Selectie - Subiecte Licenta 2014 MD

TEMA 1.
ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag. 6-53)

1.
Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevrate urmtoarele:
AC
A. Locul de puncie este ntre creasta temporal i plica pterigomandibular la 1 cm

deasupra planului de ocluzie al molarilor inferiori la pacientul dentat
B. Acul va progresa n contact cu osul, naintnd n profunzime pe faa extern a
ramului mandibular i, pe msur ce ptrunde, se va deplasa progresiv corpul
seringii ctre linia median a mandibulei
C. La 1 cm n profunzime se anesteziaz nervul lingual, apoi la 1,5-2 cm nervul
alveolar inferior situat mai posterior
D. Vizeaz anestezierea nervilor alveolar inferior, lingual i bucal
E. Este o anestezie troncular bazal.
2.
Pag. 29
*Anestezia nervului bucal:
A. Substana anestezic este injectat subperiostal

B. Completeaz anestezia la gaura mentonier
C. Este o anestezie de completare pentru mucoasa gingivoalveolar situat distal de
gaura mentonier
D. Presupune anestezierea mucoasei gingivoalveolare situate distal de premolarul 2
inferior
E. Este o anestezie perinervoas, intracanalicular.
3.
4.
5.
6.
Pag. 31
*Principala cauz a unei senzaii dureroase determinate de soluia anestezic este:
A. Ph-ul soluiei anestezice
B. Concentraia soluiei anestezice
C. Temperatura soluiei anestezice
D. Gradul de filtrabilitate al soluiei anestezice
E. Vasoconstrictorul coninut de soluia anestezic.
Pag. 36
Factorii favorizani incriminai n producerea ruperii acului sunt:
A. Contracia muchiului pterigoidian intern n cazul anesteziei la spina Spix
B. Schimbarea brusc a direciei acului
C. Introducerea complet a acului pn la ambou
D. Utilizarea unor ace subiri
E. Datorit materialului din care este confecionat acul.
Pag. 38
*Alveolita postextracional are o frecven mai mare, dup:
A. Anestezia intraligamentar
B. Anestezia prin imbibiie
C. Anestezia prin refrigeraie
D. Anestezia intrapapilar
E. Anestezia prin infiltraie local.
Pag. 42
Sincopa vaso-vagal reprezint cel mai frecvent accident care const n:
A. Pierderea contienei de scurt durat
B. Slabiciune general musculara
C. Pierderea tonusului postural
D. Vrsturi, diaree
E. Incapacitatea pacientului de a se menine n ortostatism.
Pag. 43
ABCD
ABCE
7.
8.
*Lipotimia NU are ca semn clinic:

A. Scderea forei musculare
B. Ameeli
C. Paloare, transpiraii reci
D. Cianoz
E. Pstrarea contienei.
Pag. 43
*Reaciile alergice sunt reacii imunologice celulare sau umorale, la un antigen,
mediate de:
A. Imunoglobulina M
B. Imunoglobulina E
C. Imunoglobulina D
D. Imunoglobulina G
E. Imunoglobulina A.
Pag. 45
TEMA 2.
EXTRACTIA DENTARA (pg. 64-102)
9.
10.
11.
12.
13.
Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:

A. durere
B. vindecare intarziata
C. complicatii infectioase
D. trismus
E. scaderea glicemiei.
Pg.98,101
In functie de momentul aparitiei hemoragia postextractionala poate fi clasificata in:
A. spontana
B. imediat-prelungita
C. tardiva
D. tardiva- intarziata
E. precoce.
Pg.98
Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi:
A. fractura procesului alveolar
B. vasoconstictia secundara in cazul anesteziilor plexale cu vasoconstictor
C. plagi mucoase intinse
D. insuficienta hepatica
E. stari alergice.
Pg.99
Factorii generali care determina tulburari in mecanismul hemostazei sunt:
A. insuficienta hepatica
B. hipotensiunea arteriala
C. persistenta tesutului de granulatie in alveola
D. tratamente anticoagulante
E. antialgicele.
Pg.99
*Echimozele cervico-faciale aparute dupa extractiile dentare se remit spontan in:
A. 2 zile
ABCD
BCE
AC
AD
14.
15.
16.
B. 24 de ore
C. 4 zile
D. 5-7 zile
E. 2 saptamani.
Pg.100
In cadrul extractiei dentare complicatiile infectioase sunt favorizate de:
A. chiuretajul alveolar incomplet
B. fractura apexului
C. mesarea alveolei
D. efectuarea extractiei in plin proces inflamator
E. sutura plagii.
Pg.100
Alveolita postextractionala este favorizata de:
A. pansament intraalveolar prelungit
B. infectii preexistente acute sau cronice
C. sutura plagii
D. chiuretarea alveolei
E. extractiile alveoplastice.
Pg.100
*In alveolita uscata simtomatologia este dominata de:
A. fenomene dureroase intense
B. febra inalta
C. astenie marcata
D. adenita
E. hipersalivatie.
Pg.100
AD
AB
TEMA 3.
PATOLOGIA ERUPIEI DENTARE
(pag. 116122, 131-157, 159-169)
17.
18.
19.
Pentru odontectomie se vor respecta urmtoarele principii:

A. Expunerea optim a ariei dintelui inclus
B. Ostectomia
C. Separaia corono-radicular dac este nevoie
D. Sacul pericoronorar nu trebuie ndeprtat
E. Sutura se va realiza ntr-un plan, cu fire separate.
Pag. 147
n odontectomia molarului de minte inferior inclus se pot produce o serie de
accidente intraoperatorii:
A. Fractura mandibulei
B. Fractura rdcinilor molarului de minte
C. mpingerea molarului de minte n planeul bucal
D. Dehiscena plgii
E. Fractura tbliei osoase linguale.
Pag. 151
*Dup realizarea odontectomiei molarului de minte inferior nu pot aprea
urmtoarele complicaii:
ABCE
ABCE
20.
21.
22.
23.
24.
A. Dehiscena plgii
B. Hemoragia postextracional
C. Lezarea pachetului vasculo-nervos alveolar inferior
D. Edem postoperator
E. Trismus postoperator.
Pag. 151
Din punct de vedere al angulaiei, incluzia molarului de minte superior poate fi:
A. Incluzie orizontal
B. Incluzie vertical
C. Incluzie disto-angular
D. Incluzie mezio-angular
E. Incluzie oblic.
Pag. 154
n odontectomia molarului de minte superior inclus se pot produce o serie de
accidente intraoperatorii:
A. Fractura tuberozitii maxilare
B. Comunicarea oro-sinusal postextracional
C. Deschiderea foselor nazale
D. mpingerea dintelui n sinusul maxilar
E. mpingerea dintelui n spaiul pterigomaxilar.
Pag. 157
Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel:
A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat
B. Incluzie vestibular
C. Incluzie intermediar sau transversal
D. Incluzie orizontal
E. Incluzie vertical.
Pag. 160
*Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei
caninului superior pot evolua spre:
A. Sinuzite supurate rinogene
B. Rinite supurate
C. Septicemie
D. Meningite
E. Tromboflebita sinusului cavernos.
Pag. 160
*Incizia pentru odontectomia caninului superior pe cale palatinal are urmtoarele
caracteristici:
A. Incizia se practic la aproximativ 5 mm de marginea gingival
B. Incizia se realizeaz ntre incisivul central i faa mezial a molarului de 6
ani
C. Incizia se practic la aproximativ 3 mm de marginea gingival
D. Este completat de o incizie antero-posterioar paralel cu linia median, de
5 cm
E. n incluziile bilaterale nu se ocolete papila interdentar.
Pag. 163
ABCD
ABDE
ABC
TEMA 4.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL LEZIUNILOR PERIAPICALE
pg. 174- 194
25.
26.
27.
28.
29.
30.
*Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop:

A. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces
B. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu
meninerea restului coroanei i/sau rdcinilor
C. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu
expunerea apexului i a leziunii periapicale
D. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui
dinte
E. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice.
pag.194
*Avantajele lamboului gingival in plic, pentru lamboul palatinal in rezectia apicala
sunt:
A. Decolarea lamboului este dificil
B. Concomitent se poate realiza si gingivectomia
C. Tensiunea asupra lamboului este excesiv
D. Accesul si vizibilitatea sunt minime
E. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti.
pag.179
Decolarea unui lambou se va realiza:
A. Cu un decolator ascuit pentru a produce delabrri ale lamboului
B. Mucoasa i periostul nu trebuie decolate impreun
C. Cu un decolator ascutit pentru a nu produce delabrari ale lamboului
D. Decolarea se realizeaz dinspre apical
E. Se ncepe decolarea la colurile lamboului.
pag.182
*Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului (rezecia apical propriuzis):
A. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea
apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic
B. Se va rezeca un segment de 3-5 mm
C. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase
D. Se poate rezeca mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii
E. Planul de seciune va fi bizotat spre palatinal (45).
pag.186
*Principii generale de deprtare a lamboului:
A. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia
B. Deprtatorul se va sprijini pe lambou
C. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente
D. Lamboul va fi deprtat in tensiune
E. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument.
pag.183
*Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele:
A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului
B. Corticala osoasa nu este bine difereniat
C. Irigaia lamboului poate fi deficitar
CE
31.
32.
D. Colurile lamboului nu se pot necroza

E. Sutura este facil deoarece lamboul de mucoas este subire.
pag.178
*Dezvantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical:
A. Dimensiuni limitate ce ofer acces bun
B. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce duce la
delabrarea lamboului la capete
C. Se intervine asupra marginii gingivale libere
D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral
E. Incizie i decolare dificile.
pag.177
*Abordul radacinii palatine:
A. Tratamentul chirurgical-endodontic al radacinilor palatinale este foarte des
efectuat
B. Se prefera un lambou ce nu intereseaza festonul gingival
C. De evitat extinderea lamboului prea anterior sau prea posterior
D. In cazul extinderii lamboului anterior sau posterior, nu exista riscul lezarii
pachetului vasculo-nervos nazo-palatin
E. Decolarea fibromucoasei palatine este mai usoara decat a celei vestibulare.
pag. 191
TEMA 5.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL PREPROTETIC
pg. 198-220
33.
34.
35.
36.
Creasta balant reprezint:

A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator
B. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator
C. Localizat de obicei n zonele frontale edentate bimaxilar
D. Localizat n zonele frontale dentate
E. O zon de hipertorfie.
Pag 207
Vestibuloplastia la mandibul dup Kazanjian presupune:
A. realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile
B. realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil
C. realizarea uni incizii cu decolarea unui lambou
D. realizarea unei incizii fr decolarea unui lambou
E. realizarea unei incizii de la nivelul suprafeei mucozale a buzei inferioare
pn la creasta procesului alveolar.
Pag 208
Vestibuloplastia la maxilar este indicat la:
A. pacieni cu atrofie uoar
B. pacieni cu atrofie sever
C. pacieni cu an vestibular neutru
D. pacieni cu an vestibular adnc
E. pacieni cu hipertrofie uoar a crestei.
Pag 210
Principiile alveoplastiei sunt:
BC
BCE
BC
ACD
Cunoaterea exact a anatomiei zonei

Inciziile se realizeaz pe versanii crestei
Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare
Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie s fie
mai mare dect celelalte laturi
E. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie maxima.
Pag 211
Alveoloplastia reprezint o intervenie chirurgicala care:
A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare
B. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar
C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar
D. Realizeaza regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate i/sau a
septurilor interradiculare
E. Se realizeaz fr regularizare osoas.
Pag 211
Timpii operatori ai extraciei alveoloplastice includ:
A. Incizie i decolare de-a lungul mucoasei mobile
B. Incizie i decolare de-a lungul festonului gingival
C. Regularizarea crestei alveolare
D. Regularizarea crestei zigomato-alveolare
E. ndeprtarea marginilor in exces ale lamboului mucozal impreuna cu
papilele interdentare interdentare.
Pag 211
Pentru realizarea reabilitrii cu proteze mobile n cazul egresiunii dentare se indic:
A. Conservarea dinilor egresati
B. Extracia dinilor egresati
C. Rezecia modelant a procesului alveolar
D. Reducerea nlimii coronare a dinilor egresati
E. Conservarea inaltimii totale procesului alveolar.
Pag 212 -213
Landa descrie trei forme clinice de torus palatin:
A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine
B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine
C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine
D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine
E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine.
Pag 218
A.
B.
C.
D.
37.
38.
39.
40.
ACD
BCE
BC
BCD
TEMA 6.
INFECII ORO-MAXILO-FACIALE
pag. 242-268 i 270-288
41.
*n diagnosticul diferenial al adenitei acute parotidiene nu intr:

A. Tumorile de parotid
B. Boala Hodgkin
C. Supuraiile articulaiei temporomandibulare
D. Parotiditele acute
E. Abcesul spaiului parotidian.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.
pag. 278-279
*Clasificarea osteomielitelor dup Laskin nu cuprinde:
A. Osteomielitele supurate acute
B. Osteomielitele supurate cronice
C. Osteoperiostitele
D. Osteomielitele nesupurate
E. Osteomielitele dup infecii specifice.
pag. 282
*Semnele radiologice de osteomielita acuta supurata apar dup un interval
aproximativ de:
A. O sptmn
B. Dou sptmni
C. Trei sptmni
D. O lun
E. ase sptmni.
pag. 282
Imaginea radiologic n osteomielita supurat acut poate fi:
A. Os marmorat
B. Osteoliz la marginea alveolar cu aspect concav
C. Miez de pine
D. Sarcofag
E. Os ros de oareci.
pag. 282
Actinomicoza cervicofacial poate avea debut:
A. Subacut
B. Acut
C. Supraacut
D. Cronic
E. Fulminant.
pag. 285
Actinomicetele sunt germeni:
A. Gram pozitivi
B. Gram negativi
C. Anaerobi
D. Aerobi
E. Facultativ anaerobi.
pag. 285
n perioada de stare a actinomicozei cervicofaciale se ntlnesc urmtoarele tipuri
de leziuni:
A. Ulceraie
B. Nodul
C. Gom
D. Abces
E. Fistul.
pag. 285
*Stadiul primar al sifilisului se caracterizeaz prin:
A. Sifilide
B. Tuberculi
C. Micropoliadenopatie
D. Gome
ACD
BD
ACE
BDE
E. ancru sifilitic.
pag. 287
TEMA 7.
AFECTIUNILE DE ORIGINE DENTARA ALE SINUSULUI MAXILAR
pg. 291 - 308
49.
50.
51.
52.
53.
54.
In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferenial se face cu:

A. sinuzita maxilara alergica
B. sinuzita maxilara fungica
C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat
D. sinuzitele maxilare specifice
E. osteomielita maxilarului.
pag. 299
Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da urmtoarele complicaii:
A. faringita
B. laringita
C. traheita
D. pansinuzita
E. meningita.
pag.299
Sinuzita maxilara de cauza dentara poate da natere:
A. bolii de focar
B. nevralgiei infraorbitare
C. meningitei
D. traheitei
E. necrozei dinilor sinuzali.
pag. 299
Tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara consta in:
A. asigurarea drenajului sinuzal
B. ndeprtarea factorului cauzal
C. cura radicala a sinusului maxilar
D. antibioterapie cu cefalosporine de generaia a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
E. corticoterapie.
pag 300
*Tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara consta in:
A. antibioterapie cu cefalosporine de generaia a II-a si a III-a, macrolide sau
lincosamide
B. corticoterapie
C. puncia sinuzala
D. decongestionante nazale si aerosoli in cure repetate
E. ndeprtarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului maxilar.
pag.301
*Cura radicala a sinusului maxilar se realizeaz ndeosebi:
A. printr-o meatotomie
B. in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara
C. in sinuzita maxilara cronica stadiul A, tipul I si II
ABCD
ABCD
ABD
ABDE
55.
56.
D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III

E. in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV.
pag.301
In sinuzita maxilara de cauza dentara, cura radicala a sinusului maxilar are ca scop:
A. realizarea unei intervenii minim invazive
B. raclarea apexiana
C. ndeprtarea mucoasei sinusului maxilar
D. asigurarea drenajului sinuzal
E. realizarea ndeosebi a meatotomiei.
pag. 302
Prin abordul creat in cura radicala a sinusului maxilar se indeparteaza:
A. mucoasa polipoasa a sinusului
B. zona de osteita periapicala
C. dintele cauzal
D. secreia purulenta din sinus
E. nici una din situaiile de mai sus nu este valabila.
pag. 302
CD
AD
TEMA 8.
TRAUMATISMELE ORO-MAXILO-FACIALE
(pg. 312-335; pg. 361-369; pg. 379-382; pg. 388-394)
57.
58.
59.
60.
Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele

tipuri de investigaii radiografice:
A. Computertomografie
B. Radiografie n inciden Parma
C. Ortopantomografie
D. Radiografie n inciden semiaxial Hirtz
E. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar (Caldwell).
PG.382
Etiologia traumatismelor dento-alveolare este reprezentata de:
A. Cdere accidental
B. Accidente sportive
C. Agresiune uman sau animal
D. Accidente de munca
E. Anestezia loco-regionala.
PG. 388
Clasificarea OMS a traumatismelor dento-parodontale include:
A. Leziuni dentare
B. Leziuni ale terminaiilor nervoase periferice
C. Traumatisme ale esuturilor dento-alveolare
D. Traumatisme desmodontale
E. Leziuni ale mucoasei fixe i mobile.
PG.388
*Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice, cu o
excepie:
A. Avulsie dentar
B. Fractur coronar fr expunerea pulpei dentare
AD
ABCD
AE
61.
62.
63.
64.
C. Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare

D. Fractur radicular
E. Fisur coronar.
PG.388
*Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat
prin:
A. Coafaj indirect
B. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 1-2 saptamani
C. Rezecie apicala
D. Extirpare vital
E. Extracie dentar.
PG.389
*Traumatismele esuturilor parodontale pot fi, cu excepia:
A. Subluxaia
B. Luxaia cu extruzie
C. Avulsia complet
D. Contuzia parodontal
E. Contuzia dentar.
PG. 390
*Atitudinea terapeutica in cazul fracturii radiculare verticale este:
A. Tratament endodontic cu obturaie de canal
B. Extracia dentara
C. Imobilizarea rigida a dintelui pentru 2-3 luni
D. Expectativa 7 10 zile
E. Daca se reuete reducerea fracturii, se practica tratament endodontic
asociat cu rezecia apicala si imobilizarea dintelui.
Pg.390
*n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini
terapeutice:
A. Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur
B. Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui
la dinii vecini
C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, fara
fixarea lui la dinii vecini
D. Extracia dintelui luxat
E. Tratament antibiotic pentru a evita infectarea dinilor vecini.
PG.391
TEMA 9.
CHISTURI SI TUMORI BENIGNE ALE PARTILOR MOI ORALE SI
CERVICO-FACIALE
(pg.402-404, pg. 406-426, pg. 428-433, pg. 437-443)
65.
*Tratamentul fibroamelor const n:

A. Extirpare chirurgical intracapsular
B. Aplicarea de substane caustice
C. Crioterapie
D. Radioterapie i chimioterapie
66.
67.
68.
69.
70.
71.
72.
E. Extirpare chirurgical n totalitate.

Pag. 429
Fibromatoza gingival:
A. Are caracter ereditar
B. Este autosomal dominant
C. Este congenitala
D. Are caracter difuz
E. Dup extirparea chirurgical nu recidiveaz.
Pag. 430
Lipomul
A. Este cea mai frecvent transformare tumoral mezenchimal
B. Apare frecvent oral
C. Este o mas tumoral cu cretere lent
D. Are consisten dur
E. Intraoral rareori depete 3 cm n dimensiune.
Pag. 431
*Tratamentul lipomului const n:
A. Diet hipolipemiant
B. Extirpare chirurgical
C. Radioterapie
D. Chimioterapie
E. Prin injectare de alcool pur.
Pag. 431
Sindromul Madelung:
A. Varietate non-tumoral rar
B. Se datoreaz continurii proliferrii lipoblastelor
C. Are caracter localizat, la nivel cervical anterior
D. Are un tratament chirurgical facil
E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive.
Pag. 432
Schwannomul
A. Se numete i neurinom
B. Apare mai frecvent la copil
C. Se gsete la nivelul zonelor de extensie a membrelor
D. Se asociaz n mod tipic cu traiectul unui nerv
E. Evoluia este spre malignizare.
Pag. 433
Hemangiomul:
A. Este mai frecvent la sexul feminin (3:1)
B. Poate avea localizri multiple
C. Se dezvolt rapid n primele sptmni de viat
D. Nu sunt prezente la natere
E. Se complic n 20% din cazuri.
Pag 438
Tratamentul hemangioamelor poate consta n:
A. Tratamentul medicamentos nu este indicat
B. Scleroterapie
C. Kinetoterapie
D. Tratament chirurgical
E. Dispensarizare.
ABD
ACE
ABE
AD
ABCE
BDE
Pag. 439
TEMA 10.
CHISTURI, TUMORI BENIGNE SI OSTEOPATII ALE OASELOR
MAXILARE
(PG 450-471, PG. 474-485, PG. 488-510, PG.512-517)
73.
74.
75.
76.
77.
78.
*In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte:

A. fibromul
B. osteomul
C. condromul
D. osteocondromul
E. osteopetroza.
(pag.493)
*Tumora odontogena adenomatoida:
A. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani
B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni
C. mai este numita si tumora celor doua treimi
D. afecteaz cel mai adesea sexul masculine
E. cel mai frecvent are legtura cu molarii de minte.
(pag.486)
Clinic keratochisturile odontogene:
A. sunt in general asimptomatice
B. induc mobilitatea dinilor adiaceni
C. induc tulburri senzitive in teritoriu
D. nu mping pachetul vasculo-nervos alveolar inferior spre bazilara
mandibulei
E. au tendina de a se extinde mai mult in plan mezio-distal si mai puin
vestibulo-lingual.
(pag.452)
Tratamentul keratochistului odontogen:
A. chistectomia
B. marsupializarea
C. rezecia osoasa marginala sau segmentar
D. nu este indicat tratamentul chirurgical
E. tratamentul endodontic al dinilor adiaceni chistului.
(pag.454)
Radiologic chistul dentiger se prezint sub mai multe variante:
A. varianta cu extensie lateral
B. varianta cu extensie vestibulara
C. varianta circumferentiala
D. varianta cu evoluie lingual
E. varianta circumscrisa.
(pag.456)
Diagnosticul diferenial al ameloblastomului intraosos solid se face cu:
A. keratochistul odontogen
B. fibromul ameloblastic
C. chistul osos anevrismal
ABE
ABC
ABC
ABC
79.
80.
D. chistul rezidual
E. corpi strini intraososi.
(pag.475)
Diagnosticul diferenial al tumorii odontogene scuamoase:
A. chistul radicular lateral
B. chistul folicular
C. tumori maligne endoosoase
D. hiperplazii epulis-like
E. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale.
(pag.482)
*Urmtoarele sunt chisturi inflamatorii:
A. chistul rezidual
B. cavitatea osoasa idiopatica
C. chistul folicular
D. chistul parodontal lateral
E. keratochistul odontogen.
(pag.450)
ABC
TEMA 11.
TUMORI MALIGNE O.M.F.
81.
82.
83.
84.
Leziunile orale premaligne nu includ:

A. Leucoplazia verucoas
B. Eritroleucoplazia
C. Leucoplazia omogen
D. Eritroplazia
E. Lichenul plan .
(pag. 551-552)
Despre eritroplazie sunt adevrate urmtoarele:
A. Se mai numete boala Bowen
B. Se prezint ntotdeauna ca o leziune izolat
C. Este expresia clinic a displaziei severe
D. Este expresia clinic a carcinomului in situ
E. Este o form de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitii orale.
(pag. 552)
Dintre formele anatomo-clinice de debut ale tumorilor maligne orale, forma
ulcerativ are urmtoarele caracteristici:
A. Fundul ulceraiei este neted
B. Marginile ulceraiei sunt rulate spre interior
C. Baza ulceraiei are consisten ferm
D. Limitele sunt precise
E. Este foarte dureroas la debut.
(pag. 553)
Pentru formele nodulare de debut ale tumorilor maligne orale sunt adevrate
urmtoarele:
A. Caracterizeaz tumorile cu debut n glandele salivare mici
B. Se prezint sub forma unui nodul ce se dezvolt la nivelul submucoasei
C. Consistena este moale
CE
ACDE
BC
AB
85.
86.
87.
88.
D. Mucoasa acoperitoare nu ulcereaz niciodat n fazele tardive

E. Forma nodular se mai numete exofitic.
(pag. 553)
Forma vegetant de debut a tumorilor maligne orale, se caracterizeaz prin:
A. Are caracter infiltrativ
B. Baza leziunii este supl
C. Are aspect conopidiform
D. Suprafaa leziunii sngereaz spontan sau la palpare
E. Limitele sunt precise.
(pag. 553)
Dintre formele anatomo-clinice din perioada de stare a tumorilor maligne orale nu
fac parte:
A. Forma ulcero-distructiv
B. Forma ulcero-vegetant
C. Forma infiltrativ difuz
D. Pata roie
E. Pata alb hipertrofic.
(pag. 554)
Semnele clinice indirecte ale tumorilor maligne ale oaselor maxilare cu debut
endoosos cuprind:
A. Durerea
B. Adenopatia
C. Tumefacia
D. Rinoreea purulent
E. Mobilitatea dentar nejustificat.
(pag. 555)
Despre cheilita actinic sunt adevrate urmtoarele afirmaii:
A. Se mai numete keratoza actinic
B. Apare n urma expunerii prelungite la radiaiile solare
C. Este mai frecvent la tineri
D. Este mai frecvent la brbai
E. Se localizeaz n special la buza superioar.
(pag. 556)
CD
DE
ACE
BD
TEMA 12.
PATOLOGIA ATM
PG 679-685, PG 687-693,PG 695-702
89.
90.
Tehnica Valerian Popescu consta in urmtoarele manevre :

A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral
B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos
C. Se aplica apoi presiune spre napoi pe menton
D. Se aude un cracment prin repoziionarea corecta a condilului
E. Se scot sulurile si se reface relaia de ocluzie.
pg.688
Caracteristicile luxaiei temporo-mandibulare laterale sunt urmtoarele :
A. Frecventa extrem de rara
B. Este posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana
ACDE
ABCE
91.
92.
93.
94.
95.
96.
C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene

D. Mentonul este deviat de partea opusa leziunii
E. Ocluzia este ncruciat.
pg.693
Putem descrie artrita temporo-mandibulara sifilitica prin :
A. Leziuni de intensitate cresctoare
B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute
C. Tertiar apar artralgii uoare, diurne
D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica sau hipertrofica a condilului
E. Tratamentul este cel medicamentos al afeciunii luetice.
pg.697
Teoria musculara in sindromul algodisfunctional ATM are ca simptomatologie
clinica:
A. Simptomatologia iradiaz si la nivel articular
B. Factorul etiologic este reprezentat de musculatura cobortoare
C. Tonusul muscular creste pana la apariia spasmului dureros
D. Echilibrul dintre lipsa de exerciiu muscular si suprasolicitarea cotidiana
E. Se poate dezvolta un model de evitare la o parte din cazuri.
pg.680
Caracteristicile teoriei psiho-fiziologice sunt urmtoarele :
A. Modificrile anatomopatologice articulare sunt secundare
B. Dezechilibrul ocluzal este cauza afeciunii
C. Modificarea poziiei mandibulei determina spasmul muscular
D. Sindromul algodisfunctional este o boala funcional
E. Factorul primar consta in relaxarea muchilor masticatori.
pg.680
Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la poziia lor normala,
centrica, sunt:
A. Pierderea incisivilor si a premolarilor
B. Stopurile ocluzale insuficiente in zona molarilor
C. Contacte premature cu devieri
D. Incluzia molarilor de minte inferiori
E. Interferente in lateralitate.
pg.679
*Cea mai recenta metoda de diagnostic pentru afeciunile ATM este:
A. Laparoscopia
B. Diafanoscopia
C. Artroscopia
D. Termografia
E. Ecografia.
pg.682
Explorrile imagistice ale ATM :
A. Obiectiveaz modificrile patologice in SAD
B. Exclud prin diagnostic diferenial fracturile condiliene recente
C. Exclud prin diagnostic diferenial fracturile condiliene vicios consolidate
D. Radiografia cea mai utilizata este cea panoramica
E. Radiografia cea mai utilizata este ortopantomograma.
pg.682
BDE
AC
AD
BCE
BCE
TEMA 13.
PATOLOGIA GLANDELOR SALIVARE
pg 719-720 ,pg. 723-738, pg.744 -753, pg. 760-770
97.
98.
99.
100.
101.
102.
Carcinomul cu celule acinoase al glandelor salivare:

A. Este o tumora maligna cu malignitate crescuta
B. Apare la aduli, mai frecvent la sexul masculin
C. Se localizeaz in majoritatea cazurilor la nivelul glandelor submandibulare
D. Afectarea nervului facial apare rar si tardiv
E. Evoluia tumorii este lenta, pe durata a civa ani.
pag 751
Carcinomul adenoid chistic:
A. Prezint potenial invaziv local sczut
B. Este o tumora maligna relativ frecventa a glandelor salivare
C. Metastazeaz deseori in ganglionii loco-regionali
D. In localizrile parotidiene, tumora se situeaz de obicei in lobul profund
E. Tumora deriva din celule mioepiteliale si din cele ale epiteliului ductal.
pag 751-752
*Urmtoarele tumori maligne ale glandelor salivare sunt considerate cu malignitate
crescuta:
A. Carcinomul cu celule clare
B. Carcinomul cu celule acinoase
C. Carcinomul oncocitic
D. Adenocarcinomul cu celule bazale
E. Chistadenocarcinomul.
pag 760
Pentru tumorile benigne parotidiene, tratamentul chirurgical presupune:
A. Abord tip Ringer, cu incizie pre-, sub- si retroauriculara, continuata de-a
lungul muchiului sternocleidomastoidian
B. Piesa operatorie trebuie sa conin n bloc formaiunea tumorala mpreun
cu ntreg esutul glandular al lobului/lobilor in care aceasta s-a dezvoltat
C. Nervul facial trebuie sacrificat
D. Pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial se
va practica parotidectomia totala cu conservarea nervului facial
E. Pentru tumorile benigne localizate strict in lobul profund, se va practica
parotidectomia parial a lobului profund cu conservarea nervului facial.
pag 761- 762
Defectele volumetrice retromandibulare rezultate dup parotidectomie pot fi evitate
prin folosirea urmtoarelor tehnici de plastie:
A. Tehnica Skoog cu muchi platisma
B. Tehnica Rauch cu aponevroza epicraniana rotata
C. Tehnica Roscia cu muchi platisma si esut celulo-adipos
D. Tehnica SMAS
E. Tehnica Skoog cu aponevroza epicraniana rotata.
pag 764
Tratamentul chirurgical in tumorile maligne ale glandelor submandibulare:
A. Depinde de dimensiunile tumorii si gradul de malignitate
B. Presupune practicarea unei evidari cervicale profilactice in N0 sau
DE
BE
BE
CDE
ABD
103.
104.
terapeutice in N+
C. Tumorile T1-T2 necesita radioterapie postoperatorie
D. In tumorile T4 care au invadat structurile adiacente se practica evidare
cervicala radicala extinsa
E. Prezenta adenopatiei cervicale metastatice nu implica necesitatea
radioterapiei postoperatorii.
pag 770
Radioterapie pentru tumorile maligne ale glandelor parotide este necesara in
urmtoarele situaii:
A. Recidive ale tumorilor maligne
B. Adenopatie metastatica cervicala
C. Tumori maligne cu dimensiuni mari
D. Tumori cu malignitate sczut
E. Tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund.
pag 768
Criteriile absolute de sacrificare ale nervului facial includ:
A. Tumori maligne cu dimensiuni mari
B. Infiltrarea directa a unuia sau mai multor ramuri ale nervului facial
C. Pareza preoperatorie in teritoriul nervului facial
D. Tumori maligne ale lobului profund
E. Recidive ale tumorilor maligne parotidiene.
pag 768
ABCE
BC
TEMA 14.
TRATAMENTUL CHIRURGICAL AL ANOMALIILOR DENTO-MAXILARE
PG.787-816
105.
106.
107.
Simularea computerizata digitala are urmtoarele avantaje:

A. Permite simularea aspectului facial postoperator
B. Uureaz elaborarea planului de tratament
C. Efect psihologic benefic pentru pacient
D. Introduce factori de eroare suplimentari
E. Cost redus.
pg 788
Simularea computerizata digitala are urmtoarele dezavantaje:
A. Pre ridicat
B. Necesitatea calificrii personalului
C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari
D. Uureaz elaborarea planului de tratament
E. Efect psihologic negativ asupra pacientului.
pg 788
Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt:
A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular
B. Osteotomia verticala a ramului mandibular
C. Osteotomia in L inversat
D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular
E. Osteotomia segmentara.
pg 789
ABC
ABC
ABCD
108.
109.
110.
111.
112.
113.
114.
Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:

A. Intervenii pe condilul mandibular
B. Intervenii pe unghiul mandibular
C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendent al mandibulei
D. Osteotomii segmentare
E. Osteotomii oblice.
pg 790
Complicaiile intraoperatorii in chirurgia ortognata:
A. Lezarea nervului infraorbitar
B. Fractura etajului anterior al bazei craniului
C. Fractura lamelor pterigoide
D. Secionarea arterei maxilare
E. Leziuni oftalmice.
pg 795
Dup osteotomia sagitala si vertical a mandibulei pot aprea:
A. Leziuni ale nervului alveolar inferior
B. Tulburri neurosenzoriale
C. Hemangioame
D. Necroze
E. Leziuni oftalmice.
pg 795
Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale:
A. nchiderea spatiilor interdentare
B. Corectarea inocluziei vertical
C. Alinierea dentara
D. Corecii ocluzale minore
E. Corectarea erupiei molarului de minte.
pg 795
In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei:
A. Profilul este concav
B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita
C. Profilul este convex
D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare
E. Profilul nu este modificat.
pg 795
In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are
urmtoarele semnificaii:
A. SNA micorat semnifica un retrognatism maxilar
B. SNB mrit semnifica un prognatism mandibular
C. SNA micorat si SNB mrit semnifica o anomalie asociata
D. SNA mrit semnifica un retrognatism maxilar
E. SNB micorat semnifica un prognatism mandibular.
pg 795-796
Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a
Angle sunt:
A. Decompensarea anomaliei
B. Corectarea formei arcadelor
C. Alinierea dentara
D. Corectarea basculrilor dentare
E. Repoziionarea punctelor cranometrice.
AB
ACDE
ABCD
ABCD
AB
ABC
ABCD
115.
116.
117.
118.
119.
120.
pg 796
In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaz:
A. Retrudarea mandibulei prognate
B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar
C. Asocierea acestora
D. Avansarea mandibulei prognate
E. Retrudarea maxilarului.
pg 796
In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu trei situaii clinice:
A. Prognatism mandibular
B. Retrognatism maxilar
C. Asocierea intre acestea
D. Prognatism maxilar
E. Retrognatism mandibular.
pg 804
In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem:
A. Profil facial accentuat convex
B. Profil facial accentuat concav
C. Hipoplazie mandibulara
D. Hiperplazie mandibulara
E. Aspect clinic cu profil de pasare.
pg 804
In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner arata:
A. SNA mrit
B. SNB mrit
C. SNA micorat
D. SNB micorat
E. SNA mrit si SNB micorat.
pg 804
In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a vizeaz:
A. Avansarea mandibulei retrognate
B. Retrudarea maxilarului prognat
C. Asocierea intre acestea
D. Retrudarea mandibulei retrognate
E. Avansarea maxilarului prognat.
pg 805
Elongarea dirijata nltur unele din riscurile interveniilor de chirurgie ortognata:
A. Fracturarea necontrolata
B. Necesitatea unor grefe de interpoziie
C. Lipsa consolidrii dup osteotomie
D. Evita lezarea nervului infraorbitar
E. Evita secionarea arterei maxilare.
pg 817
ABC
CDE
ACE
ADE
ABC
ABC
TEMA 15.
DESPICATURI LABIO-MAXILO-PALATINE
PG 824-855
121.
122.
123.
124.
125.
126.
Deformaiile complexe ale regiunii nazale sunt:

A. columela alungita
B. columela scurta
C. domul nazal bine evideniat si laterodeviat
D. dorsum nazal infundat
E. narine orizontalizate.
pag 853
Procedeele de chirurgie plastica secundara in deformaiile complexe ale regiunii
nazale includ:
A. septoplastia
B. alungirea columelei si utilizarea grefei de os spongios pentru susinere
C. disecia cartilajelor alare si sutura acestora la septul nazal
D. partile moi in exces se conserva intr-o banca de esuturi
E. augmentarea vrfului nasului cu inserii de cartilaj.
pag 853
Anomaliile dento-faciale complexe sunt condiionate de:
A. lipsa tratamentului ortopedic preoperator
B. lipsa osteoplastiei
C. lipsa nchiderii velare
D. utilizarea tehnicilor chirurgicale necorespunztoare
E. lipsa tratamentului ortopedic- ortodontic postoperator.
pag 855
Programul terapeutic in sechelele dup anomaliile dento-faciale complexe implica:
A. o abordare multidisciplinara
B. utilizarea regulata a plcuelor comformator
C. echipa este alctuit din pediatru, ortodont , chirurg
D. echipa este alctuit din ortodont , chirurg , protetician
E. rolul ortopedului este acela de a pregti cazul.
pag 855
In etiopatogenia despicturilor labio-maxilo-palatine dintre factorii de mediu fac
parte:
A. radiaiile
B. ageni infecioi
C. droguri
D. hormoni steroizi
E. expunerea prelungita la radiaii infraroii.
pag.826
Clasificarea despicturilor labiale dup Veau cuprinde:
A. DLc (despictura labiala cicatriciala)
B. DLUS (despictura labial unilateral simpla)
C. DLUT (despictura labiala unilateral totala)
D. DLUST (despictura labial unilateral subtotal)
E. DLBS (despictura labila bilaterala simetrica).
pag.828
BDE
ACE
ABDE
AD
ABCD
ABCE
127.
128.
Clasificarea despicturilor palatine dup Veau cuprinde:

A. DPs (despictura palatine submucoasa)
B. DPSs (despictura palatina simpla cu stafiloschisis)
C. DPUT (despictura palatina unilaterala totala)
D. DPUsT (despictura palatina unilateral subtotal)
E. DPC (despictura palatina centrala).
pag.829
Dup clasificarea Valerian Popescu,in cadrul despicturilor pariale fac parte:
A. anterioare incomplete
B. anterioare complete
C. posterioare incomplete
D. posterioare complete
E. posterioare mediene.
pag.829
ABCE
ABCD
TEMA 16.
DUREREA IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL
PG. 916-919
129.
130.
131.
132.
Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic:

A. atacuri paroxistice cu durata de la fraciuni de secunda pana la 2 minute
B. durerea are caracter lancinant si e declanata de ariile sau factorii trigger
C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D. sunt atribuite altor afeciuni
E. exista deficit neurologic evident clinic.
pag.917
Nevralgia de trigemen simptomatica-criterii de diagnostic:
A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fraciuni de secunda pana la 2
minute
B. durerea este lancinanta si e declanata de ariile sau factorii trigger
C. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ
D. o leziune cauzala alta dect compresia vasculara a fost demonstrata prin
investigaii special si /sau expunerea fosei posterioare
E. atacuri paroxistice de durere cu durata de la cteva minute pana la cteva
ore.
pag.917
*Ganglionoliza prin radiofrecventa:
A. se poate efectua percutanat cu anestezie locala
B. distruge selectiv fibrele dureroase
C. prezint ca o complicaie frecventa anestezia dureroasa
D. produce ameliorarea durerii in 82-100%
E. este cea mai eficienta metoda de criochirurgie utilizata in tratamentul
nevralgiei eseniale de trigemen.
pag 919
*Carbamazepina prezint urmtoarele efecte adverse:
A. hirsutism, hipertrofie gingivala
B. sedare, hiponatremie, leucopenia
C. rash
ABC
ABCD
133.
134.
135.
136.
D. cretere in greutate, alopecie, greata

E. nici un rspuns corect.
pag 918
*Nevralgia trigeminala clasica rspunde de obicei la:
A. farmacoterapie
B. proceduri neurolitice percutanate
C. kinetoterapie
D. radioterapie
E. braditerapie.
pag 918
*Nevralgia trigeminala simptomatica:
A. se datoreaz unei leziuni structurale a ganglionului Gasser
B. B . nu se insoteste de tulburri de sensibilitate
C. determina hipertrifia muchilor masticatori
D. prezint ca semn caracteristic deficitul motor
E. se manifesta bilateral.
pag 917
*Nevralgia trigeminala clasica (primara idiopatica) se caracterizeaz prin:
A. dureri cu caracter crescendo pe un fond dureros continuu
B. dureri iradiante
C. este tipic bilaterala
D. apare dup vrsta de 40 de ani
E. este asociata cu afectarea motorie in teritoriu trigemenului.
pag916
*Baclofenul este util:
A. in tratamentul nevralgiilor secundare
B. la cei care nu suporta carbamazepina
C. in asociere cu beta-blocante
D. in tratamentul durerilor dup anumite procedee chirurgicale
E. in tratamentul nevralgiei trigeminale postherpetice.
pag 918
TEMA 17.
Metode locale de prevenire a cariei dentare din santuri si fosete (2, integral)
Rodica Luca
137.
138.
Obturatia preventiva cu rasina:

AB
A. este cea mai conservativa metoda de tratament pentru cariile mici si
discrete din santuri si fosete;
B. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
minime ocluzale de smalt sau de dentina;
C. combina sigilarea santurilor si fosetelor ocluzale cu tratamentul unei carii
mari ocluzale de smalt sau de dentina;
D. este cea mai invaziva metoda de tratament;
E. nici un raspuns nu este corect.
Pg. 62
Metodele recomandate de Organizatia Mondiala a Sanatatii pentru prevenirea cariei ABDE
dentare sunt urmatoarele:
139.
140.
141.
142.
143.
144.
A. fluorizarea generala si locala;

B. sigilarea santurilor si fosetelor;
C. tratamentul cariilor dentare.
D. igiena alimentatiei;
E. igiena buco-dentara.
Pg. 70
In cazul folosirii materialelor pe baza de bis-GMA, enameloplastia ofera
urmatoarele avantaje:
A. asigura o adaptare mai slaba la smalt;
B. asigura o adaptare mai buna la smalt;
C. creste rezistenta la uzura a materialului;
D. scade rezistenta la uzura a materialului;
E. permite patrunderea mai profunda a materialului.
Pg. 44
In cazul utilizarii glass ionomerilor, s-a observat ca folosind tehnica
enameloplastiei:
A. se pierd mai multe sigilari;
B. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al
pastrarii formei anatomice;
C. se pierd mai putine sigilari;
D. sigilarile care se mentin sunt corespunzatoare sau aproape corespunzatoare
din punct de vedere al pastrarii formei anatomice;
E. sigilarile care se mentin nu sunt corespunzatoare din punct de vedere al
integritatii marginale.
Pg. 44
In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid au rol
important urmatorii factori:
A. timpul de demineralizare;
B. concentratia demineralizantului;
C. agentul de demineralizare;
D. manualitatea clinicianului;
E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.
Pg. 45
*In legarea materialului de sigilare la suprafata de smalt demineralizata acid NU au
rol important urmatorii factori:
A. timpul de demineralizare;
B. topografia suprafetei de smalt nedemineralizata;
C. concentratia demineralizantului;
D. agentul de demineralizare;
E. topografia suprafetei de smalt demineralizata.
Pg. 45
SIMONSEN recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare:
A. varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;
B. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;
C. 6-7 ani pentru molarii permanenti;
D. 8-9 ani pentru molarii permanenti;
E. 11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
Pg. 58
SIMONSEN NU recomanda ca perioade potrivite pentru sigilare:
A. varsta de 5-6 ani pentru molarii temporari;
BCE
CD
ABCE
ACE
AE
B.
C.
D.
E.
Pg. 58
varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;

6-7 ani pentru molarii permanenti;
11-13 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
10-11 ani pentru molarii 2 permanenti si premolari.
Tema 18.
Rolul factorilor functionali in formarea aparatului dento-maxilar
(3, Pg. 315-392, 405-417, 433-445)
3. Gh. Boboc-Aparatul dentomaxilar. Formare si dezvolatre, Ed. Medicala,
Bucuresti, 1995.
145.
146.
147.
148.
149.
Zonele I din structura miofibrilelor contine:

A. Ca
B. derivati adenozinici
C. miozina
D. Fosfocreatinina
E. K.
3, Pg.390
In activarea mecanismelor de contractie nu se atribuie un rol important:
A. K si Mg
B. Ca si Mg
C. K si Ca
D. Ca si Na
E. K si Na.
3, Pg. 390
Incercuiti raspunsurile corecte privind vestibulul nazal:
A. este foarte bogat in terminatii nervoase
B. este considerat o veritabila valva de admisie cu reglaj automatic (Chateau )
C. structura sa are rol activ in reglarea reflexa a fluxului aerian
D. este stimulator al secretiilor
E. prezinta o structura fibrocartilaginoasa.
3, Pg.318
Principalele conexiuni nervoase care asigura controlul ritmului respirator sunt:
A. nervul frenic
B. nervul vag
C. receptorul nazal
D. nervul cranian XII
E. nucleul intercostal.
3, Pg.319
Prezenta vegetatiilor limfoepiteliale ce impiedica functia respiratorie poate
determina:
A. intarziere in eruptia dentara
B. o deplasare inainte a mandibulei
C. o usoara extensie a capului
D. prezenta de tulburari de fonatie
E. o deplasare distala a mandibulei.
3, Pg.325
BD
ACDE
CE
AB
BCE
150.
151.
152.
153.
154.
Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:

A. hiperextensiei capului
B. obiceiuri vicioase
C. unor cauze congenitale
D. inocluziei labiale
E. alaptarii artificiale.
3, Pg.326
Tipul leptosomatic a lui Ballard se caracterizeaza prin:
A. gnation situate anterior de planul Simon
B. astm
C. fanta labiala inchisa
D. prezenta vegetatiilor adenoide
E. tendinta alergica.
3, Pg.327
Eficienta masticatorie poate fi micsorata prin:
A. reducerea suprafetei de contact
B. limitarea miscarilor masticatorii
C. introducerea unei alimentatii rationale
D. reducerea functiei masticatorii
E. toate raspunsurile corecte.
3, Pg.345, 347
In mecanismul masticatiei dintii au urmatoarele functii:
A. dintii sunt folositi pentru sfisierea alimentelor
B. caninii au rol de ruptor de presiune
C. molarii prin suprafata ocluzala mare au rol important in zdrobirea
alimentelor
D. premolarii servesc la sfaramitarea alimentelor
E. caninii iau contacte functionale masticatorii in timpul miscarilor diagonale.
3, Pg.335, 336,337
Perioadele principale ale variatiilor functionale masticatorii sunt:
A. perioada prenatala - schita functionala
B. perioada postnatala - schita functionala
C. a doua dentitie neabrazata
D. a doua dentitie abrazata care cere o presiune functionala mica
E. prima dentitie abrazata.
3, Pg.333-334
BCE
BDE
AB
ABE
ACE
Tema 19
Dezvoltarea ocluziei dentare (4, pag. 35-49)
4. Valentina Dorobat, D. Stanciu Ortodontie si ortopedie dento-faciala, Editura
medicala , Bucuresti, 2003
155.
Spatiul de deriva meziala a lui Nance:

A. este de 1,7 pana la 2-4 mm la maxilar
B. reprezinta raportul dintre marimea tuturor dintilor deciduali si cei
permanenti la maxilar si la mandibula
C. este de 0,9 -1,5 mm la mandibula
D. reprezinta diferenta dintre suma diametrelor mezio-distale ale C temporar,
DE
156.
157.
158.
159.
160.
161.
M1 temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C

permanent, PM1 si PM2
E. este utilizat pentru reglarea relatiilor molare precum si canine.
4, Pg 46
Dezvoltarea ocluziei de la 6 luni la 30 luni:
A. are loc eruptia dintilor temporari intr-un interval ciclic de 6 luni
B. dintii erup mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula
C. eruptia incisivilor inferiori si superiori realizeaza primele relatii ocluzale
D. odata cu eruptia molarilor 1 are loc prima inaltare de ocluzie
E. incisivul lateral erupe mai intai pe maxilar si apoi pe mandibula.
4, Pg 39
Eruptia molarului 3:
A. inchide ultimele spatii de pe arcada
B. reprezinta a treia perioada in dezvoltare a dentitiei permanente
C. poate determina incongruenta dento-alveolara tertiara
D. are loc incepand cu varsta de 12 ani
E. creste supraacoperirea incisiva.
4, Pg 48
In absenta spatiului , M3 poate dezechilibra relatiile dento-alveolare cu:
A. aparitia incongruentei dento-alveolare tertiare
B. compromiterea unor rezultate obtinute in cursul tratamentului ortodontic
C. prabusirea ocluziei
D. aparitia incongruentei dento-alveolare primare
E. cresterea gradului de supraacoperire incisiva.
4, Pg 49
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. in incongruenta zonei laterale cele mai mari consecinte le suporta PM 1 care
erupe ultimul
B. eruptia molarului 2 incheie fenomenele dezvoltarii dentitiei, in absenta
molarului 3
C. pierderea precoce a molarului 2 temporar conduce la mezializarea molarului
1 definitiv
D. la maxilar, secventele PM1, PM2, C si PM1, C, PM2 sunt avantajoase
pentru ca PM1 erupe fara dificultate
E. PM2 poate sa erupa cel mai adesea malpozitionat, in linguopozitie dar si in
incluzie.
4, Pg 46-47
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate :
A. eruptia dentara se desfasoara intr-un interval ciclic cu media de 6 luni
B. in cursul primului an de viata crestele alveolare se latesc si se inalta datorita
dezvoltarii mugurilor dentari
C. incisivii inferiori in momentul eruptiei executa o miscare catre lingual
micsorand perimetrul arcadei
D. atritia dentara duce la a prima mezializare a mandibulei
E. incisivii centrali inferiori erup in pozitie linguala fata de cei temporari.
4, Pg.40-42
Primele doua luni de viata I.U. se caracterizeaza prin:
A. retrognatie maxilara
B. retrognatie mandibulara
C. mugurii dentari sunt in plina evolutie
ACDE
ABC
AB
BCDE
ABE
BC
162.
D. prognatie maxilara
E. prognatie mandibulara.
4, Pg 36
Luna a treia de viata I.U. marcheaza:
A. formarea boltii palatine
B. separarea cavitatii bucale de cea nazala
C. limba stimuleaza dezvoltarea mandibulei
D. etapa prognatiei maxilare embrionare
E. etapa prognatiei mandibulare embrionare.
4, Pg 36
ABCE
Tema 20
Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali
(4, pag.73-76)
163.
164.
165.
166.
167.
Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:

A. Tipare genetice
B. Factori teratogeni
C. Cauze generale
D. Bariere fibroase
E. Bariere osoase.
4, Pg 75
Pierderea prematura a dintilor temporari determina:
A. Migrarea dintilor permanenti aflati in eruptie intramaxilara sau orala
B. Incongruente dento-alveolare
C. Supraeruptii ale dintilor antagonisti
D. Dilatari ale arcadei
E. Angrenaje inverse.
4, Pg 74
Din grupa factorilor locali fac parte in primul rand:
A. starea dentitiei mixte
B. starea dentitiei temporare
C. starea dentitiei permanente
D. evolutia dentitiei temporare
E. evolutia dentitiei mixte.
4, Pg 73
Caria aproximala determina scurtarea arcadei si duce la:
A. dificultati de eruptie a caninului
B. dificultati de eruptie a premolarului 2
C. dificultati de eruptie a premolarului 1
D. dificultati de eruptie a molarului 1
E. dificultati de eruptie a molarului 2.
4, Pg 73
Pierderea prematura a dintilor temporari determina tulburari grave tridimenionale,
anume:
A. inconguente dento-alveolare
ADE
ABCE
BD
AB
ABCD
168.
169.
170.
B. supraeruptii ale dintilor antagonisti

C. ingustari de arcada
D. angrenaje inverse
E. largiri de arcada.
4, Pg 73
Perturbarea timpului de exfoliere a dintilor temporari poate imbraca urmatoarele
aspecte:
A. rizaliza
B. pierderea de timpuriu a dintilor temporari
C. absenta incongruentelor dento-alveolare
D. imposibilitatea incluziei dintilor permanenti
E. pierderea tardiva a dintilor temporari.
4, Pg 74
Retentia prelungita a unor dinti temporari pe arcada este expresia urmatoarelor
dezechilibre:
A. tipare normale de resorbtie
B. tipare anormale de resorbtie
C. anchiloze osoase
D. anchiloze fibroase
E. incluzii.
4, Pg 74
Tulburarile cu caracter permanent datorate retentiei prelungite a unor dinti
temporari sunt:
A. intarzieri in reglarile ocluzale
B. incongruente dento-alveolare la distanta
C. incluzia dintelui permanent inlocuitor
D. eruptia malpozitionata a dintelui permanent
E. toate raspunsurile sunt corecte.
4,Pg 74
AB
BCD
BCD
Tema 21
Clasificarea anomaliilor dento-maxilare (4, Pg. 77-83)
171.
Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:

A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului meziovestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 78
BC
172.
Clasa a II-a Angle cuprinde:

A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat si ocluzie adanca in acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca deschisa
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca in acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat si ocluzie adanca acoperita.
4, Pg.78
DE
173.
Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle:

A. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca acoperita
B. Diviziunea 2 cu raport molar mezializat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
C. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca acoperita
D. Diviziunea 1 cu raport molar distalizat bilateral si ocluzie adanca in
acoperis
E. Diviziunea 2 cu raport molar distalizat unilateral si ocluzie adanca
acoperita.
4, Pg. 78
ABE
174.
Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin:

A. Santul vestibular al M1 inferior plasat in dreptul varfului cuspidului meziovestibular al M1 superior
B. Raport molar distalizat
C. Santul vestibular al M1 inferior plasat distal de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior
D. Santul vestibular al M1 inferior plasat mezial de varful cuspidului meziovestibular al M1 superior
E. Raport molar mezializat.
4, Pg. 79
DE
175.
Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta

urmatoarele variante:
A. De conducere fortata
B. Protruzie cu spatiere
C. Cu ocluzie adanca acoperita
D. Cu inghesuire
E. Protruzie fara spatiere.
4, Pg. 79
Scoala germane clasifica malocluziile in:
A. Sindromul cu compresie de maxilar
B. Disarmoniile
C. Sindromul cu ocluzie incrucisata
D. Sindromul progenic
E. Sindromul de ocluzie adanca in acoperis.
4, Pg. 79,80
BDE
176.
ACD
177.
178.
Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:

A. De conducere condiliana
B. De conducere fortata
C. Fals (prognatism mandibular)
D. Adevarat
E. Fals (retrognatism maxilar).
4, Pg. 80
Termenii utilizati de scoala franceza pentru denumirea modificarilor pozitiei
mentonului in sens sagital sunt:
A. Proalveolie
B. Progenie
C. Endoalveolie
D. Retrogenie
E. Prognatie.
4, Pg. 81
BDE
BD
Tema 22.
Examenul radiologic in ortodontie (4, pag. 143-179)
179.
180.
181.
182.
Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip

anterior sunt:
A. Unghiul mandibular accentuat
B. Curbura preangulara accentuata
C. Ramura ascendenta scurta
D. Canal dentar drept
E. Latimea ramurii orizontale micsorata.
4, Pg149
*Unghiul format de planul bazal mandibular cu orizontala de la Frankfurt este
reprezentat de :
A. FMIA
B. FMA
C. IMPA
D. IMFA
E. ANB.
4, Pg169
In practica ortodontica examenul radiologic are urmatoarele implicatii:
A. elucidarea unui diagnostic
B. stabilirea unui plan de tratament
C. verificarea eficientei tratamentului
D. prognosticul de evolutie a unei afectiuni
E. nici un raspuns corect.
4, Pg.145
Pe radiografia cu film retroalveolar se pot sesiza:
A. pozitia germenilor dentari
B. fata ocluzala a molarilor si premolarilor
C. eventualele inclinari sau rotatii
BCD
ABCD
AC
183.
184.
185.
186.
D. toate raspunsurile sunt corecte

E. nici un raspuns nu e corect.
Pg.145
Radiografia cu film muscat se utilizeaza pentru:
A. dintii inclusi
B. dinti ectopici
C. dinti vestibularizati
D. dinti rotati
4, Pg 145-146
Pe ortopantomografie se evidentiaza:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. procesul alveolar superior si inferior
D. cele doua arcade in raporturile dintre ele
4, Pg. 146
Elemente deosebite prin frecventa si importanta pe ortopantomografie sunt:
A. pozitia si directia de eruptie a caninilor superiori
B. pozitia incisivilor superiori
C. pozitia si directia de eruptie a caninilor inferiori
D. pozitia incisivilor inferiori
4, Pg 146
Rotatia de tip anterior - semne culese de pe ortopantomografie (dupa Bjork):
A. unghiul mandibular sters
B. unghiul mandibular accentuat
C. curbura preangulara stearsa
D. curbura preangulara accentuata
E. canal dentar angulat.
4, Pg 146
AB
ABCD
AC
BCE
Tema 23
Anomaliile dento-maxilare de Clasa a II-a (4, pag. 379-391)
187.
188.
Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei

respiratorii sunt predispusi la imbolnaviri:
A. Bronho-pulmonare
B. Pusee de faringo-amigdalita
C. Anemie
D. Leucemie
E. Urticarie.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
ABC
AB
189.
190.
191.
192.
193.
194.
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre factorii etiopatogenici ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, fac parte:
A. Ereditatea
B. Factorul constitutional
C. Ocluzia inversa
D. Factori generali de dezvoltare
E. Factori locali de dezvoltare.
4, Pg 381
Dintre factorii patologici locali ai anomaliei dento-maxilare de clasa a II-a Angle,
subdiviziunea 1, se observa:
A. Rahitisnul
B. Edentatia
C. Caria dentara si complicatiile ei
D. Factorul constitutional
E. Factori generali de dezvoltare.
4, Pg 381
Copiii cu anomalie dento-maxilara de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 au un
facies adenoidian caracteristic, cu exceptia:
A. Profil convex
B. Profil concav
C. Retrognatie
D. Prognatie
E. Leptoprosop.
4, Pg 383
Formele clinice ale laterodeviatiei NU sunt:
A. Laterodeviatia
B. Laterognatia
C. Micrognatia
D. Macrognatia
E. Macrodontia.
4, Pg 380
Dintre obiceiurile vicioase implicate in etiopatogenia anomaliei de clasa a II-a
Angle, subdiviziunea 1 NU fac parte:
A. Respiratia orala
B. Deglutitia atipica
C. Sugerea degetului
D. Respiratia nazala
E. Ereditatea.
4, Pg 382
Aspectul facial in anomalia de clasa a II-a Angle, subdiviziunea 1 este
caracteristic, astfel:
A. Tegumente palide
B. Buza superioara este groasa
C. Buza superioara este subtire
D. Barbie tripla
E. Barbie dubla.
ABDE
BC
BD
CDE
DE
ACE
4, Pg 383
Tema 24.
Malocluzia de clasa a II-a, diviziunea 2 ( 4, pag. 396-399)
195. Dintre manifestarile clinice in malocluzia clasa II/2 NU putem enumera:
A. Ocluzie deschisa
B. Etajul inferior al fetei micsorat
C. Sant labiomentonier sters
D. Ocluzie labiala ferma
E. Incisivii centrali superiori sunt in vestibulopozitie marcata.
4, Pg 397-398
196. In malocluzia de clasa II/2 se poate intalni:
A. Reducerea diametrelor premolare si molare
B. Retrodentie cu supraacoperirea grupului incisiv
C. Diferite grade de spatiere dentara
D. Ocluzie deschisa
E. Diferite grade de inghesuire dentara.
4, Pg 396
197. Din punctul de vedere al gravitatii, in cazul malocluziei clasa II/2 se pot descrie
urmatoarele forme clinice:
A. Forma usoara
B. Forma incipienta
C. Forma medie
D. Forma grava
E. Toate raspunsurile sunt corecte.
4, Pg 397
198. Urmatoarele afirmatii NU sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulocraniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2 :
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. relatia de postura nu permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca.
4, Pg 398
199. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2 :
A. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mica
B. Baza maxilarului este mica
C. Diametrele premolare si molare sunt crescute
D. Diametrele premolare si molare sunt scazute
E. Diametrul premolar este crescut.
4, Pg 399
200. La pacientii cu malocluzie clasa II/2:
A. Diametrul premolar este crescut
ACE
ABE
AD
CE
AD
BC
B. Baza maxilarului este mare

C. Diametrele premolare si molare sunt scazute
D. Curba Spee este aplatizata
E. Inaltimea anteroinferioara a fetei ( Nsa- Gn) este mare.
4, Pg 398
201. In cazul pacientilor cu malocluzie clasa II/2:
A. Curba Spee este aplatizata
B. Curba Spee este accentuata
C. Diametrul premolar este crescut
D. Diametrele premolare si molare sunt reduse
E. Diametrul molar este crescut.
4, Pg 398
202. Urmatoarele afirmatii Nu sunt corecte in ceea ce priveste relatiile mandibulocraniene la pacientii cu malocluzie clasa II/2:
A. relatia de postura permite diferentierea ocluziei adanci de pseudoocluzie
adanca
B. traiectoria de inchidere este normala
C. in formele grave miscarile de lateralitate sunt usor de realizat
D. in formele grave miscarile de lateralitate sunt imposibil de realizat
E. sunt unii subiecti cu tip masticatori tocator si cu o activitate scazuta a
muschilor ridicatori ai mandibulei.
4, Pg 398
BD
CE
Tema 25
Malocluzia de Clasa a III-a (4, pg 405-408)
203.
204.
205.
Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:

A. dezvoltarea in exces a bazei maxilarului superior in plan sagital
B. dezvoltarea insuficient a bazei maxilarului superior in plan sagital
C. cresterea marcata a celor doua ramuri ale maxilarului inferior
D. dezvoltarea insuficienta a celor doua ramuri alemaxilarului inferior
4, Pg 407
In malocluzia de clasa a III-a cu drum de inchidere in treapta mezializata sectoarele
dento-alveolare frontale responsabile de ghidajul invers sunt caracterizate de:
A. proalveolodontie inferioara
B. retroalveolodontie superioara
C. roalveolodontie superioara
D. retroalveolodontie inferioara
4, Pg 408
In malocluzia de clasa a III-a buza superioara este:
A. infundata
B. in raport invers cu buza inferioara
C. acopera buza inferioara
D. toate raspunsurile sunt corecte
BC
AB
AB
206.
207.
208.
209.
210.

4, Pg. 406
In malocluzia de clasa a III-a ocluzia este:
A. mezializata
B. distalizata
C. inversa frontala
D. inversa totala
E. normala.
4, Pg. 406
La examenul teleradiografic in malocluzia de clasa a III-a se observa:
A. unghiul ANB negativ
B. unghiul ANB pozitiv
C. unghiul ANB=0
D. unghiul SNA mai mic de 800
4, Pg 406
In malocluzia de clasa a III-a la examenul teleradiografic se pune in evidenta:
A. unghiul SNA mai mare de 800
B. unghiul SNB mai mic de 780
C. unghiul SNA mai mic de 800
D. unghiul ANB negativ
4, Pg. 406
A. unghiul SNB mai mare de 780
B. unghiul SNA mai mic de 800
C. ungiul SNB mai mic de 780
D. unghiul ANB negativ
4, Pg 406
A. unghiul SNA mai mic de 800
B. unghiul ANB negative
C. unghiul ANB=0
D. unghiul ANB pozitiv
E. unghiul SNB mai mare de 780.
4, Pg 406
ACD
AD
CD
ABD
ABE
Tema 26.
Sindromul de inocluzie verticala (4, pag. 418-426, 429-438)
211.
In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:

A. rahitism
B. sindrom Down
C. condrodistrofii
A. D.persistenta deglutitiei de tip infantil
BC
212.
213.
214.
215.
216.
217.
218.
D. nici un raspuns corect .

4, Pg 419
Semnele inocluziei verticale frontala se intalnesc in urmatoarele boli:
A. rahistism
B. rahitism genetic
C. rahitism hipofosfatazic
D. rahitism vitamino-rezistent
4, Pg 421
Care din urmatoarele afirmatii in sindromul de ocluzie deschisa nu sunt corecte:
A. obtuzismul unghiului Kdl si Goniac
B. micsorarea ramurii ascendente
C. cresterea ramurii ascendente
D. rotatia posterioara a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
In sindromul de ocluzie deschisa dintre tulburarile de crestere fac parte:
A. ramura ascendenta (Go Kdl)
B. unghiul goniac
C. unghiul SNB
D. unghiul bispino- mandibular (Nsa-Nsp-M)
E. unghiul Tweed.
4, Pg 437
Inocluzia verticala nu se caracterizeaza clinic prin:
A. cresterea etaj inferior
B. cresterea etaj mijlociu
C. cresterea ramurii ascendente a mandibulei
D. micsorarea ramurii ascendente a mandibulei
E. rotatia anterioara a mandibulei.
4, Pg 437-438
Tulburarile de dezvoltare ale masivului facial din sindromul de ocluzie deschisa se
intalnesc la nivelul:
A. bazei craniului
B. mandibulei
C. maxilarului superior
D. dentar
E. proceselor alveolare.
4, Pg 436-437-438
Care din urmatoarele sunt adevarate in tulburari ale ATM din sindromul de ocluzie
deschisa:
A. prezenta crepitatiilor si cracmentelor
B. frecvenata crescuta a modificarilor
C. absenta crepitatiilor si cracmentelor
D. afectarea se instaleaza tardiv
E. frecventa scazuta a modificarilor.
4, Pg 434
In sindromul de ocluzie deschisa despre tulburarile dentare sunt adevarate
urmatoarele:
A. incisivi hipoplazici
B. dimensiunea radacinilor redusa
ABCD
CE
ABDE
BCE
ABCE
ABD
ABCD
C. molari Moser
D. prezenta crescuta a placii dentare
E. risc scazut de aparitie a leziunilor carioase.
4, Pg 433
Tema 27.
Anodonia (5, Pg. 15-40 )
5. Ecaterina Ionescu - Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitar,
Bucureti, 2005
219.
220.
221.
222.
223.
n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:

A. sunt de cele mai multe ori simetrici
B. sunt redui ca volum, dar au o implantare bun
C. sunt atipici ca form
D. frecvent sunt asimetrici
E. au rdcinile scurte.
5, Pg. 31
Tratamentul anodoniilor ntinse prezint urmtoarele caracteristici:
A. este de lung durat
B. necesit colaborare interdisciplinar
C. este un tratament cu debut tardiv pentru a nu jena creterea osoas
D. trebuie s asigure dirijarea erupiei dentare i obinerea paralelismului
dinilor existeni
E. nu sunt indicate micrile de mezializare ale dinilor existeni deoarece
acestea se realizeaz cu dificultate.
5, Pg. 33-36
Modul de transmitere al anodoniei s-a dovedit a fi:
A. autozomal dominant regulat
B. condiionat monogenic legat de cromozomul X
C. autozomal dominant neregulat
D. condiionat monogenic legat de cromozomul Y
E. autozomal recesiv.
5, Pg. 23
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii viznd corelaia direct dintre prezena
anodoniei n dentiia temporar i permanent sunt adevrate:
A. dentiia permanent poate evolua normal, chiar dac dentiia temporar a
fost afectat de reducerea numeric
B. n dentiia permanent pot apare elemente dentare n plus, chiar dac n
dentiia temporar acestea au fost n minus
C. n ambele dentiii sunt absente aceleai elemente dentare
D. n dentiia permanent se poate repeta situaia de reducere numeric
existent n dentiia temporar
E. dac reducerea numeric a aprut n dentiia temporar, aceasta va fi
prezent obligatoriu i n dentiia permanent.
5, Pg. 19
Diagnosticul diferenial n anodonii trebuie realizat cu:
A. incluzia dentar
B. reincluzia dentar parial
ACE
ABD
CE
ABD
AD
224.
225.
226.
C. diastema fals sau secundar

D. extracia dintelui
E. ectopia dentar.
5, Pg. 25
Examenul clinic n anodonia redus poate evidenia:
A. creast alveolar subiat, de aspect concave
B. absena dintelui permanent de pe arcad
C. persistena predecesorului temporar
D. creast alveolar bine conformat
E. reducerea spaiului corespunztor de pe arcad prin migrri dentare.
5, Pg. 24-25
Anodonia de premolar doi prezint urmtoarele caracteristici:
A. predecesorul temporar poate persista pe arcad doar pn la 16-20 ani
B. longevitatea corespondentului temporar poate fi explicat prin rmnerea
acestuia la nivelul planului de ocluzie, suportnd influena favorabil a
stimulilor funcionali
C. poate fi nsoit de reincluzia molarului temporar
D. conduce la modificri fizionomice precum inversarea treptei labiale
E. poate si simetric sau asimetric.
5, Pg. 27-28
Modificrile extraorale i intraorale caracteristice anodoniei totale sunt:
A. aspectul facial de btrn
B. etajul inferior micorat
C. creste alveolare foarte reduse vestibulo-oral, chiar ascuite
D. deplasarea punctului gnation anterior de planul Simon
E. profil accentuat convex.
5, Pg. 31
ABCE
BCE
ABCD
Tema 28.
Dintii supranumerari (5, Pg. 73 94 / 40-72 )
Bucureti, 2005
227.
228.
Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia

dintilor permanenti este urmatoarea:
A. marirea perimetrului arcadei dentare cu ajutorul aparatelor ortodontice;
B. expectativa pana la varsta de 18 ani.
C. interventia chirurgicala de indepartarea dintelui supranumerar;
D. nu se extrage dintele supranumerar, pentru ca va ramane spatiu pe arcada;
E. tractiunea lenta pe arcada a dintelui permanent inclus.
5, Pg. 67
Extractia dintilor supranumerari este contraindicata atunci cand:
A. se asociaza cu microdentia dintilor din seria normala;
B. un dinte din seria normala, situat in vecinatatea sa, este compromis si nu
poate fi pastrat pe arcada;
C. mai pot fi pastrati, cu conditia unui control periodic, dintii supranumerari
inclusi avand o pozitie favorabila pentru evolutia pe arcada;
D. dintele supranumerar este anastrofic;
ACE
ABC
229.
230.
231.
232.
233.
234.
E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.

5, Pg. 65-66
Urmatoarele afirmatii despre dintii neonatali sunt adevarate:
A. apar inaintea dentitiei normale;
B. sunt atasati la gingie si nu poseda radacini;
C. contin un tesut conjunctiv bogat vascularizat;
D. sunt localizati mai frecvent la nivelul grupului incisiv inferior;
E. contin in cea mai mare parte structuri dure dentare, respectiv un strat gros
de smalt .
5, Pg. 49
Principalele caracteristici ale meziodensului sunt:
A. este unicuspidat, pluriradicular, coroana avand o forma conica;
B. de regula se intalneste meziodensul unic, mai rar cel dublu;
C. poate provoca malpozitii sau incluzia incisivilor centrali permanenti
superiori;
D. apare doar la maxilarul superior;
E. apare la ambele maxilare.
5, Pg. 51
Principalele caracteristici ale dens in dente sunt:
A. poate interesa orice dinte;
B. incisivul lateral superior permanent este de regula interesat;
C. la examenul radiologic se observa o formatiune dentoida radioopaca in
lumenul pulpar;
D. apexul ramane de cele mai multe ori larg deschis;
E. este alcatuit numai din testut conjunctiv pulpar.
5, Pg.57
In etiologia dintilor invaginati intervin urmatoarele mecanisme:
A. epiteliile adamantine prolifereaza activ, invaginandu-se in mugurele dentar;
B. invaginarea stratului tecii epiteliale Hertwig;
C. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin extern urmata de epiteliul
adamantin intern;
D. defectele epiteliului adamantin intern provoaca ramanerea in urma a unor
portiuni de smalt, invaginarea luand nastere prin proliferarea si inaltarea
portiunilor neafectate;
E. proliferarea si evaginarea epiteliului adamantin intern urmata de epiteliul
adamantin extern.
5, Pg. 57
Leziunile ce pot apare la nivelul unui dinte invaginat sunt:
A. caria dentara;
B. complicatii pulpare;
C. necroza pulpara;
D. chist radicular;
E. polip pulpar.
5, Pg. 58
*In cazul fuzionarii a doi dinti se pot intalni urmatoarele situatii:
A. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala
si un organ pulpar;
B. fuzionari dentare totale - care sunt o juxtapunere totala a dintilor,
prezentand doua radacini normale si doua organe pulpare;
C. fuzionari dentare partiale - prezentand adesea o camera pulpara unica;
ABCD
BCD
ABCD
AD
ABCD
D. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala

si doua organe pulpare;
E. fuzionari radiculare, complex pulporadicular unic in totalitatea radacinii sau
pe o portiune a acesteia.
5, Pg.59
Tema 29.
Incluzia dentara (5, Pg. 73 94)
Bucureti, 2005
235.
236.
237.
238.
239.
Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face

cu linia mediana se apreciaza astfel:
A. Gradul 1: 0-18;
B. Gradul 2 : 19-35;
C. Gradul 2: 16-30;
D. Gradul 3: mai mult de 36;
E. Gradul 3: mai mult de 30.
5, Pg. 81
Macrodontia absoluta se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
B. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
C. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
D. Suma incisiva este sub 34 mm;
E. Incisivii centrali au o latime mezio-distala de maxim 0,8 mm.
5, Pg.76
Macrodontia relativa se caracterizeaza prin:
A. Dintii sunt mai mari, in raport cu aspectul facial, chiar daca suma incisiva
este in limite normale;
B. Dintii sunt mai mari si suma incisiva depaseste 36 mm;
C. Incisivii centrali depasesc 1 cm ca latime mezio-distala;
D. Suma incisiva este sub 35 mm;
E. Suma incisiva nu depaseste 36 mm, reprezentand din diametrul
bizigomatic osos.
5, Pg. 76
Despre migrarea meziala in grup a dintilor din zonele laterale ca factor favorizant
al incluziei dentare sunt adevarate urmatoarele:
A. Reprezinta o consecinta a pierderilor precoce a dintilor din zona de sprijin
temporara;
B. Mai poarta denumirea si de meziopozitii generalizate
C. Extractiile tardive faciliteaza eruptia molarilor de 6 ani mai mezial decat
locul sau real pe arcada;
D. Meziopozitiile generalizate ofera suport real pentru toate tipurile de incluzii
dentare;
E. Este consecinta cariilor incorect tratate a dintilor din zona de sprijin.
5, Pg. 77
Printre factorii generali care favorizeaza incluzia dentara se numara si:
CE
AB
AD
ABE
ADE
240.
241.
242.
A. Avitaminoza D;
B. Fibromucoasa acoperitoare densa si dura;
C. Hipertonia uterina;
D. Sindromul Down;
E. Factori toxici de poluare.
5, Pg. 80
Gradul de severitate al incluziei dentare se poate aprecia in functie de inaltimea
verticala a coroanei caninului in raport cu incisivul adiacent astfel:
A. Gradul 2: la nivelul jonctiunii smalt-cement, dar la mai putin de jumatate
din inaltimea radacinii;
B. Gradul 4: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex;
C. Gradul 1: sub nivelul jonctiunii smalt-cement;
D. Gradul 5: deasupra apexului;
E. Gradul 3: deasupra nivelului jonctiunii smalt-cement, la mai mult de
jumatate din inaltimea radacinii, neajungand insa la apex.
5, Pg. 82
Despre heterotopii sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Sunt incluzii ectopice;
B. Sunt incluzii la distanta dar tot in limitele procesului alveolar;
C. Germenul dentar se formeaza la nivelul marginii bazilare;
D. Germenul dentar se formeaza la nivelul foselor nazale;
E. Germenul dentar se formeaza la nivelul condilului mandibular.
5, Pg. 83
Tehnicile radiologice care pot indica prezenta si coordonatele unui dinte inclus
sunt:
A. Teleradiografia;
B. Ortopantomograma;
C. Radiografia cu film muscat;
D. Tomografia computerizata;
E. Index Carpal.
5, Pg. 85-88
CE
CDE
ABCD
Tema 30.
Reincluzia dentara (5, Pg. 107- 118)
Bucureti, 2005
243.
244.
Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:

A. Incluzia dentara
B. Oprirea in eruptie a dintelui
C. Anodontia
D. Extractia dentara
E. Intruzia posttraumatica partiala.
5, Pg. 116
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Extractia dentara
BE
ACDE
245.
246.
247.
248.
249.
250.
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica totala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Diagnosticul diferential al reincluziei totale se face cu:
A. Infrapozitia unui dinte
C. Anodontia
D. Intruzia postraumatica partiala
E. Incluzia dentara.
5, Pg. 116- 117
Despre reincluzia dentara partiala sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. La percutie, tonul dintelui este mai asurzit
B. O parte din coroana dentara este vizibila
C. Dintele se afla in infrapozitie
D. Nu exista spatiu intre suprafata ocluzala a dintelui reinclus si planul de
ocluzie
E. La percutie, tonul dintelui este mai vibrant, mai sonor.
5, Pg.113- 114
Reincluzia dentara poate fi :
A. Reincluzie completa
B. Reincluzie partiala
C. Reincluzie totala
D. Reincluzie primara
E. Reincluzie secundara.
5, Pg. 107
Un dinte reinclus se mai numeste si :
A. Dinte inclavat
B. Dinte geminat
C. Meziodens
D. Dinte anastrofic
E. Dinte inclestat.
5, Pg. 107
Reincluzia dentara face parte din grupa de anomalii:
A. Monocauzale
B. De ocluzie
C. Asociate
D. Dentare izolate
E. De grup.
5, Pg. 108- 109
Printre consecintele reincluziei dentare se numara si :
A. Denivelarea planului de ocluzie
B. Incluzia succesionalului permanent
C. Tulburari de ocluzie
D. Carii de colet ale unor dinti situati la distanta de dintele reinclus
E. Hiperestezie si hipersensibilitate.
5, Pg. 117
CE
BCE
BC
AE
AD
ABCE
Tema 31.
Ectopia dentara (5, 5, Pg. 121-130)
Bucureti, 2005
251.
252.
253.
254.
255.
256.
In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se

desfasoara:
A. in 2 etape
B. in 3 etape
C. in 4 etape
D. intr-o singura etapa
5, Pg. 127-128
In cadrul extractiei dirijate in 4 etape, urmatoarele afirmatii sunt false:
A. in prima etapa se extrage caninul temporar
B. in prima etapa se extrage incisivul lateral temporar
C. in a doua etapa se extrage premolarul I
D. in a doua etapa se extrage molarul I temporar
E. in etapa a 3-a se extrage molarul I temporar.
5, Pg. 127-128
Obiectivele terapeutice in ectopia dentara, atunci cand exista spatiu dar persista
obstacolul sunt urmatoarele:
A. Se indeparteaza obstacolul: dintele supranumerar
B. Se indeparteaza obstacolul: dintele temporar
C. Se indeparteaza obstacolul: capacul osos
D. Se asigura alinierea dintelui ectopic
E. Se realizeaza expansiunea arcadei.
5, Pg.128
Tratamentul curative al ectopiei dentare prezinta particularitati legate de:
A. Varsta pacientului
B. Cauzele care au determinat anomalia
C. Forma clinica a anomaliei
D. Sexul pacientului
E. Deficitul de spatiu.
5, Pg. 128
Extractia "dirijata " sau "de pilotaj " (Hotz) se caracterizeaza prin:
A. Are caracter preventiv
B. Este indicata de la inceputul permutarii dentare (6-7 ani)
C. Urmareste reducerea fiecarei arcade cu cate un premolar II
D. Se desfasoara in 5 etape
E. Incepe cu extractia incisivului lateral temporar.
5, Pg. 127
Ectopia dentara se intalneste intr-o incidenta mai mica la:
A. Caninii superiori, premolarii II inferiori
B. Incisivi
C. Caninii inferiori
D. Molari (in special de minte)
E. Premolari superiori.
BC
ACD
ABCD
ABCE
ABE
BD
257.
258.
5, Pg. 121
Despre ectopia de canin sunt adevarate urmatoarele afirmatii:
A. Incidenta maxima este intre 12 si 14 ani
B. Frecventa mai mare o inregistreaza caninul superior
C. Cel mai frecvent este situate in pozitie palatinala
D. Incidenta maxima este intre 10- 12 ani
E. Reprezinta 2/3 din totalul ectopiilor.
5, Pg. 122
In cadrul ectopiei dentare, pozitia caninului poate fi afectata astfel:
A. In sens sagital - oro pozitie
B. In sens vertical - infrapozitie
C. In sens transversal - vestibulo pozitie
D. In sens vertical - mezio pozitie
E. In sens sagital - disto pozitie.
5, Pg. 125
ABE
BCE
TEMA 32.
Diastema (5, Pg. 133- 142)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
259.
260.
261.
262.
Diastema primar este cauzat de :

A. anodonia incisivului lateral
B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. toate rspunsurile sunt corecte.
5, Pg. 133
*Diastema secundar sau fals este cauzat de :
A. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare
B. anodonia incisivului lateral
C. meziodens
D. inseria joasa a frenului ntre incisivi
E. raspunsurile A, B si C sunt adevrate.
5, Pg. 133
Diaconescu si Sava (1966) clasific diastema astfel:
A. adevarat
B. vera
C. primar
D. secundar
E. fals.
5, Pg. 133-134
Dupa Dewey (citat de Boboc) clinic putem ntlni 3 tipuri de fren la pacienii cu
diastem :
A. fren ngust
B. fren lat - care genereaz o diastem cu laturi neparalele
C. fren lat cu o inserie nalta care induce o diastem convergenta ocluzal
D. fren lat cu inserie joasa - care imprima diastemei un aspect convergent spre
BD
BC
AE
CE
263.
264.
265.
266.
planul de ocluzie
E. fren lat care genereaza o diastem cu laturi paralele.
5, Pg. 134-135
Care afirmaii referitoare la frenul labial lat NU sunt adevrate :
A. este de obicei sus inserat
B. poate fi insoit de o fibromucoas subire
C. este sensibil la remanierile osoase eruptive ale incisivilor centrali
D. menine dinii deprtai
E. este de obicei jos inserat.
5, Pg. 135
Examenul clinic al diastemei evideniaza :
A. mrimea diastemei
B. axele incisivilor centrali
C. cauza care a determinat apariia diastemei
D. aspectul simetric sau asimetric
E. toate afirmaiile sunt greite.
5, Pg. 137
Diastema antreneaz urmtoarele tulburri funcionale :
A. tulburri ocluzale (majore)
B. tulburri estetice
C. tulburri fonatorii
D. tulburri ocluzale (minore)
E. doar variantele b i c sunt corecte.
5, Pg. 137
Alegeti variantele gresite contenia la copil se realizeaz :
A. pe o perioad de 2 sptmni
B. pe o perioad de 3 sptmni
C. pe o perioad de 4 sptmni
D. pe o perioad de 5 sptmni
E. pe o perioad de 6-8 sptmni.
5, Pg. 142
ABC
ABCD
BCD
ABCD
TEMA 33.
Transpozitia dentara (5, Pg. 149-154)
5. Ecaterina Ionescu Anomaliile dentare, Editura Cartea Universitara,
Bucuresti, 2005.
267.
268.
In transpozitia completa cei mai afectati dinti din punct de vedere functional sunt:
A. incisivul lateral
B. incisivul central
C. caninul
D. premolarul I
E. nici un dinte nu este afectat.
5, Pg. 154
Examenul clinico-radiologic in transpozitia dentara arata:
A. suprapunerea dintilor
B. inversarea dentara completa in cazul transpozitiei complete
AD
ABCE
269.
270.
271.
272.
273.
274.
C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala

D. tipar atipic de abraziune la dintele decidual
E. inversarea locului de formare a mugurilor intraosos.
5, Pg. 151,153
In transpozitia completa incisiv central-incisiv lateral se poate face :
A. desensibilizare
B. slefuiri modelante ale incisivului lateral
C. remodelare a incisivului central prin stripping
D. remodelare a incisivului lateral prin tehnici adezive
E. ridica probleme estetice si functionale mari.
5, Pg. 154
Transpozitia dentara intereseaza mai frecvent:
A. maxilarul superior
B. maxilarul inferior
C. caninul
D. premolarul I
E. incisivul lateral.
5, Pg. 149
Transpozitia dentara:
A. este o anomalie rara
B. se intalneste in dentitia temporara
C. se intalneste in dentitia permanenta
D. cel mai interesat dinte este caninul
E. cel mai frecvent sunt bilaterale.
5, Pg. 149
Transpozitia completa presupune:
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a pozitiei pe arcada a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 151
Transpozitia incompleta presupune:
A. prezenta a 2 dinti situati unul in dreptul celuilalt
B. linia arcadei trece printre cei doi dinti
C. un dinte se gaseste pe linia arcadei si celalalt ectopic
D. inversarea totala a 2 dinti vecini
E. alinierea celor 2 dinti in curbura normala a arcadei.
5, Pg. 152
In transpozitia completa canin-premolar I obiectivele terapeutice sunt:
A. slefuiri modelante ale cuspidului caninului in sedinte succesive
B. slefuiri selective in sedinte repetate ale cuspidului palatinal al premolarului
C. pansamentul plagii pentru desensibilizare
D. realizarea morfologiei caninului ca premolar nu este necesara
E. apar probleme functionale.
5, Pg. 153-154
CD
ACD
ACD
DE
ABC
BCDE
Tema 34.
Tratamentul cariei dentare
Bibliografie 6; 167-185; 294-333; 339-346
275.
276.
277.
278.
279.
280.
*n sigilarea curativ a plgii dentinare efectuate prin hibridizare n coafajul

indirect, eventualele slabe reacii pulpare ar putea fi puse mai degrab pe seama:
A. prezenei HEMA n sistemele adezive
B. diminurii permeabilitii plgii dentinare
C. creterii riscului infectrii bacteriene a plgii dentinare
D. condiionrii acide a smalului
E. hemostazei ineficiente.
6; pag 324, 325
Gravarea smalului n noile tehnici adezive are drept scop asigurarea unei
impregnri optime cu monomer adeziv a suprafeei sale i const n:
A. micorarea energiei libere de suprafa a smalului, ceea ce diminueaz
umectarea cu adeziv
B. nlturarea plcii bacteriene
C. nlturarea detritusului dentinar remanent
D. creterea microreteniilor
E. creterea energiei libere de suprafa a smalului, ceea ce faciliteaz
umectarea zonei gravate de ctre adeziv.
6; pag 326
Rina adeziv din sistemele adezive are un rol multifuncional:
A. realizeaz hibridizarea plgii dentinare
B. sigileaz plaga dentinar
C. permite obturaii coronare adezive, nu numai cu rinile compozite, ci i cu
amalgamul de argint i incrustaiile ceramice
D. mrete tensiunile generate de contracia de polimerizare n cazul
obturaiilor de compozite
E. amortizeaz solicitrile ocluzale masticatorii dac se folosesc rini adezive
cu procent foarte redus de umplutur de mic dimensiune.
6; pag 330
Ca ageni adezivi aplicai pe plaga dentinar dup infiltrarea ei cu primeri, se
folosesc:
A. rini fr umplutur coninnd monomeri hidrofobi cum ar fi Bis-GMA,
TEGDMA sau UDMA
B. rini fr umplutur coninnd monomeri hidrofili (HEMA)
C. acidul fosforic 37%
D. acizi poliacrilici
E. glicoproteine colagenice.
6; pag 330
Factorii care greveaz eficiena hibridizrii sunt:
A. demineralizarea insuficient a dentinei
B. demineralizarea excesiv a dentinei
C. polimerizarea incomplet a monomerului adeziv
D. reactivitatea chimic redus a colagenului la temperatura corpului
E. eliberarea dioxidului de carbon n timpul fotoactivrii polimerizrii rinii.
6; pag 333
Profunzimea impregnrii dentinei demineralizate cu monomer adeziv depinde n
BCDE
ABCE
AB
ABCD
ABCD
281.
282.
raport direct de :
A. gradul de difuziune al solventului
B. hidrofilicitatea solventului
C. timpul de aplicare sau difuziune al primerului
D. gradul de hidratare al dentinei
E. metoda de condensarea materialului compozit.
6; pag 332
*n cazul sistemelor adezive n trei etape distincte, frecarea primerului pe plaga
dentinar cu periue sau burei de unic folosin, sub presiune moderat:
A. mpiedic dizolvarea resturilor de material anorganic precipitat n aceste
zone n cursul gravrii
B. deshidrateaz dentina gravat acid
C. este indicat doar n cazul aplicrii pe dentin afectat
D. trebuie urmat de irigare abundent cu ap
E. accelereaz i optimizeaz penetrarea primerului n ochiurile reelei fibrilare
de colagen.
6; pag 339,340
Sistemele adezive monocomponente care conin comonomerii adezivi, primerul i
rina combinai ntr-un singur flacon, prezint urmtoarele dezavantaje:
A. aplicarea compusului primer/adeziv trebuie repetat o dat sau de mai multe
ori
B. sunt mai lente
C. sunt mai dificil de manipulat
D. nu se tie dac dein un grad de umectare i penetrare a plgii dentinare
similar sistemelor n trei etape
E. nu se cunoate pstrarea efectului adeziv n timp.
6; pag 341
ADE
Tema 35.
Etiopatogenia cariei dentare (6, pag. 31-57)
283.
284.
*Deosebirea dintre placa bacterian i materia alba este:

A. materia alba se poate ndeprta prin aciunea mecanic a spray-ului de ap,
n timp ce placa bacterian rezist acestei tentative de ndeprtare
B. placa bacterian poate fi ndeprtat prin periaj mecanic, dar materia alb
nu se poate ndeprta, rmnnd aderent
C. materia alb reprezint depozite de plac aflate la nceputul perioadei de
mineralizare i transformare n tartru
D. materia alb reprezint pelicula dobndit de origine salivar i este
neinfectat bacterian
E. nu exist diferene, materia alb reprezint o denumire alternativ a plcii
bacteriene.
pag. 52
*Din grupa cocilor gram negativi prezeni n placa bacterian fac parte:
A. Veillonella
B. Spirochetele
C. Lactobacillus
D. Streptococcus
285.
286.
287.
288.
289.
E. Staphylococcus.
pag 53
Microorganismele din cavitatea bucal difer substanial din punct de vedere al
abilitii lor de aderare la diferitele suprafee: suprafeele dintelui sunt colonizate n
special de:
A. Bacteroides i spirochetele
B. Streptococcus salivarius
C. Streptococcus mutans
D. Lactobacillus
E. Streptococcus sanguis.
pag 54
n aprecierea rolului pe care l poate avea un microorganism n iniierea i
progresiunea procesului carios au fost propuse urmtoarele condiii:
A. agentul microbian ar trebui s aparin speciei care produce cel mai mult
acid n cavitatea bucal
B. agentul microbian ar trebui s reziste mediului acid produs n leziunea
carioas
C. cultura pur de microorganisme trebuie s fie capabil s produc leziuni
carioase atunci cnd este inoculat n cavitatea bucal sau dinte
D. agentul cauzal ar trebui s fie absent de pe suprafeele dintelui ce nu
prezint demineralizri caracteristice procesului carios
E. agentul cauzal s poat fi identificat la nivelul dinilor neerupi, n cazul
indivizilor cu nivel de afectare foarte mare.
pag 55
Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint dou
proprieti importante:
A. producia de lizozim
B. producia de polizaharide extra i intracelulare
C. acidogeneza
D. adeziune sczut la esuturile dentare
E. producia de amilaz.
pag 57
*Experienele efectuate pe animale gnatobiotice au demostrat dintre speciile de
streptococi izolate, cel mai cariogen este:
A. Streptococul hemolitic
B. Streptococul sanguis
C. Streptococul mutans
D. Streptococul mitior
E. Streptococul mitis.
pag 57
Patogenitatea plcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, rezid
n:
A. concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa mic
B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidrai
de carbon
C. permeabilitatea crescut fa de mediul oral
D. posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substanial de hidrai de
carbon
E. scderea constant i ndelungat a pH-ului plcii sub pH-ul critic de 5,5.
pag 58
CDE
ABCD
BC
ABDE
290.
Dintre funciile salivei fac parte:

A. reglarea pH-ului bucal
B. meninerea echilibrului ecologic bucal
C. clearance
D. digestiva
E. asigur mediul optim dezvoltrii Streptococului mutans.
pag.35, 36
ABCD
ENDODONTIE
Tema 36.
Formele anatomo-clinice ale pulpitelor dinilor permaneni
291.
292.
293.
294.
295.
*Un semn in stabilirea diagnosticului pozitiv al pulpitei acute purulente este:

A. caracterului lancinant al durerii
B. calmarii temporare prin lichide calde
C. sensibilitatii la percutia transversal
D. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul rdcinii
dintelui
E. testelor de vitalitate reduse.
7( pag.80)
*Morfopatologic, n pulpita cronic deschis ulceroas, fibrele nervoase din
parenchimul pulpar sunt n numr redus i se observ pe o seciune axial prezena
lor ncepnd cu:
A. primul strat
B. al doilea strat
C. al treilea strat
D. al patrulea strat
E. al cincilea strat.
7 (pag. 83)
*Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase nu poate
aprea:
A. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas i se exercit
presiuni n spaiul endodontic
B. palparea cu sonda n profunzime
C. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii carioase pentru un
timp mai lung, cu resturi alimentare
D. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale excitanilor
E. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale excitanilor.
7 (pag. 84)
In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc:
A. fibre conjunctive
B. pulpa cu structura aparent normala
C. limfocite in numar redus
D. histiocite in numar redus
E. rare macrofage.
7 (pag 84)
*Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele
semne:
ACDE
296.
297.
298.
A. existenta cariei profunde cu prezena polipului n camera pulpar

B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui
C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda
D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui
E. raspunsuri negative la testele de vitalitate.
7 (pag.85)
La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se poate constata:
A. prezena unei caviti carioase profunde, cu deschiderea larg a camerei
pulpare
B. prezenta in cavitatea carioasa a pulpei dentare de culoare rosu inchis spre
brun, cu depozite de fibrina si prezenta de ulceratii superficiale
C. pereti insensibili la testarea cu ageni termici
D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare
E. percutia in ax si transversala negative.
7 (pag.85)
*Pulpita cronica deschisa ulceroasa nu poate evolua spre:
A. forme subacute de pulpita seroasa
B. forme subacute de pulpita purulenta
C. fractura coronara
D. gangrena
E. pulpita cronica polipoasa.
7 (pag85)
Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase nu se face cu:
A. caria dentar profund
B. pulpita cronic deschis granulomatoas
C. polipul gingival
D. necroza pulpar
E. pulpita cronic deschis ulceroas.
7 (pag. 87)
AB
AB
TEMA 37.
Necroza i gangrena pulpar
299.
300.
Necroza pulpara de natura chimico-toxica se instaleaza in urma utilizarii

urmatoarelor solutii medicamentoase:
A. arsenic;
B. tripsina;
C. pepsina;
D. fenolului
E. KOH.
7 , (pag. 97)
In gangrena pulpara flora microbiana este:
A. provenita din mediul salivar;
B. anaeroba;
C. aeroba;
D. formata din specii nepatogene;
E. formata din specii care in mod normal sunt nepatogene dar pot deveni
patogene in spatiul endodontic.
ADE
ABCE
301.
302.
303.
304.
305.
306.
7 , (pag. 99)
Prin necroza pulpara se intelege:
A. mortificarea septica a pulpei
B. epuizarea mijloacelor defensive
C. mortificare aseptica
D. descompunerea pulpei sub influenta germenilor aerobi
E. actiunea agresiva a unor agenti fizico-chimici.
7, (pag.94)
Prin gangrena pulpara se intelege:
A. mortificarea septica a pulpei
B. mortificarea aseptica a pulpei
C. descompunerea pulpei sub influenta germenilor anaerobi de putrefactie
D. intereseaza strict teritoriul dintelui (gangrena simpla)
E. implicarea parodontiului apical (gangrena complicata).
7, (pag.94)
*Substante chimice care NU pot declansa o necroza:
A. formolul
B. acid tricloracetic
C. trioximetilenul
D. hidroxid de calciu
E. arsenic.
7, (pag.96)
*Urmatoarea afirmatie NU apartine evolutiilor si complicatiilor necrozei pulpare:
A. necroza pulpara ramane o perioada in acest stadiu
B. necroza pulpara nu are stadiu de latenta
C. fractura dentara
D. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni proveniti din cavitatea
orala
E. infectarea pulpei necrozate cu germeni bacterieni din circulatia generala.
7, (pag.99)
Diagnosticul pozitiv in gangrena pulpara NU se pune pe baza:
A. teste de vitalitate pozitive
B. examen bacteriologic negativ
C. carie profunda cu deschiderea camerei pulpare
D. fetiditate
E. teste de vitalitate negative.
7, (pag.101)
*Necroza pulpara:
A. se trateaza ca o pulpita cronica inchisa
B. extirparea devitala este de electie
C. respecta tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturatie radiculara corecta
D. nu necesita etapa de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptica
E. se trateaza ca o pulpita cronica deschisa.
7, (pag.99)
BCE
ACDE
AB
TEMA 38.
Parodontite apicale acute si cronice
307.
308.
309.
310.
311.
312.
Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice:

A. sensibilitatea dureroasa este de mare intensitate in formele reacutizate
B. n 20% din cazuri
C. n 100% din cazuri
D. n 50% din cazuri
E. sensibilitatea dureroasa este de mica intensitate si inconstanta.
7, (pag. 114)
Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin:
A. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior
B. existenta a numeroase fibre conjunctive si infiltrat celular redus
C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor
D. ligamentele lui Sharpey sunt depolimerizate si fragmentate
E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii
intertrabeculare.
7, (pag. 116)
Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu:
A. pulpita acuta purulenta totala
B. parodontita apicala acuta hiperemica
C. pulpita cronica in stadii avansate de evolutie
D. parodontita apicala acuta seroasa
E. gangrena pulpara simpla.
7, (pag. 117)
Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se
face cu:
A. osteomelita
B. parodontita apicala cronica cu hipercementoza
C. granulomul epitelial
D. parodontita apicala cronica condensanta
E. actinomicoza.
7, (pag. 124)
*Prima faza de inflamatie a tesutului periapical este caracterizata prin:
A. demineralizarea corticalei alveolare interne
B. coalescenta bontului pulpar apical
C. afectarea tesutul conjunctiv din spatiul periodontal
D. schimbarea pHului la nivelul fibrelor de colagen
E. turgescenta pernitelor vasculare.
7, (pag. 103)
Prima faza de inflamatie in parodontita apicala acuta hiperemica se caracterizeaza
prin:
A. permeabilizarea peretilor vasculari
B. tendinta de echilibrare dintre depolimerizarea si polimerizarea
mucopolizaharidelor
C. fenomene exudative
D. cuprinde timpul mut
E. distributia sarurilor minerale intre corticala interna si spatiul intertrabecular.
7 (pag 106)
BE
BCD
CE
AE
BDE
313.
314.
La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele

zone de la apex spre os:
A. zona de colicvatie
B. zona de necroza
C. zona exudativa
D. zona de infiltratie
E. zona de iritatie.
7, (pag. 118)
Subiectiv, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin:
A. durerea are un caracter lanciant
B. durerea este permanenta dar este calmata de antialgice obisnuite
C. durerea este permanenta si nu este redusa de antialgice obisnuite
D. durerea este exacerbata de cresterea fluxului sanguin in extremitatea
cefalica
E. durerea se remite la rece.
7 (108)
BCE
ACD
TEMA 39.
Tratamentul necrozei si gangrenei pulpare (7, pag. 158-213)
315.
316.
317.
318.
*Care din urmatoarele materiale cauzeaza cele mai mari reactii dureroase in cazul
depasirii apexului:
A. produsele care contin aldehida formica
B. rasinile policondensate provenite din asocierea aldehidei formice cu
rezorcina
C. eugenatul de zinc iodoformat
D. araldit
E. rasini cu epoxizi.
7, pag 251
Urmatoarele tehnici mecanice de preparare a canalului radicular pot fi utilizate in
gangrena pulpara:
A. sistemul Giromatic
B. canal Master U
C. tehnica step back
D. canal Finder
E. tehnica step down.
7, pag 171
Criteriile de alegere a substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei
pulpare sunt:
A. concentratia solutiei
B. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata)
C. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical
D. proprietatile bactericide ale substantei
E. tipul de reactivitate al pacientului.
7, pag 173
Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica:
A. tricrezolformalina
B. Walkhoff
ABD
BCDE
BD
319.
320.
321.
322.
C. Chlumski
D. clorhexidina
E. creozotul de mesteacan.
7, pag.176/181
Tratamentul Spad :
A. reprezinta o metoda de tratament a pulpitelor acute
B. reprezinta o metoda de tratament a gangrenei pulpare
C. se realizeaza intr-o singura sedinta
D. utilizeaza pasta Spad
E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide.
7, pag 185
Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt:
A. efect lent bactericid si fungicid
B. actiune antibacteriana indelungata
C. usurinta introducerii pe canale
D. interferarea proceselor de vindecare periapicala
E. tensiune superficiala mare.
7, pag 175
In cazul secretiei seroase moderate pe canal se pot aplica urmatoarele metode de
tratament:
A. tratament medicamentos cu antiseptice si paste cu antibiotice
B. cauterizarea chimica sau electrica
C. crearea unei fistule artificiale
D. rezectia apicala
E. extractia dintelui.
7, pag 258-259
Antisepticele, in cadrul tratamentelor endodontice, se folosesc sub urmatoarele
forme sau proceduri:
A. asociate cu agenti fizici
B. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari
C. pansamente endodontice
D. irigatii endodontice
E. numai la canalele curbe.
7, pag 210
BCD
BC
AB
ACD
TEMA 40.
Obturarea canalelor radiculare (7, 214-248)
323.
324.
Avantajele tehnicii de condensare laterala la rece a gutapercii prezinta urmatoarele:

A. simplitatea si rapiditatea executiei
B. nu da fenomene de iritatie apicala
C. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con
D. prezinta succes clinic considerabil in timp
E. asigura o obturatie foarte omogena.
7, pag.224
Printre timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca calibrate nu se
numara:
A. proba clinico-radiologica a conului
CD
BE
325.
326.
327.
328.
329.
330.
B. individualizarea conului de gutaperca

C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica
D. introducerea cimentului de sigilare pe canal
E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul.
7, pag.221
Indicatiile Biocalexului sunt:
A. gangrena pulpara simpla
B. parodontita apicala acuta
C. parodontita apicala cronica fistulizata
D. aplicarea in apicala a canalelor largi
E. curburi accentuate in 1/3 apicala a radacinii.
7, pag 218
Dezavantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt:
A. consum mai mare de conuri de gutaperca
B. laborioasa
C. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire
D. necesita mult timp
E. reclama o largire excesiva a canalului.
7, pag.232
In cazul adoptarii tehnicii de obturatie mixte de canal, conul de gutaperca trebuie sa
corespunda la proba urmatoarelor criterii :
A. cat mai gros in raport cu volumul canalului
B. cat mai subtire in raport cu volumul canalului
C. sa ajunga cat mai aproape de constrictia apicala
D. sa nu depaseasca constrictia apicala
E. sa se opreasca la 3-4 mm de constrictie.
7, pag 215
Finger spreaderele prezinta urmatoarele deosebiri fata de hand spreadere:
A. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului, in sensul acelor de ceasornic
B. confera sensibilitate tactila
C. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii
D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in
ambele sensuri
E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca.
7, pag.223
Pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, Lentulo trebuie:
A. sa nu fie ruginit
B. sa aiba spirale integre
C. sa fie usor indoit
D. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal
E. sa se invarta in sens invers acelor de ceasornic pentru propulsarea pastei in
canal.
7, pag.219
Dazavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat
la apex, sunt:
A. solubilitatea sigilantilor
B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala
C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici
D. dezobturare dificila in caz de necesitate
E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali.
ACE
BDE
ACD
BCD
AB
ACE
7, pag.219
TEMA 41.
Tratamentul parodontitelor apicale acute si cronice
(7, pag. 103-125)
331.
332.
333.
334.
335.
336.
In parodontita apicala cronica cu secretie seroasa abundenta pe canal se

recomanda:
A. drenaj endodontic
B. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic
C. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu
D. crearea unei fistule artificiale medicamentoase
E. lasarea deschisa a dintelui.
7, pag.259
Extractia dentara in caz de parodontita apicala acuta purulenta se indica:
A. in diabet
B. in drenaj endodontic ineficient
C. stare generala afectata
D. boala de focar
E. dinte fara valoare functionala.
7, pag.254
In tratamentul unei parodontite apicale cronice, secretia persistenta pe canal NU
impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un altul dupa:
A. 1 sedinta
B. 2-3 sedinte
C. 4 sedinte
D. 5 sedinte
E. 10 sedinte.
7, pag.258
In parodontita apicala acuta arsenicala, forma usoara, atitudinea terapeutica NU
include:
A. tratament cu diatermie
B. indepartarea pansamentului arsenical
C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol
D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal
E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice.
7, pag.256
Printre cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apicale
cronice se numara:
A. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic
B. pozitia dintelui pe arcada
C. mesele impinse dincolo de apex
D. varsta pacientului
E. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente.
7, pag.258
In stadiul submucos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este
urmatoarea:
A. drenaj endodontic
ACDE
BCDE
ACDE
ADE
ACE
ACD
337.
338.
B. ionoforeza endocanalara cu enzime

C. incizia mucoasei
D. extractia dintelui si drenaj alveolar
E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare.
7, pag.257
*Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme
purulente, se recomanda instituirea unui tratament medicamentos cu:
A. anticoagulante
B. antibiotice
C. anestezice
D. sedative
E. antispastice.
7, pag.253
In parodontita apicala cronica fistulizata, schema de tratament cuprinde urmatorii
timpi:
A. se lasa dintele deschis
B. se obtureaza dintele retrograd
C. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula
D. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului
E. se sutureaza fistula.
7, pag.260
CD
TEMA 42.
Morfofiziologia parodontiului marginal
(8, Pag. 26-89)
339.
340.
341.
Mobilitatea dentar fiziologic:

A. este uor perceptibil clinic prin prinderea dintelui n pens i micarea sa
vestibule-oral
B. are valori diferite n funcie de momentul zilei
C. variaz funcie de la o persoan la alta
D. variaz funcie de anumite medicamente utilizate de pacient
E. este rezultatul a dou faze de deplasare dentar: desmodontal i alveolar.
8/89
Cementul radicular are urmtoarele funcii:
A. asigur fixarea fibrelor ligamentului periodontal
B. rol n mezializarea fiziologic i erupia dintelui prin depunerea continu
C. formeaz o barier biologic rezistent n timp la agresiunea microbian
D. mbuntirea condiiilor de implantare a dintelui prin apoziia continu
E. prezint fenomene de remodelare i resorbie n condiii funcionale.
8/71
Dimensiunile spaiului dento-alveolar difer in funcie de:
A. gradul de erupie
B. gradul de funcionalitate a dintelui
C. dimensiunea rdcinii
D. afeciuni sistemice
E. sex.
8/61
BCE
ABD
ABD
342.
343.
344.
345.
346.
Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri:

A. asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant
B. asigur fixarea i meninerea dintelui n os
C. ntrete structura corionului gingival
D. formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian
E. se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe
asupra marginii gingivale libere.
8/71
n cadrul complexului morfofuncional cement-desmodoniu-os alveolar, osul
alveolar asigur implantarea dinilor prin:
A. realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele
B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal
C. preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea n traciuni
dispersate n mod echilibrat n osul alveolar
D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se
constituie ntr-un bra de prghie intraalveolar
E. existena unei apoziii permanente care compenseaz liza marginal
fiziologic.
8/74
Epiteliul oral este format din urmtoarele straturi de celule:
A. strat bazal, spinos, granolos, cornos
B. strat germinativ, spinos, granulos, keratinizat
C. strat bazal,spinos i descuamativ
D. strat spinos, granulos i nekeratinizat
E. strat germinativ, granulos i exfoliativ.
8/47
n gingie se ntlnesc componente histochimice:
A. glicogen
B. mucopolizaharide
C. enzime
D. markeri neuro-endocrini
E. grupri sulfhidrice i disulfhidrice.
8/58
Cementul radicular:
A. este componenta a parodontiului marginal de nveli
B. este un esut de tip conjunctiv
C. este interfaa dintre rdcina dintelui si osul alveolar
D. acoper smaltul cervical in 60-65 % din cazuri
E. este in cea mai mare parte dispus radicular.
8/59
ACDE
BCD
AB
ACE
BDE
TEMA 43.
Etiopatogenia parodontitelor marginale cronice
(8, pag 103-155)
347.
348.
349.
350.
351.
352.
Tartrul dentar contine:

A. 70-90% componente anorganice
B. componente proteice 6-8%
C. componente proteice 7-9%
D. carbohidrati 2-9 %
E. componente anorganice 40-50%.
8/140
Obiceiuri vicioase sau anormale:
A. muscarea buzelor
B. periajul dentar traumatic
C. sugerea degetului
D. bruxismul
E. inclestarea dintilor.
8/149
Cele mai frecvente parafunctii sunt:
A. bascularea dintilor din timpul inclestarii
B. bruxismul
C. muscarea buzelor
D. sugerea degetului
E. inclestarea dintilor in contact ocluzal prin contractia izometrica a muschilor
masticatori.
8/149
Tartrul dentar se formeaz mai rapid datorita urmtorilor factori :
A. localizarea dintelui pe arcada
B. variaiile individuale ale fluxului salivar
C. natura alimentelor
D. particularitile masticaiei
E. reliefului ocluzal.
8/141
Aderenta si atasarea bacteriilor la pelicula este explicata prin urmtoarele
mecanisme:
A. electrostatic
B. hidrofil
C. hidrofob
D. structuri bacteriene specializate
E. structuri bacteriene nespecializate.
8/107
Factori generali cu rol in imbolnavirea parodontala:
A. bolile cardiovasculare
B. ateroscleroza
C. bolile hematologice
D. deficientele de nutritie
E. tartrul dentar.
8/153-155
ABD
ABC
ABE
ABCD
ACD
ABCD
353.
354.
Factorii de aparare ai lichidului santului gingival sunt:

A. complementul
B. lizozimul
C. anticorpi din clasa IgG
D. anticorpi din clasa IgM
E. celule polimorfonucleare.
8/126
Formarea tartrului este favorizata de:
A. deficienta vitaminelor B6, PP
B. alimentaie bogata in hidrocarbonate
C. consumul de alimente bogate in calciu,fosfor
D. consumul de alimente bogate in sodiu
E. aportul de acid ascorbic.
8/143
ACD
AC
TEMA 44.
Diagnosticul mbolnvirilor gingivo-parodontale
(8, pag 189-201)
355.
356.
357.
358.
Criteriile principale n diagnosticarea parodontitei agresive constau n:

A. Parodontita agresiv apare mai frecvent la persoane tinere, care prezint o
bun stare general de sntate.
B. Distrucia epiteliului joncional i distrucia osoas se realizeaz lent.
C. Distrucia epiteliului joncional i distrucia osoas se realizeaz rapid.
D. Parodontita agresiv este mai rar n comparaie cu parodontita cronic.
E. Cantitatea de plac bacterian este mai redus n raport cu gradul avansat de
distrucie a esutului parodontal.
8/195-196
Speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite i implicate n etiologia parodontitei
agresive sunt:
A. Actinobacillus Actinomycetemcomitans
B. Prevotella intermedia
C. Actinomyces naeslundii
D. Porphyromonas gingivalis
E. Streptococcus pyogenes.
8/196
Distruciile parodontale din parodontita agresiv localizat afecteaz de regul:
A. Incisivii
B. Incisivii i caninii
C. Premolarii mandibulari
D. Premolarii i molarii primi permaneni
E. Molarii primi permaneni.
8/197
Criteriile secundare de diagnostic al parodontitei agresive cuprind urmtoarele:
A. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut n parodontitele agresive
localizate i mai redus n forma generalizat.
B. Titrul de anticorpi este semnificativ sczut n parodontitele agresive
localizate i mai crescut n forma generalizat.
ACD
AD
AE
ACE
359.
360.
361.
362.
C. Distrucia rapid a epiteliului joncional i a osului alveolar se poate opri

uneori spontan n cursul bolii.
D. n cursul bolii se remarc creterea prostaglandinei E2 i scderea
interleukinei 1.
E. Speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus
actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis.
8/196
Parodontitele agresive:
A. Apar numai sub vrsta de 30 de ani, n forma generalizat
B. n forma localizat, debuteaz, de obicei, circumpubertar
C. Apar, de obicei, dup vrsta de 30-40 de ani
D. n forma localizat, debuteaz, de obicei, n jurul vrstei de 30 de ani
E. Presupun o cantitate de plac bacterian redus n raport cu gradul avansat
de distrucie a esutului parodontal.
8/196
Urmtoarele afirmaii referitoare la parodontitele agresive nu sunt adevrate:
A. Cantitatea de plac bacterian din formele de parodontit agresiv este
direct proporional cu gradul avansat de distrucie parodontal.
B. Disjuncia gingivo-dentar i distrucia osoas se realizeaz lent.
C. Starea general de sntate este de obicei bun, neafectat.
D. Titrul de anticorpi este semnificativ redus n parodontitele agresive
localizate.
E. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut n parodontitele agresive
localizate.
8/196
Parodontita agresiv localizat se caracterizeaz prin:
A. Titrul de anticorpi este semnificativ crescut
B. Afecteaz de regul incisivii i premolarii primi
C. Biofilmul plcii bacteriene este mai redus
D. Debuteaza, de obicei, circumpubertar
E. Poate fi considerat parodontit juvenil localizat.
8/196-197
Testarea de biomarkeri n afeciunile gingivo-dentare include urmtoarele teste:
A. BANA
B. PCR
C. TOPAS
D. Periotest
E. Periocheck.
8/199
BE
ABD
ACDE
ACE
TEMA 45.
Clasificarea bolilor parodontiului marginal
(8, pag 205-219)
363.
Bolile hematologice in care apar gingivite sunt:

A. Leucemii acute si cronice
B. Anemii
C. Trombocitipenii
ABC
364.
365.
366.
367.
368.
369.
370.
D. Agranulocitoza
E. Diabet.
8/218
Gingivite neinduse de placa bacteriana specifica sunt:
A. Gingivita hiperplazica prin cyclosporine
B. Gingivita alergica
C. Gingivita descuamativa
D. Gingivita hiperplazica ereditara
E. Gingivita hiperplazica prin antagoniti de calciu.
8/218
Parondontitele marginale cronice pot fi:
A. superficiala
B. profunda lent progresiva
C. prepubertala
D. juvenila
E. distrofica (mixta) .
8/219
Urmtoarele medicamente au ca efect secundar gingivite hiperplazice:
A. hidantoina
B. contraceptive
C. metronidazolul
D. antagonisti de calciu
E. cefalosporinele.
8/218
Gingivita de pubertate NU face parte din:
A. Gingivita virala
B. Gingivite simptomatice, frecvent hiperplazice
C. Parodontite agresive
D. Gingivite din cursul unor stri fiziologice
E. Parodontite marginale cronice.
8/218
Clasificarea lui Armitage (1999) descrie:
A. leziuni gingivale induse de placa bacteriana
B. leziuni gingivale neinduse de placa bacteriana
C. reacii alergice gingivale
D. retractia gingivala
E. tumori gingivo-parodontale benigne si maligne.
8/214
Reaciile alergice gingivale pot fi la:
A. ape de gura
B. paste de dini
C. carbohidrati
D. mercur
E. aditivi alimentar.
8/215
Dupa Armitage bolile parodontale distructive sunt:
A. Parodontita juvenila
B. Parodontite agresive localizate
C. Abcesele parodontiului
D. Parodontita prepubertala
BCD
ABE
ABD
ABCE
ABC
ABDE
BCE
E. Parodontita ulcerate si necrozanta.

8/215
TEMA 46.
Forme clinice - simptomatologie in gingivite - parodontite marginale
(8, pag 221-280)
371.
372.
373.
374.
375.
376.
Gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica a fost denumita si

A. gura ulceroasa
B. gura de transee
C. gura dureroasa
D. gura de razboi
E. gura de stres.
8/241
In producerea gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt incriminate urmtoarele
specii:
A. Actinomyces
B. Porphyromonas Gingivalis
C. Prevotella Intermedia
D. Campylobacter Rectus
E. Tannerella Forsythensis.
8/242
Factorii favorizanti in gingivostomatita ulcero-necrotica sunt:
A. pericoronaritele
B. fumatul pasiv
C. carenta vitaminei C
D. boli hematologice
E. tumori maligne.
8/242
Listgarten descrie la nivelul zonelor ulcerate si necrozate:
A. zona saraca in leucocite
B. zona de infiltratie spirochetala
C. zona bacteriana
D. zona de necroza
E. zona de ulceratie.
8/242
Subiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica ntlnim:
A. dureri intense la atingerea gingiei
B. dureri spontane iradiate in oasele maxilare
C. senzaia de gust metalic si alterat
D. halena fetida intensa
E. hipersalivatie vascoasa.
8/243
Obiectiv, in gingivostomatita ulcero-necrotica ntlnim:
A. hipersalivatie vascoasa
B. adenopatie regionala
C. suprafata gingiei este neteda,lucioasa
D. sangerarea apare doar la masticatie
BC
BC
ACDE
BCD
ABCD
ABE
377.
378.
379.
380.
381.
382.
383.
E. aspect decapitat al papilelor interdentare.

8/243
Diagnosticul diferenial al gingivostomatitei ulcero-necrotice se face cu:
A. leucemie cronica
B. agranulocitiza
C. meningita
D. abces cerebral
E. gingivostomatita aftoasa.
8/244
In absenta tratamentului gingivita ulcero-necrotica poate evolua spre:
A. stomatita gangrenoasa sau noma
B. meningita
C. abcesul cerebral
D. abcesul parodontal
E. septicemie.
8/244
Gingivostomatita ulcero-necrotica poate avea ca si complicaii urmtoarele:
A. Stomatita gangrenoasa
B. Candidoza acuta
C. Septicemia
D. Gingivistomatita aftoasa
E. Meningita.
8/244
In forma acuta pericoronaritele au urmtoarea simptomatologie:
A. dureri intense la atingerea gingiei
B. halena fetida intense
C. hipersalivatie
D. trismus
E. pungi false.
8/245
Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara mai este cunoscuta si sub
denumirea de :
A. Gingivomatoza
B. Elefantiazis gingival
C. Fibromatoza idiopatica
D. Fibromatoza gingivala ereditara
E. Hiperplazie gingivala neereditara.
8/245
Gingivita alergica are urmtoarele semne clinice:
A. culoare rosu-violaceu
B. consistenta moale, friabila
C. gingia sangereaza la atingere si masticatie
D. frecvent apare cheilita si glosita
E. volumul este normal.
8/247
Gingivita cronica descuamativa:
A. leziunile pot fi de tip lichenoid
B. leziunile au o culoare alb-sidefie
C. suprafaa gingiei este neteda,lucioasa
D. leziunile pot fi de tip bulos
BE
ABCE
ACE
CD
ABCD
BCD
ACD
384.
385.
386.
E. leziunile pot fi sub forma de placard.

8/249
Manifestri gingivale in lichenul plan:
A. leziuni hiperkeratozice de tip reticular sau dendritic
B. leziuni sub forma de papule izolate
C. leziuni sub forma de placard
D. vezicule si bule care nu se sparg
E. eroziuni si ulceratii.
8/249
Manifestri gingivale in pemfigus. Histopatologic gasim:
A. acantoliza in staratul cornos
B. veziculatie intinsa intraepiteliala, cu formarea de vezicule si bule
C. infiltrat inflamator cu polimorfonucleare in corion
D. disjunctie epiteli-corion
E. epiteliu cu vacuolizari in stratul bazal.
8/249
Herpangina:
A. apare la aduli
B. apare in special vara
C. se poate nsoi de infecii cutanate
D. leziunile sunt de tip eritematos la nivelul mucoasei jugale
E. apare primvara.
8/251
ABCE
BCD
BC
TEMA 47.
Evolutie, prognostic si complicatii ale parodontopatiilor
(8, pag 283-286)
387.
388.
389.
Subiectiv, simptomatologia abcesul parodontal marginal NU descrie:

A. tumefactie circumscrisa, ovalara, cu dimensiuni variabile, de la 1-2 mm in
diametru pana la 1,5 cm sau mai mult;
B. consistenta abcesului situat lingual este moale;
C. dinti limitanti, in general, indemni de carie;
D. jena dureroasa la masticatie;
E. jena dureroasa spontana.
8/284
Netratat abcesul parodontal marginal se poate complica prin:
A. pulpite acute;
B. parodontite apicale acute retrograde;
C. fistulizare;
D. osteite;
E. osteomielite.
8/284
Mecanismele posibile de producere ale hiperesteziei dentinare sunt:
A. stimularea indirecta a unor terminatii nervoase dentinare
B. stimularea prelungirilor odontoblastice din tubii dentinari
C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor polipeptide in cursul agresiunilor
pulpei dentare
ABC
ABDE
BCD
D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, ca urmare a deplasarii

lichidului dentinal prin mecanisme hidrodinamice
E. stimularea activitatii ameloblastilor.
8/285
390.
Posibili factori implicai in formarea lacunelor cuneiforme:

A. trauma ocluzala
B. stress-ul
C. uzura smaltului si dentinei
D. eroziunea chimica acida
E. periajul excesiv.
ABDE
8/285
391.
Complicaiile loco-regionale ale bolii parodontale:

A. abcesul cerebral
B. sinuzita maxilara
C. osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
D. otite
E. tromboflebita sinusului cavernos.
ABCE
8/286
392.
Hiperestezia dentinara:
A. senzaie dureroasa de intensitate redusa, medie sau intense
B. apare dupa contactul suprafeei radiculare cu ageni mecanici, chimici sau
termici
C. poate aparea dupa hipercresteri gingivale
D. poate aparea in cazul pungilor parodontale false
E. poate aparea dupa detartraj si chiuretaj radicular.
ABE
8/285
393.
Necrozele pulpare ca si complicaie a bolii parodontale:

A. consecinta a atacului microbian
B. consecinta a traumatismului mecanic
C. implica frecvent dinti cu mobilitate fiziologica
D. pot aparea prin leziuni directe in cursul interventiilor chirurgicale
parodontale in pungi false
E. consecinta a rupturii pachetului vasculo-nervos apical.
BE
8/285
394.
Posibile forme clinice si radiologice ale parodontitelor apicale pe cale retrograda:

A. acuta
B. cronica
C. resorbtii osoase parcelare
D. resorbtii extinse periradicular si periapical
E. resorbtii periapicale bine delimitate.
8/286
ABCD
TEMA 48.
Tratamentul gingivitelor si parodontitelor marginale
(8/p.288-374)
395.
396.
397.
398.
399.
400.
401.
*Faza teriar a tratamentulului gingivitelor si parodontopatiilor marginale const

n:
A. reechilibrare dento-ocluzala
B. tratament ortodontic
C. prevenirea reinfectrii
D. restaurari odontale
E. tratamentde bioreactivare.
8/290
*Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. detartraj supragingival
E. detartraj subgingival.
8/292
*Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt:
A. adaptarea imperfect la suprafetele dentare si gingivale
B. produc lezari gingivale
C. se degradeaza mecanic in timp relativ scurt
D. nu retin apa si detritusurile organice
E. flexibilitatea sczut.
8/293
*Periajul gingivo-dentar urmarete:
A. revelarea plcii microbiene
B. ndeprtarea depozitelor moi
C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient
D. se blocheze sangerarea gingivala cu ajutorul substantelor astringente
E. albirea dinilor.
8/292
*Periajul gingivo-dentar urmarete:
A. stimularea circulatiei sanguine in parodontiu
B. indepartarea pigmentaiilor bacterine
C. efectuarea unui tratament antimicrobian eficient
E. lustruirea dinilor.
8/292
ntr-o parodontit marginal cronic superficial se realizeaz:
A. simpla ndeprtare a factorilor locali
B. detartraj i surfasaj
C. suprimarea ulceraiilor peretelui moale al anului gingival
D. regenerare tisular ghidat
E. biostimulare.
8/288
Tratamentul gingivitelor i parodontopatiilor marginale trebuie sa:
BCE
ABC
A.
B.
C.
D.
E.
402.
403.
404.
405.
406.
407.
408.
sa fie complex
sa fie individualizat
sa fie intensiv
sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament
sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti cu aceeai
patologie.
8/288
Tratamentul local al gingivitelor i parodontopatiilor marginale presupune:
A. simpla ndeprtara a factorilor locali ca fiind suficient
B. tratament chirurgical
C. se recomanda biostimularea parodoniului marginal
D. tratamentul de echilibrare ocluzal
E. administrarea oral de antibiotice.
8/289
Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt:
A. debridare gingivala
B. indepartarea placii bacteriene prin periaj
C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile
D. firul interdentar
E. aplicarea de substane medicamentoase cu aciune antimicrobian.
8/292
Igienizarea efectuat de ctre medic urmrete:
A. debridarea gingival
B. detartrajul supragingival
C. tratamentul de bioreactivare
D. periajul gingivo-dentar
E. detartrajul subgingival profesional.
8/292
Periajul gingivo-dentar urmarete:
A. ndepartarea plcii microbiene
B. ndeprtarea depozitelor moi
C. efectuarea unui trarament antimicrobian eficient
E. stimularea circulaiei.
8/292
Metodele de periaj care recomand perii cu peri naturali foarte duri sunt:
A. metoda Stillman
B. metoda Stillman modificat
C. metoda Bass
D. metoda Charters
E. metoda Foenes.
8/293
Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici:
A. vizeaza santul gingival
B. peria se aplica in unghi de 45 grade fata de axul lung al dintelui
C. are potential traumatic
D. nu esteindidcata persoanelor sanatoase
E. nu este o metoda usor de invatat.
8/296
Periile dentare aspre favorizeaza:
BCD
BDE
ABE
ABE
BD
ABC
BDE
409.
410.
A. albirea dinilor
B. retractia gingivala
C. curatirea, sunt cele mai recomandate pentru curatire i ndeprtarea petelor
D. suprainfectarea gingivala,aparitia de abcese gingivale
E. uzura cementului radicular.
8/294
n compoziia pastelor de dini ntr:
A. substane abrazive 30-50 %
B. substane abrazive 95%
C. formaldehida
D. antibiotice
E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina, sanguinarina.
8/304
Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme:
A. reducerea glicolizei
B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene
C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti
tensioactivi
D. nu ataca enzimele microbiene
E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita.
8/331
ACDE
ABC
TEMA 49.
Imobilizarea dinilor parodontotici
(8, pag 427-461)
411.
412.
413.
*Imobilizarea dinilor parodontotici este cu att mai eficace cu cat:

A. dinii sunt mai puin mobili
B. este mai mare recesiunea
C. poligonul de imobilizare este mai mare
D. mobilitatea dinilor este mai crescuta
E. poligonul de imobilizare este mai mic.
8/429
*Angrenarea dinilor mobili trebuie sa se realizeze:
A. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
B. la nivelul cingulumului
C. in treimea coronara a rdcinii
D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala
E. cat mai aproape de hypomoclion.
8/431
Care dintre urmtoarele afirmaii aparin principiului biologic al imobilizrii
dinilor parodontotici?
A. imobilizarea sa includ numrul minim suficient de dini
B. sistemul de imobilizare trebuie sa permit o buna ntreinere prin
autocuratire si igiena artificiala
C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar
D. restabilirea integrala a funciilor aparatului dento-maxilar
E. restabilirea funciei masticatorie.
BCD
414.
415.
416.
417.
418.
8/431-432
Care dintre urmtoarele reprezint principii de imobilizare?
A. principiul fonetic
B. realizarea poligonului de susinere
C. angrenarea multidirectionala
D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare
E. extinderea maxima.
8/428-429
Pentru a aprecia oportunitatea extirprii pulpare in imobilizarea dinilor
parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstane:
A. vrsta pacientului
B. disponibilitatea financiara a pacientului
C. starea organului pulpar
D. gradul de mbolnvire parodontala a dinilor
E. sistemul de imobilizare preconizat.
8/434
Extirparea pulpara efectuata naintea imobilizrii dinilor parodontotici este
indicata in urmtoarele situaii:
A. profilactic
B. pulpa dentara prezint o reactivitate sczuta evidentiata prin teste de
vitalitate
C. la dinii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona
parodoniului apical
D. terapeutic pentru a opri in evoluie parodontopatia
E. cnd imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil.
8/435
Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop:
A. restabilirea funcionala
B. protezarea breelor edentate
C. redarea fizionomiei
D. repoziionarea mandibulei fata de maxilar
E. grbirea vindecrii parodontale.
8/441
In funcie de relaia dintre sistemul de imobilizare si dinii angrenai, imobilizarea
poate fi:
A. pericoronara
B. dento-dentara
C. intracoronara
D. extracoronara
E. dento-parodontala.
8/442
CDE
CDE
BC
AE
ACD
TEMA 50.
Orientri terapeutice principale si scheme de tratament
(8, pag. 465-477)
419.
420.
421.
422.
423.
424.
425.
Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine:

A. propolis
B. antibiotice
C. cortizon
D. tetraborat de sodiu
E. tetraciclin.
8/471
Medicaia antiviral administrat n gingivita herpetic este:
A. Tetraciclin
B. Negamicin B
C. Zovirax
D. Acyclovir
E. Romazulan.
8/471
n tratamentul gingivitei herpetice se administreaz:
A. RODILEMID, soluie injectabil
B. hiposulfit de sodiu
C. vitaminoterapie
D. aplicaii locale cu Orthochrome
E. NIVCRISOL-D.
8/471
Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n:
A. debridare gingival
B. detartraj
C. tratament antimicrobian i antiinflamator
D. tratament chirurgical
E. antibioterapie.
8/472
Tratamentul parodontitei marginale agresive const n:
A. debridare gingival
B. detartraj
C. tratament antimicrobian local
D. tratament cu antibiotice
E. medicaie antiviral.
8/472
n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel:
A. periaj obligatoriu seara dup mas
B. periaj nainte de culcare
C. periaj de 3 ori/zi
D. periaj dup fiecare mas
E. periaj nainte i dup mese.
8/473
Tratamentul de urgen al abcesului parodontal marginal const n:
A. incizie la nivelul bombrii maxime
AD
CD
ABCE
ABCD
ABCD
AB
ABCD
426.
B. ndeprtarea exsudatului purulent

C. splare abundent cu soluii antiseptice
D. aplicarea unei lame de dren
E. chiuretaj parodontal.
8/475
Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n:
A. chiuretaj subgingival
B. antibioterapie
C. aplicarea unei lame de dren
D. gingivectomie
E. operaie cu lambou la pluriradiculari.
8/475
ADE
TEMA 51.
Ocluzia dentar (pg. 25 - 76)
427.
428.
429.
430.
Triunghiul lui Spirgi:

A. are o baz de 2 mm orientat anterior
B. descrie libertatea de micare a cuspidului de sprijin "in centric"
C. are o nlime de 1,25 - 1,5 mm
D. vrful triunghiului este reprezentat de IM
E. mai poart denumirea de "triunghi de toleran lateral".
53
*Triunghiul lui Spirgi:
A. mai poart denumirea de "triunghi de toleran ocluzal"
B. are o nlime de 2 mm
C. descrie libertatea de micare a cuspidului de sprijin "in long-centric"
D. are o baz de 1,25 - 1,5 mm
E. vrful triunghiului este reprezentat de RC.
53
Triunghiul lui Spirgi nu este echivalent cu:
A. long-centric
B. free-way space
C. freedom in centric
D. spaiul minim de vorbire
E. ocluzia habitual.
53
Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup Dawson:
A. Tip II = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a
realiza IM
B. Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie centric (RC)
verificabil
C. Tip IV = Relaia ocluzal este ntr-o faz de alterare continu, datorit
deformrii progresive ai instabilitii ATM.
D. Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur centric adaptat"
(ocluzie habitual)
E. Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a
realiza IM.
BD
ABDE
ABC
431.
432.
433.
434.
56
*Micarea de rotaie pur a mandibulei se realizeaz pn la o amplitudine a
deschiderii gurii de:
A. 9-15 mm
B. 12-25 mm
C. 10 mm
D. 17-22 mm
E. 32 mm.
59
*Despre corelaia dintre morfologia ocluzal a dinilor, unghiul Bennett i distana
intercondilian se pot spune urmtoarele, cu excepia:
A. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea
ungiului Bennett
B. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul
Bennett este mai mare
C. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie
mai ters
D. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe
feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va
fi mai mic
E. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie
pantele cuspidiene.
61
n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se constat
urmtoarele, cu excepia:
A. condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie i o
deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit micare Bennett
(lateral side shift)
B. condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie nainte, n jos
i medial
C. condilului pivotant se deplaseaz sub un unghi numit i unghiul lui Bennet
D. micarea Bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm, n funcie de
configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei ATM de partea
respectiv
E. traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit conul lui
Guichet.
60
n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui Posselt,
se pot recunoate urmtoarele repere:
A. poziia de intercuspidare maxim
B. angrenajul invers frontal
C. deschiderea maxim a gurii
D. poziia cap la cap
E. poziia test n lateralitate.
59
ABC
ABCD
TEMA 52.
Sindromul algodisfuncional al ATM
(pg. 77-146)
435.
436.
437.
438.
439.
440.
441.
Bruxismul se poate clasifica n:

ABC
A. bruxism nocturn i bruxism diurn
B. bruxism centric i bruxism excentric
C. bruxism primar i bruxism secundar
D. bruxism congenital si bruxism dobndit
E. nici una din cele de mai sus.
104
Uzura dentar asociat cu bruxismul prezint urmtoarele caracteristici:
ACE
A. terge relieful ocluzal
B. nu reduce nlimea coronar
C. mrete suprafeele ocluzale ale dinilor
D. modific dimensiunea vertical de ocluzie
E. nu modific dimensiunea vertical de ocluzie.
105
Uzura excentric:
ACD
A. reprezint o form particular de uzur localizat
B. reprezint o form particular de uzur generalizat
C. faetele de uzur intereseaz 2-3 perechi de dini antagoniti
D. faetele de uzur nu se potrivesc ntre ele n IM
108
*Uzura ad palatum intereseaz:
B
A. fata vestibulara a dinilor maxilari
B. fata palatinala a dinilor maxilari
C. fata ocluzala a dinilor maxilari
D. fata ocluzala a dinilor mandibulari
E. fata vestibulara a dinilor mandibulari.
108
Terapia comportamentala a sindromului algodisfunctional are in vedere :
ABC
A. schimbarea obiceiurilor maladaptative i a stilului de via
B. relaxarea musculara progresiv
C. biofeedback-ul EMG
D. administrarea de antalgice
96
Terapia medicamentoas a sindromului algodisfuncional acioneaz asupra BCD
sistemului stomatognat reducnd:
A. sngerarea
B. anxietatea
C. inflamaia
D. hipercontracia muscular
E. erupiile cutanate.
96
Terapia fizic a SDCM realizeaz:
ABCD
A. reparaii i regenerri tisulare
B.
C.
D.
E.
442.
reducerea inflamaiei
reducerea transmisiei senzoriale
diminuarea , coordonarea i susinerea activitii musculare
nici una din cele de mai sus.
97
Exerciiile terapeutice utilizate n cadrul terapiei fizice a sindromului ABDE
algodisfuncional:
A. sunt active i pasive
B. cele active pot fi de coordonare a micrilor mandibulei
C. cele active pot fi de mobilizare articular efectuat de operator
D. cele pasive pot fi de mobilizare articular efectuat de ctre operator
E. cele active pot izometrice pentru tonifiere muscular.
99
TEMA 53.
Clinic i paraclinic n LOC i EPR
(147 170)
443.
444.
445.
446.
Noiunea de Periotest definete:

A. valoare ce caracterizeaz starea de sntate a parodoniului;
B. un aparat ce msoar sarcinile ocluzale;
C. gradul de mobilitate dentar n condiii normale sau patologice;
D. un indicator de plac bacterian;
E. dispozitivul de investigare a caracterului amortizant al parodoniului
dinilor stlpi.
pg. 160
*Statusul parodontal nu poate fi evaluat complet i corect n absena examenului
radiografic. Care dintre urmtoarele tehnici asigur obinerea celei mai clare
imagini a nivelului osos:
A. tehnica paralelismului;
B. tehnica bisectoarei;
C. tehnica conului lung;
D. metoda Simpson;
E. metoda Belot.
pg. 161
Contactele dento-dentare realizate ntr-o ocluzie ideal se pot caracteriza astfel:
A. maximale, dac pacientul are point-centric;
B. pot fi de tip cuspid cuspid, n micarea de lateralitate cu funcie grup;
C. se pot realiza ntre suprafee cu relief variat, cu condiia s rmn
punctiforme;
D. s se realizeze ntre suprafee netede i convexe;
E. s fie precis localizate.
pg. 166
Gradul IV de afectare a osului interradicular se refer la:
A. absena osului interradicular, furcaia fiind acoperit de gingie;
B. distana dintre baza defectului osos i reperul dentar depete 1/3 din
spaiul interradicular;
C. pot fi maxim 3 mm distan ntre baza defectului osos i reperul dentar;
ABE
DE
DE
447.
448.
449.
450.
D. furcaia este vizibil clinic;

E. osul interradicular este complet distrus.
pg.163
Eliminai parametrii care nu pot fi corelai cu ocluzia dinamic:
A. numrul contactelor dento-dentare;
B. morfologia cavitii glenoide;
C. curba de ocluzie transversal;
D. tipul de conducie lateral;
E. planul de ocluzie.
pg.167
Leziunea de furcaie de gradul III n plan orizontal:
A. reprezint o leziune parial;
B. este cunoscut i sub denumirea de leziune combinat;
C. poate fi recunoscut dup imaginea radiografic crateriform;
D. are o imagine neconcludent radiografic, deoarece se poate confunda cu o
deschidere a ambrazurii cervicale;
E. la sondarea spaiului interradicular furcaia poate fi traversat complet.
pg. 163
Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt false:
A. mobilitatea dentar ireversibil poate fi de natur iatrogen;
B. gradul 3 de mobilitate, conform Arpa (1960), corespunde unei mobiliti
rezultate prin presiunea limbii;
C. determinarea mobilitii prin metoda clinico-manual se utilizeaz i astzi;
D. conform clasificrii lui Krber, gradul I de mobilitate corespunde unei
mobiliti dentare sesizabile;
E. mobilitatea dentar iatrogen poate fi cauzat de un detartraj intempestiv.
pg. 157, 158
Adaptarea ligamentului parodontal la suprasolicitrile ocluzale se poate realiza, n
limite fiziologice, prin urmtoarele mecanisme:
A. mrirea numrului de fibre Sharpey;
B. ngroarea fibrelor ligamentului;
C. subierea laminei dura;
D. subierea trabeculelor osoase;
E. amplificarea limii ligamentului.
pg.165
ACD
CE
ACE
AE
TEMA 54.
Principiile de tratament n restaurrile unidentare i prin puni dentare
(pag. 500 - 540)
451.
n zonele de curbur ale arcadei apare o tendin de basculare:

A. n jurul axului ce unete cei doi dini limitrofi;
B. dup un ax perpendicular pe curbura arcadei;
C. n raport de momentul de basculare care este egal cu distana dintre punctul
cel mai ndeprtat al arcadei de axul de rotaie i axul de rotaie.
D. invers proporional cu axul de rotaie de la periferia elementelor de sprijin;
E. n raport cu momentul de rsturnare i momentul de stabilizare.
532-533
ACDE
Axul de inserie al unei lucrri fixe trebuie s coincid cu:

A. axele paralele ale dinilor preparai;
B. axul dinilor stlpi;
C. direcia forelor verticale de masticaie;
D. axul dinilor limitrofi;
E. bisectoarea unghiului format de axele celor doi dini stlpi.
534
Prepararea dinilor stlpi este influenat de:
A. volumul dentar al dinilor stlpi;
B. tipul de element de agregare ales;
C. starea de vitalitate a dinilor stlpi;
D. poziia pe arcad a dinilor stlpi;
E. gradul de distrucie coronar.
534
Profilaxia general cu caracter specific nu se refer la:
A. prevenirea contaminrii ncruciate
B. o profilaxie att n perioada pre ct i posteruptiv
C. crearea premiselor dezvoltrii normale a sistemului stomatognat
D. prevenirea mbolnvirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe,
rubeola)
E. o profilaxie primar, secundar i teriar.
BC
Factorii ce influeneaz valoarea biomecanic a dinilor stlpi sunt:

A. morfologia dento-parodontal
B. poziia dinilor pe arcad
C. leziunile odontale coronare
D. starea general a pacientului
E. vitalitatea dinilor.
526
Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului de
punte pot determina:
A. Retenia de alimente si placa bacteriana
B. Traumatismul direct al parodoniului marginal
C. mbuntirea funciei fonetice
D. mbuntirea funciei masticatorii
E. Suprasolicitarea substructurilor organice.
ABCE
457.
Profilaxia generala cu caracter specific se refera la:

A. Prevenirea contaminrii ncruciate
B. O profilaxie att in perioada pre cat si posteruptiva
C. Crearea premiselor dezvoltrii normale a sistemului stomatognat
D. Prevenirea mbolnvirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe,
rubeola)
E. O profilaxie primara, secundara si teriar.
BC
458.
Profilaxia primara:
A. Se adreseaz dinilor indemni
B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicaiilor locale si loco-regionale
C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale
D. Propune o alimentaie raional
ADE
452.
453.
454.
455.
456.
ABCD
E
ADE
ABE
E. Beneficiaz de fluorizare prin mijloace locale si generale.
TEMA 55.
Restaurri unidentare inracoronare i extracoronare (9)
459.
460.
461.
462.
Selectai rspunsul fals:

A. microstructura maselor ceramice moderne este bifazic;
B. ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul
restaurrilor integral ceramice, ceramica se aplic strat cu strat;
C. sinterizarea folosete mase ceramice feldspatice, cu coninut ridicat de
leucit;
D. calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz indicelui
de refracie asemntor smalului;
E. sistemul IPS Empress2 a aprut pentru a mbunti performanele optice
ale sistemelor integral ceramice.
pg. 200, 201
Alegerea culorii pentru componenta fizionomic reprezint un moment foarte
important n algoritmul de realizare a unei microproteze. Exigenele actuale impun
respectarea anumitor reguli n selectarea acesteia:
A. s nu se priveasc mult timp eantionul;
B. se stabilete mai nti culoarea i apoi saturaia ei;
C. ochii trebuie odihnii periodic pe culoarea verde sau bleu, dup ce au privit
maxim cteva secunde tonuri de galben din eantion;
D. culoarea se alege nainte de prepararea dintelui sau dup culoarea
omonimului;
E. culoarea se evalueaz de comun acord cu pacientul, att la lumin natural
ct i la cea de cabinet, pentru a putea realiza individualizri coloristice n
funcie de gradul de vizibilitate a dintelui.
pg.202, 215
Prepararea suprafeei vestibulare pentru faetare se poate realiza diferit, n funcie
de tehnica folosit:
A. 0,2 0,3 mm. pe toat suprafaa, la nivel incizal extinzndu-se pn ntr-o
poziie n care lumina este reflectat n afara unghiului vizual metoda
direct
B. se prepar, n medie, pe o profunzime de 0,5 mm, dar se poate ajunge chiar
i la 0,75 mm. pe dini cu discromii accentuate, att n metoda direct dar i
n cea indirect;
C. in funcie de situaia clinica, prepararea vestibulara se poate se extinde pn
la marginea incizala, care poate sa rmn intact in ambele metode;
D. corect c;
E. corect a.
224
*Restaurarea cu faete prin metoda indirect impune realizarea unui prag cervical
cu urmtoarele caracteristici:
A. prag subgingival, 0,5 mm lime;
B. prag juxtagingival, 0,3 mm adncime;
C. prag subgingival, 0,3 mm lime pe toat circumferina dintelui;
BE
ABCD
CD
463.
464.
465.
466.
D. prag drept, 0,3 mm supragingival;

E. prag 0,3 mm, juxtagingival.
pg.224
Conceptul convexitilor protectoare postuleaz faptul c:
A. efectul protectiv asupra parodoniului marginal este asigurat de
convexitile dentare axiale;
B. teoria a fost infirmat;
C. realizarea unui profil de emergen al microprotezei, similar dintelui pe care
l reface, este o condiie necesar pentru a evita traumatizarea parodoniului
marginal;
D. o convergen suficient de mare n zona cervical dirijeaz mai eficient
alimentele la distan de gingie;
E. conturul gingival al microprotezei trebuie astfel modelat nct s poat
susine gingia liber.
pg. 395
Modelarea suprafeelor axiale ale restaurrilor protetice se bazeaz astzi pe teoria
accesului pentru igienizare. Precizai care din urmtoarele afirmaii respect acest
concept:
A. este de preferat un modelaj n supracontur celui n infracontur, din punct de
vedere al sntii parodontale;
B. n modelarea contururilor suprafeelor vestibulare i orale se va ine seama
de arhitectura tisular i raporturile ocluzale cu antagonitii;
C. ambrazurile ocluzale se pot realiza mai mari dect cele naturale;
D. zonele de contact interdentar vor fi plasate in 1/3 incizala si vestibular de
linia ce uneste fosetele centrale ale lateralilor; exceptie fac molarii primi si
secunzi maxilari;
E. dinii cu coroane lungi vor avea suprafee vestibulare i orale plane.
pg. 396, 397
n modelarea conturului restaurrilor protetice, profilul emergen al microprotezei
deine un rol important. O restaurare corect, din acest punct de vedere, trebuie s
respecte o serie de reguli:
A. realizarea unui profil drept, similar dintelui natural;
B. asigurarea unei convexiti protectoare prin modelarea unei suprafee curbe
continui n treimea gingival
C. prepararea unui prag gingival cu bizou evit supraconturarea i permite
obinerea unui profil de emergen corect
D. end-knife chanfreinat este utilizat n acelai scop cu cel de la rspunsul de
mai sus (c)
E. unghiul de emergen trebuie s fie de + 150.
pg.398
n cazul acoperirii cu faete ceramice a incisivilor mandibulari, prepararea marginii
incizale se poate realiza n mai multe variante:
A. reducerea cu minim 0,75 mm dac dinii se afl n contact funcional;
B. reducerea cu maxim 1 mm, dac exist contact cu antagonitii;
C. nu se prepar;
D. lefuirea se oprete la 0,75 mm de marginea incizal, rezultatul fiind o fa
vestibular preparat n form de fereastr;
E. dac marginile incizale sunt subiri, prepararea se extinde pn la marginea
incizal.
pg. 224, 394
AB
BCDE
ACE
ABE
TEMA 56.
Elemente structurale ale punilor dentare ( 434 - 500)
467.
468.
469.
470.
471.
Modelarea adecvat a ambrazurilor interproximale:

A. presupune realizarea unor deschideri largi, numai pe vestibular;
B. respect spaiul necesar papilei interdentare;
C. nu este ferit de probabilitatea apariiei unei hiperplazii a papilelor
interdentare;
D. const n realizarea unor spaii cervicale largi, att vestibular ct i oral;
E. n zona frontal sacrific accesul ptr. igienizare n favoarea esteticii.
PG. 451
Forma i modalitile de contact a intermediarilor unei proteze fixe cu crestele
alveolare:
A. se realizeaz astfel nct, s poat fi asigurat un film salivar ntre acetia i
creste;
B. vor reproduce identic dinii pe care i substituie;
C. se va recurge la reducerea muchiei vestibulo-mucozale a intermediarilor
pentru ameliorarea esteticii;
D. modificarea curburii n jumtatea cervical a FV a corpului de punte
E. nu exist o soluie optim din punct de vedere estetic i al posibilitilor de
igienizare.
PG. 452
Gravarea modelului de lucru n zona crestei edentate:
A. este realizat pentru o mai bun adaptare muco-protetic;
B. este indicat dac, pacientul a fost amprentat nainte de tratamentul unor
inflamaii ale fibromucoasei gingivale;
C. este total greit;
D. conduce, dup o perioad de timp, la reacii inflamatorii;
E. determin la scurt timp dup inserare inflamaia mucoasei, deoarece placa
bacterian nu mai poate fi ndeprtat.
PG. 453
Dac suprafeele axiale ale intermediarilor corpului de punte sunt modelate concav:
A. acestea pot prezenta defecte de lustruire;
B. nu vor putea fi corect igienizate;
C. necesit scurtarea muchiei vestibulo-mucozale pentru a evita realizarea unor
intermediari prea nali;
D. favorizeaz acumularea de plac bacterian;
E. pot fi cauza unor dureri nevralgiforme datorit transmiterii incorecte a
presiunilor ctre creasta edentat.
PG. 453
Sistemul PROBOND:
A. folosete ca infrastructur un schelet metalic;
B. att elementele de agregare ct i intermediarii sunt confecionai dintr-o
plas metalic din aliaje nobile;
C. asigur o economie de 40 60% de aliaj nobil fa de sistemul tradiional;
D. mrete suprafaa de contact dintre metal i ceramic cu peste 50%;
E. exist posibilitatea de a oferi i machete pentru intermediari.
PG. 480
BCDE
ACD
CE
ABD
BCE
472.
473.
474.
Faetele prefabricate din ceramic se pot fixa la casetele metalice ale corpurilor de
BCD
punte mixte prin:
A. tehnici adezive;
B. butoni;
C. canale;
D. crampoane;
PG. 480
Utilizarea titanului n realizarea unor proteze fixe trebuie s respecte anumite ABCE
cerine:
A. n edentaii uni- sau bidentare, intermediarii se vor confeciona din titan
nealiat;
B. n edentaii mai ntinse, cu 3 4 intermediari, acetia se vor confeciona din
aliaje ale titanului sau titan nealiat;
C. folosirea unor materiale deosebit de fidele pe parcursul etapelor clinicotehnologice;
D. este necesar o rigiditate maxim a scheletului metalic, pentru o longevitate
sporit;
E. impune evitarea oricror deformri la inseria pe cmp.
PG. 481
Restaurrile monobloc:
ABCD
A. se caracterizeaz prin faptul c elementele de agregare i corpul de punte se
realizeaz n aceeai etap;
B. pot fi confecionate din aliaje metalice, polimeri, compozite, ceramic;
C. pot fi mixte, metalo-polimerice, metalo-compozite, metalo-ceramice;
D. necesit obligatoriu model duplicat pentru restaurrile cu schelet metalic;
E. se refer la puni care restaureaz ntreaga arcad.
PG. 482
TEMA 57.
Amprentarea (pg. 630 - 690)
475.
476.
477.
Tehnica de amprenta monofazic n portamprenta individual cu siliconii de adiie

se poate folosi n:
A. amprentarea parcelar n restaurrile compozite
B. amprentarea bonturilor n restaurrile compozite
C. amprentarea pentru puni adezive
D. amprentarea pentru faete
E. amprentarea global n restaurrile compozite.
689
Amprenta prin tehnica dublului amestec:
A. este o amprent global bifazic
B. este o amprent global ntr-un singur timp
C. poate utiliza i siliconi
D. utilizeaz elastomeri n consistene diferite
E. poate utiliza i hidrocoloizi reversibili.
669
Pentu dezinfecia amprentelor tradiionale, sunt importante urmtoarele aspecte:
BE
BCDE
ABDE
478.
479.
480.
481.
482.
A. timpul scurt de aciune

B. spectrul larg de aciune
C. biocompatibilitate
D. efectul ireversibil, sigur
E. avantajul economic.
674
Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici, cu
excepia:
A. este indicata tuturor materialelor de amprent
B. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale
C. nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis
D. nainte de aceast etap este necesar cltirea
E. pot s apar modificri dimensionale n cazul depirii timpului de aciune.
677
Sistemul Hygoseal rezolv concomitent urmtoarele probleme:
A. etichetarea lingurilor de amprent
B. protecia mpotriva umiditii pentru amprentele din silicon
C. expedierea igienic
D. dezinfecia i curirea concomitent a amprentelor
E. sigilarea ambalajelor de sterilizat.
680
Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint
urmtoarele avantaje:
A. prezint un spectru larg de aciune
B. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min.
C. nu exist riscul deformrii amprentei
D. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge)
E. este economic i eficient.
681
*Dac n timpul preparrii bonturilor se lezeaz parodoniul marginal, amprenta
pentru reconstituirea de durat se realizeaz :
A. imediat dup preparare
B. la 1 sptmn de la preparare
C. la 2 sptmni de la preparare
D. la 3 sptmni de la preparare
E. la 6 sptmni de la preparare.
682
*Preparaiile subgingivale, din punctul de vedere al pregtirii parodontiului,
necesit urmtoarele manopere, cu excepia:
A. uscrii
B. evidenierii anului gingival cu fire impregnate cu substane vasodilatatoare
C. evidenierii anului gingival cu fire impregnate cu substane
vasoconstrictoare
D. realizrii unei gingivectomii pentru plasarea supragingival a limitei
cervicale
E. evidenierii limitei cervicale.
683
AD
AC
ACDE
TEMA 58.
Etape ale terapiei prin puni dentare: nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene
(pg. 690-740)
483. Urmtoarele afirmaii despre ocluzia centric sunt false :
BDE
A. Este ocluzia stabilit n relaie centric
B. Reprezint reperul dentar al relaiei de postur
C. Reprezint reperul dentar al relaiei centrice
D. Se poate induce prin metoda Willis
E. Se poate induce prin teste fonetice.
712
484. n ocluzie centric :
ABDE
A. arcada maxilar circumscrie arcada mandibular
B. dinii maxilari se afl ntr-o poziie distalizat fa de cei mandibulari
C. dinii mandibulari se afl ntr-o poziie distalizat fa de cei maxilari
D. orice dinte exceptnd incisivii centrali mandibulari i molarii de minte, vine
n contact cu doi dini antagoniti
E. liniile mediene ale celor doua arcade dentare se afl n acelai plan.
713
485. Contactele dento-dentare s prezinte urmtoarele caracteristici:
ABCE
A. Sa se realizeze ntre suprafee netede i convexe
B. S se fie de tip cuspid- foseta sau cuspid ambrazur
C. S fie punctiforme
D. S fie localizate aleator
E. S fie uniform i armonios distribuite.
486. Despre articulatorul NOR se pot afirma urmtoarele :
AD
A. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale
B. se utilizeaz doar la subiecii dentai
C. se utilizeaz doar la subiecii edentai total
D. se poate utiliza la pacienii cu orice tip de edentaie
E. toate cele de mai sus.
718
487. Reperele utilizate de ctre articulatorul NOR sunt :
ACD
A. planul maxilar care unete papila retroincisiv cu cele dou zone
retrotuberozitare
B. maxilarul- paralel cu linia bicomisural
C. procesul alveolar mandibular- paralel cu cel maxilar
D. maxilarul- paralel cu linia bipupilar
718
488. Urmtoarele afirmaii despre articulatorul SAM 2PX sunt false :
DE
A. este un articulator semi-adaptabil
B. poate fi dotat cu plcu incizal ajustabil
C. vine nsoit de arcul facial AXIOQUICK
D. nu permite nregistrarea unghiului Benett
E. este un articulator adaptabil.
722
489. Utilizarea articulatorului SAM2PX presupune urmtoarele etape :

ABC
A. protejarea olivelor articulare
B. ataarea prin glisare sistemul de transfer la arcul facial
C. amprentarea dinilor maxilari n ceara ramolit aplicat pe parte superioar a
piesei orale
D. amprentarea dinilor mandibulari n ceara ramolit aplicat pe parte
superioar a piesei orale
726
490. Programarea cutiilor articulare articulatorului SAM2PX implic urmtoarele :
AC
A. Utilizarea nregistrrilor ocluzale ale relaiilor interarcadice n micarea de
lateralitate dreapt/stng i n protruzie
B. Utilizarea nregistrrilor ocluzale ale relaiilor interarcadice n micarea de
deschidere a gurii
C. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare n relaie centric
D. Eliberarea dispozitivelor condiliene de fixare n relaie de postur
E. Nici una din cele de mai sus.
729
TEMA 59.
Examene clinice si paraclinice in edentatia partiala si edentatia totala EPI
491. Indicele CPITN evalueaz:
A. prezenta sau absenta cariilor dentare
B. prezenta sau absenta restaurrilor protetice
C. prezenta sau absenta tartrului
D. prezenta sau absenta sngerrii gingivale
E. prezenta sau absenta pungilor parodontale.
pag. 46
492. Parametrii ocluzali analizai:
A. morfologia ariilor ocluzale
B. morfologia spaiului protetic potenial
C. planul de ocluzie
D. planul Frankfurt
E. curbura frontal.
pag. 47
493. Ocluzia normala ideala presupune:
A. contacte dento-dentare unice
B. sa se realizeze intre suprafee netede si concave
C. contacte punctiforme
D. contacte multiple
E. contacte predominant frontale.
pag. 48
494. Examinarea mucoasei orale se face prin:
A. examen radiologic
B. examen CT
C. examen citologic
D. examen bacteriologic
CDE
ACE
CD
CDE
495.
496.
497.
498.
E. testul la vitamina C.
pag. 53
Radiografia retro-dento-alveolare vizeaz:
A. procesul alveolar la nivelul dinilor stlpi
B. spaiul periodontal
C. rdcinile dinilor stlpi
D. coroana dentara
E. lamina dura la nivelul dinilor stlpi.
pag. 55
Avantajele radiografiei digitale sunt:
A. permite o vizualizare mai buna a zonelor cu densitati mici osoase
B. nu ofer posibilitatea unei prelucrri ulterioare a imaginii
C. expunerea la radiaii este mai redusa fata de tehnicile convenionale
D. datele radiologice sunt primite aproape imediat
E. expunerea la radiaii este mai ridicata fata de tehnicile convenionale.
pag. 56
Ortopantomografia:
A. ofer o imagine localizata a unei unitati odontale
B. permite observarea spatiilor protetice poteniale
C. cantitatea de radiaii X este mult mai mare
D. deformarea filmului este minima
E. permite examinarea concomitenta a tuturor elementelor sistemului
stomatognat.
pag. 56
Sistemul DIAGNODENT:
A. este o metoda adjuvanta in depistarea precoce a leziunilor carioase
B. este folosit in determinarea lungimii de lucru in obturaiile radiculare
C. ofer un diagnostic prezumtiv
D. evalueaz intr-o maniera non-invaziva gradul de demineralizare a dinilor
E. ofer un diagnostic solid si obiectiv.
pag. 57
ABCD
E
ACD
BDE
ADE
TEMA 59.
Examene clinice i paraclinice n edentaia parial i edentaia total:
EDENTAIA TOTAL (p. 32 -83)
499.
500.
Examenul gnatofotostatic:
A. se practic sub forma unei fotografii intraorale n I.M.
B. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene;
C. evalueaz starea muchilor;
D. nu se utilizeaz n investigarea ocluziei;
E. toate variantele sunt corecte.
p. 74
*Investigarea relaiilor mandibulo-craniene se realizeaz cu ajutorul:
A. simulatoarelor optice;
B. machetelor n cear cu dini;
C. arcurilor faciale;
D. machetelor de ocluzie;
AB
501.
502.
503.
504.
505.
506.
E. nici o variant nu este corect.

p. 74
*Istoricul ne ofer date despre :
A. afeciunile metabolice;
B. afeciuni contagioase;
C. cronologia extraciilor dentare;
D. bolile cu determinism genetic;
p.32
Inspecia de fa are n vedere:
A. tipul de alimentaie;
B. integritatea tegumentelor;
C. simetria facial;
D. ritmicitatea meselor;
p.35
*Palparea superficial:
A. nsoete i completeaz inspecia;
B. apreciaz temperatura;
C. apreciaz doar sensibilitatea;
D. apreciaz dezvoltarea muchilor;
p.36
Palparea planului osos:
A. urmrete integritatea ATM;
B. se face ascendent;
C. se face descendent;
D. se face simetric comparativ;
E. urmrete atrofiile.
p.40
Palparea grupelor ganglionare urmrete:
A. dimensiunea ganglionilor;
B. localizarea ganglionilor;
C. forma ganglionilor;
D. rapoartele cu esuturile moi;
p.40
Punga Eisenring:
A. aprecierea nlimii se face prin bascularea mandibulei de partea opus
celei examinate;
B. aprecierea limii se face prin bascularea mandibulei de aceeai parte cu
cea examinat;
C. aprecierea nlimii se face prin bascularea mandibulei de aceeai parte cu
cea examinat;
D. aprecierea limii se face prin bascularea mandibulei de partea opus celei
examinate;
p.43
BC
CDE
ABC
CD
TEMA 60.
Protezarea parial mobilizabil acrilic
Protezarea provizorie de tranziie
Indicaii. Elemente componente
507.
508.
509.
510.
511.
512.
513.
*Croetele acrilice:
A. sunt realizate din acrilat
B. sunt metalice
C. sunt din sarma
D. se utilizeaz rar
P.96
*Croete simple acrilice dentare:
A. Pot fi sub form de pelote sau digitaii, cu o grosime de 2-3 mm
B. Pot fi sub form de pelote sau digitaii, cu o grosime de 3-4 mm
C. Pot fi sub form de pelote sau digitaii, cu o grosime de1-2 mm
D. Pot fi sub form de pelote sau digitaii, cu o grosime de 4-5 mm
E. Pot fi sub form de pelote sau digitaii, cu o grosime de 5-6 mm.
P.96
*Croetul cervico-ocluzal deschis dental:
A. 0,6 - 0,8 mm diametru;
B. 0,1 - 0,2 mm diametru;
C. 0,2- 0,3 mm diametru;
D. 0,3 - 0,4 mm diametru;
E. 0,4 - 0,5 mm diametru.
P.97
Croetul cervico-ocluzal deschis dental:
A. Este indicat pe dini cu retentiviti moderate.
B. Asigur retenia prin braul elastic i un oarecare sprijin prin umr;
C. Favorizeaz, bascularea protezei
D. Este antibasculant
E. Nu are sprijin.
P.97
Croetul cervico-ocluzal deschis edental:
A. Este antibasculant
B. Favorizeaz, bascularea protezei
C. Extremitatea liber orientat spre edentaie
D. Este indicat n edentaiile terminale
E. Este indicat n edentaiile intercalate.
P.97
*Croetul cervico-ocluzal bidentar:
A. Este indicat n situaia cnd pe arcad sunt restani doi dini vecini
B. Este indicat n edentaiile intercalate
C. Favorizeaz, bascularea protezei
D. Este indicat n situaia cnd pe arcad sunt restani ase dini vecini
E. Este indicat n situaia cnd pe arcad sunt restani doi dini antagoniti.
P.97
*Croetul cervico-ocluzal ntors:
ABC
ACD
514.
A. Este indicat pe molarii mezializai

B. Este indicat pe molarii distalizati
C. Este indicat pe premolarii mezializai
D. Este indicat pe premolarii distalizai
E. Este indicat pe canini mezializai.
P(98)
Croetul cervico-alveolar deschis dental:
A. Indicat pe dinii retentivi
B. Indicat pe dinii neretentivi
C. Are deschidere spre dini
D. Are deschidere spre edentatie
E. Se folosete numai la mandibula.
P.98
AC
TEMA 61.
Elementele structurale ale protezelor pariale scheletate
(116-199)
515.
516.
517.
518.
*O alternativ de analiz a designului conectorului principal francez reunete

urmtoarele etape (dup Iai):
A. Marcarea indicilor clinico-biologici pozitivi i negativi pe modelul
funcional
B. Marcarea zonei de maxim stabilitate a conectorului principal (centrul C).
C. Se traseaz dou linii la 5 mm anterior i posterior de centrul C pe linia
medio-sagital
D. Se stabilete tangenta unghiului palatinal proximo-edental al fiecrui dinte
limitrof.
E. Toate variantele de mai sus sunt corecte.
P.121
In edentaia unilateral putem utiliza ca si conector:
A. miniconectorul palatinal, varianta scheletat a protezei de retenie
Kemmeny
B. este foarte avantajos maxilar
C. este foarte avantajos mandibular
D. are echilibru precar maxilar
E. nu se utilizeaza decat exclusiv maxilar.
P.122
*Plcua dento-mucozal maxilar:
A. se sprijin cu o margine pe dinii restani i cu cealalt pe mucoas
B. poriunea oral va fi modelat cu replica anatomic
C. marginea liber este ngroat pentru a nu avea aciune secant asupra
mucoasei
D. are i rol de croet continuu
P.123
Plcua dento-mucozal lingual se aplic:
A. n situaia n care dinii restani prezint un grad de parodontopatie
AD
ABE
marginal cronic
versantul oral al crestei alveolare are nlime redus
se utilizeaza rar
favorizeaza bascularea
este antibasculanta.
519.
520.
521.
522.
B.
C.
D.
E.
P.124
Stabilizarea croetelor are urmtoarele caracteristici:
AC
A. Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor orizontale;
B. Se datoreaz braului retentiv al croetului;
C. Prelungirea braelor opozante rigide pe mai muli dini mrete stabilizarea;
D. Nici una din variante
E. Toate variantele.
P.131
*Reciprocitatea este:
A
A. Este funcia croetului prin care se neutralizeaz efectul poriunii flexibile a
braului retentiv, care solicit orizontal dintele stlp n timpul inseriei i
dezinseriei
B. Este funcia croetului prin care acesta, dup ce este aplicat corect pe
dintele stlp, nu trebuie s mai exercite fore active
C. Este funcia prin care croetul se opune deplasrilor verticale n direcie
mucozal asigurnd sprijinul parodontal
D. Nici una din variante
E. Toate variantele.
P.131
ABD
Croetul Ney numrul 1:
A. Este aplicat pe dinii cu linia ghid nr. 1
B. Prezint excelent ncercuire
C. Prezint slaba ncercuire
D. Bun sprijin
E. Sprijin slab.
P141
AD
Croetul Ney numrul 1:
A. Este aplicat pe dinii cu linia ghid nr. 1
B. Prezint excelent reciprocitate
C. Prezint slaba ncercuire
D. Bun sprijin
E. Sprijin slab.
P141
TEMA 62.
Biodinamica protezelor scheletate in cavitatea orala
523.
Urmtoarele afirmaii nu sunt adevrate cu privire la desmodoniu:

ABDE
A. desmodoniul asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i
platformelor de rezisten;
B. desmodoniul permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de
rezisten de la nivelul oaselor maxilare;
C. fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului;
524.
525.
526.
527.
528.
529.
D. desmodoniul asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianului exten de

la nivelul feei interne ale mandibulei;
E. desmodoniul determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor
musculare.
pag.202
Stlpul zigomatic prezint linii de rezistena ce se mpart n urmtoarele fascicole:
A. un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei;
B. un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei;
C. un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic ;
D. un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid ;
E. un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele
nazale.
pag.203
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitoare la linia croetelor:
A. se mai numete i opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer) ;
B. reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare
sub aciune a forelor de traciune ;
C. se va aeza excentric fa de centrul bazei protezei;
D. este aleas nct s treac neaprat prin corpul protezei, iar proteza s se
ntind n mod egal la ambele pri ale axului de rotaie ;
E. este reprezentat de braul mai scurt al prghiei determinat de protez.
pag.216
*Pentru determinarea stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile
scheletate, se determina gs care reprezint:
A. centrul de greutate al cmpului protetic;
B. centrul comun al eilor protetice;
C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei;
D. greutatea eilor protetice ;
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
*n determinarea stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate,
G reprezint:
A. centrul de greutate al cmpului protetic;
B. centrul comun al eilor protetice
E. centrul de greutate al protezei.
pag.215
*Pentru determinarea stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile
scheletate, se determina ges care reprezint:
A. centrul de greutate al protezei;
B. centrul comun al eilor protetice ( al poriunii selare)
E. centrul de greutate al cmpului protetic.
pag.215
*Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ:
A. 3 kgf/cm2;
B. 5,5 kgf/cm2.
C. 2,5 kgf/cm2;
ABCD
BD
530.
D. 0,5 kgf/cm2;
E. 1,6 kgf/cm2.
pag.209
Muchii ridictori ai mandibulei declaneaz fore cu valori n medie de:
A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor;
B. 50-70 kgf la nivelul caninilor;
C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor;
D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani;
E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2.
pag.208
AC
TEMA 63.
Etape ale terapiei prin proteze parial mobilizabile scheletate: Amprentarea
(10, pag. 279-293)
531. Testele fonetice Devin si Herve:
A. sunt comune pentru maxilar i mandibul
B. determina modelarea rugilor palatine
C. sunt difereniate pentru maxilar si mandibula
D. determina modelarea periferiei mobile
E. urmeaz o tehnica asemntoare testelor Herbst.
10 ,pag. 287
532. n scopul amprentrii funcionale a cmpului protetic edentat parial ntins se
utilizeaz:
A. acrilat
B. materiale semirigide
C. materiale elastice
D. materiale plastice
E. materiale rigide.
10 ,pag. 287
533. n amprentarea funcionala va tine cont de particularitile cmpului protetic
edentat parial, privind:
A. prezena retentivitailor
B. alternana suportului muco-osos
C. materiale elastice
D. materiale plastice
E. alternana suportului dento-parodontal.
10 ,pag. 288
534. Amprenta finala prin tehnica dublului amestec nu se utilizeaz cu ajutorul:
A. unei portamprente preliminare
B. a doua materiale de consistena diferita
C. alginatului
D. materialelor plastice
E. unui material vscos i a unui material fluid.
10 ,pag. 288
535. In amprentarea prin tehnica dublului amestec utilizarea masei termoplastice n
locul siliconului vscos presupune:
A. acoper parcelar cmpul protetic
CDE
ABCE
ABE
CD
BDE
B. plastifierea acesteia ntr-o baie termostat

C. marginile sa fie cat mai aproape de linia de flexie a mucoasei
D. introducerea n portamprenta
E. poziionarea pe cmpul protetic sub presiune digitala.
10 ,pag. 289
536. Amprenta finala cu portamprenta individuala completa:
A. utilizeaz portamprenta individuala din placa de baza
B. utilizeaz alginati
C. se utilizeaz linguri din metal cu elastomeri de sinteza de consistenta medie
D. utilizeaz portamprenta individuala din acrilat
E. este o metoda de amprentare ntr-un singur timp.
10 ,pag. 289
537. Amprenta funcional cu portamprent decupat incizal descrisa de Greenfield:
A. alginatul se aplic pe toat suprafaa ocluzal a portamprentei
B. utilizeaz alginati
C. se nregistreaz concomitent relaia de ocluzie
D. la nivelul materialului alginic, se plaseaz un fir metalic
E. este o metoda de amprentare ntr-un singur timp.
10 ,pag. 291
538. Materialul de amprenta utilizat n tehnica indirect din reabilitarea implantar
trebuie sa fie obligatoriu:
A. elastic
B. silicon
C. polieter
D. alginat
E. hidrocoloid ireversibil.
10 ,pag. 293
ADE
ABCD
ABCDE
TEMA 64.
Etape ale terapiei prin proteze partial mobilizabile scheletate: inregistrarea
relatiei intermaxilare
(10, pag. 295-308)
539.
n cazul n care pe unul din maxilare se realizeaz o proteza parial mobila, iar
AB
cellalt va fi protezat prin proteza totala:
A. Pentru nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se utilizeaz machetele de
ocluzie
B. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care l imprim grupul dinilor restani
C. n determinarea nivelului i orientrii planului de ocluzie se tine cont de cel
pe care l imprima proteza totala, avnd grija aprecierii corecte a clearanceului ocluzal i a nregistrrii unei relaii centrice normale.
D. n aceasta situaie clinica se recomanda metoda discriminrii tactile
E. nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene se poate realiza cu ajutorul unei
folii de cear decupat dup forma arcadei.
540.
n situaia clinic in care pe un maxilar se realizeaz o proteza parial mobila, iar

cellalt va fi protezat prin restaurare fixa, astfel nct rapoartele interarcadice sunt
ABC
suficient de stabile nregistrarea relaiilor de ocluzie se va realiza:

A. cu ajutorul unei folii de cear decupat dup forma arcadei
B. cu past de zinc-oxid-eugenol, plasat pa un cadru de srm cu suport textil,
utiliznd metode simple ca metoda Ramfjord, metoda Barrelle, metoda
deglutiiei, metoda compresiunii pe maseteri
C. Krogh-Poulsen recomand ca la aceste cazuri n care se pstreaz suficiente
stopuri centrice, relaia centric s se realizeze prin poziionarea de ctre
medic a celor dou modele n relaie centric (fr a mai fi necesar o
nregistrare intraoral), prin metoda discriminrii tactile
D. aceast nregistrare nu permite montarea modelelor dect ntr-un simulator
de tipul articulatorului, urmnd ca echilibrarea ocluzal s se realizeze de
ctre practician n cavitatea oral
E. Numai prin intermediul machetelor de ocluzie.
541.
n situaia clinica in care unul din maxilare este protezat prin protez parial
mobilizabila iar pe maxilarul antagonist se va realiza o protez mobil, cu
instabilitate mandibulo-cranian:
A. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i
orientarea planului de ocluzie pentru zonele dentate
B. Dup confecionarea machetelor de ocluzie, se vor stabili nivelul i
orientarea planului de ocluzie pentru zonele edentate, servindu-ne de
criteriile antropometrice gnatoprotetice cunoscute, precum i de nivelul i
orientarea planului de ocluzie pe care o imprim grupul dentar restant.
C. n continuare se va proceda la nregistrarea clearance-ului ocluzal i a
relaiei centrice prin metode simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei,
metoda compresiunii pe maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
D. n continuare se va proceda la nregistrarea relaiei de postura prin metode
simple (Ramfjord, Barrello, metoda deglutiiei, metoda compresiunii pe
maseteri), urmat de solidarizarea machetelor.
E. i n acest caz, pe acelai model de lucru, se vor realiza o parte din fazele
tehnologice pn la finalizarea protezelor.
BC
542.
*n cazul protezelor mobile maxilo-mandibulare, cauzele insucceselor nregistrrii

corecte a relaiilor mandibulo-craniene ar fi dup Saunsbury:
A. cele care in de cavitatea oral.
B. cele care in de condiiile tehnice existente
C. cele care in de evaluarea paraclinica
D. cele legate de starea generala a pacientului
E. cele legate de antecedentele heredo-colaterale.
543.
Arcul facial:
A. permite nregistrarea bidimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
B. permite nregistrarea tridimensional a micrilor fundamentale la subieci
dentai, edentai parial sau edentai total
C. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului maxilar n simulator, ci
i plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
D. nu permite doar poziionarea adecvat a modelului mandibular n simulator,
ci i plasarea corect a acestuia fa de planul orizontal
E. permite practicianului transferul poziiei corecte a modelului mandibular n
BC
simulator.
544.
Arcul facial propriu-zis:

A. Are form de U iar extremitile sale se vor plasa n dreptul punctelor de
emergen ale axei balama terminale
B. Are form de V iar extremitile sale se vor plasa tangent punctelor de
emergen ale axei balama terminale
C. Pentru o montare corecta pe pacient arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar-meatul auditiv
extern)
D. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (spina nazal anterioar-meatul auditiv
extern) sau planul Camper (Orbitale-Porion)
E. Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper
cranian fix planul de la Frankfurt (Orbitale-Porion) sau planul Camper
(spina nazal anterioar-meatul auditiv extern)
AE
545.
Articulatoarele adaptabile:
A. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode,
cum ar fi obinerea nregistrrii micrii mandibulare n cele 2 planuri cu
ajutorul unui instrument numit pantograph
B. Folosirea lor necesit un grad ridicat de pregtire a personalului medical i
de laborator, iar procedurile clinice necesit un timp foarte scurt.
C. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode,
ajutorul unui instrument numit ortopantograf
D. Pentru programarea acestor dispozitive au fost dezvoltate diverse metode,
ajutorul unui instrument numit pantograf
E. Sunt articulatoare sofisticate cu un sistem cuprinztor de adaptare care le
ofer o acuratee sporit n reproducerea micrilor mandibulare.
DE
546.
Condiiile obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene

au fost postulate de Lejoyeux:
A. Legea a II-a Oricrei poziii a maxilarului n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
B. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi.
C. Legea a II-a Oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o
poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulotemporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni interni.
D. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul amprentrii.
E. Legea a IV-a Presiunea exercitat pe bazele abloanelor n momentul
determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei
exercitate n momentul verificrii machetei in ceara cu dini.
BD
TEMA 65.
Etape ale terapiei prin proteze totale: Amprentarea
(p. 465-544)
547.
548.
549.
550.
551.
552.
553.
*Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL:

A. este o metod de amprentare cu gur-deschis;
B. este o metod de amprentare cu gur-nchis;
C. este o metod de amprentare mucostatic;
D. nu necesit portamprente special;
E. necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane.
p. 519
*Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR:
A. este o metod de amprentare combinat;
B. este o metod de amprentare cu gura nchis;
C. este o metod de amprentare cu gura deschis;
D. se realizeaz cu un material siliconic SR Ivoseal;
E. nici o variant corect.
p. 519
Alegerea portamprentei standard:
A. se face obligatoriu cu ajutorul unei rigle;
B. se face obligatoriu cu ajutorul unui compas;
C. necesit utilizarea unui dispozitiv plcu Fox;
D. presupune alegerea unei portamprente supradimensionat;
E. presupune alegerea unei portamprente uor supradimensionat.
p. 474-475
Pentru amprenta cu material termoplastic:
A. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai mari;
B. se pot utiliza portamprente de dimensiuni mai reduse;
C. se pot utiliza portamprente cu profil mai puin evideniat;
D. materialul utilizat trebuie s nu se deformeze dup priz;
E. nici o variant nu e corect.
p. 476
Reperele anatomice la nivelul cmpului protetic maxilar sunt:
A. vestibulul labial;
B. frenul bucal;
C. ligamentul pterigo-maxilar;
D. papila incisiv;
p. 481
*Reperele anatomice la nivelul cmpului protetic mandibular sunt:
A. zona vestibular lateral;
B. linia oblic extern;
C. tuberculul piriform;
D. muchiul milohioidian;
p. 481-482
Echipamentul necesar amprentrii preliminare presupune :
A. portamprente individuale;
BE
BCD
ABCD
BCD
554.
B. linguri de amprent;
C. cear;
D. cronometru;
p.482
Tehnica amprentrii preliminare maxilare presupune :
ABC
A. palparea cu oglinda a anului pterigomaxilar i marcarea lui cu creion de
anilin;
B. notarea zonei vibratorii Ah;
C. alegerea unei linguri care s asigure 5 mm spaiu pn la esuturi;
D. malaxarea alginatului la 400C;
E. ncrcarea portamprentei n cel puin 1 min.
p.486
TEMA 66.
Etape ale terapiei prin proteze totale: determinarea relaiilor intermaxilare
(p.550-564)
555.
556.
557.
558.
Stimularea reflexului de ocluzie molar:

A. este o metod complexa de determinare a relaiei centrice;
B. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziionare
centric;
C. este o metod simpla de determinare a relaiei centrice;
D. are ca scop obinerea de contracii muscular simetrice;
E. toate variantele corecte.
p. 559
Metoda Patterson:
A. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n
timpul micrii de deschidere;
B. pacientul execut micri de propulsie i lateralitate dreapta-stnga.
C. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite;
D. este o metod simpl de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii
grafice;
E. nici o variant corecta.
p. 559
Controlul extraoral al machetelor de ocluzie:
A. se face n prezena pacientului;
B. se face n absena pacientului;
C. verific realizarea lor n laborator conform indicaiilor date prin fia de
laborator;
D. este o metod complex ce utilizeaz metoda nscrierii grafice;
p. 550
*Stabilirea nivelului i orientrii planului de ocluzie :
A. se poate realiza i pe baza unei teleradiografii de profil;
B. se poate realiza i prin metoda disocierii analitice Lejoyeux;
C. se face difereniat pentru zona frontal i cea lateral;
D. se face cu ajutorul plcuei Fox
BC
BC
BC
559.
560.
561.
562.

p. 550-552
Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV a ACD
etajului inferior sunt reprezentate de:
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Swenson;
C. metoda Boianov;
D. metoda Willis
p. 550-552
Printre metodele funcionale de determinare a DV a etajului inferior se numr i:
BC
A. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa);
B. metoda Silvermann;
C. metoda Robinson;
D. metoda Willis;
p. 550-556
Printre metodele simple de determinare a R.C. se numr i:
AD
A. manevra condilian
B. memoria ocluzal Lejoyeux ;
C. metoda Robinson;
D. metoda Patterson;
p. 558-559
Metoda Patterson:
ABC
A. asigur stimularea reflexelor vestigeale de poziionare centric;
B. utilizeaz machete de ocluzie special pregtite;
C. este o metod simpl de determinare a RC;
D. are ca principal avantaj derapajul Devin;
p.559
TEMA 67.
ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE: PROBA MACHETELOR
(p. 568 -582)
563.
564.
Zonele retentive:
AD
A. pot crea probleme n protezare;
B. nu pot schimba axul de inserie al protezei;
C. cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei
D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material
rezilient
p. 582
Datele transmise n laborator prin fi:
BD
A. nu se refer la localizarea zonelor retentive;
B. cuprind detalii asupra grosimii zonelor retentive;
C. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional.
565.
566.
567.
568.
569.
570.
D. se refer la materialul din care va fi confecionat baza protezei;

p. 582
Arcadele artificiale :
A. dinii trebuie s respecte culoarea notat n fi;
B. linia median interincisiv trebuie s corespund cu papila bunoid;
C. curbura vestibular trebuie s fie simetric;
D. dinii trebuie s realizeze uniti masticatorii de cte 2 dini;
p. 569
*Dinii artificiali laterali din machetele din cear: .
A. pot fi montai i pe tuberozitate i tuberculi dac este necesar;
B. trebuie montai pe mijlocul crestei ;
C. curbura lor vestibular trebuie s fie simetric;
D. cei superiori trebuie s respecte legea lui Pound;
p. 569
Macheta din cear maxilar:
A. baza ei trebuie s cuprind n totalitate zona de nchidere vestibular
anterioar;
B. baza ei trebuie s cuprind n totalitate zona de nchidere palatin
posterioar;
C. trebuie s aib meninere maxim;
D. trebuie s aib meninere minim;
p. 570
Macheta din cear mandibular:
A. controlul extinderii bazei se face cu gura larg deschis;
B. controlul extinderii bazei se face cu gura ntredeschis;
C. marginile se controleaz prin inspecie i palpare;
D. n meninerea ei un rol important l joac gravitaia;
p. 570-571
Palla recomand:
A. privirea n ansamblu a pacientului;
B. evaluarea singular a dinilor;
C. analiza faciesului pacientului n picioare n timpul unei conversaii;
D. ca piesele protetice total amovibile s fie introduse n cavitatea oral doar
dac practicianul este pe deplin satisfcut de ele;
p. 572-573
n refacerea esteticii dento-faciale la edentatul total:
A. feminitatea este caracterizat de forma ptrat a danturii;
B. feminitatea este caracterizat de forma rotund, lin a danturii;
C. diferena dintre limea facial i cea a arcadei dentare produce impresia de
natural;
D. diferena dintre limea facial i cea a arcadei dentare produce impresia
absenei naturalului i certitudinea protezrii;
p. 573
AC
BD
BCD
ACD
BD
TEMA 68.
Verificarea i adaptarea protezelor totale
(583-593)
571.
572.
573.
574.
575.
576.
La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral:

A. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt
preaoralizai
B. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea
vestibularizai
C. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt
prea vestibularizai
D. se verific existena spaiului minim de vorbire
p. 590
Purttorii de proteze totale:
A. trebuie s evite mncrurile moi
B. trebuie s se prezinte la primul control la 48 h dup inserarea protezelor
C. pot avea senzaia de gur plin i salivaie abundent
D. trebuie s foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, nu ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile medicului curant.
p. 591-592
Retuarea protezelor totale:
A. necesit lustruire dac intereseaz faa extern a protezelor
B. nu necesit lustruire dac intereseaz faa extern a protezelor
C. se face dup marcarea zonelor perilezionale cu creion chimic
D. se face cu freze montate la turbin
p.583
Purttorii de proteze totale:
A. nu trebuie s scoat din gur protezele primele 24h
B. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea protezelor
C. nu trebuie s evite mncrurile lipicioase
D. trebuie s foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, nu ap i spun
E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile medicului curant.
p. 591-592
La controlul fizionomiei :
A. se pot ajusta marginile incizale ale frontalilor dac sunt prea lungi
B. se efectueaz primele probe fonetice
C. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor inferiori
D. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare
p. 589
La controlul fonetic :
A. se pronun mississipi pentru verificarea culoarului neutral
B. se efectueaz primele probe fonetice
C. se pronun mississipi pentru verificarea spaiului minim de vorbire;
D. se verific pronunia siflantelor F i V
AD
CE
AC
ABE
AD
BC
577.
578.
p. 589
Tratamentul xerostomiei se poate face cu:
A. xilin;
B. coleretice de tipul sulfarenului;
C. adrenalin;
D. articain;
E. saliv artificial.
p. 588
Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt:
A. la nivelul papilei bunoide;
B. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas dur;
C. la nivelul tuberculului piriform acoperit de mucoas friabil;
D. torus mandibular;
E. torus maxilar.
p. 583
BE
CD
TEMA 69.
Stomatopatii protetice la ET
(593-601)
579.
580.
581.
582.
n succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joac:

A. rigurozitatea igienei protezei
B. ritmicitatea igienei protezei
C. alternarea unor pauze n purtarea protezelor
D. cltiri orale cu clorhexidin
E. diagnosticul diferenial.
601
*Formele muco-cutanate ale candidozelor orale sunt:
A. acut hipertrofic
B. acut atrofic
C. cronic pseudomembranoas
D. muco-cutanat familial
E. cronic atrofic.
600
Factorii locali implicai n apariia stomatopatiilor sunt
A. purtarea timp ndelungat a unor proteze necorespunztoare
B. autocurirea
C. bolile de sistem
D. vrsta naintat
p.593-594
*Stomatitele:
A. primul stadiu e caracterizat de hiperemie;
B. al doilea stadiu este ulcerativ;
C. al treilea stadiu este exudativ;
D. primul stadiu al lor este caracterizat de fenomene de degenerescen
epitelial
ABC
AB
583.
584.
585.
586.
p.601
*Candidoza cronic atrofic:
A. apare la protezaii recent;
B. predilecia ei este pentru mucoasa crestelor;
C. predilecia ei este pentru mucoasa bolii palatine;
D. simptomele obiective sunt durerea i senzaia de arsur;
p.601
*Tratamentul candidozei cronice atrofice:
A. este chirurgical;
B. nu necesit toaleta protezelor;
C. necesit ndeprtarea protezelor pe timpul nopii;
D. const n cltiri cu ap oxigenat;
p.601
Eroziunile in situ :
A. sunt consecina unei greeli n amprentare;
B. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare;
C. sunt zone ulcerate ;
D. nu dau durere doar disconfort;
p.595
Eroziunile in situ :
A. clinic sunt zone congestive;
B. nu sunt nsoite de tulburri funcionale;
C. pot cauza sialoree;
D. pot aprea n orice zon a protezei;
p.595
AB
ACD
TEMA 70.
Reoptimizarea protezelor mobile
(693-703)
587.
588.
n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali:

A. proteza trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea sau tuberculul n
formare
B. reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez
C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul protetic
D. n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici
p.702-703
n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente .
A. reparaia se realizeaz cu acrilat autopolimerizabil
B. modelul se izoleaz cu o substan alginic
C. suprafeele care se vor lipi se umecteaz cu monomer
D. zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este
fragil
ABC
ABC
589.
590.
591.
592.
593.
594.

p.700
Indicaiile cptuirii sunt:
A. atrofia avansat a zonei de sprijin
B. ameliorarea sprijinului la o protez subextins
C. n deficiene clinice i de laborator
D. n cazul deteriorrii modelului funcional
p.693
*Contraindicaiile cptuirii sunt:
A. migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate
B. inflamaia parodontal a dinilor stlpi
C. dezechilibrul ocluzal ce nu poate fi corectat
D. proteze cu reparaii multiple
p.693
Obiectivele cptuirii sunt:
A. creterea adeziunii
B. frnarea deplasrilor orizontale
C. scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare
D. reechilibrarea ocluzal
p.693-694
Cptuirea direct:
A. este fcut n laborator;
B. este fcut n cabinet de ctre medicul stomatolog ajutat de asistent;
C. are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
D. necesit igienizarea cmpului protetic;
p.694
Cptuirea indirect:
A. este fcut n laborator;
B. nu are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
C. este rapid;
D. are consum mic de materiale;
p.695
Cptuirea cu gura nchis:
A. n faza de laborator ambalarea n chiuvet este nlocuit cu o pres de
cptuire;
B. materialul folosit este cu vscozitate lent progresiv;
C. materialul folosit n faza clinic este termoplastic;
D. are risc de iritaie pentru mucoasa bucal;
p.694
ACD
AB
BCD
AB
AC

Selectie - Subiecte Licenta 2014 MD

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Selectie - Subiecte Licenta 2014 MD

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

TEMA 1.

ANESTEZIA N MEDICINA DENTAR (pag. 6-53)

Referitor la anestezia la spina Spix sunt adevrate urmtoarele:

A. Locul de puncie este ntre creasta temporal i plica pterigomandibular la 1 cm

A. Substana anestezic este injectat subperiostal

*Lipotimia NU are ca semn clinic:

Complicatiile extractiei dentare sunt reprezentate de:

Pentru odontectomie se vor respecta urmtoarele principii:

*Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop:

D. Colurile lamboului nu se pot necroza

Creasta balant reprezint:

Cunoaterea exact a anatomiei zonei

*n diagnosticul diferenial al adenitei acute parotidiene nu intr:

In sinuzita maxilara cronica de cauza dentara, diagnosticul diferenial se face cu:

D. in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III

Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele

C. Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare

*Tratamentul fibroamelor const n:

E. Extirpare chirurgical n totalitate.

*In cadrul tumorilor neodontogene, dintre leziunile non-osteogene fac parte:

Leziunile orale premaligne nu includ:

D. Mucoasa acoperitoare nu ulcereaz niciodat n fazele tardive

Tehnica Valerian Popescu consta in urmtoarele manevre :

C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene

Carcinomul cu celule acinoase al glandelor salivare:

Simularea computerizata digitala are urmtoarele avantaje:

Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului:

Deformaiile complexe ale regiunii nazale sunt:

Clasificarea despicturilor palatine dup Veau cuprinde:

Nevralgia de trigemen clasica-criterii de diagnostic:

D. cretere in greutate, alopecie, greata

Obturatia preventiva cu rasina:

A. fluorizarea generala si locala;

varsta de 3-4 ani pentru molarii temporari;

Zonele I din structura miofibrilelor contine:

Dupa Korkhaus, retrognatia mandibulara se poate datora:

Spatiul de deriva meziala a lui Nance:

M1 temporar, M2 temporar si suma diametrelor mezio-distale la C

Intarzierile in eruptia dintilor permanenti pot fi determinate de:

B. supraeruptii ale dintilor antagonisti

Clasa a II-a Angle se caracterizeaza prin:

Clasa a II-a Angle cuprinde:

Care din urmatoarele diviziuni nu sunt cuprinse de clasa a II-a Angle:

Clasa a III-a Angle se caracterizeaza prin:

Sindromul cu compresie de maxilar clasificat de scoala germane prezinta

Sindromul progenic descris de scoala germana poate fi:

Dupa Bjork, semnele de pe ortopantomograma care NU indica o rotatie de tip

D. toate raspunsurile sunt corecte

Copiii cu sindrom de compresiune maxilara, in special cei cu deficiente ale functiei

B. Baza maxilarului este mare

Modificarile scheletale din malocluzia de clasa a III-a sunt caracterizate de:

E. nici un raspuns corect.

In inocluzia verticala frontala actiunea factorului genetic apare in:

D. nici un raspuns corect .

n anodoniile subtotale dinii existeni pe arcad se caracterizeaz prin:

C. diastema fals sau secundar

Atitudinea terapeutica in cazul dintilor supranumerari ce au provocat incluzia

E. cand sunt prezente inghesuiri dentare.

D. fuzionari coronare, coroane solidarizate corespunzand la o radacina normala

Gradul de severitate al incluziei in functie de unghiul pe care axul caninului il face

Diagnosticul diferential al reincluziei partiale se face cu:

In contextul ectopiei dentare, in cadrul obiectivelor terapeutice , extractia dirijata se

Diastema primar este cauzat de :

C. inversarea radacinilor in transpozitia partiala