Stas 10107 - 0 - 90 PDF

20 C24 044 024 012.44) 4 ANDARD DE STAT EDITIE OFICIALA, STAS 10107/0-90 ROMANIA Inlocuteste INSHIFUTUL ROMAN JeALEULUL St ALCATUIREA ELEMENWELOR| S748 eione-re STANDARDIZARE STRUCTURALE DIN BETON, BETON ARMAT |— SI BETON PRECOMPRIMAT Clasiticaceaaltanumerict : on sr INDESTIALE, Conatgutions silos et tadustieles Pe poacee i » EoxterTioN Cos: vacuer HKOHCH Ss WPanA. ET oes UCTIVE DBS ELENENTS DE | HME BETONIDIN, IKR, J | conchae ako, bmg AIMiaNcy Ex ETON, nerON | TOWIDINH BEVOW | ONHREE STRUCTURAL Me nr RETON PRECOTRAIT | BAPHTRIHO HA ROUCTPY RET CUPRINS _ Pagina {04 GpNERAMTATT . sees 3 Li Obieet gi domenin de aplieare . 3 | 1.2 clasiticaren elementelor structurale Ki a urmaturilor lor... 3 1.3 Principii generale de alestuire si cateul Lee 6 2 MATERIALE : . . 5 2.1 Beton a) 22 Amita : a 3 CALCULUL RLEMBNTELOR DIN BRTON ARMAT ce stad Timita : . re Catcutul ia staren limit de reaistenfit in secfiuni normale al elementetor solicitate | Ia incovoiere, contpresiune excentrick §i intindere excentrieit 5.4 Calewhot Ja stavea limita de rezistengi in secpiunt fnclinate . + 2B SA Canuri speciale de verificare a armiturilor transversale Hoe 8 3.5 Calonilul Ia slarea limit de rezisten { al clementelor solicitate I Incovoiere ou. fursiane . er ae 32 2.6 Caloulat eforturilor nnitere in beton gi in anmiturt in atadiul IT de tueru, In elemonte olicitate la Ineovoiere eu san fark ofort axial ° 33 Vorifieavea Ia staren Hisita de oboreatt os Bh Verifiearea Ia staven tinitt de fimarare Bo eee 38 49.9 Verifiearealastarea limita de’ deformatie ; ce 5.10 Prevedleri suplimentare pentra ealeulul clementetor prefabrieate 38 14 CALCULUL ELBMENYELOR DIN BETON SIMPLU L020. 02 2 30 , t Yonifieded necesme os ; ; re j 4.2 Uxcenteeitatea de ealeut 0 | Ff eusuiit eatin . bees 0 | ‘ 1 Conipresinne exeentaivi hy pozitia zon plastice potentiate se in ea in fig. 61 b si Ol. 334 In cazurile cind sub actiunea seismic Jor (fig. 61 d), Jungimea 1, = 2h seia simetri vailtinwa seeiunlt grin), o iu elmpul viglee tervin zone plastice poten fn raport eu,seetiunen eritien 4 a 7 Sey o93, 96 99 3 i | t STAS 10107,0.90 1 GENERALITATI 1.1 Obivet si domeniu de aplienre TAL Prezental standard stabileste reglementirile de caleul gi de aledtuire a clementelor struc- Hirale ditt beton, beton atmat gi beton preconmprimat ale construcfiilor civite, industrinte gi ayro~ fontetinice, exccutate din boton ew agregate grele (beton obiznuit) saw din heton en agregate sore , cu structed eompaet Ponti elementele din betoane celulare, &in betoane de clase mai mari deett ecto presente in prozentut standard si pentrn cele din beton cu armitur rigide (din profile metalice), preeum seeiitiaelement ele vealiatecu tohnologii speciale care influen {ea} earucteristiede Tor de cate! cA meatal lor deenmporkare, seapliod prevederile din reglemntirile ebniee specie Poutiay_(ipurite de olemento xi structuni de largi ntitizare, pontrn care existt roglementitrt Lolinienspeettivetesemple :stract i prefabrieate pentru hnte industrials ,stynetunien diafragane three din panour pretabeieate penta ck dir etajate, plunge Funda sitar, rezervoare tunudaetun ete. trebune si seaibi in vedere yt preveierite dedolalinteteritome bx sleituirew Punstiaet iv, calcu stsanmare din aveste reglementii La wlomentele situate in medi ew Lemperaturi intre 50°C si 80°C, In eare cont Fingered fonts at hetonulii, precunt $i efeetele de relasare ale armbturilor pretensionate prezintt iiapon aula putin sturea decfott uri, frebtcie Si se aibit in vedeneai prevederite de exleul privind Inthicaia fempertliuid tidivate asupia eestor earacteristic’ de deforunitie , din reglemeut tile fehniew =pevitive Pyozeutul standard nn se aplies tn etzul const ruetiilor anpuse mor cond Lit lensebive de esplnutate, de esemphe in-ea7ud-eclor supase, ictemation ky Lemperaturi peste 80°C sur anh ht Vif Pouliyy eonch elit de important eseeptionaki, nomigalizate de etre uiganete tichilite pein loge, pot tiadiufer masuri dv asigurare ka un itive! superior cela din prezentul standart 3 fol thadapiate preseriplit speciale; proieetele astfel elaborate: se ayrnlsi dle estre orgunete Siahilite prin ee, $1 ha proivctava elaneateloe prefabricated mare serie, pat i fotasite ati yuredon ae Callul si pol fadoprate atte dicpnaigii constructive derit cele ehpriaee in prevent sbendiady je Tint abe utifieace Leutetien gi vetifiegri experimentabe omotypatte Tt fat pee ievtarea elementelar dit beton, betow atin ¢iheiot precomprineat penta Frrwa datalitiiiiii lon, trebnie 86 [in seama de reainin! de expnnere tn jtetnpertt i In wii= diate, de znnlal de aiesivitalea medinlu side eoudifiile specifier de exploatare. fn Ganetie de ect Thur Loni ve haat ale veglenientiie’ (whitiee specifics, se sbebibese , dapat eae elisa betomai; won.ligfite Lehnie iunpuse compoaific: betonutui (Lipul si dozajnl minim de eimont, Cipst Me agrey ie, zradul do iinpermeabilitale sau do gelivitate, raport A/C maxitn) 5 iodul de ire a clemontelor de constructii eventualele miami de protectic suplimentare nevesare, olor struct asifivaven eb e gi a urmiiturilor Lor 1 Liin puck de vedere al ratutui pocare il indoplinese, armiturile elemontelor styuetarade se elasified it aviuituri de rezistenti, care sink dinonsionate pe baad de eaten! pentyn preluares, omatwd de eonfinags, care prin efeetal lor de timitane a det tile gmninoe enna prinaate de Delon, insleplinese rolul de asport expacitabes de nakies1 Przistenta seestora 5 Hud ari constructive, 3 eixor dimen mare qn rezatitd dinkr aus calcul de veeistexha day sit necestre pentrn preluarer nhorsolivitiiri vare mt pot ficuantifieate prin eateulete exeentsy He vedere asia unel eompartat corespunzitoare t cleaeatelor sub aspretul reaistenkei, Howtilitaigid 9i reggae abe Fisnteane § =< anmitued de wontaj eu fonetia prin pine Fa intatvines etna Fine poziin eelorlalte avmtturi shi de tae Avcea starsat’ poate indeplini nti multe din aceste volar,STAS 10107/0-90 = 14 28 iam | BO Imm | MOT Hm | BOT mm | mae i 1 Pistanfa nin, | pretensionare | | | hincinive ante" | hota a” | 20 a0) | aa0@0y 0 | i i | faveeinate pentru ete | pretensonare Sueeesivd | 1845) | 18000) | | mnie | San alec , | | a | an ancroh | j wate wm fic | ja ™ ve a wan Tan) | a 10 | 1% | mn i Le te ss wanes) | snenganoy | ato | aeao in veagre dete ong200) | 2100400) f 2100 | 2s mw | ae | press ancrae, | ambele entre | \ ae | “e my 3° | Be i a | - | aan | 27 | Gaboritul preston ta cursa | | | | ran 2 260 «30 1350 !200 9005 1350 [nn 45051880 | _ wee | eee a | Lange | i] Jui io pelea canal ne | Gera petra ontares ree pe | j | intel so | 1400 1700 anh onsenvaqt . 2} te tite nomdrafat meat de stre prevSeut tn fasieule se pot fost numal numer ps elon 4,5, sl multiply de pentea cefoana 7. 5) Demetri funalult se recordent a amet gfurll din placa de repartlie (nr. 18), eu 0 pant ée aprox. 2 Racor eevatd, Feeuperabil, "00 mim Inlay. oy {& Valorie pot ft reduse eu 10 sn in exe elementelor peeabrieae {} Dimensinea sire este perpendlevarh pe axa dort 1 Nea orn nainen gar a plaen ve reptiles dls too, {2 Se rermataoytarenprilor var care pent folonees et ae mak earl de tatalait fh} Digtontte seta ne-2 suf ata teal ear orentarea gue ‘shut stl ill prctongiea avehacetots A wt bnferseeteze ancorsjol IneL-con J)"arte in pavanteas se veferd Ta earl pletion de orale 5) Lat ancorjce ew dvn mst, valorie Weta ne 21 st labile pena eau tn ear orn se dispune paratet Bingen eo mol aprelat sel innit eazal Tarare dened ae As pe targncn cen mal oat distant mnnd presi se mfsoarh din 1y'rn anplusreaanewrajlar ae laparten de Jos seein tretale se ind seama le nodal rezemage o ‘eynentalot st sle-gahortul uel J) Diatantcl ne sperese petra nee sluatl speciale 1a care condiile de armare transversal roneloe de Js cumpactare a betenula sink ral ile (escinplsnervurile de ncorare de Ta revervoarele dia beton Drecanpeial). Tn) alrite stu orlentative ele se detiitiveasa tn funette de utilajul existent pe gant.SPAS In107 0-90) a Je strmetaerate se 4 tyiv panel de vedtere aL cantita(it si rotulut armaturitar, element ate sat ewo armare sub cca minima admist pentrn elemento din heton simply (nearn lemwntele din beta armal) : _- clemente din beton armat, en armeit uri de reaisten(y mepte cconnitiile de armare minim date in prezental standard ; ft. in care se introdue efortmi inifiale prin interme ie san dupa (ransfernl Forel de ys uisionate, care respect _ elemente din beton precomprin dint unor aumiturt pretensionate, cirora Hi se asigurt i eomprimare nderenta cu betomnl, ie final 124 Din pret de vedere al modului dernpere, clementeteatructuratese clasited it Hlementele strue= im sehema de calc Thin punet de vedere al forte’ sub care intervin ‘elsitied ine: Hiviane, de supratata sia, — aetite, eare inainte de rupere dezvolld deformafit postelastice semnitieative; — en duetilitate redusit ; — neduetite. OnSERVATHE = So apes eevnelor de duciitate by raport ew prelaaren acniter sett, ementele GUSNate be staifed wut etaan, conforms pete 128. {ou }yin pune de vedere al modulai de participare Ia preluares acliunilor seismice, elemen- 1S auttnele se elnsified in tref eategorié, conform pet. 1.2.6.1, 1.2.5.3 Lo.s.1 Mlawwente partieipante lastruelurt antiveismice, in zonele seismice dle calent A B I sueasts eateyorie intr elementele destinate sk asigure absorbfia si disiparea energit rte eee at care trebuie confernnte si dimensionate in consectn Pentre aeeste elemente, procedovile de aleStuire constructing de ealeul din prezent standin he teatgneatcee tehiniee apeeiiew pe Cpuri de structact sink date diferendid Mt Teuefie decainplongen estimala a incursineitoy in domenial post-elastie, penta imnvitonrele tei clase de element: elas oh mente ene capil defoumatii post clastice senmifieative si care, it conseein(, necesiti rea ued duvet Lita Hmingitoare cerintelor preseripGilor de proiee- consecin weesi efraaceste essen, preveaderie de abetaire comstrged iva ie exe 0) rare a ares in ezuanile cima eabe neeestr. ylentet zinete plastice potenttale | Gavele sh) City fie prodeetaren struct, se diijewnt tocalizavea. aparitiet de deforeti pistelastiee sub aetint pe Ti remuarelor puternice) si rest zonelar dite elementele respective. inform it Jor do vateul se face Stabiliren zonelor plastice potentiate si evatwaren Lanes reglimentarilor tehnice speeifice pe Hipuri de structuri inte, in a Cind xe pot determina eu sufieienta, exactitate poritite zonelo plus iee Pet a se Peprotandat a stiveturih ay damiovil post-etasfie, textul zonetor dine shel dasa D. wn respectivs poate fi consideral de ea sub actinmea. seismied si rimind hn fase bs elemente pentmreare se pune conditk 1 yadlRlaka ponimnaaven rlgiaitate neces ea leita intre diferitele componente Mere | tut (plansecte Tuesind ea gaibey nediaile de cada lente imibindrilor verticale de mano: Fee raise chaailay din panoutri mari ete.), sa pe considerente de etanseliate (pereltt Wr Fr a ipientt huerind ha presi} de gae cic): essa elemente xe Uitensionee aera ee ee pyperior de asigurave "1 Taport cu fextul steuetarih din, ene fe pane hewniart ate en ywevesertte ditt Tahmive specifies ge tipari de steuctuni, ‘Tak in Heeeceene ce eadgenisi elanontcle cate sin proiectale Sk lucreze ih stain ekestie prin eae eat altaist anud amunit meeanism do plastifiewan strwetaial nin domeninl elastic datorita faptotat ea ‘printr-o ariare minined consteaetive I spins seismnie elastie (eset s daft - ea sa ¢:elemente care sub actiunseismice Gi areste aetiuni Te revin solicitiri reduse, asttel ¢ Maan orapuritate portant cotesprnzatcare Um Shab sulicdtate, ka elatliri ew pagie,stiv elas). styucturi antisedsmice, proieetale penta ran seistiies 1 1.2.5.2 Elemente participante ree ee iad element se diferen{ iad xi ele Tn etasete ny legie, cantor pet[320 tam a8 ‘eaptoltx, | mebcon feat ‘sau dom a empl tras] Incheon ceaplusit eu % ened di bat {i de tabla fa feet mete elptuyt eu, an eesti, ‘bila peia 38 ‘canal clptigit | 80 (209 7 Deton, neal: 8 . anal need eee SS aL ape | Distanja mi anal eaptagt | 8) 2 | ming aint oe Ss anal), [| tint enzu ——] 9 10 anal neespte a Z = Dimensiunle an- oo carat a eal fe mim 8 Diwensiunite dor o || nutut a eapatat a woyimes Damen |e rulnine ale plict |-Corruni Ta mal ‘Serepartiie, mu | ste uneoraje {grosinen) imensiunile pdeufelor de re- semare a_dortulut pe plact de epartiie, Diametrt gurtlor tu plice de | O est. eset epic ecole) | fag Sn Faetenn, sn sat aot Dinensanite | furior tn pliene | tnatyme ff. isrepaute gf —— fe cama a | apie Bee? fapatul eu dor, . 1” Tiga est teach | O ext os i | i om | we La | emaie le co tmetean | elon | |sucire |] « we | | | ” oe Se wh 0 : wo fm » oo VP _ » o : | 0 1 - | » 10 » 1m aw 0 “aon a0 0] 3000 20 0 - coxeocts_| sos ran.25 Su | Raat sn ween ote | = fig | mm a0 fxr _ se _| sie foe [we ANEXA Tcient: nepantieipante Ta structed ant iseismnes estst eat Sh elramentele eave sil inne fortelor orizantale se eps fins si se dbeformiere (exenplir: geil prefabrieate articulate pe stilpi, eu sint grin pritei pale dle acoperis ale halelor fidust dake, svingile de rubare ete), hy aceasta eatezorie se mtd Si elementele ale canoe deformalié Taterale «fer cutyenmtelir Sit prs ti impiedieate de clemente mult ovai vigide (diafmgne si conteavint uit), astfel eX sitiei tril lor din aveste aetiuni sint neseninifieative 1.8. Prineipii generate de aledtu re si de ealent L341 Galenul clomentelor din below, beton armat si beter precomprimal se fie pe baz principiilor generale de calcul stabilite prin STAS LOL00/0-75 si SUAS 101027 verifiearea in raport eu sLirile Timils ultime si en eele ale exploatarii normale, Pentr clementele de construct ii vare in faze intermediare ale executiei (decofrate, {ransport, manipulare si montaj lt clementele prefabricate, construetia partial exeeutatd ete.) aitalla scheint statics, alld secliune activi sau scheme de inevigeare diferite decit in construe Terminals, verifiearea’ prin caleul seefectucazi gin aceste faze. 1.32 Pentru clementele participante ta structuri antiseisn Li care sub actinnea cutreni materialele utili ce (clasifiente conform pet. 1.2.8) or se pol produce deformatii plastice (rebuie si se asigure prin, te, aledt nite si dimensionare, o comportare ductiki, eare st permita disiparen nrespectate fnergiet induse decul terre, [n-aeest stop, pentru elementele din beton atimat trebu toarele ulilizaven pentru anedituria ofelurilor ductile (PC 60, PC 2, OB 37) 5 APH Otcur de avetititate redoxt pot 1 falite nina a elementele din elasele W 4 evitaren ced ilor neductile premature in zonele comprinate ale elementelor soliei- oka ineoveiere cn sa Fir efork axial, prin: limitarea superioard a procentului de armare din zona iulinisa sia nivelalai do solivitare Ia efurt axial de compresiune (limitarea zonelor om primate din seetiunile elementotor); asigurarea jie suliciente config prin arn’ te eu doformagiz post-elastive ; rile (ransversale a zonelor compri- eciteren cedirilor preniature ale arneiturilor di liunttares infer ian i procentului de armare din aceste zone 5 noncle intin vale clemwntelor, prin —- evitarea cedkirilor premature in seefiuni inelinate, prin limitarea superioarit a nivelului de solicitare Ia fork Ulietoare 5 asigurarea unei aucoriti suficiente a armgi urilor in beton. Pentru elemintele din beton armat, prevederile de caleut si de alest ire coustrnetivit Jegate de satisfaverea rerinfelor de duct lifate sint date la pet. 3 si 6 din prezentul standard, dife- rentiate pentru zonele plistice potentiale gi restul zonelor Pentru elementele din beton p.“cpmprimat care fac parte din cls (clasifieate eons form pet. 1.2.5) compurtarea ductili se asigurt conform reglemey ivilor Wehnive spevifice 1.8.3. Elementele participante la structuri zitoare la deplasirilaterale, in vederea Limi turale! iliseismice, trebuie 8h allio rigidil ate eorespun ii degradkirior lastruclunitgi la elementele neste 2 MATERTALE, 21 Beton 211 el jase de belo BAL Clasa betonului se defineste prin valoarea rezistenfed earactoristin Kya (resistentit Ta compresiune determinata pe cubuti cu atura de 141 ime ku vista de 28 aile confor ST AS 127588, sub a ered valoate se pol intilhi statistic eel anult 9°, dine rezultate ilimetru Peutiu elementele structurale din beton sinipl clasele de betoane (conform STAS 8622-86) Sint : Be 3,55 He Be Wy He Tay Be 20; Be 25; Be 30 3 Be 60, Clase betoanclor eu agregate usoare (a care se impun condifif de redistenga) siut cele din interyalulde elise Be 7,5... Be in newtoni pn botany arniit si beton precennptinmat OUSENVATHE ~ Ia eazurl speciale 11 econonie Hentea eure valorle de ealel se atabllese prin Interpolare Unlaed Gard pentru He 20 sl Be 25 sl respeetlv be 25 gl We 0. ah Ne 275 recent sta alorle prevacute1g — Pee Pierderen de tensiune od in armiturile retensionate sl cfortului unitar A din A eG a ea Sa% a Sy Fone WY aw SSC an " tue Atelier nore in Bhry de heten dela nivelal contralal de greutate alana pee ere eee Be eee eee een cnr cern ate ° Ky Ry ee cence eee ees cee eer Opera de OA, A . erent ats rat 7 mie Ty poy) ‘Meche | » | vo doa | ow sy) 2080 | jw |» | , |.» | « | om, i is [ex oa me 3) joe [ine fee Le eee ria ee te Seles tfanl eae ual pula See arate ea a area ete len eu relatin s elt) Bate Me al, WM earn one) ay Wat fg A we in ns stn pes ats ean a SE eee atten contin ens.SUAS LoLnT/o.90 -6- 2412 atoa aparenti la virsta de 28 de zile, brtoancle se cavities in ealeyorii ‘densitate confor SPAS 3622-86, Tn eadrul_ eategoriei de deusitate beter wor (1000 100 kein) hetoanele eu agregnte usoave se clasificd in subeategorit de densitate contorn the intuit “Tebetal 1 Denaitat a Betonutat a vrata yen 01 i804 400 onsrnvatit | Penta elementele de consteuetit din beton cu agregate ujoure s€ Indic¥ pe planurtle le excrutie sf sabe ie le densitate. inbilives greutitt proprll s clementelor, clnd mann acestora mu este determinala prin usr ae ‘aga Te Tinta ruperloora a densltati aperente eorespuneRtoere subeategosied ste erste ‘in tabelul 4. "80 kali tabetut 2 {as ind de Beton rset | - . See | dattate intra cate de rezaten|a 31 bh cnact_cu apa suber | Sip ale tundaitr e785 [rctemeave gin teton simply ew diaenstunt statiite pe baea | Be 78 Tn canal elemeutelor ti Ul caeol te fezisteni@, cu except ia Mocurilor din beton cuntaet etapa stern | input le -inaitor eu eneiet 9 DI inte an | vos eat ew. -_ ~ — | saemente ain tou armat eu procente de armare reduse, eu rmvator! preivute predowninant constructis. din OB 37 Qa | Be 10 | Serente tn Srrespectiy O8 37 sf 1% 82 la elemen | Len totais eleva | Elemente din beton a Be 15 th caeat elewentelor su Hemente presnbeteate din Beton armat en soicitari reduse ise ta presen apel fea | esnente peetabeieate dia beton satiety reuse rat ev exceplia eclor co ne 20 | | | | | ste nite din beton precomprimat eu armAturt | bare de tip | Be 2 | pretensionate PC 90 ij rotate De ta ea ba en tr Funetie (ire, te dds unpertau element Fone, Hite) Ink tn strctura sue re- ln de sleitare se ad tite te Yn anumite cazuri, pe baza de justifieare tel ieo-economied pot fi adoptate majorate faa de cole din fabelul 2, ex de exemplu se de Luton ind miirinea clasei conduce 1a mi sara pe considerente de sporinen ductili reat semsiDit a sei {iisat rigiditapit elementos: le betun W este nee cind este necesaa linitare: nivehurile inferioare ale secfiunilot elementelor stractutsde po cousidereste de gabatit, ta adirilur efajare tuilte saat eu wea reat wile uti: pentru unilovinizarea elase’ de eton Ja acelayi eta) al ane monolit 5 lit ayivsive, in eazunile preeizate in reylemettivite Lehniee sf evitiee — in fineqin de eondigiile de exploatire (utad de inperiuesehibtite gelivitate, subeitad dinamice) sau de regimul de ex puncre stabilit prin regloment it teliiee + iti8) STAS 10107/0-00, (F.s0) Arn © Fa. aia Ba Wa wdas (ty) 8 peniry mnontentul trynsferubal (pet. 1.58 seaina de seaderea efortului din annvitura preteusionat Hforbin tinitar inigiad of pentrn care we determin’ Ao, (S80 Agia), ex umn -efectatut tratamentulet terinie de aecelerare a Tot ririihetonnu $i a seur tari elas Jyelonntui le transfer An bp OD Here On R, (sy de tip PC sé admite si se considere y, = 1 11.5.2. Valorile finale sale lerilor de tensiune datoriti relaxdrii_armaturii, pretensionate (Aoos) in fimetio. de raportul dintve efortul unitar inifial din armaturd gi rezistenfa sa normatit {atitsly exprimate in procente fat8 de valoarea of, se dan in tabelul 45. Efortul anita inifial in armitturd of, se determin eu relatiile uri postintinse : = Ori Hay — armiaturi preintinse (Las) Tati SuP, SBPA arr OBSERVATI Ponte ate quel de atmatur pretensonate valerie perder de tensive datrite relaniri fests pe hare ch Hates spenentae Ba) ai 11.9.3 Coefieientul care exprim maturié yretensionate fa un mement f, iu raport ex vatoanen nat & etasaot (Ky fatclor experimentale, se poate tus cu valorile din tabetul 46 ‘Tabetal 40 ‘woo | soo] jae 2% fa atZmun | ae | | ty) to | 2130 (2 ale | (0 ate) a | 115.4 Influen{a temperaturii de Tugd duratit cu valori > 40°C se va Iu bani de date experimentale considentre petou eae 21.2 Rezistente 2121 2 calentut clementelor din beton, beton armat si beton precomprimat, rezisten{ele 2.1 3-leigtion ate hetontulu Ia comprestunce sila intindere se stabilese in ftnetiovte elasn betonulu eu relatiile deduse experimen — revistenta caracteristic% la compresiune Ree racteristice gi de ealeut Ra 0,87 — 0,002 Ruz) Rue [N/tnm?] o _- rezistenfa caracteristiek 1a intindere Ty pentru Detonne eu agregale rete (heton ‘obiguuit) Ry = 0,22 (Re)! [N/mmt] F a intindere Rj, pentra hetoane ew agregate upon oe ) {sje “) revistonfa cameteristie’ Ra(beton user) ~ Fry (heton obignuit) (0, (veton uyor) ~ Fr ( »( 7 jneare Beste densitates aparentit a betonulut uxor determina conform pet. 2.1.1.2, date in tabelut 3, ive si Valotile reristentelor 2.1.2.2 Rezistentele de caleul ale belonului se stabilese eu relatitle : Be = mine RE = moe Mer a Ye Moy RP == My ae (5) ww in care . R,, Ry reristenfele de calcul ale betonului Ia compresiune si la sntindere ; ame, my cosficienil condifillor de Iucru ai betomului la compresiune gi Ia intindere 5 vy coeficienti de sigurin{a ai betomilui, 1a compresiune si Jaintindere. 85, y= 1,80 nt date ts Yer ‘Valorile rezistenfelor de ealeul care se obfin pentru mye= 1, mo = 1 YVe sint denmnite valor de bazi ale reristentelor de ealeul, sint notate eu Rey RP # tubelul 3 in funcfie de clasa betonului, ‘Tavelnl 3 “Tiput eexstentel, casa teers : - essen [oa] as! | «| wav [aan [ao TT Conpresione Tiston tne | obignnit tine ee fere | Beton cu agre: fate so. fori de estate yan | 1,42 eristente de aio | Stes | er tyes 18 f iat i “) Vatoril stot rezultatul multiplet eu uit coetictent suplimentar egal eu 0STAS 10107;0-90 10 fn care ound toy efortul care apare in beton Ta nivehil armitueii feonsiderate, in unm intine Heri ulterioare a ectorlalte armituri, de hed 1 hun ousenevaTt 1 Te rut tn care grutatea propre sau alte tncSreri permanente Intra actune In curs operator de pre lensionare terior Totinderitarmaturitcoteiderate, treble se tn seatna 18 ella (et) ste wise scene Incvedr. De asemnenea tebe an ina sea de nfvents dierentel de ungine oeleleloe ution, ‘svi In eae sn nat sebele et all deep det Taste cuir 2 tect hatindrt wteceive xe couniderd fx avi aru Taguates I care preeomprlinsten se ee lear progress In eva in raport ew di urilor pretensionate ta eforturi egale si siupate pe o zon relativ reste nensiunile elementuluf, pierderen de tensiune siedie se pont eur rela Baym Le any in care ip efortul unitar i heton, Ie nivelul centrului de greutate al geupulu de armaturi subs actiunen efortulut total de precomprimare ; n nmarul de armaturi postintinse succesiv HA.2 In eal clementelor pref medie ca nrmare’a seurti poate calcula cu relatia : te executate in tipare portante, pierderea de tensiane ‘tiparulat in timpul Int succesive a arméturilor preintinse se Ao, Op Ls) in care . ov efortnl vinilar in clementele longitudinale ale iparulni, Is nivelul centrului de grou tate al armAturil pretensicnate, sub activnea forte totale de pretensionare n numdrol de armiituri pretensionate succesi n= EH Gina modu de elastcitate pentru: tipar onsenv.ars Tica my teat wk se {a seamen se fect deformatiie ste tneooiere sh actanes fret de pretn= fieqare sur it pirat He teneee Se Fi 2'Sereconnd en iparle sh fe aatckpreectate Yelt perpen meee Censiane smi depdcaea 9 Niro? HA Plerderca de ten 1e Aon, datorita strivi fh ea7¥4 inftgurint sub tensiune a unei aumituri continue pe etemente avind diametral sub 3 any pietderea de tenshine datonith efectulul striviit hetemult sub spire se consider’ cualé cu zero. ii TLS.L_ Pierderen de tensiune datorith fenomenului de relaxare o efortului din armitura pretensionatt ce poate calcula eu relagia =a timpul nvituri postintinse HL5 — Pierderea de tensiune datoritd relaxi So Don Bora don (1~ $e) cay © armituri pretntinse Bee Bow + nfo — Arad (1— Ae ) (18)STAN HOG 12.3 Ponty elementele dia betun precomprinit, vexisten(a inedie ty eonupre a hetonulul necesaiid in fuze de Gauster a far{ed de precomprimate 2, se preserie prin project in frne|ie de-starea de eforcari in transfor si de carneteristicile armaturié protensionate, In eorelare eu conditille tehnotagien de executio a elementelor, dar mt ca avea valontoa mai mies deett cea alot in tabotal : 1 eristentete do catont ale betontni a transfer, necesare pentru veriticarea la staren limita die vexistenta ln transfer, se stabilese considerind o clad de heton conven{ionala Be care. 60 determing din tabelut & in funotie de reristen(a fa transfer preserith prin project ft,. Pentru Ret afttel determinatd, reristenfa de eatent a hetonsthit In transter se stubitegte in tahetul 2 pain Interpotare Tinian Te beh 1a : 2 » | «| a | | «| 2.1.2.4 Coeficientii condifiitor de Ineru ai betonului 2.1.2.4.) Pentru elemente din beton armat si beton precomprimat, valorile coeficientilor #4. gi oy int date in tabelal 6, in unefie de pozitia de turnare, . Pentr toate elementelo din heton si iste de clasdi Be 30 gf He a valorilor din tabehul 6. > plu gi peut elementele din heton ew agregate 5, valorite cocficien{ilor 1, 44 mn, #6 obfin prin nltiphienren cu 0,8 “Tabelal | Dimensionen cea al | Nertlsla. en tnaltine de turnare := 1800.0 (tpi, die= | [ni aenzi ~ pereti, pereti de seeipienti ete. din hetow i ‘wiurtity san Muebbala, ct cara pe toate elele | presiune excentien ‘stip fabricalt ete.) rleontak an vertu Thali de to lemente lnlare goliltate Ie tnco- ‘© 150th wolere (gine rile de . ale latragmelor te.) 1 pte 212.42 Pentru calewlul la transfer al eloment din heton precomprimat, cocficientul me ‘obfimit conform pet. 2.1.2.4.1 se mai multiplied eu 12 in canal olen nntelur prefabrica in fabrici wonubloe, realiza 1,0 pontrn culotalte element,— 109 2 Cooficientii de freeare jw sik In arnsituai jostintinse sub foun de faseieule din sine sau foroane paralele, exeentate ih eontomnitale cu smuesa T, se pot ennsidera eq yatsrite din tabelul 43, fatal ts Nowa le raeane 9 enol 12 tan [o,f | ten [mete ome _ was mam | oat | as | | Tevet ain PVE oe) nant | ame o,cats | i - - | {a (terme ajeerel wine (rt car | | tat. " boon vay oon | ih are fastener st dp tare, et Bb 2 ste ipa dealt psn sale wu wats xs Wes a determing pe cule esperimentlt : in Steedh We wanadtunl pacitinee rial de date exper'nrentale, 8e penile si se negli Hurl preiatinse rect ili 24 Pierilerea de (ensiune datoriit luncetvilor Ivcale iy anemaje by Mucare Aer, penta armituri postin inse se determing’ adnuilind peutin eveficientit de Freeare ye yf k" eorespunuitori, valorily 1,3 w respectiv 133 f (iz. 60 1), Dimeesirils Toeale in aneoraje ky Dloeare 2, se pat eo ute se Af piordene ale Feneie: era eu val in tabelul 1 “Pabetad Mneorje fi econ np, en oor nae, pete flea ob: 4 118 Bm | 29 Tw | el com pentru fescue 4 @ 7 shen ~- 2 F125 Pentrn elemento cu anvil eittior locale Ia Ite uri prchitinse reetitinil pierderen de tensiune datoriti hme- exe poate stabili eu relat cM pg, (is) ty in care dy si ty Innectitte Ieeale din ancoraje ta ee dou eapete de Blaeare ai nngur cay 2, = 5 n ewrul blo Jy ——‘Vunginiea armturii yretensionate futre ancoraje, ONSERVATUE — Pentru alot ate tung! armiturit yootenslonate Lpctin, penderra de tensions esfeu Tat eu rela (FL) se spaente eu 23% 3 Efeetul in m3. deforma ula eu relat urilor afin (seidetea sau sporitea) efortulai nitar ein amutuurile postintinse, dulorit fe a betonulu in wria intinderii ulterioare a altor armituri As,, se poate eal Aa = ty aap VAS any” STAS lon 124.8 entry calentul Ia oboseali, coaficientul aye determinat conform pet. 2.1.2.4.1 se mul: plied eu covficiontul m7, doterminat et relatin : mg = 0,8 4 045 p< 1,0 (6) in eave fs cocfiviont de asimotrie, determinat cu relatia, Comay eforlul unitar maxim in beton, in fibra extrem comprimatt ; sn efortu unitar mininy de compresiune in beton, in aceeagi fibri. Valorile cha, 1 dpm, 8 determing in stadiul II de lueru, din inckredrile de expl tare corespunzitoare verificktii la starea limita de oboseal’. Minx os in caro ME, si MEqx Sint momentele incovoietoare, minim gi maxim, din inedirc’ + tare corespunaitonte verificiri Ie staren limita de oboseald, ile de exploa 2.1.8 Alte caraeteristiet de cateul 2.1.3. Yalorile modulului de clastic inedre: ate al beton ‘ivi de sour duratt, ew dau in tabetul 7, ui obignuit solicitat Ja compresinne pete Aanebit 7 tua te Toners] meio | we 5 | we 20 | nie 28 | ne a0 | eas | ne | nero | ne sn jst { stv | ate | anme | arom | soo anon | awn [cen | wo tou ase Fae | am | me [atm [ase | sim | sen | asim | | Pontry betoane cu agregate ugoure, pentin gate, priute-an ealeul static in stares de echilibru limita, se poate determina inekrear veal global (de esempht phiei vite) werifieanea la starea Tithe reistena se poate efectta pe eormparanea divects 3 eek cairii de eatleul ent cea heard un ealeul postelastic detatiat al structnii, verificaren ba poate face punind conditii de nedepagire a defornatiiler specitiew qa) ite see tiunile cele nai solicit tu ean stare linsith de rezistenti se tiltime in betom (4) 31 4 celor maxinie utitizachile in anmatny $1.2 Tufiuenfa avelte{el elementelor conpriniate eseentrie in eaentul tx starex Tawita de reristenta 1), se recomandi ex solutitle constins Live ined ina joraren nmueutelor jectelor dle ovditaul TH) si mit La strweturite formate din elemente linise (hs ‘hu xi dinensiunile secfiunilor harelor si fie astfel stabil ive datorita influentel zyeltetei clementelor comprinate di limitare exte reapectali, consideraren indluen{ei zveltete: canst ual Weamentelot incovoielwate die calenl dbatorita efeetetor de aveinad 11, Grae Pir staten mits de pictdere se stabilita(it de forind auabajy La yet be eee eee vunuille in care efeetels de otal 1T pat fi negtijate in eaeut, paecnn cele ye eute aoe ee eecaluatea lot prin procedee siaplifiete, Rind wn eaten de ardinat Hal stata yeeros de xupratagcen perefi subtint (diatraygme, pied eurbe: subir, tusnai Gah Jane) ponita care nase dispine de procedee de ealeal de otchnul HE temeluie fundanentite or trate in cousiderare , in mxl sinuplitiety ‘oefieien{i globali de reducere a rezinten{ed de calenl a betouul sreyperimental, Se adguite ex efeetele de ordinal 1st fs iSTAS 10107}0-00 — 102 — ‘Tabata 95 apart o9!Poy | : |___ 00%. —| . re Ryo rezistenta betonu'ui la transfer; 5 efortal unitar maxim de compresiune, in seofimnen consierata, terial (alte alta de clmentrl sade agrogate, tiliare pistrate in mod obigmud, tm cond deosebite (auteclavzate, VC), valorite corespunadtoare ale earaetertiel deformatiel In onsERVATHE: 1 Pentru Detoanele confections dinate 1 te). preci f pent betoane fnlaeite pistrate la temperatur de peste 10°C, at {inp a betonul ae stabilese contorm fee 2 tabette 33,34, 35 318, pentru var! In B.3__ Valoarea maxim de caloul a deformatiei specifice datoritt contractiei se poate determina eu relatia : . Ey Mig kgs es te (aay in care te valoarea de ban’ a deformatie’ apecitice n betonului datorit contractiel, earé se Dpte Inn ew valonte din tabelul 375 m1 pel. Bas rg cocticient two exprim’ influenta iimensimnitor absolute ale gectiuntt clementetor ilo din tahelut 33 nt care expr infinena moduli de re fn valorite din tabelul 39. imire a elementului si ke poate Tan, Taba ‘Tabata 38 > 200 man 9 00" Modul de realizare al element co Beton armat Beton precomprimat cu armdturt pretatinse [Beton precomprimat cu armiturt petitinee “65SPAS Wing 0-90 sind 4.153 Caletlul a starea limita de pierdere a stabilitatii de pozitie (eaturuares se face consid tlenentele ea solide rigide, La determinarea momentuhul de risturiare trebuie si se ging tHe ia jutaitea acestitia datoritl efeetelor de ordinal 1. we 8 structurale sotieitate de inearetri repetate care pot produce apavitia fone Lise verified si la states Tinnitl dle oboseali, in confonnnitate eu prevederile de 41.5 Valeutul la starea limita de deschidere a fisurilor se efeetueuzi in seopul asigunatié condi fiilor de aspect si de protectie a armaturilor impotriva coroziunii, precum si pentu usigurares ned etsuseitiqi imbundtsiqite la elementele in contact direct eu Kiehide. SAH Caloulul Ja sturen limita de deformatie se face pentru elementele In care depigiren defor mafiilor adimisihile poate cxuza deregliai in procestl funetiontl, avarieri ale peretitor despartitert sustinuty de elementele respective san senzatit nepliente ta cireulatie (pe phanyee, sei cle.) SALT Determinaren capacitaii de preluate u solicitarilor seisinice pentru elemente strvetitnale Si pentva structuri ia ansambhy 1 verifieatea ex pacitagit de pretirare a sol citinilor seismive si se efectueze la inereiti seisnien conven{ionale stabilite conform regleme Litilor lelinice specifice gi considerate ea neionind statie (inetredri de cod). Ta acest ez, ealeutil e reduce 1a verificarea elementelor componente ale structurit ln stavea limita de revistengs si In Verificarea eonditillor de rigiditate la deplasitri laterale (limitarea. deplastrilor relative de nivel) fu funclie de xpecificul gi important constructici, Cerinfele de ductilitate corespanzitoare valori- Jor adoptate pentru inedredrile.seismice de cod se considera realizate prin respectarea regutitor de ale’lnive constructivd gi de dimensionare date in prezentul standard pentru elementele strue. tuvale participante la strateturi antiseisinie La constructiile de tipuri eurenie xe ad La construct de importan{a deosebits sau eu forme constructive speciale se reeomunda fectustea unei veritiedti a eapacititii de preluare a solicititilor seismice gi pe baza wnut ealetl Ginanste neliniar, Veriliearen ae face, de regulf, +i pentru constructiile en earneter de mare repe tabiitate, care aw solieitttt semnifieative din actiunile seismiee, Caleutul ‘dinamie neliniar ee tfectucarh pe constructia consideratd in ansamblul ef gi consid in compararen capacitagi de Geformiare clasto-plasticd a construefied cu deformarea indust de acfiunea seismic’, far pentrat infiturd se introdue in caleul rezistenge de ealeul medi pe ansamblut strueturii, care boton si se ia: Bo ,13 k, 2 RA ae Ry nao, — ¢ sein conform fig. 1a iuloewin ew B tate Se admite si utilizaren unor procedee sim lifleate de analiza post-elustie’, fundat eu analize dinauie nelininte. tate tat lementelor soli 32 Galeulul ba st lw al voiere, compresiane eyeentried y S21 Distributia gi amavimile eforturitor anitare in Heton si armaturi, im cate Ia stare Winita de rezisten{i in seotiuni normale, se stabilese pe bazar urmidtoarelor ipoteze de defornare Minin plane si dupe deformmure (ipatera sectinni seeininile plane in tor plane) (fig. 1) 51 — 101 — ‘TAS 10107/0-90 ANEXA B (CALOULUL SIMPLIFICAT AT, DEFURMATTET SPECTFICE DE PULATA A BETONULUI BA" Deformatia specifies de durati a hetomului exe se calouk i eu relatin : en = Bead F fu caro eo deformatie specifi’ clastic’ initiakt a betomutai (pet, 2.1.5) 5 % caraeteristica defornmafie’ in timp a belonntai; %, _deformatin specifies maximi datorits contractie B.2., -Valoarea maxima de calenl acarneteristieii deformatiei in timp a hetowlut % se poate determina din relatia “% in care po Yaloaren de bazil a caracteristicti deformafie! In timp a etonului ; pentru betoaue W agregate naturale (de balastiens sam din piatrit spartit) cu intgyinen normals sat aeceleraté prin aburise, mirines , se poate Ina ex valorile dia tabelil 235 pentru betoane eu agregate ugonre valoarea de Ine 2 earneteristieti defornnagiel in timp go. #0 caleuloas eu relutin + BE on ce og 3) ea (aay in care 9 conform tabelulal 33 5 By, rnodulal de clasticitate al betomulut cu agregate ugoare (conform pet. 2.1.8.1). “Tabetal 89 cu wows [ow [oe [om [= [mm [om [melo [we 23,00 | 2,00 | 2,70 | 2,68 | 2,00 | 2,00 | 2,48 % Ea Ay coeticiont care exprim influens gradului de matusi ne s1 betonului gi ge poate . Iu ou valorile din tabelul 34 ; ky cooficient care exprinit influen{a gradutni de solicitere al betonulni gi se poate Ina, cu valorile din tabelul 35, ky costicient care exprimis influenfa umiditaii relative a mediutai gi se poate Iua eu valorile din tabelul 86. . Tabet 34 apa de sotetare |. 1, | Forta de precomprimare pentru Ryo = RS" (label ) pentru transfer Ia 2 2, | tnetreiei permanente ineusiy precam ‘ an : entra fneiveinte pomanenteaplinte inainie de 28 de le de ix turnarea betoma, valorite fy s0 determinit en penta forta de preeomprimare, ” fn cumnt in care mt ko poale apreeia. momentul aplicdvii inedretnilor permanente, do ‘exemplu, Ia prefabrieate de mare serie, 86 permite # se. ia In consierae un Inferval de 3 huni (90 aile)'de In tumaren betonulai.for sitoni fea. snnle soli men ull sila sivel) lori ulilor wanda caleul repo tii de entra care ata siuni 8 10107,0-90 ea eforturilor de intindere este weg ja lilt; coutribufia betonulu fa prek diagrama a, — eso iw eonforu fig. 1 fe din beton Ghignni, detirstatia specifica ms iui adbnind in fies ext Ay in stadia de rapere's secfiUnth ey qa NO 1 ER, 8, Mg. B RF pet Be, 1 obenienit oes ats cone peta in eazul compresiunii exeentricn, cind F = 12546 kh gus Olfig. 6 dreapta d) : in eau fimitd conventional al compresiunii centrice (lig. 6 drenpta 2) --in caguni intermediare, eind E>, Oe eye Bye fee ee determaind prin interyohare Tiniard inti valorile 2"%.9 i cig (Hig. # dreapta, eve se retetd la Beton xeeu de cast 76 ONSPIEEATIE, = tig € etre in ye In nceste relatii ay se fu en valorile preciznte Wa pet 214 jar ge reprints defor snagin specitied a hotonutt ia Hibra coo tiai pntin eounprianat a sec Hn fig. 2, Deformatia specified maxinna utilizabili » ark flor Ia prupati de ineaveaut care includ aeqiuni seismice dingrama.a, — t4 confor Lutii egy 80 in BUM, in exaul verified gi 10% in celelalte eaxuri, OUSENVATIE —Venten entevle nelineare ole strictuslor pot M1 edaptate alte valor ale Toi spun st fone ta couifille prectzate ba pot. 2b Sy al he 6STAS 10107 0.90 Notiunw Moment de decompre. j sume 8, Slee rr Hlemente din Bete prevompritnat total primare tetas ete at par ! j Blemente prevompr tial Precomprimare imoderats, Tranter “Ancorarea armiiturit Dretensionate- prin _aderent; Ancorarea anmitturil pretensionate eu Ancoraje Zon’ comprimatt ungimo de * transmitere 1, Zois do.transmaitere Lnngime de -ancorare iy ~| Grad de precom "| Faz considerati dupi ce au loc tonte piorterile de Monent cate primar Fy init thtin expat efortatit de prevent ui eetitral, eps mat i putin comprimate a see innit i Sub efectut aeestui moment reralis anult ementionahe | Elemente La ea in Wr pretens Grad ae Hs lcd eforturd wnitare de Hatinlere hormate pe ditectin de ilispnewre. a anit nate weirearen tatahi ale eploatare evonnprimar ~ enrecpunsind dlenuentelor din al total Cie ty mente vi suitor Sub) eae itratene ay deschidetes timitatar efi exploatare, ca san tana | ii Hisuritor sub ineinearea de luni ala rent saw ew Timitirea sevend a deschi de Tngst dara xm perma rad de prevomprimare penira momenta de de compresiune JE, se situeaza intre moment dat de ine maxima de exploatare 7" si momentul dat de irearea de lungi durats Wf tu de decor. at de inesnvaren dat de orimare pentiu care mon presiune $72, se situ re momentul de exploatare de Tungk durati Wt icdrearea permanenti, Wf, ‘Transmiterea_precompr asuprebetonuly turii_nepretensionate ale elementulut omprinat aunt rit Te realizatd prin ad beton, pe tunginiea dea ANU postin Tealizatd cut piese speciale de fixare la exttemitd {ie ar turit te, care pot fi metatice su din beton ar mat, inglobate in masa betonului sim dispuse Ia spi fata’ elementul Fazi_conside din armitura pretensionatit Zon’ din sectiunea unui element din belon prec mat in care, in ipoteza de ealeul cunsiderati, apar turi unitare normale de intindero Zonk din vectiunea waui element din beton mat in care, in ipoteza de calcul considerati, {uri_unitare’de compresiune “ Tungime necesari transmiterii betonulul (garmin nepretensionate), prin aderesifa, a introgului efort de. pr comprimare din’ armatura_preintinsd, Ia transfer Porfiune dintr-un element din beton. precomprimat, pe lungimea cireia t, efortul de precomprimare ¢e-difuztart pe intreaga secfiuho transvereilt sila eapitul caren che tele locale ale sneonii-armiturilor asupra eforturiior unitare devin neglijabile, distribufia lor patind {i eqnst, deratd LiniarS pe eectiumes elementulul . Lungime necesars ancoririi prin aderen{& pink Ia rupe. recon ‘apa rea armituriiSUAS 10107, J letimitares exzanitor de sole dle interaeiune petra seetiuni simetiien, armate sinmerrie Incovoiere we HM le SUL aw sau fi i tig. 00545 Neg loner Fig. 7 3.2.3. Pentru elementele solicitate la incovoiere, la compresmne excentrick sila int tried cu excentiieitate mare, se adinite un caleul simplifieat vind in considerate (fig. 8): Fig 8 detonul din zona compri nea Ii,. Relatiaintre a vi F(fig. 4si8)esteB ~ 1 eforturile unitate i fimea 2a acestei zone si auma ~ sali &, crosman panera de bans in. pot fi Iwate din tubetul 12] fort. axial, in semplitieativ, dere ex ata sint distribuite uniform pe indl- = RIB), bela 12 wigan fon | {oe 52, ee wn srt tow eu agrequte youre é Ai ay wi rel as ela new bi,9 STAS 1O107/0-90 i ANEXA D 4 | Precomprimate hiale iniram element ad Actiunea de introducere a efortutui de intindere in arms tury de inalld rexistenta Anmatuns de i itor cred se real £1 preeomprin puri de anni pnetensiona prvintitiss postintin 2 | Pretension: pretensionatt 4 | Armituri, prvintins’, care se pretensionenat xi se fixes {urnarea elementului, inite puncte fixe, att pe tipate rggide, eapabile si preva pi Lransfer efortul Alun. profensionata ; arpuiturt prvintinsd este inglobals iy hetound tuimat, are prit, Fite signa cone prin aderen(a. ‘Trans: ferul se efectucaz’ dup afingerea rezistentel precerise & Hyctanntu, prin eliberaren ariniturilor din bloeaje in mod Tent sai bruse (prin taiete), Preeomprimarea are toe prin antrenatea hetonulid in tending de seurtare elastien siviturilor adderente | Anmatues Anmatin care xe pret post infin elomentulurs Anueitira postintinsd este. age Canale, previzute, in interiorul seetiunii element wht We Leesteriarnl acestuin, Armiatura postintinsi se preten Sura ew disporitive speciale are reazemi direct pe ent, astfel incite coneomitent cl preensionarea, are Transferul, In aceasta categorie se considers gi elemen- Meonstrucliite la eare precomprimaten se realize [rin iofignemeaarmitiri sub tensitne pe Detomul in Finis (iubani, rezervoate ete.) Drupsprevennp ea ata si protec inland contriunii, prin Hnjeetare, befonare sam Lorene ave | sca dein fit protensonarit prin care art | feu blocaje pe culel saat tipar ‘postintinsi este fixe 6 | Blocare Opera tits preintinsh este fixal metalic portant, respectiy “armit Hew al Arnutiturd 8 | Armitur nepreten ara de tip PC 60, PC Abnatt complemen. | {ie cu armitura pretensionath ¢ tari Ae tnatum pretensionats la realizarea solicitarit capa: | hilenecesare pentru statea Timiti de rezistentit avind (ot cddatit in salistarerea condiilor de verifieare Ia fisur 9 | Rfort de precom: Solicitarea de compres primare, No Ny, {ura nepretensionald dup {uit precomuprimii in seeps ter de deton sia roprezentinnd efec tu Forti de pretensio. | For{a exereitatis asupra anit nare, , povitivele de pretensionare de etre utilajele gi aise Gradul de precom. | Raportul inlre xotieitarea de decumprestune, 9 marti primare, J Fee in exploatate a sec{iunit fafa de soficitares tials de exploatare—19— 10107,0-99 Edy = efortal unitar 9; in armiturile A; dack > 2a’ re in — Ry. Pentru 2a’ se admito ea suplimentaré do a considera ei rezultanta-tuturor eforturilor unitare din zona ‘conrprimati a secfiunif (beton + armituri) este concentrati in central de greutate al_arm&turli Ag. Accasti simplificare eate admis numai pentru verificarea In staren limit’ de revistenfi, iit si pentrn evaluarea ductilititii sectionale ; — efortul initar a, in armaturile A, se determing In funetie de intijimea relative fhe a zonei comprimate gi de &, (fig. 7) cu relafiile : @ duck & « & on = Re qa) @ dach & < F< 08 yd © dact & > 08 — RAGE 4) (16) in cazurile curente, xe admite xi nu se ia in considerare aportul_ armfiturilor interme ++ Aq) la determinarea momentului capabil al sectiunii, La elementele la eare acest u sectiuni, mari, diafragme etc,), eforturile parat penitra fiecare rind de armsturi, ¢1 diare unitare aq, in armyiturile intermediare se stnbiles relafiile (fig. 8) : @ dan Ec 08 ayy @ dae E> 08 — Bes au= ‘ 1 sia. b+ 2724 268] R, 138) «La dimen: mnarea elementelcr solicitate La incovoiere trebuie respectal condigia : bak 4 La clementele structurale care participa 1a preuaret acfiunilor seismice, ineadrate in clasa x conform pet. 1.2.5, in Zonele plastice potentiale, pentru agigurarea ductilitafii sectionale Yecesare, a pune dondfin ma} restrictiva decit cea de In pot. 3.2.3 gi anume on E< Eng in care ue are vallorile : la extremitiifile rigielor de cadru Eva (determinat finind seama gi de prezenta arna- tuvilor As) = 0,255 ~ la extremiti{ile sttlpilor, Eyq = 0,40, Aceastt valoare poate fi depiigiti pink la 0, ou conditia inajorarii armAturit transversale de confinare conform relatiet (197) si apli- i prevedrilor de la pet. J. 2.3 din anexa J. ‘Verifiearea in raport cu valorile Bua 8¢ face xeparnt pentru Fieeare 4 see funit, e prineipadi a Valorile & care se compart ett Eua Se determing luind in considerare rezistenfele de calewl ale Detonulut si Armiiturilor 2, Ry ouSERVATHE 1 Yu 16 antndse vari Syng_Adlerie de cele preserse, nual ew Justfenre gf mumol ded slut detérntnate Ive za snl eeu inane elintor apratundat 42 Heute dlafeagiie, Valorie Egug I tanette de form sec{lunll ae atubllese prin reglewientarle tehnlce spe- flee structive ew dlubragineSTAS 10107/0.90 = 98 - 16 conform pet, 8.6.8 pentru elemental ‘mod simplifieat : CA Valoarea ay din velatiite (65), (66) considerat in stadiul IT de Ineru, Se admite si se ia Gn = 0,85 Ty (co) fae ria see{iunii de armiiturs, necesani din caleutul ka stavea Tint de x 1... aria sefiunit de armnituri: prevazuti efeetiv 5 6.5 Valovile saportulul pd (in milimeti), de ta eare mi este necosar verifiearea prin caleul a di lerit fisurilor normale, sint date in tabelul 31, ‘Tabet ot Thtndere centric sau excentricd ew Incevoire, coupresiune exerni vied sau Intindereexcentecd eu excentitate Ware “Tn de ote on s7 oon 0.030 res | 0002 oor PC 60 04135 05056 ‘Pentru plici armate eu plase sudate din STNB, la care conditia delimitare a deschiderit fisurilor este a, < 0,3 mm, nu este necesark verificarea prin ealeul a deschiderii fisurilor normale daek sint satistiente conditille din tabelul 32. ‘Tabetot 92 He | 38 a In tabetul 92: hy grosimen plitli; dy Aiametral barelor de armiitur’ longitudinale gi distanfa, intre axele lor; dy ty diametral harelor de armiturs transversale gi distanta intre axcle lor. €.6 In relatia (67), coeficientul 4 se ia: dy = 0,8(1 40,20) pentra etrieri din OB 37; % be = 0,711 + 0,3) pentru etrieri din PC 52 sau PC 60 2) 4 =0,0(1 + 0,1e) pentra barcle transversale din STNB ale earenselor sudate, ©. tn relafia (67) se admite si se fa ip mod simplificat ‘ou = 0,9 Foy C8 Nuestenccosariverificares prin ealeal a deschiderifisurilor inelinate in eazurile : yen = 0,3 mm; 3yeen = 0,2 10m, ond J < 1,50-90 wa Lay elementele liniare solicitate 1a compresiune excentried, excentaieitaten r,a efortului¥ se majoreand evo excentricitate adifionali ¢,, care fine seama de neomogenitatea secliunii yi de tolerantele de execufie si are miirimea cen mal mare dintre valorile 20 my saw . 30 nwa Latnnii seetinnit dupii diveetia excontricititii ey, in care h este y sufi astal Ny momentul tneovoietor eapabit OUSERVATIE fia, 7. penton yaloate ore Tew abselsa Moxy punta respects de. pe lini) May Ney vole reprecenta pt S26 Tutluenta zveltetei (efeetelar de audin 1)" stretinile cn elemente comprimate exeentrie eamaeterizea zd prin coeticientul de inay 16 a amomentulul iueuvoieter, determinal ew velatia My on M, momentul ineavoietor determinat printy-tn ealeul de ordi Lal stenetmii Vic moment ul ine oielor determina printy-ann eaten de onli AT al sted i In'conditile respeetinit prevederilor de ta pet, 3.1.2 (qs. Tyo), xe adhite ca in ealental die ordi Hal stieris sh ne eonsiiere nual se rita dependent fave xian ex penta O15 (1+ a+ oe (19) siditate cous eutional alfsec{iunii transversale iitaten sti incluzind efeetul prezenfei armiturilor, at iesirii din Iueru a nt intinst si al deformatiilor din eurgeréa lent’ # hetonului ; modutul de ti Limits de veristent: etal’ din 7 Liomeninl de inertie al seetiunii de beton ; procentul (otal de amare longitudinal a secfiunit Veg momentul ineovoietor de ealeul de ordin I din inediresrile de Lungs duratd care produe deformarea stilpilor prin deplasiri laterale ale nodurilor ; reat (ola M_——amonientul ineovoietor de ealenl de ordin L produs de in A, A vederea veritieet tne ONSERVATIE — Pentry determinsrea valtitor_coeticien reli JT ae efectives7a e‘ecles nila precizald la pet. 3.4.2, ealeulil de ordiul 131 eel modular de rgialtate (EL Yome . Ja strueturile 1a care < 1,2,s¢ admite ea in locul unui caleul de ovdin IT al structurij si se deterinine valorile coeticientilot x in mod aproximativ, eu relafia : (20) en (ED oye conform velatie’ (19) Jungimea de flaambaj a clementului, evaluat in finetie de natura legituritor 'n Tui cu testul stiuetmnii covoietoare Ia eupetele tiglelor trebuie care: Vechilibrul monwen- La structurile eu noduri tigide Tate eu momenteie de ka ea petele “tlpilor majorite en, aetfel east se ment telor ia jurul neduriiar02 un numir intreg m, de distante intre barele de arniiturt transversale, enre se caleulear’ eu relatitle in care in care 01 on 37 PC 82, ‘Tips ag votet <0 P82, StAS 101)7/0-90 In cazul:plicilor armate eu plage sudate din STNB, distanta intre fisuri se ia egalit ea ah, n> 22. pentru 1,<30d, 03) any, emir he (03) yh n> Ph pentru t > 30 dy 1) oa! > 30 ay hy grosimen pliei 1, distanta intre axele arm‘iturilor longitudinale; 4, diametrul arniiturilor tansversale aprosinnative din tabehil 30, Penten 4 til din rebitia (65) pol Fi luate vate r= anos) Ae Be ga — tain (5) B= 0,3 ‘pentru armituri din OB 37 si 0,5 pentru annituri din PC 52 sau PC 60 > raportul intre efortul sectional (N, Af) de explontare de lung’ duratit si eel total. all 30 0%) <0.8 PC 6 30,8 Pe 6o| Pentru pltci armate eu plato sudate din SINB te ia J = 0,8 dack my > 2 41» < 0 (} — 1 in celelalte cazuri, Pentru elemente folicitate In oborealt, } = 1,0ix ae 1 net fe pe leutat ndlent 9) stint wert mua tweme vor tn th Sater le trueturii (20) 21) nie core: aH anomien | Tha structurite in endre ew nour ise ann 10 are doplasitite Taterale ale. veyron sint Tinitate prin prezenta mnoe disfragme rigite care projait forfele orizantale, imajoraren momen iMurinesvojeto ure in, stifpi ett coofieientil -q se aplich aunt pe teint wuiflocie: a initia shilpilor lr fiecate eta Verificarea in treiimea mijlocie a indlimii etajului mit este neces in setiie curente vind se respect recommndaren dels pet, 3.1.2 (q-< 15) gi atmarea stilpitor cate constant. pe iiltimen eta juli Hfectele de ordinal IT se neglijeazi in eaten! (q = 1) Inelementele 1a care coeficientul de zvelloe %q inuleplineste condigia : < 3h ineare Leste inza de inerfe a sect ini trnysversile dup divin consid ie ashetementelor eu seetinne dreptunghiulass serssti conifie este: eet $10 in care f este uvinimes balwii seefinnil Gamsversate dup diveetia eons a clenentelor solieitate I (efortatl Veiner it 3.2.7 Dimensionarea In sianen limit de: rezistenti fried sau Ta intindere exceutyieg ett exeeutrieitate mie $i Anse faew considerind ei Tetonul au pr in elortuni in aciturite cL, 34%, eforturile anitare sin egale ew fF Mindere cer armaturile A, S28 ba eondifiile aduiterii ipntezelor simplifieatoare de by pel. 3.2.3, dle rezisten(a a sectitinilor elementelor et un ax de simetic, solivitate k Gfort axial, he care planul de ineosoiere este situat jn axl de simetri tabelul 13, omen ae Soticitarea Dement Incovoiere | z<2a" | Meap= AaRahe (cxzut eu Fent, eu Sn fa) Aske 4 Aaa ~ Age = 0 Maap = S)Re + ASRaha 5620 | Megp = Neto ~ 0°) + Aull +B ha tel — 09 Compress Ns ARE Mable ~ Aalla~Z Antal nie excen> 27 20] Nogp=—N(hy~£e)4 SoRet AaMata tel Mic oath hd cena - - sexcentriek SS Age } Aly — Ane ~ x I Aaltahe = S Agr Gaille ~ H) sei compat de elon apr or (18) #8 10) My Noe 0 4 Ahaha Ea atti 0 e ceneenticd My = Nth ~ 40) ~ AaRahe ~ Conaitia de resistenta: ah sM eM, N efortul axial, ew scimnl pentrw eompresianes AF momenta tneodsietor Gq centro de greutate ab sectnnt fon conforms Telatilor (17) gf (8), 6u semnul + penteu eforturl de IntindereSPAS Hetoz 0.90 ou ANEXA € DATE PENTRU CALCULUL BLEMENTELOR DIN BETON ARMAT LA STARE LIMITA DE FISURATE (1 eistantaanetie intve fori 9, in elafile (65) sf (67) ealeuteard en retain: dete bolt AL (nm) a) in care diametrad armaturitor, in mitimetss fe grosimen atratului de hefom de acoperire a araniinii, im mifimetrt 5 ive avele baretor de arnsiturd, in milimetri, dar eel mult 15 d- tn eas or solieitate Ty intind san exeentrieg en exeentricitate mica, “listanfele intre avele hanelor de armatur difert dupi cele don direc Jose i cea mai mare dintre acesten 5 distant cloment ke tig vile din tabelol 1 euefivient, en vs A » 1004 gi care in eazul elementelor solieitate Ulin aria seetiunii de beton : de inglolare a anntari, detinita in fie ln ineovoiere me treh Toowi mare de 1. arin antunitor longitudinale intinee Tabelat 29 ~ (OT TE atementestitate ae lout de ott ina a car] Net eee fn retain (C1), in eazul cind barele de ansnatuna aint de diametze diferite xe inloeueste : (2)lemente solicit 3.2.9 Relafiile de ealoul dnte la pet, 322... 2.20 113 ponte Inrompresinne exeentried sea plied g/l stitpii Tretati ea see(iune cirenlar fiecmimiderare ixtroducind peatrie vevistente de eateut a betonula ke compresiane valos majorati ROR EAR ee in care AM = 8p ral Bao (23) vie evefioient solumietnie de armare transversati = 44+ ad, 1, arin seotiunit transversale # freted s“pasulfretels 41, diamotval simburelui de beton fret Ry, veristenga de caleul a frelet . eu respectaren limititii superioare a wirimti efortulul axial de compresiune eapabil sub forn y 265 a ey A Re 47,6 a in eure Ay, = na2/4 este aria simburelui de beton fretat., ri efort: axinl, entenlul ta 42.10 Ponti clementele sulicitate ke ineovoiere obliga, eu sau }.1.Beuagiilo ie Tuind in constderare ipotezele precizate la pet. scrim pe baza determiniirii pozitiei oblice a axei neutre, Pentru eanuti curente, se acmite efectuarea unui calcul simplificat cu metoda din anexa 13, buzat- pe aprosinarea legii de variafie n momentului eapabil in funefie de unghinl de inclinare vplanului sau de actiune OUSERVATIE — Pot 1) fotosite si alte nietode shila, In enBhura tm care shit fondamentate prin studi Porameleice th conparatie ew ealeulul rigures. nate 88 Caleutul fa staren tim BBL Generalititi 4.8.1.1 In eatoulul a forfa tAietoare, rezisten{a de caleul Tare inelinate) se determing eu telafia : de revistonta in seeqiuni h fay @ armatutilor transversale (ettieri, Ra tae Ky . (25) n care mgy este Un coeficient al conditiilor de Juera care se ia: ing: = 0,8 pentru armituri din ofel laminat (PC 60,3 PG 525 OB 37) ¥ pentru armituri din sinme (rase (STNB ; STPB), HAA.2. Nivelul de solicitare la for{d (lietoare se earaeterizeur’ prin raportul : (26) Qf toare de eal {aietoare. a A,, avin sectiunii tile a elementului Ja fo le Ts Tac seefinn dveptunghinlare sam in forn Ay Dy La cecliuni Ia eare b vatiazd eu Indljimea reefiunii, se ia pentra 6 valuarea din asa neutra. s e ii ‘ : te A ti th " ; |$1107 090 ANEXA PROCEDEU SIMPLIFICAT PENTRU CALCCLUT, BETON ARMATSOLICITATE LA COMPRESTUNE TASTAREA LIMITA DE REZISTENT ME DLN TE oBLIC Hil Ain fun Pentrn enrhs tie @ momentula € soar de aetinne in ny Si Os a scetiunit ty die chipsd le gradu 8 (fig, 31) Anuar an planta dnl, se silat forma, Masur "4 (Mee VY oy (Fe 4 Ca) ue tu eae Mycaye Mycap tomiponentele: momenta eagabil AF dupa dinette Ov 96 Oy ale ayetir qrivedpate ale see{inait transverse Iamentut eapaba peut 8 day eid My 05 Inomentul eapabil pentia X dats inl M70 “ilovile reconmnutate penteie cueflewntul fe sin date i tsbetat - Mol de opanere a Pareto se wean cs Daten tare, dice ema lt eet pate Bore al walt doth pal bate one vitae an ay oy 4 est para fet se Faw eur relat i Gandy " My My compouentele moneniulii ineoyortar de eateut dupa direetiile Ox. s1 Oy Magy Myo cw in relatia (1.1) reat Ta stare Timnita de 107 Ay Fig. 01— — 2 - STAR 10107/0-90 te 3.1.8 Caleulul armiturilor transversale nn este necesar dat: B < 075 pentru pi @ < 0,50 pentru colelatte tipuri de elemente, (2) se ian in considerate si pentru determinates enpactti{il portante Ia farfi ietoare a ‘V armiturl transversal, 2M ‘ : y BLA Seotiun le de beton ale elementelor trebuie astfel dimensionate incit s& fie respeotatit conditia de limitare a eforturilor prineipale de eoniyrestuie = : 7 Geo! (>A) 2 (28) Pentru diverse tipuri do elemente gi do colieitiri, xint dato in eontinuare-vilorile cores mnnitoare ale Tut 6. 3.3.1.5 Pentru elementele participante la sLructiui antisciamien leeate potentiate In una san la ambele extremititl» eve de calcul Q se ia asoclatit diagramed de teente eur noni hte (unde se initia eurgeren arneit uniter. 3.3.2 Caleubul ta for(i Uaietoare in see(iuni inelinate le elenentelor solicitate kx ineovaiere mat (grinai, pliei eu reremeni enti : SAQA Pont ine in Ing i iuvtinate vind pozitia si ‘inctinawa stabilite cay Gig. 9), verificarea ve fuee, nine a Fone tkonaye es pe Da (ei Fietosin ye Tunis Inesinesiloy aplicate pe acens une redueerea qa, dlatoriti inesineieii totale q, eb nomial reddueeres ga, daforitil inedvedvié permanente g ul ‘ fille snexa inare + atu strieri, (2) . Pe 0 | Petia rigdele de eastra eare intra in eatexoria de ti pet, 8.81.5 mecanistnnl dee cedure ta in considerae a dete for{el tiietoare de ealeul este em moniente expatbite de |] pemne enntnaniis la cele douk extremitifi ale deschideri 2 tezistenta de eateul fa itindete a betanului se afectean ew 1s reoticient al de Tuer, prin eave se fine seamia de elect al ny solieiiire dint zanete de la extent stindlon ysupia sportului betomului fit preiuate ietoate, astfel (20) We sca, = ty My (20) + Tin zoncle plastics potentiate en @ . met Lt cin) st testi exzatnitory my oo 1 hin usa tor svinvite Ix exaw qin solicitani seisiniee, tlvelub do sobicitare Ta for(e (aietoate alter Cages @ oe atete sensini, se team wtenephe: viglele de euphave ate dtea gloSTAS 10107/0-90 Mei Abe Oh, a,b A2 fi can ©) peptrn grinzi fiend parte din plangee, Jn eazurie cind placa este previzatt eu vute, la valo © dle mai sus, se adanga Mifimen teoretiek a vutel bi ‘ied dintre valorile b, si 3 speciale (clemente cu dese! tru determinarea létimil active 6,, en Iuares 94 Hg. 50 ea in considera Tigidizate prin nervuri transversule : tate din Lumina libert a plietl intre nevvurilo transveraate; Ab determinate conform-pet (fig. 50), avind mitrimea eeu tai ‘hideri mari) pot fi utilizate metode mai exnete pen- re a deformabilitAii. plici an! aed ve inSTAs 1010 — a 4 BALA Pentrn gringi, tn relalin generals (28) i 2 pent zonele plasticn potentiale (sty ‘ fe 4 pentru restul exzritor (32) OvSEAWATIE — In elopite (21) 51 (92) Qe dotermind eu retain (2H, tm ete sy wu ese atetat se coetilentme 3.3.2.5 Caloulul In for{% Uioloare al elomentolor ex seefiune constanti xo face cu relntin QS Qeap = % + YAaekatsin a + YmvAeRos (3a) in care (fig. 19) Q Torta tHietonre do calenl, stabilit’ {inind seama do provederite de la pet si 5.3.2.3; Q, forta tiietoare preluaté de betonal din zona comprimata, doterminata ew rel | . = PEEP. ny, 3) a8 . for procentul de armare longitudinal din zona tntina’, tu dreptul fisurit inelinate; ‘a Ay aria scofiunii unei armituri inlinate, intretaiat® de fisura inctinatt; |] me A aria secfinnii transversale a unei ramuri a unui trier, intretdiata de yee fisura inolinatt 5 » mumirul de mimuri a unui etrier 5 asin conform fig. 10. 1s mm Fig 10 Th ¥)A,, se includ numai armiturile inelinate care sint intersect:tte de Fist pe zona cen teal, egald-eu's/4 din lungimea portiunil inclinate, i ee 3) se verified pentra inclinnrea cen mai defavorabili a fisurii, determinatt — |} pind conditia Qra, Si fie minim, e1t respectarea Timitelor : 0,5 ys 8 25 Ig (ay |) Pentru clementele firk hare inclinate, conditix Quo» SA fie minim se reduce la Qn = Qe +X Medes = minim (36) Ty oxzurile eurente se admite ea si la elementele ew ture inelinate, inet ct mai faviorabila a finuit sii se stahilease, in mod simplifieat, puniud condita Qs fie unininn locul conditied Gor, 0 tie auininy 4.32206 Tn ew 6 1 ou sectiune variahili, forts taieteare de ealenl @ leterminats con form pet eu termenul 2 M0 hg 3s. in eare M, 2 momentul ineavoietor de ealeul si beajul de pinghie al efortyrilor interior in ea cunsiderat 5 5 unghind dintre diveetile color dou tUtpi in zona ew seetiune varia ®~ 93 ~ TAS 1O1dT/0.90 ANEXA A LAPIMBA ACTIVA A TALPH COMPIIMATE LA SECTIUNI IN FORY Appt: A.L Taifimen activi by a tilpi, ja in considerare tn ealentul clement in forma de , cu placa fn zona comprimati, este egalt en Kitimen reall a pli Litimes care rezulti adiugind la Litimes Ba inimil de fiecare parte Ab care 1 este distanta intre dou xectiuni consecutive de moment Ineovoietor ni determina dup cum urmeazh : or eu aeetinnea, i, dar cel mult Lo (fig. 4M), in ai enre xe poate = pentru grinzi simpla rezemate I. = 1; — pentra grin castrate Ta un capat si simplu rezcmate la celalalt eapat = 0,8 1 = pentrn griuzi dublu Ineastrate 1, = 0,5 U5 . = pentrn gringi continue ein deschiderite marginale |, = 0,8 15 ein desehiderite interionre 1, = 0,6 1 iat I este deschiderea de cateul a elementului ‘Trebuie x se mai respecte gi condifiile 8) pentru grinzi independente, 18 care talpa comprimata iese in consolA fa de inima = daci hyJh > 0,10 Ab < Oh, - = dack 0,05 < i,k < 0,10 Ab < Bhp = ded yjh < 0,05 Ab=0 D) pentru grivai fteind parte din plausce, nerigidizate pr eave distin {it fitre aceste nervusi este ina mare deeit d ainal> : transverse sau Ia tre grinzile Tongitu- = ack hgjh < 0,10 Mb < Gh, = dack h,fh > 0,10 Ab nu se plifoneax prim alte econditiiI Termenul ML Ble miesorean’ for{a Utietoare de caleat Q sano wiireste: dup eum seetiunen clementului ereste gi gens ex momentul incovoietor saw in sens invers (Fig. U1). y 2» 3) 1 | Mt Fig tt 5 53.2.7 Pentru riglele de enplare ale diaframelor ew got, ta care. sub aetinni seismice intersin 4) Jone plastice potentials, incliuarea fisutit se in ta 4%", far eontributia betonulul la pretuaren furlet ieloare se ueglijeart (Q, == 0). wrt La tiglele de euplaro mai putin solieilate, Ia care mit intersin zone plastiee potentiate in capote, verifiearea in See{innt inelinate la fort tHietonre se face conform pet. 3.3.2.8 Jha verificarea Ia for(i Utietonre a rigletor de enplare Urebuie sh xe {ini xeama si de regle- Way mentite tehiee specifie pentru struclori cu diafragnie (prevedet! speciale penten righe nalte, ne eorelarea intre momentul eapabil gi forla tielware ete). | sas a moment mcorvietor in seefinni inclinate solicitate la: incoroiere (grinzi, | 4 eu vezemari continue) | Caleutul 1a moment incovoietor se faeé Iuind in considerare ipotezele dela pot. 3.2.1 | gs tueing ‘verificarea eu relafia de echilibra 2 momentelor in raport et central de greutate al |) Gonei comprimate, in eare pontrn armaturile transversale se consider’ cy = Hy | By + Ybakteti + YneRate (ty \ Te oF snomentul Incdvoietor de calcul in’seetiunea de In eapttul dinspre zona com primatt a Fisurit; gy Ae conform pet. 3.3.2.5 15 44 # conform fig. 12. cone noth | ' oy | am || ain [if . | : | : | Verifivarea ew relagia (37) ma este mecesars dak sink respeetate: prevederite de a [] pet, 6.27 retertoare Ia stabiiges see[iunitor unde re pot iulrerupe sau vidi teobor)) 1] srmaturile intinse,TAN 10107/0-90 ~ 2 Pe restul lungimit zonei de transmitere |, (pentru armiitura considerata) se previid, la distante de 100, ..150 mm una de alta, plase de ‘armare realizate ca ta aliniatul precedent. Se recomandil ca plascle xi fie comune pentru ci multe ancoraje In tocul primelor plase, xe pot preveden frete realizate din armituti O 6.10 a, slinmetrul simbutelui fretat find ect putin egal ew dimensiones maxi a suprafefel pe care SevexereitS presiumea sineorajal, i pasa fretel de 50. «80 mm ‘Vo none pe care se wilizeari frete xaw daca plasele de arimare nu acoperd intreag st fata a seetiani transversale 4 elementului se prevdd in plus etrieri inehist ew diametrul itn die 8 nm, Ha distange de masinune 150m Pe restul zonei de 4 8 mm Ia distanfe de maxin La extremitatile element elor (201 neurate xa piese meialiec ew praznuri pentru evitarea a diversele faze de esecutie (Lransfer, muunipulare, transport ete.) san d in timpul exploatia previid etrieri Inchisi eu diametrul minim de dle vezemare), xe prevadd hare Tongitudinale cores ‘lied dle Fisuri xaw dete- solicilati locale 5.8 Klemente eu anniiturt preintinse Hav capitul clementul turii, 4, 86 dispun tn distante egale, 3 frete, uritare). peo lungime egal ew 14 din Lungimea de transmitere a. arma- sindluri transvernale suplimentare (elrieri inchl Dac armithurite protensionate Hint seaizate din bare tip PC ea diametral > 16 mm pe tunginwen 10 dyin jurul Fieerel Bare, x0 prev obligatorin frete realizate din ofet monte eu merit de G...8 rh, ew pasul de JO.» 50 min dhex gritarele nu acoperd intrenga. supraTat a inehigten dinnietral iim de. mn Ke Sask Pe roma pe care so utilizenat frete inii fransversate, se previid in plus etr i phise sucate. sect de imagine 150 mm Pe rentul zonel de transmitere /, se previid atmituri (ransversae (etvier! inchigi) ew dia metrul minim de 6...8 mm Ja distanje de maximum 150: mm su phase sudate, OUSERVATIE — 1a eleweute de mare serie din betun precomprial ew seine tramsveralé ew dineroival eeaeee ee cinaiui preintine din SHPA 1. we poate comnts, pe baza unor erties experientale conch Chetesia prevederea de armatunt Lranscersle 4SPAS LOLOT/a-90 = 6 — ABA Catetlul ti fork (ietoare 1 seetiuni ine Jor comprimate exeentrie BabA entra stilpi participanté la struelari antiseisnice, da ct dint extvemitii intervine (0 zon past nial, caleulul se face ta forte Uietoare asneints avested sifatit. cu moment capabil fa exteemnitates respective xi ew momentul ex lor La eeu opusti. Acosta poate Fh determinat in mod siusplifieat inajoriud smamentul refirile seisinice de cated eu naportul fnlze moment ol expahil st eet din i ite de eateul de ke estremtitaten et gain’ piste Ea cameite curente, ta st foate st se detoraiine consider Le se audinite ea ite med sinaplifica fora f ul promente eapabile de sere contra, Ly arshele oxi seniti{h we de caleul Q astfel determfunta trebui nserie in timitele : 50, <0 <% : (a8) fin care @ forta téictnare vert lin ealoul stati ou inedredirile seismice conventionale (de calett) stabilite conform reglementitilor tehnice specitice privind proiectarca antiseisiiet a. const eaetiilor s Y cooficiont de reducers a efoetelor inesin fates structuvii ilor seismice, (inind seaman de ductili Dack printe-an ealenl dinamic netiniar aprofundat al slructurii se demonstreazit 6% In 4 una din extremitifile clementului nu interyine o zand plastic’ potential, forta tiietom leul este ve astfel determinatt (Q’), far relafin (38) se reduce ka forma Q'> 1,5 Q, (limi. it ini este mecesati, relafii ea gi pentru clementele solicitate ta incovolers ane asupra forfel tietonse prelate Catculal stilpitor se face en aceleas (pel. 3.3.2), in care influenta efortulni axial de compre do beton se is in considerare introducind in relafia (29) + my = 14 591 (38) in care . thigh, XV eforiul axial, in ipoteza do inedreare in care sa determinat:foita Laletoare, Peutea stilpi, in rolatia (28): o=2 : (a0) OUSHRNNT ITE Ta relia (19) my mu me wfecleard w coettctentit omy dat de retain C2) 2.44 Tn eutetul in seotinnt inetinate ta fort toate a diafragmelor verticale pline sie mionbunfilor diafrazmelor ew golur, se adit uw oarele simplifien inetinaaven Fisurii se fa Ta 45 ~ forts Wiietoare pretnats de heton sein exalt out Q Ae ka baz dintviwemnet gf Qy == 047 WM, pe rest ital Welafis generat 28) se apie sub forma @ «1,5 Od, Pp iat mona plastic’ poten- 0,5 Wh, cantora relat 38). ity subilires farted anGit diatramielar ew struel uri cu kate nismatlii de rupere, a diafragmele pline vedere gi reglementivile tohnive speci coli, treba fiee pent AS. Caleutal la forte ti Caleutul se face conform yrey Hurl fa eadee etajate din beton armat, infoare al nodurilor eadrelor et lerilor din rele ice specifies pentru strue- in rep pec inwl via ais va ate atin ute iia wel ant ee a STAS 10107/0-90 3 7.4.15. Ondinea de tensionare a a turilor unitare admise la transfer. turilor se alege nstfel ineit xi nu conduct In depigivea efor- ‘Trebuie s% se evite tehnologiile care condue la necesitaten deplastrii elementelor inainte de injectarea canalelor. 74.16 Pentru realizarea protectiei prin injectare la fiecare canal ke prevld cel pujin douk ori- felt plasate In extremitai, . In fascieulele pentra grinzi continue a previtd orifici qi in toxte punetele superionre (pe reazeme). Rezistenta la compresiune « amesteeului de mminot pe euburi eu Intura de 70,7 mm sau 100 mm trebuie wi fie de mininiun 28 de alle. ljectare, det 0 N/nin® A417 Armiturile amplisate in extoriorul sect eretare sau hetonare, ni 8e protejenzd contra in egal en se recomandi en gradul de imper- Clasa betonului toreretat sau a betonulué de protectie trebuie ri fie eel 80% din cea a elementului gi minimum Be 20, De asemene: menbilitate sf nu fie mai mie de Pa (STAS #519-76), Uiste neces asi tectie gi betonul element sam tree nerdni fitre mortarul prin etvieri de legatura Misa{i sub fermi de must i ulterior prin goluri Misate Ia turnare in betonul elementult betowul de pro- le Fr turnare, poate-renunfa In aceste masuri in exznl elementelor ew armiturt infigurati (tuburi ne, Tezervoare) rau dact wnmktura este wnplasati in san{uri Hisate la turnare in betonul lementului, Se recomandy ea aplicares gi intfitiren stratului de protect solicitat de inekreiirile de exploatar’ saute parte important a acesto Sh xe provadd amisuri pentru evitares fisutilor dit eontrvet tut Fit se fed po elem De seentenea, tre Acoperitea arin jor postintinse in medi f gresivitate frebuie #4 fie de minimum : 20 mm in eazul mortarului toveretat 5 30 mm in enzul betonutu sre neeesare ee jut in confer Ju medii agresive, aeoperirea precum gi milsurile supliment ven preseriptiile din reglementdirile tehnice specitice. Un exzul unei acoperiri eu grosimea 1 i eenstn se prevede cua plas de sir TAS Pieselemetaticeate nnicorajelor se protejeaii eu un stral de beton ae de 30mm, il grosimea minions La clementele prefabricate monolitizate pe reazeme, protectia se realizeuzi prin beto- ul din tmbiniri . 7.5 Armarea zonelor de transi wede, in genera, & bidirectional 1 snentelor se jn 4.4 Hlemente eu armituri previzute ta eapete eu ancuraje Th vecinatotea fierarui aneoraj se disyun dou suu tei phase de armaturd eu eel putin patru bare pe Fieeare divvetie, prin plasd Find situata la 80 nde Ia fata phieil de repartitie, # distanta dintre plase fiind de £0.70 mm. Diametsularmtunior eare aledtuiese aceste plas Lebuie #X fie de 6... 14 mu, jar ochiurie plasei de 60...100 nm. Plasele se realizeaza fie din ‘rmaturi continue fig. 48 a, b), fie din bare audate; unt este permis folovirea plaselor legate ealizate din bare independente (fig. 86). / by ) Fig. 48wanna ancaaainsoiniesnucSiih: aaAits Sk RRMA OEE aa SPAS 1107/0. sitie sine 3.36 Calon ty for{S HAletoare al elementelor intinse excentaie pent Caleulul ka for{i tiietoare se face cu acele relatit ea gi pentru elemente soliei eh incovoiere (pel. 322) in-eare influent efortal ile indinere asupea forfed Ui cat prelate de beton se iain considerate drt rodteind in retain he iat % ay in care 3 (38) (42) _ pontru clementeintinse excentrie ew eseentricitate mie: inate ares mao vn Console senrte Ue aa ‘ 817] 3.52.3 entra eomotete de lungine medic (1 < ith <1, verfearen pea se few att j ta pentru u consol scurti citigi ea pentra 9 consold Tung, adoptindiwse ipoteza eva mab E]) Gertvoranins.STAS 10107/0-90 — 90 = 74.2 La stabilirea armarii ew fascienle postintinse trebuie si se eaute si se limiteze nanuiral acestora prin folosirea de fascicule puternice si alegeren une’ inal{imi economics 2 seetinti in ce priveste consumul de otel ‘Treluin x4 se evite trace lungi gi sinuoase la care pierderite prin freeare sint mari, Pen- tru fasciculele de pe o diteetie trebnie si se evite dovierea faseiculelor in mai multe plannri st ren fascieulelor Numniral tipuritor de faecioute se reduee ts miultor fipuri de instalatii de tensionare eare impli’ Jil, evitinases utilizarea nisi torice gi rise de exer De_nsemenea, trebnie si se evite sola mare de fasvicule, casimultangi a unui numar \eeare impun tensions 38 Utilizarea {evilor din PVE su petietite calculeazd Ip oboseals en conditia ea in exploatare ter mite mumai la_elemente ere ant se peratiniy st mat dlepaigeases 40°C. De a yenea, mu se ut ilizea: (rstamentd termie pentew intarivea betomuti TA-4 —_Realizaten canalelor en evi extiase ve rseema nd’ ai xe fologeases: numa ti element prefabrieate, 7.4.5. In cant canelor eealizat: prin estmageroa unor fevk din material plastic, devtatia tinghiuland, pentru porfiimwea de feavd extrasty trehuie st ni deplsened 20. De serene Ttingimen {evil extntee me rovonnantt of cn eyshocaoe ta pentrn evi taylan Wal ah T mn poainn devingin unghiwrt yo TAG Ta canalele previzute cu (eet realizate din, portiun’ reetitinii racord:ite,. se recomandit en unghiul de deviere x arniituritor sf fie de max.10 Tazele de curb trebuie st fie eel putin Lm Inclusiv si 5 m In ennale ew diametrut peste 40- nm canale eu dl {pink ta 40 wun 7A.7_Yolorite minime ate distan{elor intre ennale sale acuperititer ew eon se fa pe baz atelor din anesa T. Acoperisile dite in tubelsint vatabile penten eau medial Hs ageesvitate nit al intemperifer. In medi eu-ngresivitate, acoperitle #6 xporese eonforay prevederiter din reglementieitetchniee tpecitce 7A. Se reemnandi ca ancorajele eu bueld gi dorn sX. fie introduse in locaguri speciale, umphite cu boton sat mortar pentru protectic, poste care ve aplick heton de monolitizare, care trebnie st fie bine ancorat de eqpatul element lu si armat corespunciitor. Nu se permite ufitizarea wnco- rajelor ew buelt si dorn la elemente amplasate in medit cu agresivitate putern 74.9 Pot fi adoptate solutii de ancorare in beton a armituritor (sub forma de bucle, evantat ete.) — Tain expat al fascieuluhud — pe haz de date experiment 47.10 uprafaja de zeware a ancorajului trebuie s¥ fle perpendientard pe axa armiturii he capitul el ementuhi; de asemenea, axa armitlurii trebuie xX coined ew axa ance putin 0,4 me. TAAL Sereceinand’ en smmiitura fie ance, mate in exploatare. Julai pe ee eapAtul clementulu sau in zone compri fn eazvt anconirit in zone intinse, anmatura se prelongeste eu fs dar mininiuin 0,5 mh dincolo de sectinnea normal xvi extvemitaten sectiunit inlinate hn eare ni ma este necesan din verifiearen la reistenta sau fhannare 7A12 Pentru mentineren pozifie’ corcete a armiturilor in cursul furnarii gi compactirit het nului, se previa in proieet detalii eorexpunaitoare pentru fixare (carcass san plase sudate, et reti, diaffagnie, distantieri sau super{i din beton, armituri din o{et moale, console Distan{a dintre punetele de sustinere a tecilor in cofraj sau Lipar xe stabileste pe baz: rescriptiilor de execufie, Se recomandi ea aceasta xi au depgease 1,5 m pe portiunile recti- fii sat ext raze mari de eueburd’ gi 0,5. m pe portiunile en raze miei de enrburi : se previd inmod ubligat cin puncte de fixare In extremititile xi pe traseul portiunilor eurbe, respeetiv in punctele de sehimbare de pant Distan{a dintre punetele de fixare ale {evilor extrase se poate spori pint In 2,0 1 7.4.13 In pumetele de. schimbare de dirce(ie a armturilor pretensionate se verified bet Ciomentului Ia soliitins locale, provizinduse fy uevoie armaturi de oe Beton sub for trier inchisiy plase sudate sat fete TAAL Plicile metalice de repartifie trebuie x fie inglobate tn betdn gi: si fie previimte! cu PraznurisudateO 0... 0.4mm. Se reeomands ntilizarea plieilor comune la mai multe am raje apropiate,AS 10f07/0-90 a8 B38 ilu La s{r%3punigere al plieilor en rezensied locale (pe stilpiy B38. Prozentele provederi se refer ku e: humai_pentrw eazul cind Inefrearea transmis eontiel al ba strsiprang al pleilor rezemate pe stilpt, de plac pani este eentried (steipungere In ews “Aturile intre date gi stitpi nu transmit fetoare impor tante (exemple : fundatiile radier, plan itor civile elajnt utile pi 3000 NJin® a I eave for{ele orizant Le print diafragme), se admite ea ine (ransmish de pliei stilpilor interior si, fie considerate centried. Peni stilpit marginal colt nelegati prin grin! porinietrate si, in mod general, peutru eanutite end Intra placi-stilp tive de transmis gh momente ineovoi inte, calcula Ia strfipngere sub efectul ean cle si al mon oiotdr se face vonforn reglementititor tehnive ‘dal BB82_Verificarea bi slipungere centried se face avind in vedere schema din fig. 14 $i considerind en seelinune activi Ia strlipungere, sertiunea determinati de interseefin. unor plane ta 45 duse de pe conturul sectiunii stilpului, eu planal median al pkicii, Perinetyul seetiunit active se sbabileste cut relatin DU $b thy Jn aan sttpitor eu sectinnea einemtart de diametru d Thy | Fig BAS Pentru phic fink armiturd transversal in zonele smtfrilor pe Stilpi, verific 6 fee en relat or gly as) Q Q forta de sieipungere de ealew 5 fg iniiltimea utils a pliciisi a is — 89 - 7.3.6 Yn eanul elementelor din beton precomprimat partial ext precomprimare mod 736 andi co armatura de tip SKPA, TBP si se distribuie in mod continu tn Wngul mary rere Materale ale zonel intinse, la distanfe nw mat mari de G d. Penta limitaréa mai sever’ a vio alert fisurilor, in special @ fisurilor remanente sub inetrearea de exploatare de Innit aeeetat a nivelul afmituri preintinse, se recomanda ispuncres yor armituri nepretensionate aorrtotil periodic ti diametry reds, in vocinitates annater or pretensionate, spre margin faterale ale rectinn 181 Util zone xau-de imbunitiitire a acesteia, se poate fy Verified’ experimentale coneludente in eo priv ‘nimi a slratului de acoperire ew het agresivitate go ka egal ew ‘rea tuner sisteme de diminuare a aderen{ei intre arnuituri gi betony pe anumite Thunai po haz de instructiunt specinte sat e atabilitate paranrettilor in produetia eurenti tinse din ele a amnulturitor pr 73.8 Grosimea nientele nmplasate in medit far 15 mim pentru armituri $ BP si SBPA in piel ew gtosinne < 400 mn 5 alte elenmente 5 — 20 mm pentru arnuituvi lin SPB si SPA in eel gvosiiyea 100 mmm 5 20 nim pentru anmiituri din TBP in ph = 25 mov pentru armAturi din TEP in celelalte clementes = d (diametrul nominal) dar eet putin 15 mum petra somatust p Hin piel eu grosimen < 100 win =a (diametrul nominal) dar eel putin 20 win peutrn annaturi preintinse de tip ‘in celelalte elemente. . ixinte trebuie corelate et acuperirite mi anti gi din zonele de capat. ntinse le tip Po, Pe, jnwe ale wrint- Grosifnite minime indicate turilor nepretensionato din seefiunen cm ‘Avind in vedere atarea de efort din aceste zone, se antfel elt 6e pont realiza o bun aicorare a annviturior In uncle situafi speciale, acoperinea mininit'a armeiturir pretensionate (pet. 738) re ‘noulfieg dup eam urnieazs : a) In elemente neprotejatey supuse 3mm; by em ventete care snt in eontuct cu pliwintul, aeoperiven mii rebute 9 fe do 60 nnn, indiferent do Cipul armaturi recomand® sporirea acoperirilor, nh se spores eit intemperiilor, acoperirea ini atv, INA pe bazar ps Mt se protejeand alt (tnd Sa a cohort 7.3.10 Se recomand® sporires ex 8 anm_ a acoperitil (eare pre fata de turnate a clementului, fs eazul in eae aceasta Jo vesluce el A gi TAM oe pos TBAT Acoperiren previzntd la pet. 7 mrevieste ain nal 15 anny), dived elemental xe gisegte ese armatun pretensional Vs mms sink protejate eu teneuiali (nia — zonele i M 100), avind gros = eomnpaetares etonulai se teatizen2a prin cent ifugate sy foculi a wborazin atitilor telniee speeiiee Tada Tn ewan aet aporegte conform regle T8183 Acoperirite ride 10 ung frebuie obligato pte Aionate, ‘Pentru scoperiri mai uri de GN un, stmAturibe wep eased sf condiille de la pet. 7.1.8, TB414 Se provad prin proivet detalii constructive (careare, phar sulatey ealarelis dette: Fes hare ek wetgue menineren pouitied coreeto a anysgtarior i seta i tiga Garni dnpactarit DetonoTud gi, eventtal, impiedicares alingeeH bor ew perviboate 7.3.15 Yn eaztil in eave nn se pre Tatinge, eapetele armaturior ce tes din sectin Mtrat de mortar avind grosinile aniinw indicate ke pet. Siraturl din materiale de protectic (pkastiew, hituminuase ete.) po Inu le specifice. creusionate trebuie si te ph sinitiile elementelor eu arunaiburt ple fire protejeaad prin aplicares unui Ty ad TM sau prile aplivaivs wt! fas maeantavi te nomolitizdri he est ca ae Loe ZA Prevederi specifies pentru elemente eur atmiturs post it abilese pri tinea FAA — Caracteristicile procedeclor dee preceniptiniare reglementari telmice specifier. funexa Tse dat carmcteristicile contrac tive natant de tip SBP gi THP. ncleristicile procedeclor de-precomprinnay declor de precomprimure prin infigurare, se Tau confor Principat ale prucedestar de precan prime, vove si ah eur have de tip PG reglementiitor tehnive spect‘pi, ere por- ik In rest de stil ads" active un) BBSA Pent Face cu rel ru plied eu armeitant transyersalt ancl vezeniiilor je stilpi, verifieaten se 25 O50 F hy Rye YAaelar le SyobacleaSit a 1,2 Tel (yy © Y Age sma aviilor seetiunitor armiilunitnr vertiente eare (ravers fata tooretieg, de strijpungere (Fetele inelinate ale trunchiului de piramida din fig. 14); Jag sunif ariilor sectinnitor armiturilor inclinate ew unghiul « fafa de planul plieti, care traverseazi suprataja teoretiet de stripangere, 3.8.8.5 La pliejle ea gros nny, eum sint cele ae fundatilor — ries, a care avian netic Li strpungere este important pingere Q se recomandi si str) sejaute din ineire; 33.8.6 Pentru eal si reglement BA Cazuri spei B41 Verifies B4AL La SA.1.2 La intersectiile de nivel intre jnivate (fig. 16), trebuie si se prevada dimensionsapi spl uvinzile plangeelor, la care plac intoarse), In dimension: pentru x transmite la talpa super ‘afeventi x plicii, In caleulul forfei de sirile din interiorul acestei writ pot fi ‘aren total transmis de plac. Joulul Ja sirpungere al fundatiilor izolate ale stilpilor, trebuie avute in vedere firile tehnice pentru fundait de suprafags din beton armat. eiato de verifi -miiturilor transversale a elrierilor ea armiituri de suxpendare este rezematit Ia nivelul tilpii inferivare (grinzi si se find seam gi de solicitarea lor Ia intindere rearea de In placa (Fig. 15). ren etzieritor trebui Fig. 18 rinzi seenndate $i grinzi principale, monolite san pref in grinda principal, pelungimes a= 3h -| 2 Ah, etrieri imentar la intinalere cent ied penta 8 ASigueR suspendarea inckredit conven. trate transmist de grinds seeunday elem intrinde in zuma e dack a gite im zona comprinnat a sectiunii, © pentru dare intinse si miswmata de Ta fh fezxeenary pci 2 Veena Srindd ~~ the of AS | A ~ecundars principale 4 Khe . = iS Fig 1 aisle solieitate Ja ineovoiere, eu sau fini efort exial, core prezinté ung’iiuri intinsi a seetiv sii (lig. 17) rant rile din zona iutins’\ sint intersectate peste unghiul intyind sf preh hu de ancorare deterniinatit conform pet ea in Fig. 17 ay atu este 62 sar wn caleul al elrierilor a anneituri de saspeadare care xe dispuat constractiv’s direefie 2 armitur sultant Je 2-2 AQTesin penta Siti se prev call de fie dust contin peste hive’ inbinde Ia ewe conform Tig. 17h, tye ys G05 se adwite en armature ul iatvind, i) eare este in zone sehimbinit_ do Tongituudinale se previ etrieri de suspendare, dimensionati 1 intinders 3 efortunilor din snmsturile longitudinale, Tn asennenea i, astfel ex Tieeare band Longitydinall si fie pritsh de ua d elvieri intermediaSTAs 1010%70-00 aoe TLL Intervalul de trp swasiny ili protensionare gi exegutarea proteciek ar conditia, dies este ena. em in Fim pal execu stratului te protes pretensionate, elemental si tie soliettat ew o in protectin armaturilor Ia. recipien|i) T2AH Modul de rezomare, ridieare gi manipularo tn dey mientelor prefabrieate 4 preturnate. 7.2.16 Tw eamut elementelor amplasste in medib agresive, eoudifille xpecinle care trebuie fie asigurate in timnpul execuficl, solutia de protectie a suprafetelor element rnedliul auresiv, eondiifle obligatorii de iutretinere perimanentt alo acestora 2.17 In enaut prevederit unor ineereas, sehemele de ineRreare ei valorile de contyol stabilite in fuotie de rezitton(a betomlui In data ineereiri, de rezistentl' a armituriior gi de pionbrile tle lensiuve din armitara pretensionatl survenite pink in momental incereaai 2.18 Kunels de exeoutie Ix care este obligatoriu s& fie anunjat proiectant ul 7.219 Condiii de toleranfo ta excentie privind dimensiunile cementelor, pozitia arnt biivinwea rhsturilor, aeoperitile ev beton (finind seaa de eventualele trataimente de suprafati fea dle exenypln bueiardare). 7.2.20 Condiit specifies de receptie n elementelor prefabrieate. Broviarul notelot de calen ARisuri speciale ay protectin muneii OSERVATIE — Dotele presente ta pet. 721-..7222 mu st titative, prolectantat atid obit se sNepetten a ph sce site date netsare pon buna execute» eonstuctiel salguratea serial ex Hct noemate mentee tra clemente eu armiturd peefutinsh Tc} Prevederi specifies ys TAT Tat elementele expuse d periitor nit mueillor agresive se reemsanell Sse mlilizeze arniitin’ pretensionale eu diunetul mipin de dunn in eval sirmetor indepen ‘lente sided nna, in eazht sirinelor in toroane, Pentrw medi agresive se aplicd yi prevederi stpli- mnentare date ia preceriptii speciale Fact Ldetaliite peivind yrocedeu) de pretensionare adoptit so stabilese in eonformitate en iudi- CAtiily elabnrstovulut procedenlai respeetiv, Se reeomandi ca he pretensionarea arnviturilor en Tunginuea mai mics de @ 1, sh se utilizeze procedre care conduc la valori reduse ale alunecd- rilor in ancora} (nas. 3 min), precum gi ineadrares Jor intr-un domenia de, variapit eit mai strins 73 $0 Solieitate de ineiiredri eare produc Fenomenul de oboxe: eonanuld Si se prevadit ex Lnunsferul #4 se fod lent, in special in eazul elementelor i Jaa elementele Ja care tranaferul <0 face bruse (prin (dierea armiturilor) ordinea de jere preseriai trebuio si uit conded 1a depiigirea eferluniior unitary adanise Ia transfer, S51 La defleetarea armiinitor, se remand er unghint ee deviere » tun depigensest + penten SBP gi TBP; Aiamenial < 20 sam; pentru armituri de iy VC © Le penira armature tay PC en diumetral ~ 20 n. Heflectarea ae adapta wnat on eazury bine justifieate din punet de vedere tehnie gi mininna (lamina) dintre xrumitueite plasate la partea inferiont’ (fayd de directa Slonilvi) se ie egaki ew cea mai mare dintye yak 5 Vista . roteal nomital wh armas 15 mm; dimeusiunen masind a agregatului (d,,) + 5 wos. Be hava unur veritiea’ experimentale eoneludente se pot alege s alte dispoziti in sectinwe urilor preintiuse (de esenipht armituri apropinte pe anumite zone) ale arn Ponte arnsiturile de Ia modul de turuare si compactare a betonului, dar Ta priucul aliniat partea superivani, distanfa minimise stabilegtc in funetie de irebuie sii mu fie mai mied decit ea indicat 2 verilit TBS ments tori ast 1 ”SAS TOINT/ 90 30 Fig 17 Tn ambele eazuri din fig. 17,lungimen de o parte ai de alts 9 unghiulut pean goometriek a grinzii, pe care etrierii so consider’ in eateul ea activi jpendare, se determing eu relagin : ntrind, mitsiuratit cen arnitutri de 8us- 3 atg* ase — hte (180" — 1) 34.1 tn toate eanurilo, etrierti de suspendare se previ inchigi, ar seefiunea lor rezultat din calenttea armituri de snkpendare se enmulea7S en cea rerultata din caleulul ta for} tAletoare in secfiuni inelinnte conform pet 84.2 Dinesnionarew aymiibur Acwale prevederi se ayplie ative in phunl fetei de e fu elap dilerite, Byeshple : fala a fe an clvinent prefabrient: santo grinds Teh at eapatictonatea. monolitd, rostarite do turnare ta. nivetul planseetor ke dinty Verlicabe me motite, eau Fostutite vertieate hy porefii structurilor din panouti mari prefab transvensale cu funetie de eoneetori caren Tuneedinit (dlislo~ nine betoane tarnate hes Anaitnrite (nunsversate care strat planol potential de hmecare gi su rolul de a imple dtiva disioegren in Iangul avestiia #int-demunite aarti de coucetare (coneet orf) gi pot Hi dis: se porpendieular sun inelinat. fait de planul de Inneeare, A4:2.2. In ealeul echivalent de free conspres ceunwetorile dio reristenta Tn Inmecare se considers nigngatis de ym mecanistn fhamual pe plone Inneeare aetionenzat si un efort asial de arin de fremane pp eare 8 gonuevent se adang Ly cow vehivalenta nein on{a totala de Tunecare Trap ete ponte fi prelinti in Junguil planulni potential de luneeare se determine ew relafin : A dacRas +N) lgiRay (008 2 + 1 810 a) (an) Leap ‘tcc su nity seefiunitor eonectorilorAispasi perpendintar ye pa de Tuneeare 44, sums ariilor see(iunilor armitan \linate inti eare stitbat plan de bonceae 5 ce unghivl diate barele inetinate xi planul de hineeare 5 LY efortul axial seefional de compresiune 5 efortul axial este intindere se introduce cu seminal nemativ gh mm se afeclear eu py; { yy couficientul eehivalent do freeare, avind valorile : , ny == Og pentra beton tural pe yhted melatice, enrifate tn prealabit de ruging, Shu pe beton 1ularit, curifab de kaptele de eiment, Roa nsisurd speciale de : Create a amor asperligt; ay = 1a pein beton tunat pean befon fuldeit euniat de laptele de eiment ett seaperiti sau profikabrd realizate artic ial, a intre EN § ay = Aponte hetow turnat pe un beton folanit euitat de Taplede de ehuent, Ae aeperiti(i san profikaturd weatizat avtifieiad avian adincimes 2+ 3 now a2 Valoaven efortulud muita inode Lily in ease b este Kifinwen gf fy braginnen toleh deecihaet) ee (rebate prelual iy luszeaT pkunulai de Taneene trebiiie str Ge anak amare det re ytpecte rexistenga de calcul by intindese a betomubat eu cea mutt wie elas aiutre hetoane in contact—-~ — st STAs 10107/0-80 auple ; oon AAO lia stabiliren clasei de precizie a elementulni gi a eutrajului trebuie s% se {in8 keane + tie prevederite din SPAS 6657/1-89. : vn set cle tr «| Gat La proiectarea elementolor speciale din beton preeompritat, de exemry Jn a elementeldf t ) pines tah eve (pentew acopergi, de dlmensnn reds seu ollette matt ee fa pln Tat et troaae ab ne indeplineasea gi condiile constructive suplimeatare date tu ae feglemeatarte teloice apecifiee + wale Lalo 4.2 Detait¢ eons thie ease tree sk fle spevitinte fn profetete de excene pe anit ciemente din heton precomprimat vg ° 72.4 Calitaten ofelului pentra armituri pretensionate si son 1 | preseriptillor respective: i hazele de racoriare in punetele de deviatie wle armturilor pretensionale, eotarca ine st “| fetor de tangents at de sebimbare de eurburd yaad Ga Mol de realizare n-eanaletor, precum si a elansivié la inoviairen Lecilor stn resale Gdaiaelar prin rosturie dite bolfsrt sax yauott a 724 Pumetele de amphasare a orifictilor de injectate sf a Tile pentra realizarea eonstruetivit ancestor. de care treble ifieaLe in preseripilé 7.2.5 ta armituri preintinse, miisurile xp tanfeledintreaneotaje remultT mai mnie} decit valores a fated anndonaee wit (deviegen srnsttano, stprpuneres encour el6), 5 {| 72.6 _ Ponetele de amptasare sf detalite: watt rlizaven consttWwelivi: w.cigpoaitlvelor edhe view Agu plctrarea poaiiesenverten aris pretensionate, precumest abaterite massing uni a ati de ponifia de proiect a ucestora en 72:4 Owdinea de montare a diverselar componente ae senate last be toni aint Fear ea exeutuat la alte fate (decotrare, mauipuarey Tvrate <1), 0 al fe contro MAar resent, respectiy casa helmut be proteetio. 00°). 198 La elementele asamblate din Uonsnane, farina st dtiweusiunite ypslurtany pall Pang ete a anpmafelelor de contact Ty rast, morhil ee rezeasare 9 bolgarioy sh ae uinplere ht ae eo eet din roti, precast eit 1 iit dani i moive Eg ate ale piel net 2.9 Jacelomentele miste, ii, detalile neces dul ale tratane n sprafelelor de to Ta a vase a aeslo pee psi ae eset ete : a oe ath. Mani constructive ears tretuir fir bate pot azarae etna MY GE, & e vale Fea erent ita ix ternniiarn pera de prema inare Ase TOAD Yrogranl di pretensimate a armattoitos, exp inal: Pe i wren eee eonstouctive care tree of fae pone 86 0ehgnr feta stati comsideratd In proicelare pentru fava de preesmprinsste§ 2 “oul he pretenstonsate 3 aruAtarilar 3 4 serra efortutuiwaitar de coulroh of ite alumgiitor penny figgare, stank wlan. | prtensonatt in parte (pete cazllannritaitor paints): i nue fasioutelor cane {robute fe petensionae, saul a 5 win dps in enzul pretensiik smmitusiton in eapey reef iy ‘a betaniatai, snnniiral coal de ar eet eetut upitar contr eonespen7aiay feet ape tm Pas F virile tense tnyagir considerate feet en recon rine Ja elegventote eat arnt preintin seoudie pe ipa portal, eit af ps eh wh se inlice pierderile teh jologice agit pentew variant te la preeonprinns ree psimetor Genet ntru iscieul, a pierdesilor reale de tess Toeale in ancoraje, efor preseriphiir de ester TEL 79 2 cabligatin vesiieanil pring mfissra dite’ ive for iiatngit Ps hedaritor pe: trasent, yatetre si we hier bio} 1 m PR Miles ie score lefinitivati pstmt ele pretensonare definite yet Tt tase TaLus. Oblign{ia den aunty i xtabill de commun sora ex profes tang Te de Iwat in ew «slate EES. Qblignt donaren aructueipstintnse atomgte yu we isc hers foe Verificdrilor si delerminaniior efeetuate pe Jin pragrannul de pretensionare dfinitarat fu"- a STAS 1010 i) natit sus aisle. uate nwt gaiele vieate: impie- fi dis ‘unis iad ale tina tial de (as) nen fefel sade Tt antre © 3.424 Conectorii se distribuie eit mai uniform fy Tungul plauului de Tunevare 33 se ancorraas helo extremitith ex bare Untinse »ticitate ta nivel! rezistenfed de ealeut 34.2.5 to eazurile cind planul potential de Inneeare este perpendicular ye axil eterna ului ‘ecemplu : rosturile orizontale de tumnare ale diafragmelor, vertieale monolite ht nivelal plan: {Gelor}, conform fig. 18a, dimensionarea conectorilor se face eu tela{ia Q€ Iiae ay) fin care : @ este forfa taietoare de ealeul in seefiunea considenat# a clementulti, rar fag se Meter mini eu relafia (48) eu urmitoarele precizivi churi antiseismice in zonele seismice de eaeul = pentru elementele participante la str nea. Ini se afeeteazl en eoefirientil 06; ‘A... oid ¥ este efort de compresinue, mit — in A,, se includ ariile seetiunilor ar intins al secfiunii. urilor verticale de pe initnd si de la capital 5.4.2.6 In eaxutile cind planal potential de Lunecare este paratel en avn element ult (esemple ‘elementele prefabricate eu suprabetonate), dimensionarea conec Jorilor se face eu relatiae Dé Tey (60) in care E, este tor(a de Innecare cle calcul, asociati in avest eat caparitatii de revistenté a clementulti (de exempli, daed planul de luneeare este situa ih zene Tutined a see fiunii, Lise asociazs eapacithpit armfiturii intinse 1, 4 Jeq) ine Loy Se devermind tu relatia (48), pentru N= 0 gi eu urmdtoarele precizirt (Fig. 18): a) pentrn conectorii din portiunea de moment negativ J. aly (reweem) Kas eae se admite ah se ia uniforin distribuita pe lungimea fy ~ T-a diagramed de moment negative, deter SninatK in. ipoteza de inedreare care produce momentul magn It estremitaten de bara respectiva; 1b) pentru conectorii din portiunea de moment pozitiv, fl, (eitup) Tey care se adit SX ge in Uniform distribuita pe lungimea fy =f, a diagramed de" momnente’ ale ba seetimne eu moment pozitiv maxim pind In secfiumea de amulare a momentulul pozitiv, deverminate fn ipoteza de inedieare ente produce momeutul pozitiv tnayim in cimpul respectiv, Tar element simplu vezemate, [>= 125 in zonele plastive potentialeale riglelor de caden partiviyante Ia struct uri antisetsaniee e seismic de ealenl A... Ms lor mogaive (eare supa ty intinuere I daek plastifirarea apare ex efect al anonient armiturile din suprabetonare), In gtinzile la eave ee reconstnda en eel Ge bare iietinate de acclasi dia Tunceare poate fe francais: prin pufin 30% din ealire(ii dispusi in suprabetonare si se sude metru, iesite din partea prefabrieald a grinzii. Restul forjei trier verticali, distribuifi uniform pe lungimea 2,5 — dack plastificarea apare ca efect al moentelor poxitive, se admite si se ralizeze conectarea numai prin etrieri.TAS 10107/0.90 nopretensionala de tip BE 80 san PC 52 lor pretensionate de Hp SUP, SBP, MRP, Ta mite dit het ‘om. arte! ew precompy lorati care ve Ineadreazis in conditiile de verifivare ale elazel a ED, conform tabelttul 19 ew wrne\tosrele recomandirt gh preetaii se poate aliliza en avmittueis comple a al armitturilor nepretensionate complementan intre acesten este 18 dy ete den J nepretensionate ba nivele di warginen Intinsé in explontare « secfiuni wovoiate xe recomnal ra nepretensi plasvew armitturilor ats Fil wituats elf mai aprretpe ee —: Ja semarea elementelor avind lungimi xeurte de rezemare, arn 50 prevede te pe toati lungimea elementului sau numai local, dar « couform pe jologice clementele ae pot real Hactuvite de separatic culare je a pune xe Tecomands 88 xe provadd plane gi pery end cen efortulul de precomprimare, Dac unghiul dintre plait ro=¢utni P, rostul se prevede ev ini avind tna din fel precomprinare in secfiune ui de precomprinaire seade subs perpendiculard pe direetin efortului de Se recomaindi si ee ite plaeniea to-iunilor in sectiunile en solieitiri masime, 71 in care 50 prevede resta bilirew in roxt a continuila{it armitturii nepretenin rile roatului in zonele res pectix¢ trebuie xX permit realizarew imbindvii anata ih corespuntndtestte, nate, dis si heton Se ree noelisi rast ete gi dlivectii difecite, evile clementele gi etiueturile realizate din Gronsoane ta eine un ‘canale peutru annituri pretensionate dispuse hr mai mualte plane biliren formed rstuirilor t 1 exploatare (1 vf) aplicarea in nie 9 se (in sa si alo conditiite ep itu comnliile Le eo trebuie’ hilitate, eare impun ea fo Ln cazat realiaiit clementétor sin beton turnate auceesiv este obligatorie nsigurarea continuiti{iiarmturii nepretensionate in amplasamentul det de turnate. nitiv, TAS Se recomands adoptarew aneia din_uemitonrele vay )Purnare de beton in spafit targi de 100), ..200 mut, eu sagire a Tegaturid en betonul di elemesite Gauprentaren supe ft rosturilor + iouri suplimentare 5 awUSLE Ln rosin se uri sath fori ate phase. Clas befonutii in vost trebuie si fie eqaki cu elisa betontlut dint eleient, D) Uniplere cu mortar matat (urmat sau injectatio spatii acest soup urimAtonrele groin : yenste, recomandind-sein 0 nm pentru elemento eo in sn pt B15 5 35...55 mm pentru clemwnte ei inittimer mar mute de 13 a0, {a stabilirea grosimii rustuntor (rebuie gies (avnsounelor elementulai, se (ans seam de folerangele adunise fa lune wortarului din test Ureitie si corespunda easel betouulud din element. Lat rosturi ed grosimea pind Ia 25 nun, Feeistenta pe cub he Gausfer a mortarulul dln rust post A 14 80% fafik dee cea a betomului, day xd fie cel putin 20 N/mun*. ea bollavilur san panonvilor cu sigini epusidice, grosinea rostulul rebuilt lizere pasuirea perfectii » suprafelelor fn toate cazurile, ny ysuieet trebuie sa se iautice solngia constructs pendrw asiunatea ceontinuiti(ii gi etaneitijii eanalelor in vost 1.9 La elementele miste tr Deccan puie sd fie asignratd eoulucrarea pieselor prefabrica winwat en hetonel tornat alter 1 Lui turnat ulterior se previd pe ile constructive pentru i i, precum si pentru arin le reglementiri tehnice speciale sau po uz de date experimeutale coneludente,STAS 10107/0-00 42 AQT ment teh CalenTad plangeelor de tip: predali. se face conform prevederitor din 400 mm : 8 bare pe metru. Numdrul maxim de baro in elmp gi pe reazene : 12 bare pe metra, 8.6.2.4 Procentele minime de armare sint cele date in tubelul 23 pentru cazul griuzilor eare nu Teprezinta rigle de eadru 8.6.2.5 In cazul armarit eu plase legato ou st decit la plicite continue eu lecchidert pest lane sufieient de mart-de ta marine re in deschideren respectiva), pentra ea barele tuomentelor neguttve de pe rear A, se vecomands a nu se utilizeze bare huclinate Sectiunile de fnclinare se amplaseaza Ii dis lor (de regula 1/5 din lumina liber a pli te si pout Ii utilizate eficient Ix prebisirea Ta plici cu inedresti mari (de exeiplu radiere), Jn situatiile special 51 deci folosiren barclor In inclinare se preva ineepind ind G>0 uate este necesar® pentru preliatrea forfelor tAietoure, sect iui in mediate vecinitate « reazemclor. 0.9 035 STAN 10103/0.90 arm. Ba Veriti 4 In Staren limit de obosenlt 3.4.1 Verificarea elementelor de beton armat In care solicitirile pot produce aye menului de oboseali se face punind condi tenn eforturile unitare normale in beton si conforms pet. 36.3) Sn depageas pel, 212.25 21243 gf 2205 armfiturit in stadinl 11 de Tuer, determinate rezistengele de calent ly oboseald stahilite conform, eforturile unitare principale de intindere, determinate conform pet. 3.6.4, “i tie prelante de beton gi de armaturi Hforturile amitare se detervaing. pentru gruparea de ineRredri corespunzitoare veriti cdr la statea limita de obosealdt en exceptia inefirenrilor date de masini si ulilaje ea umphe sament fix pentru care se iau in considerare inefredrile de ealeul corespunzitoare verifieneit ha Himita de rezistena B72 Nivelul de sul drepluny are la eforturi principale de Intindere pentru € ‘A saw in form de T, se earacterizeazt prin raportul mente eu seetiune i) cu axa tu cane os vleulenat ew relatia (62). (58) Caleulul arneituiitor transversale muy este uecesur dae @ « 0,90. xport cu See{iunile de beton ale elementelor trebuie astfel dimensionate incit si tie respectaty condita de limilare a eforturitor principale de compresinne : a,<2 on fortutile principale de fatindere o, se preiau asttel (fig. 21) = In zom %, <0,50, se preian de heton 5 (an = tn ona 0,5 < %, <2 a) daca fnearedrile nu sint alternante (coeficientul de asimettie ¢ | sind ace eforturite oy se peta de e&tve beton sarmnturle transversal (etren gi bare inelinate st in ler) pattea’preluath de beton find " 03 (et) b) daca incdredrile sint alternante (p <0), eforturile o, se preiau numai de cite aruv8- turile transversale. Tn ambele eazuri, partes eare poate fi preluath prin etrieri se determin ex relat: Ae “ a rolatia A wh) Cind reali necesare si unmituti inclinate, aria Lotali a acestora (Ay) se ealedlewzs (2) cn aa tt mtn si armituri inclinate, aria Lotald a avestora (Aga se cael . ib sina, Ay, > Abts \ mT ui cure Weave Leste aria pir(ii din diagram valorilor 4, premata de arnelturite inelinate, tor + este inctinase nu avestoraSTAS 10107,0.90 — ae GSAS Tat geiwile partivipante ke structiri antiseisinice, proieetaty penta zoncle seisice de edeul A... procentul de arnare tnuisversila (et etieri) p, it zonele plistiee potentiate trebuie st fie’ py > 0.20" 6 Necesitaten si aleatui dese, cut si FUEL cor pry pentru asifel de pls Aturiler Irnsversith phi, Sint preeiz le nervttrilor Ly phinseele ew ner in eglement nile telniee specilice Anmauren grinzilur solieitate ly incossiere et torsinne SL Preventele preveateri se tefort 1s eainvile fa eae sin sulivitarea ly forsinne reculta atm tii suplimentare Fs de cele neresate penta prehtaren mnomentelar incevuietoare st forged tafetoan 6 nal prev Armiturite lonsitudinile suplimentare necesare pentru preluaren momentelor de tor- etetainate ent relagia Cv), se distribute eit mati naiforin pe: pevigmety al seet ian gti pric fa cele puutrn colli fig, 1, Acoste armgturi se aneoreazi si se innddese conform or pontrn hare solieitate fa iat iudere Fig 5.5.8 Armaren trnsversald penta prehtarer momentelor de forsiune, deternsinsats eu relafia Se realizeazi prin suplinientaret etrietilor perinettal ‘Voli ebierit perimetna se provid es in fig. EL en rmite orizontale superioare supra use pe toatd Litimen grinzit dar eel putin pe o ungine ela et le 6, narea consolelor seurte La consolele s voietor treby Je asimetrice (fig. 49 a), armiiturite pentra preiaren momentulai ancorate la extremitaqi ew lungimea L. determinate relagia (190). Distanga intre etyieri trebuie si fie de max, 150 mm, I S| SS dE He a) o °” Fig. 4STAS 10107/0-90 a preluatd de “ariméturile inclinare~ TL | pen gc0 | preluaté de arma eine r ~~ parte ers ae EECIITES etrieri oe — {[ragrama G 4 “4 ru 90 ‘arte preluaté de beton Pig 21 Fie in mod egal inet H 3.7.4 Anmiturite jnclinate se repartizens2\ in ugul grinzii asttel ¢ eate in raport et diagrams tulisuaditoare a vsdorilor maxin 3.8 Verifiearea ta starea limit, dé fisurare 3.8.1 Verifiearea In stavea Timitd de fisurare se face punind conditia ¢a sity aeinnew ine rilor de exploatare, in grupirile fundamentale. desehiderile medii ale fisurilor noriuale gi inelic nate fat do ava elementului sA nn depisease’ valonile limita adiise Tn camutile speciale mentionate in reglementiri tehnice specitive pe elemente si struce tuti, verificarea se face la starea limitt de aparitie a fisurilor, 3.8.2 Valori limit admise pentru deschideren medic a fiswvilor tn afara cazurilor in care prin reglementiri tehnice speciice se previid alle valoni, desehiderile medii calenlate (3,) ale fisurilor {rele si mu depsiseases urniitnsele valori — pentru elemente supuse Ia presiunes unui Tichid sau a unui material necoeziv, se pun coudifii de etangeitat 0,1 mm, in eazul elementelor intinse centric sau excentric en excentricitate mie’ 5 0,2 mm, in restul eazurilor ; ~ pentru alte elemente : 0,1 nm dae& sint expuse unui medin agresiv ; 0,2 mm duck sint expuse direct (neprotejate) acfiunit intemperilor; 0,3 mm in restul eazurilor. 3.8.3 Caleulul deschiderii medii a fisurilor normale 3.8.3.1 Deschiderea medio a fist lor normale se ealeuleaza cu relayia (69) in eave dg dlistanta medie intre fisuris ‘ indice, de cauluerare 2 betonulai en atiniluns longitlieata shungiren specified medic a arnsituriéintre dong fart eanseestives | ea specifies arinatanit in dep ten 7, elurtul uniter in arvvitura lowgitadlinat iutinsd. in drepiat feunii, subs inestoearite previzate In pel, 3.8 Station tart tenner eae inter in relia 5) oe Fae ofr anova Teeval elementelor supuse be inedveati pepetale importante Gainyi de vulare, pereti clutter: ale sil, 0 valorile 2, determinate cu relafia (5) se unajoretzd eu 506, ti tin an Ba es 3.9 int pln=a STAs wWin7j0.90 6.5.28 La grinaile In care batele iuclinate rezulta ea necesare din ealeul, prin seetiune de Sielinare incepind de la reazem trebuie dispusi la cel mult 50 mw distant de ka meargined ren aerith, Distantele pink Ia urmatonrele sectinni de inelinare se stabilese pe taza veritied ie vor{i tfictoare, respectind condifia ea orice fisur inelinata sd iuterseeteze armiiurite tras Parone ecesare penteu preiaarea fortel tAietoare In see{iunen respeetiva, eonforuy prevederilor Tein pet, 33.2.0 Se reeomands ca distanta intre prima gi a dow secfivne de twelinare, tee pind de la reazein, sf uu fie mai mare decit inBlyimea grin 6.53 Armituri longitudinale de montaj 6.5.3. Tn portianile in care grinzile nu neces armatutilougituinale de rezisteu{@ le O.-8 Toantve previl armftari de mona} st anume cite» bard Ia feecare eal de eter Ta grinaile ev inalgime peste 700 min, pe fetele laterale ale acestora se provid armsturi de moutaj intermediate, Ia distange de eet niult_ 400 yum pe inattinen gine, legate tntre ele prin agrafe transversale, dixpuse din dof in dot etriey 6.58.2 Diametrele minime admise ale armturilor longitudinale de montaj sint date fn tabelul BP dar nuvor fi mat tniet decit diametral etriesilor, sau al baretor transversale jn cuz! enten: selor sudate. Tabelal 25 stro ii etree annie ale armature Tongtudivale de wionta) ta parten supeviurd a grinzi 106 [pe tee iterate we in ‘Valorile din paranteze sint date pentru griuzi prefabricate, 6.54 Armituri transvensale Diametrele ininime ale etrierilor 1a carcasele legate eu sirmn8 — 1/4 din diametral masin al armaturilor longitudinale — 6 mm pentru grinzi ew hk < 800m . 8 mm pentru grinzi ew b> 800 Ln eareagelo sudate, In stabili de rezistenti In fort Hictoare, treba corespunzitor de sudare gi de neces portului gi montajului, precum si in timpul beton 654.2 La grinzi cw lifi 6.5.4.3 Se provid etrieri inchisi: -a diametrolor barelor transversale, pe Tings conditiile BA se {ind seama de posibilitatea realizrit unui region en asiguririi indeformabililipit eareasei in timpul trans: ii grinail. Dietuetrul minim admis : 4mm, 0 peste 400 im se previd etrieri ew minimum patra rant — pe toaté lungimea grinzilor independente, fir plaed 1a talpa superioard j — in zonele in care éxistit armatuuri de revists fac parte din plangee, sau au placa Ia falpa superior 6.5.44 Distangele pe portitinile pe care exist armituri compri la grinzile din beton obignnit si a. < 10 d ha ecle din heton uyor (i minim xl armaturilor Tongitudinale din zona comprimati) grinzilor care en{i sila partes superioa A (seefiuni fn forma de‘, ‘axime admise intre etrieri i intre barele transvensale ale eareayelor sttditte a ati rezultata din ealeul sa, < 15d ceare deste: diametrul — inzonele plastice potentiate ale riglelor eadgelor partiipante lastructusi nntiseimiee po Tunginiedetermamate conforma pet. 3 -din anesa J: dy = 200 mn 2/45 =m reatul eazurilor 4, 300 mm; <= h 4= STAS 10107/0.90 BS32 Pentru clementele en procente miei de amare (sub 08% In elementele sofivitate by ineovniere, respectiv sub 0.4% la cole solicitate Ia intindere), se verified suplimentar deschide rea fisurilon $i en vel (66) in enre @— digmeteut harelor de avmvitin 24M, pentra bare eu profil periodic ; se = 18 Ry pentra hare netedes =. <= H pentrw bare wetede, in peretit esceutati in cofraje glisante ai rezervoarelor | i silozntilor. | Se in in considerare valoaren 2, cea mai mare dintze cele ealeulate eu relatiile (63) si (66). | ORSELVATIE — Prin verificarea suplimentard cu relatia (2A) se fine seania de flsurte nesistematice (hn 1 Uimplteary, caracteriice elementsor precast Ta pets 8.02 | 3.8.3.3 Thanexa C, Ia pet. C5, sint aritate cazurile cind am este necesard verificarea In starea init de deschidere a isuriter normale 3.84 Caleulul derchidcrii medi a fisurilor inclinate 3.8.4.1 Deschideren med'e 2 fieuritor inctinate se exlewleart eu relat elit ye m= Dy eo (67) " * By in care : { 2, distanta medie dintre fisuri: f oy efortul unitar medin in arnvilurile transversale care jntersertenzd fisura ielinat, Btahiliea qvimilor care intervin fn telatia (67) 6 fee eouformy aneyed € 384.2 Tn anesa Cla pet C8. Sint indicate eazurile ¢ind na este neces veritienren he stares \ limit de desehidere a suitor inelinate 3.0 Verificarea ta starea limita de deformaie ceare } 3.9.1 Verificares Ia starea Timit de deformatie se face punind conditia ea sub inedre osplontare, sigeata totall sau 0 fractiune dint aceasta sin depgeaset: valonren adiay cinati in funetie de destinntia elementula Valorile admise ale sigetilor sint.date in tabelul 14 onsrnvarn P'be bard de Jostiicare pat 1h adnise ste vali pentrasdgeth dell eee da tab 3 Pint ate inn e aenents neuen Ya abe sebe sta ie mane sae prin etn 3.9.2 Valnaren sigetilor xe determin’ dupa regulile ealculnlui structuilor omogene — elastice, Introducind pentru moduli de vigiditate valoaren corespaw7Atonre stadiulai 1 de Tuer ) in cazul elementelor solicitate ta incovoiere (plici, i): EL Bs Toe (68) AM care Ej, Ty se calculeazt eu relatiile (54), i (58) de Ta pet. 3.6.3; }) in cazul elementelor solicitate la incovoiere eu compresiune sau intindere (cu excen- Jo mtte) = at = Mh Mats (69) curhura fibrei aedii deformate (rotirea specified) 5 vavile ES coms, Conform pok, 3.6.2 Kf aac pu peatytt Gelerininarea caracteristicilor de vibratie ale elementelor de beton armat (dé exem- perelit Conshlere, anscele en aglomeratii de oameni), modulul de elasticitate al betonutat se ia tn : ile rea din (abel 7.PAS 10107/0-90 Tongitudinalé (fig. 43 b) ponte fiintreruptd dincoto de sée iunen in care este util nih (1) 1a o distanf’ 7 earo trebule xi respecte conditile in eure ly se determing conform pot. 0.2.1; in enre sec{iunea IT este cen In care bara nu mai este necesari din caleul. Pe Tungimea 1 se admite ed efortul din bari desereste pini la zero, & Diograme distor, Dlegrama iféurtoare ‘ammamenteler maxim Mrafeaze) | inp} 1%, —] Dott ® hn buen 6 Phu Aol 4 o} inelinata (ig. einrtal se considera cde hiitate trebaie, in cause san din ele! penten preht 4, 13 6), inelin este pind In zero pe Ta A, SU ay saci dincaly de seetiun ei Chietaare, teh 1,> ley in care Ly se atermind conform pet inclinate, a eliei extre- 1. Dack bara iniclibata este nece- respectata in plus conditia (fig. 43 d)STAS 10107/0.00 "awl We cure net conserare ere Heotatis be rite (ge) in ‘ie seurta dues Ve for tln Inearearen le exploatare enre action | Paine de eseetlarea Clepientetor nesteuetorale w) faith) — faloh) < Maan Sigeats de seul des Uh fur tin IneAteaten i Fraiad oe noe tate ie eaten fast) fala) Moo Sigents (oats ain tn ‘retell considerate I | fatentu ty aboyeala (77) H01 & form ORSENVATIE — Incnotrite Incarearts permanente neat alrite nec fates ew caefclentit xubuuttart ot din St ‘ator OA? Venton grinzile si plieile ment en moment treovoietor de continae, 1a care valorile Infre ele et mai a cu semisuma valorilor respective. cola rele valori penirm modulul de rigiditate axial FA BA in enve By se determin’ eu relate (54), (55) ; pentru elemente soli in care J — conform pet. 3.8.3.1, 3.10 Prevederi suplimentare pentru ca Fe, fh situatiile cind obligatorit te 4.10.2 Conform ynevederitor de ta pet, 1.3.1, ¢ in toate fuzele intermediare earacteristice natiignilate st anontaj, constracia py shirea Tinuita de rezistentit. Tu eazuril Cate en suprtbetons It, dccit in constructia terminal) se efectuewza gh Vv punind conditia fir < ~ ovate ew ftieete I repreaintd lucite de expleatare ae tne apelin tnearedrle vase se hau valerie norma afec: simplu vezemate gi in mod gen semn, BT se poate considera constant ET caleulate pentru zonele de moment poritis gine at deest 509, se addnite si se ia in caleul pentin BY o valoare unict, egalt 4.9.8 In caleutnl deformafiitor axiale ale elementelor din heton srmat ee pentru clemente solicitate preponderent. in compresiune : Ay + Be A. ate preponderent la intinder ul elementelar prefabricate . 4.10.1 La proiectarea, elementelor prefabricate, ipotezele si sehemel in corelare ev tehnologia de exeeutie si eu loleran{ele tarea unei dimensiongiri neeconoies impune r ologivd de exceniie, avestea se specified in proieet snentele prefabrieate se verified Ale execttt ial mnontali, De repuld tend rezulta neces cane in fuze intermediare 1 | so tifvent Moa) Plansee care su foot stat itagate hor mente ‘estruettae fare pat fh deter fale Hn deorsmaie fhari sie plaaseelor | Moan ti ca a nt a Mratructrate ere | fon deteriorate de Tetormatite sae ae Blameclne Moam Planet sailor de spectacle, ineusiv tthe ale haleonnelor eestor. Gradenele treo Moan = Poni rolante me fale fot Pogue ra fete © cai anor (penten eral pentrn portinnile de ele. Lin elementele gativ nu difer utilizes urmiitoa- (70) ay Ww de ¢: i regleme! mite trictii sau conditii prin eateul, ite, transport, se fue wun bt ssemplt, kt elementele prefab ni active sensibil mai mei area Timita de deforinsttie, cit decottine, dep (deSTAS 101070-00 Vbarelor | 4682.4 tn sccfinnile de reazem alo rigllor cadvelor participante la structurt antiseinice, rapor & toarnt 6.5 antre canttaten le armaturd de la pattea inferior st cea de ta parten superioars trebuie varele de fat mt putin, 02 1a_construe{ii_ in zamele seisnice de ealeul D si. gf eel putin pentru a OF din zonele A, 1byi C, Ancorarea si innfdirea acestor armturt se asigurt en pentru dere, chiar dacs din calculu! la forfele seismice ronventionale conforun apecifice ele rezulti solieitate numai la compresiune. Pentra, ancorajele jor de la artea inferioark se recomanda aleRtuirea din fig. 41. Fig. 2 4.5. Yn carl armfuii en bare individuale formind carcase legate cu‘srmk pot fi foloste bare fGnie. Unghia de inclinnre este, de regula, 45°. Armftee tnelinate trebuie x8 afb ta Bifentate o portiune dreapli de Tungine egalt et col pulin 10 d in zouele comprimate si Bl putin 20° din zoncle in care pot aparen si eforturi de tntindere, Nu se admite folosiren GS armiturl inclinate sub forma de Dare flotante, en in fig. 42. © An sec{ionile de inctinare a barelor, portianea dhe t-0 eur eu raza > 10d oa i cea inclinatl we raeordeazit je din ax ; um. 1.2.6 La toate categoriile de grinzi la care se previd gi bare inclinate, ecl pugin o tr Bal armiturle din cimp se men{in drepte pint Ia reazeme si se ancorenzK dincwlo cle reazene Pb bare solicitate la intindere, dack mu intervin alte conditii (momente imcovoietoare pozitive artante in zonele de reazem, sat in sitnatiile precizate la pet. 6.5.2.4.) eare si dictere are de bare dreple pind la reazeme. 5 pet 32 cae 7. Pentru stabilirea seetiunilor de In cfire armature longitudinale pot fi intrerapte sau. Miclinate, so dofineste ca sectiune in care o hari este utilizatd a maximum secjiunea in care —| 4 Sbate este integral necesar din dimensionarea In moment incovoietor, masurnti ea in fig, 43 ay iagrama infasuritoare a momentelor incovoictoare maxime, prelungit’ (dilatats) cu lung 2/2. Distanfa suplimentard h/2 serveste pentru a asigura gi preluarea momentelor ineovo- re fn secfiuni incliniate.sinh 14 frvent ede oe, anentel wu difert ‘A, egal arniitoa (70) a staxhilese tehnice 1 cunditit tin caleuh trmapolt, rina Bt ve yetabei: wy mi stants 39 $ 10107/0.99 Lo vorifiviiile in faze intermediare ale executiei trebuies& se find seama de urmat fa) la decofrare, manipulare gi montaj, greutatea elementelor se ia in considerate In, calcul mulliplicath eu um coeficient dinamiic, Dack valoarea acestuia nu se determin’ pe baza qinui calenl dinamie, se poate lua orientativ egal cu 1,5 cind masa elementului este < 2t gi 4,35 Ie mase peste 25 by) in egal cu at wn efort za de decoftare, la greutatea elementului se adaug’ forfa de sinulgere din tipar, suprafefei de contact intre element gi laturile fixe ale tiparului, multiplieatt cu ‘ar care depinde de unguentul fotosit si de inelinarea fefelor tiparului : cfiunile critice stabilite, finind seama si de faptul ex le in fazele respective pot diferi de cele din construc- ©) verificitile se efeetueaz schema statich a elementului gt inde {ia terminata | 4) in situafiite eind datorit8 montajului in constructin, partial montata lipsese unele Jegituri, verifiedtile se efectieart {inind seam ei deschiderile gi Lingimile de flamboj ale unor elemente pot fi mai mari deeit In eonstructia terminat’ ; wainte de atingerea aloulul ta Hw rezis ©) pentru clementele care se decofreant si se manipulea reaistentei betonului corespunzitoare clasei de heton previzate in proieet, in fazele intermediare ale exccutie! trebuie si xe {init seama de o reducere in conse ten{elor de calcul ale betonului ; 4) prin aledtuirea elementetor si prin {ehnologia de executie preserisi prin proicet trebuie al ge urmareasch ea. orf de cite oni este posihil, verificnrile in faze intermediare ale esecuti fi me conduel Ia divensionsti in esees ale see{imtilor de beton si de armiitunt in rapert ew Serifiedrile in sladiul ex construetia terminat’ 3.10.3 La elementele pretabricate eu suprabetonare, in contifiile i eare conluerarea en euyr- otonarea este asigurala prin concetor dimensionali conform pet. 3 2, verifiearea in sitna. {in constructie’ partial evceutate in era a constritetied erminate se face dup ean wrneazd + — in faaa I (clementul prefabriea! montat si suprahetonaten executsti dav ined nein. trati im Inert), clementul sia beneficiaxi de continuitatite pe reazeme reatizate ta nivel suprabetonarii ! indljimea activa a seotiuni (F,) nu include si suprebetonarva, Caleulul se face Ta inckreatile g, din faza respectivi, incluzind’ si o ineseare wtiki din cirelatia. pe plansent montat ; — in fara II (constructia terminati), daed Ia nivelul suprabetonkr tinuitati pe reazeme, iar elementul devine parte component a unei structusi eu woduri rigide, fndlfimea activa a sec{iunii este h= hy + Ak (Ah este inilfimea suprabetondrii), Caleutul in Fecfiunile din eimp si de pe reazeme se face 1a eforturile sectionale rezultate din insumarea celor produse de incireivile g, aplicate inainte de realizarea continuitifii pe reazenie (fim a Tuan considerare incarearea utili din cixeulatia pe planseu in timpul montajului) cu eele produse de inedredtile aplicate dup realizarea continuita{ii, determinate potrivit sehemelor stati corespunzitoare acestor dow situa Conform condiieé de 1a pet, 3.10 2{0), se recomand ca raportul Ay/h, aA fie astfcl oles ca armiturile sa fie dimensionate de caleaul in faza IT. In cazurile cind Terult® mai defavo- abil faza I, se analizenzi gi posiblitatea folosirii in aceasta faz a unor reazeme intermediare Provizorii pind la intrarea in lucra a suprabetondri . Caloulul la staren Iinit& de rezistent’ in sectiuni inelinate in faza TL se face pentru elementul de inal{ime fs, corectind forfa tiietoare eapabitt determinath conform pet. 3.3 ew Coeficientul 0,0 3.10.4 Lunginite de reremare ale elementelor prefabricate se stabilese in eorelare eu tolerau {ele din reglenentarile telnive, eonsiderind ipoteza een mai defavorabila gi {inind veama si de Conditia realizirii lungimilor necesare de ancorare a armaturilor dincolo de marginea reazemelor, 3.10.5 Imbinirile elementelor prefabricate 3,10.5.1 Ta imbiniile unwed ( Glement ta reazem san de li un element ta altul se asigura salizate prin monolitizare), tranamiterea eforterilor de Ta fnnind seamna de urmitonrel xe admite et eforturile de compresiune si se Uranamitt de la beton la beton, in Pacititii de rezisten{a a celui mai slab din cele doud betoane in contact ; Timitete cfor(urile de intindere se transmit prin armituri Hisate din etementete eate se imbihk, intre ele in iiiteriorul imbindrii. Sistemul de innidire xe stabilegte finind seama de isponibil gi de condijin ex eforturile niere si xo transimith centric de lao Ark een A le condijin en eforturile de intindere ¥h wo { it centric de ~ fortele (ietoare se transmit, de i ‘ samite dl e transmit, de reguli, prin rezemri directo sau praguti, Nu se dmite Inarex in considerare a aportulul adeventel intr glementele prefabricate w Beton de plangusizare. La imbingrite care transmit eforturl tangentiale in plan orinzontal (de exempt Wa : Wwerind ea gaibe) se admite gi transmiterea prin must{i de numiturd hunkdite in rust,STAS 110/000 _ 78 6.5.2.2 Di gi col putin egal Detomil) si 25 0 Ta parten superi ite intrad libere intre hare (fig. 40) trebuie si fie cel pugin egale ew diametrul barelor ‘eu 30 mm pentru aruniturile de In fata superioart (fata prin care se toarnt pentru arnuiturite de la fata inferioart, Onul din spapiile dintre barele de 3 le prefer in axl rina) se-majorenr8 Ia ea pin wim pentru a et pervibratorula ad S2mm Se recomndi ea armitwnile si fie dispuse pe cel mmull dood vinduri, Tn ewznite speciale cind SINt necesare si armiituti pe al treilea Find, acestea s¢ dispnn ca in Tig. 40, Ia distange din ax in'ax duble fafa de cele adinixe pentru barele de pe primete dow rinduri, sana intre axele havelor, in zonele intinse, de reguli, trebuie si fie de max, 200 mim, Procentsle mavime de armare admise rezult’ din respoctarea condifiilor de la pet. 3.2.3. Procentele ininime de armare in zonele intinse sint date in tabelul 26. Tabla 20 ‘le de eudr ia ave procentl de armore rerultat > ‘in cand ste ps Dy 0.05 < Pin Rigle de exulu Ak 1 partcipante ta structue Entiseunice be sanele ftlsice de calcul:sory ase {10.5.2 Lav bmbinitite wseute, ex ose motaiee slate, care fans argare ean tinultgten transmniterit aerate ror ave de i pe tee din intetirul elementelor prefubricate, dpa di eforturi de intindere, ‘Je meetslice ate inti ia efortului trebuie inate fa en 4.1022} Detalid ew privite ky particularititite de exleut ale unor inh Lipid de stuctari (de exemple ale structuritor ew panomet mariy tohnice $i entnlongele de prefabricate respective. Li specitiee diferitelor dun in reglementirite 4 CALCULUL ELEMENTEEOR DIN BETON SIMPLU hh ve Fleomntele din eton simpht se verified numai la starea finnitit de re Evcontrieitater de cateut Ventru clementole solicitate In comprosime excentriel, excentricilatea. de a forted de compresiune X se stabileste {intnd seams de excentricitatea aditionals, determina vonform pet, 3.2.5. In finelio de mutrimen excentricitatii de calen, se diferentingst urmitontele eazutt cvitare ig 2293 Fig. 22 excontr He mare, pent eae = 09.7» eveontricitate medie, pentru 121, < ee < O05 escentricitate mie’, pentyn ¢. < 1,27, in een distant deh situate de centrul de grentate 1 sectiunii pink 1a limits simburetui cen i parte eu forja 5 1, a», distania dela centrul de greutate al sectiunii pind la margine a seo rut “t cea mai comprimat 43 Conditit de utitizare De regntd, na se admite realizarea din beton simiphi a elementelor solicit simu excentiick cu excentricitate mare. Fae exeepfie cazarile fn eare preluares unor momente heusoietoare prin secfiuni nearmate fn zona intinst nu condi{ioneart echilibiul de ansambha fexenplu: zonele de anoment uegativ din cimpurile plicilor monolite continue). De asenien foe excepti« Lioeurile din beton simplu ale fundatiilor de tip enzinet gi bloc, pentru care se aph piovevtorile din reglementivile tehnice speeifice pentrn proiectarea hundatiilor de suprafafa, pre- reduse, rezemate pe piimint sau pe all reaze uu, & eliror re nt poate provoca victime omenesti sau pagube materiale importante, ate mare (eye > 0,99) Ja starea limita de rezisten{’ se face luind in considerare schema din fig, 23 Je Ia compre JA Compresinne excentried eu excentri 4A1 Verifican si punind condig 44 149 8K fie srupele Wi ince. gine I mare a inate ka mgitn vgrupa legata legate edoud weillor afara am: © eal: (196) P — doformapile a x0 tneadeore fu tin ~ STAS 10107/0-90 Gin zovele plastice potentiate : ack § < 04 . R 10 (04 4m > Re (0,4 + m) dack 04 w Boog +0) 050150 on) in care aaa 4 conor yt 8 an 5, & conform pet. 3.2.3, transversale (tretei) trebuie si se respecte 64.5 In canul slilpilor fretati, la aledtuiren armitn urmitoarele — pasul fretei ¢ trebuie sk indeplineasc’ condifile : 50 mm 6 mm; — procentul de armare longitudinalt, raportat Ia aria simburelui de beton fretat trebuie A018) 90 > 05%, « ‘ Prevederi suplimentire pentru grinzt Sectiunea de beton 6.5.1.1 1a dimensionaren secfiunilor de beton ale grinvilor trebnie si se (ini sean de arm toarele condifii : — procentul medi de armare, raportat In seefiunea utill a inimil (bl), de regula, 5 se incadreze in urmatoarele limite economice :la grinzile monolite 0,8 ...1,8% lveele prefabricate 0. 20% 5 = nivelul de solicitare Ia for} titietoare sh se Incadreze in limitele preeizate ta pet. 5 33.2; v admise Ia pet. 3.95 — in cazul grinzilor prefabricate si al grinzilor monolite, eu talpa comprimati nerigidi- ald transversal, sh se asigure stabilitates traneversald in timpul execujiel gi In construetia /- terminata, La stabilirea dimensiunilor sectiunilor transversale ale riglelor eadrelor participante la structuri antiseismice trebuie si se aiba in veilere si conditia asigurarii une! rigiditayi suficiente In raport eu stilpii, conform prevederilor de detain din reglementarile tehnice specifice pentru i. Structuri in cadre etajate. + 0.5.12 La grinzile solicitate Ia ineovoi iune gi momentul ineovoietor este m: he Os 65.13 La grinzile monolite, dimensiunile sectiunii transversale se stabilese, de reguli, mul- tiplu'de 60 mm pentra A < 800 mm gi multiply de 100 mm pentru h> 800 mm. cu torsiune, la eare raportul intre momentul de tor- wre decit 1/3,-se recomanda ca raportul iutre laturile * 8.5.2 Armiaturile longitudinale de rezistena, longitudinale de rezistenta : 10 mm. Tae grinaile ‘mm trebuie si fie de oel en profil periodic, 8.5.2.1 Diametrul rninim pentru armitivil Gin beton ugor, barele eu diametral pestestitelor usiile ube a inet vrai de ‘central, aprimatt L compne: nte ht semiene%t xe apliey Tafa, pre a chror in fig. 23 2) we SPAS loluy/gn in care AM = N ee — momenta ineovoietor de ealeul ; ¥ efortul avial de compresiune de cute confor pet, 4.25 I, modulul de vezisten plastifiewt a; Hla fisurare aksectiunii, caleulat considerind zona intinsi inte- prin care se tine seama de plasticizaren pnti ni_valori se ia din tabelul 16 in funetie de i valori in germediare intie cele date in tabel, s¢ interpe a zonei intinse a seetiunii fimen seetiunit A (pentru sani liniar) Vabetul 1s sectinati. | tm oom seo tem 44.2 Ventrw el in care J, momentul de inerie al zonei eomprima e fm raport cu axa newt Sy momentul statie al zoned intinse re raport cu axa neuter h intl{imea zonei comprimate 5 Sy. mon tul static al zoneé comprimate in raport eu axa neutral ; Ay arin zone intinse, Tn cazut see{iunilor dreplunghintare sow formi de T, se admite si se determine I, eu relatia simplifieat W, = 1,75 1, in eave I, ste modulul de rezistenf’ in stagiul clastic 44.3 Pentru elemente din heton eu» bi se reduce cu coeficientul 0,9, 4-14 in sectiuni care reprezinta rosturi de tumnare, valoarea momentulii capabil se deteuining eu relagia (75). 46 aregate de granulit, W, se caleuleaz’ conform pel. 41 1.5 Pentre 23h, caleulul se face ea pent nn clement solicitat In inceveicre fai efurt vial gl anume cu relatia (72) in earese ia N == 0. 4.5 * Compresinue excentried eu exeontriel si medic (ee € 0.2424) 45.1 Verificarea ta statea limita de rezisten{a « clonenteler solieitate Ia cempresiure excen cu excentricitate mici sau medie, eu exeeptia celor mentionate la pet. 4.5.2, se face avind edere schema din fig. 24 si considerind activi numai zona comprinath a see- Kiunii, pentru care se pune conditia Mc Apel aayTAS 10107) 6.4.4.9 La stilpii din grupa A, portiunile drepte de 10d, in loc tle 5 d eum se prover ele cinligelor etrierilor trebuie wi fie m7 6.4.44 Pe lingimite de innidize prin suprapwi ‘Aturilor longitudinale, 1a toate grupele de atilpt, ett i irebuie indesiti, reepectindn so accleagi conditit ea la pet, 6.4.4.2. th cant inndditii la baza atilpilor din grupele A si B se previd pind de la fata aupetioars a fundatiilor pe distan infsurat’ de la fafa supetionni a patos i indesitd ince: a pind la capatul portiunii de Iingime 1, OA4.5 1 stilpii div grupa A la care raportul intze ingl{iniea liberi si latura cea: mai ina scefiunii transversale este Haj <2 (stilpt seur(i), etvierii xe indesese dupa regulile pre pet. 64.1.2 le Coat inltines nivelului respeetiv. 644.6 Diamot dinaie, dar ee} p A eare trebuie evilor (rebuie ei fle > 1/4 din diametrul neaxini im, eut eseepin diametrului etrierilor-perimel putin, 8 yn 64.4.7 Necesitatea utilizarit de etrieri neperimetrali se stabileste finind seama de urmatoarele : 400 mun si end fan peste 4 barr longitudinale pe laturd, daca marimea laturit mari a secfiunit este < 400 mn. 6.4.4.8 Procentul de armare transversala pe directia unei laturi Da sectiunii st culeazi ew relafia : \pului_ ke eal dame FE 00 (76) (196) Mn A, aria seopiunii unei ramuri de etrier ; annual de ramuri de etrieri intersectate de un plan paraiel eu latura b 5 fo. distanfa intre ettieri pe nAltimea stitpulai, OWSERUATIE — Notaie Ay gf ng se referd gl aate Pe dircetia. “rei laturi, procentul de armare transversal trebuie ei fi 0,10% stilpii din categoria A: @ in afnra zonelor plastice potentiale ; “pee 115% 5TAS 10107 0-20 in care Aye avin zone} comprinate 9 sectiunii, determinatil panital condigin ea central ef de qreutate si coineid cu punetul de aplicatie al forlei-¥ Neos telatin (74) devine + Bxprimala fn raport eu momentul incoveietor de ealeul IT Ms Ap Bite 7) 4.52 tn enmal clemntetor solicitate Ja compresiine escentticg eu excantaieiage Mate Ae re Sing 6 OAD a dae se all fu contact cu Tiehide ew aetiume eatorivs asupra Thetonului, in 2 caiion (eA (G8) apliek Telia C2) uritor de sticitare ta eomprvsiune escentied pentru eleaente ar toe (22) (2), 79) aint sealate hn fig. 25m raport ew ONSERVATIE = Definites 9h deinitor fin beton simphu shale dementtor cle aan mata de interatiune Mov = F(Neaph + __ — Meop “4 (Ne Excentricitate alter rela Pai imicd (0.21251 eer Excentricitate ‘medie MeogellNeo d canform relates 72 (12 546,.£09 %) I ") excentricitate | , " % 4.6 Influenta zvelteted Xu se vecomaunld wlilizarea betonului simplu Ta realizarea elementelor zclte (Uh <4 canotatiile de Ia pet- 3.2.6), Ia cate devin semnifieative efectele de ordinul 11 tn sitvn(it speciale cind elementele trebuie reatizate din beton sinyply, mrannentl interes setor de caleul din relatiile (72), (74) este momentul de cxdinvl 1, detenminat cx nferm preves derilor de Ta pet. 3.2.6 luind in relatia (19) p= 0. 47 Verifiewten In forfit tiietoare snentele din betca simphu se dimensioneuzi attfelca nivélul de sebieitane la for {tee toare Hi fie C 0 <8 ww oe ih, 1 conipresiune Tova 48 Verili Calentul la compresinne logalt se face eu retain : Ne KA?- ie STAN (0107/0.90 ") 100% (193) pilor din cate: i procentele de-amare pe flee ~- phocentul total de armare trebuie «3 Desi cain fie, de regu, m B si in caleul F; Legoria de in prvcentele (olale de armare minime, conform tabelulut 2 ude alte von din ote Up [ona [rem Fema | Row | Wee [oi a7 [0 oo, bs eet de eirentani, vortnte te | rai fm} tt tipi, sect onl why. De ; ie ale instr ). pentry tot stip, incl pete el marl seats eb ah Ss heft ea hare ain re pot fi Tw cazmilg cin, din motive de acig ; , uote justice, sec{iniea se etn a wilpilor ee i 22 mm Epile dlimensionare ric, atfel incit armaturd longitudina men SP Monatt contra totale do arimase pot Mreduce eu 20 fata de celo-imintive lato in tabelul 25, et condilia en procental de pe fivenre Inari scala sh: ru stlpit din grup As nl pat = 0.10%, pentru evi ain grupelo I gi ¢ swvalatis BAB. Vanta masins wish poutra devierea (grfuiees) arnaturitor longitudinale pe til iien riglelor ta schimburite le wectitine ale stipilur este 1 Arnvturile transversate 844.1 Distanta intre etrieti pe inal{imea stilpului trebuie x4 fie < 13d (d — diametrul _ tninin al armiiturilor longitudinale) ull 200 anim Ta stilpit din grupa A gi eel mult £800 mm la coi din grupele Bs C, 90.44.21 stilpii din grupa A, ko provitd ettieti la distanfe reduse fai de cele procizate Ia pet, 6.44.1, in unnatoarele situafit n zonele plastice potentiate de ta extremilifile inferioare ale stilpilor care fac parte Gin cadre ale structurilor de rezisten{it ale fiecirui nivel, in toate eazurile; | ~ in zonele plastice potentiate de Ia extremitafile superioaie ale stilpilor eare fae parte re ale structutilor etajate curente, ale fiecirui nivel, daca "thee ~ in zonvele plastico potentiate de la oxtremiti(ilo superioare ale slilpilor ete fa jain cadro ale nirutirorde'tesisten 4canor aletulre face posi dezvoltaren, por defor atti plastice importante gi in aceste zone (exemple eadrele et umpluturd din zidarie mast, b> 'a care desprinderea locald a ridiiet de stilpi sub nefinni seismice puternice poate transform Zona respectivi a stilpului in stitp scurt, sau stilpii structunitor la care, In anunite niveluri, Perelii structurali sint intrerup{i pe considerente fanctionale), Poritile si luvgimea zonelor plastice potehtiale [, s0 determin conform provederilor Pel. J.2 din anesa J Po lungimed fy distanta inte etrieri a, trebuie si respecte condifille: a, <5 d (a ~ netrul minim al armaturit longitudinale), «, < h/5 (hk —dimensitnea Iaturii maria see- ‘unit stipuluiy gi a, > 100 mm.vi de a) medic ualui, in Sport et (yh <4, mn preves ft tee (ie) 8 STS Holey WO care oe sezintonta de enlvul » hetonnhai In coupresiune (saloarea de baal confor tabelutii A, neafectalii de coeficientall eudifiilor de luer em. arin suprafetel efeetive de aplivare a inetednii locale 5 A aria unct suprafete avind acelasi contra de gtentate sf aceleast ave de simety sib ai definite conform fig. 26.4... f, in funclie de distanele 9 si pint Ia marginile elementului : pe cele din bein 10 izb | lcd Dack pe ucelagi element se aplicd: mai multe incaueni locale si ny raetele A vorespon xitoare la dou incireéri vecine, determinate conform regulilor din fig, 2640 i, se supra ‘pun peo lungite r, stiprafata coniuna se inuyrarte contorin sehemned din fig JUSS] byaSTAS 10107]0-90 -mue 6.4 Prevederi suplimentare penten sttfpi GAA Prezentele prevederi se refers Ins (one eatrati in ca dle ke pet. iamnow de Beton 5 ree Mearitar acetinnilor ke Alpi ew scefinnen dreplunghiulars sau de alte Ty cruce) treble 8% fle multiphe de 90 mm J nun pentra stilps monolith (lt ie solicit vedh ci ext seotinnea cirentart seeti HRaportul intr hatte sec{iunii oe stubiteste de regu MD 6 26 (ln Ip Raportat iaitiuee ee, Tintarea xe refers ha rayortul nite dinen-funile, mastine 6 be ae Eneeveeptie stil hatelor iniustiale ex poats rulante vare au porte fe cele donates i) etruet i ta eave diph wn ai, lite sink previzutoy pe linia ships, Frinare 3 a cate eantraciutuire, in care cuz rerull® valort mal mart ale raportatat h De arene fae eseeptin Hitpiistrueturilor dle ckidiriinalte de tip tub perforat. rele Hongitudinale 4a Ann GABA Dinnetre minine gi masime ale jurilor : 12 mmm pentru bare din PC 60 sf PC 52, 14 mm pentru bare din Ieturilor cn ziduri portante, aceste diametre pot, fi ‘liametrul minim: 10 mm 5 . Bg mm pent stilpii din beton obignuit gi 22 mm. aliamett (OB 87, La sfilpit tur reduse ett 2mm. La stilpii nesta Aiametve maxime reenmandiite pentru cei din beton et agiegaite 6.132 Didtan{e minime. si maxime intre hare : Dedistan(a bert minink intre bare: 5O min 5 tlistante, nev sion 0 nm (fig. 88) Se admite armarea cn nnmai pat rare aispuse lx culture Paddle sectional ABO ram th ea stp Slang A st 140 an aan ade tbr Ue Las silpi eu eeetinne citer etl rai dhe Dare este ae ie 260mm °) £2501 £250mm 6) Fig. 385 CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON PRECOMPRIMAT. VL Veritiefird necesare HAJ Blementele din heton piccemprimat se verifica be stiivile Himita de vexistenta, fismnare 7 deformatie; elementele ty care conditiile de solicitare got conduee ta aparigia fenomenulit ae hosel xe see ified si ha stinea limit de ola eala? Re asemenea, in toate evanile severities zonele de tamsinitere 2 efortulai de ptecsan primare si respeetaren conditiilor preserise by pel 22.5, B22 40s6 5007, pontnn caleite clerics on auitare dive ints In casuri justificate tele, clast element se pot apliva in diferite seetiuni ran chiar pentru felele oprse ale acelenst sectinini, prevedest Inzate pe inwadearen in difesite nod de Werifieare (ea eto sinnyda, en Peton arma sau ton preeamnpritnat) OUSERV PIE © Peincqulele nofians sje Hee Hetomtai preconprimat int sate In anesa D. 12 Dileritele verifiedini re efeetucazit inind seama, de reguli, de solicitarile, earacteristicite Toetomnlui si neivines efortului de preconyrimare, corespumaitoaie faxei considerate de exploa: fare sam de eseoutic (inclusiv etapele succesive de preeomprimare), in diferitele veviticiai, efortunile unitare inv heton si i Sui(iakk pouty ealculut sub efeetul solicititilor eare aetioneazéi la transfer Fin fara Final pent leutul sul efectul solieitirilor care aetioneazit in exploatare, Stabiticea efarturilor u : are in heton si armatura pretensionati v2.4 Caloulul in seetinni E efurtuanifon vnitane ina efismate al eforturilor w ura pretensionatit se efeetueari dup regulile rezis! are nommale si principale in beton si mnfei materi lelorea pentru materiale ckistiee si omogene, efortul de precomprinare, conform pet. 5.2, cansi- dorinduse exo forG esterionnl Dac see{iunes este compusti din hetoane cu caracteristic’ diferite, pentru stabiliren tee- Unit ideale, ele ealeul, portiunile din hetoane de diverse ealit’qi se redue In o singurt ealitate prin multiplicare ew raportul modulilor de elasticitate, onsnasy.vrh 1a stobitires caracterstcilor geometrlce de calcul ale see{iunit ideale, se seat golurile canalelor jentra sewuaturt pent tains. chiar aed “acenten sint ulterior tmplute ew aiortar sant beton. uebicental de echivatent& ste sari a ie : 52.8 Tishic 1@ penteu arnsturdpretensionate my Calculul eforturitor unitare in stadiul TT (cu zonele intinse fisurate) se face adanifind uunmmitoarele ipotene (Fig. 27) secliunile plane wimin plane $i dup deformare ; ~ efvrtul de precomprimare se consideri ca 0 fort exterioarit ; zanele intinse ale seeliunii de heton nu se iaw in considerare ta pretuarea soli- eilsirilor; ate sint distribuite tiniar pind ba vale efurtarile unitare in betonul zoned compri rea R,, in continuare avind valoarea constant Re; medulul de deformatic al betonului se considera coustant pe intreaza zond compri muti, Coeficientul de echivalen{A avind valourea : Nyy = nL + 08 FP) (is) anu ve in, in considerare munai duct 1, 2 028.1, coetie tal de echiv (une nepretensions lent avind valoarea, nal 40,8 9r) an) Obrervatie:~ In evaluates muariont % (cont n anenel Hse cunyidera ky 1 oe _S 1o10 7/090 fqa2° Tnndali prin snprayanere Goan Pentru anmiturte din bare laminate he ea, Hangin de spragnere sewn se deter 00. mina eu relatia Ne bale on exalt onate 1 conform relatied (191) He ce 14055 F¢ ponte inniidiri fn rane intinse 5 fox 1 4 025 / poutru infinity zone conmaprinsate f, raportul intro arin atmnitinilor innate fn seetiunws: si aria tatwior eraaitoritor ‘neowa sectite nntinle se devaleazi, astfel ex it xe resperte conifer < 042 pene arwcttnie fy OB BT 41 r, < 0.50 pontru cele din PC Gm si PC 9.9. Sa armaAturile intinge ale clementelor solicitale ta inenciene ca bs cosmpiesune exeen 22-2 Linder en oxcenticitate mare), cm eceptia viel o stipier cadaebor patient Ia el (iat ecsamice, aed pe Tinenien uel shai pin spe yuere final a rwatura sea yal cufarumutdincapetent devin. «20 My, ne adie ran yetaia (UME) sso hE BA ty tocul raportulu ae/R, se poate consieera, in wvnl sinaplitieat, royworial fe wont dials cov oietoare din seetiunile respective dinate EA licovoietoare din veet ’ B59. veutry arocituvile innitite in zonele eare subs orice grupare de TueteMaE ruin eube EpAtein compresvn,Tungionen se native yi uprayumene tetie wt He dee A ca tes EBomontelor din butonse de clast — We 25 x1 20 @ tu cazal color diy feteae de elas 2 Wh cer sae din ST: dy ebro de ween oe BA here pe Tupginyen a toca yh 3 ay Aion ye ventral ase eae Huginlar mnie ae lads ett me few conten Feet setae spe Holctaren struction x atrazine wont . eniontele din beton urmat a ease dimensinnie seetinnit wu permit aeigararea tat u prin teat unt spain cw gaunine >. Tye af eel putin 2 ninhy se peril 8 Tnteraptiu a Tegate intr ele ex stan oe Tungiosest rw a giee fui i . B5 Vunnairea aniAturilor prin sudurit se face ew proceterte de stare ebignate, confor vice re iventiritor tennice specttice referitre Ta puclatea armnituniiy ain ofelbeton, fy "eure snt pies) Edie Tingle nitoe neeesate ale entertains i stot eahthien st efostaii tute harele ares iinvidenr, Corduane de sine asiueliie (dee aingurn parte. anitaii care se innddeste) sint adanise nun tindere Rlamieotile ale elror alchioute ai arnraye (2ansvernsla permit pretnntes sabetaritor suplinen- reguld, Joeale generate de Lranismiteres exeentt ied efurtului “Dimensionsrea cordoanelor de sudwri yi a celisor se face in awelast mod ew penta Bink rudate ale constructor metalic ' a S.4 La vertiaren prin calcul a suduitor ee ba init clewentelor pietata cate, pantie Maruti i sv i eu dlemyaravea fniTa dea pey Hf defavoraiie ae efor inclines sekinie, confor Teglementaoior telnice pe nite srolecarenantislsird «constructor ° ' 3.5. 1a stabilirea distantelor intre barele armaturii longitudinale trebuie 8 se tind seam Satie wuplinentare voupate de eclise, cochilii ete., in funetie de sistenul de innsdire calitati ie nu 86 nniidire decit cele precizate In pel, 6.9.2 si 6.8.8 (de exert pbdlron prin dapontive mnceanice, pri mansoaie metto-teraice sa pris presary prin bsuprapuse 1a imbiniile elementelor prefabrieate ete.) este aduisk pe Intra de reglemen nientele (tabnice specifice sun de fundamentiri Ceoretivo-experimentale omologate, 4S aceste ile de le aegis rash Oh ani te 4,04 Lu barele din PC s2, VC 60 ew d < 20 mm 5 |, PO GO ew d> 20 min= STAS 10107090 Central degree ol ze SS, Can ee / din en = il seetinnd — ae ee. cristicite 2 exploa. Fig, 27 ain faa a monty Helatiile eu caracter general pentru ealeulul eforturilor unitare in stadiul 11, exempli- fieate pentru cazul din fig. 27, sint Letom materia- 4, eonsi- if dy cont FN® = Ay Mat Nyt Ae on (30) ME Ny + 2, — Wey) = (A,May + Bo) 2p + Aa oe tu (st) linea soe- ep _ Igy 2 Aap hop alitate ai My san OEP yy ws i ealitat ar , R. * d in care : com Ae, he a 3) Toy My Ietor jentra OUSERVATIE Semnut de degsupre st hal N dn repile (UY 41 (AT) eurespuncde compressa 23° Ffortul unitar din anmdtura pretensionali se considerit eu urmiitoarele vulori earaete~ . Tistice, finind seama de pierderile de tensiune : 8) armitura preintinst ; sadanig ini = fami nied Gye — (Ao, + Ao, + Aa, + Ao, + Aca) ety — fara final narea soli Gy — Lids, — Ao) + Aas] (85) vita valon- | b) arméiturk postintinst : | an compr- | . Oy = Op — (Ac, + cy + Bo, + Aoy,) sti xi as) | chive Capt Mote 37) eneficiet — taza final on (Mot Aa) 3) cia ‘STAB 10107/0-90 _Re 6.2.2 Ancorarea armatuitoy fransversale 6.2.9.1 Pentra etriert sani Ta 160° in ca el Portiunile cube ale ctrligelor trebuie continuate prin porjiunt reetilini de lungime egal oa pin (4 = Samet tera cl pugs $0 meu exceptiaeazvior menfionste a pet. 644.3. agrafe ancorarea se realizeazt prin clrlige (fig. 37 a) indoite Ia 135° erilor din OB 37 si numai Ia 195° in cazul eelor din PC 52 sau PO 60. i lnsa @ 4 Fig. 37 . 6.2.2.2 Barele transversale ale carcaselor sudate se ancoreazi prin sudarea de bare longitudinale {fig. 37 hy, Ancorajal so considers realizal duck po por{iunea de aneorare bara tranaversalt de Ginmmelru d este sudatd po: — dont bare longitudinale de dinmetru cel putin egal’ou eel’ al baref transversale 5 hard longitudinalé, de diametrn col putin egal cw 14 d. 6.3 Innddiren armitturilor 6.3.1 Alegeres sistemului de Innidire f3.11 Innfdivea armftarilor sp tealizear, de regu, prin suprepunere fri sudurd seu prin fine Innédirea prin suduré eate obligatotie tn emul azelor cn diametro > 32 mm gi se recomar tin emia barele cu diamctie. > 24 nia. Nu s@ Inndese prin sudturd bare et dite metre ru 10" mm th zoncle plastice potentiate ale elementclor participante ta stiueturi antiseizmice se exith inghaes ardatinilon; In siivatille chd ty ponte fevitatt, innidirile tuturor barelor ew Since a te imum xe realizeazi prin sudura. Inn cazol clementelor de revistenta verticale al GTuuitilor ctajate (atilpi, diafragme), aceasts provedore ve aplie& mumnai bx nivelul de Tabard. 4.3.4.2 Barele longitudinale ale clementelor sclicitate ta intindere centriek sau Iu intindere tora strien eu excentricitate mick (tiranfi talpile intinse ale fermelor etc.) re innidese, de reguldy Chin midura. Se exceptears atuvdturile inclare ale recipientilor cilindriei saw troneaniel (reer Voare, silozuri ete), fa care eate permisk inndidirea prin suprapunere, in urmatoarele eondifit _ armituile s& fie realirate din bare cu profil periodic (PC 60, PC 52)¥ — diametrele armawurilor 8% fio < 20 mins seefionile de innddire xX fie decalate astfel ca in acceagi seetiune si nu fie tnnddite mai mult decit 25% din bare ; — Jungimes de suprapunere 1, sh fie > 1,5 le (la pereti de silozuri 1, > 2 le gi 1,2 60 d+ 200 mm). 6.3.13 Nu so periuite folosirea sudurié la innddirile armiturilor din oeluri ale edror ealitAtt Fides moeuniee’au fort imiunstaite po cale mecanicd (SirmA trash). Aceastit interdietie mu se Seferd Hi fa sudurile prin puncte de Ta noxturile plaselor sudate executate industrial A. fonidiile se amplaseaza, de reguld, in zonele eu efort winint in armituri. La elementele oan uuipi dinfraze) se admite innidirea deasapra nivelolu ieetuui planseu- Dacd, aceste Aortic Ph ie“pante ta structnri antseimice, trebaie xf se (ind seama de prevederite dela Se gea.tc side restsic{ilerefertonre 1a nivelul do la bard precizate la pet. 6.3.1.1. 63.STAS 10107/0-00 46 — in care Asay pierdere de tensinne datorith freetirilor pe traseul armituritor 5 oq plenlere de tensane datorita tuneetlor gf deformatiilor locale in ancora} Dlocare; 3. _plontere de tensiune datorits pretensionfiii suecesive a armaturilor 5 Ass, pierdere de tensiune datorita styivirit betonalui sub armnfturi infigurate rental termie ab hetonutui; ate al ermatutii ay pierdere de tensiune datorit A efeetului trat cz» efertul unitar in fibra de betou de la nivelul centrului de grent pretensionate, prods de efortul de precomprimar Aaz pientera de teusiune datorita contractied gi eurgerti lente a betones Ae, pienderea de tensinue total datorita relasarit armétarii pretensionate s nny eorficient de echivalenta Sow pienderca de tensinwe datorits relnsieii armaturil pretensionale care ke produce Thainte de transfer, In armature preintinss sine se din anes HL Modul de stubilire a valoritor pierderilo” de tei onsEAvxy Pe vaatan pretntns, pe lunges de teunsinttee (anexa (),sfortal uniter din armature pretensionata Se camsidera eu Sarfatin nnd ea zero pind ta valoarea oC.) een ge cure aut necrayre serfiar! ate elementelor din ftom precomprimat tn faze intermedia Gort taitar a svaritura pretensionatt se stables (int scant fe plerderite de tensiane pentru intsryatat fe tings ta taster pind thaa consi M fn ‘etee sept a chnsierage $1 ice ie esceutve wiv de exploatare ale elementulah (le eveiph picrdeet Melon aint patabrieate. lu precompeinare). Verderi cle tense, tanetie de conditile speciale tbo Mie ensue Astoria Metornh 10s or et yet tersine ce Hat" eaeate ew svtotle ce terultd din anexa 11, eonsidernts, co maxi, sa snatatette eu easel oft, eamsiderate er mnie, apa cum efectul tor este defavorabsl petra © ve “Na a utictrt gnwe procedee de pretensianane, Ia cave prin preseriptlle de aplleare se admit abat ch te reuklate ‘ceria wnifar de eontrol mal wari de A attnet Tn cateute st tine seam explicit de tmpre tee tfatotut nattar de conte, pe have prevedert speciale (abaterte In renitewren efortulul uniter de con rt. prutruprocedecle indicate 4m sesa Ise tnendreard tt 4%). nitusile pretensionate etal de precomprimare, egal en rezultanta eforturilor din at se determina eu relatiile din secqiuue in taza ini Ay tet Apahe (89) in fazn final By AF + Ajiin — Ae Boe — Ad Bo (wo OnSERVATIE In carul aisymerit-qrmaturiter pretenstonate dupa trawee eurhe st poligon Uk prccompeimaire seine stamia de Inelinarea.aninitorlor. Pe ichtut usta de prcesmpeiaee tn taza TinalB, sh tach aris nestetn depaseste 28, ain aFla armatl! pretense toro anevel I ste. ta determinaren efor ura nepretenstonat® guna stermind cm reama dem te. Valorie Sty §l 30's 88 (4 se limiteazs prin conditiile 52.5 Bfortnl anitar de control ¢,_ din amaitura pretension ay la anmiitn’ pentru care Rye = Mee ay < lyse Si on SMe USER YEE Ponti SHD, SBER SF-TI este sllient seine comet an ly by da avusiturd pentru care Hyg oRys Garmmaturd de tip PE ay a Os Mya 5: eon dete este {ile flees

Stas 10107 - 0 - 90 PDF

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Stas 10107 - 0 - 90 PDF

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

You might also like