41,GENERALITAT! DESPRE GPS: 1.1 Ce este gps-ul si ce face el Sistemul global de navigatie prin sateliti GNSS (Global Navigation Satellite System) foloseste tehnica de pozitionare a obiectelor statice sau in migcare, in orice moment, oriunde s-ar gasi pe suprafata Pamntului, in ap sau in aer. El furnizeaza utilizatorilor informatii actuale tn timp real, ca solutii precise pentru navigarea in siguranta. Un sistem global de pozitionare GPS (Global Positioning System) este un subsistem GNSS prin sateliti, utiizat doar pentru a furniza informatiile necesare determinarii pozitiei unor puncte pe suprafata terestra. In sectorul topo-geodezic aplicarea tehnologiei GPS are drept rezultat determinarea coordonatelor unor antene receptoare instalate de regula in puncte ale unel refele geodezice. Primele realizdri sunt din domeniul radionavigatiei marine (1920), odaté cu aparitia sistemului LORAN (LOng Range Aid to Navigation), acesta find primul sistem care foloseste pentru pozitionare diferenta de faz dintre dou unde radio receptionate simultan. In anii ‘60 au devenit operationale sistemele TRANZIT in SUA si TSIKADA in URSS, care au folosit 6 sateliti cu orbite polare de joasd altitudine (1100 km) si receptori la sol capabili s& sesizeze schimbarea frecventei emise de satelit la apropiere sau indepartare (efectul Doppler). Cunoscand cu precizie orbita satelitului si pozitia acestuia pe orbita, rezulta pozitia receptorului cu o precizie de # 0,2-0,3m Ca sisteme de tip GNSS in lucrdirile topo-geodezice din Europa si implicit de la noi, se folosesc urmatoarele tehnologii de pozitionare globala:NAVSTAR-GPS (NAVigation System with Timing And Ranging - Global Positioning System respectiv Sistem de navigatie pentru urmérire si distributie — sistem de pozitionare globala), dezvoltat in SUA si cunoscut ca GPS, functional pentru folosinta civilé partial din yv 1992 si complet din 1995; > GLONASS (GLObal NAvigation Satellite System) ca sistem global satelitar de navigatie, realizat de Federatia Rus&, operational din 1986; > GALILEO EGNOS (European Geostationary Navigation Overlay Service) ca Incercare europeana, in curs de implementare, cu etapa intermediari 2005 — 2008 si final in 2008, sistemul fiind interoperational cu primele dou In final retinem c& sistemele de pozitionare sunt independente si au in structura lor aceleasi parti componente. Ele se pot folosi ins si combinat, apeland la receptori specializati, capabili s4 urmareasca atat satelitii GPS, cat gi GLONASS, realizand astfe! un spor pentru precizia determinarilor. Denumirea corecté. a sistemelor de pozitionare global folosite in geodezie ar fi GPS - NAV ~ STAR, GPS GLONASS respectiv GPS ~ GALILEO. Din ratiuni practice si pentru c& este primul aparut si folosit la noi, sistemul GPS NAVSTAR a fost si va fi nominalizat in continuare simplu, ca sistemul sau tehnologia GPS. 1.2 Privire de ansamblu a sistemului GPS. intreaga configuratie GPS este cuprinsd comprimat in 3 segmente distincte: Segmentul spatial - Sateliti ce orbiteazd Segmentul de contro! — Statii pozitionate la ecuator pentru a controla satelitii ‘Segmentu! utilizator ~care recepteaza si utilizeaz segmentul GPS Segmentul spatial este proiectat astfel incat si cuprinda 24 de sateliti care orbiteaza in jurul Pamantului la aproximativ 20.200Km la fiecare 12 ore. Inmomentu! actual existé 26 de sateliti operationali care orbiteazd tn jurul Paméntului. Fig 1.16 Segmentul spatial Segmentul spatial este astfe! proiectat incat necesita cel putin 4 sateliti care s& fie receptionati la un unghi inchis de 15 grade in orice punct de pe pamant gi la orice ora. Pentru majoritatea aplicatillor, asadar, este nevoie de receptionarea a cel putin 4 satelifi. Experienta a aratat cA de obicei se receptioneaza cel putin 5 satelitj (de cele mai multe ori), si foarte des se intampla ca numarul lor sa creasca la 12. Fiecare satelit GPS are la bord mai multe dispozitive atomice foarte exacte. Acestea emit pe o frecvent& standard de 10.23 MHz. Aceasta este folosité pentru a emite semnalele care sunt difuzate de c&tre satelit Satelitii emit in mod constant pe dou unde de frecventa. Acestea se afla ‘in banda L (folosita pentru radio) si care se indreapté spre pamant cu viteza luminii, Aceste unde provin dint-o frecvent& standard, generaté de cAtre un dispozitiv atomic foarte precis. * frecventa/unda L1 este difuzat pe 1575.42 MHz (10.23x154) + freoventa/unda L2 este difuzaté pe 1227.60 MHz (10.23x120) Frecventa 11 contine dou coduri modulate, Codul C/A (codul Coarse/acquisition-Date /cunostinte brute) este modulat pe 1.023MH7 si codul P (codul de precizie) care este modulat pe 10.23MHZ. Frecventa L2 confine doar un singur cod (modulat). Codul P-12 este modulat pe 10,.23MHz.Receptorii GPS folosesc coduri diferite pentru a putea face difereta intre sateliti. Codurile pot fi folosite gi ca baz& pentru efectuarea de masurdtori pseudorange si in concluzie pentru a putea calcula o pozitie. ee atseiios| eat ie ‘an sptin | a Fig.1.17 Freeventele GPS Segmentul de control consta dintr-o statie de control principala, 5 statii monitor si 4 antene de sol plasate in 5 locuri aflate la ecuator.Segmentul de control depisteazéVlocalizeaza satelitii GPS si actualizeaza pozitia lor de orbitare si le calibreaza gi le sincronizeaza cesurile. alta functie importanta este aceea de a determina orbita fiecdrui satelit side a-i prevedea directia pentru urmatoarele 24 de ore. Aceasta informatie este introdusa si transmisa fiecéirui satelit si este difuzat& subsecvential de la acesta. Acest lucru permite receptorului s4 cunoasca unde ar trebui s& se afle fiecare satelit. Semnalele satelitlor sunt citite la Ascension, Diego, Garcia si Kwajalein. Apoi masuratorile sunt transmise la statia principal de control in Colorado Springs unde sunt procesate in vederea depistarii eventualelor erori ale fiecrui satelit. Apoi informatia este retransmisa celor 4 statii de monitorizare echipate cu antene si reincarcate (retansmise sateltilor).Fig.1.18 Segmentul de control Segmentul utilizator se refer la orice detindtor de receptoare GPS pentru a recepta/capta semnalul in vederea determinarii pozitiei sau/si timpul. Aplicatille tipice in cadrul acestui segment sunt: deplasérile pe sol (pentru cAl&tori, excursionisti), locatia vehiculelor, topografie, navigatie pe ape si aeriand, controlul maginilor, etc. Fig.1.19 Segmentul utiizator4.3 Cum se determina pozitia unui punct Existé mai multe metode pentru a putea obtine o pozitie folosind GPS-ul. Metoda aleasd depinde de exactitatea necesitati de utilizator si de tipul de in trei clase receptor GPS disponibil. Pe scurt, tehnica aceasta poate fi impart a pozitionare spatiala, PDOP (Positional Dilution Of Precision}; > pozitionare tn plan orizontal, HDOP (Horizontal Dilution Of Precision), adica a determindiiilatitudinit gi longitudinit punctulut > pozitionare fn plan vertical, VDOP (Vertical Dilution Of Precision) adicé a determinarii altitudinii punctului > determinarea timpului, TOP (Time Dilution Of Precision), 25Cel mai folosit indicator este PDOP, calculat ca o functie inversa de volumul piramidei care are varful in receptor si baza formata de satefifi: cu ct sunt mai multi ‘sateliti apropiati de orizont, PDOP este mai bun, volumul piramidei find mai mare Garantarea unei precizii ridicate spatiale se poate realiza daca receptoarele sunt setate cu 0 valoare minima (pragul PDOP), caz tn care nu se iau in considerare configuratile situate peste o anumita limita, considerata 6 sau, mai recent 4, functie de receptor. Un prag similar se poate introduce si pentru HDOP (valori acceptate Intre 5-8 pentru lucrari curente sau sub 4 pentru lucrari de precizie). Ca regula generala, precizia poate fi imbunatatita prin urmarirea unui numér de sateliti cat mal mare fata de patru, ajungand practic pana la 12. in concluzie pozitionarea in sistem GPS este afectata de erori sistematice si accidentale cu efecte semnificative (tab.1.1). Folosind metode s/ procedee bazate pe modul de pozitionare relativa, aceste erori sunt substantial diminuate, asigurand precizii centimetrice si chiar milimetrice, acoperitoare pentru retelele geodezice de orice ordin, Erori in determinarile GPS Tab 14 A Erori sistematice Valoarea erort Erofide ceas ale - 7 + - — satelitului (cu parametrii asociati) 5-10m - — receptorului 10-100m Erori de orbité date de: F Fe ~ — efemeride broadcast” 20-40m - _ efemeride ,precise” 3-5m Eror de retrace | = ionosterie& 20-50m | = troposterica 2-10m B. Erori accidentale (leoretice) = codul CIA=#1% 300 m= + 3m ~~ | Valorie sunt deduse ca reprezentind = codul P-#+1% 30m = 203m 41% din A, conform iteraiuri de ~ trecvenja Li sile-#%0,2m=+0.002m | speciattate 263. TIPURIDE ECHIPAMENTE GPS 3.1 Sisteme de simpla frecventa 3.1.1 Sistemul SR 20 3.1.1.1 Caracteristici ale sistemului SR20 1 Masuratori de calitate Cu un motor GPS puternic, cu 12 canale, SR20 ofera precizie centimetrica pentru masuratori topografice statice si cinematice. Caracteristicile de trasare, precum optiunile MaxAccuracy, MaxTrak si HyperTrak fac ca SR20 sa alba o precizie optima in toate conditille GPS. ™ Aplicatii topografice SR20 include o intreaga lista de aplicatii topogafice pentru @ face calcule topografice pe teren. Un pachet complet COGO pentru calculul rapid al drumuirilor si retrointersectiilor. SR20 mai include o optiune de fransformare, care permite utiizatorului sa faca transformari ‘step direct pe teren, Sistemul SR 20 27™ Flexibilitate SR20 poate avea o precizie centimetrica utilizand proceduri Statice sau cinematice de colectare a datelor. SR20 poate avea precizie sub- metrica in timp real, utilizand sisteme de marire pe baza de satelit (SBAS) precum WAAS/EGNOS. In plus, SR20 poate fi up-gradat pentru a recepta date RTCM in timp reai si a colecta date GIS. ™ Interfata usor de utilizat SR20 a fost special proiectat pentru a fi usor operabil. © interfata foarte simpla si intuitiva face ca sistemul sa fie usor de deprins si de utlizat, | Manuale care va indruma pas cu pas Inclus in pachetul SR20, se afia un ghid al incepatorului. Nou! manual al $R20 va ghida utiizatorii prin etapele necesare pentru a colecta datele si a le procesa in software-ul LGO. ™ Software de Procesare Leica Geo Office (LGO) Datele SR20 sunt procesate cu puternicul software LGO. Clientul are astfel un software complet de post-procesare, cu posibilitatea de a avea atat o ajustare a retelei, cat si a datelor ™ Antena de mare precizie SR20 are in dotarea standard antena robusta si de mare precizie ATS01. SR20 este compatibil si cu antena AX1201 de la sistemul GPS 1200 3.1.1.2 Aplicatii topografice R20 include un intreg set de aplicatii topografice pentru a face calcule topografice pe teren. * Un pachet complet COGO, inclus pentru a face posibila calcularea rapida a drumuitiior si retrointersectiior. * 0 optiune de transformare care permite utilizatorului s@ faca transformari ISTEP pe teren, pentru 0 conversie simpla si rapida, pe teren, in coordonate locale. 28roe? [PORTO Elli Dist: 13.662m [Ground Dist 19.982m Ht Dif: -16.420m 3.1.1.3 TIPURI DE MASURATORI + Colectare de date statice + Colectare de date cinematice + Colectare de date si navigatie EGNOS 29MASURATORI STATICE Precizie : 5 - 10mm +2 ppm Metoda clasica pentru linie de baza de maxima precizie + Masuratoare clasica a liniel de baza GPS, unde fiecare linie observata timp de 10-60 minute Timpul de observatie e proportional cu lungimea liniei + Pana la 15km pentru L1 GPS + Ca regula generala, 5 minute per kilometru (minimum 10 min.) + Applicatii + Control geodezic retele nationale si continentale Monitorizarea deplasarilor tectonice + Ajustarea retelei pentru maxima precizie [+ 1 Reference gi 1 Rover| Le 2 Reference sj 1 Rover 30MASURATORI CINEMATICE Precizie : 10-20mm +2 ppm + Mod dinamic + Tehnica necesita o initializare + In miscare, rover-ul trebuie sa urmareasca continuu minim 4 sateliti + Post-Procesare in LGO pentru rezolvarea ambiguitatilor + Mod dinamic + Intervine un bruiaj si se pierde legatura? +E necesara reinitializarea (de obicei 10 minute). Apoi, continuati sa derulati masuratoarea 31STATIC ~ Post-procesare cod si faza KINEMAT - Post-procesare cod si faza SBAS - WAAS si EGNOS REFOUT ~ statie de referinta in timp real RTNET ~ Rover" in timp real cu retea de referinta BEACON - radiofar in timp real POSTPROC -Post-procesare exclusiv cod (Configuratie statica + Trasare GPS + Precizie maxima \* Integistrare | + Qbservatii statice [ Configuratie cinematica— Cod sifaza + Trasare GPS + Piecizie maxima + Infegistrars + Observatii statice s} dinamiceConfiguratie SBAS —- WAAS & EGNOS + Trasare GPS + Max Trak + Colectare cle date + Punct stocat cand se atinge calitatea orizentale + Intertete + Sursa timp real setata pe WAAS MOD DE LUCRU STATIC Sta’ Selectati Static din lista de optiuni Config Set + Sus, apare litera "S* + Setati lucvatea, antena si liste de soda” + Apasati butonul Occupy + Apasati Stop & Store 33CINEMATIC SBAS cinematic Selectati “Kinematic” din ita de ‘optiuni "Config Set” + Sus, apare tere “K” + Satatiluorarea. antene si lista de our + Apare un mesaj de atentionare desore lantui cinematic + Seleststi “Occupy” Initializes! punetul de ‘tientane” + lantul cinematic + Selectati "Stop & Store” Dea Ine} mo) SBAS + Selectati SBAS din lista de optiuni “Config Set” + Apare seris “SBAS” + se coloteaza cand tecepteaza corectile’ SBAS + Setati luccarea, antena. lista de coduri * Seleotatl “Occupy” + Puneul se stecheaza automat slaca precizia orizentala este aceeasi cu cea setata din "Data Quality” sve 343.1 Sisteme de dubla frecventa Cu un nou, ultra-precis GPS motor de masurare, nou, rapid, algoritmi de verificare RTK , si un cuprinzator sistem de explorare in interfata utilizatorului, sistemul Leica 1200 are un receptor cere furnizeaza toata flexibilitatea, puterea si performantele de care este nevoie pentru orice tip de aplicatii GPS. Cea mai buna tehnologie Gps si RTK Achizitionarea rapida a sateiitlor, masuratori de precizie ridicata, urmarirea pana la cele mai joase inaltimi,rezistent la blocare, rata de actualizare ridicata, potentialitate scazuta si rapida, de incredere, permite lucrul pe distante lungi RTK. GPSITPS Interfata standardizata Tablou de comanda si ecran digital, interfata, puternica administrare a datelor, programe toate usor de utiizat si identice pentru GPS si TPS. Compiet rezistent la apa, incredibil de robust. Receptoarele GPS1200 au fost proiectate pentru a lucra oriunde, in cele mai dure conditii imaginabile, sunt rezistente la caderi, vibratii,|ucreaza in ploaie, praf, nisip si zapada, la temperaturi de la —40°C la + 65°C. Multilateral dezvoltat GPS1200 Poate fi utiizat ca sistem de referinte sau ca si receptor, in orice mod, de la modul static pana la RTK. Mio, usor si adaptat oricarui format sau procedeu, poate fi folosit la un pol, intr-un mini-pachet, pe un trepied, sau chier pe o masina de construct, nave de masurare sau avioane. Pentru toate aplicatiile Puteti folosi GPS1200 la orice: control, topo, inginerie, cadastru, supraveghere, monitorizare, seismologie ~ orice doriti 35PLANIFICAREA SI PREGATIREA UNEI CAMPANII GPS Alegerea metodel de masurare Alegerea metodei GPS se face in functie de precizia care trebuie realizata, de dotarea respectiv tipul si numarul receptoarelor, de lungimea vestorilor de determinare precum si de asigurarea unui randament corespunzator. Reamintim ca pentru scopuri geodezice se iau in considerarebdoar metodele si procedeele bazate pe determinarile relative de pozitionare cu ajutorul masuratorilor de cod si faza asupra undelor purtatoare. Meteda statica de masurare ramane rezervata pozitionarli reteleor geodezice de ‘ordin superior, asigurand precizil corespunzatoare pe baza unor observatii efectuate in mai multe sesiuni cu o durata de la 15 minute la 2 ore. La indesirea retelei geodezice nationale de triangulatie sau GPS, cand distantele dintre puncte nu depasesc 35- 40 km, se recomanda alegerea unor procedee adecvate de lucru, care sa asigure precizia centimetrica ceruta de normele tehnice si un timp de observatie cat mai scurt pentru asigurarea unui spor de productivitate. In aceste conditi retinem urmatorele procedee: 1. procedeul static ce presupune un timp mai lung de stationare si programe de prelucrare adecvate, mai complexe; 2. procedeul rapid static ce presupune un timp minim de stationare si programe de prelucrare adecvate, mai simple. 3. procedeul RTK cu determinari de imp real, direct pe teren, de departe ceam mai avantajoasa, dar si mai pretentioasa ca dotare, care sa permita comunicarea prin unde radio cu statia de referinta pentru transmiterea datelor si corectiilor; © combinare a metodelor de baza poate reprezenta o solutie practica pentru determinarea unor puncte de referinta din zona de interes, folosite apoi ca suport la indesirea propiu-zisa a retelei nationale GPS. In acest sens, intr-o ridicare reprezentativa ( un cartier, o unitate administrativa proiecte de drumuri, etc.), unele puncte pot fi determinate prin metode mai precise(metoda statica sau rapid statica), iar restul punctelor prin procedeul RTK. 36Ca mod de lucru se recomanda evident folosirea unor receptoare cu dubla frecventa si cu un numar corespunzator de canale( Lit si L2), ce asigura inregistrarea de date ce provin de la mai multi sateliti in acelasi timpsi cu un spor de precizie. De asemenea, in cazul retelelor de indesire este dorit sa rezulte baze scurte de 5-6 km convenabile procedeului rapid static, fata de cele lungi de 15- 20 km, intru-cat distorsiunile ionosferiei sunt aproximativ aceleasi la ambele capete. Asadar precizia de masurare creste, iar timpul necesar stationarii scade, mentinandu-se la nivelul corespunzator unui GDOP favorabil Pozitionarea efectiva presupune stabilirea modului si a succesiunii instalarii receptoarelelor in punctele retelei de indesire proiectate si bornate. In principiu datele se culeg cu doua receptoare sau mai multe instalate atat in statiile cunoscute, cat si in cele noi, putand sa ramana fixe, ca referinta sau care se deplaseaza(roverjin restul punctelor retelel FIG.1 SCHEME DE DETERMINARE 13200000 2os0nn.00m 16000100 piconet \ ays ine \, -Sndinepeele “od bic yn Serphioee =. Rgueoonwebe he Nf - Sse Ca regula generala observaliile GPS trebuie astfel organizate pe schema de determinare incat fiecare punct sa fie pozitionat corect, corespunzator cerintelor de precizie si asigurarii unui randament superior.In acest scop se impune respectarea urmatorelor conditii: + asigurarea a cel putin 4 vectori de pozitie independenti, pentru fiecare punct, cu o buna repartizare in retea; + inregistrarea datelor in toate combinatile posibile, pentru a le alege, la nevoie, pe cele convenabile, folosind diferite scheme de dispunere a receptoarelor in stalille fixe si mobile; + siguranta si randamentul determinariior creste odata cu sporirea numarului de receptoare; + vectorii necesari pozitionarii pot fi determinati si cu statia totala,masuratorile de distanta si direct integrate cu datele GPS dand nastere unui model unitar ce se compenseaza prin procedee riguroase; FIG,2 SCHEME DE DETERMINARE 38Planificarea observatiilor si sesiunilor La planificarea sesiunilor este recomandabil s& utilizim intervalele de timp in care valoarea GDOP (Geometric Dilution Of Precision ) este mai mic&. Deoarece datorité mai multor factori mai mult sau mai putin previzibili este imposibil & planificam sesiunile la minut si de accea este mai bine s& masuram cu un punct mai putin decat sa reducem timpul de observare In celelalte puncte. Valoarea GDOP(Geometric Dilution Of Precision ) ne ajuta sa analizam influenta geometriei satelitilor disponibili deasupra zonei de lucru. Pentru metoda rapid static aceasta trebule s& fie mai mic& de 8, dar este recomandabil sa alegem sesiunile in perioadele cand nu depaseste valoarea 6. In principiu este bine sa alegem sesiunile de lucru in perioadele cand sunt vizibili minimum 5 sateliti cu 0 elevatie de peste 15°, iar valoarea GDOP este mai micé de 6 atat pentru statia de referinta cat si pentru statia mobilé. Daca stim c& in zona de lucru exist obstructii majore, o recunoastere prealabila urmata de o simulare a obstrucflor in programul de planificare va conduce la obtinerea unor rezultate deosebit de bune. Fig.3 Planificarea sesiunilor 30Fig.4 Elovatia satelitilor Durata sesiunii si lungimea bazei Durata unei sesiuni, pentru obtinerea unui rezultat bun la post procesare , depince de mai multi factori: lungimea bazei, numérul satelitilor observati, valoarea GDOPGeometric Dilution OF Precision ), perturbarile ionosferice. Deoarece perturbarite datorate atmosferei sunt mult mai mici noaptea este avantajos, daca este posibil, ca masurarea bazelor iungi (20-30 Km) s& se fac In aceasta perioada. Este recomandabilé marirea duratei sesiunii daca doi din patru sau cinci sateliti observati au elevatia mai micé de 20°. Tab.1 Metoda Numar || Lungime ‘Sesiune zi Sesiune sateliti noapte GDOP<8 Rapid-static || Minim4 |[ PandlaSKm || 5-10 minute 5 minute Minim 4 || intre 5-10 Km || 10-20 minute || 5-10 minute Minim 5 |] Intre 10-15 Km Peste 20 10-20 minute minute. Static Minim 4 || Tnire 15-30 Km 1-2 ore Tord Minim 4_||_Peste 30 Km. 2:3 ore 2oreObservatiile de teren La alegerea ampiasamentului statiei de referinfa trebui sd se tind seama de mai multe criteri S& nu fie obstructionat lao elevatie mai mare de 15°; SA nu exis multipath; fe in apropiere suprafete reflectante care si genereze efectul Sa nu se afle in apropierea zonelor cu trafic intens si dacd este posibil s& se aleaga locatil sigure; SA nu se afle in apropierea releelor, a linillor de inalta tensiune sau a cdilor ferate electrificate; De asemenea stetia de referint& trebuie s& indeplineascd anumite conditi tehnice: Acumulatorii s& fie complet incarcati; $8 se asigure conectarea unel a doua baterii sau s& se utilizeze conectarea externd Memoria trebuie s& aiba 0 capacitatea suficienta pentru Intreaga durataé a sesiunii; Se va verifica inditimea antenei; Se vor verifica parametrl configurati daca sunt coresti si se potrivesc cu parametrii statillor mobile; Fig. 5 Observatii de teren alPentru a evita ca rezultatele s& fle influentate de erori sistematice, coordonatele WGS 84 (World Geotetic System ) ale punctului de referinta trebuie cunoscute cu 0 precizie de + 10 m. Dacd acet punct va fi determinat prin metoda Single Point Position (SPP ) atunci este necesar ca timpul de stationare tn punct s8 fie de minimum 2-3 ore, receptionand cel putin 4 sateliti gi avand o valoare micd a GDOP(Geometric Dilution Of Precision ). Pentru sesiunile scurte operatorul trebuie s4 urmareasca permanent valoarea GDOP(Geometric Dilution Of Precision ) si s4 se m&reasca timpul de stationare In cazul cand acesta are valori ridicate sau, dacd a depasit valoarea 8, s& intrerupa gi 88 reia sesiunea cénd valoarea GDOP(Geometric Dilution Of Precision ) a sc&zut la valoarea optima. La planificarea observatillor GPS trebuie tinut cont de mai multi factori: + Configuratia satelitilor, + Numarul si tipul receptoarelor; + Aspecte economic; Completarea foi de teren In oricare cercetare de teren, este bine s4 completezi o foaie de teren pentru fiecare loc atunci cAnd realizezi observatii GPS, Carnetul de teren ajutd verificarea si editarea in etapa de post procesare, Statiile de referinta Nici o obstructionare peste un unghi inchis de 15° + Nici o suprafata reflectorizant’ + Siguranta, poti lisa aparatul nesupravegheat + Nici o transmisie in vecinditate * Surse de current bune + Capacitate de memorare suficienta + Parametrii de configurare coreoti (rata de tnregistrare) + Verificati inaltimea antenei si offset “ S nu o pozitionezi pe un punet necunoscut * Este bine s& stabilesti stati de referinta temporare in locuri bune_ pentru a obtine puncte corespunzatoare mai exacte 42Pentru cercetari precise GPS, coordonatele WGS 84 pentru un punct trebuie s& alba erori de pozitionare mai mici de 10m Receptorul Rover “ Unghui mort de 15 “+ Obstructionarile nu trebuie s4 blocheze semnalul + Nici o suprafata reflectorizanta * Nici o transmisie In vecinatate “ Bateril incdrcate full + Capacitate de stocare suficienté * Parametrii de configurare corecti “© Verificati Inaltimea antenei “© Observatiile sé fie realizate intr-o fereastra bun’ ‘ Urmariti GDOP-ul care sa fie sub 4-5 * Completati o foale de teren Sugerari practice ¥ Pasi invergi: Verifica nivela gi “frul cu plumb" ¥ Niveleaza si centreaza trepiedul V Veritica citirea inaitimii $i offset-ul antenei ¥ Oeroare a tnditimil afecteaza intreaga solutie ¥ Folositio statje radio pentru a mentine legatura intre rover si statia de referint&5. PRELUCRAREA MASURATORILOR PRIN METODA STATICA 5.1 IMPORTAREA DATELOR 5.1.1. Verificarea si editarea in timpul transferulul de date Datele pot fi transferate in LEICA GEO OFFICE direct de pe card, de pe un cititor de carduri, de pe unitatea de control (System 1200) sau receptor (System 1200), sau de pe un disk pe care au fost inregistrate datele brute. In timpul transferului de date, operatorul are oportunuitatea de a verifica, edita corecta datele, Este necesar sa verifici urmatoarele: + Denumirea punctului: Compara datele cu cele de pe cametul de teren; + Asigurdte c4 punctele care au fost observate de doud ori au aceeasi denumire. + Citirea maitimii este aceeasi cu cea din carnet; + Noteaz& c& parametrii unor observatii din teren pot fi scimbati in unele componente din LEICA GEO OFFICE . Oricum, liniile de baza afectate pot fi reacaiculate; §.1.2 inregistrarea (back up) a datelor brute gi a proiectelor Dupa citirea unui set de date tntotdeauna faceti o copie pe un disc sau pe un hard disk. Poti apoi sa stergi si sd refolosesti cardul de memorie pentru date noi. Este recomandat 84 creezi director ciferiti pentru fiecare set de date Dupai efectuarea tuturor operatiunilor tn cadrul unui project este recomandat s4 faci 0 copie a directorului intreg in care sunt localizate tnainte de a face procasarea datelor 5.1.3 Obtinerea de coordinate WGS 84 pentru un punct Dupa cum a fost prezentat, calcularea unei linii de baz& cere ca coordonatele unui punct sa fie fixe. Coordonatele celorlalte puncte sunt calculate relative, in functie de punctul fix.Pentru orice cercetare precisé cu GPS-ul coordonatele absolute ale unui loc (punet) trebule s& fie cunoscute in WGS 84 cu 0 eroare mai mic& de 10m. Folosind LEICA GEO OFFICE se poate converti ugor coordonatele grid ale unui punct cunoscut in coordonate geodedice sau carteziene in cadrul unui ellipsoid local, Daca schimbarea aproximativa intre datele locale si VGS 84 sunt cunoscute Dupa cum a fost explicat la cursurle precedente, receptorul de referinta trebule s@ fie pe un punct cunoscut. Dacd receptorul de referinta a fost pe un punet nou iar punetul cunoscut a fost observat cu un receptor, 0 simpla calculare a liniei de baz de la punctut cunoscut (rover} la punctul necunoscut (referinta) este necesara pentru a obtine coordonatele initiale WGS 84 pentru punctul de referinta. Daca coordonate initiale bune WGS 84 pentru locul de referinta nu sunt cunoscute sau nu pot fi obtinute, Single Point Position caiculata in LEICA GEO OFFICE poate fi folosit. Cand folosesti calcularea Single point Position intotdeauna calculeaz’ pentru un loc in care au fost efectuate cdteva ore de observa, Efectele SA vor fi eleiminate si rezultatul coordonatelor WGS 84 ar trebui s@ fie corecte cu 0 eroare de pozitionare de cel mult 4m. Intotdeauna tine minte ¢& coordonatele initiale ale punctului de referintS vor afecta calcularea linie de baza si se pot obline rezultate imprecis §.1.4 PARAMETRII NECESARI PROCESARI DATELOR 5.1.4.1 Unghiul inchis in marea majoritate a datelor, setérile default pentru procesarea datelor trebuie s& fie acceptate $i SA nu fie modificate de catre operator. In situatil rare operatorul va avea nevoie s4 modifice unul sau mai multi parametrii de procesare a datelor. Cele mai comune sunt deserise dupa cum urmeaza. Este 0 practicé comuna in cadrul cercet8rii cu GPS de a seta un unghi mort de 15 grade pentru receptor. Unghiul de 15° este de asemenea valoarea default a sistemutui in procesarea datelor, Evitarea unui unghi inchis sub 15° permite obtinerea unor rezultate precise.Desi pofi schimba unghiul mort, trebuie s& fi precaut cénd faci aceasta, Daca unghiul mort pentru procesarea datelor este setat cu 0 valoare mai mare decat este in receptor unele observatii nu vor putea fi folosite in calcularea liniilor de baza i poti ‘pierde” un satelit, Se poate intampla ca numai trei sateliti sd fie folositi in calculare in loc de patru. Nu poti astepa un réspuns satisfaicdtor cu numai trei sateliti Poate fi uneori avantajos, oricum, introducerea unui unghi mort peste 20° se poate face jn cazul unor tulburari ionosferice iar aceasta permite receptionarea de sateliti suficienti peste 20° cu un GDOP bun. 5.1.4.1 Date folosite pentru procesare Pentru cercet&ri precise cu GPS, vor fi de obicei acceptate setirile default ale sistemului ‘Automatic’, care vor folosi de obicei observatiile Code gi faza. “Code only” poate fi folosit pentru calcularile rapide a liniilor de baz cand nu se cere acuratete mare. Dac& numai observatille cod sunt evaluate acuratetea nu poate fi mai bund de aproximativ 0.3 m In pozitionare. Pentru masuratori precise a linillor de baza trebuie facuté o mica diferenta daca masurditorile cod si faz& sunt folosite impreun& sau numai “Fazai”. Rezultatul trebuie sa fie mai mari sau cel putin identic. Pentru inii lungi peste 100km, observatile cod pot sa asiste furrizarea unei acurateti mari daca ephemeridele sunt suficient de bune. 5.1.4.1 Fixarea ambiguitatii Cu acest parametru poti fixa cum Leica Geo Office trebuie s8 determine calcularea liniei de baz. Pentru linii de baza mai mari de aceasta limita, masuratorile in L1 si L2 sunt introduse ca $i observatii individuale. Proiectul Lambda dezvoltat de Prof. Teunissen si colegii sai de a TU Delit este folosit ca un mijloc efficient pentru a gsi seturi pentru intreaga ambiguitate. Criteriul statistic folosit a fost publicat impreuna cu cercetarea unui algoritm, The Fast Ambiguity Resolution Approach (FARA) de cétre Dr. E, Frei si a fost numita Statistica FARA 46Pentru linii de baz mai mari de aceasta valoare, o asa numitd solutie L3 a fost realizata. Observatia L3 este 0 combinatie liniar& Intre m&suratorile L1 si L2. Avantajul solutici L3 este ca acesta elimina influentele ionosferice. Deci, aceasta distruge de asemenea intreaga natura a ambiguitatli, deci nici o rezolutie a ambiguitati nu poate fi aproximata 5.1.5 SELECTAREA LINIEI DE BAZA-STRATEGII DE CALCULARE Inainte de a incepe procesarea datelor trebuie s& stii cum sa calculezi mai bine reteaua. Ceea ce trebuie avut in vedere include: + Obtinerea de coordinate WGS 84 bune pentru un punct + Leg&tura cu un punet de control existent + Calcularea coordonatelor pentru statiile de referinta temporare + M&surdtori rapid statice pentru statiile de referinta temporare + Linii tungi + Linii scurte Daca a fost folosité mai mult de o siatie de referinté temporara, aceasta retea a statillor de referinté temporare ar trebui calculat& prima. Aceasta ar putea ingloba de asemenea conectarea punctele de contro! existente. Selecteza $i proceseaza linie cu linie, verificd rezultatele gi salveaza (Inregistreaz4) coordonatele statillor de referinta temporare dacd calcularea linillor de baza este tn regula. Este de asemenea recomandat s4 verifici coordonatele pentru fiecare statie de referint& temporara, astfel incat toate punctele radiate s8 depinda de statiile de referints temporare.Odata ce reteaua statiilor de referinté temporare a fost calculata, toate linille de bazé rémase ~ de [a liniile de bazai temporare la stafiile rover ~ pot fi calculate. Dacé lungimile linillor de baz ce urmeaza a fi calcutate difera, poate sé fie greu sa faci selectia a dou sau mai multe linii de baza in aga fel incat caicularea sa functioneze. in acest caz poti selecta si calcula figiere a linilor de baza care intra tn aceasi categorie gi seturi de parametrii,6.1.5 INTERPRETAREA SI INREGISTRAREA REZULTATELOR + Pentru linii mai mari de 20 km, rezolutia ambiguit&tli poate fi de success daca sunt obtinute rezultate cu acuratete mare + Pentru linii lungi peste 20 km, solutia L3 f&r8 rezolutia ambiguitatii va fi normal folosita + Linii de baz mai mari de valoarea limita (default 20 km, + Linii de baz sub valoarea limita (default 20km) + Rezultatele trebuie s se incadreze in specificatii daca au fost culese observati suficiente + Liniile tungi au nevoie de un timp lung de observare + Inregistreaza rezuttatul care se incadreaza in acuratetea ceruta + Medie a coordonatelor daca a fost inregistrat mai mult de un rezultat, 487. STATI PERMANENTE GPS 7.4 Statii GPS permanente Pozitionarea in sistem GPS pentru realizarea retelelor topo-geodezice, presupune determinari relative cu doua receptoare, dintre care unul este instalat intr- un punct vechi, de coordonate cunoscute, iar altul in punctul nou, urmérit. Evident c& practic se folosesc mai multe receptoare amplasate, dup caz, in cele dou categorii de stati Conditia de baz a modului de tucru diferential, utiizat la determindrile geodezice cere ca, principial, in cele doua puncte s4 se receptioneze simultan semnale de la aceiagi patru sateliti (cel putin). Cu cat numarul acestora creste, precizia devine mai buna. Statile GPS permanente sunt de fapt receptoare GPS amplasate pe puncte de ordin superior ale retelei geodezice (internationale s/ nationale), care asigura in permanenté, zi si noapte, culegerea, prelucrarea si difuzarea datelor sosite de la satelitii ,vizibili’. Prezenta lor pe teritoriul national, tntr-o densitate corespunzatoare, poate suplini in mod eficient rolul refelei geodezice nationale GPS, aga cum se arat in continuare Structura unei astfel de statii permanente GPS cuprinde in lini mari urmatoarele componente (fig. 1.26): > receptor sateliiar GPS, clasa geodezica, cu masuratori de cod si fazi pe ambele frecvente L; gi La, fiecare cu minim 12 canale independente; > antend de receptie performanta, cu zgomot cat mal redus, de tip choke ring (Dore-Margelin model IGS); > statie meteo moderna, cu senzori model NET 3A Parascientific, ce furnizeaza date precise la interval de 1 minut privitoare la presiunea, temperatura si umiditatea relativa a atmosferei din zona s.2.; > sistem de calcul (Workstation HP 6000) si soft de administrare si control (Leica Spider, Thales §.2.); » sisteme de comunicatie (radio, GSM, internet, intranet) Jin plus, receptoarele pot fi conectate la senzorii meteo, la sistemul de comunicatii si sunt prevazute dispozitive pentru generarea semnalulul de timp. 49Transmisia $i stocarea datelor se realizeaza direct prin conectarea la un calculator, iar administrarea statiei poate fi facuté de ia distant, folosind solutia corespunzatoare. SBNZOR ANTENA ANTENA ‘METEO GPS RADIO LUINTERNET GSM CARO RECEPTOR] Se MEMORIE ors. ireaRe tls - |COMUTATOR porn) Vizuelizare Fig. 1.26 Structura unei statfi permenente GPS Functille retelei de statii permanente sunt complexe si ar putea fi reduse in principal la trei mai importante: 1. Determinarea gi urmarirea automat a satelitilor, asiguraté de componentele hard si soft specifice receptoareior satelitare ce dispun de 12 canale, ceas de inalt& precizie si coduri, plus o antena performant&, 2. Inregistrarea, stocarea si analiza calitativé a datelor satelitare respectiv a observatillor de cod, faz si mesajul de navigatie, preluate la intervale de timp de una pnd la 30 secunde in cadrul retelei EUREF sau a servicilor IGS (Intemational Geodynamic Service); 3, Comunicarea bidirectionala cu exteriorul, ca cea mai importanta functie, ce urmareste transmiterea i receptia datelor si informatillor spre si de la alte statii sau beneficiari. Transferul se realizeazi cu o vitezd ridicatd, folosind leg&turi telefonice (clasice, speciale sau GSM), radio (modemuri de diverse tipuri), la intervale de una pana la 30 secunde. La 50‘modul diferential (DGPS) respectiv procedeul RTK(Real Time Kinematic) se impune transmiterea on-line, aproape in timp real a corectilor diferentiale ca principali parametri de stare ai statiel. In concluzie statile permanente tsi gasesc un interes practic deosebit tn economia determindrilor GPS, servind la: > Inlocuirea receptoarelor fixe in pozilionarea tuturor punctelor geodezice noi care pot receptiona si comunica cu statia permanent’ cea mai apropiata: > controlul permanent al utllizatorilor, respectiv a coordonatelor Punctelor noi determinate de acestia, prin identificarea intervalului de timp Stationat. Ambele oportunitéti sunt oferite f8r& Ingrddiri, intrucat datele necesare Provenind de la sateliti vizibili sunt Tnregistrate si furnizate non stop, si pot fi accesate pe Internet sau pot fi achizitionate contra cost de la servicille in cauza, Retinem totusi c8, folosind receptoare GPS de clasa geodezicd, se pot face determinari chiar la distante mari faté de statia permanent. Cele cu o singura freeventa (L:) nu sunt utiizabile ins4 decat pe o raz de 10-20km, eventual ceva mai mare prin stationare indelungata si cu programe speciale. Forul de specialitate Agentia (ANCP!) din Romania a amplasat o parte din Reteaua Nationala de Stati GPS Permanente (RN-GPS), statii racordate si coordonate de Centrul de Monitorizare gi Control (CMC-RN-SGP), amplasat la CNGCFT Bucuresti, devenit de curénd operational, la care este conectat ceocamdata, un numar limitat de unitét, Actiunea este in curs de destésurare, pe stape, In cadrul unui program coordonat de ANCPI, pand la acoperirea intagrald a teritoriului national. 72 Sistemul Romanesc de Determinare a Pozitiei - ROMPOS Reprezinté un proiect al Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate 'moblliaré prin care se asigura pozitiondri precise in sistemul de referinté si Coordonate european ETRS89 pe baza Retelei Nationale de Stati GNSS Permanente. ROMPOS se bazeaza pe Sisteme Satelitare de Navigatie Global (GNSS - Global 51Navigation Satellite Systems) incluzand GPS, GLONASS si GALILEO (in viitor), furnizind date complementare necesare imbunatatiti preciziei de determinare pozitiei pand la ordinul cétorva milimetri Acoperind intreg teritoriul Roméniei cu un numar de 48 de statii GNSS. permanente (ajungand la 73 de statii in 2009), ROMPOSS este disponibil in orice moment si pentru orice locatie din Romania Prin utilizarea ROMPOS, receptoarele modeme GNSS vor lucra mal eficient, marind productivitatea muneii, iar costurile vor fi reduse. Cu un singur receptor GNSS si acces din teren Ia internet prin conexiuni de tipul GSM/GPRS, _utilizatorul poate beneficia de —servicile + ROMPOS®. Prin integrarea sistemului ROMPOS in sistemul similar european EUPOS, se va asigura interconectarea sa cu sisteme similare europene, permitand 0 pozitionare uniforma chiar la trecerea frontierei cu tarile vecine. ANCPI a testat cu succes deja In cursul acestui an posibilitatea interconectarii ROMPOS cu un sistem similar din Ungaria. Un numar insemnat de utilizatori (firme din domeniul geodeziei si cadastrului, persoane fizice autorizate in domeniut geodeziei, producdtori de echipamente, s.a.) au putut verifica noile orizonturi deschise de serviciile ROMPOS de timp real (DGNSS/RTK) prin accesul liber la servicil In perioada decembrie 2007 — aprilie 2008. ANCPI va promova in anul 2008 0 politic’ similara dupa lansarea oficiala a ROMPOS, 7.3 Aparatura necesara—utilizarii_—serviciilor © ROMPOS. ROMPOS DGNSS ~ Receptor cu o singura frecventa gi acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS®-DGNSS (intemet mobil prin GSM/GPRS) Format de date furnizate RTCM 2x, 3x ROMPOS RTK — Receptor cu doua (una) frecvente si acces direct din teren la internet pentru conectare la serverul de servicii ROMPOS®-RTK (internet mobil prin GSM/GPRS) Format de = date-—fumnizate. «= RTCM 2x, 3x ROMPOS GEO - Receptor cu simpla sau dubla frecventé ale c&rui masuratori satelitare vor fi conectate in mod postprocesare la Reteaua Nationala de Statii GNSS Permanente Format de date furnizate: (VJRINEX G(M) v. 2.4(1)7.4. Sisteme de referinta si de coordonate Sistemul de Referint& Terestru European 1989 (ETRS89), introdus in Europa ca sistem de referinfé geodezic, va fi implementat in Romania pentru crearea unei Retele Geodezice Nationale Spatiale (RGNS) modeme si realizarea de produse cartografice pan-europene ETRS89 se defineste conform standardului international |SO 19111, ca find compus din datumul geodezic ETRS89, bazat pe elipsoidul GRS80 (Geodetic Reference ‘System 1980 - Sistem de Referinta Geodezic 1980) si sistemul de coordonate geodezice elipsoidale. sh Romania se utlizeaz’, in mod oficial, doud sisteme de referinté: + Sisternul de coordonate 1942 (cunoscut pe plan international sub denumirea “S- 42’), bazat pe elipsoidul Krasovski 1940, cu punctul fundamental la Pulkovo (Rusia), impreund cu Proiectia stereografica 1970; + Sistemul de referinta bazat pe elipsoidul de referinté Hayford 1910, orientat Pe punctul astronomic fundamental situat tn interiorul Observatorului astronomic militar din Bucuresti, impreund cu Proiectia stereografic’ 1930 - plan secant Bucuresti Transformérile de coordonate utilizate in Rorndnia pot fi clasificate in doua categorii * Transformari locale de coordonate fara model de distorsiune a datelor de tip Helmert cu 7 parametri sau 4 parametri (abaterea standard este tn jur de £0.10 m sau mai mic, depinzand de distanta dintre punctele comune); + Transformari de coordonate cu model de distorsiune @ datelor pentru care abaterea standard @ coordonatelor transformate este tn jur de +0.10-0.15 m, daca sunt indeplinite conditile existenfei unui numér suficient de puncte comune repartizate uniform pe Intreg teritoriul tari 7.4, Sisteme GNSS Determinarea pozitiei se refer& la obtinerea in urma unor observatii (masuratori) satelitare efectuate in puncte de interes, a coordonatelor (absolute sau relative) acestor puncte Intr-un sistem de referinté bine precizat. Observatille satelitare constau in diverse tipuri de masurtori efectuate intre receptorul satelitar 33aflat la sol sau tn apropierea acestuia si unul sau mai mulfi sateliti ce evolueazé pe orbite circumterestre. Metodele de determinarea a pozitiei se bazeaz& pe observatii efectuate utilizand semnale satelitare difuzate in domeniul microundelor. Fluxul de emisie al semnalului satelitar este de regula continuu sau poate fi prin impulsuri la intervale regulate de timp. Receptia acestor semnale se face in mod similar. Satelitii au un rol activ difuzand semnale care sunt receptionate de catre instrumente (receptoare) specializate care decodific’ acest semnal. Dup& decodificarea semnalului din acesta sunt extrase informatiile necesare determinairil pozitiei receptorulu Sistemele Satelitare de Navigatie Globalé (GNSS) sunt sisteme care permit determinarea cu precizie ridicat& a pozitiei Tntr-un sistem de referinté geocentric, In orice punct situat pe suprafata terestré, in apropierea sau exteriorul acesteia, folosind sateliti artificiali ai Pamantului In momentul de faté cele mai cunoscute sisteme GNSS sunt sistemele NAVSTAR-GPS (SUA) si GLONASS (Rusia). Intre cele doua sisteme GNSS nu exist mari diferente in ceea ce priveste principillé de functionare si tehnologia utlizata, Fiecare sistem include trei segmente: segmentul spatial (sateliti), segmentul de control (statii de monitorizare gi control) si segmentul utilizatorilor. Satelitii GNSS transmit utilizatorilor informatii de timp, informatii de navigatie si mesaje de stare ale sistemului, Segmentul de control este responsabil cu mentinerea in functiune a consielatiei de satelif, a sistemului de timp atagat gi determinarea orbitelor satelitilor. Tn prezent existé gi alte tari care intentioneaz’ s& realizeze sisteme GNSS (complementare) NAVigation Satellites with Time And Ranging ~ Global Positioning System (NAVSTAR - GPs) Segmentul spatial GPS cuprinde un numar de 32 de sateliti dispusi pe 6 plane lorbitale inclinate fa 65° la 0 altitudine de 20230 km. Perioada de revolutie a satelitlor este de 11 ore si 56 de minute. O constelatie isatelitar& identicd poate fi observaté dupa o zi sideralé cu 4 minute iai devreme. Constelatia GPS este compusa din satelitii GPS Block IIR - Replacement (inlocuiesc satelitii GPS Block IIIA din 1997), GPS.Block IIR - M (Modernizat - introducerea unui nou semnal militar - cod M, pe ambele unde purtdtoare si a codului C/A pe a doua unda purtéitoare denumit L2C), GPS Block JIF- Fallow On (introducerea unui nou semnal pe o a treia frecventa, LS) si GPS Block Ill (un nou semnal civil , codul C/A pe unda purt3toare L1). Precizia de pozitionare pentru segmentul civil a crescut de la aproximativ 100m pana la 13 m prin suspendarea tehnicii SA (Selective Availability), Progrese majore se asteapta prin moderizarea segmentului spatial (a treia unda purtétoare L5, codul C/A pe unda purtatoare L2 $.a.). Sistemul de referinté utilizat este WGS84 (World Geodetic System 1984). ‘Segmentul spatial GLONASS cuprinde un numar de 24 de sateliti dispusi pe 3 plane orbitale inclinate la 64,8° la o altitudine de 19100 km. Perivada de revolutie a satelitilor este de 11 ore gi 16 minute. Din cei 24 de sateliti proiectatl momentan functioneazé un numar de 16 sateliti. Fiecare satelit are implementat un ceas atomic care genereaz& o frecventa din care} sunt formate cele dou unde purtatoare. Semnaleie transmise sunt similare sistemului GPS , inclusiv codul C/A pe purtatoarea L2. Nivelul de precizie al sistemului rusesc GLONASS este comparabil cu cel al sistemiului NAVSTAR-GPS. In Romania sistemul GLONASS poate fi utilzat, el completand constelatia sistemului GPS. Sistemul de referinté utlizat este PZ90. Galileo Uniunea Europeana (UE) si Agentia Spatiala European’ (European Space Agency) vor dezvolta sistemul european GNSS, denumit Galileo, Constelatia sistemului Galileo va fi compusa dintr-un numar de 30 de sateliti dispusi pe 3 plane orbitale inclinate la 56° la altitudinea de 23616km. Perioada de revolutie a unui satelit va fi de aproximativ 14.4 ore. In ceea ce priveste precizia de pozitionare, Lisponibiitatea si integritatea, Galileo va fi superior elorialte sisteme, GALILEO va fi interoperabil cu INAVSTAR-GPS gi GLONASS. Sistemul de referinta si coordonate utiizat va fi de tip ETRS (European Terrestrial Reference System). ROMPOS® utilizeaz’ pentru pozitionare sistemele globale NAVSTAR-GPS i GLONASS, La darea tn functiune a noulul sistem european Galileo, ROMPOS va implementa utilzarea si a acestul 55