Professional Documents
Culture Documents
CUPRINS
A.
CONDIIILE DE CONSTRUIBILITATE A
TERENULUI
1.
1.1
B.
CONSTRUIBILITAEA TERENULUI
Pag.1
Pag.1
1.2
Pag.1
1.2.1
Pag.1
1.2.2
Pag.2
1.2.3
Pag.2
Pag.4
1.1
Pag.4
1.1.1
Lumina solar
Pag.4
1.1.2
Pag.4
1.1.3
Pag.5
1.2
Pag.8
1.3
Pag.9
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
2.
ALINIAMENTUL.
AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA
PARCELEI
Pag.9
2.1
Aliniamentul
Pag.9
2.1.1
Pag.10
2.1.1a
Pag.10
2.1.1b
Pag.11
2.1.2
Retragerile fa de aliniament
Pag.12
2.1.3
Pag.14
2.1.4
Drumurile publice
Pag.15
2.1.5
Pag.15
2.1.6
Pag.16
2.2.
AMPLASAREA
CONSTRUCTIILOR
FATA
LIMITELE LATERALE ALE PARCELELOR
2.2.1.
Pag.17
2.2.2.
Pag.18
2.2.3.
Construcii izolate
Pag.18
2.2.4.
Pag.19
2.2.5.
Servitutea de vedere
Pag.20
3.
3.1.
NLIMEA CONSTRUCIILOR
Pag.21
3.2.
Pag.31
3.3.
DE Pag.17
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
A.
1.
CONSTRUIBILITATEA
este calitatea unui teren de a primi o construcie care comport sau nu fundaii.
Destinaia i caracteristicile terenului sunt legate n principal de natura terenului ideservituile care
l greveaz.
Construibilitatea nu este o problem strict urbanistic, ea avnd i un pronunat caracter juridic.
1.1
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
8m
8m
Minim 8 m.
n cazul locuinelor niruite
(lipite pe dou calcane
laterale).
12m
12m
Minim 12 m.
n cazul locuinelor cuplate
12m
12m
Minim 12 m.
n cazul locuinelor izolate.
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
nsorirea construciilor.
Analizarea nsoririi se face pe baza unui studiu specific a prilor umbrite i nsorite ale
construciei, perioada de nsorire precum i umbra purtat a construciei fa de cldirile nvecinate.
Aciunea bactericid i antirahitic a razelor soarelui este eficient cnd faadele construciei
sunt expuse radiaiilor solare timp de 2-3h /zi la solstiiul de iarn.
1.1.1
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
H D 3H
H D 3H
Relaia ntre D i H depinde de :
-
orientarea cldirilor
poziia reciproc a construciilor
nlimea i lungimea lor
orientarea cldirilor
direcia strzilor
Caracteristicile reliefului
Orientarea cldirilor.
7
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
N
n cazul cldirilor orientate cu latura lung
pe direcia Nord Sud sau dac obstacolul
este lateral i acoper parial faada cldirii
considerate, distana D dintre cldiri se
micoreaz.
D se micoreaz
S
E
D se mrete
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
CLDIRI IZOLATE
CLDIRI GRUPATE
CLDIRI NIRUITE
E
Cldirile niruite cu regim nchis
pentru a avea o nsorire
pe ambele faade se orienteaz cu
precdere cu latura lung pe
direcia Nord Sud cu deviere
spre Est de 18-20.
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
GRUPRI ALVEOLARE
E
S
D=2H
D=1,5H
D=H
Pentru o bun luminozitate a unei ncperi se recomand ca suprafaa unei ferestre s fie
1/5 sau 1/6 din suprafaa pardoselii ncperii.
10
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
1.3
ALINIAMENTUL.
AMPLASAREA CONSTRUCIILOR PE SUPRAFAA PARCELEI
2.1
Aliniamentul.
Este limita dintre domeniul public i domeniul privat. O cldire este construit la
aliniament dac este amplasat la limita dintre domeniul public i cel privat.
C2
C1
Domeniu privat
C2
Domeniu privat
Domeniu public
Retragere fa de aliniament
Limita laterala
Retragere fa de aliniament
a parcelei
C2
C1
Domeniu privat
Domeniu public
Domeniu privat
11
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Regimul de aliniere
Este limita convenional stabilit prin regulamentele locale de urbanism ce reglementeaz
modul de amplasare al construciilor prin fixarea unei distane ntre fronturile construite i un reper
existent (aliniamentul stradal, acul strzii, limita trotuarului, alinierea faadelor existente,
mprejmuirile etc.)
2.1.1 Relaia construciilor cu cldirile de pe aliniamentul opus
2.1.1a Construcii amplasate pe aliniament
C1, C2
Constructii
situate pe
aliniament
Constructie pe aliniament
C2
C1
12
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Aliniament
Aliniament
C1
C2
A
C1, C2
Constructii
situate pe
aliniament
Constructie pe aliniament
C2
C1
Aliniament
Aliniament
C1
A C2
13
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Aliniamentul
construciilor
existente
Construcie nou
Ax drum
Trotuar
R
retragerea
fa de aliniament
(regim de aliniere)
Construcie nou
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
C1
C1
D 4m.
Cnd parcela alturat
locuinei
conine
construcii cu funcii de
producie sau servicii
C1
D 6m.
n cazul unor uniti
productive
D
15
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
nlimea construciei nu trebuie s depeasc distana msurat pe orizontal din orice punct
al cldirii fa de cel mai apropiat punct al aliniamentului opus.
D>H1
D=distanta intre constructii
H1= Inaltimea maxima la
cornise a constructiei cele mai
inalte
Constructie pe aliniament
H
H
D
Axul drumului X
Trotuar T
Ampriza
drumului
Aliniament Al
16
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Ampriza
drumului
Axul drumului
Trotuar T
Aliniament
Retragerea fata
de aliniament
2.1.4 Drumurile publice sunt destinate transportului rutier public, de toate categoriile i
clasificate n autostrzi, drumuri expres, naionale, judeene, comunale n extravilan i strzi n
intravilan.
2.1.5 Zonele drumului public cuprinde ampriza, zonele de siguran i zonele de
protecie.
Zona de siguran
Zona de protecie
Ampriza drumului
ZONA DRUM PUBLIC
Zona de siguran
Zona de protecie
Ampriza drumului
este suprafaa de teren ocupat de elementele constructive ale drumului:
- partea carosabil
- trotuare
- piste pentru bicicliti, acostamente, anuri, rigole, taluzuri, etc.
Zonele de siguran:
sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a amprizei drumului destinate semnalizrii
rutiere, pentru plantaii rutiere sau alte scopuri legate de ntreinerea drumului sau a
proprietilor situate n vecintatea drumului.
17
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Zonele de protecie
sunt suprafee de teren situate de o parte i de alta a zonelor de siguran pn la marginea
drumului fiind necesare pentru protecia i dezvoltarea viitoare a drumului.
2.1.6 Accesul la drumurile publice reprezint accesul carosabil direct ( fr a afecta alte
funciuni sau proprieti ) sau prin servitute de la parcel la drumurile publice .
Parcarea trebuie asigurat n afara spaiului public de circulaie.
Servitutea de trecere
reprezint o dispoziie juridic reglementat de codul civil conform creia proprietarul unui
teren care nu are ieire la drumul public poate cere s i se permit trecerea pe proprietatea vecin cu
obligaia de a fi despgubit proporional cu pagubele produse. Servitutea de trecere poate fi
constituit att pe terenurile aparinnd domeniului public ct i pe cel aparinnd proprietii
private.
Drum public
C1
C2
C3
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
C3
C1
C2
Pe aliniament.
Construcii niruite n regimul
curilor nchise sau deschise,
cuplate pe ambele laturi la calcan
cu construciile vecine
C3
C1
Retrase fa de aliniament
Cuplate pe ambele laturi la
calcan cu construciile vecine.
C2
A
19
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
C1
C1
Pe aliniament
Alipite la calcan pe una din
limitele laterale ale parcelei
C2
Retrase fa de aliniament.
Alipite la calcan pe una din
limitele laterale ale parcelei
C2
C1
C2
La aliniament
20
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Retrase fa de aliniament
C1
C2
H1 > H
H1
H
D
D 3m
D = H1/2
D
LUNGIMEA PARCELEI
21
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
D > 1,90 m
Proprietatea B
proprietatea A
22
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
3.
NLIMEA CONSTRUCIILOR
23
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
24
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
25
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Exemplificri
Este fara discutie imposibila o acoperire prin exemplificari a tuturor situatiilor ce se pot ivi
n actul decizional si de aprobare.
Ceea ce este important este faptul ca orice interventie punctuala sau de amploare asupra unui
tesut construit sau neconstruit natural, urban, rural protejat sau nu - trebuie sa aiba la baza O
DOCUMENTATIE DE URBANISM AVIZATA SI APROBATA CONFORM LEGII, fie ca ea
este PLANUL URBANISTIC GENERAL sau prin prevederea expresa a acestuia PLANURI
URBANISTICE ZONALE.
Documentatiile faza Planuri urbanistice de detaliu nu vor face dect sa DETALIEZE
prevederile din cadrul P.U.G. - urilor sau P.U.Z. - urilor deja aprobate fara a aduce deformari,
derogari sau modificari ale prevederilor acestora.
Exemplificarile urmatoare ncearca sa clarifice la nivel de detaliu - unele din cele mai frecvente
situatii aparute n practica de utilizare a terenurilor, n conformitate cu prevederile actelor normative
existentei.
TIPURI DE ZONE DE UTILIZARE A TERENURILOR PE ZONE SI FUNCTIUNI
C
ZONA CENTRALA
C1
subzona centrala n limitele zonei protejate
C2
subzona centrala n afara limitelor zonei protejate
M
M1
M2
ZONA MIXTA
subzona mixta n limitele zonei protejate
subzona mixta n afara limitelor zonei protejate
L
L1
L1a
L2
L2a
L2b
L3
L3a
L3b
ZONA DE LOCUIT
subzona locuintelor individuale sau colective mici cu max. P+2 niveluri
subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n limitele zonei
protejate
subzona locuintelor individuale si colective mici cu max. P+2 niveluri n afara zonei
protejate
subzona locuintelor colective medii cu P+3-4 niveluri situate n ansambluri rezidentiale
subzona locuintelor colective medii situate n limitele zonei protejate
subzona locuintelor colective medii situate n afara limitelor zonei protejate
subzona locuintelor colective nalte cu P+5-10 niveluri situate n ansambluri rezidentiale
subzona locuintelor colective nalte situate n limitele zonei protejate
subzona locuintelor colective nalte situate n afara zonei protejate
A
A1
A2
A3
V
V1
V2
V3
L1b
27
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
V4
V5
V6
V7
V8
T
T1
T2
T3
T4
Zona transporturi
subzona transporturi rutiere
subzona transporturi feroviare
subzona transporturi aeriene
subzona transporturi navale
G
G1
G2
28
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Latimea strazii
ntre aliniamente (metri)
/profile standard actuale
Sub 9 metri
9,01 - 11,00
Carosabil - 7 m +
trotuare2x1,5m = 10 metri
(categoria III)
11,01-13,00
Carosabil
7m+trotuare
2x3m = 13 metri (categoria III)
13,01-16,00
Inalti
mea
maxima
admisa
(metri)
7-10
12
Numar niveluri
Conventionale
(3.0 metri)
P+1+M, P+2
P+2+M
13
P+3
16
P+4
19
P+5
22
P+6
25
P+7
27
P+8
30
P+9
33
P+10
36
P+11
36,01 - 39,00
39
P+12
39,01 - 42,00
42
P+13
16,01-19,00
19,01 - 22,00
Carosabil - 14 m + trotuare
2x4 = 22 metri (categoria II)
22,01-25,00
25,01 - 27,00
Carosabil - 14 m + trotuare
2x6 =26 metri (categoria II)
27,01 - 30,00
30,01 - 33,00
Carosabil - 21 m + trotuare
2x6 = 33 metri (categoria I)
33,01 - 36,00
29
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
sau 4 fire de circulatie si pe o lungime de 25,0 metri daca strada are 2 fire de circulatie; daca
diferenta este mai mare de doua niveluri, racordarea se va face n trepte.
M2 - daca naltimea cladirii depaseste distanta dintre aliniamente, cladirea se poate retrage de la
aliniament cu o distanta minima egala cu pulsul de naltime al cladirii fata de distanta ntre
aliniamentele strazii, dar nu cu mai putin de 5,0 metri si cu conditia sa nu ramna vizibile calcanele
cladirilor nvecinate; fac exceptie de la aceasta regula numai ntoarcerile si racordarile de naltime
ale cladirilor pe strazile laterale conform aliniatului anterior.
INALTIMEA MAXIMA ADMISA A CLADIRILOR ZONA L1
L1a
Inaltimea maxima a cladirii masurata la nivelul terenului la cornisa va respecta naltimea
maxima prevazuta prin proiectul initial al lotizarii (constructii realizate n lotizari anterioare)
L1b
Se admit depasiri de 1-2 m numai pentru pentru alinierea la cornisa cladirilor nvecinate n
cazul regimului de construirea nsiruit sau cuplat (constructii realizate altul dect n lotizari
anterior).
L1a+L1b
L1a
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
32
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
M2
Aspectul cladirilor va fi subordonat cerintelor specifice unei diversitati de functiuni si
exprimarii prestigiului investitorului dar cu conditia realizarii unor ansambluri compozitionale care
sa tina seama de rolul social al spatiilor publice, strazilor comerciale, de particularitatile sitului,
caracterul general al zonei si de arhitectura cladirilor nvecinate cu care se afla n relatii de covizibilitate.
Aspectul cladirilor va exprima caracterul si reprezentativitatea functiunii si va raspunde
exigentelor actuale ale arhitecturii europene.
ZONA DE LOCUIT (L)
L1 - Cladirile noi sau modificarile si reconstructiile de cladiri existente se vor integra n caracterul
general al zonei si se vor armoniza cu cladirile nvecinate ca arhitectura si finisaje.
- Nu se vor realiza mansarde false.
- Cladirile se vor prevedea cu sau fara acoperis functie de caracterul initial al lotizarii.
L2, L3 - Conform P.U.Z. cu conditia integrarii n particularitatile imediate.
33
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
3.3
In alcatuirea n ntregime sau n analiza critica a unui spatiu urban deja constituit asupra
carora au loc interventii - un reper important ce trebuie avut n vedere este COMPOZITIA
URBANA.
In ambele ipostaze (de conceptie sau de analiza critica) este indispensabila operarea cu o serie
de instrumente de analiza (A) cu ajutorul carora vor putea fi urmarite elementele de analiza a unei
compozitii urbane (B).
A) Instrumente de analiza
A1 Estetica urbana - imagine statica - desfasurare, perspectiva, axonometrie
A2 Imaginea urbana - imagine dinamica survenita urmare a perceptiei directe
34
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
A3 Unitate de convenienta - perceptia unitara a unui ansamblu cu repere de dominata sau repere de
valoare. Starea de contrast poate fi unul din mijloacele cele mai importante pentru realizarea
unitatii de convenienta. Dominanta poate fi obtinuta prin demersuri, masa sau unitate de stil.
Compozitia urbana cuprinde :
elemente determinante functional
elemente determinante functional-compozitional
elemente determinante compozitional-formal.
Compozitia urbana reprezinta o stare n teritoriu, un proces de evaluare si o suma de principii de
alcatuire spatiala.
Daca nu se pune n discutie un principiu nu poate fi vorba de compozitie urbana.
B) Elementele care trebuie urmarite n analiza sau alcatuirea unei compozitii urbane :
B1 - Imaginea urbana alcatuita din imaginea reala si imaginea mentala si care depinde de
vizibilitate, lizibilitate, capacitate de identificare, perceptie.
Determinarea imaginii urbane este functie de :
mediu (dimensiune, ntindere, liniaritate, textura)
punctul de observatie (distanta fata de obiectiv, cota de teren a punctului fata de obiectiv)
calitatea observatorului
capacitatea de observare
B2 Perceptia n spatiu bazata pe textura urbana, nordurile urbane, reperele urbane. Ea poate fi :
perceptie statica
perceptie dinamica directionala
perceptie dinamica panoramica
B3 - Valoarea spatiului este data de raportul individ-spatiu n trei stadii :
lectura spatiului
uzul de spatiu
consumul de spatiu
B4 - Definirea spatiului
Perceptia spatiului de catre individ este un proces de selectie si ierarhizare.
Spatiul urban are doua tipuri de calitati :
abstracte - care tin de comportamentul utilizatorului lui (calm, tensionat, stresat)
constitutive care tin de :
dimensiunea spatiului
proportia spatiului
deschiderea spatiului
modul de umplere a spatiului
orientarea spatiului
forma spatiului
culoarea spatiului
componentele spatiului (linii, suprafete, volume, planuri, culori, sunete, mirosuri)
35
I. N. C. D. URBANPROIECT
GHID
Valoarea particulara a unui spatiu urban se defineste ca trasatura sau un grup de trasaturi care -l
deosebesc n cadrul formei urbane. In aprecierea calitatii lui trebuie sa avem n vedere :
cauza si mijloacele de realizare
adaptarea la un existent
timpul ca nfasurator
Din nsumarea momentelor ce dau valoarea particulara a unui spatiu urban se pot genera patru
ipostaze de evolutie a valorii acestuia :
particularitatea
concretul
identitatea
specificitatea
B5 - Cmpul structural configurativ - acea parte a teritoriului subordonata regulilor sistemului.
Elementul central este PRESTANTA (raportul ntre elementul de prestanta si sit). Pot exista :
un singur element de prestanta
doua elemente de prestanta care colaboreaza si care formeaza un grup dominant
doua elemente de prestanta contradictorii si care are ca urmare scaderea efectului.
o multitudine de elemente de prestanta ntr-un sit foarte mare.
B6 - Ritmul - o succesiune de cmpuri structurale si care constituie un principiu de compozitie si
element de plastica urbana.
Ritmul poate fi alert, lent.
Ritmul poate crea :
unitate
dinamizare a spatiului
tensionare si directionare
desfasurare
semnalizare
B7 - Configuratia spatiala
sit nivelat
sit modelat
sit reprofilat
B8 - Perspectiva
directa
indirecta
frontala
laterala
orizontala
ascendenta
descendenta
36
I. N. C. D. URBANPROIECT