 1000 de echipe de alpinisti. O alta zona turistca este valea Katmandu, cu peste 2700 de sanetuare si temple budiste, peste 800 din acestea aflanduse pe lista monumen- telor UNESCO, Kathmandu are'400,000 de locuitori si este capitals statulud nepatez. Oragul este situa in centrul {ari 1a 0 altitudine de peste 1500 m, jar cele peste. 2.700 de temple, sanctuare si edificileistorice ori muzeele atrag un numir mare de turisi In centrul orasului se Templul Regal, ridicat sub forma un mide cu cinci etaje. Kathmandu este punctul de plecare al tuturor expeditilor in Himalaya, De acest muni sunt legate numeraase legende, localnii spunand c& ,zei lumi salasuiesc in Himalaya, foc unde orl ‘nu trebuie $8 urce". Epopeea cucerii ‘manlor vrfuri gin Karakorum si Himalaya a Jnceput din secolul al ea, mal preci in ‘nul 1883, cand englezul W/W. Graham, ‘nsojt de dol ghizi eletion, a ticut tret expediii pentru cucerirea unui vart de poste 7000 m, urcand doar po var Monal Peak (6775 m), iar aftudinea ‘maxima tinea a fost de 6860 m, Cel mal inait virt al Himalayei, Everest, a. fost Cucerit in anul 1953 de catre neo- zeclandezul Edmund Hilary $1 sera nnopalez Tensing Norke. Primul art do peste 7000 de meti(Trisul = 7120 m) a {ost escaladat in anu 1907, la 10 lune, 60 cre doctonul englez Tom Longstatt si echipa sa, lar in anul 1950, ia @ tune, 0 fechipafranceza, in funte cu M. Herzog si L Lachenal, cucereste primul vart de peste 6000 m, Annapura - 8076 m, 3000 m, culmile find dispuse paralel, ava aspect rotunjit sau ascutit. Aici sunt frec- vente padurile tropicale musonice. Jn partea ‘enirald se extinde impunatorul lant muntos Himalaya (Great Himalaya Range), cu 0 alt. tudine medie de 5500-5000 m. In zece vie Turi, altitudinile tree de 800% de metri, culm rand in varful Everest (‘Sagarmatha, Chomo- lungma) ~ 8848 m. Cele mai multe ,opt-mi are" sunt concentrate pe tertoriul micutului stat Nepal. Relieful prezinta o mare varietate de culmi transversal si longitudinale, vat pu- lemie adancite, insotite de teras fluviatle, creste ascutite gi grohotis. O largd raspindire 0 au ghejari ontani de tip himalaysn, situati la peste 4500 m alitudine. La nord de lanul hima layan propriuzis se extinde, de la est la vest, TTranshimalaya (Himalaya Mijlocie si Miea), ‘cu douai ramuti principale, Zaskar si Ladak, lant muntos considerat de unii geografi 0 unitate distinet Tn sens transversal, Muntii Himalaya sunt diviza(i in trei regiuni distinete: Himalaya ‘oceidentala, intre valea Indusului si valea Kali, cu o lungime de 880 km si divizat la rndul siu in rei sectoare (Kaslmir Himalae yu, Punjab Himalaya, Garkwal Himalaya); ‘Himalaya centrala sau Nepal Himalaya, intre raul Kali 5i masivul Kangchendzinga, cu 0 Jungime de 800 km: Himalaya orientala, cu 0 Tungime de 730. km incre masivul Kang- chendzénga si valea Brahmaputra, divizat in {rei sectoare (Sikkim Himalaya, Bhutan He ‘malaya si Assam Himalaya). Kashmir Himalaya esto sectorul_ cel mai vestic, extins intre valea Indusului, in vest (Marele cot al Indusului), si raul Ravi, in est Kagmirul se remared prin alttudinile. mai ale altor sectoare himalayene, ‘ecea ce permite trecerea masclor de aer mu sonice spre mungii Karakorum, La adipostul ‘muntilor si datorita campiilor manoase de la poalcle muntilor, Kashmirul esto Kicasul unei Yechi culturi, ce sia intemeiat dew iungul timpului propriul stat cu capital la Srinagar vechi centru cultural al regiunii. Varful cei ‘mai important este Nanga Parbat - 8125 m, chiar la ingemanarea cu mun{ii Karakorum. Punjab Himalaya esto sectorul cuprins intre raul Ravi, in vest, si raul Satle, in est. Alt tudinea acestui sector nu trece de. 6800 m, cele mai impunatoare varfuri find Leo Pargial ~ 6740 m gi Kinangisang ~ 6795 m, Acesti_ muni se suprapun pe provincia istoricd indiana Punjab (ara celor inci uri), veche vatra de civilizatie himalayana, Garhwal (Kumaon) Himalaya se desfigoara Intre raul Satle, in vest, si raul Kali, in est, prezentand gran Indi Nepal. Apele care izvorise din acesti ‘constituie, in cea mai mare parte, 1 Yoarele fluviului sfant al hindusilor, Gange. Cele treiizvoare principale sunt considerate sacre, numeroase sanetuare stravechi deve- nind locuri de pelerinaj ~ Badrinath, Kedar rath si Gangotri, Dea lungul acestor vai transversale, populayia a patruns adane in ‘munte, pana in apropiere de Tibet, migratia fiind favorizati de clima mai blind decat in st, focul padurilortropicale fiind luat de te- renurile de cultura gi de padurile de foioase si cconifere, In partea superioara se face simtit ‘limatul arid tibetan. Nepal Himalaya esto sectorl col mai impundtor al Himalayei, cu.o lungime de ‘800 km, dosfigurandu-se intro valea Kalin vest si masivul Kangchendzénga in ves ‘Nic intaim noua din cele 14 var de peste 6000 m ale lantului Karakorum ~ Himalaya, peste 50 de varturi de peste 7000 m si cdteva sute de viru de peste {8000 m, Cu toate acestea, lantul muntos este traversat de 0 sere de rau ce-si au izvoarele pe flancul nordic sau chiar in Tibet, majontatea find afluente ale ful Gange. in masival Khumbu-Himal (Mata- langur-Hima), in partea central, se rcica impundor, dite colelalto varus, Everos- ‘ul (Chomolungma), care, cucel 8848 mal sii, este considerat ,al trllea pol” al PPaméntuiu, cel ma nat punct de pe gob. ‘Altri de acesia se afa at varf de peste ‘8000 m, Lhotse - 8501 m, lara est de acesta so inal val Makalu ~ 8841 m. Sikkim Himalaya se suprapune peste protec. toratul Sikkim (ce apartine Indiei, dupa sep rarea acesteia de Pakistan si Bangladesh), desfigurinduse inire statele Nepal si Bu: than, Sikkim inseamna in limba sanscrit {3- a muntoasd", euvant ce exprima pe depiin aspectul celor peste 7000 km’ ai masivului Aci se giseste al treilea varf ca inaltime al Terrei, Kangehendzinga ~ 8597 m, Bhutan Himalaya corespunde in cea mai ma re parte statului Bhutan. Este un lant muntos ‘mai putin cunoseut, ca urmare a faptului ca sirdinii patrund foarte greu in acest mic stat Se pare ca cel mai inalt vir este Kula Kangri = 7554 m, urmat de Kira Khari ~ 7551 m. CELE MAI MULTE ,,OPT-MIARE” ei mai impundtori sunt insa muni Himalae ya (Himalaja, Himaceal, Himavat), aceast -Licasu! zépeziior” (hima ~ Zapads; alaia ~ Toeas). Se destigoara pe o lungime de peste 2500 km si pe o kitime ce trece uneori de 300 km, intre valea Indusului la nord i vest si valee Brahmaputre la nord, est si sud. Hima- Jaya poate fi considerat unul dintre cele mai impunatoare lanturi_muntoase prin altitu- dinile de peste 60000 de metr, iungimea si as- pectul crenelat al culmilor, energia de relief si larga extindere a ghetarilor montani, Sunt ‘muni tineti, ce aw atins naltimile actuae in ultimii dowd milioane de ani, Cele zece varfuri de peste 8000 m, 106 varfuri de peste 7000 m si numeroasele varfuri de peste S000 516000 m confirma aceasta rapid ridicare a Tantului himalayan din timpul Cuaternarului profil transversal, mungii Himalaya prezinta o puternica asimeitie a reliefuli, cu Inclinare puterniel spre sud, spre Cimpia Gangelui si Valea Brahmaputrei, si mat re- ddusi spre Tibet. Din punct de vedere clima- tic, se observa o etajare, versantul sudic find sub influenta musonului in sezonul umed. Himalaya funetioneazi ca un baraj in calea Gashetbeum i ‘Shisha Pangna” aselor de aer musoniee, nepermitand trece- sa acestora spre interiorul continentuluiasi- atic, contribuind astfel la aridizarea Asiei Centrale. In schimb, versantul sudic al mun- lilor primeste aproape Toata cantitates de precipitatii sub forma de ploaie la poale si nsoare pe culm, limita zipezilor persis tente intalninduse la 4500 m, pe yersantul sudlic gla 5800 m, pe versantul sudic. Aces: tea din urma contribuie la formarea ghetari- lor pe culmile cele mai inalte, nu la fel de impunatorica cei din Karakorum, Tian-gan si Pamir, atingand, totus, in unele Cazuri, 20 km Tungime. Numeroyi ghejari se gasese ii mare iniltime, cet mai lungt find Zemu (25 km) st Rang (19 km). Reteaus iro srafied este tributard celor trei ma ‘se varsa in Oceanul Indian ~ Indus, Brahmaputra (Tsangbo Jiang). Lanqul him layan este strapuns transversal de numerouse Vai, ce au permis patrunderea populatiei ane in munti. Cele mai multe din lac sunt de origine glaciara si nivala. Datorita masiitii, sunt slab-populat, doar in Kashmie india), Katmandu (Nepal) si Pu naka (Buthan) densitatea find mi ica Muniit-Himalaya‘suntimpantti. in sens longitudinal, in tre fanjurparatle, cu open: tare estest, Jn ie se extinde Prehimalaya DT marian ene » egiunea Caucaziel este alcdtuth dint-o serie de cémpi Rioase si netede, din podigurt piemontane si munfi cu alttudini ce depagesc constant 4000 m, orientate, in general, pe directa nord vest-sud est, aub forma unor fil paalele ‘Cea mai impunétoare fasie montana este cea nordica, cu 0 lungime de circa 1200 km gi cu o ljime de pand la 100 km ~ Caucazul Mare (Bolgoi Kaviaz) ~ care formeaza, ca 5 Pinel, © important bariera orograica transversald, atat’in calea tmaselor de aer, cit $1 circulaliel oamerilor. Regiunea caucaziana este divizata in trei mari areale: Ciscauea- ‘Caucazul Mare 5i Transcaucazia, IA reprezinta partea nordica a regiunii, avand Tn component Campia Kubanului, Podisul Stavropotului st Campia Terekulul © Cimpia Kubanulwi, situata in extremitatea nord - vestied a wueazului Mare, are alttudini de sub 150 m, inelinand usor spre Marea Neagra si Marea Azov. Este o campie mlastinoa- sin cea mai mare parte, numeroase lacuri fiind presarate pe Intreaga sa suprafata. Clima este caracterizata de ierni foarte aspre si de veri caniculare, ceea ce determina o dezvoltare ampli'a stepei. In zona litorali se remarca © veche agezare uucraincana, Kerci~ orag cu peste 100,000 de locuitori, cunoseut in antichitate sub denumirea de ,Panticapeo”. Mai spre sud-st, orasul Novorossisk, cu peste de 180,000 de locuitori, este un important terminal petrolier al Federatiet Ruse la Marea Neagra, pe aici flind exportat o mare parte a lijelului extras din regiunea caucaziand. Cel mai mare ores din aceasta parte a Federatiei Ruse este Krasnodar, care are © populatie de peste o jumatate de milion de locuitor si situat la contactul Campie! Kubanulu: cu Mun(it Caucaz, pe raul Kuban, Orasul a fost fondat in anul 1794, de tarina Ecaterina aka, numinduse o junga perioadi, Ekaterinodat. © Campi Terekului este stuath in extremitatea estied a Cis. ccaueaziei, find reprezen- {ath in cea mai mare parte de delta Terekului si stepa Nogai. In. cea mai mare parte, altitudinile acestei ccimpii se situeaz sub zero metri, pentru ca Marea Caspiea, considerati nivel de baza a raului Terek, este 25 m sub nivelul lui Planetar. Alitu- dinea campiei ereste spre zona de contact cu. mun: tele si cu. depresiunea Manici, vechi_ brat we fosil ce unea in {recut Marea Neagri cu Marea Caspici. Climatul este foarte aspru, precipitas tile fiind de ciréa 100-200 ‘mm/an, ceea ce impune 0 vegetatie de stena desert- ci, Principalul oras al aces- tei campit este Groznai (cu peste 400,000 de locuitori), capital a Re public Autonome Ceceno-Inguse, aflata In sudul Federatiet Ruse, Este un orag ce @ suferit mari distrugeri in timpul eelor dou: rrizboaie ruso-cecene si a fost teatrul unor frecvente atentate terariste, Tragedia aces tei aseziri se datoreaza intereselor econc- mice, numeroasele ziciminte de petrol din zoni at Federatici Ruse Machackala (Mahacikala) este un alt 01 important (circa 300.000 de locuitori). MARI este situat pe firmul caspic, in extremi- latea estica a Munfilor Caucaz, la contac- “ampia Terckului, Machackala este ublicii Autonome Daghestan, component a Federatiei Ruse si un important centra cultural si universitar in © Podisul piemontan al Starropolului este situat a nord de Caucazul Mare, intre cele doua cmpii, fiind fragmentat de vai adinci, precum Kuban, Egorlak, Kuma si Terek. Altitudinie trec frecvent de 500 m, cea mai mare iniltime fiind de 832 m in Varful Strijament. Este 0 zond cu bogate resurse de gaze naturale si petrol, flind una din regiunile strategice ale Federatiei Ru se. Nal-Cik (Nalcik} este un oras cu peste 260,000 de loeuitori, find eapitala a Repu: blicii Autonome Kabardino-Balharia, Are veleitiituristice gi cultural, fiind gi un important centru universitar gi industrial Viadikavkaz (cirea 220.000 de locuitor), este capitala Republicit Autonome Osetia de Nord, parte component a Federatiei Ruse, Dea lungul timpului sa numit Dzaudikay (19441955) si Ordeonikidze (1955-1990), IECAUCAZUL MARE este cel deal doilea mare areal, cu directia de dezvoltare NV-SE, separand, intre Marea Neagrat gi Marea Caspied, Ciscaucazia de Transcaucs- zia. Este unul dintre cele mai impunitoare lanjuri muntoase ale Terrei, cu patru varTuri ce tree de 5000 m, iar pasurile care permit traversarea sunt putine, cel mai inalt find Marison (Mamisonski, la o alttudine de 2829 m, Nu exista nici vale transversala care si sirapungi lanjul muntos pe Ritime, iar pe culmile mai inalte de 4000 -m se gasese numerosi ghetari de tip alpin, strapunsi de varfuri ascutite

    You might also like