1

PATOLOGIE INDUSA DE SARCINA

DISGRAVIDIILE
Def.Sunt sindroame aparute in cursul sarcinii, legate de starea de

graviditate.Afectiunile respective nu exista inafara sarcinii si dispar dupa

sarcina , vindecarea fiind completa.
Clasificare
DISGRAVIDIA PRECOCE
Greata , varsaturi
Ptialismul = sialoreea
DISGRAVIDIA TARDIVA
Preeclampsia
Eclampsia
Apoplexia uteroplacentara
DISGRAVIDIILE PRECOCE
Se intalnesc mai frecvent la primigeste , in primele 4-8 saptamani de sarcina si
dispar spontan in luna a 4-a, de regula.
Varsaturile disgravidice
Etiopatogenie
Factori psihogeni, carente vitaminice (lipsa vit.B6)
Modificari endocrine
Tablou clinic
Greata matinala
Varsatura matinala ,la mobilizarea din pat , cu continut de suc gastric
Varsaturi alimentare postprandiale
Sunt exacerbate de mirosuri diverse, stari conflictuale
Gravida deshidratata, scade in greutate
Tratament
Este indicate internarea , se suprima alimentatia per os
Reechilibrare hidro-electrolitica + vitamine B, C, lichide reci
Progesteron,aminoacizi, emetiral , clorpromazin
Reluarea alimentatiei se face la 48 ore de la disparitia simptomelor
Ptialismul (sialoreea)- este o forma rara de disgravidie precoce ; poate fi insotita
de varsaturi; gravida prezinta salivatie abundenta pana la 2l/zi; apare la inceputul
lunii a 3-a si dispare la 12 saptamani de sarcina ; se administreaza atropina si
sedative .
DISGRAVIDIILE TARDIVE
Etiologie factori favorizanti
Varsta < 20 ani si > 35 ani
Paritatea , este mai frecventa la primipare
Sarcina multipla , polihidramnios
Alimentatia hiperproteica, cu sare in exces sau hipoproteica hiperglucidica

2
Crestere ponderala in exces , DZ, obezitate
Factor familial (determinism genetic )
I.HTA in sarcina (gestationala )= simptom unic in sarcina sau in primele 24 ore
postpartum la o normotensiva ; limita superioara a normalului se considera 140/90
mm col Hg.
II.Preeclampsia este un sindrom hipertensiv care apare in trim.III de sarcina ,
izolat sau asociat cu preteinurie si edeme.
Clasificare
D.p.d.v.clinic:
Moderata - HTA de cel mult 150/90 mm Hg si proteinurie pana la 2g/l
Severa HTA > 150/90 mmHg si proteinurie >2g/l
D.p.d.v.etiologic
Pura sdr.apare pe un teren anterior sanatos
Supraadaugata se grefeaza pe o afectiune preexistenta cu modificari
patogenice (nefropatie cronica. HTA preexistenta sarcinii, DZ, afectiuni
endocrinologice )
Dg.
HTA cel mai important semn
Proteinuria apare dupa cresterea TA
Edemele trebuie sa prezinte cel putin unul din aspectele :persistente dupa
12 ore de repaus la pat , sa fie generalizate , crestere in greutate > 2 kg
/saptamana
Subiectiv cefaleein casca ,acufene, scotoame, diplopie, amauroza ,stare
de rau general
Obiectiv- sdr.HELP (Hemolysis, Elevated enzymes, Low
Platelet ):trombocitopenia este cel mai consistent semn +cresterea TGO, BR
+ dureri epigastrice sau/si in hipocondrul drept , greata, varsaturi
Conduita
Profilactica
Consultatie prenatala perioadica si riguroasa (se masoara TA si
proteinuria )
Repaus la pat, dieta
Curativa
Spitalizare ; MgSO4 in edemul cerebral +albumina
Profilaxia convulsilor :diazepam p.o.sau i.m.
Hipotensoare cu prudenta pt.ca scaderea brutala a tensiunii risca sa
diminueze brutal fluxul utero-placentar
Cezariana cand in conditiile tratamentului adecvat , TA se mentine
ridicata , cand se instaleaza insufic.renala ,cand apar tulburari de
hemostaza sau semne de suferinta fetala cronica sau acuta
Dupa nastere se face un nou bilant reno-vascular
III.Eclampsia este un sindrom convulsiv care apare la sfarsitul sarcinii , in timpul
nasterii sau , mai rar in lehuzie.Accesele apar brusc si sunt urmate de coma.
Factori favorizanti
Primiparitatea, vartsa >35 ani

3
Liposa monitorizarii medicale
Frigul, oboseala
Dieta neadecvata (hipoproteica, hiperlipidica)
Tablou clinic
Semne premonitorii- HTA cu valori mari, proteinurie crescuta , edeme
generalizate , reflexe exagerate, tulburari oculare, cefalee occipitala cu
intensitate progresiva care nu cedeaza la analgezice
Criza eclamptica are mai multe faze :
Faza de invazie dureaza 8-10 sec. cu contractii ritmice involuntare
ale muschilor fetei, mainii si nistagmus
Faza tonica (20-40 sec )-se instaleaza brusc cu contractura
generalizata , apnee, cianoza , fata imobila, privire fixa , frecvent are
loc muscarea limbii ; daca dureaza peste 40 sec.poate muri prin asfixie
Faza tonico-clonica -1 min.inspir profund urmat de un expir
zgomotos ; miscari dezordonate ce antreneaza toate segmentele
corpului
Faza rezolutiva coma dureaza de la cateva minute pana la cateva
ore
Trezirea din coma gravida nu-si aminteste despre accesul convulsiv
Prognostic imediat
Criza poate fi unica daca are loc moartea fatului , evacuarea sarcinii sau daca
se instituie tratament medical adecvat
Criza se poate repeta
Poate declansa contractiile uterine si moartea fatului
Prognosticul tardiv
Accidente vasculare cauzate de HTA :hemoragie cerebral a, tulburari grave
de vedere
Anuria ,tulburari psihice
Conduita
Spitalizare ,echipa formata din obstetrician , reanimator, neonatolog,
protejarea limbii cu o pipa Guedel
Se adm.Diazepam i.m.sau i.v.1f. de 3 ori /zi , MgSO4 i.m. sau i.v.,
hipotensoare
Monitorizare functii vitale , diureza , contractii uterine , ritmul cardiac fetal
Conduita obstetricala :in functie de starea fatului , de declansarea spontana a
nasterii, de caracteristicile travaliului ; cezariana se practica atunci cand
simptomatologia persista , sub anestezie generala , ceea ce determina
disparitia convulsiilor
IV.Apoplexia utero-placentara (abruption placentae, decolare prematura de
placenta normal inserata , hematom retro-placentar)in conditii fiziologice ,
placenta se decoleaza de pe patul placentar in cursul perioadei a 3-a a nasterii ,
dupa expulzia fatului ; patologic, placenta se decoleaza prematur , cand fatul se afla
inca in uter .
Clasificare

In fc.de momentul declansarii

In timpul sarcinii :decolare prematura
In timpul nasterii :decolare precoce
In fc.de intinderea decolarii- partiala si totala
In fc.de etiologie
Cauza locala :traumatica , dupa amniocenteza , accident rutier
Cauza generala :HTA , carente metabolice , vitaminice
Clasificarea clinica
Gradul I:sangerare externa , 30-40 ml , fatul viu , suprafata decolarii de
1-2 cm 2
Gradul II :sangerare externa 300-500 ml , stare generala influentata ,
suprafata decolarii circa 1/3 din placenta
Gradul III :sangerare externa variabila , fatul mort , hematom
retroplacentar >1000ml, suprafata decolata >1/3 din placenta ,
tulburari de coagulare
Etiologie se intalneste mai des la multipare
Disgravidia tardiva se poate complica cu apoplexie utero=placentara
Nefropatii complicate cu HTA , hipotensiune de decubit
Cardiopatii decompensate , malnutritia , tulburari metabolice (DZ)
Activitate intensa , fumat
Traumatism abdominal
In cursul nasterii :cordon scurt sau scurtat prin circulara,manevre brutale de
compresie a uterului
Tablou clinic
Forma tipica
Durere intensa lombo-abdominala
Uter tetanizat (de lemn)
BCF nu se percep ,sangerare vaginala redusa sau moderata
Agitatie , HTA, stare de soc
Forma atipica
Durere permanenta lombo-sacrata
Tonus uterin crescut
Semne de suferinta fetala sau fat mort
Hemoragie vaginala
Complicatii
Deces
CID- apare prin consumul excesiv al fibrinogenului ce determina incoagularea
sangelui
IRA necesita hemodializa
Conduita
Profilactica consultatie prenatala corecta si tratarea gravidelor cu
disgravidie tardiva ; Aspirina 60-80 mg/zi (previne ischemia uteroplacentara ); monitorizarea uricemiei si trombocitemiei la gravidele cu risc
Curativa-reechilibrare hidro-electrolitica ; corectarea tulburarilor de
coagulare , sange proaspat ; se practica cezariana indiferent de starea fatului

5
; in fc.de starea uterului acesta se pastreaza sau se face histerectomie de
hemostaza
la cabinetul MF , pana la sosirea salvarii: decubit lateral
stg.pt.imbunatatirea perfuziei utero-placentare ; antispatice i.m.; se prinde o
cale venoasa pt.SF sau sol.Ringer ; vaginul nu se meseaza deoarece prezenta
corpului strain intravaginal poate accentua hipertonia uterina