1.4 PROBLEME REZOLVATE, LAR Pentru circuitul cu schema din Fig. 1.1.R-a, in care se cunose E\= E; =E-6V, J-2A, RimRe1O, Ro=1/20, RyW2/3Q. Sa se determine valoarea intensitifii curentului electric prin rezistenfa Re folosind ‘metoda transfigurarilor electrce. R oy A ROR J a 4, Fig Ra Pentru a putea determina valoarea intensitatii curentului electric prin rezistenta Ry va ‘trebui si reducem schema la un singur circuit electric ce confine rezistorul respectiv. Pentru a realiza acest ueru vom folosi teoremele de echivalenta dintre generatoarele de tensiune si curent, precum si relatiile de conexiune dintre rezistentele electrice. Astfel, laturile ce congin Ey si Ri, respectiv Ez si Re, pot forma o singura sursi de tensiune £ in serie eu o singurd rezistenfa Ris care la randul su este inseriaté cu o rezistent’ Rs aga cum se poate observa din figuile Fig. 1.1.R-b, respectiv Fig. 1. Ree Fig. LR Fig. LLR-e In baza reailor de echivalenl a surselor reale de tensiune gia conexiunii rezistenfeor, vom avea: 7tor, has = Ry +R; = 1 In cele ce urmeazh vom echivala sursa de curentaflat fa conexiune paralel cu latura ce confine sursa > i rezistenta Ry» cu o surs de tensiune conform teoremelor de ecivalenfa (ilustrata in Fig. 1.1.R-d) obfindnd astfel circuitul echivalent din Fig. 1.1.R-e. RISE op ot ; & | | | 7 L 4 [eee os ba Fig. LiLRa Fig. LL Re Prin urmare, valoarca intensitii sursci de energie va fi E, = RjyJ +E, =4V in aceste condifii valoarea intensitifii curentului electric ciutat va fi, in baza schemei echivalente data de Fig. 1.1.R-e: 00V, Es ») Sa se determine intensitafile curentilor prin laturile circuitului folosind metoda curenfilor de contur (celici), ©) Sa se verifice bilantul puterilor. 4) Sa se calculeze tensiunea Uso intre punctele B si D pe dowd cai diferite si sa se arate c& ma depinde de “drum”. ©) Sse rezoive circuitul uilizand metoda potemtialelor la nodur. 1) Sa se determine elementele generatoarelor echivalente de tensiune si curent intre punctele B siD ale circuitului, 2) Determinafi curentul prin rezistorul Rs folosind teorema iui Thevenin, h) Ce valoare ar trebui si aibii rezistenta Rs pentru ca puterea absorbita de aceasta si fie ‘maxims ? Care ar fi puterea maxim transferatd in acest caz? 18Fig2Ra Fig 2b Circuitul prezinti.N= 4 noduri si L= 6 latur Prin urmare vom avea N-1=3 ecuafi prin aplicarea primei teoreme a lui Kirchhoff Ar trebui si avem si [-N+I =3 ecuafii pentru teorema a doua a lui Kirchhoff, dar datorit faptului cd eircuitul prezinta si Nj =I, o sursi ideaki de curent, ecuatile corespunzitoare teoremei a doua a lui Kirchhoff vor fi numai doua (L-N+1-Nj~2). Prin urmare J=10 A. Am ales in mod arbitrar sensul de parcurgere al curentului prin fiecare laturd precum si sensul de parcurgere al celor dowd bucle obtinand: (AM ty-1-J=0 kirehhot: 18) 1,41, f= 0 scm | (© ItJ-h=0 (Oy) Ey = Rela + Role + Ril (Ou) Ey = Ryly + Rel + Reds Ecuatiile de mai sus reprezint’ un sistem de 5 ecuatii cu 5 necunoseute compatibil determinat ce are ca solutii curenfii prin laturle cireuitului exceptind curentul Jy @ carui intensitate este J. ‘Numeric se objin urmatoarele valor: Metoda curentilor ciclici Pentru a aplica metoda curentilor ciclici avem mai intai sensurile curenfilor de contur ca in Fig 1.2.Ree: 19Fig. 2R-e Metoda cuentilecclic Fig .2.R-d Meta potentialelor la noduri Ecuafile prin aceasta metoda vor fi Rh + Raby + Rls = Ey Ry lh + Ral} + Rosly =: Rath + Rots + Ral ultima ecuatie din sistemul de mai sus se inlocuieste cu Avéind in vedere sensurile alese pentru curenti ciclici (Fig.1.2.-c) vom avea! Ry = Ri +R, +R, = 602; Ry = Ry 302 R, Ry, =R,+R,+R, =600; Ry, =R, =R, = 100; E,=E,=100V; £; 60 V. Cu aceste valori se obfine sistemul: 607; +307; ~200=100 _, 307; + 601, +100=160 Alegem curenfii reali prin circuit ca in Fig.1.2.R-c pe care determinim in functie de curengii ciclici 1 =L,=1A; 1, =1)-1,=-4A; Iy=1=6A; IsBilansul puterilor Pentru a putea efectus bilantul puterilor trebuie si cunoastem tensiunea la bornele sursei de curent U, care reprezinta tensiunea intre punetele A si C. Putem determina aceasté tensiune aplicand teorema a doua a lui Kirchhoff pe traseul ABCA, ase: U,+Ryly-R=0 > U,=160V Puterea consumata (absorbita), respectiv debitata (generata): aH +R} + RID + RULE + Ryle =1880W Egle Bul, +U,J = 1880 Cum B ,, ecuatia de bilan} a puterior este satisfacut Tensiunea intre punctele B si D. ‘Vom calcula tensiunea intre punctele B si D pe eaile ABDA, respectiv CBDC, folosind a doua teorem’ a lui Kirchhoff: (ABDA) Ey = Ral, +U yy + Ril, =U yy ~ Ey ~ Ral ~ Rely ~120V (ABDA) By = Ryly+U yy + Rely 2U yy = Ey —Ryly —Ryly =120V Se objine aceeasi valoare pentru tensiune, indiferent de calea aleasi pentru caleulul acesteia, Metoda potensialelor la noduri Alegiind ca potential de refering nodul D (Fig.1.2.R-d) vom avea: GuVi + GW + GV = Lo, GV) + GV + GV = Ves GV + GyVa + GrVs = Ties fn care ¥)3¥3:V; reprezints potentialele electrice ale nodurilor 1, 2 si3 fay de nodul de referinta D. Conductantele vor fi: 4Se va objine sistemul de ecuatii in care necunoscutele reprezinta potentialele nodurilor 1, 2si3 Mataly Curentii prin fiecare laturd se determina aplicdnd teorema a dova a lui Kirchhoff pe ficcare latur’ cunoscdndu-se potentialele intre care este cuprinsi fiecare latur Se poate objine acum mult mai usor tensiunea a bomele sursei de curent U, =¥;-¥, =160V Se pot prezenta grafurile curentlor si tensiunilor pentru circuitul dat (Fg.1.2.R-e) 1A 10 4h A 100 40v, 200 20 6A 4a 40v" as ‘200¥ 0 Fig.1.2.Re, Grafurle eurenilr gi tensivnilr.Generatoarele echivalente intre punctele B si D. Pentru a putea determina elementele generatoarelor echivalente intre punctele B si D va trebui mai inti sa deteminam tensiunea intre cele doua punete. Acesta este simplu de apreciat din relatia: Ug =Ryle =¥; -0=120V Reristenfa echivalenta a circuitului intre punctele B si D se determina prin pasivizarea cireuitului Fig. .2.R-£ » b Fig12Rt FigL2Rg Rezistenfa echivalenta este prin urmare data de conexiunca parale! dintre: grupul Ro, Rs conectate in serie, grupul Rs, Rs concctate in serie gi rezistenfa Re. Rupa fi 1 7 +t ca RR, Generatorul echivalent de tensiune va fi compus dint-o sursi de tensiune de valoare Uw, =120V in serie cu o rezisteng Ry, =10Q Generatorul echivalent de curent este compus dintr-o sursi de curent de valoare Sr =U yp) Ryo =12A., in paralel cu rezistenta Ry, = 102. Valoarea curentului prin Re utlizdnd teorema lui Thevenin Pentru a determina curentul prin rezistenfa Re folosind aceasté metoda va trebui si eleminam din schema eircuitului rezistenta Rs determinand generatorul echivalent de tensiune intre punetele B si D pentru noul circuit format (tensiunea U yyy, respectiv R yen) ‘Apoi in baza teoremei lui Thevenin se determina curentul ciutat, Cireuitul dupa eleminarea rezistenfei Rs va deveni (Fig. 1.2.R-h) 2B & % R Rs D Fig eh Figi2es Pentru a determina tensiunea Ugo, trebuie mai intai determinati curentii 1,si I deoarece curentul 1, = =10A Avand in vedere noua structurd a circuitului, metodé foarte usoard de rezolvare a circuitului o reprezinti metoda curentilor ciclici in care avem doar dou bucle si un curent 104, ciclie eunoscut J; Rul, + Ral Rafi + Ral =) Prima ecuatie este echivatenti cu J, = J =10A. Solufia sistemului este /=10A; 1 =4A. Deci, curenfii reali prin laturile circuitului, avaind sensurile alese ca in Fig.1.2.R-h vor fi: 0A; 1, =f, -1)=-6A 1, = 1, =4A. Putem calcula tensiunea U joe aplicdnd a doua teorema a lui Kirchhoff pe traseul ABDA: Ey 2 Rely +U mye + Rule > sou Rly ~ Rel, =180V Rezistena echivalenta Ryoy reprezinti rezistenfacircuitului pasivizatintre punctele B gi D. Asa cum se poate observa din Fig.1.2.R-i ea se compune din conexiunea paralel a gruprurilor de rezistente Re i Re respectiv Rs i Rs aflate in serie. (+R MR, +R) Ro +R, +R +R,Prin urmare, generatorul de tensiune intre punctele B si D este format din generatorul de tensiune de valoate U jp in serie cu rezistenfa Ryo Pentru a determina curentul prin rezstenta Ry vom conecta aceasta rezistentl la bornele generatorului format: Fig |.2.R-j, Use Rane + Re Prin urmare valoarea intensitati curentului ce strbate rezistenta Rs este aceeasi cu cea determinata prin celelalte metode. Este deci o ‘erificate a justeiiacestei valor, Transferul maxim de putere ‘Transferul maxim de putere se obfine conform teoremei de transfer maxim a puterti in azul in care valoarea rezistenfei Re are aceeasi valoare ca si rezstenta Ryyy , adicd vo =15 in acest caz, curcntul prin reistenta va fi: 1, -2#®2-6A, iar puterca este caz, P ‘a ona A. iar _ Prag 808. = S40W. Race 1.3.R Pentru cireuitul cu schema din Fig, 1.3.R-a, in care se cunose E.=10V, R= Re= Ri=10. Se cer: le corespunzitoare teoremelor lui Kirchhoff. b) Sa se determine intensitatile curentilor prin laturile circuitului folosind metoda curentilor de contur (ciclici). ©) Sasse verifice bilantul puterilor. 4) Sa se calculeze tensiunea Uc intre punctele 4 si C pe dowd cai diferte si si se arate c& mu depinde de “drum”, €) Sa se rezolve circuitul utilizénd metoda potentialelor la noduri 4) Sd se determine elementele generatoarelor echivalente de tensiune si curent intre punctele A siB ale cireuitului. 2) Determinafi curentul prin rezistorul R; folosind teorema lui Thevenin, h) Ce valoare ar trebui si aib& rezistenta Ry pentru ca puterea absorbiti de aceasta si fie ‘maxima ? Care ar fi puterea maxima transferata in acest caz ? 2s