ce neatthee tt eee esl Se A een sh te UNIVERSITATEA SPIRU HARET 62. YVES GOLDENBERG ~ MANGAL DE LIMBA ARABALUCRARI APARUTE . iN EDITURA FUNDATIEI ROMANIA DE MAINE Teodora Cristea GRAMMAIRE FRANCAISE Teodora Cristea STRATEGIES DE LA TRADUCTION Emilia Bondrea LE DISCOURS RADIOPHONIQUE DANS LA CLASSE DE FRANCAIS. LANGUE ETRANGERE, Janeta Lupu ENGLISH PRACTICAL COURSE FOR INTERMEDIATE STUDENTS Emilia Bondrea PROGMASEMANTIQUE DE LA CORRESPONDANCE COMMERCIALE Jon Muriret SYNTAXE II Todora Cristea Emilia Bondrea ELEMENTS DE GR AMMAIRE FRANCAISE, George Grigore_ LIMBA ARABA. PRONUNTIE $I SCRIERE George-Gutu (coordonptor), Pierette Fotidias, Daniela Ionescu, Mihai Draganovici ISTORIA LITERATURII GERMANE. Antologie de texte literare, vol. I Literatura germana veche (750-1500) Tleana Scipione . / LENGUA DE LA ESPANOLA CONTEMPORANEA Sintaxis de la oracién compleja (enunciados & oraciones) LS.B.N. 973-582-647-X, 158 000 Lei EDITURA FUNDATIEL ROMANIA DE MAINE3 Intredusere Ldmba_arabi Limba arabs: Limba arab’ vorbit® fntr-un mare numir de $4ri din orientul. apropiat gi mijlociu (Mauritania, Maroc, Algeria, Tunisia, Libia, Bgipt, Sudan, Arabia Sau- aitl, Republice Arab% Yemen (Yememsl de nord) gi Republi- a DemecraticS Popular a femenulul (Yemenul de and), Fe- deratia Emiratelor din Golful Persic, Kuweit, Irak, Ior- dania, Siria gi Liban, de circa loo de milioane de locu- iteri, face parte din familia limbiler semitice. Teraen conventional derivat din numele i legenda biblicd, ar fi fost striémogul popula- tillor cars a0 locuit fn Arabia, Siria, Palestina gi Mesopotamia, Aceast& legend’ reflects, de tept, aseminarea izbitoare dintre idiomurile a or Po pulagii, aseminare de care au fost congt: ente @ antichitate. Alkturi de arabi, aceast familie de limbi mei cu- prinde accadiana, ebraica, arsmaica, sud-arabica gi lin- bile eemitice abisiniene. Limba arabi ~ care a fost initial limba populatiei nomade din Peninsula erabick (cu exceptia Arabiel meridi- onale) - s-a extins, fn urea cuceririlor arabe din seco- lele al Vil-lea gi‘al VIII-lea, devenind - datorits Cora- nului - limba literar& gi de cult a tntregului Orient m-~- sulman. , Aceast& limb a fost mult tisp principalul mod de ex- preaie al unei strilucite culturi gi civilizajiesi isleni~ ce, fiind supranumit, pe drept cuvint, latina Orientului,4 DacK tn ciuda puternicei influenje arabe, Persia gi popoarele ialamizate din Asia Centrald, precum gi turcii otomani gi-au pastrat limbile lor najionale, Siria, Trak- ul, Egiptul gi celelaite {uri mediteraneene din vechiul califat musulman au fost supuse unui adine proces de ara- bizare care s-a prelungit fn decureul mai multor secole, ductnd 1a formarea a ceea co eate astsi frecvent denumit luaea arabd. “Limba arab se presintd le ora actual sub dou as~ pecte distincte: unul gcris, pe care tl vom denumi sraba Aiteresrk contemperan§ gi altul yvorbit, care cuprinde o multitudine de dialecte, uneori foarte diferite unele de altele. Ceea ce caracterizeask situatia lingvistick din lumea arab& nu este, tnak, multitudinea dialectelor ~ lu- eru firesc pe un teritoriu atit de vast, cuprinzind un mare numér de tari - ci faptul frapant ci. limba literer’, avind un caracter uniter foarte pronuntat, se deosebegte extrem de mult de toate idiomrile vorbite, care se inru~ deec , In mod evident, cu ea, dar de care s-au tndep&rtet toate. Acest fapt, ciudat la prima vedere, ftgi are o ex~ plicatie istoricl gi anume c& limba literar’ contemporan& este o formatie supradialectal&, care continu& in mod ai-~ rect limba arab clasicd - limba Coranului gi a literatu- vii clasice ~ ale clirei reguli arhaice sint menjinute de erematica normativil in virtutea unui puternice curent pu-ep tete 5 riet, general admis, Se poate epune, deci, ci in timp ce idiomarile vorbite au evoluat liber fn decuraul s aproape 14oo de ani, limba literarl a fost menjinuth - f tr-un mod congtient gi intrucitva artificial - la un stadiu foarte arhaic gi ch - tn afark de vocebular - limba lite- Tar& contemporank se deosebegte prea putin, structural, de limba clasic&, pentru ca eS putem vorbi de deosebdiri gramaticale importante intre aceste dou’ aspecte - vechi gi modern ~ ale arabei literare (cu excepjia, poate, a u- nor inovatii sintactice de topicl). De aceea, cele expuse in aceastA gramatic& elementaré de limb’ arabs literart, cu toate c& aint insogite de exemplifieKri din liaba con- temporank’, rAimin in general la fel de valabile gi pentru Limba clasict,Gapitolul 1, Fonotich ¢i gratie I. Fonetick: Conpoanele Limbii erabe: Dup& locel de articulare, cele 28 de consoane ale limbii arabe, pot fi clasificate astfel: 3 bilebiale: 0 oclusivK sonord (b (>), @ narelt surdk (a), i 0 semivocalsé (wr ); (ca g din . ° “pameni; cask) 2 Asblocdentelk fricativs aurad (f «3 ) 3 dnterdentale: o fricativa eonort (4 5); (ca th din engl. Shen) © fricativt surd’ (t 4) ;(ca th din engl.tbres, ‘bink) gi o fricativé sonort (care se velarizatt, sist tn ene "enfatica” (a > }3 limbii citre valul, palato- lui gi cu'o tensiune’ cresoutl in ma epa- ravulul fena- tor) 8 dentsle: © oclusiva sonor’ (4 >), © oclusivé ourtk (t (>), © oclusivk sonord (in Trai ai to eufatick. (@ (7) eeeacta consoand se pyrene cud8 o nasal sonoré = (n ¢')) ei 5 siftente; una sonork (5), una surdt (ecy)s oi una curd omfatict (ag); 5 peepalatale: 2 dishige: une 1a- a Ay i una medienk vi- 4 linguala (r 2 ' 9 guer&toare surd& op), (ea a din a ain din ° efricath oclusiva: (es g din rom. sonora & @ goam. Aceasta este rostirea sigsiet, ydar tn ‘onunti- a bE oie SS te gaz) ier'tn rostires ° celor mai multi arabofoni aa ‘eete realizaty » ca § (din joc). © semivoogia (y os) ft din rom. 2 pootpalatall: oolggivd surat a 3) 9 xalere: iva gonord . ° reese (& Q patermic "gre- seiat™ o fricativ’ surdi % 2 (ca ch fn gern. nach, der pro- nungat cu 0 ten- siune mai puter- nick & jchi- per gamed gi o oclusivé surat (a eu taseed pronun- ath cu o oclu- Zinne glotala eimltan’, care imprimd consoa— © resonantéepecifics) 2 favingale: una fricativ’ sonork ( & gi une fricativé surd& (a ai 2 laringale: una fricativé surdi (h &) (ca h din lim- ba romén&, dar Ppronuntat cu o tensiune mai puternic&) gi una oclusivi glotala (7? +) Observatii: = Se poate ugor observa cl limba arab& ere un nupir mare de consoane aise “guturale”, care au punctul lor de articulare fn partea posterioars a aparatului fonator (velarele, faringalele gi la- ringalele). Cu excepjia consoanei.h , ele nu eaming cu nici una din consoanele limbli re— gi, prin urmare, pronunjerea lor corect& va cere un efort de adaptare gi multe exercitii, = O atengie deosebit& trebuie acordath, de ase- meni, consoanelor zise “enfatice": t brid, GS a1 £0>, tn opozitie cu corespondentele Tor simple tes, 4 > 1 a > gic; acestea din urn se promung® cu 0 tensiune migchiularaé scazutt fa$% de consosnele similare din limba romfnX, lu- ecru firesc dack tinem seama de faptul c&.“emfati- cele", pe ling& velarizarea lor, sint tnsojite de o tensiune maxims. . f = Cele douk semivocale w, ai. se caracte= rizeazX prin instabilitat ze, ‘or. Ele pot juca un © rol consonantic, cind-oeupM o pozitie initiel&’ to silab&, gi pot avea un rol vocalic, cind apar ca. element final in diftongi, dup& vocala a (vezi. Yocalele limbii arabe: Pentru a compensa, parcd, sistemul consonsntic foarte desvoltat, sistemul vocalic al limbii arabe este extrem de simplu. Bl comport& doar trei timbre vocalice distinc- te, precum gi o opozitie de cantitate, Tiecare vocals pu- tind avea o realizare scurt& gi ure ‘lungé: —lo © medial& deschied nerotunjitu: a—— , © LZ © anterioari tnobis nerotunjitl: i —- 9 Tes> © postericari tnchiss rotunjitd: u-2- , 52 Durata sau cantitatea vocalicé joacd un rol deosebit de important tn sistemul morfologic gi ritmul limbii gi va trebal ef i se acorde o atenjie decsebith, . Mai trebuie spus cA tiabrul veealic presintA, tn ‘func- gle de eune (a, de pild&, putind varia tntre o vocals grav apropiath @ invecinate, o mare warietate de nuante de o ( & ) gi do @ sau chiar i) firé tnsX ca aceste varia- {ik eM iba o valosire fonologicl, adicl 6% duck la schin- barea cuvintului. Dittongid Limbid arabe: : Numai doi diftongi propriu~sigi coborftori pot api- rea in orice positie: aw gi sy ( aw'sa Jayna ‘unde re- maw “ei au aruncat; vardey “of Tid satisficuta”etc.) Dac% aplicarsa regulilor morfologice ar trebui af du- cM 1a aparifia altor diftongi, fn mod obignuit w iy gi siv> TD, em> & ierey> & om 2, In casul fn care semivocalea este gewinats’ (diftongul filnd urmat de o sileb¥ fn care @ doue semivocall ccupk un lec inigiel), efnt admise gi combinatiile: iyy - uyy- ei uw - (Sedsyyun“ ant Suyyina ‘a fost nusit, faduwmun *auguad). : Diftongi4 ureteri (tn care semivocgia ocup& lecul i- nifiel) gu tnogbabe arebA etatutul grupului consoank +n vooal& (CV) gi toate combinajiile stint admise: wa, wi, ya, wi qi yu. In finala cuvintului, tne, dack o astfel de si- lab este precedats de o vocala, nu stint admise dectt com- binagiile ~ iya gi - uwa. Silaba_tn limbs srabi: Limba arab& literar& cunoagte trei tipuri de silebe “normale”, alAturi de un tip mult mai putin frecvent, ci- rule i-am putea sice “exceptional”: (1) Silaba deschis& acurt&: CV (o consoand urmaté de © vocals scurt%), ca de exemplu, cele trei silabe din ke- fabe “el a scria”, (2) Silaba deschia% lung: CV (o conscan’ urmatk de o vocal& lungi, ca de pilds, cele dou silabe din sada “ei | (aoi) au domit*. (3) Silaba inchieX, totdeauna lung: CVC (o conscank urmatt de o vocald scurt& gi o consoand), ca in man ‘cine, kam “ott”. (4) Sdleba tnchis& extralungi: CVC (o consoand urmath de o vocal lung gi o consoanl) sau CYCC (o consoant ure mati de o vocal gi dou consoane), tip fntfinit, mai a- les, tnainte de pausi: baby “ugly — kelby “ctine" In cuvinte ca bammun "important, tn care vocala lungi este urma’ leo consoan& geminati, am avea, i aparent, 0 silabl de acest tip, dar thtetura eile- | c& pere mai degrabi a preceda consoana geminati, astfel incit avem ha + mnun. In afari de situagiile de mai sus, ori de cite ori a- ~12 phicarea regulilor morfologice ar duce la aparitia unei eilabe de tip CVC, vocale lungi este ecurtath. Din expunerea de ma_-nainte result cM, fn arabi, epre decsebire de limba roménd: (a) nied o silabi nu poste fi alecKtuits dintr-o singu- rik vocals; . . (b) vocala este intotdeaunes precedat# de o consoank (seu de o semivocalX cu valoare consonantic&). Cuvintele de fmprumut care Incep cu.o vocalA-tn limba originar&, aint redate in arab cu ajutorul oclusivei glotale henza (7): Italia > ?italiya ; (e) nici o silab% nu fncepe cu un grup consonantic (CO—}. Cuvintele care ar fi in situajia de a fncepe cu un asemenea grup consonantic primesc. fie un element protetic {oclusiva glotals (7) + vocal&): it, Spagna (Spenia))ar. Piebain: iva suaraspon tari atiin (sau 2if18,an) fie 0 vocal& epentetict: it. Fransa (Franga)ar. feransd Segmentul consonantic medial (~ CC -) este tot- una despartit de tkietura silabicd: ?ielan tre- bude citit Jis + lam gi nu 2i+ slam. Accentul tonic: : Locul accentului tonic In araba literar& contemporan’ varias& dupi ariile geografice, fiind direct influenyat de accentuarea dialectali. in cele ce urmeagi vom descrie modul tn care sint ac-a centuate cuvintele fn Sgipt gi furile Orientului Apropiat, = accentuare care pare a se bucura de un anumit prestigiu tm lumea arabia. In mod sintetic, se poate spune cH, in arari de uitima eilabi (care nu e niciodat& accentuatt), accentul cade pe silaba lungk cea mai apropiatt de sffrgitul cuvintului: Pe penultima katébtum “voi ati ecria", kivabun “etini”; pe antepenultima seba-an “el a ajutat", yaceatidu “el ajuté"; pe anteantepenultima 2{s-ta-le-ma “el a primit", nédrasatun “gcoalk” In Egipt, accentul nu trece de antepenultima, astfel ci aceste cuvinte eint accentuate Jistélama gi madrdésatun. Deck nu exist& nici e silebi lung&, cuvintul este ac- centuat pe prima silab&: Kétaba “el a scris* Copulele monosilabice proclitice stint atone gi nu mo~ dific& locul accentului: fa-kétaba'gi a scris* wasnézale “gi a coborit’, Articolul 2al, In schimb, poart& propriul siu accent, dar nici el nti modifick locul accentului tn cuvintul urmi- tor, de care se alipegte: 2K éby *etinit’s . Alfabetul_arab: arabe dispune de Jo de caractere din care 26 represin- t& consoane, 2 semiconsoane y gi y gi vocelele lungi fhru-m4 dite G gi I, iar uncl vocala lung’ a (Vexi tabelul). Fiecare caracter represintt, tn general, un singur fonem, ceea ce face ca araba sh nu ridice greutiti orto~ grafice (cu exceptia, poate, a grafiei hamzei; veri p.23 gi urm.). Araba scrie, ca gi celelalte limbi semitice, de la dreapta spre stinga. In cadral cuvintului, literele se leagh tntre ele, tn afari de gase litere (1 > > 5 5 9 ) care pot fi legate de litera anterioars, der nu gi lalte litere au forme oarecui dec- inifielS, medial& eau finel& - tn Ge cea urmitoars. C sebite dup’ positie cuvint. In tabel re dintre ac poate observa ch cele mai multe lite- etnt fn general alcktuite dintr-o figu- r& principal’ cu o form&é carecum constant, la care ae a- dsugi o-bucll mai mare tn posifia izolet& sau finalt ( > tere See 3,cbjct-JSiJ ob. Unele liters au sorpyy. principal de aceengi forzk gi se deosebesc tntre ele.dger printr-un nymir do 1-3 panete ("semne diacritice®) adiugate deasupra sau dedesubtul cor~ pulut principal: (2 9 Po S52 yD, 2,233 Wy woe ow , is). ; No existh tn arabé litere majuecule gi minuscule, ei doar un singur fel de litere. Dack yocalele lungi (4, &, I) sint notate cu caracte- re flicind parte din corpul cuvintului, vocalele scurte pot fi notate doar cu mici semne complementare, care se punus deasupra sau dedesubtul literelor representind consoansie. Notarea vocalelor scurte nu este deloc obligatorie, ci are mai degrabi un caracter exceptional, clici, fn afara abecedarelor gi e@ olrtilor elezentare pentru copif,.ca nu se practich dectt le tiplirirea Coranului gi fn edifiile - ingrijite de poezie gi texte vechi. Grafia arabé deci defectivi, in forma ei curenti, ceea ce créé@® 9 greutate suplimenterS tneepiitorului. Dar structura liebii - baseta pe un numtr relativ redus de scheme derivate - fi permite treptat si se familiarizese cu identificarea instentanes a schemei cuvintului, realizind astfel o lgcturé global, care nu se deosebegte esentiai de nodul tn care orice on instruit citegte In limba sa materni. Alfabetul arab Litera denunirea initial medial& finel& trenscrierea isoletk “Uiterii Neebetich Ss (hamsa) ° pingurd form& care se x ecrie pe eee suport vari- abil (ls ast izo- lat (red na: mai jos p. ) 1 eniy I l L z Loa) a at et s oo (ta) > aA t ey (te) 5 we ON t Tt (iia) > Pe 8 (na) > h co ? al B c aan > a B > (aa) > > oS aI Litera denumirea nipietn eedtani finel& tranecrierea i igolets literii 0000 fonetiok | 3 S os & ¢@ Hi) - (rf) - J oS r | . > (ayn) >) =) J s i uw (sin) eee . i Cs (ein) ab ok ph OF | UP (aia) wo tye t yo (dad) » wa,y 4 ] 4 ca) db b Ye t 7b ge) 6b b& bh gam | (Sayn) s = ‘ i 4 (eeyn) a € & / eS (£8") 3 a & f 3 (ae) 3 A yf qa | a (ee) BS wk of x Hl J am Jia G 2 i r (mim) “a < ws( o) a i cp (nin) a) i | oO (ha") Pb a h { 2 (waw) ~ a> w (eau @) | ¢s (ya) 2 “se as y (sau I) | Obaervatii: i a) Forma @, denumiti “t&' marbiita’, este o com bdinagie a literelor wy (ta') gi'd (ha'), re pu aparedectt 1a sfirgitul unor nume obicei ca merck a femininului - vesi p. . | . Cind este rostitt vocalisati, aceasta se pro- i nung ca un “té’", ier oind nu ee rostegte1? vocalisat& (la paust), atunci este pronunge- ta ca un “har”, b) Cind un "*alif” urmeas& dup un "lém® initial sau medial, ee scrie reapectiv Y gi VL. combinatia grafick special’ denumit% "lam Jali” ¢) In manuscrise legiturile dintre anusite gru- puri de litere capits forme speciale, cu care studentul va trebui si ae familiarizese trep~ tat. - . In tabelul de mai sus, fn care literele sint redate fn ordinea alfabetick tradi: fonalk,, este adiugatk la Inceput consoena “hamsa"#(9) care trebuie considerat&.oa o liters distino- t&, in eciuda suportului variebil. Some complementars: Yooale seurte: : yooala a scurt, fatha, este notath printr-o liniuge t oblicK deasupra consoanei vocalisate: BH Sak pleas at oS cont LE BEE BI! ¢ Dranscriesi: yaliba Kine bite yabffa ile segtru = 6 Gut sGrt _yadfira mansifu = magtiilu $imile ¢ seatlu Jalif maggiira: Ia sftrgitul unor cuvinte, yocale lungi a este une-2 ori notath cu litera ya? ¢¢, dar fri cele dou puncte 6 te denumit 7alif maggiira (elif scurtat); ox. ¢ 365 ral, (55.5 kabel. Nu ve noten- 28 cu falif maqgiira decit anumite cuvinte conform unor re- diacritics: (¢. Acest caracter goli care vor fi expuse ulterior. (Vezi Trebuie rejinut, inet, cl deck un sufix este adfu- gat la un cuvint care se termin’ fn alif maggiira, acesta, paaaitiing finel, ee noteasi cu Jalit; ox. 3145 ©5 ranthu, abl kubrihum, Exercitiu siti: ge dl oS Kd ate K 34 BSE 53% 5s a 3 SF en marbuja: . TS*"legat” sate o combinsyie a literelor > (287) ai © (282), care na apare dectt te aftrgitel unor num (de cele mai multe ori ca marci a fomininului, vesi.p Are douX forms, ambele finale: una legath 4 gi alta iso- lata 3 ai este totdeauna Feseeaats de vocala a (fatha); ex, i055 medrasaty, a5s Sizzatu. Cind este rostité vocalizaté ta? marbite ae pronungi ca un t&? (ca tn exemplele de mai sus),iar cind se rosteg- te fark vocal& (1a paus&), se pronunté ca un ha?. Astfel, la pauzi, cele dou exemple de mai sus se proaun{é tiv madrasah gi ¢iszah. Aceastt particularitate fonetica explicS gi forma grafict a literes. os mt r22 Cind un sufiz este addugat unui nume cu 13 Barbiita, aceanty Literk trece in t8? “dezlegat™ c's ; ox. At 5 55 5 23 36 Se Aga cum vom vedea fn curfnd, un element final n, march a nedeterminirii (vezi }, este notat “qn grafia arab’, nu cu niin, ei, tn. mod cu totul conventio- nal, prin dublerea semnului vocalic al conacanei enterioa~ re, Aetfel, exist’ tanwin ("nunarea") cu gamma, cu kasra 2m $Y ay kitabun kitabin an bes kitiban Tanwin-ul cu fatba este marcat, de reguld, de un Iss] “Jalif ortografic c: e adaugi la sfirgitul cuvintului. ae arg Guvintele terminate tn ta? merbipa, Jalif maggiira eau in bana {gy ctteva exceptii la cele cu hamza; v.p.23 nu primesc acest Jalif ortografic. Cind cuvintul este rostit cu tanwin, valoarea foneti- eb a acostul Jalif este nul; (veri exemplul de mai evs), fined, fn pronunjia pauzals tenvin-ul eu fatha ee rostegte : GES la Pauzi, 6e rostegte kitaba. Exercitin 2 $2 {2 56% es De 53a be bly ahs $3 Bs, Me ss “YS aly ice Aas wy ces 8S es et 35 Ils “eh 3 3 Ai be | Retranscrie}i aceste cuvinte soninbtod tenwin-al cu fatke fntr-unul cu gamma gi cele cu tenwin cu Gamma sau kasra intr-unul cu fatha. Atengie 1a Yalif-ul ortografict Ortografia bepsed Litera cure folosegte la nctarea consoanei occlusive glotale, .¢ hamza, este cel mai des scris& pe un “suport” care poate fi Jalif, waw sau ya? (f8rh puncte). Ba mai poate apirea gi fir suport, ecris& direct pe linie; ne- legat& nici la dreapta, nici le stinga. Regulile care guverneazt alegerea suportului hamzei pint destul de complicate. Ble se explic& printr-o cauzt Astorich (decurgind din anumite particularituyi fonetice @ialectale din vremea profetului Mubammad gi grafia vechi- lor manuscriee ale Coranului), Cu toate ci exist astiiz’24 unele ezit&ri ortografice cu privire la suportul hamzei, putem totugi forma urmStoarele reguli: (1) ba initiale curgatuoty suportul hamzei este tot- 6 emma un Jalif : 454 wAhned Bes a oul “Iman. Cind hamza este insofit de vocala “aera, on. se scrie sub Jalif. (2) In mijlocul cuvintului, trei cazuri se prezintd: a) b) e) Vocala care urmeazhi hamza este kasra sau Gamma (i sau u, lungi sau scurte); tn acest caz su- portul hamzéi este respectiv ya? (far puncte) sau waw On “a fost tntrebat* Crs eor* (5233 teapetst (RS wa tot puternic Hamze ere fatha seu sukiin (este urmath de vo- — —_e cala a, & sau fra voos3.&), gi este precedats de o vocale gaunt: aceasta din urmi determin’ suportul hemzei cotfel: @ a—> Jalir, i—> xB? (flirt puncte), u —» aw (adick fiecare din cele trei vocale scurte este urmatd de sn~ portul care noteaz vocala lungi de acelegi ‘timbru) - 4 a ga ua Intrebet* oY »finting” 42%. sniaat js qnizerie” Oo” o «putere” rata) svicleni” Hamza cu fatha este precedatd de o vocali lun- {renee) 25 gi sau de o consoan firt vocalt: ee serie fh- ri suport: Z (\ LES yen tntrebat” gles qe) intreaba” Bish arvazic® Der dup Xs erie, de obicei, pe ya? (rhra puncte FES gregeait, pucat’ (5) La sfirgitul cuvintului, indiferent de vocala ca- r@ urmeazh dupi hamza: a) vocala precedent& determin’ suportul hamgei | (1p, acelesgi condigii ca tn (2) b, de mai sus): 3S e@l @ inceput™ 5 90-@. incklsitY és 5b yel s ironisat, a batjocorit® b) dack hamze nu e precedat& de o vocal& scurté (edict, deck © precedaté de sukiin sau de o vo- cal& lungtt), se serie fir& suport: 2st yoor*KS-S un wera 255 aunins* G * . Se pbs olent" 3 yu} ye8 fnrduttjegte® Observatii: (1) Cind un cuvint se termink cu o hams care se acrie izolat (pe linie), fiind urmat de un tanwin cu fatha, de regulA nu se adaugh obig- nuitul Jelif ortografic, fn afaré de casul cind este precedat de vocala i lung: eat 2 oghe 2 25%, ae; ELbS ngs We ge Totugi, cuvtntul #53 “lucru" se scrie, tn acest car: Se,26 Grafia nu este intotdeauna constantA, tnttl- nindu-se atit forma 22 2 ong 13S (2) La conjugarea verbalor cu ans finals in ri- d&eink (vezi da le asemeni, u- ey exitari tn grafie. aigtari de fornole 1585 sei au oitit’ gi CgsB ot eiteac* {gontore cu uy regula 2 (a)), mai pot fi- mnttl- we faksis 2 IAS Bask os 1428 Gods (5) In Egipt, 1a unele cuvinte fn care o hamz% me~ dialk este urmati de 5 » fn locul suportului wan waw, apare Cs wa. at 2, b23% “treburi® este scrie Es shi ‘> “responsabil” este cris A) 25 Brercitio Copiati urmitoarele cuvinte punind hamza pe suportul potrivit, cind e necesar, legind gi literele intre ele:27 Madda : Dac o hamza pe Jalif este urmathé de vocala a lung, tn loe aye serie | 1, se pune pe primal Jalif semnul denunit 6 24 aadds prelungive, onijind attt hangs ott gf Tt, 8 Tes fatha: T 2h as seu mintne °°) 153 ,Coran. Acest semn se pune de asemenea Geasupra unui grup de litere, care represinti o f abrevia- ths ei: «251 Jere; pee PAA ce “a ail wale » ‘hese ADE AVI Es arieh oti-2 ait in grija lui! Exoreitiy Gititi gi copiati: ~~ oe ~A tome ~ aT Set ole 8ts gy! ei so) Gal SACP BVT Gh 22™ ST ae o3>1 361 6 Si Ae Wasle : . = ‘La tnceputul cuvintului existt dou’ tipuri de hamsa: a) 0 hamza stebil&, care se pronun{# totdeauna fn hi-~ at, indiferent de locul cuvintului in fraz&, denu~ mitt oss 348% namza do “tntrerupere” (olioi tn trerupe gira discursului). oF Ex. Osi. el a mincat® os" wel a ingtiingat™ oat «mai bun act b) O hamza instabilé, care este un element protetic, aptrut din nevoia de a avea la tnceputul cuvintu~ lui o conscank vocalizat& (vezi In mod firesc aceasth hemza instabils, denumitt ge 8324 names hanze de‘legiturs’ tgi are rajiunea28 de a fi numai atunci cind cuvintul este rostit ize~ let seu la inceputul discursulud (dup pauzil). In interiorul frazei se nagte posibilitatea de a lega ultima sileb& din cuvintel anterior eu consoana ne- vocalizats din cuvintul care, izclat, primise o hamza proteticH vocalisatl. In sceasti din urmi si- tuagie hamza proteticl nu se mei pronuntt gi hiatul dispare. In grafie, tne&, suportul hamzei - dalif- pUstrat, purtind dessupra senna ~ | ae ul - ef nusit wesla wegie Bx. (JEL ristetmete ,o1 0 folosit® dar (ets wacetatmala ygi ol « folosit. 355 Jel-waladu ,béietal” ar AST site = 1 -'waledu .a spus dkiatul’. 2 28 T aan aiegif dar Bis mii - prog sapot iegi’ Se observ ck, la cek# trei cuvinte cu hamza de legi~ 4 ee ° curt: Gerke, ATs et 2351; sansz-un suport on te insofit doar de vocali, f%rd semul hamzei. Cu toate ci acest sistem de notare nu este una— nim adoptat fn tiparul arab (putind fi fntflnite gi formele fn care falif-ul suport este insptit de 4 Aclhie 244 ost J 2 pamsa gi de vocala: goed ‘sit 5 sh el cfgtigh teren. Noi tl vom prefera, c&ci prezin- th avantajul de a marca grafic distinctia intre ce- le dou tipuri de hamze faipien ? Ramza aaté (no- LA 2 “ een: $51; nanza wast (omist)e2 25 secre! pense wort 7 a29 Trebuie adBugat cM, fn cazul fn care cuvintul care precede un altul ci hamza waal nu se termini tn vocals, —«== #1 0 dobindegte pentru a se putea stabili legiture dintre cele doul cuvinte. Timbrul acestei vocale eufonice poate fi i, a sau ui: Ashe de > Slee = boii jotits +35 jet 2.795 geal = ota sata oye Setsty 3 aveoyi a1 faxtunl = 1- im? a Al +33 > Gast ys quif - 1 - heqga tae a5 Sells dye yaa SSN Sse ming-1-madrasati Ey BS rates als a gera?vuni-1-kivibe Ese ly 2d) & opel bumé - 1 ~ mu?miniin Observatii: | (1) Silaba inchist de legiturd, formath dup eli- gziunea hamzei, «: aie Tatotdéguna accentuath gi roatit® apasut: mini-boibi, miné-1s.. him dar humf-l... ete. dueind, aga cum se ‘se vede, Ta mutarea accentului in cuvintal precedent. (2) Cind tn cgapenenta unui nume propriu intr cu- yintul onl "fia", intre dou nume proprii, “ees ee a 8e it oe nories othe) 7 Dar dack ka pare pe un alt rind dectt nu- mele care f-1 precede, Zalig-ul super se men- fine fn scris: we. 30 (3) Felif—ul suport nu ee serie tn cuvintul ot.) “nume", oind ST intraé: at ete os 2) ee pot) “Tn numele luk a SF Rattanora a preani~ Loauls Gifzale : In afarii de Africa de Nord (Magrib), cifrele folonits tin Buropa gi siee “arabe”, nu sint folesite de-mrabi. In celelelte {ari arabe aint folosite urmitoarele cifre, zi- ae “indiene” ; 2 2 3 4 5 6 7 8 9 © Ye FY £ oN VA A * Spre deosebire de litere, ele ee scriu de la stings la dreapta : 1972 VANE. Exeraitiu Scriejicucifrele "indiene": DB 58 3h 98 136.789 105 23619564587 3684 6549 «547926980052 4501 Tnanscristi cu citre “arate”: NAVO = AEN NE EOY | ANTE OWS: VIEAY AAO VAR 2410+ YO Semnele de _punctuatie : Pe vrewuri, n-au existat semne de punctuatie, In afa- na qtelujelor puse 1a sfirgitul flectirul verse: din Coren. ye folosirea séanelor de punctuatie intrebuingate tn31 Limbile europene este larg practicatd, dar cu greu ar pu- tea fi atabilite reguli clare pentru modul fn care sint folosite. . Bxist# unele ugoare modifichri la uraXtearele seane de punctuatie: ¢ YL2S virguit — Gnversntt pentru «nu fi confun dat cu conjunctia 9 ); punet gi virguld; wemul de intrebare (de obicei tntors pentru cH gi scriaul merge fn directia opust). Celelalte semne de punctuagie sint identice cu ale noastre: % KB . punct 72? 3 OX Ae dou puncte 4 we Bi: ax trei puncte (puncte de auspensia) 2 1 —$ 3 es age semnul de exciamatie Fayed 3S unio Ones OF fn parantes’d “ Qbeervatii z (a) Prezents: punctuagiei nu modifict cu nimic atructura frazei. In mod special, conjunc- gia 3 "gi" trebuie oe eeatete fn fata tutu- ror termenilor coordonati, chiar dac& eint despirtiti prin virgule. (b) Cuvintul fn scrierea arab& nu poate fi des- plryit cu liniut& de unire- 1 FS Liniuja de unire ‘un semn necunoscut.32 Articolul : Limba arabé are un singur articol - articolul hotarit i Jal-, care e invariabil indiferent de gen, numur sau cas, El se profixeazt numelor fir a modifica locul accen- tului lor. Articolul at se compune din douk elemente: slementul demonstrativ 1, care este precedat de un element prote- tie cu hamza wasi gi fatha. Blementul protetic este elidat atunci cind numele ar- ticwlet este precedat de un alt cuvint, conform celor ex- puse lap. 28-29. ee Numele care este determinat cu articolul Jl, pierde tanwin-ul (v. pag. 19-20 ), riminind doar vocala fina~ 18, care, din punct de wegere gramatical, este o desinen- $8 cazual¥ (v. : BY. zt Bx. 555 un ive 225 un tata pat beiatd pail tart sits gi bidatul, TAS a vonit tata BES o rata ee pul fata sess gi fate Vom spune ci un nume cu tanwin este nedeterminat gra- matical, tn timp ce cel ou articol este determinat grama- tical.Exercitiu oe Introduce¢i articolul J!ia urmtoarele cuvinte: he AN y “EN oN » Te NN me Gt: 63% 5.35% 4 59 31 By ast Dy: Adwugati conjuncjia 3 “git, 1a aceste cuvinte, tn” forma lor articulats. Asinilarea articolului: Elementul din articol se asimileast cu conscanele antericare cy > 5 Sich, Perri css > 3 3OY 35» (ou interdentalele, dentalele, 1i- chidele, aiflantele gi guiertitoarea, care au un punct de articulare apropiat cu cel al lui J ), atunei efnd une 4in aceste consoane este inifiels fn numele cBruia i s-a a@lipit articolul. Asimilarea acesta este notath grafic prin punerea unei Yedda deasupra consoanei asimilatoare, tn timp ce J din articol se'p&streazK fn acrie, dar dea- supra lui nu ee mai pune sukin. 22 &itt of int literele zise *solare”qiud Zle57 5 termen. @l gramaticilor arabi, in t ce res— tul consoanelor =P au prinit donumisen de lite- gH 3 5i re “lunare" Aceate denumiri ee explick prin faves ch cele dowd eonsoane ini- fiele din cuvintele (pt E wsoare" 5 facest: 2 i 428 ‘lunk" fac parte din cele dout clase distincte ca— re se definesc tn raport cu comportamentul lor fo- netic fn contact cu articolul Jal-.)we 4 4 m. Re un scare 3 s otnge 4 S 2s S51 soarere ‘3 | stngere ooh lz BAe oi gi soarele 73) NZ gi etngere yo, Ya fructe ASW on student é : 3 225S\ rructere o2S susie studentul ne Bahl 5 ai tructere AIBN gi stusentul mraxcigin Introduceti articolud “I 1m urmitoarele cuvinte: 5 6 Ges Bey Ba, t : ie oe Je saris 332 Beye ot oP 4% ple BRE EBD Be 5b be, i sh oe . 4547 ve ee 9%) 2 38S Al 235 yo els 355 235 Repetati acelagi exercijiu cu cuvintele urmitosre, dar cu atengie ae natura conscanei initiale: 5 WS GS 9.2% Sick sb, et by duh poe 2 ARS a foe cd Propozitia nominala: arabe cunoagte un tip foarte frecvent de propozitie, alcktuitsS dintr-un subiect gi predicat nominal, firk nici umn verb copulativ. De pildi din doull euvinte oa 55 1s “biiat™ gi, 9 az > rates putem aichtul propozitia: G 2 ce numele Pappicetty Fae nu este articulat. 8 ee.35 Constatim, deasemenea, cl atit unul cft gi celdlalt au voosla finald _u (danma)"Yrimal fHrk tanwin, ctcd es- te articulat, cel de-al doilea cu tanwin, nefiind articu- lat. : (Dac& este adevHrat cM orice nume cu articol nu poate avea tanwin, reciproca nu este adevira- t&, ccd aga cum vom vedea (p. 35-36 _ ) exis- t& o clas de nume care nu primese tanwin nici eind nu sint articulate). Fiind prima propozitie fntflnit&, trebuie si-i defi- nim conturul intonational, pentru.a putea fi rostit&é des- lugit. Astfel, in afar& de accentul tonic a fiectrui cu- vint, exist un contur terminal urcitor la ultima silebu @ subiectulai gi altul coboritor la ultima silab& a nume- lui predicativ: 4. - wélad gagtrun a ad "yy Ficind deocandaté abstractie de faptul c& oxist& re- guli de acord fn gen gi numr intra aubiect gi predicet, pe care le vom studia mai tirziu (vezi p.96 gi urm) pu- tem alcitui dup& modelul de mai aus, o serie de propozi- ii nominale simple, operind numai cu mume masculine 1a singular. Tat cfteva din aceste nuse: 6 238 ecriitor 25 otine 25 birbat BS tnvatet 25 student Gf otescr (4) aici, avind functia de devinenge cagualA a-no- minativului, cum vom vedea curind (v.p.36-37).Be 23 mare Spd aie és credincios S$ «ft «yn strac nS generos Sse vestit % , Ss gtiingh 54 luming % : Brercitii Citifi cu atentie la conturul intonafional, iar apoi teasncens fn Limba ronan proporigiile; ve 4 : re 535 Mol Bes Buti Abies af Ste Gal 216i . Eo, aif ee moO ay 3 39 Al Ze ZIT ~ Traduce$i fn limba arab&: ee BY re ~ sks _ Savantul este vestit - Studentul este mic - Profeso- rul este inviijat ~ Clinele este mare - Qmul este cradin- ens cies - Scriitorul este ergs - Generosul este sirac.- ~ Indicati din numgge de mai sue cele care au schena eB qi schema Chapel extrage$i r&dicinile lor. ¢ ra Deciinares (1) Majoritatea numelor (substantive gi adjective) cu trei cazuri, coreapunsind celor trei timbre vocalice. Astfel, un nume ca 393 “biiat® (rostit wal4d, o- tunci cind e izolat) are urm&toarele forne: nedeterminat detersings 355 Assi cu y (damma), marci a nonin * tivului; er| | | 37 Dedsterminat de oto ott 333 sail ous (faethe), marci casuluh , 1) oe direct (acusetiy); 3s piss cu i (kasra), marci a cazului ] indirect (genitiv). Vocala desinentialk la numele nedeterminate este fnso~ With de tanwin, La canul direct, tanwin-ul cu fetha e no- tat ca un Jalif ortografic tn conditiile deja expuse le pag. 19 = 20. In ceea ce privegte terminologia, trebuie s4 avem in vedere c& denumirile de nominativ, acuzatic gi genitiv nu eoincid, ca valori, cu cele din limba romink (sau din lim- bile clasice). In arab&’ un nume la “nominativ” este denumit 4 3% » 1a “acuzativ"™ & 2 gah » dar la “geni- tive 35a. (2) In linii mari gi fir a intra tn amnuntele dife- ritelor valori sintactice pe care le au th limbS aceste trei eazuri (lucru pe care atudentul fl va putea afla nu~ wai treptat, pe aisura fnaintirii cursului), se poate a- firma ch: nomipativul este cazul subiectului gi al numelui pre- dicativ (cind nu depind de un element regent - particuld eau verb) , Seer » esl $e Poe. oot leotia ¢ ugoar’a 58 gagul direct (sau “acusativul" cum este mai frecvent denumit) este caaul tuturor complementelor airecte (i.e. neprepozitionale), al sublectului sau al numelui predica- tiv atunci cind ele depind de un element regent, precus gi al unor nume fn expresii exclemative care nu aint lega- te sintactic de restul enunjului - ‘ , Se) 3ea LS Muhammad a scrie lectia, eS Abs 0555 B&iatul a lovit cfinele. ‘pazul indirect (seu “genitivul") este caaul complemen- telor indirecte (i.e. prepozitionale) gi al “atributului genitivel” (complementului de nume fn “stare de anexiune” {wesi p/41-42); tee G , a eet ay & rad Riss! CE 25 fA. som dus le geoald. .. Declinarea de mai sus, care se aplic& celei mai mari parti a numelor din limba arab’, cind sint in stare de ne- @eterminare, gi tuturor numelor singulare gi plurale in- terne in stare de determinare, a fost denumitd declinsrea triptots, pentra ao aietinge de o alt declinare care nu comport decit doud cazuri, denumitd declinarea diptots. (3) Numele diptote se declin& dupS com urmeazii: (4) In afart de cele care, terminindu-se tn vo-~ calé lung, nu pot primi deeinente caruale: 4 sii "plrbatal tinte"; LZSS1 ~bapai”; N sjudecttorui.Bo determinat* pedeterminat 22 5){ rogut a zz rogu cu u (fink tan- a 7 win) marct’ @ no- 3\Z° Z { 4is ““minetivului sto neagra 2 5 Se neagri 7 SA af c 4 2% cue firt tan B55 SN “251 5, Cnt, tan a wai . ah oblie - eel z Sha (direct-indi-. . Z) ye rect) slsgZll (xs) Dim fn tabel forma declin&rii in stare determinat’ numai pentru comparatie, o&ei declinarea diptots apare numai’ tn stare nedeterminath. Se observ& ch numele diptote nu primesc tenwin’gi au, marcate prin vocalele desinenfiale u gi g,o declinare ou dov% cazuri; tn cazul oblic neutralisindu-se opozitia din- tre cazul direct gi cel indirect. (4) In categoria numelor diptete intr& in linii mari: art ~ elativele formate dupi scheme ele. 35h nai mare, 4020 mai ate, Chee! nei trance; ~ adjectivele care desemeazt culori gi particulari- thy fizige avind gi ele echens ai, giten. 3Yied mo eat alb& 24 Ssyorae (2) ZEA verde (f.) 41-33 5 cocogat 355 eocogats ese; - pluralele “interne” numite “cvgdrisilabice” (v. formate dup’ schemele oe iis hg lisat altele cu acelagi rita:4o - pluralele “interne” care se a cu sufia 3b schenele 3yfK5 > 2h Si eA wenisit, ‘3at- “prieteni”; - Yume proprii de persoane dacli nu deriv din nuse co- GS gk mune ( SSF care este un participiu gi bard care este un adjectiv, rimin triptote), sau dack se termin& fn al ‘IsbAq, Isac 3-287 Osman Aiglzs Ma‘Gwiys, Moawia - Bune (broprit feminine: 4 2535 coined . 4 Fatina . : Sled sutaa s - Unele toponimice ty 4G Mecca, ‘See Baipt, SISSY segtaa, cats Damase. In general, fns&, tending$a predominant& in limba lite~ rar& contemporant’ este de sx nu declina numele proprii (in afara color compuse cu Bh). ~ Agadar, clasa numélor triptote cuprinde toate nune- le aingulare gi plurexe interne in stare de nedeterminare, fn timp ce clasa numelor diptote cuprinde un numir mai restrina de mune fn stare de nedeterminare, eper}inind u- nor categorii de nume nai mult sau mai putin bine defini- te. N.B. In cele ce urmeazd, in ‘fiecare exemplu gi exercitiu, studentul va *erebul si fie foarte41 atent, le cazul numelor, cMutind s& tnjeleag’ raportul sintactic care determin’ epatizia u- nei anumite desinente cauzale. Apoi, va trebui 08 aibd griju sk decline numele la eazul potri- vit tn exercitiile de retroversiune, ghidindu- ge dup& modelsle oferite tn exercifiile de tra- lucere. Brercitii Din numele urmBtoare distinge$i cele care sfnt tripto- te gi cole diptote, iar apoi declinati-le: : Soh. Be BE Zoli Shine Bs 3ic\ see Bae aed aig aA 3 ar? Nest &S: (numele proprii sint, marcate de un asterise). . ~ Rotineti urmMtoarele adjective de culori gi formati 46% 2.9% femininul lor (echemi 3yAxo) + 4 aed 4 L alb 3504 negru Zak, rogu Ji galben C5 albastru 3a5t verde Ra PO! de_snexiune ¢ JIS uga casei casa birbatului cartes b&iatului ‘ In exemplele de mai sus avem dous nume in care ai doi-~. Yea fl determin’ pe primul. Dact analizim aceste exemple, vom conetata c& primul termen nu are articol gi totugi Bu are tanwin, in timp ce al doilea sate articulat gi apare Ca ssstsre Fase s42 cu vocala desinengialé i (kasra), adick eate 1a caaul in+ o>) 5 3 y uga unei caae 3 des 2\5 casa unui birbat eT . poss LES cartes unui biiet In aceate exemple, al doilea termen apare flrt arti- col, la cazul indirect cu tanwin, fiind nedeterminat. Cele dows aerii de exemple ilustreaz& soon se in eran matica limbii arave este denumitk snexiune ( t5U1) tn care primul nume (SUEZ apare intreo stare speciall de determinare (stare de anexiune), marcath prin absenja tenwin~ului gi absonta articolulul, tn timp ce cel de-al docilea nume (ys “ Jl J Bea poate sau nu primi articol, Gup& cum este sau nu determimat din punct de vecere seman- tie. Al doilea termen este intetdeauna a cazul indirect, iar primal termen a; , els cazul cerut ce functia sintac- viel a tntregii singagne Anexiunea ae er. vepeta, cuprinzind mai multi ter- meni SEPL gis cals . wage ‘In acest cag, numai ultimul termen poate primi articol (Gack sensul o cere) in timp ce termenii interwediari apar firk artigol, la cagul indirect fart tanvin + She te -s\53 * i 31533 ey, pregedintele consiliu- lui de minigtril al at purus, ei omului”aS In efara unor denumiri de institagii, organieme, func- gid etc., o sintagel de acest tip nu depiigegte de obiced trei termeni, . , Se poate ugor observa din exempleis de sai sus c&% ene- xiunea din arabi red& ceea ce expriniia tn limbs rosin printr-un atribut substentivel genitivel. trebuie, insi, si subliniem ch, spre deosebire de limba romint, primul nume nu este fnsotit de articol, iar termenii aflati tn- treun rapert de snexiune, eloiituiesc fn arabK o unitate eintacticd strinss, ce nu poate fi dislocatK prin interce- Jerea nici unui cuvint. dstfel, deck primal termen este determinat de un atribut adjectival, ecesta nu-1 poate urma direct (cua e topica obignuith - v. p.97 gi urm.), ei apare ~- sfirgitul sintagmei de anexiune : T ASH c3l% vga casei, con mare oe 7% {Acordal fn cas gi la jectivul 4 (naac-nom. ete cok core aeeaesing a Tui la c2AjI(masc.nom.) gimrle _ | (fem. indirect); ase: 4 e-ar ex- 7 prima prin: So MASS Dack, Limba anebi trebuie si redea expresia: ‘XD. ea reourge la une ain | urmitoarele construct: ts oy 4 (a) cu prepositia J < ahstel) (>) eu repetares subs tantivalut la plarel éu- 7 Pa prepostiie ge (din, dintre) : POG Cot Se Gir mmmietm tines, ‘rr a 4? 64 ot “wank cal tatur, wasl!) “fin", 3, ANS “carte”, 33 unin, as 38 reanertt? Eee S “som Che2 “piotor, pil “luna”, (p£hil more Soe “pincare” Brod va, 3 2 *spart", G\gls “tone : “haa 3 46S Iw YSIS hs, ipliaes ee ES eb ig (3, IVs wo . hats Se) a2 -2135% omlesé Forma ‘tominint a adjectivalud true gory attra): ie Bel 2 Bt PEseoer ee az Be toate adjectivele avin Spas ahh, ai toate participiiie, ae we fom. Ss & 1 = Mama lui iubemmad Tumina soarelul Mina manei ‘Qchiul tatklud Sartea omului Secaunul lui AIT Canora Patimei (aiptot!) Mineareabiiatului ” Lumina camered Cartea luminii umina ochiuluiIn arabi exist douk serii de pronume personale, cele isolate - care eu o intrebuinjare similar& cu forma de no- minativ a pronumelor personale din lisbe roufni (eu, tu, el, a etc.) - precum gi cele afixe (v. Spre deosebire de limba romAnk, araba are forme spe- efale pentru nuskrul dye) (le pers. a Ii-a gf a Ifl-a), precum gi pentru genul masoulin gi cel feninin 1a pers. a ‘EI-a sing. gi pl. (dar nu la dual). Paras pa Eiueel I cs Fi marc, 254 “ a 4, WH ge tu (GR oA ? oF Se poate observa ci: : {a) Toate pronunele ae persoana @ II-a fncep cu un element comm x, la care se adeugh elementul caracteristic ~. pentru aceast& perscant. (b) Toate pronumele de perscana ea III-a au un element caracteristic b . (s) La persoanele a II~a gi a III~a plural, dupt ele- mentul caracteristic pentru persoant (> asin),47 Gonjugares verbului : — Verbal are tn arabt Goud aspecte: indeplinit (gti v5 nesadephinis BUSI ga un iaperatte (3200, Yom tncepe cu conjugares verbului la indeplinit pen- tru ch este mai sisplu. . You lua verbul 2s . “a.scrie” avept model. Indoplinit & gycsil GS Dack analisim cu atentjle aceasti conjugare, yon ob- eerva ct: . . “ge (a) 0 secvenga oS kateb- sate comund tuturor for- Belor, (Be ouprinde cele trei consoane radicale keteb cu douk vocale intercalate) ; (b): 1a aceast# secven}i se adaugk desinenje pronomi- nale, care sint miroi ale persoanei, genului gi numirului; (c) 2a persoana @ doua aceste desinente repet® intoc- mai elementul caracteristic de la pronumele per- sonale isolate (slementul care la acestea din ur-(a) (ey (2) (e) 48 4 mM apare dupt suportar 21) 5 la persoanea a III-a dual opozitia de gen ae menti~ ne (fn ciuda faptului ck le pronumale personal reapectiv eate absenta), formele derivind din cele de la pers. a III-a singular, prin adtugarea unui % lung finel. In schinb, perecana a II-a dual pu cuncagte opozitia de gen gi derivii de la forma de mase. plural, tot prin adBugarea unui a; la persosia a IIX~a masculin plural desinenta pro- nominal eate notaté grafic, in fark de ganna gi wav, cu un Jalif ortografic final; Gesinenta {de ia perecana I plural este, age oum vom vedea { la p.65-67), identicS cu forma pronumelui afix respectiv; intrebuingarea pronumelor seis Scab ae carers a 2) Prepoitis J (pentru) + 35123 (visita) ~ Dupt_modelul propesi iilor de mai ous, traducegi tn limba arabi: . Studenfii au serie ledtia. Voi ati eitit 2 $ Sea nous. SubSa a cerut iS Voi (fom.) afi idtrat tn clea. Ble au crescut gi s-an dus ia gcoall. Muhammad gi €41T au iegit din casi. Voi-aji lucrat tn uzina cea mare. Voi-ati privit la tabla neagr4 gi ati citit lectia ‘cea nou. Ble, qrau bucuret de vizita lui ‘alT gi Patines. s51 ~ Traducegi m }imba ronan: BONE = STE ads Sse Argus! Bre 2 ee eff ci stez, LoS vv - soot sting. Sule % iM So O52 ~ (anfiteatrud) gies Se ~ Jal CUES (vestey 56S Sale - 24 Ree “(gitied: ernest si5 ae Sis Bi facultat j oe ng fe aye ( *) AIO Ai E83 Ach 5 glee Neindeplinitul ~% Leait7 Conjugarea nefndeplinitului ee face atit prin ajuto- vul unor prefixe, cit gi prin alipirea unor desinenté. Cu deosebire, fns%, de indeplinitul care nu cuncagte moduri, nefndeplinitul are trei woduri uzuale : L&etim, dsocamdat&, 1a 0 parte modul energic . esas care ara o intrebuintare mult mai rest: ales in Handa contemporand; indicativul ( ébsal, conjunctival G2 gi apoco~ patul (3 473251). Termenii ‘arabi o5s gig sane sint i- dentici cu cei prin 2s oF gtnt desemnate cate gorille de nominativ gi, respectiv, cazul di~ rect la nume. Desinentele neindeplinitului indict, mai cu seam’, persoana. e Iet& conjugarea verbului LES rie" le:mae oe “SN : 2S ce yy “wes ee nn Dect anelisim cu atentie aceestit conjugare, vom obser- va chs . (a) Prefixul %) (ta-) apare la toate formele de per- @oana a II-a, dar mai apare gi la persosna a ITi-a fem. sing. gi r dual, care se confund& astfel pers. a II-s masc. sing, gi respec- tiv Persoana © Tig dual. (bo) Prefixul 3 {ya-) apare la cele mai multe forne de persoana a III-a (fn afars de cele mentionate la (a)). 3 (c) Persoana I pate narcat& 1a, sing. prin prefixul | (2e-), iep la plural prin prefix, © (aa-) (cf. cu sufixul (2a) dela indeplinit). {d) Toate formele prezint& un radical comun AS . (gu) cu formele de53 (e) La cinei forme (pers. singular gi plural; pers.a Ii-a mase. ing. gi pers. a IIk-a masc. sing. gi fom. sing.) elementui final este damma (u), cere este o march a indicativului. — (f) La alte gase forme (pers. a Ii-a rem., la cele © trei forme ale duelului gi le pers. a II-a gia Ifl-a masc. pl.) elementul final se compune din- treo vocal& lungi(-E- le fem. sing., -a- la dual gi -G- le masc. pl.), la care se adaugi -na sau ni, la dual. (g) La dou% forme (pera. a II~a gi a IlI-a fem. pi.) r@ adaugt un element -na direct alipit radicalu~ lui (far vocals). : (nh) Cu excep$ia formelor care se pot confunde (v.(a)) (gi aceasta numai fn afere oricirui, context), fie- care din celelalte forme indick clar persoana, ge- nul gi numirul, aatfel incit intrebuintarea pronu- melor personale este facultativé. Vocala caracteristicl de pe a doua consoané radical& variaz’ gi la netnteplinit, puting fia, v om it 2 fe oes el face BLS 01 cours *yLz J ol lucreart RN scrie 3 ol iene a 91 cregte Te G 9 |S ri rae, el se ageaz& el poarta (> el bate oF ag CheFe poarea 2 et a Astfel, exist4 o alternang# intre vocala caracteris- tich de la indeplinit gi cea de le nefndeplinit la un” singur verb. Altarnanjele pyene amat uraltoarelet wh 144 S 22%. ‘u s a serie nip m head ee at 255 a vate Cyt ree ee gs 4 Te ee ¢. aa as a face one a a deschide = Hess ie £3 aoe Fi lvera eS 3 e ‘7? bucura e Je . Z (ani CZK a credence (dar gi C2) vert) * 7 (eB) = Uneorl s schimbare a vocalslor caracterisii> |, ce marcheaz& o schimbare de sense: «225/27 23" Ya face socotgli, caloulé; «24% LAist ti” de neem mare. oe wa BLS « cvegte 22 ee 02 as enmon 2A B bine 6% ee invete,odath cu verbdele,gi vocalele ca- racteristice de la indeplinit gi neindeplinit, cici alter- nante - cu excepfia tipului u/y - este imprevizibils, mai ales pentru verbele cu a la“inéeplinit, care alciituieac majorit: verbelor din arbi. "In dicgionarele bilingue alternanta este dath, de o- dicei, prin punerea vocalei caracteristice de la neinde- plinit inire Parantere, alétori ee forma verbulud le in- deplinit : (a) LES 5 4) 5H; (wo) Ee ‘ “ Ass: 0) ZS, modalitate pe care 9 vom gdopta fn acest manual. Verbul la nefadeplinit sxprimf o ac}iune, un proces eau stare In cure de desfigurare, indiferent de timpul35 in care esate situatKk (prezent, trecut sau viitor), dar fn absenja unui context (linguietic aau situational) care Andick o alt situare in timp; el exprimi, de obicei, un present: SF, al 2st ame (acum) la facultate” toy atin SE 2b5' ‘oi merge mine 2a facuitete Inpreun’ ou verbal BS “a fost” (v.p.148 -), un nefndeplinit exprimS o actiune fn desfigurare situatt tn trecut, redath we Vogte, prin imperfsct: » 2? a, An 3 Cex BS “mergea 1a facultate” ge Pentru a wovina viitorul In mod explicit, neindepli- nitul poate fi precedat de particule ~Z (care se série fapreuni cu verbul) sau de As g2% tor ls te voi scrie & use vei iegi, va iegi). Brereitid Conjugati la neindeplinit indicativ urmitoarele verbe: “A 4 4 (w) Sho (a) Eso (a) ZA Z (4) ts 4 r wm Ae @ Ks aya (a) (a) cet fe) 433 wilt LZ (a) 283 “ “a intreba" y (a) Xo % “a oui" (S76 “a cunoagte” && if6 + Traducegi tn linba x IE gpwhes 2 Sui Shed coinamarl gna Sl Al ‘Bes yee 3am sacoustces gre ae ji slet, selii,es, , C of g eS (eirtite) v . px i (acaune) si geantn) 3 ee Se FIED SEI shies 4as8 E501 A 5 pies AS dkoosongné S122 (anud), BA dhorsesineTeg (stnttate) 99 9 14 dntndaphinisan contunatix pid Zy1 S41 El reprezint& un mod secundar, care deriv’ de la mo~ dul indicativ. Formele lui prezintd unele modifictri de- sinenjiale fagti de inaiagsiv, care pot fi rezumate astfel: ®) cele cinci forme, gare an un _u_ (dams) final {p.53 (e) ~), schimbA aceast& vocals fn a (fatha); b) cele gase forme care au un element final cu vocal lungi + -na sau -ni ( p.53 (f)-), plerd nin-ul finel gi | vocala scurt& de dup& el; c) cele douk forme de feminin plural cu elementul cha direct alipite radicalului ( p.53 (g)-) riimin ne- schimbate. 2 : Tet conjugerea verbului ¢<55 1a neindeplinitul52 eonjunctiv cya Real cu conjunetia ¢5 "pS", care cere acest mod: © ) Formele de persoana a II~-a gi a III~a nase. pl. primesc fn grafie un Jalif ortogra- fic, tm local nun-ului care cadé. Modul conjunctiv apare tnaotit de ©, con- junetie aubordinatoare ca: cass 4 2% 2K (care rie tmpreunat& cu estes CB» gstfel_ fnctt, pink cind, Bl nu , tntotdeauna, eu ‘conjunctival rom El apare, de asemenea, dup negatia ep care for~ meazk Impreunk cu verbul le notndeplinit conjunctiy o form de viitor negativ: a! 3 “nu voi iegi". ~ Conjugati urm&toarele verbe 1a netndeplinit con- janctiv, ou conjuno$iite: ode, CFB om ca negatia & (a ZoAvou J 5 (ad 45 cu g arghéon: (a) ZAK ew Bs; ; Oise : ee a5 (5.85 "a aosi, a fi present le", ou Cos58 = Traduceti tn limba romani i Stanaturige LS 3 5 gb) 32 M homme 5 ale Cos MNS ree 25f)icasas) J 2idl og ghia s aort peace LEG okt tals owes yo 3 ihtew SE FON cotaoan) 25,28 SEG WES 25S 18S | less] ast st (ins) QB A 5 Sail ol fab onan gts BSE ser 205| | sedi gtoy ASSO § coors) Sait 7 » $320 oe SEO 5 de Biss Matis ale SESS “nGe F CEQA fm cage ad A eS, Je @) Desinenge 22 (=tum), urmatt ae. Jolie wash, primegte gamma, c& “vocal eufonic’ do~ wierd. = Schimbagi peraoana, genul eau nuntiral verbelor din frazele de mai sus, din traducerea frazelor noi. Jetndeplinitul apcopt gga gle . Ia fel ca nefndeplinitul conjunctiv, apocopatul re- prezint& un mod secundar, care prezintd unele modifictri desinentiale fayk de indicativ. Acestea pot fi sintetiza- te astfel: (a) cele cinei forme oars su un g (ganna) final pierd aceaaté vocala, Fup gpre explicd tormenul de we 2343859 “amputat", precum gi cel de apocopat. Termenii de conditional sau jusiv, care mai sint intre~ buingfati pentru aces mod de unele gramatici, stint improprii; . lucru notet fn seria prin sukin; (b) colelalte forms eufer& aceleagi modificari ca la conjunctiv sau, mai bine zis, eint identice cu ele (clei, aga cum am vizut -p.56(c) -, formele de feminin plural nu suferd nici o modificare faj% de indicativ, astfel tn- eft putem afirma cK aint invariabile). (t) de le pele isolate gideeinengere pro- nominale de la conjugarea ‘tndeplinitului. Trebuie relevat, inst, faptul cl’ tn toate cele trei ferii secvenjele care urmearK elenentul caracteristic pre- sinth un peralelisn perfects (an}ta, (fan)-ti, (’an)-tumd, (an)-tum, (’an)-tunne. (katab)ta, (katab)ti, (Kkatab)tusa , (katab)tum, (Kkatab) tunos. wha, eh, ~kunaé, ~kun, -kunne .6? (c) la persoana I, elementul -na de la plural eate identic cu desinenta pronominal’ corespunzitoare de la conjugarea tndeplinitului, in timp ce Gg) TEs 80 1a sine gular nu poate fi raportat la nici un alt element pronomi- nal. Da altfel, @ eingurul din seria pronumelor afixe cére aré o structuri vocalich nesilabick. Dup& un nume (indiferent de genul, numirul sau cazul lui) vom avea formele: Pera. Singuher Dasa ots cartes moa z I (esse geoala mea ? td eiptile mele | —6B Qbservatii: (a) Din punct de vedere structural, ‘onume- le afixe alipite unui! nume se ef1% fafi'de aceo- ta fx raport de anexiuns: oe vg NS cartea byiatului “Bb AN - Bai. # BME > AZES conten tut De altfel, la persoana a ITT-a dual ca gi la masculin gi feminin, plural, formele pronume- lor afixe sint identice cu cele ale pronumelor personale izolate : “ae > uty abt y He a? 4 S o r42 Sarre. GP+ BS > es De aici decurge ch cuvintul carvia i se | alipegte un pronume afix, ca orice nume fn sta- | re de-anexiune (v. la p.41-43), nu poate aX ai> i tsnwin eau articol. (IncepHtorul poate fi ' tentat sub influenta - i corespunzhtoare dj limba maternS, sf ponstmiasci forme ca AuKO{ i ceva ce, pentru limba‘arabl este o, nonstruozi- tate, o forms hibrida’ intre 2G I gi aly), (b) Dup& alipiree unui pronume afix, cuvin- tele terminindu-se in ta’marbuta 4< se scriu, firegte, cu wa (vy. BP. I. = (c) Vocala final& tn cuvint cu functie de desinent’ cazual’, este“absorbith'de pronumele de pers. I singular. dstfel, cuvintele urmate de acest pronume au o singurd form’, indiferent ‘ cage (Las) gs 52 geoala mea (¢) frumoasd 64% BA Boiccery wore *, (MeFai5s) a5 SES om intrat (tn) geoale ea Ay tery wo oper 4t 204% CBD EBSEHNELDS wen dus te gooale non (4) Cuvintele care se termini in -@ sau in69 finales priise'o variente, co (eye) a preae melui afix de peracana I singe Glas rapa meu - GE B ocnit wet “ual els fiictul mew SAE ochii mai (dual, “gag oblic) Exercitii ~ Alipifi seria pronunelor afixe la urmMtoarele cuvin- te gan grupuri de cuvinte: Z Ril cortaie SEs DT crest Ms 38 an “florile” SRE pe wn scaun" | ao image casei” Z & "fin facultate" “un birou" (cas direct) | Go ( nase = S21) 42a - 3351 gs Qe -os87 (depirtatt) Od.» Crh 8553 4162 22. is a we Se Aes JI 4\s ~ (apropiets) AY 3 Le 25505 ad (eu) oe: pl dias oes CMpas aBeSst BES - Boe bossst. 7 3251 (gas — (deschis) Bhs 32 BU 5G (anenio) BET catsnce) dats co Eee tl Aslss 5leg PTT? 5 poset tee Ss tas dyarsete ese Ab ipsa EN - Schimbati persoana, num&rul sau genul pronumelor a- fixe din srcpositiile de mai sua, acolo unde pot fi schin- bate, gi dati traducerea noilor propozifii. Dup& unele preposifii pronumele afixe antreneaz’ cite- va sachimb&ri fonetice care pot fi rezumate astfe. a) cv prepositiile & nine, Ad “pe dh "le", od: "la", pronumele afixz de persoana I eing. @ varian- ta G (-ya), tm timp ce vocala lung& din ac prepozi~ fii ee diftongheazt tn -ay, ceea ce se noteazti grafic prin Kadda deasupra unad eingur os . a in mine ; She Pe mine ; , All ia mine G5 la mine (b) cu prepozigiile ae 2d sis) aiftongarea yo calei lungi finale, amintit& la (a), este un fenomen gene~ ral care are loc cu igtreaga serie 4 pronumelor sfixe: ass pe tine la ei 3S Ia voi GSE pe noi }] 1a tine (fon.) (G5) ra 00 are. (e) cu preposifgize (Je “de in, din” gi (56 “a0, despre", pronumele’ afix de persoana I sing. cs antre- neaek geminarea nin-ulti: . ae oy de la wine Ct despre mine (a) prepozitia od “La, pentru”, urmath de orica- re din pronumele afixe, cu excepfia celui de pereoana I~ ainguler, , sy» Schimbs vocals oi tn fathe, & : ws pentru mine, der a pentro tine eu, HB ote.7. Reorcitiu Alipi¢i seria pronumelor afize la urmMtoarele prepo- wigiir ZS won . . ° "eu" 5 2 sas cu"; 3d "tn"; tot "de la, dint; Cf rae, despre" SL mans JE pe"; ... J "la, pentru” Dup un verb pronumele afix ars fntotdeauna funcfie de complement direct: , 4 “4 EGS wren aoviey — LBIsS “a ostir-o” 45 * eeeee : ke) “i-a intredat" SECS Eni y-am cunoscut® Pronumele afix de persoanea I sing. dupi un verb are totdeauna forma 3” : © porma unele pactioale cer ai -(partiouta ag incart- re, de emfaz’ 0), yf “ot, GD parti cule care exprimi un optativ; v.p.67 (c) i on A (pertiouie care expriai o tndoiall; v. | oa de autred dupis ipie os it (wesi med sus preposit ae : 2 “mea lovit" “4 “tu (fem.) mad ise capita 0 coms aT 8S won .% 2 os Ss. > “al intrebasi* (Sy) 9? ym? “(ei) mii ouncse” i Un verb la tndeplinit, persoana a II-a masoulin plu- val, clraia i se alipegte un pronume afix capita un GO @upi deoinenta pronominals _% 4° care devine 4 . VB 282,5 api euzit-or ste By25552 “Lagi butut” @ind un pronume afix esta shipiu unui verb cu desinen~ 48 pronominal -i (indeplinit, pars. IIt~a masc. pl-, |72 neindeplinit conjunctiv gi apocopat, pera. a II-a gi a III-a mase. pl. gi imperativ masc.pl.),’alif-wl ortogra- fie s = = serie : 35% “Lean cunoscut" wiles; “pentru ca ef ee na cong tk © fntrebe” Bis "nu i-au bétut" 2 B31 med}, citigi* 2K ial, “asculta$i-mi!" £22 oa Traguceti in limba roménk: . SMe hil \ 36% 47 ate £5 StS 5, 00h 3 2538 fe - > (cauzd) ont gOSsth Lys HEAT get : LSE 253s . SF anh ool 2 “atk sold hs _- (in spate) gas (eco10) ae oS 22st austs G23 Js gas Oe of? bis 2456 232k 12g (rina mig Shes 226 mest est 32518 ae ee ~ VEE aaa ies ee pulsts gil AS ae Less teow ESERIES Prietenul vostru Hasan a luat-o. CUirzile lor (atnt) la ( Ses ) ine. SH n-o batefil Mergeti cu ( © ei la fecultatea lor. S& nu-mi_cereti s% vi citesc scriscarea ( a ,) ei,{ { | | I j t i i t { B Muhammad gi Alf gi-au citit lectia (au citit (dual!) Lectia lor (dual!)) gi gi-au serie tema (e154). cE Usina noastré (este) foarte ware (mare foarte Vom asista la serbarea gilei ei de nagtere. Na am tnfeles intreberea (; jl $25 ) vosstri-(fon.) S& citim siarul tu epoi ei mergem la sora (eS ) ta gi sogul ( a5 ) ei. Genul_numelor: Limba arab cunoagte doo genuri grauaticale: masculi~ - nol 2¥s3i gi fenininul 2532, Din ponct de vedere formal, masculinul este genul ne- marcat (care nu are o march pozitivd), in timp ce femini- mul este de obicei marcat. Marca cea mai frecvent intilni- t& pentru feminin este 12 (t&’marbiita) gi se poate spune cM un nume (substantiv sau adjectiv) care se termini in 5e este, de regult, " feninin: 4s “chtea” aes "pisick” Agu “etudenth” S52 “prietenk" esis “geoalk” 35S mare (tom Fac excepjis la aceastl regull : : (a) unele nype, propri, sencuting care se ter- mink fn 42; BASE 1G gl 22 (ros. te dij tote); toh citeva nume cu age se referk le bir- vett, Bess "calif", ¢ “erudit, savant”. Sint multe substantive feminine care nu se termin’ in x. Trebuie e& distingem dou categorii de substantive fe-74 sinine far mare formal: . {&) cele care denumesc femei sau femele (adich, tn ca- re genul crosatical este un reflex al aeului); (B) cele care desenneaxt obiects gi notiuni: (A) In prima categorie intré: at gy (a) Nuno de rudenie ca: 4 mani; a} aork; oy fat& (la drept vorbind, ultimele doud au un clu -t final nelegat, o veche marci a femininului care nu s- ge- neraliszat); (b) nume proprit feainine ome Abe Bled, 22S cae onicei, aiptote) (c) nume desemnind femelele unor animale (ale ci- ror masculi au ppme ain alté r&dtcink): By "(nase AZ, uo ia) (maac, Bi "capge" (mase. mea (B) In @ doua categorie intrd un numir de substantive care se lask destul ‘de: greu clasificate, din care cele mai uzuale stat: : {a) substantive care desomneach purgile duble ale oorpulat: . LP 3S ator Fh “ptctors Bex tie 635 2 *ochi* “ureche" etc. N % (>) numele pimintului gi ale unor $uri, regiuni 31 punters Steg “aaipe™ ‘pimint’ ne, “heip ai crage: ue oy75. oe stunieia, Tunie” 3b “Bagdad” g Te sw eeits « . G42 Danas: writes Bucuregti a Sy "parie" iS “pertin &@)In principiu, aceste tepomine sint diptote, dar mai ales cele europene, recent intrate in limb&S, saint rostite cu sukun (fn forms pauza- 14); rostires lor cu vocala desinentialS ar au- na afectat gi pedant. (ce) numele soarelui, #1 foctlui gi denumirile in~ fernului, preeum gi réaboiul = . a cagecul “scarele” 85 £00" we, oo . ZobQ> “sheen” (dipt.) Jos jie “infern™ ae me 3555 sruspoi- (a) unee nume legate de locuings gi gospodiria peduinului: ; - / BNS vonssr (CEST at CIES “cost, Locuingar Gee etnt, tne, mesendine) Re wiavorm Spa “times oe “eupi” 355 wpleatiy 9.3.3 “oe LEE spay Ce “anda, tncBltimiate”. (0) numele cerului gi ale vinturilor = 4 6 Bloc vow By vont 4 . 2 Agee "Simun” GPs “phsuflare, suflet” Substantive cu gen fluctuant: Pe ling aceste mume care apar fntotdeaune cu un scord geminin, exist% un numir de substantive care pot fi acor~ date, atft la feminin, cit gi la masculin, fir& vreun mo~ tiv aperent, ci mai degrab’ dup’ deprinderea fieciiral vor-76 bitor). Aceste cuvinte apartin ambelor clase gi pot fi de- nuaite de gen fluctuant. Taté ane dintre acestea: a Hee — 3, weituagie” $°\u. “pace” aot Pail pe. git™ 4% “feat” om us 7 “pried, Lams" a 2 Ey “eugit” 334 “iepure* aos Z 5°? Faoad "hiend” 2786 *acorpion" Substantive masculine: Dup& cum am mai spus, subdstantivele masculine fn ara- d& nu au co marci de gen, aga tneit putem spune cA sint masculine: {a) substantivele singulare care reprezint& fiinte de - sex masculin: S A\ZS vbirbar Sg "adolescent", “efeb", "Be: Blom « . Bex . Gf, OVS “amine” 4’ vtaurs ANS sbaiat “3 CONS retina (b) celelalte substantive singulare care nu au desi- nenja a gi care nu sau figurst fn lista de mai sus: ; . “a SAAS “capt (maee.) GIS too" (masc.) "api" (masc.) PIES “minte” (nasc.) Z "mare" (masc. ) 32,5 "Lunt (mase.) BS. *lectie" (masc.) Jj GS “frumuseye” (nesc.) “yedere” (maec.) etc. :7 Genul_numelor colective: Im principia, numele colective sint de gen fluctuant. In practicl, tnet, unul din cele doud genuri predomini di- ' pa cum urmeasiz (a) numele colective care desemneazk o specie de ani~ male gi care nu pot forma nume de unitate (v. mai jos (b)) sint, tn general, de gen feminin: . ahh specia climilelor (indiferent de sex) gs specia cabalink . 3 ovine (uneori masc.) | (>) numele colective care desemneasi insecte sau care | sparfin lumii vegetele (pomi, fructe, Eegume) sint, tn ge- | nerel, de gen masculin, eici ele formeazi un nume de uni- | tate (prin sufixarea lui “2 ) care este de gen feminin: 2S F10F — «muite turniei" $8 Eel vo furnict mare” “fz 255 ‘wcurmale dulei* 432% {> "09 curmali duice" . 528 é Oe “ourmali inel}i" : i . “ls a jo5 “un curmai inalt*. t: Dup&i cum vom vedea (v. de pild’ p,156), limba arabi | deriv din verb gi din nume, dup schese bine stebilite, 1a num de cuvinie care wint Muicebuingate atit ca adjec~ tive, eft gi ca nume gi pe care le grup sub denumires deQF SArcopione, fom. 43s i 78 nume ~ adjective derivate. La drept vorbind, genul in a- ceate cuvinte aré un statut deosebit fath de cel pe care {1 are in substantivele satudiate mai tnainte; pe cind in acestea din vrmi el este dat odati cu cuvintul, fiindu-i propriu, tn cagul numelor-adjective derivate genul depinda @e substantivol, exprimat sau subintelea, la‘ care e: ae refer&. Ele au, deci, dow forme, una masculin’ gi alta fominink, derivats din prima. La pume-adiective derivate, fomininul ee formeasi prin adiugeres, de cole mai mlte eri, a desinentei “4%, iar alte-ori prin schimbarea echemei masculinului cu alte scheme avind desinentele fe- ninine BU em (5. alo w Z 4 "mare", fem. mo rt Chole mmnestors, Bee erottor » fem, ce 4 “ile 4 3", Saal “om de, Hitere", Te fen. A> 5 *rogu", fem. a zi waaé nic", fa. BAA IE we CE * Femjninul se explicé prin acordul cu Oo “pimint” (fem.) Unele din aceste scheme sint, ins4, comune ambelor ge- goer 2-7: e Ny nuri: Gt 9435 “ Fring ny, ” “tndurtitor (care) omorit (4), victims’ ae? on , Numirul_gi cazul la nume, Dup& cum c-a putut deje constete Ja pronumele persona~ le gi 1a conjugerea verbului, din punct de vedere al numi-79 rului, arabe cuncagte trei categorii: singularul ( 33a) Sryiv ae guadur (( S533) gi pluranur ( x1). Wuzele, substantivele gi numele-adjective, cunose gi ele sceate trei categorii. Dack dualul are o singuré for- mi, pluralul cuncagte douS forme: cel extern (format prin adSugarea unei desinente de plural) gi cel intern (format prin alternanta scheme).or). Siueu, desinenta dualului, nici cea a pluralului extern gi (sau) + Un nume este le singular atunci efnd nu ere eind se opune unui alt nume cu alts schem§ din aceeagi r&- dMcinu, simfit tn uz ca pluralul lui: ~ G 6 C\ES wun vurdet™ FS hey, vrervayin LL wm 1 2 om - RES 9 carte / Sie curti totugi, “1 fel, “o remeie" nu are plural din aceeagi ridieint, ci ve opune Iui LG) "fonei” care, nici el, nu se opune vreumui singular din acceagi réducind. Pentra declinarea singularului vezi Dual ee forueast de la singuler (sau nume de unitate) prin adé- : Dualul la nume (substantive gi nume-adjective), 7 fy ogarea desinentei ov (Eni) le nominativ gi 7 Zo Cf. desinengele de dual (> \ ae te con jugarea nefindeplinitului gi (¢ “dela tndepli- nit gi pronumele personale. (-ayni) la cazul oblic (direct-indirect). AdSugarea desinentei de dual duce la o mutare a accen=- tuluf principal, preluat de vocala lung @ sau diftongul ay din desinengi, in timp ce silaba accentuath de le sin-Bo guler Aobtadease un accent: secundar. C. nom. ws un buat oss “doi biigyi~ (accentu- at waladni) @. direct \39g 3 ste | indirect Ss } oO J (accentuat whledafni) Gtnd cuvintul se terming in “< , nomsifiind:finald, aceasth liter’ se scrie \. (th nelegat): “acy "o etudents™ okyw “doud studente” Pualvl tn stare de anexiune pierde nfin-u) final: ie \359% cei doi copii (nom.) ai lui Mubammad” * ou un complement de anexiune articulat, iy)! ibs vocala % ou ee scurteazi (cum ar fi nora in si- : laba tnchisX), clici este, marca i ast~ fel se, rostegte : + 3r aoe des, walada Jarrf¥ud (fark junctiune, cu hamza artico~ yeas cere Fostit® ca gi cum ar fi Initiale). a2 Ae on daF DF “pe cei (color) doi copii (direct~indi~ ca & rect) ai lui Muhammad” | Cu un co ts de anexiune articulat, o ¥ calk i (es) curd ‘gste sctngatt af fneine | tea siedipn Ailes JS woladayieorbfyli. Bas wae cele dous clrti ale tale rcifié Traduce{i fn limba rom4nk: B0s6- Meeks hey | ect wl = hie Ze MBG & 3, 2 OSeQdo cE helt ove 1 6 S855 PU ys S53" te apilaQl gts wees is i Lge C23 oS y Me 5 Cady \S3 ceingurt Cee “5liSg athens eS (ome iss) olbba2* (vechi) Shifo Bf SM ewalgs5 502 - gle seis 2 — (mrdar) abs3 33 VSS Traduceti in Limba srabii: Ochii ti (fem) stint mari [gi} framogi. 4m pHlat cele doud farfurii ( oes ) mundane ($33) Cairo spall gi Alexandria Ags aint doud orage meri din (tn (3 ) Bgipt. Rondnia gi Rgiptul efnt dou’ piri prietene. Mtinile mele sint curate, dar (295) ale sale (afinile lui} sint foarte murdare (murdare foarte). In gradina lui “ali (@tat]] doi curmali tnalgi. Cai doi buirbagi (sint] muncciteri tn uzina noastra. Cole douk muncitoare ale usinei noastre au‘iegit Miine vom merge la cele doud prietene ale noastre. | Citeyte cole doud siare de dimineagé (ale dimineyii) apoi cere lui ( oe) ald gi Hasan a le citeasck gi ei (ai alBsi- ap). M& voi duce 1a cele dout gcoli ale voaatre (dual) gi-i voi Intreba pe profesorii (dual) vogtri despre (as) munca voastrs. Cea. asjore Fase. 582 Despre declinarea de _anexiune: & Aceste dout cuvints? efind sint fn stare de anexiune, (ize care se adaugh inck trei : S> “acer”; “gork”, care nu apare dectt fn stare ee anexiuns, sinonim'mai putin uzual al lui 2 , cu declinare obignuith) sis “cel eu", nume instrument gramatical (urmate de un nume sau pronume afix) se declin&’ cu vocale lungi, avind timbrurile caracteristice pentru fiecare din cele trei cazuri. 4 sg a 53 poke 4 PIAL casul nominativ: aly \ /ss\gt / 3al(\ss) 4 va s 4, 4 4a easel direct: Ci BI /Sonsl /ae Gs) "4 - ay eagul indirect: AABN Jy () s | . Frorei pit . - Traduceti in . Tattl lui este inginer - Fratele thu este student. lui ‘Ahmad - Am cunoscut pe tat&l. lui | "Ali gi pe fratele lui - Tat&l vostru e-a intors din (pr. else: GW votucent™ pi 4 7 Zyolé muneitor® pi. 2 UGE pe ema Pfolé-tactor™ pi. cel) ° (4) Ritwul de plural Ca Ca Ci C {1 mai au gi alte cu- vinte din ridieini tri- eau cvadriconsonantice care au la singular ritml ¢ CC VC (at), acelagi ce la (a) de ei sus. a9r0 a ndeget* ple 4 Mel c¥{ mei mares pl. 4, ef we e oh D3, “giuvaer™ pl. BBs + 25 $\ “iepure” ple coach "as SS 4 . 6 aS fyeS experien}i* pl. ai C he 3 “capitol, clast, | 5 act (teatru) pl. on? © Ri 25 “pirbat" pk. Bley “955 “mare” ple loo an “vint" Ple ob ple OS OY, ee sgeneros"™ pl. ei 2 ‘ ro 42123 “bocatd™ pl obs 7 te “tagelepciune” pl. BE 6 “nafiune” pl. 5A 2 35 fo “imagine pl. 55? » ‘ aR96 2 : 2) 23 AME -atcrescont, solar" pr. Slade 4 O14 Ay -yrur pr. B55 564, a1: “taur” he ¢ “ 2 P. Cog Inainte de a expune regulile de acord predominente tn arabe literar’, este util, credem, s& incerctim s& definin Acordul anumite principii generale caré le guverneaz&. Am vBaut ci araba posed& trei categorii de numere : singular, dual gi plural gi dou genuri : masculin gi femi. nin. In general, acordul unui substantiv le singular gi le éual no ridic& probleme decsebite, odati ce genul lui cate eunosent (¥. p.73-78 ); acordul se face tn gen gi nuair eu un adjectiv, nume predicativ, verb sau pronume (pentru adjectiv acordul se face, de asemenea, in caz gi stare de determinsre; v. (1) mai jos): SRS 5332 Q\ a a b see! aH Mets A536 Ss Nets Bos NSS seas NAS g ey Lege ee5 34 I icin Kegon sat ai bets SM biiatul (este) nic. i fata (esate) mick. cei doi b&ieyi (sint) mici. cele dovk fete (sint) mici. el (este) un buiat mic. ea (este) o faté mick.3 Daci substentivul, insk, este la plural, lucrorile se complich. Va trebui mai fntfi stabilit dack acest substen~ tiv se refer& la fiinte umane (sau, eventual, la animale personificate), sau la animale seu obiecte, Pentru un plu- ral care ee referi la fiinte umane, acordul se face, in general, fn gen gi numir, in timp ce pluralul care se re~ ferk la animale sau obiecte (1a “neginditoare", cum spun gramaticii arabi) antreneazk, de regulk, an scora cu for- mele femininului singular. BS 9k Ges WES Kees 2iks best EY Multe cirti (care) eu intrat (fn) biblioteca noastrét Zz le-am eitit (cind) ele (eran) noi. Gs NES FIN fet 236 u ee ap ye Cfinii lui M. (saint) efini we i sint negri (culoa- rea lor (este) neagrt) gi ei mintncd mult& carne (carne mults). Dup& cunoagterea acestor principii generale, va trebui 28 analistm acordul pe care 11 entreneai un substantiv (ona un aubstitut de al eXu)} cu diferitele parti de prape- aigie supuse ecestui acord. (1) dcordul atributuiui, adjectival Locul atributului adjectival este dupS substantivul ps98 care 11 determiné gi ae accra, totdeauna, cu a) in atare de determinare gi fn cus. Acordul fn gen gi numlr urmeazk principiile generale enuntate mai sus: Singularul gi dua- lul antrenea?% un acord total, fn timp ce pluralul nu an- treneazi un astfel de acotd, dectt dack se refert la fiin- fe wmane. Pluralul care se referk is “noginditoure” antre~ aeeet un acord cu forma femininului singular. (Dum mai joz formele predominante de acord, care sint respactate aproa- | pe cu stricteté In limba literar& contomporand): ns ee) J Wan barbs has oenetoe generos” ey Seal “0 femeie aa MA *remeia generoask" gensroask” SoS 215 "an toc nou” SsZIZ3! “tooul nou™ | . 55 3 se kaley “un caiet (fem) » Sp eiiretonn now nou” =. BA. oes Ses iia 4 sasatiesh “pairbagid generogi” ES ‘toa aief Laff “rote. sept *tocuri noi” 24.541 26 na 6 Boe bles [SS caiete noi* aa sictdhe nn “ , we noi" (2Y Acordu) opmelui pred: Acordul se face in gen gi numir, in condigii identice ou cele ale atributului adjectival. Bete evident, fneX, of % fn aceat caz, ov poate fi vorba de un acord in caz, nici in stare de determinare:Ce CEST ~vurpatut (este) generoe” Z syail “feneia (este) generoasi™ 2h) "tocul (este) nou” % “ef te et “caietul (este) nou” ne els rales = “birbafii (etnt) generogi” ang 28 3 Le "femeile (aint) generoase" a * Borok asGAiT "tocurile (aint) noi" 4 BA 3459S SUIS “caietele (eint) noi («) Forma shiculeta @ cuvintului ‘Asal “feme ie” este isc)! (cu etidersa Zalif-wlui prot tic gi metatez’); pluralol eZ provine din tr-o alt® r&aicink. ejIn proza veche gi poezie plurabl intern de- semnind fiinte unane, putea fi acordat cu fem, sing., fiind confundat cu un nume colectiv. Observatii: (1) Pentru numele colective, aga cum a fost deja nenfionat (y.mai sus p.77), ale se impart In‘ douk categorii: 8) cele f8rH nume de unitate, care antrenea- sh un acord predominant de feminin singular: & a “clmilele (9) cia) (aint) rubas- ke aye toare" (la foane a) Coane 6 Azay is 27% 2NEI ve “gall, (opecta eabaling) [stot] b) cele cu nume a unitate, care antreneazh un acord | Predominent de masculin 3: Br (paeyaaad - 2C2S ~tumicite oft negre (mici)” ABs FEN “curmalii sint dulci” tn timp ce numele lor de unitate (formate prin adtugarea desinentei A7} determin’, fntotdea- una, un acora de feminin singular: “Baila ni) 2.4534 sges hel « “fumica oste nesgrtt (nicl)loo 2s 2 Leh SGL> 3525) ~curmaia este dulce" 2) 0 situagie aperte o au numele colective care se refer la grupuri umene; acordul lor es- te oe de greu de definit. 2.58 vommeni, trib, nean", ca gi GuF coment, iuae", antreneazM un acord de masculin plural: ¢ of Ble 238 “un neam mires* TZ Batak Bt “Lume mults" ” dar par" precum gi One “armat&” sint singite oa ca oe, are 4 fee “ “un popor mare” on af hos eS ptS 0 armath mare” In schimb,acele nume care denumeac enumite tri- Popoare, comunitlti religioase ete., antre- Pib’un dcord de masculin’plurel, £0 anal feminin singuler (dupt cum predominl 2 2 eativ 98 pune la dual: Ci 0 BYES BZ5% vuuhomned gi ati otat id 27 4d. 7. ‘prieteni’ ol xe Sails 2iGi “etinele gi piston att (3). trei subiecte singuiare, care repre- | sinth je umane, acordul ‘numelad, predicativ ae fi la plural, "her genul maseulin este cel | soi slets 5 Eg ED gt | ay) ma cat peieteni” \ Ose. Su N32 5i505 35 “Toth mame yi fiat {stot] credinciogi® (3) Dou situa$ii ae prezints: (a) subiectul preceds ver~ bul; (b) verbul precedi subiectut.101 (a) Cind subjectul precedd verbul, acordul se face in gen gi nuntr, dup principlile generale deja expuse. Acor- t can, similar ou cel al numelui dul verbului este, fn a predicatiy. ya wot ge te wee fee Base bei tek thee G+ dM! ()¢Cu un subiect tn form’ de plural intern, care se refer& la fiinte umane, verdul care-1 urmeaz& pote ft uneori acordat le feminin singular: e C95 SLL -tavspatt spun ...", oe au venit", der aceste forme destul de ee intflnite tn araba clasick, sfnt mai putin folosite tn limba contemporan’. leigh ae Lib KA gy tds UBL oIZiST as BGK 254 Fets6r a 5 see51 “pistrele (num.col.) au efzut* 5 65S ~pintra a chnut® 5 Je ehil "cele doud pictre au cisut" B55 45 Sei “pietrele (pl-int.) au cXzut” cS 33 Sdulepai “pistes (pl.ext.) au e&sut” &*) cwpentea opozitia 241555 Stee vezi nota (#), p.86. $ sas/ 85 (b) Ctnd verbul preced& subiectul. nu se face acord in num&r (verbul riminind totdeaune la singular, indiferent de nuatrul subiectului), ci numai tn gen, dup principiile Co asjo7e Fase.6 cslo2 generale deja expuse. aN aR BS gv% Bs /y gedy Ai Nes conga in scoot caz (ct.n.8), un plural intern ‘le apts gurane P poate antrena un acord cu fem.sing.: Sy} G2 50g . wi tar glloi7 20554 BSG O17 BAD gt : SiS LoS \/b Sol ea 545 Cu nume colective care se referé la not umane acordul este istul de Flogtuant. Cuvintele ©2525 *popor” gi Ost ~armath" sint travare, aga cum am arktat la ( p.loo (4)), em &. Zsa cet i LEAN AC55 spoporat muncegte" oe! BED gi ee “armata a atacat” gCugintele BB “oameni, trib, popor”, ca gi eels “oameni*, antreneaci un acord de masculin plural: \4gs 4 GE "oanenii au intrat™ Tes. Assit “tribul a plecat” In timp ce bots de popoare, triburi ete., antreneaz’ un acord de gasculin plural eau de feminin.s. aA, GSK 52S sau yes 35 S 2egh Parabii spun™ Asorgul_pronunelor: Acordul pronumelor, ea gi cal al demonatrativulud (v- infra, p.114}, 6 face in condigiile expuse pentru atri- wate adjectival (v.eupre, p.97-98).103 Evercitii ~ Tratneesd in limba romani: AN 365 EF - Sri gidis g 5 aA QA. e433) Ge ete Gael Aa) 3 {elgg Jolil g 2185 plea g abe apie SM Zl BOS 6355 SEN a Resi G Gale EN SEs sess vat ote nos SOAK EE ASS G3iesN tet OD) gees — (eark, otagie hues). ues a Galea! (gutomobil $514) eis gos AWS ed o& MN G5 SEs = (2 merce Sex / she - “325 weno SSE) (ES tye eieidl areas) 52 OF (0 sntoaSa) ees Soe BGO evel) cael L = Schiabafi locul eubiectulni, tn report cu verbul,tn propozigiile verbale de mai sus gi efectuati cuvenitul a- cord, apoi schimbaji genul subiectului gi efectuati cuve- nitul acord, plasindu-1 tnainte gi dup’ verb. Treduceti fn limbe erabé: Gaistele lui ‘ali eint curate - Cirgile mele sint noi - Cei doi profesori ai vogtri au intrat in cele doud clase ale lor - “snenii au iogit pe ( ($) strai - Blevil gi elevele ou intrat fn clase lor ~ BMietii gi fetele aeLot foack tn grdink - Casele din 3) strtaile oragului nos- ~ tru sint frumoase - Spectacolele de teatru din ((4) Bucu- regti sint frumoase gi le ele asiatt ((a) 52%) multi oa- meni = Casole felehilor eint mici - Noi sintem multi gi voi sintegi putini ~ Voi efnteyi musulmani ( A154) gi sint musulmane ~ Strizile Bucuregtiului sint curete. Bxorci pif ~ Folositi urmitoarele adjective: % Gp'se cortt) > eek Bebe ¢ SF = re Cah (veonin 3% “ Geostond’S; 35 ty 22> Gera) (important) cars pation) 555% HE om par (ung) 4 (bogat) (SE ¢ (areg) Bash «Cotersevitant) Pee 15 acordate cu urulitoangle substantive, in sintagmele seu propozifiile de mai jos: 355% “un birou mare” 4 “birouri mari” ~ F453 3e "o gcoalX nous”. “douk gcoli noi* “gcoli noi” 4 “gcolile eint noi* - kK y “un mesaj important” “dous mesaje importante” “mesaje importante”105 “necajele etnt Laportan- e' 35 “o mare largi" mini largi “mirile sint largi air la tee 22 “o grédind frumoask” "grédini frumosse” “gr&dinile stnt frumoase” (eS “un birbat fnalt* “parpags tnarzin (2)'5) “birbajii eint inelti™ G o- = "o si nous” "zile noi* Sis. . = ‘un baiat mare’ "doi biieji mari* , “Diiegii efnt mari” (3S) aias “un adevir important" “o realitate evidenté” "realitsti evidente” 3 & “un fruct gustos* “fructele gustoass" “fructele aint gustoese” 4G 4 BH, \% é AG "an folos mare” “eele dou foloass mari™106 “foloasele sint mari” & i "o moscheie vache" “moschei vechi* BG f0r Shy ee 23M sun etudent strguineios" *etudenta sirguincioasd* “cele doud etudente sint airguincioase” “studontii sirgu- ineiosis “atudentele eint efrguincios— se" , Che (2. sun 2itoral frumoa “litoralul murii Negre este frumos” m&rilor aint fru- By sé wo “o experient& important&" *cele dou experiente sint \ importante" “cele dou% experiente impor- tante” | * We exparieng& ain (x) ox- perienjele importante (une din experientjele impertan- te)*a) GQ aceast& constructie cu singular + (CP + plu- ral articulat este extrem de uzualé fo limba era~ ba gi trebuie reginuth pentru a reda constructii- Le rominegti: unul din ...; Dup& tiparul de mai sue, redaji tn arab’ expresiile:Lo? ~ © gcoal& din cele noi; unul din me jele importante; © grind din cele frumoase; una din realititile evidents; unul din foloasele importante; o moscheie din cele vechi; unul din atadengii atrguinciogi. Ebe “o cheie scurts™ “cele dou& chei scurte” “chaile stint ecurte" "una din cheile scurte” Nee. 2 4 "o veche statuie” “vechile statui" “atatuile aint vechi" eels, “un elev politicos” ‘eleva politicoass” "Cele dou eleve sint poli- ticoase” nistheogh” (3334) Gyr s SN "un profesor mare” (Shas) a Z ee? gi Seek eine sinonime, dar al doilea eate folosit indecsebi cu sens figurat, aprecia~ tiv: o fepth mare Sale (ie (nu $5), *profesorul lui cel mere” "profesori mari" (Sls) G “este unul din marii prefe- aori* S RS “9 carte importanté”108 "Cele dout clirti afnt impor- tante” “elir$ile mele importante” “an prieten drag” “prietenii mei dragi” alaeh “Ei sint prietenii trd dragi* ves "Ei doi sint prictemii lor (mgec.) dpagi™ “Bl este unul din prietenii mei dragi* "an emir bogat* wEmirii ain 4 toeayi" (3G) "El este unul din emirii bogati" “un savant siirac” “Ei etnt doi savanti etiraci” "El este unnl din (at Ai straci, mari” aie) 4 Sy CV Aa] caunere traterni neu” : "numele fragilor ei” “e najiune tin’ré” “nafiunile tinere” “una din nafiunile tinere”putts Mey Bak 2 By LS Bh gS eho bis Ne 2 H/o Fp 5) as 2b Abb 2, vip Gislthg - eS sed- & S04 wins \. “{aodene) Bho oe a Ns ep lLan 7 Ae 5568 Ge AR ce Sa OF | Ble 538 Iso S55 Teed - pal ») 7 AOS. . 7 * . accor SSS — (mermuré) I : _ BBE Es (atere) 0 ae eas (amine 4 < Za Vara - AF Bog dea enentei prin constructii zitio- nale (Redarea verbului "a avea"). Neavind un verb de intrebuinjare curentS, prin care ae exprimd apartenenta, echivalent cu verbul “a avea” din Limba romank, , “ (Verbul (i) G4 “a poseda" red& apartensn- fa, dar se folosegte numai pentru averi mai in- Portante: W342 /Ik. 2S /\EN/Ez B25 BUS posedi o cass, pimint, o uziné, un sutomodil ete.) Limba arab& folosegte in acest scop constructii prepozitio-lle nale. Preporitia cea mai frecvent Intrebuintati tn redarea apertenentei eate + Aetfel, pentru a reda o proporipie ca: am o cart 2, in erabi se spune: NS Y iit. “Pentre 1 mine o carte". are pir negra sul 324 Mubammad ere un cfine alb Gal & Voi aveti un profesor cunoseut ay, se moat Trebuie remarcat faptul cS, in asemenea construc$ii, avem de a face cu propozitii nominale cu topict inversatt, .dat fiind cB subiectul apare de obicei nedeterminat (v. pe 149). © alt& prepozifie folosité ta construc}ii similare, . Gar cu o nuangh semantich distinet& cate Sie la (fr.ches) ” HE sais sear traduce fn romfnegte, tot prin: amo Sarte, dar se folosegte atunci cind cartea se afli la su- biect (am la mine o carte) indiferent dack scensti carte _ ti apartine eau nu. : Astfel, putem spune: : pe Sc HES an o carte la M." sau 5458 é ENS cgghs "em (1a mine) o carte 8 e lei Me" Putem spune: we Ape yw 44 sec Ail “profesor are studen{i | dar nu ge poste apune, tn nod normal, a 4 © 3h NE 8c LEA act ack stucaniit aintill in vizitt la profesor (acast sau la catedri). Si prepozitia & "cu" se folosegte in constructii ase- ainiteare cu cele fn care apar } gi Sic. cu EE) inet, subiectul (inversat) al propozitiei nominale inaoteste re- gimul preposigtei: S50 > os 26 "am bani (le mine sau, eventual,acasi) Bos ss van pani la mine". ENE SIS 38 sa S (ste), “em bani, dar nu sint la mine". Pentru a ilustra mai sugestiv nuangele particulare ale construcziiler cu 3 She gi >, dim urmitora) exen- plu: oh gs hl a2) Ss Zessie Sib 4) Bye «Ali are ant la mine, dar nu sint la mine acum"; o a pa- tra prepozitie folosit% tn astfel de constructii este gg) "la" gi este, mai mult sau mai pugin, sinonim’ cu Sis este, insh, rezervat&.stilului mai elevat gi folosit’ nai ales cu cuvinte care nu desemeazt, de obicei, obiecte concrete: g va bal Veet per it, 46lfe eS /¥5 “avon of 0 industrie dez~ Alb oop s/s *arabii au o culturd 7 striveche” 0 2c BS eS ES esse "am timp suficient". Construc tit cas BES HIS) as 0 carter o| 334 a5 are doi b&iefi" ete., ou toate ci, gramatical vorbind, aint corecte, efat cu to-112 tul distonante din punct de vedere atilistic. Exercitii - Traduceys fa Limbs Doman: , ‘ Shs eplgeil g S53 Use, axl ~&i5 Eis one - pene 3 Chats 25) (cospete ONS ‘sgt Gate (experient’) cee 2035 og Bes [Re Se4) 3, 2 2, aye (oan eS Tk ae ccopuniet) Ur\i 5) Apcenp 2 2h 325 3 35% Oe eet Dae a BC nunte yeS aN ro) gil SS desk 33 $4 3a) _ bss ce cals Be3B (ontnie asd) yess Sie Sigil 855550018 Ces Bae A ge £ Rina til aly - cll Ay ste A Maes bse 4355 ese ~ Traducoti in limba arab’: ali are oaspeti ast&ai - Su‘ad are un fiu gi doull fete - Facultatea noastré are mul}istudenti gi studente ~ Mfine avem o lectie de (ed) literatur& - Uzina voastr& a=) re muncitori multi (care) au o experien$& Indelungaté (lua g&) ~ Copiii lor au c&rgi frumoase (care) au multe imagini-3 Biblioteca lor ere multe clirti - Rowinia are o literaturt dogats ( te ) - Tara noastri are multe orage frumoase - B&iatul lui este la medic (ep ) = Tathl vostru are multi copii - Fratele lui Ali are un automobil nou. Demonstrativul Exist& douk serii de demonstrative, cele de apropiere gi cele de depirtare. : Cele de spropiere sint: maseulin feminin Singular Ym Be-cse) ese on c~ direct ok ‘Sb CP.) No carul oblic ‘ Plural Cole de departare stint: Singular (aXs Says ab cazul direct S)|4 eb ls (foarte - 7 Dusl putin tn- trebuin- tat) \ cazul oblic 35S Plural (sy 1) By A Qbservatiis Demonstrativele de apropiere_se compun din- tr-un prim element exclamativ ha ie notat cu scriere defectiv’, in cele mai multe casuri urmat,de eleuentul demonatrativ 1S le masc.cing, gi dual, oySintexe Semonstrativuiul: Denoxatrativul tn arab& face parte din clase nominal’, 14 le fom.sing. gi t <) la fem. dual. La plural, opozitia de gen eate neutral‘zath iar elemen- tul demonstrativ are o formi net distincté: Jul@i (cere se regdsegte la forma corecpunzk- toare a demonatrativului de depurtare). Dualul are forme cu desinent? specifics ¢)\’ Core 2 (nou.)) Cy (dir.-indir.), singurele care cu- hose o opdézitie cazuald. (2) Demonetrativele de depirtare nu au sle~ mentul exclamativ ha-, dar se. terming, fn schimb, cu etementul -ka G1 (care amintegte de pronumele afix da pers. a TI-a). Intre ele~ mental demonstrativ principal gi elomentul fi- nal -ka apare interenlat la formele de singu- lar un edement 1, de int&rire a demonstratiei de depirtare, (pe care {1 regisim in articolul al-)” (cr. Eb “aicit; BlBracciot; SS -acorotsd Forma de plural se rostegte 2ula%ika ( cu u scurt) grafia cu wow fiind, pict, doar un semn al tin- brului u. Formele de dual al acestei serii sint extrem de pujin intrebuintate, fiind inlocuite cu cele din seria demonstrativelor de apropiere. For date intre paranteze sint variante ca~ re cirgyiK, % paralel cu forua de bazi, sat sim- ple yogiente ortografice (fn care grafia defecti~ v 'B este Inlocvité cu grafia “deplink"). inetia fntre demonstrativele de apropiere gi cele de depirtare nu este fn general prea strict’. Es apare, inst, mai clar atunci cind cele douX forme aint puae fm opozigie Intr-un singur context. . 4% 2 ONS 5 lhe ageeta gi acele (antn- 0: “4 4 ANS5 ZEON Vue — aceasti carte gi coalal- +8 4 SLL, B= 5 P Gib 5 asl 2223 de data aceasta gi data5 (este un substitut al numelui). Acordul demonstrativulul tn gen gi numir se face dup regulile generale de acord a- le adjectivului. (v.p.97-98). Totugi, tn limba contemporan’, pluralele feminine se acord& foarte des cu forma femininului singuler al demons- trativului de depirtare, chiar gi atunci cind numele se raporteasé la femei. astfel, pe lings SLB 24m “aceste femei”, apare forma SSSI Ay + Acest mod de acord apare, chiar mai des, cu pluralele externe tn ol care se opun unui plural extern masculin sau unpi plu- rat intera: GWIL/QNE 5 clit / eps; ols ah RY SRLS 59% 3 oe. / OsRnyae ete. Pentru aceste plurale tn isl’, care se refers 1a tn deletniciri, pink nu demult,.rezervate sexului mesculin, nevoia resimgith de a distinge fem. pl. de masc. pl., s-a extins, pare-se, gi asupra demonstrativului. Astfel, for- sole cele mai uguale de acord la plural pentru, asenenca cuvinte par a fi, asted: cok ly FMB Se Demonstrativul poate aptrea: (a) “oy ca substitut al numelui: 5 BS Hass a “nu am f&cut aceasta” (acest ducer) 233 g ENS 35 ENS \Sre “acesaig este o carte gi ace= ia, un creion™ (b) Urmat de un nume articulet, fn raport apozijionel (adie& acordindu-se in gen, aunir, cas gi stare de deter- minare, gi putind lipai fir% a modifica structure enunju-lle lui) :. 4225 N25 SN Sh Sa “a venit acest birbat ‘sas 93 a 2 slash AMS 2. eZ, esti, se Sym S535 “em privit, pre acegti studengi® the? chSgies EMU ble “aceste doud studente sint harnice” N.B. Atentie! Aveti grij& ef nu fiti influentati de sintaxa limbii rom&ne, fn care substantivul apare dupX de- wonstrativul tn forma nearticulaté (“acest birbat"}. In a rabi, acest substantiv trebuie sh fie articulat. 6 oes \Se nu inseamnt “acest om, ci “aces- | ta este un om", sdicK are struc- tura unef propozifii nominale in care \Sto este eubiect gi CSF, nume predicativ, iar raportul dintre cele doud cuvinte este u- nul de predicatie, nu de apozitie. . sunt (i) ZNSE Sem © “acest om, (este’ ingolept) este forma fn care apare raportul gpo- zitional, marcat, tn primul rind, prin forma articulatS a aubstan- tivului Cind, tnsi, © propozitie nominal& are drept subject un Genonstrativ gi drept predicat, un nume insofit de articol,117 pentru a sublinia cl tntre cele douX elemente exist un report predicatiy (gi nu unul apozitional), tn limba con- ‘temporant’ ss Tecurge aproape obligatoriu la un pronume personal isolat, cu valoare diajunctivi, care se acordi fn gen gi numir. In limba clasicd, aperitia acestui pronume disjunctiv era facultativi, dar frecvents. Z unk sh [tm -econte 20% 3 A ZEN 2 35 vecogtia aint muoetirii® 2s \7 : . sku o> ape “acestea aint siarele”. Un pronume disjunctiv mai poate apirea, féré inet a fi obligatoriu, gi cind, intr-o propozitie similard, numele predicativ este determinat, gramatical sau semantic, alt- i te medicul™ fel decit prin articol (nume propriu, stare de anexiune) Gar 4 2y\\¢ 2,552 (4) \Sup —“aceata cote Muhammad” 3 CAS (a) oS “aceasta este carton” 2 (o) urmind,ca @pozitie, un nume propriu sau o sintag- m& In raport de anexiune: eS Vim Ri54 Lv rode Slee 5 oe 7 Ce a este "A legit ou Su ad accas~ 4 ta" 4 \ NS 6 36 "A luat cartea mos c “ - aceasta” a \ Z é asl 5 Ne at cu mune i as 2 7 "Ne- agezi u — > nent _ toatea textiliotd “So > (lit. muncitoarea tex- 2 tilelor) aceaste-118 Observatie: Am putea spune.cH topica, in acest caz, eate inversat&; lucru ugor explicabil dach ne gindim c& topica "normali* duce la stabilirea unui ra- Port predicativ, fn locul celui qpozifionel : Bos si Inseamt "acesta este Muhammad” iar. a eoX8S \Sup “aceasta oxte cartea mea”. Bxercitii feaduce{i in limbs roménd: -\35 Cos, Byatt “egy pt dls ENN o Mm split j\SmcXin se ces (an yeni g ee BWI ZEN APS 3 Su sf oe EES “he BB1s5 bi43 — (primi) Al (pein | Eb se ESN BS, ~ (séetie Pea 33 ( Aheg 55 (curt ge a ae {Sag SEI Sm | -lBe (om) Bes bk UES op case - aly | (vate mad 125 8's Sg lathe 2I¥> ZB zt ha ES DN 5 23 (eninrs dos gs Ae Eo ihesees - Cea oli ) a) CES Se 52% cok Bs 25 oes 3 BS 5 igs ce ES 4B23\ ANS (3 - (orice & eS ea ¢ pp hs Bbeylt El eSe yds 5 kaies 3 1% Sie psdure ) Eble 5ng \ Als — (petrecere A\S3) lees agsiite neguetor ceser og Ve _ \S—( important. y ats SSMS 2 SBN se - oe (SE Bel ~ cHEI\ Sm g skies 3 VSDLSA 555 nett ra Sodas AAs Ass Co ssiota Ems SS) Traduceti in limba erabi: Aceasta este o problems ( Wl foarte inportantt. Prietenul nostru acela este inginer. og Automobilul vostru aceata este nou (gi) frumos. Am citit acest ziar ({mpreunt) cu voi. Acesta este hotelul nostru gi aceea e camera mea. Vom merge la acest restaurant cu prietenii nogtri a- cegtia. In munfii nogtri acegtia sint multe ( ¢ps 5S ) pliduri frumoase, Acestea aint crtile. : 4m intrat (noi) tn aceast& casi aoul gi am orae (ls) ta ea (tmpreunt) cu prietenii nogtri acegtia pink la pring. Studenjii acegtia aint prietenii lui Ali. (2) 2385 urmeth de un plural (eau nume colectiv) ea- tao construcjie foarte curent& pentru a exprima "0 multitudine de...",; dar cere g-ar traduce In mod nor wal, prin *mlgls.:") "audies..”.120 In acest an, multi turigti vor merge in aceste orage ale litoralului. Acegti doi muncitori citese ziarul de dimineaj’ tmpre- uni cu aceste muncitoare al ctiei voastre. Ageazé-te aici ( is ), intre ( CP) acegti elevi gi aceate eleve! Du-te acolo ( Aas), 1a geoala aceos a lui Su 5a gi cere de la profescara ef acea carte. Nu voi merge la aceast% uzin& nous cu voi. 4 Acegti neguatcri au venit in ( (J!) Romania gi locu- fese (nu) ) fn acest mars hotel. interogatia: Z (1) Interogatia totel& se exprimt prin particulele |e @ ean “| (particule procliticas” care apar 1a tnceputil propozitiei, gi prin conturul intonagional interogativ 4 wi nu apare inaintea unui num cu articol nici tn interogatia indiyect&, fm care cazur: nungi (\beste adnis, § 3552 Es ce “oare, a iegit Muha- mrad?" 341 héraga Mubéamadun 7 _~—_ —~ “A 264% 4 5 Civ 2odl Ene 51 +te-ai dus 1a prietenul ) Og2> ? . nostru?” TAS SUI le > wAcost student @ aili- = tor?™WL. Sous AA “Oare are profesorul este *) Inaintea’ unei hamza prine: te © voca- sa Tanah woth ana rapes oe Interogatia totali mai poate fi exprimat#, mai ales oral, numai prin conturul intonational interogativ. Aces- te earacterizeaz’ prin ridicarea treptatdé a tonului pe ultimele silabe din ultimul cuvint: adahabta 4418 sadiging 7 -~ “ fork particulé interogativi: $ Gas 362M Yal- uotdgy, maridua 7 —_—" contrastind cu propozitia afirmativi: 3 oye 46 A Yel Pustéda maridun. ~ tN Interogatia totald negativit se exprim’ prin particule \, urmat# de negatie potrivith cu tipal proposified pune sub semnul fntrebirii (vend fevitolal Negatia). § 2b Ss vt "Mu acrii 7” SAYS as ds wal “Nu ti-am a acest (lueru) 5 ays’ wu i ome age Particula interogativé negativé Sn Sejsare an puternic accent exclamativ gi ee folosegte, mai ales, ur mat& de un verb le tndeplinit, cu valoare de ipotetic i- Cada. asj9re Fose.7vealizabil. ee gto 2 fie See iS hey Sido tear ti fost bine ol fi necul- cultat vordele mele?" RAspunsul afirmativ ee exprimX prin particule pS naa (in exprimarea onfatict, prin jel “ba da, desigur"), iar col negativ prin \Jenut (oan SiS ba nu, de loc”, tn ex primarea enfatict). : cee 5 Ea Sa iegit 7° laches "Da, a iegit.” Fe, Sag (SS. 3) xy “Nu, n-a iegit." La < ° crm negativS réspunsul afirmativ este ex- primat prin as "ba da" (fr. si): : § ¢38 98 353 vt “Na m& crezi 7 Sssat ye “Ba da (te cred).” (2) G8 reine» gi lb reo" Stat dout pronyme relativ-interogetive, primal este folosit pentru pergoane, al doilea pentru obiecte gi ani- male (avind, inaintea unui verb, de cele mai multe ori | ur © forma 1S 4 aomonatrativar 15 » ce0a.ce permite Bt ge fack o distinctie net& intre |3l2 , intero- gativ gi negajia verbalk GK, elimininds-ge gste fel, amfibclogia din construc$ii ca: ie *eo'a fScut?” sau “nu a fucut”. fue Afo ot, fo sobu! 1 oF “cine @ intrat in came- 4% S4345S Je wpe’ cine ai vutut 7123 4 ° ’, Fare SILANE, “cine aintre voi cate ws 2 Aw QP Sprefesoral 7 cu 1 de legiturt cind urmesri hamza wagl.) i panza wale 9 \ Sem 1K sce eats asta 7° tet es JEIRS NSE ce ot tucut 7” Aceste pronume se pot combina cu diferite preposifii; tn acest caz LS apare dessori preseurtatl tn «“: a a “eu ce 7° as- ih “da ce 7% Im aceate cazuri, au loc gi unele asimilwri, notate gi grafic, prin tmpreunerea literelor: 4 ord > inf “deapre cine 7 +6 > (ZB vaeapre co 7” Be & “de la cine t K+ > (ge "ain ce 7” P2235 of 53S (adil Si, "De ce ati uintit 7” ialzss ecb rely) Ble, "cu ce scrii lectia ta 7” 4 4 Gases ose “Pe cine cauti 7" 5 Aten A, "Ta co. (gubiect cote) aie- In toate acest propozitii interogative, accentul de frag cade pe cuvintul interogativ. Conturul intonafional poate fi ilustrat astfel : nén ddgald— 1~ hy fin - ne ni124 (5) G51 + comptenent do snerinne “care os 1” Cuvintal # (4eclinabil cu trei casuri, dar fara tanwin) este urmat de un complement de anexiune - nuns singular, dual, sau plural, aau pronume afix de plural (seu dual). 5 $aig Sts SA sal PEAS. att 3 Ex less sexieaecieesh 24 {G33 G yes sae cll Al 2a seaig ai dé case iatg Us cen et Ye. org "Ce carte ei eitit tT "Ce cirti ai citit?” “Care student a iegit tT - “Care feneie a pierit 1° "Care studente au aeis— tat la lectie t* "Pe care birbagi ai sa- lutat 7" (Care sint barbagii care i~ai. salutat 7. “tn ca sile mergi la lecgia ta 7" "Care dintre voi (este) cad "care dintre oi, doi (es- te) er 7 i (#) Forma orci poate apirea tn locul lui &t cfind cuvintul care urmeas este un feminin sin- galar. (4) Particulele adverbiale interogative usuale sint: “Cum ai aflet aceasteT™15 De_timp: (&srotnan gi ou prepositia Sh: Sy, “pint ofaa 7” 4 KU he5 Oe "Cind ai fBeut aceasta?” Be_loc: & “under,” care poate fi precedatt de pre= poritifie Abst ost oh dymeoteorsj Aé& “de undet™ g BUS &3 “unde [este)cartea ta ™ SG sess 4 eal “teotro mergeti 7 De cantitate: & “ett, eth, effi, efte 7 2S poate £1 urmat de un mune 1a singular 28 canu ai reat“sau de prepozitia ce urmatt de un-aume la «plumed (eau unvori 1a singular): wes poate avea gi valoarea exclamativd, in care cas eave wraatt 4% de un nome singuler la ca= mul indir TORE 3 ook ene este ort fi-am atras ential” pehS acts RSSS %S y 745 335 & *etgl buLext are t* Kets SSI Gs & “ofte. chrt: Procedatt de prepositia —) , particule wefte pagini ai citit 7 i la tine?" - Lolosegte pentru a intreba despre pret, fir a fi urmati de un regiz: 5 23a Vote <5 , Fork regim, de asemensa, 2s se intrebuinjeast pentru a intrebe despre timp, durat& etc. 2 - : faclss “Ss “oft (#) ceasul 7 (*) urmatt deo Ai de legéturt. panes igh % “eu eft (este) acest toe 7” primegte © vocalx‘ale tunii) fe WES ENE BENZ sate vot ote ae Bucuregtit® Particulele a pronumele interogative sint folosite gi fn exprimarea interogatiei indirecte, prin juxtapunerea ea 3 Sasit vaacat (im) eit etnten?™ proporititior. 2 EPO os 6 255\ ¥, *Nu gtiu cine a iegit.” {geen a SP\RS TASS vstigs caack) oote botnav?” $ “a IK s AS, 31 1 eguegs co a fheut?" 4 a Len Valk 25 “\-ai Intrebat ce voi face” Exercitii Gititi, traducesi gi apoi réspundeti 1a urmitearele tatrebtri: ae ct Tpst Benita) Cyd oe SE Yoke hee” § ool she eae aor}. 3<55) 9 BE £35 Xe ez bg Ahad sorte tne 2 cob) Aha f at (2 fi theinte w) (SS & f\ (sata Wee Me ele zu Or Gee (e prezenta Y diceas 3 ISté fly g TNS Sl e555 cs 1 MSN Bs alot ails Sta Vs LIS SIEM LS RS ENS OSE a = +eNc S Gop gest obs 3 2S 14) Ey oS3 ae Cae (weH) $8 Se Gilege Es $3 & (a se urca pe/fintr-un vehicul - Be te Li Traduceti in limba arab urmitoarele intrebliri, apoi dati rdspuneuri tot fn limba araba: Cine este el? Unde s-a dus? Cind se intoarce? Ce carte i-ai dat lui alit « Ce film va place (= iubigé B%53) Otte buckti Ase3) de xehtr ( PSA) put i eS) in ceai? Agi aflat (ale eine este profesorul nostra in acest an? Au auzit cS acest prieten al lor va pleca 1a Cairo? Cine dintre voi merge la teatru atine? Ce ati fSeut dup ce ne-am fntore la hetelul nostru? Ce (aveti) tm acest pachet ( ab35)? Acesta este prietenul voatru?| 128 Cind ai auzit aceasti veste? Stil cine a scris acenstt ecrisoare? De ce nu vi urcagi ((a) $5) (tn) automodil? Pind urte vom merge cu ( ) acest tren (3143)? | Neati augit ce e~a intimplat? By -s a Unde ai lasat ((u) ag ) caietul téu inainte de a degi din clas&? Cu cine vei merge la munte fn vacants? De ce nu ati citit lectia de ieri? Cum mergeti la facultate? Negatia (A) Negarea verbului in limba arab’ se face in mod'in rent cu ajuterul urmMtoarelor particule: 3 qq) v3 se folosegte: (a) inaintes unui verb la nefndeplinit indi 2155 Sof von ma gti.” EB SSE) crak mw aint {b) inaintea unui verb 1a neindgplinit: apoc: pat, pentru a exprima o interdictie . 15235 2 "ou ma degigit™ Dall cayeS ¥ “ai pu-2 Lovegte:pe D8 (c) fnaintes tndeplinitului, pentru a oxprime un optatiy (0 urare sau un blestem):zg 2a Labs J “Aldeh sh nu-D aibe ta para 34% 4 és 53 "SH nu vesi (vre)un riul" i bate se foloseste fnaintea unui verb la indepli-~ nit, de oviged, cu o nuanti ugor exclamativi, categorich: AKA \ay a, ele \e “acam gtigt Ge oe aoset 4 RE 327 Ea "nea Legit nimeni.” (ci- nova (3) coo gai usuelh negatie pentru proporitiile le timpul trecut. Se folosegte urmatS da un netndeplinit spocopat (+.p.58-62): Gac> .42- 33 53 -w. na iegit.” (cons- ~—— Ge: a truetie farecun sino- nim cu; Mesh le) wes tnaintea unui neindeplinit conjunctiy cu sens de viitor (v. p.56-59) ex Glace LSS rotugt, © constructie care cigtigé tgren in limba contemporank, face ca particula sade viitor (v. Yerbul ) s& precead& uneori oo , ceea ce este o inova: varie, ox explicabil&, probabil prin faptul ck seng itor al conatructie: cu (nu mal esto simjit suficient de puternic. (B) In propozitia nominal’ negatia se exprim% prin: (1) (jug) un verb negativ de existengi: anu fi, care se conjugi doar cu desinentele pronominale ale inde “ > oS “Nu vom merge la teatro ast&zi.” plinitului, avind tne sens de present.lbo Tat conjugarea acestui verb defectiv: Singuler = Dual Plural Ze Pers. I aad (eg ‘2 msc, Cont) Z sot 2. Pers.II - Ue 49.4 Pere.IIT 4 Observatie: CHderea somivocalei y (($) care are ioc la . mai multe forme ale conjugirii.se datoreste fap- . tului ci, la aceste’ persoane, desinenta prononi-~ a nal& incepe cu o consoani, ceea ce face ca semi- vocale sise afle-intr-o silab&i dublu inchis% ( #lays-tu), iar araba nu admite astfel de sila- be. Dup& cum s-a putut constata, propozifiile nominale din arab&, intijpite pind aici, au fost traduse toate la prezent. Pentru g situa o propozitie nominal& 1a un alt timp deeft cel prezent, araba recurge la expongntul temporal . a12 a AS. m rect (of. at caz, numele predicativ apare le cazul di-~ md > a ay long i B 3 5 752 wap va fi (un) etu- dent"13k De asemenea, orice propozitie nominal& negativa, eitu- att la elt timp dectt cel prezent, sate tnsozith de expo- Z nentul went cu negatia potrivits: i Sus 323 (¢, SS) GSK vwopanmea n-a ost ata ye ag Ment 9224 7G + wih 443 3 G3 “Muhammad nu va fi stue dent" Agate proporitii nominale introduse cu a8 (oa gi cele introduse eu ws», pot avea un subiect inclus in forma de conjugare a verbului. ae wis 56 (e1) ore student SELL I3Seer eran copit Le, 285 iJ (e1) nu este in- Eee 5 (eu) nu stint giner. dolnar. © propozigie nominal& afirmativé ca 2J(C3SS5% “Mubannad (este) student” poate fi negatt cu ajitorul ver- bolui os aatzet! wo s3 apare uneori gi ca negetie verball: 230225 sma mint; BS 1 eeneaisas mintese"; mai ales la persoana intfi. Yoas. ee oan 2 os a a ” « es Us oc ea ase Muhommad nv sate student VV. eA ck Numele predicativ al propozitiei nominale negate cu apare la cagul direct sau este introdue de prepozi~ tia ~2, situatie in care apare firegte la cazul indirect.132 a4 Verbul on we acordM ou subiectul propositiel dup regulile de acord ale verbului (v.p.loo gi umm.). es 4 ss “Cops tt no int "= stra- angled 59 3°) MNS 525 Ab “Ble nu sint acole.* (@*)Dupa cum se poate observa, nu intervin echin- pari cacuale atune! ofnd predicatul nominal un grup prepozifional (sau un adverb de Teor ES BUB). (2) Negatia LS poate apSrea uncori ou o intrebuingere ¢ similerd ca ee j-mai ales fn expresiile: cslk, iz, tl KK maint ingongtjent (ie oeve gO . ce se int ote ‘Sint pers eee, Tegit teal de cosa ce se leels 3 bey! ke neste nu se tntoarce [tnaped] @) Teenie Koos Intrebuingeasi in proporifiie nosi~ nale erceptiye Dh toau say)». Sy enn... dectt...” % 53S o55 235 \% sya etnten dectt oaneni™ 45 seine “mane e ges un teint. fal lui (4) Cina negatia este categoricS, cu sensul de “nu o alot un/o ...", propositia nominali este negatt ou S) dap care urmeazS un subiect, de obicei, la singular, la easul direct, firS articol, der gi fara tanwin: 2S 3&5) "Nu e nici un‘om fn cask”133 ay Say "Ku exist nici o divini! aul vS tn afard de Alien winitate in aceasti construcgie apar unele erpresi’ curente 2 $31) “nimeni", £35) sninics, BS SI, cs 3" mu existi nici o indoiala” Se (fra indoials) 3 Lite “nu exiatit iegire”, "trebuie! _ Negatie inturita: ° propozitie negativi poate fi intérité prin: SEE mae osm oan \31 nictodaran w xf tnseamn de fapt “totdezcna" gi numai in proposi gia negativi se traduce prin “nicio~ dath", click araba nu recurge la negetia dubls. Biayitss ees (% "Noam auzit deloe acest lucru . : AA ab3cb “Nu lam lovit niciodaté.” iomnita tn _eoordonare: 4 Negatia \) poate fi folosita tn coordonare dupX 3 "gi", dach se pistreaz& un pardleliam eintactic intre ele~ mentele negate 23 5 2S 2K K- “Ha an mincat, nici nu an 3% Au abcd, “No aint rege, nici visir" “par na se spune: om ToS: etei primul verd este la indepli~ nitul apocopat, iar al doilea la nefndeplinit. E.B. Spre deosebdire de limba romAni, araba nu recurgs la negatia dubia. "134 Pentru @ spune “n-a venit nimeni”, fn arab se spune: a5 alate Lit. “nea venit cineva" eau, mai rar, ait SSN ate. “ninend a venit®. (Constructia : AS nu este posibild tn arabii). Beereitit Traduceyi fn limbe romank: Bs 4@5 9) DAS Ge es Sted sis Sale g old shh Sak 0 en & Sap ls ae ( ajutor YG pl ites pri ) BSS Bd SH SE ISA G3 eye ¢ crede,.1) ASE sAE 6 1 £53 phe G3 Soe Kae Ss NZS ES x 405 \ \ ph eo (E21 sm Agee =O MEE (Sh) 9B Steet staat Iya OEM 2930 5 adsl S35 (veoin Abser/ Bb) Calgon SEH gl Ss je lite tb tees sh BABES 93 43 OSU 55 3) Lip age 034 S55 a coke oe Se ie ae Ts hs §S (minut 3885, 5/2555) S155 DH cak135° Aga ds sl 4a35 2% J ho ce - ESSA — VSS SEIN (povente ) $ Ghé5 13554 S25 355 of obs aeitees ays Ae Bz Ae 355 slips Big-o ea As, BA9 abies azo ls y ish yon cf BZ SSS (© metrste wen) oe op BEEN Bs 3 BSS 1csNl 15535 fed oh 33 Gooch 7" ABU oy ¢ perticips, 2vmr 3s iL poePl esl of 186 Ly, sits 9 = Polositi negatia potrivit& pentru urmitoarele propo- eitii, efeotutnd modifictrile de rigoare: 70 NENG ( cores ) heads CHS 5b 26315 (Sp dings 2851 (cunptrere ) slg-ck} das EN sae 2 233 sets 239 ( magazin IZING oe Ganvscnmine9 Soviet el sede cles £3 ASE ss cad el ee tat 3 S51Es gL 7 Hes = B53 3, Ee peste ase 3ae eas (snort ) BS = tess} £6 Crone >) x Ga Ls a SS136 rr SS ace Ka Bsa zs - Braducets _in Limba arabu: . Blnu este fratele meu. Noi nu ne vom ageza’alXturi de ei. Inginerii uzinei nu vor merge acum la gedinta cu di- rectorul. Mu cate pfine tn cask. Nu stint pegti ace n.col.) fn acest lec ( aj Na- intreti fark (G33) e& bateyi (la) ak Nu ati scris aceast& scrisoare inch (325) & Nu au deschis feresstra, nici uga. ‘Studengii nu s-au intors Inch din ( ce) sxoursie (eh. . derivi adjectival ae relatie are desinenta A=“ (-at), a- cguat dei ineaga 8@ suprimd fhainte. de adiugarea sufizului oo Mai pot intervent gi-alte modificiri tn teml (de o- bicei, tn sensul prescurturii ei) care, nefiind regulate, se invayé prin, uz:137 Be natura Corel’ natural SKS chinie 45S 5 3 paves chinie Multe din cuvintele care desemneast adep}i ai unor cu- rente sau teorii filozofice, politice, esatetice ete., (gi care fn limba romia au, de obicei, sufixul ~ist), au luat tn araba literart contemporant, forma unor adjective de relagie: OS mere SeS5k narzist jie Bs capital Qyleatts capitalist Mige bh aeociere ZLB socteriae te *tacde ‘acgiune) ett comsniat S38 exprimare Seed expresionist expresie 2 % ey SS 2 abstractizare Sy abstractioniat Adjectival de relatio formeazt femininul in 4 , pl. fom, in col gi pl.mase. in yy ae 5 B56 araba de¢ arabe “Gysfarent = 1 L “ELV pA) socianiet see ss Fear iore ee teaiget 2 ©) GSas€ + en gi alte plurale externe masculi+ ne card Serivé dintr-un nune colectiv - nu se tn- trebuinteazS cu valoare substantivals -rezervaté numelui colectiy CSE - of doar ca,adjgctiv plu- ral in stare de anexiune: Slo mek (eint) arabi de origine (de origine arabu)”. Numele abstract de calita’ Forma feminink de singular a adjectivului de relefic3S Bakr (tribal) 5x bs arabi est GE $2 “adalin (etetaogul Legend Boies Ob Se ad arbilor Ye nord ea) ” abse . , 32 Reipt Gyros — egiptean Ae Macca Xa meccen 9 S3, Behe Anaei 2S * oven Adagd Bite (oncta musulmant) oe Brie A 3 Mesia (Hristos) én eregtin ong Qurayd (cribul Profetului) tas Quraybit: 7Umayya (n.. da) ae descendent ST ae ees OE haa tHE naatia® Oneyy : Pentru numele de $uri care se termint in Vw, a- ceasti vocals lung cade tnaintea sufixului & , 4. lr sa . s Velo} aomtata 231553 LSS areata Ssh Lie og 3 Kiss Ruste Ee Ke auorica Lal Limba contagporank a inmilfit adjectivele de relatic, fain substantive abstracte, uraind, de alt- fel, 9 sale larg folosit® 94 ee arabs aniek ag grenatict cs ooh 36 a grematical % 2a djurieprusange relativ 1a a- monuneak cabs east jorie- a. 8 ‘ 6. Cie Pradent! or filosotig Ep G15 titvsoric & . G rt | 4 limba sue) ringviotic tea e as lege ( < gr.) legal, juridic139° poste cipita o valoare substantivalé abstract&, desemnind calitatea, colectivitatea sau teoria, doctrina ori ocuren- tul respectiv. ao ° Tg) oman . als) umanitete, ousnis, SS \y5I coctatiet AS \ b\ sociation 4, s x CEA comnist 4g 3 comunien 4 ag 5K marzist ALS 5) marxion : BeoS nanafit: (adept al gol de Jurisprudent musul- a _—_ mand al a ADIL Webiee a i ‘42 TS 3 “2b. banafizii, yanafion qx CS 29%) evreu, inden gases iudaign, ionea evre- $f ass consnilsil ans erin, cregtint- be abstractionist i, 28 batractionisn epee Anexiunoa de _calificare In afar& de anexiunea de determi: (¥-p.41-43). exist in arab% o a doua form’ a stirii de anexiune, denu- mith anoxiune de calificare, finde aintagma care resultt are valoarea unui adjectiv. js 8 (49) (um om) mare fo yfreti syial3.2-% C3) (o #1) poterntot tn ottcurd = foarte cifduroass) dniyy "") ia locul lui oes \o33 spiritual; de deasupra. ewneeneneee U tein Qy a sufixul oO 233 spirit 3 ai? SS sorovore FSS"lao Aneriunea de calificare are‘numas doi termenS? primal este un nume-adjectiv (eau un cuvint eu valoare adjectl-” val&); ©) Cu deosebire de anexiunea de deterninare a mai multi termeni. al doilea este un nume, cv valoare de substantiv, tnsotit- de articolgi de desinenta cazului indirect. @)In anexiunea de determinare, aparitia ar- ~ ticolului la termenul final este un semn al determinSrii pentru fntreaga sintagn’, pe gina. fn anexinnes de calificare, el apare in mod biigatoriu, chiar cind sintagma este nedeter— nath. Dack sintagma urmeagk ca atribut adjectival, dupiun. nume determinat, primo) termen primegte articol! ()Ceea ce este exclus fn anexiunea de deter= — minare. Dar sintagma poate avea gi functia de. nume predicativ, fn care caz nu primegte, fi- rogte grticol: eg ORD “omal (este) fst omal cel mare (in) vireti fe gael an sina cea puternied (fn) eil-- Primul termen se acord% cu numele pe care 11 detersin , numir gi caz (precum gi~ aga cum s-8 arktat mai gus — in stare ae determinare). Glas Bsa) o femeie mare in virett “gag tice? Bs o fati frumoast la chip 63) v2dyd Sieg BS ob Au 2% un owag foarte cXiduros 4 eal SSX 2,A% orage foarte ctfiduroasewa. x ac lai 2) Usb Bley Depo lungi de status ab) Bley ayo ENS acy steve inte ta, pricepere (agere le minte gerne, edi SUI fetele frumoaee la chip will 4 Ql Zeeu coplii cei curajii la inimt “Din ultimele douk exémple s@ poate vedea ci, dac% sen-~ sul fl cere, gi al doilea termen se acord% in num’ cu nu- mele determinat de o astfel de sintagm’ (nu se poate spuna — cum am fi tentaji dact calchiem constructia Foméneas~ ok — #2) Glee EES) , Acordul fn caz at din urmitoarele exemple: | % aeaent & aes = citit o carte foarte uti- (lit. mare tn folos) - otal BS u-a dus {ntr-un orag foarte ebldures e 2 ils) yeast VI esi iubese copiii cei curagi la Bete = 58th Lt) ern, po elevele cele agere la minte. esl © : Blativul . Schema seneaa 2}51 pe care am intfInit-o 1a adjectivele de culori gi particularitégi fizice, eu fem. 3 SAxS) Cada. 135/978 Fase.142 este folosité de limba arab pentru a forma adjective ex- primind o calitate dust la gradul ei extrem, elativ. ae Schema chee! se afli tn raport cu schemele adjecti-~ a4 5 4 : e ss ai ee precum gi cu schema de participiu activ? GB (etna cuvintal are 0 valoare adjectivals). 7\e'\ ee declin’ ca un diptot. a4 2 zef * frumos, bun } ya extrem de bun, de frumos, , $ _mai bun, nai’ frumos ©)” 4 Sse aie Zaol ag dggaebit de io, foarte 4 2 eg truce ysl @eosebit de frumes, foar- ea . z te frumos, mai frumos Sale priceput, A¢h extrem de priceput, de iecusit iseusit, mai priceput @) Este grou e% redim {n limba romén&i sensu cistivului; traducerea dati aici sete doar Adjectivele care au deja schema ask Lew culori gi particulerithti fisige), precum gi numele-adjective care provin de la formeld derivate ale verbului (vezi \nu formeasd, in principiu, elative. Blatival are yraktoarsie tome pent: fensaing. a ones mit 4 fem.pl. nS = of ibs! masc.pl. extern oes ai pe intern Uf cessed eeeenee te generogi 4,18 foarte geri Rar; pentra ages sejegtty tive; de pilat, e inttinegte, 2yc5) Lehr ee atit Garmase.cit gi la 2) Mei aceste haa nu ee tntitinese prea des.143, In us, valoarea de elativ apare rareori ca atare; doar tn unele formule ca 35 apr “Allah este extrem de marei” In mod obignuit, fnek, schema olativului se folosegte pentru a reda comparativul gi superlativul. Redarea comparativulu: Comparativul este redat printr-un elativ urmat de pre- posite “ee mea a 2 doilea termen de comparatie. Haass $22 wohanmaa (eetd] mai mare dectt 4 “add. ste ze seksi | mm [egtd) mai mic aectt min, he 36 as | eins] mai priceputi deceit a pees crocs Gee] mai frumoaak de~ Din exemplele de mai eus se observd ck elativul ursat ae (ye “dectt, rémine invariabil fn forma Gs yesh, in- diferent de genul sau numirul numelui la care 6e raportea- z&. El se declind numai pentru caz, ca un diptot. Cind adjectival, la a clirui calitate se referk compa- rafia, nu are un elativ (v. agi ous), 99 folosagte un ola- tiv eu sen, gonerel ca: SB rs mare"; est “nai, an Sle nic; a mai pugin; S_2) € fA maa puternict; 23et mai bun; ¢, El (este) mai gtiutor ca : tine. Dar, este evident ci cele dovi propozigii nu sint echi- valente, nici gin punctul de vedere al continutului, nici din cel al stilului. De asemenca, comparativul de inferioritate nu poate fi redat in arab, dectt priptsno aatfel de constructie: 4c Co | Ba (egti) mai pugin invi- tile a5 a, ite j gat foote el. Cft despre comparativul de egalitate, el ou poate fi redat, evident, prin folosirea elativu- lad: (care impi{cd gradul superior) gi prin dife- rite gonstructii ca:BL (este) de (Lit.tn) a~ i viratt ca gi tim El (este) 1a fel ca gi mine fn pat gi avere (B le fe. avat gi de puternic ca gi mine). M. gi A, sint egali la minte gi Anteligenta (sint tot atit de inte- ligenti gi priceputi). Bl (este) de acesagi in- teligent’ ca gi fratele lui (... tot atit de in- teligent ca...) Dac elativul stabilegte o comparatie intre dou fapte raportate la acelagi oublect, acesta este reamintit prin- tr-un pronums afix dup 3, 4 El.vorbegte mai mult de- SNe a, uses a > NUP face. (it.el (este) mai mult la vorb’ decit (este) el la treabX). Redarea superlativului: (A). Superlativul relativ poate fi 1 reat prin: (a) Folosires elativului tn desl ca atribut adjec- tival dup4 un nume determinat. Blativul apare, fn acest caz, insofit Intotdeauna de articol gi se acord& in gen gi numa su nunele deterninat. i Mi S58 felul cel mai mare. csa5VI Ze asf Orion cel mai indepirtat mul Orient); c& 22. ie al ie Ail numele cele mai fruncase (atri- butele lui Allah) Gls ur geet b&rbatii cei mai evlaviogiXN ELST (b) Folosirea Tate coa mai apres ativelui in Zhsst tn stare de ans- xiune urmat de un nume determinat, de obicei le plural; sla as a Aah 451 “cyl BSI Jeaidefy oy Din exemplele de mai cus, un nume colectivy), est 4 ls aidkte cea/cele mai frumoase dintre femei ee@/cele nai mare/i usink/e cel/cei mai zgircit/ti dintre oameni fn (locurile) cele mai inalte din munti fm (locul) cel mai tnalt de pe munte eu vocea lui cea mai tare. poate observa ci sintagna care regultd poate avea un sens de singular sau unul de plural (cfad coupleneatul de anexiune este un plural saa (c) FoRtilinga olativului in Ahan stare de ane- xiune, urmat de un nume nedeterminat la singular: cel mai mare om cea mai frumoass carte % ~ é sax, asst eel mai modern automobil (a) Valoares de euperlativ mai poate fi exprimat% a A intr-un adjectiv ea ticipiu a hems Bai pr: 5 1 participiu de scl hee nu fol urmat de un complement de anexiune: oss é 35 3 in yremuri de-demult, din cele mai vechi timpuri i | | | | ' | |147 \ SN cps & ou deosebitS stimd, cu stima % 7 ts cea mai mare, , > ‘ \ aa gi cea mai mare mltunire. (e) nau prin peritrare ca: sly. IeMiset oniral gririior (geftl oastoi AS 5 3 lB cs 3 eaaian eadiilor, cadiul supren os 3S minciun& gogonati, 3er 3 Superlativul absolut Acesta poate fi redat prin: (B (a) \So (nume nedeterminat 1a cazul direct, cu valoare adverbial), cu sens de “foarte”, “extrem de" sau ad) “pink la limita maxim&", care se pune dup ‘adjeo- | tival any, \S>$ we . a» 4 ayn ee foarte marefextrem de mary. vv fone § 5S » 3 ust sau Hs se (ea) “limi th supe~ rioark, gradul oupren", urmat de un magdar (mme de actiune) fn etare de anexiune. . : At ti B/E BV seg ie Buk a importantei) : 222 facia. de frumoast 52/3 og Bm DELI RE S Seettnn a Prumuse $i In locul at&rii de anexiune se mai poste intfini gi o148 ‘ constructie prepozitionalé cu ("ye : SA 5 o Ag Ge ea este nespus de’ frumoask- (c) adjectival poate fi complement de anexiune dupk 4 Sp “entren der. 7 “bot Re Sal \ MS ob 3 Sh \ Sa) "aas e ua lueru foarte (extrem de) (ay nuantS de superlativ (absolut sau relativ) este implicat&, de asemenea, in adjectivele intensive”. (& Unele adjective intensive, ins, s-au tocit prin uz. astfor «3 4 , te origine cu sens de "foarte mincinos", Snsesm% in mod curent doar "mincinos”. % a Ss . 356 7 £5 a e un om foarte rau zZ |S - eva (omul) c@ mai tnvagat sulk5 5 A SE oa it din vremea sa (2538 ats \Se este un on foarte sfint. x Verbut Ce, Aceat verb foarte uzual prezint& unele particularitati “ca exponent temporal aintactice care fac necesart studierea lui intr-un para- graf special. Din punet de vedere sintactic el are valgare de expo- nent temporal, adick aceea de situare a propozitiei intr- un alt timp decft cel tn care este situat& in mod normal, aceeagi propozizie fark jw. (4) Za Broponivia verbatl: Aa35 3228 S52 55 won. a cris (scrise) léctia ea (trecut) i | | i iMab scrisese.., (trecut trecut) Teast romfnegte prin mai mult. ca perfect) Muh. serie... (prezent, cu nuangé durativé) Muh. seria... (trecut du- rativ, redat fn rom&neg- te prin imperfect) Miine Mu. va fi-scris lectia sa (proces inde- plinit situat fn viitor dat fn rom&ne3t i a's ’ eae viitorul anterigr) Trebuie eubliniet c& locul lui £15 eore carecum liber fn raport eu cel de-al doilea verb(in exeaplole de mai sus, a doua pozitie posibila a lui 6 ste dath intre paran— tezs)gi c& ambele verbe au, tn mod indepen- dent, toate m&rcile de conjugare a verbului (aspect, (mod), persoan%, gen gi num&r),aga incft nu trebule ai ne 1Msim indugi fn sroa- ve de readucerea romaneascS gi s& credem c& araba ar cunoagte timpuri compuse, (sau nici mScar timpori propriu-zise) in care 6 ar juca rolul unui verb auxiliar. Din exemplele de mai sus, se poate observa cS verbul pis- treazi valoares sa aspectual% de indeplinit sau neindeplinit, in timp, ce verbul situeazd in trecut_ soa viitor ((% 34) toata propozitia. Putem, totugi, stabili fa general unele cores- pondente intre anumite construcyii verbale din Limba arab’, In care 6S apare cu valoarea, unui expsnent temporal, gi unele timpuri din limba romin&. Aceste corespondente ~ date mai joa numai pentru e-1 ajuta pe atudentul ince~ p&tor la determinarea localizirii in timp 8 frazei - nu trebuia deloc absolutizate, cAci in arab’ aceast& localizare nu s¢ face numai cu ajutorul aspectelor verbulvi (itndeplinit,150 neindeplinit) gi ale exponentului temporal, intervine, cum ee va putea constata, cntrlon bunt misuré gi contextul (adverbe de timp, particule, verbele din fraze anterioare etc.) (a) 0 propozitie cu verbul 6 G ornat de un verb ta Gndeplinit (ae cele mai multe ori, precedat de particula 38 + care accentueazt seneul de trecut al indeplinitului) este, de obicei, echivalenté cu o propozitie romineasck cu verbul la mai mult ca perfect. _ pS a aflagardti IAsS( 33) % SENG oe Paes etudengii iegisers LgF GOS Sut Deseret c& fiscare verb se acord’ in nu- mir cu sublectul comm, in raport eu propria lui pozitie fat de acesta (v. 21g (b) 0 propozitie cu verbul (%)(Zurmat de un verb 1a neindeplinit 2% este de obicei echivalent& cu o propozitie roafneasct pygad verbul le imperfect, Zn 14 20° C& mergeam la facultate 2 om 38 \ 22 c3"( 35) au a (esa : (ailnic) (gi cu sens tes) Be de iterativ, de actiune obignuitd, repetata, in trecut’ AG FOG IE SB (58) gee muneitorii mergeau la nomen Zea eas) uzina lor » os GFBSIZE (SSRN Z (1) Niciodgta precedat ae 35 | senate151 (e) © propozitie cu verbul ¢’) (6129 netnaepii- mit) urmat de un verb 1a indeplinit (de cele wai multe ori precedat de 38 ) este, in genera, echivalenti cu o propo- #ijle romineasel cu verbul 1a viitorul anterior. LG 555 auph un ceas vom fi an ‘ juns la biroul nostru profesorii vor fi ie~ 16 git. sh 2% N.B. Dack propozitia esate negativi, negatia potrivits precede, ae Peet, verbul (a) LAPS S825 4 53K atudentii nu iegiser’ 0G SSF ANA i J i muneitorii: nu mergeas vy 68% wyoy crt g oEssbig es, ya eyosggorit mu, vor th Numai in cazul (bd) este admie% negatia SJ snaintea ce- Jak dene) doites verb: O2b Zo, ee ee Vase na mergeau (1) Se poate vedea c& situarea in timp depinde de yeloarea temporal’ a expons ntului 414 impreunk cv, fia cere Tl insotegte: Sas) = treeut negativ Oxo viiter negativ. 2)1s2 Rarticipiul activ GH 22 (oumele de agent eGh 221) Din orice verb (cu excepfia unor verbe calitative de 3 tfe) tiput 782") ee poate deriva un participiu activ, sau, cum i se mai spune, un "nue de agent” pentru ef denumegte pe cel care indeplinegte actiunea exprimat% de un verb ac- “tiv. (@) Yerbe prin care i se atribuie subiectului.o calitate. care este vézutS ca un dat natural,ne- dobindit printr-o participare activi: wer “a fi mare", ages “a fi bolnav". Din verbele triconsonantice la forma I (singurele stu- diate pin& acum), participiul activ se deriva cu schema Aes (care inseannd chicr "f¥cktor, agent”). 5 hc 15 ma eitié ONE C8 “a serie” lice “a lucra” Ao ) dal 23S 5 (pariey 28% b5 lh sh ROG Sa G Ge BES Se ed EDI im cl Je 3 5 jee Ge V se SEB Ot Ese ance Zine V4. ALS Sot Ip Sabtaiveear) 355 Gb lm (chimie) gS de £ Be (conares) 532 GES Bei 7bale 2 J ano) peahdl (10) SS Les S cp m1 28th Ve “028 Se pedespsa) Saul L pal ot Gnawaeriese DN 2 381, "Sie 3405 pl Se Sool SE (on moartea corn 20 3) Jy, han gs reel Participiul pasiv (numele de pacient) len) Din orice verb cu sens activde poate deriva un parti- cipiu pasiv, sau “nume de pecient", cum i se mai apune, pentru ch denumegte cel care sufert actiunea exprimati de verb. @) agick, al chrui proces se 0, doatigoart eu par- ticipare activd a subiectului, indiferent dack este sau nu direct tranzitiv. Practic, este vor~ ba de toate verbele arabe, cu exceptia calor ca~ litative ca jim, 723 sau de stare ca es + “a fi bolnav® gi @U “a adormi". Diateza acti- vi eau “pasivk"' nu esate deloc implicat& in a- cenath categorisire, care este; in esenti, de naturd genase, nu grematicala. Din verbele triconsonantice la forma I, participiul Oy 9% activ se derivi cu schepa ¢) fess : % 3s “eitit" & "acris” Oss "fheut" Ca gi participiul activ, cel pasiv face parte din cla- @a@ numelor-adjective gi oe declin& ca numele triptote. El poate aveg o valosre substentivald, dar in cele mai multe ceauri, valoarea adjectivals predonin’, Astfel, din exem- Gs plele -de “pai ous singur 4 a chptitet gi sensul de155 "ecrisoare", Alte exemple de participii pasive cu valoare eubstantival ds: Ke BEy Gane a gti) gtiut, lucru gtiut, fap- tH bond 1 5 . wfilery Acs . a {ntreba} col intrebat, res- ponsabil! Le Wess Jos cBg3hh a trimite (fn locul altuia) tcimis, deleget peor BE Acs a inchide (pe cineva)y col tne chia, detinut, puge&riag 1 Participiul pasiv poate avea, de asemensa, o valosre verbal’, de pasiv impersonal (in care cag nu se acord’ care $1 determin’). BS 34 Ohirtie pe care este scris nu- cu numsle eee mele meu Br Per he. (Cf. 0 hirtie rupta = Feghsn 3355 Bxercitit - Derivati participiile pasiye din | urattoarele verbe: wo dlbialé ¢ Ge SEN S a5ek (Se Qe (a ‘yterge) RS ‘ cls 6 AS> cle r&sturne) (@ sparge) CAS « Se ~ Dati traducerea acestor participii pasive. $e 2UON Sm 3 LGN ob Se 2 en Ce DS Ns B4\hs age Bp os esta 2s tun Kuz, 2% Oe 55 AS aintoiren) SES)kn a ye + 5% Lil Aedes atm gS eas tag (coos) 48 5 eS Lan 45 2 Cc B45 a, 8 3 Acest automobil este r&sturnat. Cel care 1-a btut pe om) acela este condamat (alc) le inchiscare, 4 4 Scaunul este r&sturnat gi paharul (c) 2 Poste spart. Hirtia este gtearsi cu (2) ome, siz). Acest eavant este cunoscut (< Be in lune. Se’ cere un slujitor credinciocs. 4, Acosta un lueru (3733) gtavt.157 Dinsenn “saat (4820 29S} In arab& verbul ere dou’ disteze; cea in care subiec- tul verbului este gi agentul ,actiunii gi care, de obicei, este denumit& diateza activd (in arabi: epic Zeal pb: gi cea in cere agentul nu este exprimat, su- ‘piectul grematicel al verbului fiind do fapt pacientul ca~ re eufers ectiunea exprimatX prin verb, gi care éste denu~ mité-de obicei, diatezt “pasivi"*’ Diateza pasivA se for- meazi din cea activ& prin alternente vocalice. (*) Cu toate ca termenul este impropriu, il vom péstra fn lipsa altuia, dar ti vom’ de- fini continutul su specific, in cazul lim. bil arabe. Ware ake ee O52 Ma. 1-a lovit pe ‘ald. HE 8 aye Cyl ote. b) desinentele “i okt 6 47 i o5e 5h 5 ‘3 ERA BS ate, ec} deainenga ~~" 8 le fom.pl. rémins inveriabil&: “3 f Ae, ts { ERS § 7 ORF O Ia_modul_apocopat: ge a) desinenta-ude la indicativ > g + sal ¢ ete.160 bd) celelalte desinenje au acelagi tratament ca la con- : dunctiv (punctele, b) ‘¢ ¢) de pa sus): , aoe bead shaped etc. CHE Gage’ . Diateze pasiva nu are imperativ propriu-zis, dar cu- | “noagte, ca orice form verbali, injunctival ca ) + apo- | copat (v. ests (25235, S25). 's& fii lovit" | In afara verbelor calitative, orice verb arab poate a- pirea la diateza pasiv&, cel pujin cu valoarea de pasiv im- personal (v. mai jos). . itrebuintarea verbulu: Aga cum am vizut, verbul la diateza pesivd se Sntrebu- injeazt atunci cind agentul na este mchfionat, fie pentru e& este necunoscut, fie pentru c& vorbitorul ru doregte snl senggenees “ : 2 | ah EF yf diiatul a fost rinit (seu s-a rinit) oe 3p vestea s-a aflat. BS paharul a fost spart (sau s-a spart) Dup& cum se poate observa, traducerea romé- neascradS aceate forme prin vorbul la diateza pasivS sau prin constructii reflexive. Verbul la pasiv ests, de cele mai multe ori, tnsogit de un subiect gramatical (complementul direct al verbului in constructia activi) la nominativ: ’ By? \sa 1 \ cmt mincat pfinea &161 3s Zeb) ost piinea a fost afneata L y eset eZ aa studentii ou ingoles leotia 3s Si 48F —loctia a foot tnteleast te dublu tranzitiv, th Dac& verbul la diatesa activa constructia pasiv corespunsitoere primil complement di- rect apare in functia de aubiect grematical, la nominativ, fn timp ce al doilee complement direct p&stazt forma de acuzativ: Salsa sed 2g nied 414 ce Profesorul 1-2 inviyet pe M. citires 5 J S sigs 448 ae M. 8 foat Invitjet citires ee acl £4 Po fiul ul 1-e nunit vr sf Ie A acs ot Fin lui @ fost nuait 7 Pe lingt sceast& constructie - de departe cea mai uzu- ald - fn care subiectul gramatical eal verbului pasiv este menjionat, arabe cuncagte gi o constructie impersonal&, in care verbul la diateza pasivé, conjugat la persoana a TiI-a masc.sing., nu este tnsofit de nici un eubiect. B5g5N Je coh s-8 scrie pe tabla ey & [lunes] s-2 bucuret de voste ob By bd 6-8 plantat cu mins. Limba contemporan&, mai ales in stilvi ei curent, re- curge destul de rar 1a pasivul impersonal. In achimb pasivul neindeplinitului este desoori Colo~ Cda ssjerm Fase 9lez sit cu o nuant& injuctivi, mai ales pentru a se de o indi- catie cu privire la modul de preparare sau folosire a unor Produse:, an ee vie ae amestecat, va fi amestecat @ se aueatece) fnainte de a va fi lust i tnainte de mfincare (de mask); a “3iulce 19639) nu este expus, nu va fi expus (a nu ge expune) Le tuminis Z yf cay 4 a Pas Sy Curmalele, se niintncé mienul 4 lor dar nu se wilotnel sfaburii 29 lor.por re , 2th (ASL Ea e531) verbele conjugate pint aici au avut, in general, trei q 4 consoane radicale, fiind de tipul schemelor: As. fee Net seu » Este forma simpl sau “nud&" a verbului tri- o BB AaGSy oye. coneonentic Sil 7p Zyl ; denumith gi forma insti. : Araba extrage din aceast& form’ o setie de forme, de- rivate dup enumite scheme fixe. Procedeele de derivars pot fi, in esentS, clasificate in dou: (a) prelungirea {sau rostirea intenst, apSsata) a unei consoane radicale - adick, geminarea ei -, sau prelungirea unei vocaie; (>) prefixarea (sau infixarea) la radicalul verbal a unui element: t-, n-, '- sau sq. Intre forma simpld gi diferitele forme derivate se sta- bilegte un enume rapurt semantic, care - cu toate cK duce uneori la sensuri neagteptate - poate fi definit intr-un cadru destul de veg astfel: primul procedeu da nagtere la forme intensive sau ex- presive. Al doilea procedeu d& nagtere: ~ prin prefixerea (sau infixarea) lui t-, 1a forme re- flexiv pasive sau refloxiv-medii (fn care acjiunea ee des~ figoar& in cadrul subiectului sau in interiorul lui); - prin prefixeres lui n-, la forme pasive;164 - prin prefixarea lui ‘~ sau s-, la forme active, cau- zative sau factitive. Cele dous procedee se pot combina intre ele pentru a de nagtere la forme dublu deriva In gramaticile gi dictionarele elaborate de orienta- ligtii europeni, formele derivate au fost numerotate — pentru a se putea referi le sle cu mai mith comoditate ~ flirt, tne, « se {ine cont de nici un criteriu rational. In cele ce urmeasé, vom grupa formale derivate dupi ; eriterii morfologice de derivare, oprindu-ne doar la for- mele usuale (numerotate de la II le X; num&rul I fiind re- servat formei simple). Pentru a veni tn ajutorul memoriei, vom da, alituri de schemele verbale ale indeplinitului, neindeplinitului ir. dicativ gi imperativului, gi cele ale derivatelor nominale corespunzBtoare: magdar (nunele de ecfiue, uneori cu douk scheme) gi partigipiile activ gi pasiv. De asemenesa, vom da gi schemele pbulul le diateze pasivé, la tndeplinit.. gi la nefndeplinit indicativ. co SigtPedt sy tesa eae ie sart= te risplitit cu prisopin$&, chci ele acopert o bund parte a morfologiei arabe gi permit tre- geroa treptatd te citirea textelor- neinsojite Conjugsrea formelor derivate oe ingelege, ider-— ticd cu cea de le forme I (exceptie ricina vocala care tn~. sojegie prefixeie personale de 1s netndsplinit la formels: = 165 IZ, IIE gi IW, fn locui vocalei a epare vocala u). Dup& paradigma schemelor fiecarei forme, vom da dife- rite exemple care si ilustreze principalele raporturi.se- mantico-sintactice implicate intre forma respectivi! gi! for- ma de la care deriva. . Trabuie s& subliniem cM aceate exemple au doar o valoa- _re ilustrativé gi ch ele nu pot acoperi, nici pe departe, pogi}ia nuengelor, unsori extrem de subtile, care pot api- rea tn diferite cazuri. Iuerul este,de altfel, absolut fi- _rese dat fiind ci sistemu} formelor derivate nu implic& doar forme cuvintului ci constituie tn acelagi timp prin- »cipalul procedeu de:formare a cuvintelor, aflindu-se la granifa dintre morfologi¢ gi Lexical. Se formeaz prin prelingirea, tn spe}% prin geminarea celei de-a doua consoand radicald, caea ce duce lao forma intensivé, care, detorite oxprasivitStii- sale, este extrem de vi participia oe imperativ netndep1. Sndeplinit HEE: sey re Diets activ Rae” ies RS os fe 2a ab pasie Sensuri: oe Verbelo le forma a II-a exprima: (a) intensitatea actiunii, atunci cing verbul di forma I poate avea un complement direct:166 aK 2 Oe 8 sparge aS a sparge in buckti ete 7S a rupe pies © rupe mirunt, @ & . eftgie , ; nuanta de intensitate poate fi insofith gi de cea de ac- fiune repetaté (iterativa): / , ¥ | AL Ae : COS ao risturne GAS 0 résturns mai multe | ° va, Obisete, @ rlsfot { | “Z Aas . : os a ucide es @ ucide fn repetate rin- i duri, a masacra, a mi- { | colar i (b} un sens factitiv (sau cauzativ) care poate fi in- } sofit gi de o nuan$& iterativé = “p face sH..., a determi- pask...") cas és" degi mn a face si inst, a scoste 2 7\%5 a cobort (sens ~~/\%5 a face si cobcare, a co- OF OS 4 oan a reflexiv) ori (sens trensitiv) (eventual, bucat# cu é bucaté) z 4 4 - aE a gti ZJE 0-1 race’ (pe cineva) o& gtie, a-l invite; a (c) ectiunea de a face fntr-un anumit mod, de a confe- rio anumitt calitate sau de a considera ca avind un anu- mit caracter, cind verbul derivé dintr-un verb calitetiv sau de stare, sau dintr-un nume (verbele zise denomineti- a) v Go 2 , 4324 . -aes (yw tramusege ee a fi trams Kyu a fpfram- 4 4 OLS asrine ZS a ti mare xe ari as ; 44 . AE = (o> sinceritate (505 a fi sincer (55~ « considera a spone edevirul167 Re ice “Ge (S3e sinceritate 55a ti sincer (45.5 2 consider ; @ spune drept sincer, adevirul a creda (pe cineve) GK at > coroant - 73) a incorons oe - az i CAV un capitor - COSI a rindui tn . 72% capitole (0 a fe ta2 nee carte) i 6 AS strut - oS a etruta | hele BE lo industric - fe a industrie- aid lige (a) acfiuneg de @ rosti unele formuli uzuale; Bil phil pace vouk!” for- (3é) gh a salute “ mule de si cea mai larg raapingita ¥ e 4 ew? . f. J 4 28 SSSI satan este foarte 24% a rosti tor- mare 7" mule respece Observatii: (2) Fora a II-a este una din cele mai producti- ve in limba conteaporang, ducind 1a tmbogagires Yocabularului cu neologisme de larg’ circulatis. wee Nee “a industrializa” dew" industrializare" xkcd “induatrializat ° Z ¢ Unnationati- for cers* ete. (2) In afar’ de verbele care deriv& din anumite formli uzuele (4), toate verbele le forma a IT-a eer, de regulk, i un complement direct (abstracjie ficind de unele intrebuintiri apeciale}: 4hoe ayer Ce : a Ss 35% a crezut vorbele lui Int ot ASSo)! RBS o rupt hirtia (in buctyi) EON es ze tA ; inite eir}is Ch oleie a riefoit paginile c&ryii 4 ae | “hafiune" eins nationalize Sefer ncn me168 és ae Os gi-e infrumusetat scrisul (3) verbele care au 1a forma I o valgare di- rect tranzitivA, dobindesc la forma a II-a fac~ titivd (b) o valoare dublu tranzitiva (adick pot avea dou complemente directs); dee, (ceva) a-1 inetrea: (cu) Yr geht gds a tnokrcat migarul (cu) poverile (4) Din ultimele qremple de date aub (c), se Poate vedea ch lu verbe. tic cu numele de la care deriv nit, variind oe caz la caz. ite greu de deri~ 4 de exemplu: Be. core Ate a-gi ridica un cort, a se ine~ eo , , tala fn cort. 65nd coajt gabe cosa (5) Raportul de sens este unsori imprevisibil: Z “Fe a dennoda, a dexle; pe a Segcoapans a oF a rezolva’ se analiza (o eitu- atie; un compus 2g imic etc.) “SS a reveni la atac : 428 « repeta yo a distita, * a vafina. rom sues (jélb Ea se trage de la forma I prin prelungirea vocalei ce urmeazi dupi prima consoané redicald. oy participiu’ magdar, imperatiy neindepl. prepa Mp Nas AS pl Je (Ve arr Nees CEE Jed nasiv Sensuri: La forma @ III-a, yprbul implict efortul, striduinte,169. depuse la subiect pentru a realize sctul exprimat prin ré- dBcind. Dar la aceasti nuangi de efort se adaugi, deseori, gi cea de directionare a acjiunii spre un complement de o- bieet direct, aproape totdeauna exprimat. Deseori, este im- plicat& gi nogiunea de reciprocitate (explicitat’ ls forma a Vi-a. ve (a) Sensul de str&duing& dspuek pentru realizarea ac- faunii, la care se sdaugi deseori o nuant% de concvrengé, de rivalitate: “Le aye os a ucide Je @ lupva, a se rézboi (cu cineva) are Gia CA a intrece a se strSdui pentru @ in- trece (pe cineva), 8 ee intrece cu el. 42 4c EAC a tnving Sld ae gluta, ot fnvingi (pe ‘ ‘ ve ©: . (bo) Sensul de directionare a actiunii e&tre un individ ) exprimat la forma I prin mijiocul unei prepozitii este im- | plicit le forma e ITI-a, urmet de un complement direct: on . 2 i A oie @ stat lingi el = ache : : iva goris = 4S , # Terbe denominative ye Lie a amabilitate ess trata cu anabilitate | SES chittori AplZs a cttutori ot SBD cuitrorie SPLS a emstori ASG taps @SAS « tntrunta hss aub2u CRELS o aie : (a) unele verbe 1a sceast® form® ne lass ev grep fn cadrat& tntr-unul din eceste raporturi da sens:170 (pgs eiunge (2) BY o exage: ZS matra (Je) ZaTE « pedopsi (cf.a-i cere (cuiva) socotealk) 2 ase a lucra (ple @ avea de-a face cv, + a acl trata (3) Fovila @ Ive. us" Derivd de la forma I, prin ad&ugerea prefixului care cade la neindeplinit. participiu magder iy netndepl. tndepl. Pypee Diel eid hee w | Bee ens aids Zee 7.51 pasiv @)Neindeplinitul are prefixul de gonjugare in- Sogit de vocala u, cena ce {1 gistinge de nein deplinitul de la forma I ( EG 2 : la pasiv, ings, cele dout forme se confund’: lbs 41 > 2538 Gs)Imperativul are o spabild (qaté ) cu vocala a, ceea co e Tstings de val de la forma I ( BS, Ost )« | Sanur (a) La forma a IV-a verbele dobindesc, de reguls, un | aens -factitiv: At ! >> « intra ash a face s& intre wee . S$ 4 fi emis, A emite, a publica Y publicat bY ® | Sensul factitiv de la forma a II~a nu este, de regula, | identic ou cél dela forma a IV-a: 2 ae BE a gti “l&a invite (pe cineva ceva)aL “ac ( 24) gel a ingtiinte (ps cineva de ceva) (>) Forma 5 IV-a d& nagtere unei serii de verbe deno- minative cu diferite nuante de sens: BY proai ns =t ploaie a ploua Gor .. 2 wee dimineata C8 evans OL7 zed (Cy frumos i \ a face frumos, bine, (Bh) » @ face un bins (cniva) 4 a fi de dimineats, Gs ‘ < pare (n.f.) {a porni in mare == ) (pentru o neva) OG os pars pinzele “i (unui vas) 4 @ porni in Jere (c) Unele verbe au sensuri neagteptate: : “gs “Ee "eele dou armate s-au risboit” Ibs abi “studentii s-eu intf{lnit* O,construcyie preposifionals ou & este admistr nee , SURE Cys an a ids 25 "ne-am luat la tntrecere eu sohipa anului al treiiea”. Ideen de resiprocitate poate fi accentuats prin cone- tructii ca: ae BSS 5 Alay “ee bat unii pe aipii* one 2 heer 2 me chew 8, 6 25655 0 coartts unii en aiyii" (ed OPC este uneori “internd” privité ea um raport intre pirgile unui tot:176 (aes a ctaea” BSLLES CU vproata cage” (pics turd cu picdturd) DLE» 0 gine Bul Z24, GL Yd) unele verbe la forma a VI. xpria’ efortul fheut de subject aeupra siegi pentru “a ee preface": 42 . Zale we ot . ot ose “a fi bolnav’ OF5 a ee preface bolnav' Z Glé ta murit BEGGS “a race pe mortul” 249 \ z Forma avitea (\ueis), Este o formé reflexiv-pasivi derivat& de la forma I, prin prefixul -n- precedat de un /alif wagi cu vocala ir 3h; acest/alif- cade 1a nefndeplinit gi la participiu. participiu magder imper, neindepl. f{ndepl. ~ Z te 7: Chat Peel yal bE SE faab | esti SGt, “AZ ppsiv ofS daee Geil pa Sensuri: (a) De cele mai multe ori este vorba de reflexivul- pasi¥ wn "a tia" "a se thia” FS, 0 pares" | a 90 sparge” GIS, descoperi” Figs: a se descoperi* (b) Cind » vorba de verbe care implicd& un subiect uman, ele comportd sensul de a se liga..., 6 6@ supune las, 5 “5 pire 2s fue, 25G| "2 26 lye pus pe fust, GSE 0 ingore” SE "a se 1Ssa ingelet” (dy Sti 415 “a conduce” i&sa condus (de), supune (la)"177 N.B. Verbele 1a aceastt form, avind un’aens pasiv ac- centuat, nu epar decit foarte rar la diateza pasivl gi a- tunel you valosre de pasiv impersonal. Este © formH cu valoare de reflexiv-mediu, derivats de 1a forma T, prin infixerea unui -te-~ 2 sntre R gi Rp @i un “lif wapl inifiel cu vocala i, avind acelagitra~ tament ca cel descrie 1a forma a VII-a. se i, cle ee. fie Se oe” oes “eee activ Pesad & Z\eS53 est pasiv ae val infixului este supuet unor esimiluri tn urmitcarele oondifii: - (a) in vecingtates unui , yo sau (2 In ponitia R, ee enfatizeazi, trectnd tn bi . 5S “a rovi® favre se asimilee— sh total; grafia ns cele douk litere printr-una sin- gurt cu Baten * ee “aurea” £.VITI-a Heb, “a Jue cunogting" Zit DIL a noareptayi” f.vITI-a tay “a tndura nedrep- tatea" (c) efnd ridicina fncepe-cu un « , grafia noteaz’, de asemenca, cole douk litere identice, printr-un singur oc178 Cb Ineofit de Sadda Ch: x te “a urma" f.VIII. “ (ceva concret} (d) cu > sau 3 tn pozijia R,, infixul cs sufert o a+ eimilare totald, notat® gi in grefie: teh ZS ; > “a aminti® £.VIIL \"a-gi reaminti" Je, : (dar gi, s SL) Z (WES “a nena" £.VIIE (FSi pretinde” (e) ein prima radicals este sonord 5, infixul W> “a urma" (ceva abstract) ge sonorizeasd trecind in >: a5 "a tnghoout" — f.vttr 2555) "a ri anghesuit — + Sglonerat” (f) rBd&cinile ou hamza sau semivocala 9 fn pozitia “R, (nise “asimilate", v.p. 192), eufert o asimilare a . semivocalei cu infixul «2, notath grafic pring) : LLG 4ST +a tua" (w.coneret) SEEN vocgs tye" {e.ab- 4 . C135 va otnttri OBS te th eohitinrat” FityS “a fi clear” Sic&,| "a deveni cler, a r3 : Cc 5 degi: le iveald” Bate evident cé sc efapte de seimilare, gi particu- lerititile grafice care decurg din ele, trebuie avute in vedere atunci ofnd se stabilegte ridXcine cuvintului, in vederes ciuttrii lui tn dictionar. Sensuri: | {a) sensul predominant este cel de reflexiv-mediu, cu - j nuante deseori greu de exprimat: cul un.singur verb in lim- \ ba romank. . : { . {179 2ic3 \*a deachide (0 ( 4 expozitie (s 23) abstract), 2 inaugura é: \ "a iva" (0 carte) "a lus" - (46g) Soh ve ro0r (co 0 Cie sags mito te “a deschide" (o ug&) 8,coneret) Z ta (un fiu) se 2 “a ofgt: 28S dobindi" ( GBH (an pre) (a5 spar) erie) ° “25)648 ~9 emul, a2 he 7 (SDE emus" ties ESV (b).unele verbe au, ca‘cele de le forma-a pcm sens de reciprocitate: eft KES, "a Sintaxa similer& cu (GO) EF tas o 449 "a desptrti" 4 SSE a 1ega, a tan " AA ae a atinge” ezej , se180 Ags 8) Eorma_a X-3 Este forma reflexivé 8 formei a IV-a, dar deriv& de a- semenea din verbele calitative de la forma I. Ba ee carac- terizeazt& prin prefixul wel ; al eHrui Zalif wagl se supune aceluiagi tratament ca in cazul formelor VII gi vill. es riicipiy , seater Ampers beindep. ieee Bibi Meaty Jey Zeke GHEE! wcciv jeie 28 Zytes Bt {paitcsl peste Sensuri: (a) reflexivul-pasiv sl formei a IV-a: AEA wees 8 Gee ele intorma a e0 informa 2ie1 “ay 4 oA “a preda” (ceva «0 "8 se preda, a se ALN. tn?tntregine “a7, gupune” (2otalnen- intact$ GN oa eronce® GIES +n we scans" (b) refleximil-intern al forméi a TY 4 £4%| “ 9 pooate” sil S|, "a se otredul pen- Er SP ¢ ‘tra a scoate, 2 extrage" (c) @ cHuta sau a dori realizarea acjiunii sau dobin- @irea calit&tii exprimote de r&dtcing’: LAL rAige ne i nt “a ierta" ath “a cere iertare" GIE va ajuter (2) GEL, va core ajatorul” 46 3» ” aaa * iat” Cet ‘a expune CPS | “a trece in revista’ OB 4S “arept" Ask tl “8 dobindi dreptul oF one Dees, a werite*oe 161 (4) eind deriv’ de la verbe calitative de le forma I (v. p. 54), verbele de le forma a X-a au sensul de a con- eidera prezent& calitatea oxprimat& de verbul calitativ gi pot fi socotite drept denominative. (Gem "8 £4 trumos, bun", ol ere : Soul “e conside- Ge ra frumos, bun" 2 we "wun, frumoa" GS +a ey mare" . “a considera prea 0&5. | mare, prea greu, as {ntreeind maura ; . SyeeS @ oupraestine™ “26, « wee aft Zar d Cute | “a consizera oad, 4 4 Crago “arab (e) Sint net°denominative verbele la forma a X-e care exprimd ideea de “a-gi lua drept...", "a numi in funegie ee, a aubestima” gf “viir, ministru” 475251 “a-gi lua aropt 2 * vieir, ministro” vordere (fom) gt she Saf S| care, le origins, au svut sensul de “a i dvept guvernater” i “e-gi lua Grept atugi"(P 34) on aopinait abeley sensul SEneral te £3 fntrebuinta, a fo- O8iver Lay et Forme 9 If-e: Sye3 1 De le adjegtive do culori sau particularitu}i fizice cu scnone (|e (v.'p.78)se formeas%, prin geminarea celei de alIll~a consoand radicald, verbe calitative cu sene aventiv (care exprimi o trecere de la o stare la alta). Ele exprimi dobindirea culorii sau particuleritéyii fizice "Cda . sssjo7e Fase.182 Gee 34 *rogu" SAS 1 va oe tnrogit La aceast& form’ verbul se conjugS ca un verb urd (v. p,189-19). Fidnd vorba de verbe calitative, aceastd form& nu are pasiv; participiul ins&, are vocala a dupi Ry: ee Peace imperat. neindepl. indepl. Set) *leby 2h 2 Ze Bsa scocoyat” CoSS1| “a 80 cocoga ee “a fi etrimb" cal "a se strimba* 425 a5 “verde” es “a ee inversi" “invergit” % Biyab S| -inverzires" oeiby Bg inverzires ponilor (are loc) primSvare”i } 183 R&dScinile anomale Pink acum verbele studiate au avut, toate, ruddcini triconsonantice "normale", adict alcKtuite din trei con- eoane stabile fn tot cursul deriv&rii gi conjugurii. Exist’, ine, rédicini “anomale" in a c&ror componsny& intrti una sau-douk semivocale (in pozitiile Ry, Ry seu Ry) consoana hamza (in poaigiile Ry,, Ry sau R;), sau-avind do~ wh consvane identice in posigiile R, gi Ry sau chiar fnbi~ nind douk din aceste “enomalii". Aceste rédicini prezintaé in derivare gi conjugere anumite particuleritapi, care au, fne&, un caracter regulet gi conetant (aga inctt nu tre- buie sccotite “neregulate"). Aceste particularittti rezul~ t& din structura fongtick deosebité a acestor r&d&cini: lebilitatea semivocalelor gi relative instabilitete e ham~ gei, precum gi constringerea color dou consoane identice cind se afl fn dou% silabe succesive.’ Piecare tip din aceste radicini enomale va fi studiat separat. Tinind cont de nevoile practice, vom renunte la ordinea tradifionalS a studierii lor,,gi vom incepe cu raé- dBcinile zise "concave"; cu o Bemivocalé in pozitia Ry- oncave” (Se¥! Oe!) Verbele Astfel sint denumite verbele care eau, in rédicina lor, 9 somivocel’ in pozitia Reiley “a fi, @ axieta", { ce a se ridica" Ae ta curge”, {yaw “a merge", f ti “a aorai, {ek “a dobindi" ete. din care avepwuome, OCB 5 BU / EE s (LE/Phet spa Le aU eles / ae De fapt, exemplele ua mai sus Sateoke tipurile cu- rente ale acestor verbe “concave”. Dac’ le comparim cu ti- purile "normale" putem observa o analogie intre primele dou& gi tipul YL, urm&toarele dou gi tipul Be bpybse ultimele dou.gi tipul AS | 28s eas, Deosebires dintre aceate tipuri “normale” gi cele “con- cave" de mai sus apare evident&: o.vocald lungi, avind tim brul vocalei ceracteristice din tipul corespunzittar, a Luat Jocul silebei R, 2) wkawana eka +3 + na) kGna AV voayara’ Doa +3 + ra’ > vara Bhkk vnowime ime +5 + ma © > nim ¢* + La indeplinit: La neindeplinit: £ 2 io ‘- x yekwunu > yekunu ox syasyiru > yestru Sau r xyenwama > yenamu 26 1) Aceste analogii sint pur: forpale gi nu tro- buie injelese, in nici un caz, ca reconstituind forme vechi ain’ istoria Limbil. Ble reflectd, t “tugi, mecenismul sincronic de functionare e Limbii ag@ Cum $1 fnjeleg “vorbitorii" ai gi sint impli- cate in competenta lor, in sensul chomskien. In plus, ele nu sint lipsite de utilitat2 didactic&. 2) He-existind vocale ultralungi a + 8 —> &.185 lonjucarea vi zm" ve" La jepli oy 330 > - fy ates tipprire BB/ AK 5 Ble/Seot gi 20725 Fors. Sing. Duel Plural , ase Pe lt I 229 Se Z oo fe oy ky ve ae z . 5 2 Sp Use s 1 escupsed bse SD AW/ 2X a) tip &8/3S ropresints toote verdeie cu Re = w care prezint’ o alte.nent’ vocalicé simifard. 81 include majoritatea verbelor cu w. Z 2 . (2) Tipu. 314 /—breprezints toate verbele cu R, = y care prezintS o alternant’ vocolic& simifert. Bl include mejoritatea verbelor cu y. (5) ipa, 2E/ ZUG reprozinta toate vorbole cu R = w sau y care prezinta o alternanti vocali- e& similar’. El include un numir mai restrins de verde cu'w sau y. (4 Vocala lungi @ epare dupi'R, 1a persoana a IlI-a, in afark de persoana a III-a fem.pl., adici in pozitiile unde verbul “normal” are o'silab% des- chisd —R,W— (ketabe; katabat; ... ketabu, dar katabna}. Lucrul acesta se poate explice prin faptul e& grupul’ voealie ipotetic, eu 90- mivocala in pozitie intervocals > 7awi- sau ae trece wSayare > sBra; »nawima 5 nme Ta toate celelelte personne, aperg duns Ry © vocal acurt&: a sentra tipul | (5186 | pentru celelalte tipuri. Se poste spune c%, in | marea majoritate a cozurilor, timbrul aceatei | voeale coincide cu cel al somivocalei din rada- eins (ieee fac exceptie verbele cu u de | tipul ate ate. cui). La avoste persoane se an presupune cS grupul vocalic ipotetic, cu semivoceld fn pozitie in- tervocalich, -awa-, -aya-, - awi-, —ayi- trece mai intfi, tmtr-o vocalS lunga, dar eX, afiin~ du-se Intr-o silabK Inchis%, se scurteazt: xkgwenta > «kuritu > kuntu xsayartu 5 sirtu «newintu > > Aimtu (6) Se poste reguma situgtia de fapt (ftr& tecre~ tiz&ri ipotetice) astfel: a) verbele cu a le neindeplinit, au vocala u in silab& tmchisk (Pers.t oing. gi pl; pore-II m. gif. sings, dual gi pl.; pere.a iii-a, fom.pl.) unele, ed it 3 vocalai( &K/E Ana murit; ES kcooke verbe so comport $n derivare ca gi com Ry = M5 = MS b) toate verbele cu i la neindeplinit, au voca- la i fn silab& fnchis%; eceste verbe se compor- 48 fn derivare ca gi cum Ry = Xi ¢) toate yarbele cu @ la nefndeplinit, au vo- cola i fn silab& Suche’; unele dintre aceste verbe se comport in derivare ca gi cum Ry = W ZC Bey SS ( 26/ AS> AS-comn), altele, ea gi cum Rg =x ( av ae > 255 covsnairen) @) Sn toate cagurile in care R, s-ar afla, te- oretic, in sileba deschid& (pers-e III~a, cu _exceptie femininului plural), toats verbele, flr exceptic, au vocale &: OW; 31a5 215 WE indiferent do natura semiyocelei care, in deri~ vare, se manifest& fn pozitia Ry. 1) Ne putem pune intrebarea fireascé: de co grupul -awi- > -i, in timp ce acelagi grup din »nawima > 2 Accentul pe in primal caz, pe187 a, in cel de-al doilea ar putea fi o oxplicatie dar ce gtim, in fond, despre accentul in arabe veche? Inch 0 dat&, trebuie s% aublinien cit de ipotetice sint formele reconstituite! Yer QObservatii (1) La toate cele trei tipuri, vocals lung se p&streaz& in tot cursul conjugirii, cu ex~ ceptia perscanslor a II-a.gi a III-a fem.pl., sind ae scurteazi, aflindu-se fn silab& in- chis&: ae *takwunna 2 *takiinna > takunne oe > _— La tipul EG rvoeare & provine teoretic din -wu-: xyakwuny > yakGnu La tipul Jee vocala I provine teoretic din +yi. nyssyire > yasiru (4) La tipnl 2\63 vocela & provine teoretic 8 Oo din -wa-: yyanwanu > yan&mi188 seu din -ya- ye syonyalu > yendiu (KG Conjugarea_verbelor “concave” la neindeplinit conjunctiv Aceste verbe sufer’ exect aceleagi modific&ri, la de- "al dobindegte" sinonjele indicativului, pe care le suferd orice verb “nor- mal" atunci cfnd primeste desinentele conjunctivului. Le reapintim: (a) desinenta 4 scurt ~» a sourt: SK, tl att} BA ete. 4 (b) desinentele cu vocale lungi +n + 9/4 ( (Se-/8C. § sk +B oO a 2 Gg’ } piera n + a/i; cole cu G final: priming mS ap Zeit oreogratic 4 “Eek (ae: BE Shc, BH pert VAS Save, (e) Formele de pera.a II-a gia III-a PA rémin ce 4. pers neachimbate BB 55 6&2 BL ate. nt Desinentele apocopatului sint aceleayi ca pentru ver- bele “normale”. Desinenta @, ins’, care apare in locul desinentei u seurt de lu indicativ (gi a scurt de la con- Junctiv) duce la inchiderea silabei dup vocals lungl, ca~ Te, conform rogulei, se seuriger, 28 “st ate SD. ~ akin > Pakun 3 im > Zanam > Pasir gx?en189: Calelalte persoane sint identice cu cele ala neindepli- nitului conjunctiv (vezi b) gi c) de mai aus). Imperativul verbedor "concave" Se formeazt, ca gi pentru verbele "normale", de la in~ dicativul apocopat, prin suprimarea prefixului pronominal de la pers. a Il-a. Palif-ul protetic nu se mai adaugi in cazul verbelo: “concave”, cHei dup Ry urmeaz o vocali. % verbut Ott Duel, by pole “soninatsr — GALEN Zyl Astfel sint denumite acele verbe care au a dovia gi a a treia conscan% radical’ identice: $s (u) “a indica"; Se (u) "a numira"; 3% (u) “a intinde" etc. Ble se conjugi dup cum urmeazt: Verbur_ 6 "oe numara" Indeplinit Pers. Sing. - Dush Plurs2 2ere 352 I. >. 5 SE as ot eee m 356 : a 23k / eee uA < > E20 ne r. BS. Cy P3err f. e2ef oad. 33el/ as\ J 3355 /225 J S25] S35 24e ome)Pera. Sing. Duel Plural e302 25,4 A ae 04 * 5353/3525 o3 \Sa3 ol Lose nee - 42. Ztte TY 5388/35 , 3%, 3352) ft. Imperativ 2 Act ae a3 * 3321/42 teas \ \2aet,22 aC atae SVE osu 2. SI Ys ° Se poate observa c#, in conjugare, consoanele radicele doi gi trei (Rg gi Ry) aper la unele persoane geminate, ier le aitele desparyite de vocal. in ultimui caz (indepl.: pers.I, sing.gi pl.; pers.1I, m. gi f,, sing., dual gi pl., pers.III, f., pl. gi nein- deplinit ind.: pers.II gi III, f., pl.), Ry nu este urmat ore deo vocali, ier verbul urmeast parsdigaa nornols (2558 Dect, eae E55 EZeere. ca gi Cee ESAS, Sate.) Ry gi R, apar geminate atunci cind, in paredigma nor~ mali, Rg este urmat de o vocalé (i.e. cind desinenta pro- nominal& incepe cu o vocal&: tadepl.-pers.III, cu exceptia femininului pl.; neindepl. ind:; toate persoanele, cu ex- ceptia pers. II gi III, f.pl.) La indeplinit, vocals (ex. Sedda ¢ «fadada. La neindeplinit, vocale care ar trebui si urmeze dupi Ry, apare dup§ Ry. (ex. tabuddu, tatuddina ef. @ne> > 3 f.1V BGA “a wrezi” neindepl. Bb Bo {$)..In aceate verbe, semivocsla intra in contact cu sufixele pronomina- le gi desinentele modale, antrenind schimb&ri fonetice, dintre care unele similare eu cele deja studiate la verbe- le "concave". Tipuri_de_verbe: cele mai usuale tipuri sint: Verve ug jh 355 (anu) 155 Laks 96 “a cuceri' O55 /os8 (ai) ¢5/ 2%] CB5"e srunc: Verbe cu, ° Kas) cis (ira) Cop HIGGS. a uita" NeB. Exint& efteva verde de tipul de Re » deri vind dintr-o rkdicin& cu_g : esoH hh, A \stey , dar in conjugarea lor, ele se comporti ca verbele cugg de acelsi } 195. tip. Qbsorvatia ortografic: La verbelé cu_g, vocela lun- g& finalt § de le indeplinit persoana a III-a se noteazk cu |’ (elif), tn timp c6 1a cele cu CS, 0a ae noteazt . = “4 5 cs (Palit -maggiira): (4h < *gacuwa; CAS Coreneya, La formele derivate, inet, & lung final.se noteaz& tot- deauna our 5% , indiferent de natura semivocalei din r&c%- eink, Conjusares verbelor “defective” . ‘ipuriie \3t/ 3% 2 Men eh le indeplinit Peres Sing. Dual wer see bse “2h 25 Capt gs ol once a 6 “Yes exces | thy Observati. (1) Semivocala ( 5 auays)nourmet de-vocala, se men- ine cu valoare de ‘conavank cind?sst pace jat& de vocala a gi urmet& de..tin ee mine} cu, vocals eurta(@3sh, & Fee txt, BE SE, eee (2) Semivocala (¢ 66 pengings 3 cind este precedath de o vocaléese yi urmatt de vocala ‘@ iung(!35o (5) (6) (7) Pers, Fl 196 Semivocala ($ 8 mentine, de asemensa, cind geste precedath de vocala i gi urmati de a Ss, cA, E23) In togte aveste caguri, verbul “defectiv" are o schemi identic& cu cea a unui verb normal. ) Semivocala trece in vocala @ atunci cind eate precedat® de a gi urmath de un a finel (suri- xul. prenominsl al pers. a III-8, ma.: \4e <<» gezewa; #5 < 4 ramaya La persoana a III-e f.e. & lung care ar tre- bui at rezulte, se scurteazt, aflindu-se in sileba tnchied @ remayat Serenat 5 rauat negat # ganawet > #gazat > gazgt 4 eb Semivocala trece in vocala T atunci cind es- te precedat& de vocala i gi urmat& de pn sus fix pronominal de structure: CV ( hapsled Eat’y ok 4 he ag ae SreeSh-o8 (Key )oan - (phe) Cheesy Semivocala-precedat’ de Ry — dispare furk aro impreun cu vocala tn fata sufixului prénominal -G de la pers. a IiI-a, mpl. 24 - VAS C enasiya. Cind Ry este urmat de vocala a, aceasta predomin& asupra timbrului & de la sufixul pronominal, care se difton~ : . Beant: avenyi > renal > A eezawi > # gaze > gangy I348 liful ortografic final-se pietreazt ca gan grafic distinctiv) Less maw é Lee Formele de. pers. a III-a f. dual 48, 135 sfnt forme analogice, formate dup f.s. (clic grupul A-sya- gi #-awe- > -8-) lor "def a eplinit indicatis Sing. Duel Plural sf ok AS oS ene ol sh Coely cis 2nent itnapntcii ieee mam 197. | Sings Dual Plural | 7 BBS ake gets | StF SOU are peed ype Qt | aie Masi sects ean eee bcp capefte FOS NERS Saath $223 | ea Gee Gra? G88 - oe a OK 207 cont J BES 5056 8h Bes Bite Sey SG Ir 2 sate : ~ Wad orelK AL fuer tere \ £F oth 4 BF yk OF Crea? Feceg QObservatii: (1) Semivocala (sau (g¢) se mentine la toate Persoanele dualului, fiine precedatt de o vocal& scurt& gi urmat& de & (cf.0bs.(2) de us Bey la sndoph. 0375 pyar yd ete., precun gi la persodnele a If-a f.pl., 1a tipul ¢y “3 » cfind este precedat’ de vocala @ gi urmat& de un sufix pronominal eu vocala be ote scurté (cf.Obs.(1) de la indepl.) (2Ci5. La aceste persoane, tipurile | “8/5427 gi 43 /ce ¥ outers doar o ugoard indepartare de le schema normalé prin contragerea difton- gului in vocal’ lungi:tuw > o girly >i. Astfel «tagzuwna > tagzina GsyeS etc., iar «termiyna > taraine Gea) . Ritmul verby- lui, ine’, fu aufer& nici o modiricare: ——v in ambele cazuri. La celelalte persoane, verbul defectiv se in- depirteaz sensibil dé ls achema normals. (2) Semivocale trece fn vocal’ lung’, cu pierde- rea unei silabe, cind, ‘teoretic, ar fi tre- buit 8& se afle intre dowd vocale ecurte: 5 . “A 235 s-um 2 4s > Zerava >- 3: ob l, 355 « 3g 7s hE 3 BH CER ote. sab 2S etc. (grupul -iya care se menfi- ne - cf.0bs.(3) de la Endeptt= mu apere le(3 (4) 198 indicativ). Semivocala dispare firth urmi in contact cu sufixele pronominale cu vocal lungk de la pers.a II-a gi a Til-a mpl. gi de le pers, 9 II-a f.sing.: # tagzuwina > tagzina # tagzuwine > tafziina ete. Acelagi lueru cu #tarmiyiing& > tarming etc. 4 ° Ls tipul ¢3¢4/¢s60% inst, datorith fuptu- lui c& vocala final’ este de timbrul a ea se pSstreez& (cf.0bs.6 de la indepl.), iar vo- cala lung din sufixele pronominale, cu care intr& fn contact, se diftongeazh. Astfel: #tansayina > tonsayne AGS gi, 1e fol avon Q$rSgi 7, 5285. La aceste verbe-pa lingS coincidente general’ in limb& dintre formelo nefndeplinitului de la pers. a II-a m.8. gi a II-a dual, cu res- pectiv pers.a IlI~a f.s. gi a IlI~a f.dual -. se adsugh unele coincidente suplimentare: - la tipul \b [shia p]. fntre formele de masc. gi de fem., atit la pers.a II-a, cit gi le pers. a itt-e ( Gs2hS 9 tt-a apl.gi f. Pls, oi Qo* Ai III mpl. gi f.pl.) = la tipurile CA fee iei Goi pifentre formele de mere ete a FES Il f.8. gi fepl., CyechS 11-£.0. gi f.pl.)a Le le] (4) 199 Pera. Sing. Dual Lural peices OX Vertical LAKE Necks rq : be floes LI teres \ SSG ABS] AS leas leads OS Gece Observatii. Lidio. ee ) tipurite VAG CAT cH primegte desinenta de conjunctiv a, 1a perscanele care o primese in mod nornal gi somivoce~ le joack rolut de coneoans radicals tn gcupurile -uwa gi ~iya. Ritaul cuvintuloi este normal, in conformitate cu schema de la verbul “stindtoe”. Le tipul Gudssifnu apare desinente de conjunctiv a; grupul *-aya > 8. ) ) Formele eu sufixe pronominale lungi la indicativ pierd, in mod normai, elementul final ~na sau “ni, in timp ce fornele de le f.pl. ramin Invariabile. La conjunctiv diepar coincidenjele mentio~ nate la indicativ (Obs.(4)), ca urmare a faptului c& ung dinire cele’ doud forme si- milare rémine invariabil& (cele de le fom. difick inal ~na. pl.), in timp ce cealalté igi forma prin ciderea elementului is enh Le, S Sah Gta o DAE gh GAG] WGA Me lec Nat as Letts pte ur : atl All keeS let] 4 25S hosel Sees Np, AS oo gah] WEH Nestea IH ak resObservatii (1) Desinenja @ de apocopat determin’ scur- tarea vocale: lungi la persoaneie care razz >akeu 424 Wei CE Cf‘ te tel pentra pSt gi Gol: (2) Formele cu sufixe pronominale lungi, pierd desinenga -na sau -ni, fiind -identi¢e cu cele de la conjunctiv (Obs.(3) de la con~ junctiv). cunoae acaast% desinent: (3) Formele de f.pl. sint invariabile, fiind identice cu cele de la indicativ gi de le conjunctiv. oni 3: ngs: a (1) 7Aliful protetic epare in canformitete GT regulile generale (v.p.62). (2) Toate formele deriva de la neindeplinit apocopat, dup suprimarea prefixalui gi anexarea Jalifului protetic. Conjugarea verbellor cu duble anomalie Unele verbé deriv’ din réd&cini cu dublsa anomal ‘6: (a) © semivocals in pozijia Ry gi alta in pozijia FP, (BphchgS) on. B5/ “ase tine de cuvint™; (b) 0 semivocelé tn pozizia Ry gi alta tn pozigia Ry, e 35k Ahex. Mes shiva sapaturi", Primele cumuleaz’ particuleritatile de conjugere in- Aaccent 201 finite la verbele “asimilate" gi la cele "defective", wl- timele numai cele ale verbelor “defective”, clci semivocs~ la in pozifia R, joack rolul uned consoane, fiind stabils. 4a i Conjugarea verbului 29/ GM 20%, 4 < 4 Indephinit: Css nee < a5 - bbs - “Co. stare Fase. 1Oclusive glotal4 hamzs este o consoani, in general, stabild {in araba literark. Totugi unele verbe avind o hamz& in r&dMein& prezint& unele particulerit&$i in conju gare, pe lingX faptul c& elegerea "suportului grafic" po- trivit este principale problem pe care o ridict ortogra~ fia arabs. Verbe cu hamzs in, pozitia R Trei yerbe, extrem de wet intri, rn aceasté catego- rie: eye J "a lua", st Ura minea” gi GM 38\foo poruns Particularitatea acestor verbe aoe la pers.I sing. ae al xily Ja) "? a: 04h i> >>l 3 pit >& alt > AT In afar& de avense transformare fonetic&, generale pentru toate verbele cu hamza in R,, cele trei.verbe uzu- ale amintite mai eu forue particulere la imperetiv, cfnd pierd hamea ee 42 ” o». i 3 22% 35m 35 Be GRE CJS nantes Oe MS 138 Els FS vmware Wr 3d 5 Verbele cu hamza tn pozigie R, sau R, nu prezint& de~ eft erate, ortografice (v. Pe23— 28) SE/ ab esre saeserar, 1/ Ugo otets203 Exe: EEA Cosi gales mn ete, 13-8 &3 (pas.) IZ3 etc. Derivatele nominsle din ridSeinile cu hamze solicité gi ele o atentie special’ 1a rogulile ortografice: 5 oy oe 4 l = (eeu Le tk) Lore on ee aohs sat Gonivearen yerbului ¢ SS/ Ba a me “ Verbul, ests “a vedea" are 1a indeplinit o conjugare eumilard cu % a verbelor defective cu tipul pm a , . ais - Bis ols - wis ails; ye ws - 88345 - e's - als - 615 A La netndeplinit, ‘nai, acest verb pierde homza gi se conjugi dupé tipul 72445 (v.p.196-200); BEES Bae Se La imperstiv avew: 2x s < s s ZZ as - 83 ean (Forma monosilabic& a facut ca imperativul ecestui verbd s& fie rareori intreluingat, fiind de cole mai multo . 2 ori inlocuit cu imperativul de le (u) 4125 “a privi": ME lnc.204 Nugeralul (23% Ai) Numeralele cardinale: Unu gi doi Masculin 1. 2 2 Sint intrebuintate ca adjective gi urmeazt sintexa ad~ jectivului; ele apar dupi numele determinat gi se acord& eu 61 in gens caz gi stare de determinare. ols N25 oun singe on “sath l2suat o- “a “ 7 7 4563 %\s21 no einguré foneie” | ol gules SEY AB, Latiezy lez bleh EEN ‘ay Aceate numerele nu eint tntrebuintate decit ca o marck de emfazi a numtrului, categoriile de singular gi de dual fiind suficiente pentru a precise numérul. % Sel5 cunoagte @ varianté 3oF cen, oth} care ere 2 intrebuingSri speciale: (@) ca antecedent de anexiune urmat de un plural (sau dual): determinat: S Was . i ro J > 3) - 3S) junul dintre oanenii cay! 35 33-1 “unui aintre cei doi a oameni" Sneed > Gels “tntr-una din zilele..." Gab GN IKI c5 32) “una dintre studentele" (b) ca pronume nedefinit pentru persoane ("“cineva")205 a4 4g \ZS1 41 23) vn-om veieut pe nimeni” 124 31 "nimeni" (v. p.133) Pr< AO0MA to ON Se De la 3 la lo, numeralele care se acordK cu masculinul eint insotite ae » in timp ce cele care se acorai cu femininul nu au sufixul reapectiv. Acest “acord invers” este denumit gi "acord poler". Acordul se face dup genul numelui ginguler al obiectului numirat, care urmeazt le plural, dup numeral, formind cu el un grup nominal dé anexiune Henk 2S BSS oleae’ Bis Hist ASW aligeoldlb ays “trei cirti frumoase" “tre studenta eir- . Boa : “Gg, Saincicese™ (sing. Sle y-2| & 2% (sing $t-) ec 2 83k eet Ace Gh talgio tat "cinci ani" “cinei ani" Cind se numtrk in ind parte dintr-o eatogo- iii fx rie desemnat& printr-un nume colectiv, acesta este intro .dus de preporitia partétivs Ott grupul nominal este determinat: ay aN BRAS “4 se Ge “ats oh Gs SE “tred otimile" “observatie: Si. numeralele de 1a 3 la lo pot ueme obiectul numirat cu functie de adjective, scordul polar sate prezent gi in astfel de constrac: Abs = 442-3 Sintaxe obiectului numirat dupi aceste numerals este similar cu cea de dup numeralele de la 11 la 19: Pal tae tvs QSba 5 2 | less Qsyne ts Ee, Aone Sy mnt i "20 de studenti" “in 40 de zile" “Se de pagini® Bw ost bx gtg As cal ZEN 2 SUI Seong. costes “cei 20 de studenti" “in cele 40 de zile” "cele 90 de : pagini” Numeralele co: jo din zeci gi-unit¥ti a. SN sists Sy Ses sae yeols 2 SS “Aes 5 sy NEE 49 g 40 23. et assie5 *éyis ESAS OME 24. SS rs eat Aste Ashes pol ete. In aceste numerale compuse cifra de unitd{i apare ca209 prim termen, urmat&, fn raport de coordonare stabilit de conjunctia $ , de cifva zecilor, iar fiecare din cei doi vermeni este declinabil dupt regulile deja arktate (1a p.37 gi respectiv la p.83). Obiectul numrat urmeaz& dup cifra zecilor, gi ca a- tare urmeazd sintexa gorate de aceasta (v. BNE G hey Aes sie Rnb2 5aVsLare aig “au venit 24 de studenti" 4 "am citit 39 de pagini” Tene. 42 . : se . BpGslis Re A SEN Vile Gat Beer “i-am luat 86 de piagtri" ,"l-am cumpirat cu 97 de dineri" Forma articulatk a acestor numerale cere’- cum este de regul& pentru termenii tn raport.de coordonare - ca ar- ticolul 3 ak fie alipit la fiescare din cei doi termsni: Bsa GSEn ZS SEN oan SIMI AVE Gp ss elase “cei 33 de piagtri” Be - Moyes tN 4 oon Sayles "fin cei 25 de minute” Suita mia gi multiplele lor: Og 7 aw? Ex oan “Ble pronungat tot mitatua), pl. OE e0e : OM a. BOT om ABZ) Obiectul numtirat dup& loo gi logo apare 1a singular, in ctarea de anexiune 1a ‘cazul indirect: ALA he ede Ait = “o Sutd de lire’ “o mié'de studenti" “o suth de minute”aii: ‘e secunde* Pentru multiplele sutei avem: 200 obs (declinarea de dugl) C-- 300 3 ab, Ay (22.235) SH ote. too B22 eS (senzgt) as Pentru multiplele miei avem - 2000 . cy las (declinarea de dual) $s, 3000 gutdss, 4000 STAs 4h ete. Maltipleae, sutei gi ale miei (in afark de 200 gi 2000 care eint duale), se expriat tn report de anexiune dup nu- meralul unithtii respective; miile apar la plural, le ca~ zul indirect, dar sutele, contrar agteptirilor, apar la singular, tot le cazul indirect. Obiectul numMrat dups ml- tiplele sutei gi miei apare fn stare de anexiune, la cazul indirect fea in cazul suted cS nig): - BEANE lec le fig "300 de pagini® "4000 a9 ani" “fn dou mii de. ani" ni He ave "in decurs a doud mii de ani” Milionul, miliardul multiplele lor: 1 000 000 fy abs (me (pls dys) Voie 1 000 000 000 (S3te) 3s (a. rina és 51 te) Yorn dceste doud wumerale sfat neologiane care s-au inca- drat in tiperul eintactie lui EW\ cen singura deosebireau ch sn timp co ciifeate un feminin, cele doull neologiene au fost simtite ca masculine). Astfel: obgdg dou milioane obs dou miliarde Ene IVE trei milioane dt Ceres miliarde AEE: esas 4.000.000 @ enflete. Agange hyd hess eines miliarde de lire CEN Gattis Sé lo milicane lei Nott: Constructie de mai sue, cu obieetul numirat in- troduae de preporitia Che, este mai des intfInith pentra aultiplele Ini cy 314 9i _sthe ce le 2 1e 9 milicane/mi- vane era ios an wee aid LCs SAE SG inh In stilul ore] 98 fnttinese fonrte das = sub inrluenga idiomului vorbit - constructiile cu opltes jtaeien ein- gular: dene Om ov citit weagde dacs pemea milyén gins kyo Vern citit Mp5 Nets ante milyar andr Numerele complexe se citese tn ordinea descrescind& a alrimii lor (cea crescind’ este, ins’; mai des intSInité in araba clesic), iar obiectud numrat apare in forma ce~ rut de numeral care 11 preced& imediet: Sesr 10 35 Gols OUS s 3h By lett wes Avo MERE GH GIS s HB SE (primal he apare la cazul indirect f&rh tanwin, fiind complementul ae anexiune lui Nee gi antecedentul de ane- xiune Lui alt; al doilea abvers tanwin, nefiind urmat7 212 de vroun complement de anexiune). - 4 ( Bias este 1a cazul direct, f8r& tenvin, fiind un com plement ee de timp in stare de anexiune cu nu- meralul ail. Acesta este, firegte, la cazul indirect, ca gi celelalte numerale in raport de coordonare eu el.) Cind sintagma este determinat’ cu articolul af » acea= te nu ee alipegte numai primului numeral, ci gi fiectruta @in numeralele in raport de cocrdonere cu acesta; adicl gi tuturor celor introduse de conjuncyia Sy Dc otheak, gety Ste Ged dou mii gout sute Be ely OU cinzeci de soldagi = ¢ Numerelul_ ordinal Fen. me Prigul a t Cognent 7 A ae os Be S al Ii-lea ae (gb se “Geclin&’ cals crane al IiT-lea % b) 4 La al Iv-lea * # Aa |5 : 4 4, Ve al V-lea AtlS base el VI-lea —e (deriv& de la r&d&cina (Qs cage, prin esimi~ al ViI-lea AS\i, lered aw Be e6 ‘ al VIII-lea “8 q Sey al Tx-les pes. al X-lea s-3lé213 In efarti de “primul", celelalte ordinale pink la zece au echemt Zeb con, ed tee al XI-lea JA2619\ hed a5 SS 3th i vad reat al XII-lea Zt 0B ¢ ZEN fem. Este, 4 ae cant biliterd ete. pink la al XIX-lea. 4 >=) Ordinalele de le 11 la 19 stint indeclinabile (pistrea- 2% desinente -a la ambii termeni). Fiind compuse, articé= lul Yal- apaére alipit doar le primul termen. al XX-lea, a Ki-sa } 4 LSI al XXX-lea, a WXK-ea 4 6s etc. pint la al xo-108/8 2 xenon 28, al eutiles tai. gi al miilea cf jA071 Ordinalele zecilor tntregi (xX-lea, .X-lea etc.) nu cunose opozitia de gen, Ele se declini ca pluralele mascu~ line externe (-ine/-Ina) . In or@inalele compuse din zeci gi unitdti, cele dout elemente aper coordonate cu. , ier ecordul, an gen se fa~ ce numai pentru unit&sir @l dovlizeci gi unulea (39 Essie NS pool @ doudzeci gi uneia Aprils asokedt al treizeci gi treilea he VEN S36 a treizeci gi treia 4p Masls 2st Ordinaiele se folosesc oa adjéctive, gi urmeusl einte- xu atributelor adjectival tna treia zi edt eld la ora patru Be, GN weissla pagina ‘a gaptea in a cincea lunt ¥ 4 in @ douSeprezece luna - ste cB ag Uneori ordinalele ce la 1 la lo mai pot fi folosite fn stare de shexiune, urmate de un substentiv neurticulat eau de pronume afix: 4524 cel dintfi dintre ei SAS \ z heal L ano patra zi on AS A re al treilea barbat ees wr iv 421 a gaptea student Pls 4e es - Numeralele adverbiale de la 1 le lo se exprim prin numeralole ordinale nearticulate la cazul direct: ogi fn primal rind; we tn al Goilea rind; te ia ot treilea rénd ete, Waleen 9 al zecelea rind. ~ In afar’ de 1/2 chy (pr. Sst ), nuneralele fracjionare de la 1/5 1a 1/10 au schena a= (mai ea Ags) gi formeaz& pluralil lor dup’ schema Yes 3 Ele se folosesc in anexiune cu numele care le urmeaza: Be. 403 02. V2. Cotas Ve o jumitate de pieatra cpseGeay ay ~ ws BAS Vx 0 treine de caes (20-de minute), , \ 6 ale Ge Shae 3, V4 33% sfertul de pfine rghie | us GES: 4/5 dintre studens ila yl | ‘i ve, OS Yan Ba Ky as BS i" c. a215. G2 Gay net tees v9 SYA ino Fuh Y, 1/10 jltsl ARIA, - Frectiunile cu un denominator mai mare de zece se exprim& prin perifrazt: 3/25 (S54) Gere3 Rood NESE ho "trei pirti din 25 de p&rgi" ag ye ~ Procentajele se oxprimi cu formie AEM/3 (sou . hae, HESb) se AEN SOI KEL ° Zs 75% din muneitori: jlia Gt 4~VO 2 - Prectionils recinale se citese aeefeliy 5,2 (gs! ye 3) BBiryls4ad o, 10,25 teced sis pheae ( sr inte ange a ee Cane ~5 SVE ytto 0,315 g-a-m.d.217 SUMAR Introducere. Limba erab& (3). Fonetica (7). Alfebetul arab (13). Cifrele (30). Articolul (32). Propozitis nominal& (34). Declinarea (36). Dipto- te (38). Keportul de anexiune (41). Pronumele personale izolate (45). Conjugares verbului (47). Nefindeplinitul (51): indicativ (52), conjunctiv (56), apocopat (58). Particule care cer spocopatul (59). Imperativul (62). Pronumele personsle afixe (65). Genul numelor (73). Substentive cu gen fluctuant (75). Genul numelor co- lective (77), al numelor-adjective derivate (77). Nu- Bru] gi cezul le nume (78). Declinares cuvintelor of gi zi in atere de anexiune (82). Plurele externe (82) masculine (83) gi feminine (64). Pluralul intern (87) Pluralul intern cvadrieilabic (89). Plurele interne cu achemS nesigur& (92). Acordul (96), Acordul atributului adjectivel (97), al numelui predicativ cu eubiectul s%u (98), al verbului eu subiectul eu (loo), al pronumelor (102). Exprimarea apertenentei prin conetructii prepozitionale (109). De~ monetretivul (113). Sintaxe demonstrativului (114)..In- terogatie (120): totel& (120), eine-ce (122), est + complement de anexiune (124), particule adverbiale (124). Negatia (128): verbslK (228), in propozitia nominels (129), int&rit& (133), Im coordonare (133). adjectivul de reletie (136). Numele de calitate (137). Anexiunea de calificare (139). Bletivul (141). Rederes comparativulut (143); rederes evpertativeln’ (145)218 “ Verbul 15 ca exponent temporal (148). Perticipiul activ (152). Perticipiul pasiv (154). Disteze pesivs (157). Intrebuintarea verbului la dietezs pasivé (160). Forme derivave ale verbului (163) ~ formele intensive: @ II-a (165), @ III-e (168), o IV-a (170); formele re- flexive: a V-a (173), 8 VI-a (174), @ VII-s (176), a VIII-a (177), a X-a (160); forma a IX-s (181), R&d&cini enomale (183). Verbe 'toncave” (183). Verbe “geminate” (189), Verbe "aeimilate” (192)..Verbe "defective" (194) Conjugeree verbelor cu dubl& snomalie (200), Verbe cu hamza (202). Numeralul (204). Numeralul cardinal (204). Numerale compuse (208). Numeralul ordinal (212). & > > =