Sisteme de pozitionare globala
Sistemele de pozifionare global se compun dintr-o constelatie de satelifi care orbiteazai
pamantul, transmifandu-si pozitia in mod constant receptoarelor de la sol, cu ajutorul undelor
radio, Pe baza principiului TOA (Time of Arrival) dupa ve au receptionat semnalele satelitilor,
receptoarele calculeazi cele 3 elemente tridimensionale ale pozitiei pe glob (longitudinea,
latitudinea si altitudinea) in funcfie timpul de transmisie a mesajelor gi pozitia a minimum patra
sateliti pe orbits
Cel mai cunoscut sistem de pozifionare este GPS (Global Positioning System) — sistemul
american care a fost dezvoltat ca aplicajie militara dar este oferit in prezent gratuit si pentru uz
civil
1, Sistemul GPS (Global Positioning System)
1.1. Introducere
Determinarea pozitiei exacte de pe glob si a directiei de circulatie este, probabil, una
dintre cele mai vechi preocupari ale umanitajii. Navigarea si pozifionarea sunt cruciale pentru
atét de multe domenii, incat au fost inventate numeroase tehnologii pentru a le simplifica.
Fiecare a avut insti, in timp, dezavantajele sale. Rezultatul unei investifii ficute de
Departamentul de Aparare al SUA, Global Positioning System (Sistemul Global de Pozitionare —
GPS“) este un sistem care a revolutionat navigatia.
Devenit foarte utilizat la scar’ mondialé ca un mod de a determina precis pozitia
geograficd a unui receptor, sistemul GPS este cel mai cunoscut sistem de radionavigatie prin
satelit care permite indentificarea oricarei pozitii pe glob, prin recepjionarea semnalelor de
pozitionare prin satelit. Sistemul GPS conceput inifial, cu aplicabilitate in domeniul militar, se
baza pe utilizarea a patru satelifi, pe cunoasterea timpului de propagare dintre acestia si pe
folosirea unui receptor GPS cu ajutorul carora se poate determina longitudinea, latitudinea,
altitudinea si ora precisi in orice moment de timp. Precizia masuririi cu un astfel de sistem
variaza intre 30m (militar) si 150m (comercial).
La inceputul anilor °60, cdteva organizafii guvernamentale din Statele Unite ale Americii,
inclusiv armata, NASA gi Departamentul de Transport (DOT — Department of Transportation)
au fost interesate in dezvoltarea sistemelor de satelifi pentru determinarea pozifiei. Sistemul
optim era vazut ca avand urmatoarele caracteristici: acoperire global, operare continua si pe
orice vreme si foarte precis. In 1969, OSD (The Office of the Secretary of Defence) a stabilit
programul DNSS (the Defence Navigation Satellite System) pentru consolidarea eforturilor de
dezvoltare independent pentru fiecare serviciu militar, formand un singur sistem unic pentru
toate armele, Astfel s-a format conceptul sistemului NAVSTAR GPS. Programul NAVSTAR
GPS a fost dezvoltat de GPS Joint Program Office (JPO). Sistemul se mai numeste si GPS.
Acest sistem putea oferi utilizatorului doua dimensiuni
= Longitudinea
= Latitudinea
in timp, prin marirea numdrului de sateliti lansati si prin utilizarea unor noi tehnologii de
realizare a echipamentelor, s-a ajuns ca sistemul de navigatie si se perfectioneze si si ofere oa
treia dimensiune:
= AltitudineaDatorita performanjelor obfinute, sistemul GPS s-a dezvoltat rapid la scara mondiala,
astfel incéit a cuprins atit domeniul militar (cdruia ti era destinat) cat si pe cel comercial si chiar
personal,
Functionarea unui sistem GPS este asigurati de un grup de sateliti care
pamantului si emit semnale codate ce contin datele oribitale ale tuturor sateli
propriu, conditiile de "sanatate" ale sateliilor.
Desi a fost conceput initial pentru armata americana, GPS are 0 vast& acoperire in
aplicatiile civile incluzind supraveghere marin, terestrd, aviatie si circulafia vehiculelor. GPS
poate servi un numér infinit de utilizatori deoarece receptoarele utilizatorilor sunt receptoare
pasive. Sistemul GPS utilizeazé principiul bazat pe timpul de propagare necesar receptarii
semnalului de satelit, Fiecare satelit de GPS conjine un ceas atomic foarte stabil (cesiu), care
este continuu monitorizat si corectat de segmentul de control GPS.
GPS este un sistem mondial de navigare prin radio format dintr-o "constelatie" de 24 de
sateliti, impreund cu stafiile terestre aferente. Satelifii sunt amplasafi pe orbite la aproximativ 20
200 km de Pamant, cu o perioada de revolutie de aproximativ 12 ore. Acesti sateliti sunt
repartizati pe sase planuri, inelinate la aproximativ 55° fata de ecuator.
GPS foloseste aceste stele artificiale ca puncte de referinfé pentru a calcula poziia
terestré cu precizie de cétiva metri, De fapt, cu formele avansate de GPS se pot efectua
misuritori de pozigie pnd la mai pujin de un centimetru, Receptoarele GPS au fost miniaturizate
la cdteva circuite integrate, devenind foarte economice si find tehnologia extrem de accesibilé.
Satelifii emit coduri de determinare a distantei (ranging codes) si datele de navigatie pe
doua freevenje folosind o tehnicd numita acces multiplu cu diviziune in cod (CDMA), sunt
folosite frecvenfele L1 (1575.42 MHz) si L2 (1227,6MHz), Dintre acestea, doar L1 poate fi
folositi de citre utilizatorii civili, L2 avand doar utilizatori militari. Datele de navigatie asigura
resursele pentru receptor de a determina pozifia satelitului in momentul transmisiei, tinand cont
de codurile de determinare a distangei si di posibilitatea receptorului GPS sa determine timpul de
propagare a semnalului si astfel determina distanja satelit-receptor GPS. Aceast& tehnic& cere ca
si receptorul si confind un ceas. Folosind aceasta tehnic& de masurare a pozitiei receptorului sunt
necesari 4 sateliti pentru o pozitie tridimensionala. Dacd ceasul receptorului GPS a fost
sincronizat cu ceasul satelitului, doar 3 sateliti sunt suficiengi pentru o pozitie bidimensionala
(latitudine si longitudine, dar fird altitudine). Astfel, 4 masurdtori (de la 4 sateliti diferiti) sunt
necesare pentru a determina latitudinea, longitudinea, altitudinea si offset-ul ceasului
receptorului.
Sectorul de control este alcdtuit din cinci stafii de control repartizate pe glob, Dintre
acestea, Colorado Springs din S.U.A. este cea care controleaza intregul sistem. Rolul acestor
stafii este de a receptiona continuu semnalele tuturor satelifilor, de a calcula "efemeridele" (date
referitoare la pozifia fiecdrui satelit), de a verifica precizia ceasurilor satelifilor si de a
retransmite aceste date fiecarui satelit.
rotese in jurul
lor, ceasul lor
GPS asigura 2 servicii
+ Serviciul de Pozifionare Standard (SPS — Standard Positioning Service)
+ Serviciul de Pozitionare Precis (PPS — Precise Positioning Service)
SPS-ul este pentru utilizatori civili, in timp ce PPS este pentru armata Statelor Unite si
pentru unele agen{ii guvernamentale ale Statelor Unite ale Americii
Sistemul GPS este deja operant in SUA, Japonia si unele fri europene gisindu-si
utilizarea pe autovehicule, nave, avioane, echipamente de construcfie, in agriculturd,
cinematografie, etc. si avand perspective certe de dezvoltare a refelei de conectare la sistem si de
mirire a suprafetei de acoperire1.2. Determinarea pozitiei utilizand codurile pseudo-aleatoare de zgomot
Pentru transmisiile satelitilor, GPS se foloseste modulajia cu spectru impragtiat cu
secvenfa direct’ DSSS (Direct Sequence Spread Spectrum). DSSS asigurd structura pentru
transmisiunea semnalelor de determinare a distanfei gi datele de navigatie eseniale cum ar fi
efemeridele satelitilor si starea acestora. Fiecare satelit poate fi identificat pe baza unui numar
atribuit (PRN - Pseudo Random Number), numar care este inclus in semnalul radio emis. Aceste
coduri arati si au proprieti{i spectrale asemenea secvenfei binare aleatoare, dar de fapt sunt
deterministe, Un exemplu simplu de o secvena de cod PRN este aritat in fig. 1
-l bol “1 +1
Fig. 1 Codul PRN
Aceste coduri au un tipar predictabil, care este periodic si poate fi replicat de
echipamentul receptorului, Fiecare satelit GPS emite 2 tipuri de coduri PRN:
= un.cod "scurt" coarse/aquisition (de achizitie aproximativa) (C/A)
= uncod "lung" precis (precision - P)
Codul C/A are o perioada de 1 msec si se repetd constant, iar transmisia codului P este de
7 zile (se repeta in fiecare seard de Sambat4/Duminicd). Codul P este criptat. Aceasti criptare
este indicati ca fiind codul Y. Codul Y este accesibil doar de utilizatorii serviciului precis
pozitionare doar prin criptografie.
1.3. Determinarea fazei
in acest caz, distanja satelit-receptor este imparfit& intr-un numér intreg de lungimi de
uunda si 0 fractiune de lungime de unda. Aceast metoda necesita utilizarea unui receptor capabil
wh determine aceast’ valoare, Este mult mai precis& (10-20 mm), dar necesita o stafionare de cel
in 10 minute intr-un punct, timp in care receptorul trebuie sa fie absolut imobil si sii nu fie
petioade fia semnal GPS.
Semmnal emis 6e satelit | J
1
PEA]
__
_—
ae
Fig, 2. Masurarea decalajului de timp dintre momentul emiterii semnalului de catre satelit si
momentul receptionarii acestuia de cétre receptorul GPS
rae
‘Sema receptionat de receptor1.4. Determinarea pozitiei pe baza semnalului de satelit
Pentru a determina pozitia utilizatorului, GPS utilizeazi conceptul de timp de propagare
(TOA ~ Time Of Arrival). Acest concept presupune masurarea timpului de propagare pentru un
semnal emis dintr-un punct cunoscut (ca pozifie) si ajungi la un receptor. Acest timp, definit ca
timpul semnalului propagat, este inmultit cu viteza semnalului (viteza sunetului, viteza lumini)
pentru a obfine distanfa emititor — receptor. Prin masurarea mai multor timpi de propagare de la
diferiti emitatori, la care se cunose pozifiile, Ia acelasi receptor, se poate determina pozitia
utilizatorului.
Semnalul generat de satelit are viteza luminii (310° m/sec). Presupunem cA pozitia
satelitului e bine cunoscuta. Presupunem c& avem un singur satelit care transmite semnale de
determinare a distanfei. Ceasul de la bordul satelitului controleazi timpul de emitere a
semnalului de determinare a distanfei. Acest ceas 5i alte ceasuri din fiecare satelit din constelafic
sunt sincronizate cu un timp intern al sistemului numit timpul sistemului GPS. Receptorul
utilizatorului confine de asemenea un ceas (pentru moment il presupunem sincronizat cu timpul
sistemului), Informatia privind timpul este inserati in semnalul de determinare a distanfei
satelitului care permite receptorului si calculeze momentul cand semnalul paraseste satelitul.
Prin notarea timpului céind semnalul este recepfionat, timpul de propagare de la satelit la receptor
poate fi calculat.
in urma calcularii distantei dintre satelit si receptor utilizatorul se afl pe o sfera cu
centrul in pozitia satelitului si raza egal cu distanta masuratd, asa cum se observa in fig. 3
Fig. 3, Determinarea pozitiei
utilizatorului folosind un satelit
Dacd in acelasi timp se mai face 0 masuratoare folosind codurile de determinare a
distanfei de la al doilea satelit, pozitia utilizatorului se afla pe cercul de intersectie dintre cele
doud sfere, ca in fig. 4.
Fig. 4. Determinarea pozitiei
utilizatorului folosind doi sateliti
Repetind misurdtoarea folosind al treilea satelit se localizeaz4 utilizatorul in perimetrul
cercului si pe suprafafa sferei satclitului al treilea, A treia sfera intersecteaza cercul in 2 puncte,
doar un punct este pozitia corectd a utilizatoruluiFig, 5. Determinarea pozitiei
utilizatorului folosind trei sateliti
1.5. Determinarea pozitiei cu centrul Paméntului inertial (ECD)
Pentru determinarea orbitei satelitului GPS e convenabil si se foloseasca sistemul de
coordonate ECI (Earth-Centered Inertial — centrul Pamadntului inertial), in care originea este in
centrul masei PémAntului. Sistemul ECI este inertial in sensul c& ecuafiile de migcare a unui
satelit pe orbit pot fi modelate ca si cum sistemul ECI nu a fost accelerat. Cu alte cuvinte,
satelitul GPS respect legile Newton ale miscarii si gravitatiei in sistemul ECL
Pentru a rezolva matematic problemele de navigafie a satelijilor este necesar sa alegem
un sistem de coordonate de refering in care pot fi reprezentate si satelitul si receptorul
Sistemele de coordinate indicate sunt:
= carteziene,
+ inerjiale,
= rolative.
in sistemul de coordonate ECI, axa x este permanent fixatd intr-o directie particulara
c&tre sfera cereasci, planul x-y coincide cu planul ecuatorial al Paméntului, axa z este
perpendiculara pe planul x-y si are directia polului Nord si axa y este aleasd astfel incat si
formeze un sistem de coordonate complet. Determinarea si propagarca orbitei satelitului GPS
sunt executate in sistemul de coordonate ECL
1.6. Moduri de functionare
Recepjia semnalelor emise de sateliti si calculul pozitiei se poate face in dou’ moduri
in mod absolut sau autonom si in mod diferential (in timp real sau in post-procesare).
Modul absolut (autonom)
In acest caz se foloseste un singur receptor GPS, Pana la 1 mai 2000 se objinea pozitia
unui punct in timp real, dar cu o precizie micd (£100 m sau <10m pentru uz militar), datorita in
special unui bruiaj (Selective Availability - SA) introdus de cAtre Departamentul Apararii al
S.U.A. Modul absolut era utilizabil in cazuri in care nu se cere o precizie mare: navigare pe
mare, raliul Paris -Dakar, ete. Incepand cu 1 mai 2000, printr-o decizie luata de Casa Alba, s-a
aprobat intreruperea bruiajului, deci in prezent se poate obine o precizie de 10-15 m.
Modul diferential (4GPS)
in acest caz se folosesc doua receptoare GPS, din care unul (stafie de baz) este instalat
intr-un punct de coordonate cunoscute si care masoara diferenja dintre coordonatele cunoscute gi
coordonatele rezultate din analiza semnalelor GPS.
eePentru a lucra in timp real, aceste diferenfe se pot inregistra intr-un mesaj de tip RTCM
(Radio Techical Commision for Marine) si acesta se transmite cu ajutorul unui emifator radio,
Receptorul GPS are nevoie in acest caz de o antend suplimentara pentru receptionarea
semnalului RTCM. Existi firme care realizeaz antene combinate (GPS - Radio).
jn general, pentru a lucra in timp real se apeleaz la firme specializate, care asiguri
transmiterea semnalului RTCM utilizéind o rejea de emigatoare radio deja existent sau un satelit
de telecomunicafii. A doua variant& asigurd o mai bund receptie a semnalului in diferite conditii
de relief. O alta variant pentru recepjionarea corectiilor in timp real este utilizarea sistemului de
telefonie mobili (GSM), care asigura o acoperire destul de bund a teritoriului. Pentru a lucra in
post-procesare este suficient ca la incheirea campaniei din teren s& se aplice corecfiile
diferenjiale prin utilizarea fisierului rezultat in urma inregistrarilor receptorului instalat ca stafie
de bazi. In general, este indicat ca stafia de baz sa fie instalat& ct mai aproape de locul de
munca, pentru 0 mai mare precizie, astfel eliminandu-se erorile datorate influenfei atmosferei
asupra semnalului GPS, Prin utilizarea dGPS se objin precizii de 1-5 m (si chiar