= CENTRUL DE FORMARE CnENe_) PROFESIONALA Vasile TUDORA STABILITATEA FUNCTIONARII SISTEMELOR ELECTROENERGETICE AMat2 -1 1997‘STABILITATEA IN FUNCTIONARE A SISTEMELOR ELECTROENERGETICE Stabilitatea functionarii sistemuului energetic consta in posibilitatile de care dispune sistemul, ca in cazul aparitig! Unor perturbatii, sa poata asigura valori acceptabile aié frecventei si tensiunii in nodurile sale si sa nu intrerupa alimentarea consumatorilor. Stabilitatea sistemelor energetice se examineaza sub doua aspecte: stabiltatea statica si stabil tatea dinamica. 1. Stabilitatea statica Prin stabilitate statica se intelege capacitatea pe care o are un sistem energetic pentru ca in cazul unor perturbatli mici ale functionarii normale, sa poata reveni la situatia initiala, cind perturbatia a disparut sau sa gaseasca o noua situatie stabila de functionare daca perturbatia persista. ‘Consumul de energie variaza permanent ca urmare a cerintelor consumatorilor. Aceste cresteri sau scaderi ale puteril sint acoperite de centralele electrice functionind interconectate. Capacitatea sistemului de a mentine o functionare stabila se poate analiza prin mai multe criteri, dar doua sint mai importante si in acelasi timp mai folosite. Unul dintre acestea, se refera la analiza stabilitatii statice pornind de la legatura care exista intre puterile active debitate de centralele electrice si decalajul dintre vectorii tensiunii electromotoare a gen- eratoarelor, denumit criteriul dP/ dd; celalalt se bazeaza pe interdependenta intre puterile reactive si ten- siunile la nodurile sistemului, denumit criteriul dQ / dU. 1.1. Analiza stabilitatii statice cu criteriul dP/ dd Se considera 0 centrala electrica, care debiteaza pe barele unei statii apartinind unui sistem de putere infinita (fig.1), caracterizat prin Us = ct si reactanta sistemului dintre bara S si tensiunea electro- motoare echivalenta a sistemului egala cu zero. c T S s L In schema echivalenta (fig.2) se neglijeaza rezistentele ele- mentelor, acestea fiind mult mai Fig.1 Ussct ¥s=0 mici decit reactantele. Marimile care intervin in schema echivalenta considerata pe o faza: Egt — tensiunea electromotoare in spatele reactantei sincrone a generatorului Xq Xr si X; - reactantele transformatorului echivalent sia liniei Xt - reactanta totala dintre centrala gi barele sistemului: Xt = Xq + Xr + X. X & xX, 0 ogy @34—__4 _-'9 Usta ct Xt s -4Q—d—_+ 64 Fig. 2 Centrala C debiteaza in barele statiei sistemului puterea aparenta Ps ~ jQg sau considerind pe o taza Py — jQy, careia ii corespunde curentul Is decalat cu unghiul @ fata de tensiunea Us, (tig.3) Pagina 1Puterea activa corespunzatoare unel faze Pj = Ust ls COS sau in sistem trifazic: Pg = V3 Ug Ig cosy Intrucit s-au neglijat rezistentele, intre Eg (tensiunea electromotoare intre faze) si Us, plerderile de putere active sint zero, rezultind ca puterea activa Pg, care intra in nodul S, este egala cu puterea activa produsa de centrala C. Din diagrama vectoriala (fig.3) rezulta Xt ls cos = Egt Sind, 8 find unghiul dintre vectorii Egy si Usp Inlocuind in expresia puterii VBUs Eat u ~ sind i ‘t Ey ~se considera ca ramine constanta, curentul de excitatie nu variaza. Ug si Xt sint de asemenea constante. Rezulta ca puterea activa care inta in $ si care, asa cum s-a mentionat, este egala cu puterea produsa de centrala C, este o funetie numai de unghiul 5, variind dupa o sinusoida (tig.4). Aceasta curba reprezinta caracteristica de putere activa a generatorului denumita si caracteristica interna. Se considera ca la un moment dat generatorul debiteaza o putere activa Po, careia ii corespund © putere mecanica la arborele turbinei Pro, care se considera constanta, adica nu se modifica admisia aburului in turbina. Paralela la axa Od corespunzatoare ordonatei Py determina pe caracteristica de putere doua puncte de functionare; punct de functionare stabil fiind pe partea ascendenta ~ punctul a, caruia ii cores- punde unghiul 5, P. Unei cresteri a unghiuiui d cu ad . punctul de tunc- tionare se stabileste in a’ caruia ii corespunde o crestere a puterii active debitata de generator AP. intrucit puterea dezvoitata de motorul primar a ramas constanta, rezulta ca generatorul debiteaza 0 pu- tere mai mare decit aceea pe care o primeste si ca urmare viteza rotorului scade (se frineaza). Odata cu aceasta scade si unghiu! 9 si punctu! de functionare revine in punctul a (punctul in care Po = Prg) In mod analog, se poate arata ca in cazul scaderii unghiului 5, puterea debitata de generator devine mai mica decit putereamecanica, ceea ce face ca rotorului sa fie accelerat; punctul de functionare revine in punctul a. Fig, & In ambele cazuri, se constata ca variatia unghiului 5 are acelasi semn cu variatia puterii generatorului. ‘Aceasta legatura intre variatile A® si AP, care sint de acelasi semn se exprima prin relatia: AP /AS>0 Trecind la punctul de functionare b, se considera ca unghiul a crescut cu Ad . Acestei cresteri i corespunde o reducere a puterii debitate de generator cu AP. In acest caz generatorul, debitind o putere mai mica decit putetea Pro dezvoltata de motorul primar, se accelereaza, producind o noua crestere a unghiului . Aceasta conduce la 0 noua reducere a puterii debitate si astfel ambalarea rotorului continua pina cind generatorul iese din sincronism. In cazul in care unghiul 5 scade, puterea debitata de generator creste devenind mai mare decit puterea mecanica Pro si rotorul se frineaza producind in continuare scaderea unghiului 5, pina cind punctul de functionare ajunge in a — punct stabil de functionare. Punctul b este punct nestabil de functionare. Se observa ca in acest caz variatille AP si Ad int de sensuri contrare si relatia AP / Ad > 0, nu mai este satistacuta Pagina 2Trecind ta limita, lim 5 ->0, acesta reprezinta criteriul de examinare a stabilitatii statice. ad} Derivind expresia caracteristicii interne se obtine: ~ P, — se numeste putere sincronizanta. Pentru ca stabilitatea tunctionarii sa fie asigurata trebuie ca Pg > 0, corespunzindu-i numai partea ascendenta a caracteristicil P = 1( 5) Se constata ca pentru 8 = 90°, Ps = 0, iar puterea debitata de generator este maxima, P=Pmax. In acest punct, orice perturbatie care are ca urmare cresterea unghiului 3, conduce la iesirea din sincro- nism a generatorului Pentru ca punctul a din fig.4, sa devina punet stabil de functionare (in ipoteza Eg = ct, regula- torul de tensiune nu functioneaza) trebuie sa se creasca admisia in motorul primar, asttel incit puterea mecanica sa creasca de la Pig la Prn4, fealizindu-se echilibrul intre puterea generatorului si puterea mecanica (Pj = Pyn4) Sica urmare unghiul 6 creste la valoarea 834 > Sa: De pe caracteristica de putere, se constata ca puterea poate creste pina in punctul an, care corespunde unghiului de defazaj 6 = 90° si reprezinta puterea maxima (sin 6 =1) Pentru ca functionarea generatoarelor conectate in paralel sa fie stabilita este necesar ca punc- tul de functionare sa fie suficient de departat de punctul limita ap, pe partea ascendenta a curbei. In acest sens se detineste coeficientul de stabilitate statica prin raportul dintre puterea maxima si Puterea debitata (Pg) Pmax” Pa Ks x 100; P, max cuit Kg este mai mare cu atit rezerva de stabilitate este mai mare. In mod obisnuit se !ucreaza cu coe- ficient Kg=15...20% 1.2. Influenta regulatoarelor de tensiune asupra stabilitatii statice dupa criteriul dP /d3 Studiul stabiltati statice fara functionarea regulatoarelor de tensiune s-a facut considerind ca in afara reactantei x, mai sint constante Ug (datorita puterii infinite a sistemului) si Eg (nu se modifica curentul de excitatie al generatoarelor), rezultind caracteristica de putere din fig.5 (sinusoida a) De asemenea, s-a mentinut constanta tensiunea electromotoare Eg si in cazul cind s-a consid- erat ca puterea debitata creste de la Pa la Pmay, odata cu cresterea admisiei, adica nu s-a variat curentul de excitatie prin interventia regulatorului de tensiune al generatorului In prezent, toate generatoarele, indeosebi cele de puteri mai mari (de exemplu peste 50 MW) sint prevazute cu regulatoare de tensiune, care, atunci cind variaza sarcina generatorului si odata cu aceasta si tensiunea la borne, intervin si modifica tensiunea electromotoare Eq actionind asupra curentului de excitatie pentru a mentine tensi- unea la bornele generatorului cit mai aproape de valoarea nominala. Daca puterea debitata de generator creste si odata cu aceasta si puterea la arborele turbine, in cazul in care nu intervine regulatorul de tensiune, tensiunea la bornele genera- torului scade. Interventia regulatorului in sensul mentinerii constante a tensiunii, determina cresterea curentului de excitatie, respect a tensiunii Eg (sinusoida b) La reducerea sarcinii, regulatorul de tensiune actioneaza in sens invers reducind excitatia respectiv Ey, pentru a mentine Pagina 3tensiunea la bornele generatorului constanta Se analizeaza primul caz, cel privind cresterea tensiunii Eq, care reprezinta importanta in studiul stabilitati statice Daca Ey creste, caracteristica de putere va avea o valoare maxima mai mare decit in situatia ini- tiala (fig.5 sinusoida b). Pentru a examina influenta RAT asupra stabilitatii statice, consideram ca in starea initiala, carac- teristica de putere este reprezentata prin sinusoida c; punctul de functionare find in a pentru care core- spunde puterea debitata de generator Po, puterea la arborelé bobinG! Prag si o tensiune electromotoare Eg co- respunzind un anumit curent de excitatie (ig.6) Crescind puterea generatorului pina la Py se constata ca daca curentul de excitatie ramine neschimbat, respectiv Eqo=0l, (Tegulatorul de tensiune nu actioneaza) punctul de funetionare trece din a in a's, caruia ii corespunde unghiul de defazaj da'1 > dai punctul de functionare a’; flind mai aproape de valoarea maxima c, rezulta ca rezerva de stabilitate se reduce. Prin interventia regulatorului de tensiune, pentru a mentine constanta tensiunea la bornele generatorului, care scade la cresterea puterii de la Po la Py. se mareste curentul de exci- tatie si tensiunea electromotoare creste de la Ego la Egy ‘Aceasta conduce la 0 noua caracteristica de putere Eq4 = ct, a carei putere maxima Poy > Pg Punctul de functionare trece din a'y in ay, caruia ii corespunde un unghi de defazaj dg4 < qr si rezerva de stabiltate oreste. Presupunind ca puterea creste in continuare de la P; la Pp, daca curentul de excitatie ramine neschimbat, punctul de functionare trece din ay in a’, caruia ii corespunde unghiul de defazaj dq'2>Bq1. punctul de functionare a'g fiind mai aproape de valoare maxima cy, rezerva de stabilitate se micsoreaza. Prin interventia regulatorului de tensiune se mareste din nou curentul de excitatie rezuttind noua caracteristica de putere Ego = ct, (Eg > Egy), a carei putere maxima Poo > Pg4. Punctul de func- tionare trece din a'g in ag caruia ii corespunde unghiul de defazaj Sap <8a'2 Se constata ca ambele consecinte, respectiv cresterea puterii maxime si micsorarea unghiului de defazaj, conduc la imbunatatirea conditilor de stabilitate statica Din cele prezentate mai sus, rezulta ca la cresterea pulerii debitate de generator de la Po la Py, Pp, ete. prin actionarea regulatorului de tensiune de fiecare data, rezulta caracteristici de putere Egy=ct, Ego=ct, etc. corespunzind defazaje 844, 839, etc. Din fig.6 se constata ca 8, < 841 si dq1 < dap, adica cresterea puterii debitate de generator, conduce si in cazul interventiei regulatorului de tensiune la cresterea defazajului 6, dar cresterea este mai lenta (in lipsa regulatorului unghiul de detaz} creste de la 8g la 5g» pentru caracteristica Eyo=ct, iar cu regulator, defazajul creste de la dg la ap pe caracteristica Egp=ct, dap fiind mai mic decit 8x2) Unind punctele de functionare ay, ag etc. corespunzator puterilor debitate Py > Po, Pp > Py, etc, situate pe caracteristici de putere rezultate in urma actionarii regulatorului de tensiune pentru Egy = ct, Egg = cl, etc., iar Egy > Eqo, Ego > Egy. Se obtine o noua curba B care este tot o caracteristi- a nita caracteristica externa. Aceasta caracteristica continua sa fie crescatoare pentru 5 = 90° (cy), unghi caruia ii corespund puterile maxime pentru caracteristicile Eg=ct Maximul curbei B, punctul d, respectiv puterea maxima P g, corespunde un defazaj mal mare de Pagina 490°. Se remarca faptul ca acest punct se gaseste pe partea descendenta a caracteristicii inteme Egn=ct, cafe reprezinta zona punctelor de functionare instabila. Pentru ca punctele de functionare situ- ate intre cj, si d sa fie stabile, este necesar ca regulatoarele de tensiune ale generatoarelor sa fie foarte_ rapide si foarte sensibile. Zona de functionare peste 6 =90° adica cy si d se numeste zona de stabilitate artiticiala. ‘Se considera numai zona c,d, in care punctul de functionare este in a. (fig.7).Daca intervine 0 perturbatie in sensul cresterii, punctul de functionare tinde sa se deplaseze in jos pe aceeasi caracteris- tica interna, generatorul se accelereaza devenind instabil (Pr»>Pe). Datorita interventiei rapide a regulatorului, curentul de excitatie creste si ca urmare si tensiunea electromotoare Eg si punctul de functionare trece de pe o caracteristica de functionare pe alta, core- spunzatoare unei tensiuni electromotoare din ce in ce mai mari. Cresterea tensiunii electromotoare Ey, determina cresterea puteriielectrice debitate de generator. Unghiul creste mai incet, trecind prin punctul de functionare, punct in care Pe=Pr, Crescind in continuare Ey, si corespunzator si Pe, generatorul se frineaza (Pe>Prp) si unghiul & se micsoreaza. Regulatorul actioneaza in sensul micsorarii Ey. Daca perturbatia a disparut, dupa citeva oscilatii amortizate punctul de functionare revine in a. Amplitudinea oscilatillor depinde de insensibili- tatea regulatorului de tensiune, fiind cu atit mai mare cu cit aceasta este mai mare si amortizarea oscilatilor dureaza mai mult In timpul functionarii normale a generatoarelor, va- ‘iatille de sarcina sint frecvente, cea ce conduce in cazul functionarii in zona de stabilitate artificiala, la solicitarea mare a regulatoarelor. Din aceasta cauza, pentru a avea siguranta nece- sara in functionare se evita functionarea cu detazaje peste 90° , respectiv peste puterea Po, (maximul puterii electrice pe caracteristica Egy=ct) Portiunea ascendenta cy - d a caracteristicii externe este luata in considerare ca rezerva a stabiltatii statice. Fig. i 1.3.Analiza stabilitatii statice cu criteriul dQ/dU Acest criteriu se bazeaza pe legatura care exista intre circulatia puterii reactive si tensiunile din noduri. Consumul de putere reactiva depinde de natura consumatorilor din fiecare nod si de variatile de tensiune din nodul respectiv. Variatii mari ale tensiunilor, respectiv ale puterilor reactive pot produce per- turbatii mari in sistem, cu consecinte asupra 1 2 posibilitatilor de mentinere a stabilitatii in functionare. Pentru a stabili relatia dintre pu- fq Sistem terea reactiva si tensiune se considera F1j0q Schema din fig.8 care reprezinta un genera- Oy ub tor echivalent debitind printr-o linie intr—un ae a nod al sistemului puterea reactiva Qg Eat In fig.9 este reprezentata diagrama vectoriala rezultata din schema echivalenta, a Uae ic A £ ; ft OAS + ry En Py ty Masi, Fig. 8 oe Pagina 5X= Xy Xp Xp Us Si Ugg ~ tensiunile pe faza in nodurile 1,2 ale sistemului iy curentul din nodul 2 Din triunghiul OBC rezutta: Eat= V (OA + AB)? + BC2 = V(Usy + Xl sin og) + (Xigcosqg) ; ‘sau tinind cont de relatile puterli active si reactive, rezulta: Eg= Din acelasi triunghi rezulta: tg 3 = In regim normal de functionare, considerind nodul 2, pentru o valoare admisibila a tensiunii Up respectiv Ugo, se stabileste un echiliru intre puterea reactiva Qgo care intra in nod, (debitata degenerator) si pu- terea Qy absorbita de consumatori din nodul 2. Punetul a, corespunzator acestui echilibru reprezinta intersectia a doua caracteristic!: Qg=f,(U) — curba de variatie a puteril reactive produse de generator care intra in nod, si Qg = fa(U) — curba de va- Tiatie a puterii reactive absorbita de consumator din acelasi nod. Stabilirea celor doua caracteristici se face dupa cum urmeaza: = pentru Qg= f(U) Se tine seama de formula puterii reactive: Qog = V3Up lp sin 92; si din triunghiul OBC rezulta: Eg, cos 8 = Uzy + Xlg sin go Eat Vor 2 cose 2h x x de unde: Ipsin gp = si prin inloculre se obtine Qag= (V3 Eg¢= Eg - tensiunea electromotoare intre faze) Considerind Eg=ct (excitatia se mentine constanta, regulatorul de tensiune al generatorului nu lucreaza) si ca puterea absorbita de consumator (Pp) nu variaza, se poate trasa caracteristicaQg=t(U) dind diferite valori pentru Up. U, Din formula caracteristicii de putere @ generatorulul, Ps = si Us = Ug) rezulta : sin d= PoX / UpEg cu care se determina cos 5. Formula caracteristicii Q,= tp(U), numita caracteristica statica pentru puterea reactiva a con- sumatorilor, care arata cum variaza consumul de putere reactiva functie de variatia tensiunii, depinde de structura consumatorilor si de treapta de tensiune pentru care se stabileste. Pentru o impedanta con- stanta caracteristica statica se prezinta sub forma unei curbe de gradul doi, iar pentru o sarcina com- plexa in care ponderea o au motoarele electrice gradul curbei este de 1,5...2,5. In fig.10, Qo=folU) reprezinta caracteristica statica a unor sarcini complexe. Cele doua caracteristici se intersecteaza in doua puncte a si b, ambele putind fi puncte de func- tionare. Se considera punctul de functionare in punctul a, caruia ii corespunde tensiunea Uzq si puterea reactiva Qgo si apare o perturbatie, care conduce la scaderea tensiunii pina la valaloarea U'p. Puterea ~ sind, (unde Ps = Po Pagina 6