nple, ceci ne é pénale des n-serbes de a Serbie-ct- les fits et derniére ine part et ide impor- ‘elle pose t manque de nudence du es par cette enter de dé- ur Tautre (la vonstat arable, par n propre Sta~ ment ilicite. ncipe admettre le sppréciation du °de intention Stenho YEE* Argumente pentru amendarea Articolului 38 alin. (1) lit. b) si alin. (1) lit. c) din Statutul Curfii Internationale de Justifie L._Introducere Statutul Curfi Intemnafionale de Justjie (CUI sau Curtea)' prevede in Articotul 38 ionale, fic generale, fie speciale, care stabilesc reguli expres recunoscute de statele in litigiu: ) cutuma international’, ca dovada aw zentind dreptul ©) principiile generale de drept recunoscute de najiunile eiviliz 4) sub incidenta prevederilor Articolului 59, hotarérile ju celor mai calificafi specialisti ai dferitelor state, ca mijloa minarea regulilor de drep' ‘oresti si doctrina et aequo et bono, dact parle sunt de acord cu a {n acest artico a propunerilor, care nu sunt complet noi, voi oferi detalii cu rivire la faptul c Articolul 38 alin, (1) lit. b) ar trebui amendat’, prin ameliorarea UNCIO (Selected Documents version, US Government Printing Office, 1946, p. 966, Pentru tomentari utile privind Statutul, a se vedea Andreas Zimmermann, Karin Oellers-Frahm & *hat (eds), The Statute of the International Court of Justice: A Commentary me, Law and Practice of the Intemational Court: 1920-2005, 4" edition, 106; Agora: International Court of Justice, p. 60; 5 Chinese JIL, 2006, Parte I, p. 1-128 rrteaa Ila, p. 269-322; Alain Pellet, Remarks on Proceedings before the International Cour of lustie, p. 5; The Law and Practice of Intemational Courts and Tribunals, 2006, p. 163-18: Pellet, Comentari; Gennady M. Danile snaking in the Intemational Community 1993; Max Sorensen, Les sources du droit international, 194 UNC cted Documents version, US Government Printing Office, 1946, p. 973. in fens pozitiv sau negatv, aceastd list de izvoare @ avuto influenté enorma asupra concepfi autorilor de drept international. Desigur, au fost dezbateri daca lista este exhaustiva sa Autor mai adauga descori si alte izvoare, Unul freevent adiugat este ,actul unilateral”, c privre la care Comisia de Drept Intemational a adoptat in 2006 nu set de »Principii Directoare ‘plicable declarajiilor unilateral ale statelor avand capacitatea de a crea obligaiijuridice”. A se vedea Raportul CDI 20onsttuclreprezin’ principalul drept intemayional™, considera eutuma inea yunei practici generale acceptate ca dre pate acestea, o formulare ulterioard a aces in wumitoarea form 2, iar propunerile pe care le abordim aici nu sunt afecteze infelesul fundamental a logic& din Articol fa ceea ce prives n a Deol Rel dreptul international cutumiar a Asociafiei de Drept inte reign Relations Law of the United States, ick gencrald si conseevents recunoscutd inte nafiuni24 RROI nr. 4 + 2007-1 ») este considerata ca un fel de eroare de ine poate si o observe, prin urmare nenecesitind I Articolul 38 alin. (1) lit. c) Cea de-a doua chestiune care necesiti rectficare este formularea din Articolul 38 le generale de drept recunoscute de le unei ere apuse, era care le civilizate”, Articol ‘a impiit lumea in (Sri vremurilor. Din nou, nu pot 8 pret vga cum argmenor In se ce men, poste 8 jdt co portanftermenului (decat era initial plant), i incepu, este important sd observim faptul in Statut, care se refed la le generale de drept recunoseute de smodiaitatea in care este scrsi, din moment ce expresia i cu prevederile pertnente ale Cartei ONU; prin urmare i de prinipii generale de drept. Sienho YEE 25 Preocupat cd statele nu vor (ia in care Curtea ar sol recunoscute, Root a refor- generale de drept recunoscute . Aceasti reformulare a aparut, de asemenea, in propunerea i. Formularea & planul/schema afitmat ci formularea era le a fost de acord cu fap ‘baza dreptului national erau de asemenea izvoare ale drept az, singurele principii generale recunoscute care exist sunt cele care au obfinut si datoritl unei anumite tendinje de conduité ,diplomatica” si de a nu insista asupra aplicirii precise a proprilor argu- ‘mente, In orice az, formularea Root-Phillimore a predominat, mai mult sau mai Putin’. 1embrif Comitetului vorbeau tn limba francezl, cu imiba englezA ar trebui consideratd ca traducere,RRDInr. 4 + 2007-1 itoare. Aceastii opinie igi concentreaz§ atentia asupra formularit Descamps ,constiinfa juridic& a popoarelor ci si apoi face o dist diferitele popoare. in primul rand, in timp ce originalul stu in limba franceza a ‘aducerea in limba englezi a utilizat termenul de ,nat yutut la fel de bine s& idict a popoarelor ‘care un popor nu este organiza probabil ca un asemenca lueru, precum ,constinja jurid existe numai ,constiinja morala”. Aceasta este perspicac denfa universala/generala™”. Descamps a fi putut s nu se vechile ,popoar fere clar, pur gi simplu ‘se fi gindit la popoarele organizate in , state”, ir termen totusi termenul de toreaz m 8 este 0 prs acceptaté de acestea ca drept™?. Root a utilizat acest termen intrucat, acel moment, nimeni nu prezentat argumente conform eérora cutuma internation UAC PV, nota nr. 7, p. 306. op 318. sm, p. 323. Conform H.L-A. Hart, The Concept of Law, 2™ edition, 1994, p. 79.99. 2 PCAC PV nota nr. 7, p. 344. Sienho YEE 27 arputea fi o practic& gene sh utilizeze termenul sa referitoare la prin pledat asidu, fost adoptati ulterior, in limba englez#. Acest aspect mi . ui s8 fie interpretat cu sensul de ‘La momentul potrivit, propunerea de proiect a Comitetului a avut u unoscute dé tinate elaborarii proiectulu, nici la intrunirile Comitetului de Juristi de la Washington, sau .c0, care a adoptat Cartea ONU, inclusiv Statutul CL, 4a formulrii mentionat smonstreaza cd, dacd ar ice nelamurire ar fi fost elucidata, afirmatia x, Prin urmare, nu existi niciun sprijin pen de ,nafiuni” cu sensul de ,popoare”. 1 vedea Danilento, nota nr. 1, p.254 (n. 6) * PCUIAC PV nota nt. 7, p. 286 * Ider, p. 567. * Idem, p. 730, ® Socictatea Natiunilor, nota nr. 13. “ UNCIO, Selected Documents version, US Govemment Printing Office, 1946, p. 973.28 RADI nr. 4 + 2007-1 Cei care pledau pentru interpretarea termenului de ,znafiuni” cu sensul de ,popoa- rea la aceasti hottare a cons bun punct de devo opal ern pertinente. Oricat de mi cruia in prezent nu mai exist si bil, desemnatt prin expresia din limba I utilizat pentru desemnarea acelor eazuri de absenf a dreptlui aplica- Tiquet— termenul este n judecttor se giseste ‘ment nu reprezint& 1 situayia in care s-ar potrivit cArora tos concepute si/sau prejudecajile s-au regasit simplu juristilor de elit. Acest lucru ara faptul c& pana gi acest grup valoros ‘sau poate ceva neplicut, care probat az cea mai rea forma, ee trezeste invidia. A fost joemire a proiectului, apartindnd C Altamira din Spania a ficut o propunere de proiect. Co acelei propuneri nu este relevant pentru scopurile noastre. Aparent, propunerea afi considerata nerealist. Un alt membra al Comitetulu a rispuns ef a urmérit cu mare A se vedea Bin Cheng, Genera Abu Dhabi Oil Arbi CU, 1996, p. 226, parag. 105 alin. 2) Higgins, idem, p. 583, ‘A se vedea, in general, Ronald Dworkin, Law's Empire, 1986. * PCAC PV, supra nota nr. 7, p. 335, Sienho YEE mee Slenno YEE ‘Altamira, e& respect opi 1 Don Quijote. Al raspuns {asatasupra sa o profund® impr: fn orice caz, aceasta a fost rea wind Cure admis ©)", evitindu-se utilizarea acestuia si in melor de drept national 5 “SS Nici comentariul si nici Reporter’s Note nu releva vreo diferen{a intre sistemele ca si spunem aga, partea dezagreabild a sintagmei ,nafiunile } din Statutul CU, parte care deocamdat a fos . opinille comentatorilor contemporani, sideraté, dar nu si inl conform cirora expresia Tomuschat(eds), supra nota nt. Shabrai Rosenne, La rit sale a anumitor articole privind aceast& problema. A 1, The Return tothe Standard of Civilization, 2" Chicago 7 de mai sus, comentariu asupra seejiunii 102. Idem, sectiunea 102, Reporter's Note, nota nr. 7 ‘Bin Cheng, General Principles of Law, supra nota nt. 4, p. 25.wo RRDI nr. 4 + 2007-1 prea_multi importana _ceringe civilizate™” 2 Aga stair decit altul. Cine are gindite analitica si simul istorii va sti cum s8 rispu aceastt intrebare. De ce n-ar fi Statutul Curtii adus in conformitate cu aceste dezvoltii ale utilizérii invechite de recunoastere de citre najiunile ind a fost adoptat noul inclusiv expertii chinezi®, au nutrit senti- de un rzboi atroce, d timpului pentru stabilirea unei noi Ligi a sentimentele de inertie, potrivit « repara” au predominat. Preocupatile fundamentale, privind argumentul prez {intocmirea proiectului noului Statut, potrivit c&ru cue, erau legate de redeschiderea l prevederii. Juristii ar fi putut sf se team& de faptul c&, prin redeschiderea dezhaterii asupra confinutului esengial al Articolului 38, Tomuschat (eds), supra *Dach a i sunt corecte, argumentul potrvit cla catego 20 0 data si pentru totdeauna rimine deschis gi ‘Hugh Thiriway, Law and Procedure of the fic adecvat in acest context, ca problem ju trebuintare in dreptul reglementind drepturile om ind 0 idee inteligenta cio diferenta nu s-a variatele ,argumente States and the Legit Macdonald and Douglas M. 2. easti problemi a prezentat important pentru mul savanti. importante din acea perioadd, a se vedea Georges Abi-Sai ab, Cor ed. fentali percepeau China, Profesoral Wang ndonez de Ecor Sienho YEE est naar pun 8 upraviulge ntact in rma dezbatei, sea aricol a ’. in timpul intocmirii proi en de mult aspen argument relevante pentru disc ‘nu afecteazi confinutul fundament pputut realiza 0 reformulare a acestuia. WV, Concluzie joarelor propuneri: potrivit primei 1U ar trebui si fie amendat astfel: ‘acceptati ca drept” sau ,cutuma ize". Nici prima propunere, nici cea de-a -olului 38, scopul acestora ddoua propunere nu afecteazi injelesul fundamental al Artico 5, find, aya cum a fost relaat mai sus acela de corectare a imperfectunilo sate in um de procesele incomplete de intocmire a proiectelor. ; Dactnicun continu fundamental nu este asst, unc ce este eu att aia? fn primul rand, desi antici, atunei, un nume neadecvat produce confu Ari, in special acelora care se afl la prima expunere la dreptul inte {ntlnit att studenj, care nu puteau infelege in mod clar ordinea logic’ int sub auspicile prevederilor Ar ‘0 nous redactli a unei pr cet si savanti care civilizate” cu valoarea ei aparenta, fird a ascuns, fiind aparent nestiutori ai problemé vitor ar preluat sintagma ,nafiunj gindi c& ar putea si aibi un infeleg elevate aici. in timp ce un studiy putea remedia defectul preluarii exprimarilor ingelatoare cu valoarea lop aparenti", fir indoiald 4 formularea neadecvats reprezint& una din sursele proble, mei. Prin urmare, existi un sens, o insemndtate pentru asigura corecte, precise, In al doilea rand, din cand in cénd, in timpul discutiilor publice, se observa carile, care pot produce animozitii, ale exprimarii ,natiunile civilizate intentia de a incita $i de a vatima. In mod obignuit a ea unei exprimag) invo. parent eu jenea invocdri au loc in cadrul discutilor informale, si apar cdnd se cere si se actioneze pentru inlSturarea instrys ‘mentului folosit pentru incitatea sentimentelor {n ultimul rand, aparigia in Articolul 38 eprezint& o rand pentru acele state $i per alin. (1) lit. ¢) a termenului ,,civiliza Tu resortisanii acestora care au suferit in {recut foarte mult si pe nedrept. Lumea ar trebui s4 facli tot ceea ce poate pentru @ elimina suferinja emotionala, produs’ prin reamintirea acesteia intr-un instrument, Precum Statutul, utilizat atit de frecvent si avand o important’ valoare simbolics Mai ales fntr-un moment in care dreptul international a intrat intr-o noua taza, co-progresisti, dup cum am remarcat gi in alte lucrari® din lumea intrea, astfel inca de ce nu ne ri. Este momentul ca oameni este necesar pentru a-i face pe altii ferici poat bu permits ceea ati pe noi si-i fa de un indice ridicat de fericire; atunci, ti pe cei carora termenul nu Ie este agreabil prin climinatea acestuia, mai ales c& acfiondnd astfel nu se produce vreo vitimare Statutului sau vreo pierdere si iva? Jogica fireasca” a fost indus in et are de ctre for Bowen, The Lion and the Throne: The Life and Times of Si Coke are o divergenta cu Regele privind u ulare, Catherine D. ‘dward Coke, 1957, p, 304-305, ‘area problema: este Regele cel eare protejeaza il protejeaza pe Rege. Coke a scris urmatoarele: ,Apoi regele fondat pe Ratiune, iar el, la fel ca si alti dejinea Rafiunea, ‘semenea Judecdtorilor. Mi sa rispuns ci, int-adevir, Domnul Ia Inzestrat pe Majesttea Sa ii, ins Majestatea Sanu a fo a spus c& a crezut e& Dreptul cu excelente cunostinte si mari daruri ale Nal Privire la Legile Regatului sau Anglia; fea, sau cu Bunutile, sau firesea, ci de una nefin si Experienta Ase au legiturd cu Viaja, sau eu Mos i nu sunt destinate fie decise de 0 Logica i de Judecata Dreptului, judecata care necesit& Studit indelungat idelungata,inainte ca cineva 8 ajunga ia cunoasterea acesteia a Sienho Yee, Towards an Intemational Law of Co-Progressiveness, 2004, p. 1 ‘u Averile Supusilor ‘Sienhio YEE" Arguments for Cleaning up Article 38 (1) b) and (1) c) of the Introduction (ICI or ‘The Statute of the International Court of Asticle 38: cide in accordance v fi 0 1. The Court, whose function is such disputes as are submitted to it, shall apply recognized by the concsting tats zed by civilized nations al principles of law 6) subject to the provisions of Ai f ialfied publicists of the various nations, as subsidiary means power of the Court tod This provision shall bono, ifthe parties agree the on shat (eds. 1¢ Statute of the International Court of "Re rar and Practice of the ational C 96; Agora: The Intemational Court of lustie at 60, 5 Chinese 3 pp. 269-322 (Pat I, Alain Pelle, Rematks on Proceedings before Justice, p.5 The Law and Practice of International Courts and Tri (Alain Peter, Remarks M. Danilenko, Law-making in the doit international (1946). can ne h mn, US Jovernment Printing | (1993); Max Sorense UNCIO (Selected Doc sources has h i disputes on whether ; ne list. A frequently added the d enormous influence on t list is {good or ill, this list Tawyers. OF course, there have be often would al some other items to the z Fs regarding which the International Law Commissio a Principles applicable to unilateral declarations of States capable of See ILC Report 2006, A/G1/10, p. 362-381