a La | DESMOND MORRIS EDITURA ENCICLOPEDICA BBN 978 - 45 - 0017 - 1Copena: Mscea DEAN ISBN: 973-35.0017-1 INTRODUCERE Existi 0 suti nouizesi si trei de specii de maimute m viata, unele cu coads, altele fara. © suta nouazeei si dou dine cle sint acoperite cu pir. Exceptie face o maimuta oali, autonamita HOMO SAPIENS. Aceasti specie neo- bisnuita si foarte reusita isi petrece 0 buna pare din timp examinindusi mobilurile supcrioare si tot atita timp igno- findw-sile in mod studiat pe cele fundamentale. Este. mindra fe4 are cel mai mare creier dintre toate primatele, dar incearcaé ‘S ascundd faptul e& are si cel mai mare penis, preferind 8 fcorde aceasta onoare putericel gorile, Este o malmufs intens ‘Yocala, eu un acut sim al exploriii, care suprapopuleaza pla- neta, $i est timpul si-j examinim comportanentul ‘Eu sint 2oolog, iat maimuta goala este un animal. Ea este prin rmare un, vinat frumos pentru tocul mea si refuz x8 0 fa evit, pur si simplu, numai pentru ea unele din modelele Sale comportamentale sint ceva mai complexe si impresionan- te, Scura mea este ci desi devenit atit de erudit, HOMO ‘SAPIENS 4 ramas fotusi 0 maimut goal; dobindind mobiluri noi, elevate, cl nu si-a pierdut nici unal din cele vechi, pamin. teyti, Accasta ii provotca adesea o oarecare jena, dar vechile sale impulsuri kau insotit milioane de ani, cele nol doar citeva mil cel mult ~ i nu exista ni o speranta de a se lepida rapid Ge zestrea genetica acumulata de-a lungul mizegului siu trecut evolutiv. Fl at fi un animal cu, mult mai purine griji si mult fai realizat daca pur si simplu ar privi in fad acest fapt. robubil es aict poate veoi un ajutor dn partes zoologului Una dintre caractensticile cele mal ciudate ale studiilor anterioare asupra comportamentului maimutei goale este ca icestea a evita aproape infotdeauna. evidentul Primi antwo- pologi s-av precipitat spre tot fell de colturi neverosimile ale 1adevarul fundamental deypre natura higasirt, pietzindi-se in radacini culturale wdepartate uit de dipice sf de nereusite ineit aproupe ca au disporut, Ei reve- hea apot cx faptele wimitoate despre bizarele obiveiuri de Imperechere, sistenele sani de riddenie, saw ritualurile ca house ale scestortriburi si ailizas acest material ca si em Bri fost de-o importants fundamentala. mn comportamentul peciel noasire ca intreg, Munca itreprinsi de acesti cereets- tori a fost, desigur, exttem de interesanta si deosebit de valo: fous atatinduvne ce se pole enlimpla afunei eind un grup de imuimute gosle ant pe'o Linke moar, fara perspective din ponct de vedere cultural. Ea a dezvaluit eit de depurte de nor nal pot evolua modelele nossire comporiamentale fara a se ‘junge la pratusire socials totals. Ceea ce ni nena spus este {1 de cit ceva deypre comportamental speetic al maimutelor foale tipice. Aceads se poste Tice numa prin examinarea modelelor compertamentale comune, propni uuror mentbilor calturilor majore ~ specimenele directiei evolutive principale care, impweuna, reprezints vaste majori tare. Din punct de vedere biologic, acesta este singurul mod Sanatos de abordare a probleme:. Impotriva acestuis, antropo: jogul de stil vec ar adace agent a propunle sale tmbal, simple din punt de vedere a tehnologiei, se afl mai sproape ‘de miezul problemei deci membri civilizatilor avansate, EM firm ci pit este asa, Grupurile tibale simple care traiese in Zilele noastre nu sint primitive, ei doar desconsiderate, Trib ‘ou adevaral primitive nu mai exista de mii de ani. Maimut zoula este in esenta o specie exploratoate si drice socictate Gare nut a feusit $4 aVanseze a esuat ini-un anime sens, “a mets pe 0 cale gresiti", | sa Intimplat ceva care a tinuto in loc, cova care Inceaza contra tendinelor rest ale speciei de at explora si investiga lumea din jur. Caracteristicile pe care Primi antropologi fe-au studiat fa aeeste triburi ar putea fi Uhiar acc trasatur care su barat progresul gripurilor respece tive. Este prin trmae, primejdios 2 utiliza este informal ca bbaza penint orice schema generals x comportamentului nostra ca specie Pihiatrii si psihanalisti, din contra, a rimas de casa si s-au axat pe studi clinice asupra speci retin Sviiva peel, Malt in prime or materiale desi fard a suferi de lipsa de soliitate a informatie antropo- Togice, an si ele o tendinta nefericits. Indivizi pe care si-au amit pencri a descit barat coneluziile sint, im ciuda descendentei lor din disectia cevolutivi. principals, m mod inevitabil specimene aberante ‘ete imtr-o oarbeare masura. Daca ar fl fost indivizi sanatox reusiti $i prin urmire Uipicl, nu ar fi trebuit su apeteze 1a pst hiair st nu ar fh contribuit la imbogatirea stocului de infor alii ale acestora, {new o dats, nu dorese sa minimalizez valoarea acestei cercetan, Ea ne-a dat o cunoastere aprofundata extrem de importants asupra modului in care modelete noastre comportamentale se pot pr Pur si simplu sime ea in incercarea de a diseuta natura fundamental biologiea a speciei roast, ca infreg, nit este Infelept se pun un accent prea mare pe primele descoperi ale antropologiet si ale pSiniatiel (Trebuie sa adaug ¢a situstia in antropologie si a psihia- trie se schimba rapid, Mulli cercetutori_ moderni in aceste ‘domenii recunoxe limitele primelor investigatl si se indreaprtt fot mai mult spre studi asupra unor indivizi tipici, sanatos. ‘Aga cum sa exprimat recent un cercetator: "Am asezat eanul inaintea boiler Ne-am repezit asupra anormalilor si de abi tin cam tireiu, Sa me concentrain tent Metods pe vare cextrage material din treisurse_ principal despre trecutul nostru furizate de catre paleontologi si bazate pe foxile i pe alte ramasite ale stramosilor nostri ancestral; aceast cart i propun 5-0 utili (1) informatiite G) informatile de cate dispunem din. studile de etologie com- Parativa asupra comportamentului animalelor, bavate pe-obse1~ Valli detaliate asupra unef pame largi de spe sperial rudele ‘one cele. ma. prolate existent, inca, malmutle cu far com; 9) informatie cre pat fi puse ‘aap Ta cap prin observarea simpli, decta a modelelor com- portamentale de bara cele mai comune tuturor specimenclor Fewsite apartinind directiei evolutive prineipale din culturile ‘contemporane majore ale insasi maimutei goale. Datoritd proportilor acestei sarcini, va fi necesar ca totul sal se simplifice intaun fel oarecare. Modalitatea prin care voi fealiza acest lucru este de a ignora in buna pate ramifica detaliate ale tehnologiei si ale exprimarit prin cuvinte, si de a ima concentra in schimb asupra acelor aspecte ale Care au. un corespondent evident la ate speci: activitati eum Sint heinites, igiena personali, somnul, inedierarea, impere- cherea sIngrijrea tineretului. Pusa in fafa acestor probleme fundamentale, cum reactioneaza maimuta goald? Care. sint 8real vale n compart oi ele ae ator mai fara coala? fa ce wpect particular est ea Tenge iudatenile vide de Mona 9 eeluoa spel Abort aves proeme mi dau seams e1 v0 dS ofenses wie de eament Sint uri cre prefer st ms eeeterple prope cun anime. Acegia pot considera ch gra pe tap dale rma sp ti anfnaor, Lv ru pot dect saga Ca tw aceasta In err mas Sint i cave vor avea un resentment fas de Siice Invadre de atte un roolog @ arene specialita 1r. Dar GiSeafcn acest mode wbordoe poate de mae valare ee Srcare arf eajunsurl, valaninea 9 Tumna now (3 Sesame neseraa)ssbpra mauris complexe a exe trlinare mouse spec MULTUMIRI ACEASTA carte se advescazai unui public larg si de aceea sursele de referinté nu au fost citete in text, A fi facut acest ler ar i insemnat a fi rupt eurgerea cuvintelor si aceasta este © pmuctca ce se potriveste numai unei lucrari mai tchnice. Dar pe parcursul intocmiri volumlui de fata $-au facut reerini ta Thule lucrari si cartistralucte sist fi nedrept sacl prezentam fird a recunoaste ajutoral lor pretios, La sfiritul eat am inclus ‘0 aexa pe capitole ce pune In relate subiectele tratate cu p Cipalele surge de referina. Aceasia anexi este apoi urmat de ‘© bibliografie selectiva cu referinte detaliate ‘As dori de asemenca sa-mi exprim indatorarea si recu nostinta fata de numerosii colegi si prieteni care m-au_ ajutat, direct si indirect, prin dseuti, corespondenta gi in multe alte fel. Printre acestia se numsra indeosebi urmatorié: dr. An- thony Ambrose, dl. David Attenborough, dt. David Blest, dr. N.G, Blunon-Jones, dr. John Bowlby, dr. Hilda Bruce, dr, Richard Coss, dr. Richard Davenport, dr. Alisdair Fraser, profesor JH. Fremlin, profesor Robin Fox, baronesa Jane van Lawick-Goodall, dr, Fae Hall, profesor Sir Alister Hardy, profesor Harry Harlow, d-na Mary Haynes, dr. Jan van Hooff, Sir Julian Huxley, dera Devsa Kleiman, dr. Paul Leyhausen, ddr, Lewis Lipsitt, d-ra Caroline Loizos, profesor Konrad Lorenz, dr. Malcolm Lyall-Watson, dr. Gilbert Manley, ddr, [sane Marks, dl, Tom Maschler, dr L. Harrison Matthews, dena Ramona Morris, dr. John Napier, ¢-na Caroline Nicolson, dr. Kenneth Oakley, ‘dr. Frances" Reynolds, dr. Vernon Reynolds, onorabila Miriam Rothschild, d-na Claire Russell, uS. Russell, dr, George Schaller, dr. John Sparks, tit, Lionel Tiger. profesor Niko Tinbergen, dl. Ronald Webster. tif Wolfgang Wiekler si profesor John Yudkin, Ma gratesc se adaug ca ineluderea unui nun lista nu inseamna neaparat C4 persona respec sacond cu punetele mele de vedere asa cum sint expt tm aceasta carte ‘exPrTOLUL UNU ORIGINI EXISTA 0 cusca intro anuinita gradina zooogica.pe care se ala 0 elicheta cure spune, simplu: “Aces animal este now Pentre stints", {rawdrul cust sla o mica. veverifa, Ate Picioare negre si provine din Africa. Pima acum nu sa mal {sit sicto Veverta cu picioae negre pe avel continem. Nu se Stie mimic despre ea, Nu are nicl nume. Pentru zoolog ea reprezints 0 provocare imediata. Ce smume din modul et de vita 2 facut-o wniea? Cum fers ea de celelalte trot sute suizeci st suse de specii de veverite Viale deja cumoscute si descrise? Cumva, intr-um punet in ‘yolusiafamilit veverelor, stramositscestul animal trebule {Gr sate despring de celal si <-au stabilit €a populalie care se reproduce independent, Ce anuime gin medi ineonjurator a facut posibila laren lor ea forma noua de viata? Noua ten dint reine af anceput la seara mies. cu un grup de veve~ te dintro anwmits na ce se transforma treptat st devencau mai bine adaptate fa conditile. specifice de acolo. Dar in dceasta capa ele ar mai fy putt inca St se corceasca cu radele lor din apropiere. Nowa: forms ar fi avut un. usor avantaj in regivnes ei specials, dar eu arf fost mai mult dect © rasa a specie! de haga sat fi putut fi inghiits, reabsorbits im divectia volutivs:prinipala im tice moment. Daca, eu tecetea timput lui, noile veverte sir fi perfectionat din'ce in-ee mat mult adaptares la medial lor particular, ar fi sosit in cele din urma omental cind ar i fost avantajos pentru ele 69 se zoleze de posibila contaminare ca vecini. In aceasta clapa comport Inenfal lor social si sexual ar fi sufert modifican speciale, foment elude vevenite ever improbable ‘ele din urma imposiila. La sieepat, anatomla for poate sa <2 ibe si fe mai adecvatsheanel specs 4 Intl, ear ia‘mai tirziu instinetul for de imperechete si infatisarea lor exte- roars soar fi modificat si ele, asigunindu-se atracti numa Pentru perechi de noul tip. tn final, arf) aparut © nou specie, Ceparah si deosebita, o forma unica de vials, wn al tet sue saizee 51 suptelea tip de veverita ‘Cind ne itm ls veverits noastra neidentifiesta din cuyca ei din gradina roologica, nu putem dect sa ghicim aceste lucrur. Singural lueru de care putem sa fim sigutl este ca peele de pe bblana ci —piciomrele negre —indica faptul ca este 0 forma rows, Dar avestea sit umai simptomele, eruptia care if di uinai doctor un indieiw despre bosla pacientulut sau. Ca. si injelegem cu adevarat noua specie, tebuie 53 utilizam indi- ile doat ca punct de plecare, care sa ne spuna e4 tiel este teva eo merit cerca, Am putea incerca s8 ghicim istoria finimalului, dar acest luert ar fi ndrazne|_ st periculos. In imb vom ineepe modest prin ai pune'o eticheta simpla $1 videnta: 0. vom fumi veverta africana cu. picioare negre ‘Acum trobuie sa observa sis tinem evidenta fiecaral aspect al comportamentului $1 structuri sale sis vedem eum difera dl, sau se usemana eu. alle veverite. Apoi, putin eite putin, ti poten tiripa povestea Marcle avantaj pe care il avem eind studiem asemenea ani- mile este Ga noi msine nu sintem Yevente cu picioare negre apt vare ne obliga la 6 atitudine’ de umilinta ce sta bine nvestigalielsimlifice. Cit de diferite int Tucrurte, cit de exasperant de dierite, cind-incercam $3 studiem animalul {unian. Chiar'si pentru zoolog. care este obisnuit si numeasca fsamalul animal, este dificil sa evite aroganta.implicaril siibiective. Putem incerca. si depusim seest Iuemi, intr-o oare- are nostra, abordind fiinta mans ia mod deliberat si eam Timid ca Seu ar tho alta specie, o forma ciudata de vista pe masa de disectie, sn astepterea analizes. Cum putem incepe? «sls veverita cea nou, pulem ineepe prin 2 0 compara, ‘walle speci cate par af cele mat ndeaproape inredie. Dupe dint, min, oehi, Si diferite alte trasitur:anatomice, este ovi- dent un so; de primata, dar de un ip foarte eindat. Cit anume ‘de cidat devine clar cind intindem, pe un sir lung, eile edlor ‘9 sutu Houszect si dows de specii detuale de maimute eu si fara coada, iar apoi incercum sa introducem 0 piele umani undevamicun punct adecvat in aceasta lunga serie. Oriunde 0 Panem, pare a nu'si avea locul, In cele dim urma ni Indemmali sa 0 asczim chiar la un capat al sirukii de’ Pi. “4 inven dup pike marilor mime fara coada cum sint im punzeut si gorla. Char si aici este eu toc nepotrvia. Picton fele snc pea hing, brafele sine prea seute, tr lable ici felor sine eam elude. In sod clar aceasta specie de primate Sia dezveltar un tip de locomotie special cate i-a.modificat Torma de baza. Daf mai este 0 caraterstia ce sare in_ochl plelea este de fapt neacoperia. Cu exceptia smocurla de pair Miaibile de pe cap, de la subsuoara si din jurul orgarelor gen tale, suprafats plete complet expusa. Cind se face compar allt eu alte speeti de primate, conrasul ete izbitor, Adevs fat, unele spseir de maimute cu sau fara coudki sw miei portiuni de piele reacopente pe moa, pe fats, pe piept dar Fernie una dict celelalte o sua nouazec 51 dot de speci ms exista eeva care si se apropie macar de vonditia umand. th Sail aeesta i fara alte investiga, este justfieat ss nami aceasta noua specie "maimula goala™ Este 9 denumive simpla, deseriuiva, bazata pe o obsevatiesimpla, care nut face nick © lfirmatie specials. Poate ca ea ne va ajuta st ne pastram sirmtul proportei si su ne mentinem obiecivitates, Holbindu-se la acest specimen ciudat si ruminind wimit de semnifictia Wassturlor sale uni, zoologul trebuie si inceapa scum su feca comparatit. Unde in alta parte este nuditatea la ‘hare pret? Celelalte primate nu sint de nici un ajutor, ceea ce insewmn ca {rabule eautat undeva mal departe. rapids trecere in reVistd a inte game de mamifere actuale dove deste imediat ca ele sintremarcabil de legate de acoperaamintal lor protector de bland si ca foarte putine din cele 4237 de spe- cil existente au gasitnimert sa-t abundoneze. Spre deosebire de Stramosit lor Terie, mamiferele au dobindi un mare avan 1a) fiziologic find capable si-si mentina.o teriperaturd a cor- Plu constants, ridleata, Aceasta mentine in form, pent Performante optime, dlicata masinarie a proceselor din corp. Nu este proprietate care sa fie pust in pericol sau desconsi- derats cu Usurinta. Mijfoncele de contol asuprs tenperatuit sit de importants vital hind gross arose, anatoore joac evident un rol major in oprirea. pierdeit de céldura, In {mina intensa a sourlul, 2a impiedica de asemenee,suprain- calzirea s deteiorarea pelil ca urmare a expuneii dinecte la ‘aucle toarlui, Daca parul webuie 62 dispar, atunei categorie {eobuie sa existe un motiy foarte putemic pentru a renunta a fl. Cu putine except, acest pas decisiv & fost facut numal ‘ind mamiferele sau lansatint-un mediu complet nou, Mami- isferele zburatoare, lilicci, au trebuit surgi dezgoleasca axipile ‘dat si-au pastrataspectul paros in test si cu grew pot fi soso" {ite © specie nuda. Mamtferele care traiesc in vizwine si-att fedus it ceva cazuri~ cirifa fara blana, fumicarul affican 3 tstuul, de exemplu — acoperamintul paros, Mamiferele acva- : Thalencle, delfni, arse, dugongi Iamantinit Si hipopotamii, si-au’pierdut si cle blana ca parte a tinct rect generale de evolutie. Dar pentru toate mamiferce mai ‘bisnuite ce traiese Ia suprafata, fie ca alearga de colo pins ‘Solo pe sol, fic ca se catura prin vegetafia atboricols, scoperta de un par des reprezinta regula de baza. Lasind deo- Parte acei piganti anormali de gre, rinoveri si elcfantis. care iu probleme de incalzire si racorire: specifice lor), maimuts {oula este unica, deosebita prin nuditatca ei de toate celelalte Iii de speeii de mamifere eu par scurt, cu par lung pa, Femela deasupr, lateral, poritia pe: vine, in picioaze si as tna departe, dar cea mai efictenta st mai. tilizata este. cea cu finbitptesers In poaitie orizontala, masculal deasupra femte- iet. Cercetatorii americani au estimat e4, in cultura lor, 70% din populaiie-utilizear numai aceasta poritie. Chiar si eci car: tsi-vartaza pozitile o folosese tosi pe cea de baza de cele rat multe ori Mai putin-de 10% experimenteazaportile cu pencirare dinspre partea posterioara, La 0 trecere in revista Iasiva, [vind on consideratie: mai niulte culturi si implicind ‘proape doua sue-de socielati diferite, raspindite in inteaga o tumne, concluzia « fost ea pozitia ex masculul penetrind f dinspre partea posterioara nu spare es proctica wzala {a nici ‘una din comunitatle studiate ‘Dace pitem acum accepta acest fupt, putem even de La aceasta. mica digresiune la chestiunea inilials, referitoare. ls autocopiere sexuala. Daca femela speciet noastreurma si Canalizeze cu succes interesul masculul: asupra parti frontale volutia ar fi tebuit Si aca astfel ca reyiunea respectiva. sa fle mai stimulativa, Cindva, inapoi in istoria noastra. ancestral, probabil ci utilizam concactul dinspre partes posterioura. Si Presupunem cd am ajuns in etapa in care femiela transite Femnalele sexuale masculului prin intermediul partii poste Fioare datata cu 0 pereche de fese cémoase emisferice (care nt din intimplare nu Se gasesc in alti parte printre primate) si 0. peroche de buze genitale sau labii, de culoare rosu-aprins. Sa resupunem ca masculul a ajuns s8 reactioneze puternic din unet de vedere sexual [a aceste semnale specifice. Sa prest Punem ca in acest punet al evolufied specia a devenit tot mai Yerticala si miai orientata frontal in contactele. sale: sociale, Dati fiind aceasta situatie, ne-am putea foarte bine astepta gin usa de imitate fol, de iol elt wn a thuinul gelada, Am putea vedea, daca privim regiunile dis puse frontal ale femelelor speciei nosstre, vreo structura ce ar utes fio copie a expunerii genitale ancestrale de fese emi sferice si abit rosi? Raspunsul iese in evidenta la fel de pregnant cx yi insu pieplul femelei, Sinii promuntati, emisferii ai femelel treba Eu siguranfa si fie copii ale feselor cimoase, iar buzele roxii pputernic definite ale guri trebuie ea sint cOpii ale Tabiilor ros (Poate va amintii ca, in timpul stimularii sexuale intense, ati buzele gurii cit si labiile genitale se unfla si isi accentueazai culoares, astel ca nu numai se aseamina, dar se si modifica in acelasi fel, prin excitafie sexuala). Daca masculul speciel rroastre era deja pregatit si raspunda sexual la aeeste semnale ind ele emanad dinspre regiunea genitals situata posterior, ‘func| el era inerent susceptibil dea rispunde la cle daca ‘illeau fi reproduse in aceeayi forind pe partes frontala a cor- ului femelel. Si sar pdrea ca exact asa sa intimplat, femelele urtind 0 dublura de fese si labii pe piept si respoctiv pe gura. {Folosirea rujurilor si 2 sutienelor ne vine imediat in mince, dar acesten trebuie Hisate pentru mai tiriu, cind vom discuta ‘despre telmicile sexuale ale civilizjiet moderne.) ePe linga semnatele viruale foarte importante exists mul stimuli olfactivi care au un fol sexual. Sinful mirosului la noi S-a redus considerabil in timpul evolutiei, dar este destul de ficient si mai operativ in timpul sctiitatilor sexuale decit realizim in mod normal. Stim ca exist diferente inte sexe in ceed ce priveste mitosul corpului si sa sugerat cao parte a procesului de formare a perechit—indrégostirea~implica un gen de imprimare olfactiva, © fixatie pe mirosulindivicual specific al corpului partenerului, Legats de aceasta este si uimitoarea descoperire ea la pubertate se. produce .o modificare remarca bila in privinta preferinelor olfactve. Inainte de pubertate se ‘manifesta preferinte putemice pentru arome dulci si de fructe, dar 0 data cu ajungerea la matunitste sexuala aceasta reactie de Taspuns se depreciaza si se petrece 0 schimbare radicala In favoarea aromelor florae, uletoase fi de mosc. Fenomenul este valabil pentru. ambele sexe, dar intensificarea reactiei de rispuns fats de mose este mai putericd la mascul decit la femela. Se pretinde ca noi, ca adult, putem detecta prezenta parfumului de mose si atunci cind estédiluat pina lao parte In opt milioane de parti de ser, si este semnificativ ch aceasta Substant joaca un rol predominant in semnalizareaolfactiva + ‘multor specii de mamifere, find produsa de glande speciali- 4ate in secret odorante, Desi not insine nut posedam glande ‘mati cu astfel de secreti, avem in schimb un numar mare de slande mici~glandele spocrine. Acestea sint similare cu glan dele sudoripare obignuite, dar secretile lor contin 0 proportie ‘mai mare de substante solide, Ele apar pe o serie de parti ale ‘compului dar sint tn special concentrate in regiunile subsuorilon 4 ale organelor genital. Smocurle de par care crese in aceste Zone functioneaza fans indoials ca importante capcane pentnit ‘mirosur. Se pretinde ca productile odorifere in aceste. zone se ‘aecentueaza tn timpul simulari sexuale, dar inca nu sa facut © analizd detaliaté a acest fenomen. Stim, totus, C8 exista cu ‘75% mai multe glande apocrine la femela speciei noastre dect {a mascul, si este interesant sane amintim cala mamiferele inferioare, in timpul contactelor sexuale, masculul adulmeca femela mai mult dectt il sdulmeca ea pe eh _ Amplasazea zonelor noastre specializate in producerea ‘miosurilor pare a fi ined o adaptare ce favorizeaza apropicrea frontal in vederea actului sexual. Nu este nimic neobisnuit in Nepatura cu cen genital odonifer, aceasta este o tasiturs comund eu multe alte mamifere, dar concentrarea altora la o subsuor este 0 caracterisicd msi neateptats. Ea pare as lega de tendinla generals a specie! noaste de # adauga noi cert de stimulare. sexuala Ia’ partea frontala a compului, legat de puterica spor a contactlor sexta Tata tn fais. fh acest cx2 particular ea a7 aves ca rezlla fap cd nasul partenerlui se fla mores in tmediata vecintate a zonelor majore de produ. Gere a mirosurilor pe parcursal unei bune parti a actvitati recopulatont si in timpul copalari. Prefana st am dia modal cre $4 imbundtic extins camportamental si apetitul sexual al speciel nosstze, stl init contactele intre’ membrii_unei perechi-cuply. au devenit tot mai recompensanto si, prin urmare, perechea $2 intarit gi mentinut. Dar spel duce Ia actul consumator yi ele imtanatati a fstreesare si a. Sa hsm n ons deratie pentru 0 clipa Vechiul sistem al primatelor. Masculi ‘dull sit sexual activ fot timpul, mai pujin medion dupa tjaculare. Un orgasm mistuitor are Valosre pentru ei, deoarece tliberares din tensiunea sexuala pe care 0 aluce cu sine le di- Tminueaza pominie sexuale suficient timp ca rezerva lor de sperma sa se-refaca, Femelele, pe de alta pane, sint sexual ‘clive numsi pe 0 perioads imitats de. timp, coneentrats in jurul momentifui ovulate. fn impul acestet perioade ele sint gala de a primi oricind maseali. Cu ctt se copuleaza de mai Thulte on et ait ereste siguranta ci se va realiza fetlizarea. Pentru ele nu exista 0 saturare sexuala, um moment de apogew al copultit care s4 le impace si domolessea porninle sexual. CCind'sint in calduri, nu este timp de pietdut, ele tebuie si/0 {ind aga cu orice pre}. Daca ar incerca orgasme intense, atunct ‘pier un timp potential de imperechere valoros, La sfiritul Uunei copulari, cind masculul ejaculeaza si se retrage, mamuta Femela i prea pujine seme de moment culminant emotional si de obicet pleacs mai departe ca si cum nimic nu s-ar fi Intimplat Ta sfeca noastra bazata pe perech situaia este complet diferta in primul rind, deoarece numal un singur mascul este implicat, nue nici un avantaj ea femela sé fie receptiva. din Pnct de vedere sexual stunci cind el este sexual epuizat Ex, nimic nut actioneaza impotrva existentel unui orgasm La femeli, Din contra, sint gous lueruri care actionesza in favoarea acestuia. Unul este imensa recompensa comporta- mmentala pe care 0 aduice actului de cooperare sexual cu partenerul de imperechere. Ca si toate celelalte imbundtatiri 6din domeniul sexualittii si aceasta slujeste la inurirea pere- chii-cuplu i la mentinerea unitatit familisi. Celalalt este ca sporeste’considerabil sansele fetlizait, Acest Iver il face tmte-un mod mai deosebit care se aplica numal speciel noaste, Din nou, pentru a intelege acest luc, trebuie si privim tnapoi la rudelé noastre primate. Cind 0 maimuta femela a fost insi ‘minjati-de un maseul, ea poate plea fard teama de a pierde lichidul seminal care se afls acum in partea eea. mai profundd f traiectulut sau vaginal, Ea umbla pe toate cele paint mem- bre. Unghiwl pasajulai sau vaginal este ined mai mult sau mai pUlin onzontal. Dact o femela din specia noastra arf att de indiferenta dupa experienta copularit inci sa se scoale $1 si tumble imediot dup cee, sittin wf den pen cca se deplaseaza in dowd picioare, iar unghiul pasajuluh sau vag hal in timpul locomotiei normale este aproape vertical, Sub Simpla influenta a grevitafiet lichidului seminal s-ar scurge inapot in traicctul vaginal si 0 buna. parte din el s-ar pierde Exists prin urmare in mare avant) in orice reaeie ce tine St enfin femela in poztie orizootala eind masculul cjacalears inceteari copularea. Raspunsul violent al orgasmului feme~ case lasa femecla saturata si epuizats, are exact acest efect. fe prin urmare de doua ori valoros. Faplal ca orgesmal la femela specie? noastre este unc inte primate, combirat cu faptul ca, fiiologic este aproape identi G1 modelul orgasmic al masculului, sigereara € probabil este in sens evolutiv un rispuns "pscudo-masculin”, fn structura abt a masculilor cit si a femelelor exista proprictati latente: care fapartin sexului opus. Stim din studile comparate asupra ator fgrupe de animale ci evolutia poate, [a nev tina din aceste calitai latente gi s4 0 aduca in prima linie (pre sexul "gresit” cum ar veni). fn acest caz particular stim G2 femela speciei noastre @ cunoscut 0 dezvoltare extrema a suscep citorisului la stimularee sexual. Daca avem ‘edere cd acest organ este la femela omologul sau cores- oneal penis! maculae pe a indica alc, fon evicum, orgasm feel exe un model "de impr= rut” de le mascal. ‘Accasta poate explica faptal si de ee masculal are cel mai eh fee clint ie urease Tung eind este: complet erect, ci si foarte gros in comparatie cu peenisul ator specit, (Al cimpanzeului este cit un ghimpe, prin Comparatie). Aceasta marire. « penisului face ca organele % sie extme al fell le sage a mak ml male Irageri sf mpingeri in Umpulefectaant penetrarilor pelviene Lafecare patrundere a penisulul, teiunea citoidiand este Anping in fos 9 ae relingee, ea se mh Sus Dace se adaugs la aceasta presiunea rami exeeitata ra oi de cate regimen pubiana s muasculu care se eoplr ical frontal, se abtine imagines unui masa) epetat al eitoe tisulul‘ceea ce—dacd ex ar {1 mascul —ar Inserma, practic inastarbare. ‘Agaiar, putem rezuma prin a spune cd att prin comport smental apetiv et 91 prin eel constinator soa fact ft ce-a Tost Posibil pentru ase spor! sexualittea maimutei goale si pentnt ara evoluiia ev succes a unui model esential cum este formares perechii, io: grupi de mamifere Ta eare, in alle éazur, est practie necunoscuts, Dar difeutifle imfoducerit feeste| no} fendinje nu sea terminat inca, Daca privim ft ‘plul nest de maimufe goale in care pateneit se'afta inca peur sve ajuta unl pe altul fn cteserea copifor, (ot pare a fl bine, Dar copii crese xl In curind vor ajunge a Hbertate si stunei ce se intimpla? Daca vechile modele ale Frimatelor int sate nemodifiste, atuncl masculut adult 1 va Siunga in cusind pe masculii en st se va cupla cu femelele tingre. Acesten vor ajunge sstfel sa faea parte din familie cx femele gestante impreuns cu mama for, ine vom Intoaree exact de unde am plect, De asemenea, dacs masculit ti i ior, la margnea soctetai, cooperare al gr CCategoric este necesard aici o modificare suplimentara in item de gestatie, un fel de exogamie saw un mijloc de ges- tatie in afara. Pentru ca sistemul bazat pe perechi-cupli sa supravietuiascd, at flicele cit si fil vor trebui s8-s1 gaseasea eo pe Nae oe cient ee Derechi si pot fi pisite numeroase exemple prin ire mamiferele inferioare, dar natura sociala a majoritalii pri- mmatelor o face mai difcia. La majortatea specilor care for. ineaza perechi, fanilia se destrama si se imprastie cind tinerit ‘resc. Datorit comportamentului sau social eooperant ma muta goala nu-si poate permite sa se imprastie in felul aeesta, Problema este prin urmare tinuts: mult mai in expectativa, dar este rezolvata in esen{a in acelai fel. Ca ta toate animalele cu perechi-cuplu, parini sint posesivi unul fafa de celalalt, oMame it “posed” pe tath din punct de vedere sexual si versa. Imediat ce: progeaisutle nesp 3-9 dezvolte semnal Sesuale la pubertate, cle devin rvali sexual, fit “i ficele ale mamei. Va exista tendinta de ai inlat pe alll, Progenturle vor incepe de ssemenea 2a simti ois mu) “leroris” al propeulul cdmin. impuleal itr quer trebuie evident sa fi existat sla pasintl pertra ca ace soos fi constitut un e&min penta gestatie in primul rind, ‘ofelut pur s simplu se va tepeta Caminul parintes, dom nat si “posedat” de mama $i (afd, mu va avea Corespurtitoare. Att foul in sine ets indiviit care ties: St vor purta anprenta Pstemnica a semnalelor périntesti ait ps fore ct si asociaive. Adolescentul va respinge in mod auto That soca lucra si va alege-calea sabiini unui now Pann gestaie. Ete attedine Upica tinerelor camivore teri Dale, der nas! tnerelor primate, si reprezinté inca.o modi Scare cormportamentala mal substaniala care i 58.02 smaimutei goale “ Probabll cd este o numplare nefeicits 4 acest fenomen xopamiei ese st de des eta ca sem al uni “tabu al {LE Acasa implica imediat ca exe o restrictc rlaiv Senta, contolata cultural, dar ca tebuic si se #1 deevoltat punct de vedere biologic int-o etapa mult mai timpurie, True siscmul de gestatic pic al speietn-ar fi porut nic dats aparea din fonal general al primatclor. ‘O alta trassura Inrudita. si care pare a fi unica la spec nossa, este imenalui sau a virginia Ia femel Tx mamniferele inferioare el apare ea 0 etspi embrionars denvoltarea sistemului urogenital, dar ca pane a necteniei m fufei gosle el este pistrat. Persstenta sa inseamnd cd. pri Cuplare din viata femelet va inimpina uncle great vblutia a progresat att de mul ink sa fac femela dt Ge vedere sexta it mai rocopeiva posi, este ciudat Ia Yedere ca 2 ad fie inzestath ca ceca ce constituie un mijlog Dar sitatia nu este att de contradicioie pe pure. Facing inerearea prime: copalart difila.9i chiar Tossa, himenul asiguri ca femela sa av se lase antrenata miei $i poligamici. perch Nedere speci ca ine, favorzeaza it mod firese monogamia, ir mu ¢ cere in mod absolut, Dacd viata violents de vinstor ‘doce {a micgorarea mumaruoi adulllor masculi aja. de col al femelelor, va exist tendinia unora dintre masculiisupravictu- fod sa formeze perechi-cupla cu mai mult deo simgunt mela: In acest caz va ft posibild cresterea ratei geetaici ford ‘pin crearea de femele “tn fc lor 8 devenit att de Eieiusivis weit sf impledice acest lucru, el ar fi meficient. Nu Grito cvolutc agoard, totusi datorta simfului de pososiune al TEeelelor in ehestione sia pericolulul de a provoes serioase Teall sexunle jate ele. De asemenea, impotriva acest: teadinte ar le cconomice de baza ale intretinest uri trap de famille mai mare cu toate progeniturile sale. Un grad Flake de poligamie ar putes exist, dar ar fi sever limitats. Specie) sit monogame. Chiat $ BeAr este do obicel provticats dectt de o minoritate nelasem- rata 2 masculilor. Este interesant a face spevulatii peotrs 2 raspunde [a intrcbarea daca omiterea ei din aproape tozte tmanile cultura fos, de fape, un factor major in aingeres S- futulu: lor actual de culfuri reapite. Putem ou orice rise 53 ‘spunind cA, oricit de obscure, de inapoiate sint uni- {Sle tnbale de astazi, drestia principals de cvolute a speciei poastre di expresie caracterului ei dependent Porechilor-cupls in forma extrem, adied a imperecherilor mo- ‘ogame pe termen URE ats, agadar, maimufa goalé in tosts jtaten e3 e10- sed: 0 specie foarte sexuals, bazatd pe formarea perechilor, 0 ‘multe wasaturi nice; 0 ‘compliesta 2 mosteniiiancestrae a primatelor cx modifica extinse ale carivo ‘Acum, la acest ublou tebuie si adiugam al treifea si ingredient: civilizatia modems. Creieral masit, care 2 transformarea simplului locator al padunit nt-un vinstor © Shunt de cooper 8 cep be proce de buns Ghmotogice, Simplcle focuri de teat trbale au devenit mati frase 91 cenize urbane. Epoca toponi a evohiat in er spat Sin Dar ce efect a avut achizifionares de vinatoare” a se citi "brow", in Lor de Casa", in loc de “pereche-cupla” a x citi “cdsatore™, in Io de "poreche” # se Gt “sofie” si asa mai depart Studiile ‘pu intr-o vaste metropola. In marele. centr interferden constant cu sute de striini stimulanti (si stim bili). Acesta e wn lucrs nou si trebuie discutat. * De fapt, introducerea restrictilor culnurale trebuie. si. inceput mult mai devreme, inainte de a exista striini. Chiar si in unitatile tibale simple trebuie sf fi fost necesar ca membri ‘perechi-cuplu sisi ascunds cumva semnalizarea sexuali ‘mises im public. Daca sexualitatea trebuia sporita PEE muting puecien impruns. stuns tabula sf tk % acast ob = all Nelle tlem in fat or on, oncom fe Rea ca tei gl pom endl de imasura ce specia $= ‘in zone cu clims mai putin pe- ‘Senoass, dar claps respectiva a venit probabil mult mat uraiu ‘Variind conditile eulterale, raspidires Veymintelor anti- ‘ex 2 variat gi ca, uncori prelimginds-se asupra altor semmale somuale secundare (acopenit ale sinilor, valuri peste buze), Alteori-nu. in anumite cazun extreme, organcle.penitale ale femelei nu sint mumai ascunse ci si facute complet inacce- sible. Examplai cel mai renumit este centura de castitate, care ‘scoperea organele genitale si anusul cu o band metalicd Der- forts" in locurile corespunzatoare astfel incit i permita tuecerea. excrementelor corpulai. Ake practicl,similare in- ‘lndeau coaserea organelar genital ale tinerlor fete inainte de isftorie, sau stringerea labulor cu cleme sau inele metalice. Mal recent sa inmegistat ym caz al unui mascul care 2 dat uri i labile perecil sale gi apo. ncuia organl genital cu it dupa flecare copulare. Precauii extreme, caaceasta sin, ndesigur, foarte raré, dar actiunea, mai putin drastios “de fascunde organele genitale in spatele unui vesmint acoperitor txte acum aproape uriversala (0 alta dezvoltare importants a fost introducerea intimitatit peat actele soxuale propriu-ise. Organele genitale nu numai ES tu devenit parti vate, ol at tebit fst fe par utilize in intimitate, Astizi, acest lucru a dus Ia dezvoltarea unei puternice asocierl Inte activititile de imperechere gi cele. de Somn. A te culce cu cineva a deverit a cineva: astfel, vasta pondere a activit fa fie raspindita pe durata zilei, » ajuns acum limitatd la ‘perioada anume a zilei ~ seara tru, ‘Contactele corp {8 corp au devenit, dupé cum am vazut © parte atit de importanté & comportamentului sexual incit st TEevtea trebuieatenuate in vimpul activitti de ruting din tim pul rilei, In comunititile noastre ocupate, aglomerate, trebuie Fusa o testrictic asupra contactului fizic cu straini. Orice fre- Enre accidentala de corpul unul sirdin este imediat urmatis de Scud, intensitatea scestei seuze fiind proporfionsla cu gradul de sexualitate al zonet corporale atinse. Derularen cu vitezd manta a filmolui unei multimi care se misea pe strada sau cave fe pein in url ame lit mar ath lane incrsibl de compleaele manevre pent aceastt neinverupts evita 'a contactulal corporal” Resirilia contactulut eu strinii cade in mod normal numal tn conditit de aplomeratie extrema sau in situa speciale legate de anumite eategoni de indiviz (coafor, roiton si doc- for, de exemplu), care sin social “autorizati $3 atings”. Con- fatal cu prictent aproplati gi rude este msi pufin inhibat Rolurile lor sociale sint deja clr stabilite ea nesexuale gi pet olul este mai mie, Chiar gl aga ritualurle de salut au ajans outs stilizate. A da mina’ devenit un gablon strict stabilit. ‘Sarutl de salu sca dezvoltt propria forma de ritual (atinge- te reciprocs gurd-obraz) care il deosebepte de sirutul sexual apie. coral oatile corpului sa deséxializat si ele in anumite ‘inoduri. Pozitia de invitalie sexuala a femelei, cu picioarele departate este mult evita. In pozitie gexinds, picioaree sint Strns lpite sau inerucigate unul peste celslalt, act gura este nevoita si adopte 0 pozitie care amintete ct de cit'de un raspuns sexual, este adesea ascunsa eu mina Fhicotitul gi anumite feluri dé ris gi de grimase sint carac- n teristice:fazeiide curtare sicind acestea se manifest in Con teriicGeaale, mina poate fi freevent vats fignind In sus: # scoperind regivnes gun i Frultiein multe cultur, isi indeparteaxs uncle din carac- teristile lor sexuale secundare prin raderea brbilor s/sau reretailor. Femelele se depileaza Is subsuori. Ca. importants rarcaka pentru miroourl, smocurile de par de ta subauoe te Fake clingnate daca obiceiule vestimentare normale lass re vie Sopectiva expusa, Parul pubian este intotdeauna att Ge gag ascuns prin vestimentate nc t core tn mod ODN Sri ratament, dar este inteesant c& aceasta 20nd este 3 Ur Raver depilatt de catre modelele artgtilor, a caror mudi- tate este nesexuala. Tp plus, se practics mult-o dexodorizae general 8 cof” pul, Compal eae epala si imbalatfrecvent, eo mult mal mat cat este nesesar numal prin simplele cerinte ale ingriir, ceticale @igienel Mirosunle corpulul sintsuprimate social teevina in cantitate mare deodorante chimice comerciale, ‘cesta cottroale sint montinute prin. simpla, ncomatbila strategie de 4 se refer in fenomenele pe cafe ac prin "nv ¢ frumas, "nu se fac0", sat “nu politi ermeiSdevarala naturt antisexuala a restrichillr este rareort sescfionata smu chiar evutd in vedere. Totust sit aplicate con Treale mal fatige, sub forma eodurilor morale artificial, sans Togler sexunle, Acesten variaza considerable 18 Ctra 18 Hind, dar in toate cazwile grija principala este acteasl — cenvcnimpine stimulares sexual a svainilor i de a ingrid teeenctiunea sexuala in afara perechi-cuplu, Tn auton acer tesesl cae este recunoscut afi difiell chiar st de gruparile rire ais puntane, se utilizeaza diferite tehnict de sublimare, Sporurile pentru scolar, de exemplu, si alte activitti fice Sraroase Sint uncori incurajte in speranta deearl ci Yor vee pomirile sexuale. Examinarea stents a acestel concep” {isi a aplicri et dervaluie odeste un esec cit, s® ponte Ce Vacie® Att na sint nich mal mult nei mai putin setiv dp Jini do vedere verual decit alte calegoril, Ceea ce piend im epwizaren fzicd, cinigh in competen{S fried. Sings Jnetods comportamental ce pare 2 fi de al Machi de weacuri al. pedepse! si Tasplatil ~pedeapss pent Tpmplicare sexuala gi rasplata pentru refinere sexual: Ds Be junge mai cunnd La suprimanea doit ls reducerea *Este clar, comunitaile noastre large vartificial_vor asemenea masuri pentru preintimpina ea'0 expunere social intensa si dued Ia activitatt sexuale periculos de sporite afara perechii-cuplu. Dar evolutia maimutei goale ca prima fourte sexuals. nui poste admite acest tratament le nesfirgit Natura sa biologica continua sa se revolte, Imediat ce-cor ‘woulele atificiale sintaplicate int-o direct, apar imbunatai ontrare in até direct. Cees ce. conduce Ta situati sidieole prin contradictorul lor. Femela isi acopera. sini, si apoi se apucd sa. le redef nessea forma cu un sutien, Acest mijloc de semnalizare scxu: ald poate fi captusit sau. se poate mani, astfel ed nu cumai i forma ascunsi, ci © si mareste, imitind In acest fel tumflaressinilor care apare in timpulstimulari unele cazuri, femelele cu sini Lasae ajung pina la a chinurgia estetied sau la injetiisubcutanote eu parafina pent 4 produce efecte similare cu casacter evasipermanent. ‘Svoaterea in ovidents caraceristicilor sexuale prin ciptus seala.speciala se practica si le alte pati ale corpul Bindim nucnai fa prohaburile si ument ptisi ai mascullor, xt fuumurile rochiilor ta femele care scot in eviden| fesele. smanite cult in alle nose feel slabs a posi tet de a cumpara pemite speciale pentra fese smu “fese false Pusat panto cy toc mle, pr detormatea port no ‘male: de mers sporeste eginares feselor in timpul Locomotiet. Scour in vide a coypsler femelelor pin att vet ‘montare 5-8 wilizat si ca in diferite epoei $i, prin folosirea thor condoane stinse, por fi ctentaate atl goldulor cit i ale sinilor. Au Tost mult favorizate astfel femelele cu {ale mica si incorsetaren strinst x acestein sea practicat pe seari larga. Curentul ajuns la apogev cu “alia de viespe" ‘um 0 jamatate de seco, cind ane fenele wu recs chi la isuri-extreme de indepartare pe cale chinugicala « coastelor libere: pentru a sport efectul Uniliares ayes anuj de buze, fad parfum entra aa mérisemmalele sexuale ale buzelor, semnalele prin im 1ujo- rare $i respectiv semnalele prin mirosurlle corpulu, eine nea srs de contradictii. Femela care cu alta asiduitate tyi inde- pirteazd propriul mizos biologie se apued apoi $31 inlocu- fies cu parfumuri "sexy" din comert, exe, in realitate, nu int simic mai mult decit forme:diluate ale produselor giandelor ‘odorifere ale altor specii de mamifere, tal neinudite ” “Tecind in rvisthintreaga gama eiferilor rest sexu ale tia mijlocclor de eontacerase atic, a poi ni Senimentl ex arf mult ma Ugo sae intoarcem pur si sim piu la mijoace dete, De ee 2a refgerel © camerd spol Si tae foul n ca? Aga cum am expleat ma ininte moti penta reset este destl de clr este o chestiune de rein Tiypioare a stimuléri sexuale la inimplate care ar pune In Pencol preshile-cania. Dar dee nic ese ola Publ? Be'ce nu tar limita affgaea carctenailor sexual, Sut biologice ct artificial, Ia momentel de ntistate din: tee mami unel prechcupiu? Un raspuns Paral la aceta intrebare ese foarte inal nos nivel de_eexualitate care Gere 0 expresic 9! emugate perstanens, El +a deavola entry 4-menfine unites pees, dar acum, In atmosfera Fmd s uel sole complexe, este declanyat constant In Svat afar pereshi-cuplu: Da este numa pare 41 punsulu, Sexi! se ulllzeaa sca mijloc de obfinere a unui Tit ~maneved Closennoccuts inal spec as primateor Dac o ttimota femeld ves 4 se spropie de un raul sure sivinrsincontextnesexual, ease poate alga sexual nu pen tru vtea Se copuleas, ek penn ed pin aceasta va sl tiuls pomine sexuae n suicents misird tnt ici suprime gresiviutes, Asemenes modele comportameniae sit dent mile activi de remotivare, Femels yi wilizeax. posi Tile de simulate sexualt pent aremodiva pascal 9 asl 3 chige un avant) nevestal. Mila silane it tile i de shecia noasted © band parte in scmnalizares sotuall a we aceasta destipafe. Facindunse alractivi repe- Zotac sexi opus, indivi pot electv reduce sentimen: tele antagonists ale ltt membr# prupl social Exist, desig, pevicole in aceastl raegle, pent 0 spe- cic bazatt pe perechiceapl, Stimulaen nu tee i mary prea depute: rn conformaie la nese sexuale de bark be {Ge em esl cal, ete pol a des scale Clare'cd'*Na sint disponiilh pent copulare™ tot, in scoliosis semale Cre 6h spank "Cu tanta Scesta snt foarte sexy". Semnalele din rm if vor indeplini folul de reduesre 4 anagonismilu, pe clnd primele’ Vor preinampina segparea haturor din mind. Tn flu sees pot Evca sl vfabia din mina si sioara de pe gard” Mecanismul ar ebui sa lecrese Toute simplu, dar din pica. lntervin i alt ialuene Sistem perechi-cupu mu Ele perfect Ela tebuit prof po acela tai veoh al %rom cnt nt ek ee Ee speorct pte geophones ree Sane Cement mre aie ne ae ere | Si eg ratad hentai oa ants Se ee ee oe eee eee eee are coer sau irl be a atic tn ten- See cies seca aes Sota foe eae ee ee el are = eee oe ee eae ee gee ee eae ee pomes:tn preumblaile for ailnice impuse de cervicin a toate fansele si Se gaseascd in grupur heterosexuale in Tocul vechi- {or grupuri alestuite exclusiv din mascull. De mul prea multe ove cedead to fa msi prem Cie american, vi i tine in timpul acestor sctivitati din afara sa, sau pentru a se roafma cin asia eepecve 20 tee. Numa Ian mic procentaj de cazuri apare o rupere total gi definitiva, Thainte de a abandona acest subiecttrebuie torus subliniata ined o data importania perechi-cuplu. Ea ar putea supravielui urea seal wm malonate czar, ar ou este sft sient de puterica pentru @0 indepsra cu totu. Desi putemiea dene tor muna Oe ci ‘mina interest membrilor unitati ei fala de activitati sexuale In sfara ci. Daci imperecherile din afara perechi-cuplu intra prea puteric in conflict cu aceasta, atunci trebuie gasit un inlocuitor mai pun daunator. Solutia a fost yoyeurism-ul, Utlizind termenbl in sensul cel mai larg si acesta $e pr e 0 scart enorm de mare. In sens strict, vayeunsm inseam Obtinerea excitatiei sexuale urmarind cum se copuleaza indivi, dar ol poste fi loge largitastfel mct st includa orice interes nepartcipativ faje de orice alti activitate sexuals. ‘Aproape intreaga populate se complace in acest lueru: Lume 6 priveste [a asa ceva, citete despre asa ceva, sseulté aga ceva, Televiziunea, radioul, cinematograful, teatal gi cartea de fie- fiune se concentreacd| pent a Satisfoce aceasta cerinsa. Revis- {ele, ziaele gi converstia general isi ade si ele o larga con- tribute. A devenit o industrie majora. $i nici macar 0 datt trecind prin toate acestea, observatoral sexual nu face efectiv cova Totul se face prin Intermediasi. Ait de urgenta este erinta, ncit-& trcbuit 34 inventim 0 categorie special: de performeri ~actori $i actrite— care se prefac ca triiesc sec- Yenje sexuale pentra noi, astfel ca nol si-i putem urmari tn le, Ei ve curteaza si se casatoresc gi apoi traiese din now in hoi roluri pentru a se curte si a se edsatori iaragi altadata. fh cost fel resurele voyeur-ululsint eniorm sporite. Daca am privi o gamé largé de specti de animale, am fi nevoifi sa tragem concluzia ch aceastd actvitale voyeurista a noastra este biologic anormali. Dar ea este relatiy inofensiva fi ponte ajuta efectiv specia noastra, deoaréce ‘nto Darecare masura cerinfele persistente ale curioziatii Sexuale, ira ai implica pe mdiviiirespectivi tn relat noi, de Imperechere potentials, ce ar putea ameninta pereches-cuplu. Prostiutla opereaza cam in acelasi mod. Aici, desigur, exists implicare, dar in aceast situate tipica ca se limiteaza rremilos Ia faza de copulare. Faza inijials de curtare si chiar betvitileprecopulstor sat mestinate a un mini absolut Fiind etapele cu care ineepe formarea perechii, ele sint supri- trate np, Daca un. massa membrauselperech-eupy {gi satisface nevoia de noutate sexu copulindu-se cu 0 pros: fituats, el este, desigur, in pericol de ai distruge pereches- fcupiy, dar In mai mica masura decit daca s-ar implica intr-0 ‘facere amoroasa, romenticS, dar fara copulare, (© alta forma de activitate sexuala care necesita examina rea este dezvoltarea unel fixatil homosexuale. Func{ia primar 2 comportamentului sexual este dea reproduce specia, Iueru pe care formarea perechilor homosexuale, evident, nu reugeste Sil realizeze. Este important se face sic o ruaniare. Nu este ‘hlmie neobignuit din punet de vedere biologic in actul homo fenual al proudocopulas, Motte speci practica acest Incr, {nto varictate de imprejurii. Dar formarea unei perechi-cupht de homosexuali este nesinatoasa din punct de vedere repro- Gductiv, din moment ce ea nu poate duce la producerea de pro- genitun si reprezints 0 pierdere de adulti, potentiali nproducitori de progenituri, Pentru a infelege cum se poate Intimpla aceasta, ne va fi de ajutor si aruncam o privire asu pra altor speci, ‘Am explicat deja cum o femela isi poate utiliza semnalele ‘sexwale pentru a remotiva un mascul agresiv. Stimulindu-l se- ual, ea ti suprima.antagonismul si evita si fie atacats, Un ‘mascul subordonat poate utiliza un mijloe similar. Maimutele ‘maseulitineri adopts frecvent pozitiile de invitaie sexuals ale femelelor 3i sint poi incalecati de masculii dominai altfel i-ar fi atacat. Femelele dominante pot si ele incdleca femelele subordonate in acelasi, mod. Utilizarea yabloanelor sexuale in situatii nesexuale a devenit o trisaturé com ‘seenei sociale a primatelor si s-a dovedit extrem de valoroasé, Contribuind Ia mentincrea armoniei si organizarii grupolu Deoarece aceste alte specit ale primatelor mu sufera un proces intens de formare a perechilor-cuplu, nw se ajunge Ia difi- ccultati de tipul constituirii de perechi’ homosexuale de lung clurata. Pur si simplu se rezolval problemele imediste ale domt- hatiei, fara consecinfele mei relat sexuale indelungste. Com= Portamentul homosexual se intilneste si in siluaille cind obiec- Tul sexual ideal (membru al sexulul opus) este de nealins Aceasta se aplica 1a multe grupuri de animale: un membra al ‘aceluiasi sex este utiliza ea obiect inlocuit>r — "urmatorul cel ‘mai bun” pentnt activitate sexual. In izolare totals, animalele sint adesea impinse catre masuri extreme i incexrca sd se cupleze cu obiecte inanimate sau se masturbeaza. In capti tate, de exemplu, se cunose anumite camivore care s-au cuplat cu containerele lor de hana. Maimufele isi dezvolta freevent ‘modele de masturbare si aecasta s-x inregistrst chiar sl in ccazul leilor. De asemenea, animelele puse in cused eu alta spe- sie pot incerca 84 se imperecheze cu memibri ai acestela, Dar dispar in mod obisnuit cind apare pe scena stimulul corect din punet de. vedere biologic ~ un membra al ‘sexului opus. are apar frecvent i la specia nowstri, este foarte asemanatoare, Dacd fle masculi, san motiv sau altul, nw pot aves aeces sexual ese supape sexuale pe alte cdi. El pot uti- ulti sex, ori mem altor speci, sau americane detaliate asupra comport: scrasté cultura 13% din aes 7” experienfa contactelor homesexuale duse pind la orgasm. Con {adele snante ev ate apes de animale sit mult mal rare (deoarece, desigur, ele fumizeaza de departe mai purini stimuli sexual) 9 au fst inegistate pumal 3,6% cazun Ta fenele tos la. masculi, Masturbores, desi_nu fumizeaza stimuli partenienulu, este tolugi mult mai usor de practicat inet apare {uo freeventa mult'mai. mars. Se estimeazi ed 58% din femele 31 92% din masculi se masturbeazd in unele periosde ale viet lor. i = Dia toate aceste actvitairisipitoare din punct de vedere reproductiv. pot avea loc fark teduceres potentialului de inmulie 2 speciei ~ considera pe lung duata ~ al indiviilor respectivi, atunci ele sin inofensive. De fap, ele pot i biolo- gic avantajoase, deoarece pot ajuta la preintimpinarea frustrari Sexuale co gencreaza altfel, i diferite modus, lipsa armoniei sociale. Dar in clipa in care dau nastere La fixatit sexuale pot ‘rea o problema, La specia noastra exist, a cum am vazut, © putemicd tendinja de “indragostire” ~ pentru a dezvolta 0 iegatura putemica cu obiectul atentllor noastre sexuale. Acest ‘de imprimare sexuala produce importanta in te lunga durata, att de vitala pentru ceringele parintest pre~ lungite-,Tmprimarea respectiva urmescit sd inceapi a opera imediat‘ce au loc contacte sexuale serioase, iar consecintele ‘int evidente. Primele obiecte catro care ne indreptim,ateniile ‘sexuale au toate sansele sa devina oblectele in sine. Imprima- rea este un proces asoeiatv. Anum stimuli chele, care sint prezenti in momentul recompense sexuale, ajung intim legeti de st ins-un timp extrem de scurt comportamentul sextial ns se manifesta fara prezenta scestor stimuli vital Daca sintem obligati prin presiuni sociale 68 traim expecienta primelor recompense sexuale in contexte homosexuale eau de Imasturbare, atunci anumite elemente prezeote In aceste con- texte au sanse de a capata o semnificatie sexuald putemica, durabili. (Cele mai neobisnuite forme de fetisism pores inal tot in acest fel) * ‘ 'Ne-am putea ajtepta ca cele prezentate si conduct la mai multe necazuri devit 0 fac in realitate, dar sint dows Iuerusi aoe imped ezata tn majonttea cau. Tn primal in Sintem bine inzestali cu un set de teactil de raspuns instnes {a semralele sexune caracteristice sexlut opus, atl inci avem prea putine sanse de a trai experienta umei putemice ‘acide cnt fats de orice obi cara pss sate ~sera, fal oie ind primele nose rs nexunle it ® experimentalt. Incepem prin @ ne indragost 3 ne dezindragosti foarte ugor. Este ea si cum proces impri ‘marii totale ramine in urma celorlalte evoluit Sexual, Pol scestel faze "de cautare” ni se dezvolté in-mod obignuit um ‘mare numar de "imprimari” minore, fecare in parte Rind {att de urmatoarea, pind cind in cele din uma ajungem intr-an Funet tn care sintem susceptbili deo imprimare majors. bicel pind in acest moment ne-am expus in suficents masta lunor stimuli sexu variafiincit si ne fi feat pe esi brolog corespunzatori, dupé care imperecheren se destasoara aun proces heterosexual normal, E con iba aes ere mi or de ineles dat i ypardm cu situatia la care au_ajuns prin evolutie alte speci Pisiile colonial cae formeasi petechl, de exemplU, mires 24 cate tinuturi de crestere a puilor in care Vor ft stablite locurile de euibarit. Pasarile tinere si pins acum neimpe: fecheate, care zboara pentru prima data ca adulti, rebuie,‘ca toate eelelalte pasar, si-3i stabileascd teritoril 4 formeze. Perechi, Aceasta se. face fara multa intzziere, curind dpa sosire. Pasirile tinere isi vor selecta perechile pe bara sem. nalelor sexuale. Reactia lor la aceste Semnale este innascuta Dupé ce s-au curtat isi vor limita avansurile sexuale numa Ia cel individ. Totul se realizeaza printrun proces de imprimare sexuald. Pe masuri ce curtarea din fuza de formare a perechi Imainteaza, pomirle-sexuale instinctive (pe care toti memb de acelasi sex din fiecare specie fe a in comun) trebuie st jumea sa depindé. de anumite caractere nice de recunonslere individuals. Numai in acest mod poste procesul de imprimare $4 limiteze raspunsul sexual al fieciei pisari la perechea el Toate trebuie si se petreaca repede, deoarece sezonul de Amperechere este limitat. Daca, la ineeputul acestci etape, tot! ‘membritde acelagi sex at fi experimental indepatatdin colo- nie s-ar putea constitui un mare numar de. perechi-cupl homotentsle, deoaroce pasinle at incerea cu dsperare 3 piseasca ol ‘mal apropiat de un partener corect af {a indemuna el eer t ‘La specia noastra. procesul este mult mai incet, Noi mu avem de luptatimpotriva seadentei unui sezon de imperechere Seurt. Aceasts ne dé timp si ciutim sf si “tatonam terenul" ‘Chiat daea sintem aruncafi intr-un mediu de sagregatie sexual Pe petioade considerabile. in timpul adolescentei, not nit dezyoltam automat si permanent perechiceusll: Homodexuale, Daci am fi.ca pasarile care euibarese in colonii, atunci nict un ‘mascul tindr care provine dintr-un internat exclusiv masculin (sau din alta bet rege unisexuala similara) aes ee tai mica sansa de a constitu 0 pereche-cuplt heterosexuals. Dat aga cum este, procesul nu v pres daunator. Testa imp ‘mari este numal usor schitata in majoriatea cazunior 51 poate fi cu usurintd stearsé de imprimari uterioare, mai puternice. Th unele cazuri mai putin froevente, totus efectul negetiv ‘te sanse mai mari de permancntizare. Carectersticile asoeia tive puternice ajung strins legate de exprimarea sexuala gi sievin permanent neCesare in situate ulteroaré de formare’ a perechilor. Inferiritates semnalelor sexuale de bazi, emise de lin partener de acelasi sex nu va fi sufcients pentru 2 depagi in importants asociatile prin imprimate poeitiva. Sintem indreptatit sa ne Inuebam Ho ee 0 soetette ©-ar expure unor asemunes pericole, Raspunsil pare a fi ea motivul este neveia de a prelungi faza educationala ci mai mult posibil pentru 8 corespunde eerintelor tehnologice extrem de elaborate st com- plicate ale culturi, Daca masculil si femelle tinere ar stabil ‘untit fanifinke imediat ce devin biologic inaestrati pentru a0 face, ¢-arpierde 0 bund pate din potentalul educational. Prin wnmare ei sit supusi unor puternice presiunieare 24 print Pine acest lucma, Din paeat, nicl o resrcic cultuals pu poate Impiedica dezvottarea sistomulul sexual st daca acesta ni poate urms drumul obisnuit isi va gasi un altul. Existi un alt fhetor separat dar important care poate influents tendingele“homosexuale. ‘Daca, in situatia dependentei de parinti, progeniturile sint sub influenta unei mame exagerat de masculine 41 domimante, sau) unui tata cexagerat de slab gi feminizat,atunct acest hiert va da nastere ‘nei confuzii considerable. Carscterele comportamentale vor rata un cnim, cele anatomice un alta, Daca, 1a maturitate sexual, fill cautd perechi eit calitti cémportamentale (mai curind Yecit anatomice) ca ale mame, atuncl c| sin. mai Inclinati de a-si lua drept persche mai degrabs-masculi decit femele. Pentru flice exista un rise similar in celdlat sens. Necanal wn pvins problemen sexu de acest fl ete eu perioada prelungitd de dependenta a copiilor creeaza o supra: Ppunere atit de mare Intre generati nat perturbatle sint-duse mai depare dle lao generac 1a. alta, ‘Tatsl feminizat renjiSnat mat sus a Tost probabil expus anterior nor anomalit anGe acute inct sk se autorezolve prin prehtirapinarea Ce zoolog, nu pot pune ip disculte ‘parcalaile” se ate obit nol moval. No pot decit si aple pring a ice in sens de succes exec al tel popul Daca anumite qablome texuale contertin rocexmal rogrod tiv, atuncl ele pot fi pe buna dreptate denumite ca Biolog nesinstoase. Asfel de gripuri precum calugir, ealugini celibatarele si celibate de Ings durata si homosexual Permanent sit toate in sens reproductv, sberante. Societate Extcrescut, dar ef nea fost tn stare sas inioues compliment ‘Totusi trebuie sa recinoasiem ct un homosexual activ nu est nai aberant din punet de vedere reprosuctiv decit wn célugi Trebuie spus de asemenea ca nici o practica sexual, oricit de ddezgustitoare si obseena poste pares in ochit membrlor unck Snumite cultur, ou poate f criteats din punct de vedere biow logic, cu condfjia ca ea st nu impiedice succesu] reproductiv genefal. Daca cea mai bizard elaborare a performantel sexuale Conte fe Is sigraren feral Ire embris‘nel perechi-cuplu, fie la intarirea perechii-cupla,atunet din punct 1B vedere mprodctie ea fea indeplnit ole eae blog tot att de acceptabils ca si majoritates obicciurilor sexuale ‘corespanzatoare" 1 aprobate. 1 dats spuse (oale scestea trebuie s3 subliniez scum ci ‘existd'o exceptie importanta de la veguls. Moralitatea biolo- fica pe care am eublinato mai sus ru se mat aplicd in condi fille ‘Suprapopuliii, Clad. apare_suprapopula i inverseava. Stim din stuile asupra tor specie de suprapopalate experimental, Vine wn moment tere deel poping on acmencs grad ek Ge ‘vue inteaga stroctura social. Animalele ve contaminesza cu voll tu pu opt ne le aig ete. Nit ‘rent comportarnentald nu mat poste functiona cores- ppunziter. Totul este fragmentat. In cele din urma sine alia ‘morti inet populatia este adusd la o dencitsie mai mics gi poate ineepe sa se imperecheze din nou, dar nu iainte de 8 Ti Aajuns la 0 cresere catastofals, Daca, Inir-o asemenea situate, sear putes introduce 1a popuiatie un mijloc antizeproductiv conuolat atunel cind apar primele semne de supraaglomerate, hhuosul ar putea fi preintimpinat, In avemensa conditt (supe 2 sglomerane grava fara semne de ameliorae in viitoral spropi- Shona sexi anrepodictve tine eve pre inte» lumina now. ‘Specia noastra se indreapta eu repeziciune tocmai catre © ssemenea situate. Am ajuns iniean, punet in care nt ral puter fi nepasatori Solutia este evidenta, adica reducerea Ritei de imperechere f4ra a contraveni structurii sociale exis- {ente: impicdicarea nel etesteri cantitative fara impiedicares tunel cresteri ealitative, -Sint evident necesare tehnicile ie lassle $8 rupa unitaten de tpoca 2 familie, tr reaitate, nu trebuie s8 ne temem prea mult fe acest luc, Sea exprimat teama cf larga wtilizafe a anticon- ‘eplionalclor perfectionste va eonduce {a o promiscuitate alea- toni, dar acest Iueru este foarte. putin probabil ~ puterica formare a perechilor va avea gry si Se intimple. asa. Ar putea fi unele probleme daca multe perechicuplu utilizeaza mijloscele anticoneeptionale pina Colo ineit smu mal alba. progenitir. Asemenea cupluri Yor pune incorcare unitatea perechii-cupli, care 36 poate Tipe sub aceasta tensiume, Acesti indivizi vor constitu apoio famenintare mai mare peotna alte perechi care incearcd $i Greased urmasi, Dar astfel de reducer extreme ale impereehe- iu sint necesare, Daca fiveare familie ax produce doi copii, ii star reproduce pur si simplu propril lor numar si nu hick o crestere. Punin fa socoteala accidentsle 3i moartea premalura, cifta medie a¢ putea fi ugor mai mare fara @ 56 Tange lao crestere a populatiei si in cele din urma Is 0 Catastofa a speciei. ‘Necazul este ea, privita ca fenomen sexual, anticonceptia mecaniea si chimicd este cova In esenka nou si va dura citva timp pind s.sfim exact ce fel de repercusiuni va avea asupra Structuril sexuale fundamentale a societatis, dupa ce o vor ft ‘experimentato un numar mare de generat si se vor fi dezvol- fn teptat tradi noi din cele vechi. Ea ar putea cauza distor- Siuni sau discontinuitatiindireste, neprevazute ale sistemulu focio-sexual. Numai timpul va hotin. Dar oricare ax fi alter- ppativa, daca’ na ae aplica limitafea Imperecheril, ea este eu mul mai rea. Gindindune Ia aceasta problemd a suprasglomerari, s-ar tea argumenta 4 nevoia de a reduce drastic rata reproduce- Fiinlatura acum orice critica biologicd categoriilor care nu se Imperechears, cum sn cugar fi esloganiele, clibstarcle =colibatarii de tung duraté. i homosexualit permanenti- Din Pig seo oy emit lt fst necxpliate site probleme sociale cor, in anwmite cai, ef trebuie sa le faca fad, aya izolai in rolurile lor de minoritate speciala, Cu toate seestea, deed sint membri bine adaptati i Yalowsi al societatii, In afara sferei reproductive, ei uebule sum considera ea valoret necontbuabit Ia explod populate Privind ioapot acum fa inteaga seeoa sexuala puter vedea cA specia noastra a ramar mult mai loiala fata ‘de pornirile Hiologice de bazt decit neam putea imagina la inceput. Sis- temul siu sexual caracteristic primatelor, eu modificaricarae- terstice camivorelor, a supravituit remarcail de bine in eiua fantasticelor progrese tehnologice. Daca cineva ar lua un grup de doutzesi de family suburbane si lear plasa int-un medi Subopicalprimitiy in care masculi ar webu si mearea la ving Toure dupa hana, structura sexuala a acestui nou trib ar nece- sita mict modifican saw niet un fel de modifica, De fapt, eea ce $2 intimplat in fleare mare ors sau cera urban este a indiviait pe eae si contine s-au specilizat in tehncile lor de vinatoare (servieit), dar si-au pastat sistem socio-sexual in forma sa mai mult sau mai putin originala. Concepttile Sinjfico-fantastice refeitoare In ferme de copii, actvitati Sexuale in comun, steilizare selectiva si divizare « muncit Centrolaa de satin privinta indatornfor reproduetve mu au ‘materializat. Maimuta spatials poarta inca in portofel fotogra- fia soli si a copilor cand poreste spre’ Luna. Numa in cfomeniul jimitarit generale a imperecherit sintem acum pusi fata im fata cu primul asalt major asupra sistemulus most, sexual milenar de eatre forele cvilizatiei modeme, Datorts ‘ine medieale, a chirurgie §tigienei, am atins o culme incredbila de sucees al imperecheri. Am practicat contro lub ssupra mort si scum trebuie sa il echilibram cu un control asugre nasteri, Pare foarte plawzibil ca in decursul Secolului vitor sa trebuiasca $3 ne schimbam in sfiryit omportanentul sexual. Dar daci 0 vom face, au va ft pentru feta estat, ch pena ea a reugit prea bine. ‘CAPITOLUL TRE CRESTEREA PROGENITURILOR POVARA gril parintest este mal grea penta maimuta scala deat py arc al speie ser, Indore rintest pot ft indeplinite [a fel de intensi of In alt parte, Tareloal att te exons: Inte dea analiza semi scesel orien, trebule sa punem cap Ta cap feptele esentiale, © sata ce femela a fost ferlizata gl embrionul & inceput sisi creased in uter, 62 sufera 0 seri de modifica. Ciclul imenstnal Iunar 1; meeteaza. Dimineata, devreme, are gretut TTensiunea arterialé i seade. Podte deni usor anemlcs, Pe imasuré ce (ree Cimpul, sin ise umfls si devin mai sensibil Pofta de mineare i eret, In mod obignuit devine mai calms, Dupi 0 perioads de gestatic de apmoximatiy 266 de zle uterul Incepe sé i se Contacte puternie s1ritmic. Membrana tinrliied ee inconjoaré fst se rupe 9 Lchidul iy care 86 afla Cop limi, Con ma et ex pan al din pte, fortinduel prin pasajul vaginal in Iumea extrt- gis, Rel i ‘isioed gi Slatin placenta. Condon care {aga copilul de placenta setae opal, Ca alte primate aceasta rupere a cordonulul este fucuta de etre mama care i Hiaceasta este (ira: indofald si metoda uilizata de stramogit Rostri, dar in ziua de astizi el este {rus legal si iat cu 0 pereche de foafee. Clotul staat inca de burteu! pruncului 2 Aisuea si cade la etova zie dud nasere Exe 6 prictca universe astzi ea femela sa fie insotis st ‘sista de'att adult in timp ce nag. Ea este probabil 0 pro- edura extrem de veehe. Cerinele locasiotil Werticale nu au fost blinde cu femela speciel Roasre: pedeapsa pentru aces! pas inante este sentinta unui travalia pray de-citeva oe, Pare ‘robabil ca autora din parte altor indivii s fi fost necesar ick din peroada cind malimujainstor evolua din stramost el %ce locuiau in padure. Din fericte, spritul de cooperare al Sheciel se deavolta in paalel cu aceasta evoutie spre viata de ‘Vinstor, atfel inc cauza neajunsului a putt furniza si reme- Uinl, fz mod normal, cimpartzeul-mama nu mumai cs musea cordonul ci si devorears placenta total sau p cliche Sele, si spald 4-si curays nowndscutul gi tine protector Ia Pieplul st La specia noastrd, mama epuizata se bazenza pe fei ve o tsstd in indeplinitea acestor activité (saul echi- Valenti lor moder). Dupa ce nasteres s-a terminat, poate dura @ zi sau dou pinscntmame: si ceapa cure lps dao dat cx fptul sa produs, ea isi hraneae apo! sugar cu regulazitate in ‘acest mod, pe o perioada de pina Ia doi ani. Perioads medie a Suptulut eve mat scurta de at totus, gi practica modems & dat tendinga de a0 reduce la ase pind la nova Lun, In acest timp ciel menstrual al femelel este in mod normal tnterupt $i menstruafia reapare de obicel numa eind mam inceteazs Alaptarea la sin gl incepe si intares eopiul. Dac& sugar sit intarcati mai devreme doeit in mod obignuit, sau dacs sint hraniti co biberonul, aceasta inarziere desigur nu nisi apare si femela poste Incepe mai repede si se imperecheze din nov. Daca, pe de alts pate, ea urmeaza sistemul mai primitiy si-s Inraneyle sugarul pina la dot ani, are toate sansele sa nasca progenituri numat-apeoximativ o data la trel ani. Suptul este Luneor! prelungit-astel in mod deliberat ca tehnica anticon- ‘cepnionala). Limitares velit reproductive a aproximatiy 30 de Si ii fixeaza capacitatea productivitait nattrale Ta circa 10 Fee Pig rae ot bberol a ict rap & mini la sn, cifra sar putes rica tecretic La 3. ‘Actul supralui este problema mai difcila pent femelele speciet noasie decit pentrs ali primate, Sugarul este ait de reajutorat inc mama trebuie sa ia parte mult mai activ la acest proces inind coplul la sin si ghidindu acid. Unele ‘mame au difieultay n'ai convinge progenitura st suga fic fen Caves obisnuita a scestui necaz este ca sfireul nu patnde destul de adine in gura copfului. Nu este suficient ca buzele Sugarul 88 ge inchids pe sf, el trebule introdus mai adine in gure lu, astel ca paren anterioara a sficului sd fie in eon~ fact cu palatal sh partea superioari a Tim Simul elbereaza adiunea maxilanul, a limbii ia obrajior de'a suge intens. Pentu a reaiza aceastl juxtapunere, egies Sinului sft imeiae i spatele sficului tebule st fe pliabila si 88 Gedene, De acest fesut care codeaza dopindé durata "men- finer” pe care o poate reusi sugarul si care este enti. Este sential ca vuptul sa fie pe deplin operatlv in decurs de patra Sau cine! zile de Ix nastee, daca e ea procestl init de ta Sin so evolueze cu succes. Daca in prima saptimind au loc eyecusi fe sugar fi va avea piciodala o reaite de raspuns total. Else va fixa pe altemativa mult mai recompensanta (bibe- ronul) care i se ofera i "0 altardiicultste « suptulut este aa-numita reactic de ris- pans a “Topi la sn” a anumitor sugar, Aceasta td mamet Einpresia ea de fapt copil nu va si sigs, dar realitatea este avin eiada incetwarlor disperaté de a o fae, nu rousete deoaree ‘Se sifocs, © pozitie sor gresitd a capului copilului Ia sin tt ‘ocheaza nastl cu gra pling, of mi ma poate respira. Se lupe, fu pentru a evita sup, ct dupa ser. Sint desigur, multe aseme- ined probleme ce 1 se pun noii mame, dar le-am selectat pe seven doua deoarece par si mai adauge o dovada in sprijinul {dei ca sinul femclel este mai cegraba in primul rind un mij foc de semnalizare sexuala decit 0 masina de lapte cu capac ttc manta, Toemal fom soi, rotunits erecars amin dout teste probieme, Nu e nevoie decit sa privim design-ul tet fholor de biberon pentru a vedea tipul de forma eare da rezul- {atele cele mai bune. Tetina este molt mai lungs si nu se €on- Tink ci acea emia mare, rtwnjit care cesar atten tificultati pentru gura gi nasul copitalai, Ea se apropie mul mai mull ea aspect de aperatal nutritor al fem ‘elu. Acestein i 3¢ dezvoltaniste stl numai ar chiar si in plina lactatie ea are pieptul plat in comparatie Ga femela obignuita & specie, noastre. Sfreurle, pe de alta parte, ii sint mult mai alungite 9 proeminente, iar sugarulit hive este prea grou si muri este deloe greu sd iniieze activi- tuca sunt, Denuece pent femelle noostre sual esl 0 povara cam grea si dooarece sini fac pare ait de evident din arate nutrtor, nok am considerat automat e8 forina Lor pro: Mert stunts ebule fe 6 em pare integra dccleasi ctvitlh parintes. Dar acum se pare c& aceasta pre: Supumere a fost gresta gi Ci, la specia noastrd, aspectul sinilor Are 0 functie mai degrabs sexuala dectt mated, : Lasind la o parte problems hraniti, meritd <4 ne indrep- tap atria Sse unl, doa de modulul in care se Iportt o mami fafé de copil m alte imprejurati, Obignuital dezmierdst, strins Ia piept si spit nu necesitd prea multe a‘omental, dar pozitia in cate 1g tine copitul in brate cl avesta se odihnesie spine mult. Studi americane atente cos fa iveala fapeul 4 80% din mame ii leagan sugar bratul sting, (nnd. sprijinit pe partes singa a corpula Daca li se cere si explice semniicats acestei preferinte majo- ritatea,celor intrebati raspund c& ea este evident rezultatul Pretominanjl éreptavilor i nnd populate, Tinind copii pe afl sing, mamele ii pastes bral dominant liber pen maneysadi, Dar o analizd aménuntitwata ef nasa sta ucrurile, Adevarat, exista 9 mict diferenta intre femelele replace yi cele stigace, dar ou sulfcienca pentni a fumiza 0 ‘explicate adecvati. Reiese c4 83% din mamele dreptace ist tin copill pe partea stinga, dar apot cd Ta fel Tac gf 78% din manele stingace. Cu alte euviote numai 22% din’ mamele Mingace ii au mina dominanta liber pentra actiume. Catego ric liebuie si fie 0 alta explicate, mai putin evidenta Singurul_ alt indiciu vine. din’ faptul e4 inima se aflé in piartea stinga a corpulti, mame. Oare suneiul bitailor sale de {nima este factorul vital? $tin ce fl? Gindind pe aceasta line $4 argumentat ca probabil in timpul existenfet sale in corp ‘hamel, embnonal In crestere se fixeaza pe (se intipareste") sunetul batailor de inimé. acd asa stau lucruile, aturet edescoperirea acestui sinet familiar dupa nastere ar putea ven feet calmant asupra sugaruloi, mai ales ca tocmai a fost aruncat int lume exterionr stranie sinspaimintator de ows, Died este asa, anes mama, fe insincty, fie print-o ferie inconstiente de incereani si eroni, ar ajunge In crind a ddescopere ed sigaral el este mai linistit dacs este tinut pe Sstimga, in dreptul inimit ei, decit cind este tinut pe dreapta ‘Aceasta poate sa sume foarte fantezst, dar ac s-xi facut teste care releva ca este totus explicafia rela. Grapuri de copii now-nsseuti dintro matersitate au fost supusi 0 perioads de ing considera a seta irepistra al biisor de inina (64 0 frecventa standard de 72 batat pe minut. In fiecare grup frau oud copll si s-a descopert ea tmul sat mai multi diitre ei plinyeau 60% din timpul cind sunetul nu eva conectat, dar 4 aceasta cia Scadea la numa 38% ature! cind Inrepistrarea git bate {nimi we facee auzit, Grupurile teste eu bataile cle inims aw prezentat de asemenes un cisig in greutate mai ave deeit celelalte grupuri, dest canthatea de hrana Iuats 3 fost scceasi in ambele camuri. Categorie, grupurile nesupuse ‘batslor de inima ish consumau mut mal multa energie ex Lunare a actiunilor puternice de plins, Jn lt test sa feat sug pti msi marie ora cul cari La uncle siupurt era linge in camer, ltrs Iisa ps Catt Sout cris de eagnn Lt see Finciona un mete eee tol atsir de mina (7 pe mins) Tr ta ale $0. na srearsres = Insey.batiloy de nina, Sa vonistapol Pas a vedes car gropuralormeau Tai repede. Grupal cu Peace etal de mime adormea in matte dn timp tester penn onare din cle grapes, cea me rata mesures dec cu puna bata deine ext om sal te sani lt Uenwnareaa ch pects Serius are tale specifics, Inia cu metronome Ae tected pin sia ml sugar ne ‘hil fare dest de sigur cl aceasta ete xplicaia fap tal eg mama i ine cop n parca sting, Este intrest date cen au, anaten pena, acon caracteristica. Sbe'de pleut eu Madonna st Copal atnd de peste eteva Seer) 73 din ele ifigee cop pe simul sing. Arc distal sa stat la mvel de Me, Cea co commana EP obeeeatife supra fomeser care cur pacete, unde # Coast ck 30% le carn sings gf 90% deep Ge yet pte sven mens mary a ley de ina? fa ponte, 0 exempl, expla de ee insist st oes? pe oe ae, Soma Tea Norte cmvecfir Trebae ca al ima! Pout de ase fends expen dee mamele i fesgand copii stone cind le ts pena dorms Migeaze legal se face cu spr sr ian tm ca ar eins es 9 at ro amtene! cuganior de sensaie nitico eu eae {ER te loge roe faite sceazia pomp loves dezupra lo. wa Terai uae opese ack Pe 9 vipa de adult fenomertt put ¢h ne tnforensck stun end suet ne este Sina Ne leyanant inane nap pe picioare cin item Sima Te Clicuals Ce prima acai cid ve vedes sae Eat un worbtor de cee lepaninda ae nenie dito tee ine conto vera batter nize Suneresta de ieour ssen fala wu pubic faces apeleze fa cele inal reconforane nian pe eae cop si fe peste oer in munatancle cara ita Tspectivey asa sl comuta pe vethet biti familiza, din pntesul mamei ; Suva afat i nesigufanta sre iclnat sa. gai smn tosonfonant A bation de iia sob o mae’ Sa at iene un asco faptl a in cea ai mae pare muzica ”dlansul folk ‘au un ritm sincopat, Aiei, din. now sunetele si ei due ge exeeutanht inapo in sigurant lumi dn Bintecul mamei, Nu este un accident ca muzica adolescentet Sa mumic “muzica rock". Mal recent a adopiat un nume gi mal revelator acum este numita "muzica beat SI despre ce se ‘inta? : “Inima im| este zdrobita", "Altuia i-ai dat inima ta", sau "Inima mea e a ta’. ‘Asa fascinant eum ‘este scest subject, fu trebuie sa ne indepartam prea mult totusi de problems initial a comporta mentului parintese, Pind aiei ne-am indreptat atentia cdtre comporaamental mamel fu de copil. Am wrnrit-o in momeiele Gramatice ale nasteri, am urmarit-o hrcnind copilu,tininds-! in bra si alintndul, Acum va trebul si ne indreptim céitre copi- Tul insusi si si-i Studie eresterea, Greutatea miedie a unui copil La nastere este cu putin peste sapte livre, caea ve reprezinta cu putin mai mult de a douize- {ea parte din greutatea unui parinte obisnuit, Cresterea este foarte rapida in timpul primilor doi ani de vista si imine des- tul de rapids pe parcursul urmatorilor patri ani. La sase ani totus, ed se incetineste considerabil. Aceasta fazi a eresteri troplake continua pina la 11 ani Ia baieti st pind a 10 ant la fete. Apo, la puberate, cunoaste tn now salt, Cresierea rapids se inulneste din nou de fa 11 ani La 17 ani la baieti si de fs 10 pind la. 15 ani fa fete, Datorita pubertatii lor putin mai impu- Bi: fete tnd mle pe all me 11 14am, da p01 bbaietit le depasese din nou si ramin in frunte de aici in CCresterea corpuluitinde si se incheie pentr fete pe la 19 ani, iar pentru bateti mult mai trai, pe la 25 de ani, Primi din apr de obice pin Jana a ase Sus cate ar atl de nt fe lapte este de obicei complet pina pe la shritul celul de al doilea an sau mijlocs! celui de-al tiles. Dintit permanenti frup inal gaselea an, dar ultimil, molari —miselele de ‘inte ~nu apar de obicei pina pe la 19 ani. ‘Sigari nou-nascuti ii petrec o buns parte din timp dor- mind, Se pretinde de obicel cd. ei sint treji numai circa ddoua ore pe zi in primele citevs siptimini, dar mu asa siau Iuerurile, Sint et somnorosi dar nu atit de Somnotosi. Studi tente au relevat faptul cd timpol media petrecut in sommn in primele tei zile do vis este de 16,6 ore din 24, TB ened bn! = baie 2 Yves = 04855 g putin somnorosi abia 10,5 ore din 24, 1h copiiiéraporl Sor “peso se micyreazd tpt pina cind, in fara de adult media initiala de 16 ore se reduce Ta jumatate. Unit adult prezinta totusi variatii considerable fata de aceasd medie obisnuité de opt ore. Doi dints-o suts au revoie de numai cinci ore, iar alti doi au nevoie de pina ta zece ore. Femelele adule, inimplator, au o perioudd de somn edie are este putin mal lunga decit cea a masculilor adult ‘Cota de 16 ore de somn zilnic la nagtere nu se consumd intr-o singurd tepriza noctumd, lung’, ea este rapt intr serie de perioade scurte, presarate pe intregul parcurs al color 24 de ore, Chiar de la nastere totus exists 0 usoara tendinia de a dorm noaptea mai mult decit ua. Treptat, pe: masura ce tree Ssptiminile, una dintre perioadele de soma nocturn devine mai limps pind ind domind scena. Sugarul trage acum de citeva ori cite un “pul de somn" scurt in timpul zilei yi are un singur somn lung In timpul nopti. Aceasta modificare coboara media somnului zilnic la citea 14 ore la virsta de gase luni In lunile care urmeaza somul seurt din timpul zilei se reduce la dow reprize, una dimineata si una dupd-amiaza. fo al doilea an, sommul de dimineats de obieet dispare eoborind media orelor zilnice de somn la 13. fr al cineilea an sommul de dups-ais- 24 dispare i el, educind cifra in continuare la cirea 12 ore pe 24, Din acest moment si pina Ia pubertate are foc ined 0 scs- dere cu tei ore a nevoii de somn zilnic astfel ea, pe la virsta de 13 ani, copii se retrag.nuinai noua ore pe noapte. De ai Ineolo, In perioada adolescents, ef nu prezinta nict © diferent {ota de gablonul alta deptin ¢ nu dom ma mult de opt ore in ‘medic. Prin urmare, ritmal final al somnului coincide mai de- faba cu maturitatew sexuala dest cu: maturtatea fzied final Este interesant 4 printre copii prescolari, cei-mal inteli- ei tind si doarma mai putin deci cei mai Inceti Le minte ipa virsia de gapte ani raportul se inverseazd, gcolarit mai inteligenti;dormind mai mult deci cei-mai incett la minte. fh seeasta etapa s-ar parea €4, in loc sf Invefe mal mult printro Stare de nesomn mai Indelangat ei sit fortafi si Inveje att cde mult inct cei Ia care reactia de-rispuns este mai putemica ‘int epuizati spre sfirgitl lei. Pinte adult, din contr, pare ap exit i o ree ine inlet data somnutui .‘si poste apuca obiecte ou mina, La gase luni ‘poate sedea int-un seaun inalt si prinde obiecte care se balan- seaza. La sapte huni poate, sta in sezut singur, fara a fi ajutat. ‘La opt luni poate sta in picioare cu sprijm din partea mamei. ‘ta in picioare tinindu-se de mobil. La ani poate sta in picioare, singur si firs a se sprijini de obiecte ca sh se ajute- La cincisprecece luni soseste clipa mareata Sind, i tine, poe merge singe, nejuat (Acca sit tne desiger, cife medi, dar constiuie im mare un. ghid pentni ‘upele evolutie! In 'Seea ce priverte poritia gi locomoqis Ia Pee vo flaind epuae 30 de uv. a a 1 600 de Geri, far pind a cing ant fa 2 100. Acca ak instr im domeni bimitoare a inva ful imitate! vocale este unica la specia Wcstra'$i trebuie eonsideraté ima dintre cele mai mari realizas ale noastre. Ea se leagi, asa cum am vazut in Cepito- fal Un, de nevoie de comunicare mai precisa si m: Utila in sctiviestile de vintoare desfasirale in cooperate. La Celelate primate actuale stins inrudite cu foi nik gisim mimic Ssemanstor, nici micar ceva care 4 se apropie cit de cit. Cim- Panzeli sint ca si noi, scliptor! in imitatia rapid in actionares Supra obiectelor dar ¢1 nu reugesc imitaié Vocale. S-a facut 0 incereare serioasa si dificil de a invata un pai de cimpanzeuRevenind iarssi 1a specia noastra, miniclile, gemetele tipetele instinctive de basa pe care le avem in comun cu sl imate nui aut originea in sralucitea nostra, verbal ‘istigaté. Semnalele noastre sonore inniscute tamin si ig astreazd rolurile lor importante, Ele nu numai ca furni fundafia Yorala pe cave ne pulem clidi zgirie-norul verbal ci, {otodati, cxista eu propria lor dept, ca mijloace de, comuni ‘are lipive speciei. Spre deosebire de semnalele verbale, ele’ ‘par fata invatare 91 inseamné acelasi hiera in foate culture. Tipit, scincetul, risul, urletul, geamatul si plinsul ritmic transmit scelast mexaj oFicui, oriunde. Ca si sunetele altor anic male ele se leaga de starile cmotionale elementare si ne dato ‘impresie imediets asupra stini motivationale a emitstorulu, Tn scelasi miod ne-am pastrat si expresile istinctive, zimbetul, ‘injetul, metuntarea, privireafixa, mimica de paniea si mimica superioare, unde expresile felet at evolual ¢4 mijloace de sennalizare vizuala, sceste mesaje de alarma spt insotite de © {namnpndm pied i angen unl cl argen. Aveie eoegoe Tit se reduc a doi factor imporactisdutere fies Sato {uranja In orcas can, cnd stmnalul est da. el proce (eau 5 Webui si proxuca) react de protcie i parce parintlor. Pn I ‘avers—am pline pina in dat in ris. Cum s-a intim- cs realizim eit de Fiat asta? Pentru inceput, este important si reainam ait de ‘imilaresint pln srs, ca sabloane de reactie. Stil Seite oe i atoms ls arc Seat lucru, Ca si plinsul, risul implies tensiune musculs eechiderea guna, reuagerta buarlor f respiratie exageraté cu fxpirtll intense. La inlensitati mari, include si el invosires {Ge gi uditen ochilor. Dar vocalizaile sint mai putin iritante Siu ‘atit de acute. Mai ales, ele sint mai seute sf se succed Siar rapid. Este ca si com finguires Tung a sugar care Flinge s-2 scgmedtat, 3 tala in bucali mic, sin acclan mp ENS sit mat Hind gi a cobonit an tonalitawe, Reiese cx reactia pri evolu i ces pilin cx wna sec, RL lin wena Ar sp at ale pls eS ie ‘copilul poste ginguri gi bolborosi, dar att beet aa eae se Poel meee si fie tea de alt sa Sas cout ln ane fuk canon et scents, wi Ein Poets sir binevent Da acum tomerde le nono ney es mais vce nzunosc are sanse 4-1 supere si si-| fac s& plings. (Mai train va ala repede cd dine celal adult sint uni anume care pot Meee Ios dean wee ee ton luc se few atl esed pe toot searniter ese Fey ee ea ae ie eae mc eu fone age mismo ede Dee Ina face cova ce spre ea devine sss dus sot de Semnale opun Un eet pine °Es aint ware ta prose {RL person ni a dec te tere, veel nt Prune Fk ate el ete cova updininiigy" Aces contig tt Gat spare iat ca'man a fe cmoscu ok ahi nas ded atic! a fac ceva cae pel sama ar doa 9 toes Suis a un sil do spain ial moment nimi ted ule Dt alm oneal oft atta eae nu nit un perl Saal pst "Poate pres Gh Devieoh, dar scree vine de la mine au cebu ts Sse Mat eau call etn apes ee pe itn O veactie de pins pe msate un gage & emer pirmeca Combines magied protuss uh tat eek ma ined «pro inapotpe frum svalti estima po pean baat fet Sereler ak ete om tise ead near reel el ste Mons prc me el” mile acest nec] arte Matte pou tome yea sl copill dest de tae fia sil fac a pling, Primal> eauge ate ut la supa sn ovale panera ease tatu din pale aemaes isa pe"penurehi ea fate fen Mai ey ila jouc en a ao da mp dp fanaa jun. enn sito shu doo, dar aver ae tn protector “de iar Cop neta sepede a mes Voce ncinduss des atunsles de orem Sl ator til, "eal" cemcopel cela asoana, Ser huateias fa fugaritul, astfel ineit s4 fe pringi, ‘ Be moras ota Byes: oy ‘continue a se serail ‘Daca ele ajung sa sperie sau Serene atari Pea aeaies are mt jf poesibenartanas cece ei gue se ie permite: copilulul sa-si extinda exploratea capacitajilor sale Seren ot caine apa each 96 aninjalesawsemnale speciale pentra:joaca dar in comparifie cu ale noastre cle nu impresioneaga. Cimpanzeul, de exemply, are joaca 0 mimica specifica si un usor mui, ‘are eute-ochivalentulrsului nostru. La origine aceste semnale ta acelasi gen de ambivalenta: Cind salut, puful de: cimpans eu Isi scoale buzele: molt in afard, itinaindute La Timi Gind este speriat si fe retrage, deschizindu-si guru gi ard tindussi dint. Mimica de joa, find motivat de ambele Sentimente al sahitai: pritenos sial Temeri,este-un amestec fin cele doua, Maxilarele se: deschid larg, ea la teamé, dar bazele sint impinse mainte si tin dintil acoperit, Minital usor este la jumatatex-drumuluFitre sunetul "ud-uusuw de salut gi fipatul ‘de teams, Daca joaca devine prea dura, buzele se fetrag, iar muritul se transforma inte-un-tipat sour, ascutit Daca devine prea calms, maxilarele se-inchid si buzele sine impinse ifainte in poza cimpanzeului prietenos. In esenta situ- aliaeste prin urmare avceasi, dar minitul usor scos la joacs este un semnal anemic pe linga nisul nostra viguros, plin de Viata Pe masura ce eimpanceit erese, semnificatia semnalului de joaca se micyoreaza mai mult chiar, in timp ce al nostruse fextinde si dobindeste o importanta si mal mare in viata de zi {60 2, Maimuts goal, chiar ca adult este'o maimuys jucsusa ‘Totul se datoreaza fir sale exploratoare. Ea impinge in mod constant [vera pin limit, incereind sa: se-autosurprinds, Sa se autopocheze far8 a se rani si apo! semnalizindsi w= ‘area prin hohote de ris molipsitoare, Risul de cineva poate de-asemenca deveni. desigury 9 arma sociala puterica in rindul eopilor mai-mari si-al adulilor: EL ste dublu insultstor deoarece indica faptul ci persoana:este St inspaimintator de ciudata. ot sin acelasi timp nedemnd: de {at tn serios. Comedianul profesionist isi arogé in mod deli~ berat acest rol social si este platit eu sume mari de bani de cate spectator Care se bucura si se reasigure de normalitatea fErupulU lor fata de anormalitatea asumata de acesta, React wolescentilor fata de idoit Lor este relevant Ca public-spectator, ci isi: manifesta aprecierea spectacolulu nuprin accexe de vis ci prin accese de tipete. Ei nu numai cd ipa, dar se 91 agata unit de ali, se zvieolese, ul ii aco- pend fefele ssi trag.parul Acestes sint toate semnele clasice Mle durerit sau frieit intense, dar ele au ajuns stilizate in mod, deliberat. Pragurile lor ait fost cobonte artificial Ele nu mai Sint srigate dupa. ajutr, ci semnalizeaza de la un spectator La Sial 9”altul cd ei sint capabili si siba @ reactievemotionala ls sexual, reactie ait de puteried inet, cat intensitate insuportabil de maze, intra pe (aximul. durex p Daci o adolescents s-ar gasi dintr-o data singur in prezenta tunuia:dintre idol si, mu sar intimpla niciodata 58 tipe la el. ‘Tipetele nu-erau destinate lui, erau destinate celorlate fete din publical spectator. in fel acestatinerle fete se pot reasigars lina pe cealalta de dezvoltarea reactilor lor emotionale. Tnainte de a abandona subiectul lacrimilor si risului mai este um mister de clanficat. Unele: mame, sufera ingrozitor, datorita faptulut ea odraslele le pling fara intrenupere in. pri- ‘mee trei luni de viata. Nimic din:ceea ee fac parinfii nt pare ‘fi cauza acestui torent de plins. De obicei ele ajung la Con- Cluzia cf ceva este in neregula in mod radical, fizic eu copiii si incearea sa-i trateze in mod corespunzator. Au drey Aesigur, © ceva fiz in neregulay dar este probabil efectul mai ccurind decit caura, Indiciul vital vine de la faptal ci acest plins asazis “colie™inceteaza ea prin farmec prin a teia sau a patra hun’ de viaja, El dispare exact in momentul cind copitol Incepe si-si poata identifica mama ce individ cunoscut. Ras- ppunsul este dat de comparatia comportamentului parintesc intre mamele cu copii care pling si cele cu copii-mai tacuti Primele sit stingace, nervoase st nelinistte in relatille eu pro- geniturile, Colelalte sint sigure pe ele, calme si senine, Ceea ce Yreau sa subliniez este ca yi la aceasta virta frageda, copilul este foarte constent de diferentele dinte "scewrtatea” 5 "sigh rant” tacila pe de o parte §i“insecuritstea” gi"alarmat acta fede a pate, O mad ag ita si lizeze agitatia nou-nascutulut seinnalizatd Inapoi ‘eitre ea in mod corespuncitor, cerind protecie fata de cauza Raspunsul iru foce \decit sd sporeascl supararea Plinsul cop. cele din urmé, nenoroeital de copilplinge pind i se face:rau gi ature: la total suferintelor Ini deja considerable se adauga $i dlurerile fizice. Singural lueru necesar pentru 8 rupe acest cere vicios este cx mama si accepte situalia si si devina calma ea insigi. Chiar daca. nu poate reugi acest lucru (ji este aprospe imposibil sé pacalesti un copil in aceasta privin2), problema se corecteaza de la sine, aja cum am spus, in a tein saa patra luni de vist, deoarece Is acea virst eopilului ajunge sa se imprime mama si In mod instinctiv el incepe si reaction neze fad de ea ca "protector". Ea nu mai este sursa a0 serie de stimuli care produe agitate, ci o faa familiars. act ‘continua si fie sursd de fare produc agitatie, acest ear mai f ati de alarmant ‘Cunoscut, identificat ca pricten. Legétura tot mai strinsd a opilului“cu parintele séuo calmeaza apoi pe mamd $i 116: dace in mod automat nelinistea. "Colica’ dispare. Pini acum am omis chestiunea zimbetului deosrece este'0 reacjie chiat ma} specializata decitrisul. Asa cum ris este 0 forma. secundara plinsului, tot asa zimbetul este o forma Secunda a raul Ca prima vedere el poate pireaint-adevar ‘nu finimic mai mult decito versiune te intensitate redusa& tisului, dar lucrurile nu sint tit de simple. Este adevatat ci in forma sa cea mai blinds, risul nu se poate deosehi de zimbet si acesta este fard indofala felul in care a aparut zimbetu, dar teste cit se poate de cla e4 pe parcursul evolutici zimbetul a ‘emancipat fi trebuie considerat acum o entitate separa, Zim- betul foare intens ~ afigarea unui rinjet larg, @ unui Zimbet radios ~ este comple difert ea functie de risul foarte intens, El 4 ajuns si, se specializeze ea un semnal de salut al speciei Daca salutim pe cineva zimbindwi, acel cineva sie ea sintem prletenosi, dar dacé-1 salutam rzindini ar putea a¥ea motive 3a fe indoiasca de. aceasta, ‘Orice contact social provaacd teama, in cel mai bun caz 0 team ujoaré. Comportamentul celuilalt individ in momentul intlninit este 0 entitate necunoscutd. Atitnimbetul cit si risl indica existenfa acesteitemeri gi combinarea ci cu sentimente de atractie gi scceptare, Dar cind risil crete i, intensitate, el femralizeaci faptl e& ext gata pentra 0 noua “spaima’, pi {tu 0 noud exploatare a situated pericol/siguranta, Daca pe de ata parte, expresia de zimbet a unui tls de nivel scazut se ansforma In altceva~introun rinjet larg ~ aceasta. semna- lizeaza ed sitiatia nw urmeazd ase prelungi in aceeasi direct Ea indied pur si simplu ca storea afectivi:inifiala este ea insist un final, fara prea mari complicatit: Zimbetul reiproc ti reasiguri pe cei implicafi e& ambii se afla intro stare. de gourd neincredere, dar de atractie reciproca. A te teme putin Inseamna a nu fi agresiv, jar a nu fi agresiv inseamna a fi prietenos si in felul-acesta zimbetul se dezvolts ca mijloc de atractie prietenoasa, De ce, dact nou ne-a fost necesar acest semnal, alte pri: mate sau dezvoltat fara ol? Se descures, « adevarat, au festurl prietenoase de diferite felur, dar zimbetul pentni noi »este unul in plus si de o importants uriagi in viata noastré de 2i ew, att in copilarie cit si 1a matuntaté. Ce anume din ‘modelul existentei noastre Ia adus att de in fata? Raspunst, 5-ar parea, consta in faimoasele noastre piel nude. Cind s¢ ‘haste, pulul de maimuta. se prinde string. de blana mame, ‘Acolo sti ora de ord, zi de zl. Timp de saptamini sau chiar fun de ile nu parte nie pen o lip powctia conto. fabilé corpuli mamei, Mai tiriu, cind se aventureaza de lings ea pent prima dita, el poate 3 alergeInapot la ea ino clips $i 84 se agate din fou instantaneu. El ae propriul sau mod pozitiv de a-i asigura un contact firic strins. Chiar daca mama nu se bucura de sccst contact (pe masura ce. piiul ‘reste 61 devine mai greu), nisi este deloc usor si-1 respingé. ‘Orieine a tebuit vreodata fact pe dadaca pentri un pui de ‘impanzeu poate depone marturie ea xa ste, ‘oj sintem naseuti ne aflim into pOsturd rmult mai J voia intimplani, Nu numai ed sintom prea slabi pentru a ne asta, dar nici nu avem ceva de care sa ne agatam. Depose de orice mijfoace mecanice care si ne asigure contactul stfins eu mamele, ebuie si ne bazim in intregime pe sem- lee de simula mated Pate sa pan pd la eal pentru'a atrage atentia puringlor, dar 0 data dobindita (rebate Sa mai facem ceva pentru a0 mentine. Puiul de cimpanzeu {ipa pentru a atrage atenfia la fel ca si noi. Mama se tepede pre el si il ia in brate. Instantancu puiul se agata. din nou ‘Accasta este _momentul in care not avem nevoie de un Inlocuitor al agatatului, un gen de-semnal care sho raspli- teased pe mama si sa 0 facd sd vrea s4 stea cu noi. Semalul pe care il folosim este zimbetul, ‘Zimbetul spare in primele citeva saptamini de via, dar la Inceput nu este indreptateatre ceva arume, Prin saptamina a ccincea el este dat ca reactie clara a anumitt stimuli, Ochii copilulu pot acum fixe obiectele, La inceput el reactioneazi mai mult la o pereche de ochi care il privese, Chiar si dows pete negre pe 0 bueati tle carton: igi vor face efectul, Pe Imasura ce tee séptaminile devine necesara si 0 gura. Dou pete negre cu linie in chip de gura sub cle sint ficiente pentru obtinerea raspunsuli. In curind 0 Largire fut doe vil ar pot oc ep 8-3 pars importa stimuli-cheie. tn aceasta etapa, pe Ia trei— patru luni, raspungul ineepe sa. devina mai specific. El se restringe de la orice fla cunoseuts. la fata mamei, Are loc imprimarea chipului mamei, 100 Uimitor tn legitura cu dezvoltarea acestei reactil este ca, stunci ind ea are loc, copilul este complet incapabil 5a ‘eosebeasca patracle de triunghiuni, sau alte forme geometrice precise. Este ca si cum ar exista un avans special in maturi- ‘area eapacitiii de a recunoaste anumite tipuni de forme des- ful de limitste cele togate de trasituile umane —in timp ce alte capacitati vizuale ramin in urma, Acest uert face ca privirea eopilului si se fixeze pe obiectl corect. Ceca ce va vita ea imprimarea si se fac pe o forma inanimata din apropiee. na a va de gp ut copia t imprimat Eom pilet imaginea mamei, Orice face acarn, ea igi va pastra i finea de mama in mintea copilului pe tt restl viet Iu. Pui fe rata realizenza aceasta prin faptul cd merg in urma mamel, [pil de maimuté prin faptul cd se agats de ea. Noi ne dezvol- {am legatura vitals a atagamentului prin raspunsul prin zimbet, Ca stimul vizual zimbetal 2 ajuns la configuratia $8 unica in principal prin simplul act al ridicant colfunlor gurii. Gura este deschisa int-o oareeare masurs, iar buzele sit tase ina- ‘poi, ca la mimica de teams, dar prin adaugarea curbari in 943 collurilor gurit caracterul expresiel este radical modificat, ‘Accs evita andl 1s postin une ale ‘expresi facile in contrast cu prima ~ cea a gurl sate in jc fdopind o lnie'a gurl cae ete complet Spas formed m- ‘betuli, este posibil sa se semnalizeze un antimbet, Aga cum risul a evoluat din plins iar zimbetul din is, fot asa fata nepri- ‘lenoasi evoluat la polul opus, din fafa pretenoasa. Dar zimbetul estemai mult decit 0 linie a guri. Noi ca sdulti' ne putem transmite starea sufleteasea prntr-o simpla rasucire a buzelor, dar copilul face cu mult mai mult, Cind aimbeste cu intensitate maxima, el di si din picioare si isi agita miinile pe care le intinde catre stimul migcindu-te incoace si incolo, gingureste po limba lui, isi da eapul pe spate si ii scoate in afara barbia, isi apléaca trunchiul in fala sau se rostogoleste pe o pare gi-si intensificd respira- tia. Ochii li devin mai stralucitori si se pot inchide uyor, ‘apar creturi sub ochi sau in prelungirea lor si uneori la Fidicina nasului; incretiturile pielii dintre partite laterale ale nasului gi cele ale gurii devin mai accentuate, (ar limba ‘poate fi usor scoasi in afard. Dintre aceste elemente, vari- Ste, migcdrile corpului par a indica 0 lupta a copilului pen- ‘tru’ veni in contact cu mama, Cu felul sau greoi de a se mica, copilul ne aati probabil tot ceea cea rimas din reactia de agatare a primatelor ancestrale. 101Amyorbitdesprezimbetulcopilulu, darzimbetul estedesigur un semmal dublu, Cind copital i zimbeste mamei, eat ras ‘aun seminal similar, Fiecare il rasplatest pe callalt i lepatura dlintre else intestein ambele senswri. Ati putea ave impresia ca ‘eeustd afirmatie este evidenta, dar ar putea fi 0 eapcana in ea. Unele mame, ind sint agitate, nervoase sau suparate pe copil, {ngeared si-siascunda starea print-un zimbetforat Ele spera ci printr-o fata prefscuta vor evita si-1 indispuns pe copil, dar in Fealitate acest true poate face mai mult rau. decit bine. Am enfionat mai insinte ca este aproupe imposibil sa pacaleyti un Copilin prvings stan suletegt & mam. th print ar de vit se Parect sinter foarte sensibil la semne aparent minorede agitatie ‘parinteasca calm pirintesc. In etapele premergatoare vorbiii, ‘ngint ca uriasal mecanism al comuntesnt simbolice,culturale st aduca cut sine ceaja uitari, ne baraim mult mat mule pe migcari subtile, modifieart ale porite’ si aletonului vocit decit vafinevate tai tru in viata. Alte specit au gi ele acest sty deosebit de dezvoltat,Vimitoareacapacitatea"Inteligentului Hans", renumitul al ce putea nuimira, se baza de fapt pe simtul sau foarte dezvoltat dea observa modifica infime ale poztiet dresoruli, Cind i se ‘erea si faca o adunare, Hans loves cu copita de attea or cit era necesar si apoi se oprea, Chiar daca dresorul iegea din sala si altcineva ficea incercarea ea tot merges, deoarece atunci cind se ‘ajungea la numa de lovituricorespunzster, strainul u-si putea controla 0 usoard incordare acorpului. Aceasté capactate 0 avert $10 tol, chiar ica adult (este folosita mult de prezicdtori pentru a aprecia daca merg pe pista cea buns), dara sugani care inca nu vvorbese ea pare s fie deosebitde activ, Daca mama face migcari ‘fortate agitate, oricum a ele mascate, vatransmite acest sar copilului, Daca in acelasi timp si zimbeste larg, seoasta nit ppicdlestepe cop, i doar il derutezza. Sinttransmise doua mesaje ‘ontradictori, Daca aeestlueru se face de multe or poate avea un cefect daunitor continuu sii poate cauza copilului dificultati serioase in contaetele sociale si adaptarile de mai tirziu din viata Lasind deoparte subiectul zimbetului,trebuiest neindreptsm, ‘acum atentiaeatre 0 activitate foarte diferiti. Cu trecerea luilor, Ue ipete ma inept, sai neveplae rin ov volente ils yclonle El aa Ghcalc ich do ogo pe cle 12 ax seipa i mproasa samgezc 8 mute, sgt au st (avesaes tect cae muna, La inept acest cian sit eh 1S pple si nesoordonae, Pins atta ca Cama exe inex herent aprosvititen nua mata nce pina in punt un ese pr eet aon va vent molt iz, cid corleste sigur poche deplin consent de posible sale Rie, Cindse Seva, Compartment ares are de ascnenea propre scn- nile de mint special, Avesta constau dinu-o pve dss two mofia de tangereabureor. Buzele st bosumflt ste! thet capts ine bre contr, cu colre grit mat cuind trian fata decease: eh sink atti fx supra adver xa iar prncenel sin cobont mo oeratare- Pur in Sting, Copia mceputsa se aime P rc doscopert ca teeta ages poste ft mari prin erasren tennis unui grap de Spi In cone de aglomerat, inoreunle sotsie ptenouse site membri una grup $2 reds tablomeledstustve yi agresive pean 9 pronenata ‘Gascretn Reeves intense Laerl ese semvaficavcndne Stintim us (aa animale fyptv este ublzaa rua petra ELS ee coro seea ies eck seine ar tinud sa evolueze dar nu si desenele sale. Poate ci into zi se, teak eaters at ole ae aa rr idaeapel ee hp aye ‘ree a eee daseoperii, vechile influente ale formelor abstracte ined se fac simiite, indeosebi intre 5 si 8 ani. In seeasta perioada sint rea~ PE ete da pete need ere Uae ee ee ee a ee st dee Soe Ag a ie al SS formelor si sabloanelor. pa in ras oe camel arpaee el omie ne eae sea i ooo eens oa ce ; oe sre gi cael ee baza trebuie ordonate putin —cercuri ‘ochi, o lini ori- Ink gb ne pane a siete Se coats sas ent sa ee REN igre ie ee ee gees Sofia cea ee mine EE sal ago in io eS ane ee ea reer ea 109ia are cali edcatarientata Sees are See ee Ce eee ee ees ee ee oo Ba ee rece arcia cel nan ae aerate ee ees See eae ee eee eee es ee eee ear fees Se re plier ee eee eat eta oo aetna neobosit. Treptat sint incereate din ce in ce mai multe forme si combinafii, imagini mai diversificate, culori i see pl cele ae urmd se See eee ee eet Spa eee me es ee rie initiala a activitatii incepe a fi umbrita de cerintele presant cae ee ee cen eed yuilor de cota si ale copiilor mici nu aveau nimic de a a een a pee ote oe Bgtisetonrt nae SS ores mer eal ca a nici © recompensa — era propria sa recompensa, era joc -dragul jocului, Totusi, ca atit de multe aspeete ale joculat din copilirie, ea ajunge repede sa se impleteasca cu alte scoj adultilor. Comunicarea socialé 0 absoarbe gi inventivitatea initial se pierde, emotia simpla a “liniel trase La intimplare” dispare. Majoritatea adultilor 0 mai lasa si numai cind! mizgalesc la inumplare, find preocupati de altceva. (Asta nu pool ee oa eh pe ee ean eee Sane eee Seas plexe, tehnologice.) Se el creat Bip ireodlinchnray Goer hore cee eee a ne ee ee pe eae an 10 conservare 2 informatiei" si mu tal fie la’ moda, Aceasta a rupt lanturile grele ale responsabiltaii ce au constitut povara paralizanta’a arti adililor afta. amar de timp. Pictura poste Jicum din now si exploreze, de’ asta data into forma maturi, de adult. Ceea ce, aproape ca nu mai e nevote sé menfionam, So des ced Gxt patel comporanertll exlo- jes acest éxemplu aparte'

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (845)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Lazarus &amp Folkman - Stress, Appraisal &amp Coping

  

  Document234 pages

  Lazarus &amp Folkman - Stress, Appraisal &amp Coping

  Nycoleta Colţun

  100% (3)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Berscheid Peplau 83

  

  Document11 pages

  Berscheid Peplau 83

  Nycoleta Colţun

  No ratings yet
• Attachment Theory and Emotions in Close Relationships: Exploring The Attachment-Related Dynamics of Emotional Reactions To Relational Events

  

  Document20 pages

  Attachment Theory and Emotions in Close Relationships: Exploring The Attachment-Related Dynamics of Emotional Reactions To Relational Events

  Nycoleta Colţun

  No ratings yet
• Maimuta Goala-Desmond Morris

  

  Document98 pages

  Maimuta Goala-Desmond Morris

  Nycoleta Colţun

  100% (5)