Utilitates contabiititii Contabilitatea ca practic& social a evotuat de-a lungul timpului odats cu evolutia societitilor si organizatilor si a nevoilor informationale ale acestora. Este interesant de stut cd imagines scribilor sau semnele gisite pe case inci din cele mai vechi timpuri sunt atestiri ale practicii contabile in formele sale incipiente, ‘Contabilitatea - ca mod de finere a evidenfel, ca suport tn luarea decaiilor, ca garant ‘al unor aficeri sinitoase - a insott dintotdeauna toate formele de organiza gi se dezvoltat nu find impust, ci datorit ulti sale. (Cu oat mai mult astizi, cind organizatile sunt foerte complexe, cfnd mediul este instabil, cfnd concurenja este putemici, coniabilitaiea de gestiune a devonit un instrument extrem de necesar pentri asigureren trunutui mers a! activthit ‘Contabilitatca de gestiune in formele sale recente a inceput si se manifeste odatl cu ‘eresterea nevoilor proprietartor marilor firme industriale sf tsi cunoasct mai bine -otivitsile, mai ales in conditile intensifictrii concurentei. Funcfitecontabitiit de gestiane sunt urcnitonrele: penint w sunfine aeivitite de pianitivwe, orgauizare 9 contr; ~ motiveurt mamaeri i angel te soopulatingert obientivelr orznizaie; + mdsow peeformanja dopariamenicior, produscir, angaftlor. ‘Contabititates de gestinne permite asigureren urmitearelor sctivititi: detorasnanas cust prodvstor gl gealican2 toni + evaluates performaniei de prin inioumirea de coniuri de profit = perder qi a bilanguritor periodice (lunare, wimestriale ete, ~ oferirea de informati care s8 permit gestionarca pretului; - analiza rentabilitiit produselor (conturi de profit si pierdereiniocmite pe proxius), analiza picfei, a firmei, @ procedeclor de fabricatie si estimarea economillor care ‘rebuie realizate; = controlul stocurilor gi detectarea pierderilor, Evolutia contabilitatt de gestiune Atapele evotegiet comtabiticr! de gest: ot vegepte wetrel: 1, mainte de 1950, se utiliza denumirea de contahiltatea casturilor (eng. cost accounting) posiau & include abuse de determine & exsiulu si conicui finuncia (bugeie), Activitatza contabilului era pur tchnic§ ? orientath spre do prods Save 7959-1983, @ rnd se mma ta vabbiMiene eile <2 costes engl, maragement aces ming), & 12 cosiedid de pial so ‘suport fn management prin oferirea de informayi legate de planificare gi control, ‘Contsbilul devine implica in activitatea de management, sustinind activitaten de producti i de administrare intern, 4, pe Ia 1985, obiectivul contabilittii de gestiune devine reducerea risipei, ‘terminologia utilizatt find de managemental costurilor (engl. cost management) ‘sau managementul strategic al costuilor (engl. strategic cost managemeni). Este perioada in care apar insiumente evoluate si se decvolii gestiunes transversal, ‘contabitul devening implicat intr-o gestiune pe echipe; 5. pe It 1995, obiectival contabilitifi de gestiune devine crearea de valoare instrumentele sale fiind regrupate sub denumirea de managementul strategic al resurselor (engl. strategicresource management). [Desi prezentarea este una istoricd, poate fi considerats si o clasificare a tipurlor de sisteme de contabilitate de gostiune in fimctic de gradul de dezvoltare, Asifel, matte firme astizi au sisteral subdozvoltat si se plaseaz’ in primele categor. ‘Contabititatca managerialé a evoluat foarte mult de ta tnceputul secolstui al XDX-lea, de la caleuul costurlor Ia aplicarea unei multitudini de instrumente pentra a gestiona ‘consuumul resurselor In scopul credsil de valoare, de la supraveghere si control ta ‘susjineee hii decizilor. Avesin este fundaiui sinffic al evoiuiei unei profi. ‘Sistomatde begets Sistemul de bugeis reprecinl’ o serie de plamuri delaiate, exprimaie In termeni ‘senetntis, care aret® mogul oun vor obtionte sf ooteumet= resvrsaie fn ecursul umnei perioade de timp. ‘Manageri atctierutui de mobili au nevoie de urmtoarete intonnati: = care sunt vinzitrile estimate in urmitoarea perioada? inn cont de vnziri side stocurileexistonte, ct va trebui sk producer? In funciie de nevesarul de produs, cu ce materi prime trebuie sf ne aprovizionsim? = findind cont de vanzitite, prouotia gi aprovizionirite previrionate, care vor fi _profitul, si trezoceria (bani) estimate la sficsitul perioadei respective? Dezvoltarea bugetulul ecte o tym critic® tn planiRcarea orice! activist economic: fndiferen: daod esto vorba dospie afaceri, activitifi nope sau despre 0 Fasc. Desigus, siteonl de bugele exle complex, far pentsu inivomires avestuia ucbule lizate diverse tenic si trebuie weft mo lt pag a sistemal de managent #1 perfomantel Insirumenteks de varagsmeni al performuntei suit sistsme inormeyionate managenicn | Soreie din indicaiori ox paunil apiasierea porforinentsi‘organizatie, performenjei Performanja presume stingerea obiectivelor si ‘satisfacerea partenerilor firmei (clienti, investitori, salariafi etc.). Instrumentele de management al performanfei sunt mai complexe deca sistenmal de ‘costuri gi cel de bugete, deoarece utlizeaza\ informati din foarte multe surse: costur, date din bugete gi din planurile strategice ale frmel, informajit de pe pias (despre departemente, punerss Ui ca PE 8 sowrgiior inne, a uti vrei la pred, eka stv, Ulan ws tote 3 cles akcompet pemite: coal i evaluare reabiltii gone pe termi medi i hg: - coTelem™t infrimatts dag poo ff Sa pha (concern, evolein consi) gf mfanattideopre cick de vis at production Cidal devia of produ te un concep de marketing cre deere evlujiat Unum prods, Her elape ‘apn ocai de pag probleme apie ‘Buapele din ical de vial al unui prods sunt: introdueerea sau lansares pe plat ste 0 perioadl de creyire ent. virzrilr ga profil ereyeres +0 aveptare rapid a produsului de cite pin, ceca ce presupune © cregre aecleaih & ‘nailer ia profit: -mataritatea ~ mentinerca vinzinor si registarea unui or dectin, Produsal ese cancorat de produse no, casturle de marketing pentru menginerea imagini set mar, ir reneabilitatea procura fate; declan - vanaf profil seat. Logica economic srt ct prea do vinzare trebuic st scopere wae cost epate de un anti prods. Dack projul se sabee pe Lira costed! comp ast aja de ede es maaan: Pref Coat couplet + Profit atepat Decale legate de pret unui prod io cout de coy! comple cl prods, dr gf > infermei lege de client ide pica ‘Asadar, tn special in conde nei concurerte mari, tfelegeren costal complet ete foarte ‘important tm acest caz, roll metodel de ealcal de cost nu este doar af calculere coe, i sil $i ‘explice. Contl trbuic tfc detliat cit mai mt peat a se putea identifica slat de reducere a costa. Aoerea provin din: -~diminusea sen elimineres costurlor legate de funciuni sau componente ale profurtui care mu sunt erie de clap, ~ieatificares actividyjlor care sunt inutile penta prods i pentru organiza (ca de exemple, ‘Socarea pelungt,ranaportri interne inutile ec) reduce cosa acestors, ‘oferiea nivel do cate aptopit de cea: -reorgenizarea procewh de producti; oe “i (Corrpoteen cxtiior a orice ogi, manage vor syst cum sunt wiecute conte de ecizle lor eferitoar le ‘vaiagin volunohtt activi to special thtewn context esenomic trbulen, mete. mi veret sernifiative ale activist de tn 9 peviond leah. Aste. novola footw de previiua in difeite ‘condi a cons In neaestson coroegterl comportement! oosttior in fuares. deciidor ‘anager uetuie 8 canoe au aumai costal comps yi componensie acetal i mod care ‘costurilereationeszl la modifcare volumiti de activin, ‘Comportamental eatertior repreinat modu! tn care acttcareaclosean la mdiicres volauulai peti jinw-o orgoniane manager rearacan8 4 qe ce ctv ar a Ant cla wa buportet suse fe infra ea atten arses Olsen in cxsagh grist ok pottna a pea plagues amanageci trebuis ol laeleagh comportanoatal cosi'lor Be sterienew pire 2 couirle costae ‘ste nocmea ate ilengd modu! com acecna vor avoha i timeie do dizi vrai, Luatea es esi (Gu de samp renusjarea Ta un produs,inloaivea uma! prods, achiziia une enesni) se herent fi pe aoaira comporomonivisi wsiwilor inplicels, Fenire 2 custo camiporsamentl seme, ueinic ok unmicin model com couty stool ofall oy molltceice Voluutlal Givin, Aas yous ue otiware ate in vadh uc couabibe peut Uitte pero. Ast, se (erect o bar de doe care coprinde volumal ativan courte (Clatenten ensure [In func do comportamennd lor, cose so asia tn general a coturi versie gi costar fixe teres, vo we of sooth clastic fo cole doa xtegnrit au ane imtatdesens seit do simp ‘Aca Ins hae vedem ce reprint aestedoul categori de comut i care sunt principle lor emacterision Costurile variabile se modified tn sumo total fs acelagi itm ev modificarea parametrului tn fancio Ge cae mnt anatiot, Aste, masura in caren se produce mimic, cosurle varie totale vox f'0 ‘pod un amet nivel el produce’ ¢ dublear, costanle viable totale se vor dubla gi ele, Cosa ‘arab unit ns imine constant. ‘Costa variabll este costal cx varaxk ts mod diret proportional fa gum# total in fio de ‘moder une neu de activate (de obice, voluaal predite). Tipu yianiives cose wessae depo de pal de aciviste, rimete puter automatizats vor ‘avea mai putin costs varibiln Fhe 0 esivinte de mamer, Age éoph mn = ada amines ‘prin modu, cele wei mari fone desparate in Time sunt cea de produce, ove de wine cea de dette Costurile fixe rimia nemodificote pe toe, nereacionnd pe termen sur le modifizerce volumuhit sctvitai. Costul fix unitar so sie dai dati cu creperes volumulai activi sau crete tn hugs inversd Totoiat, webuie -* consienticen faput of puta aualiza eadurier fixe wsbuie “tnePoaifonin to coral ums interval relevant, deosrece costurile fixe mi rimfn nerodifcateindferent volumu ‘modifcarea unui parame (i gros, volul de activists). ‘Csificara costar va fi wn punct do plocar fn tna nor deci eferitare In acest. Dia ‘punctl de vedere al geatoniri cost fac, cxisth dout tir: costuri engin gi costur Ascrojionare. Uncle costar fixo au un caracter mai grab bligsorn,acestca numindo-seexatur angajete. De exemplu, inv ta mai, uj, salaride manegrilar sunt costar angie. Coste ngaje sunt caracezate pia fp cS mt sports pe termen lung ga pot feds la ‘zr chit $ pe peioade sae de timp, fr comsccnfe grave asapra stinger obiectveor pe termen Jung ae oseprioder.tatersperes activi pe o period ait de redsh no determink modifi fn mfcinea eter costar. Ca oceroeristich« asor costar, anger lr tni-o peroadl obligh frooprinderea la supertaea lor peta mei aus pesonde, fr a wven poibitittea reducer lor Costurlle fixe disereonars ao mirime decisl anual de cire condncer. Ascmence costuri sunt ‘ole or publiciates, iesrue profesional, ceroetarea ct. Ocizootl Timitat de timp la cae se rferk ‘scent porte conducerifreprnderi sf acjoncze asupre lor (prin reuere) mci rapid, dar si maak ‘deci, petioadete de Taotinie sensibia a yolumu activi, i even consccinge mefevrabile ‘anuprs obtectiveor pe termes fang. Wknficwes carcterai cost Bx (angajet san dincetionw) exe inpaanit eat ales pei costurilor. im cal une! reducer a activi, pe termen lang, cost discreionare ar patea SG rodase, fat ele angjae wr rine constants, ‘Costu sernvarabt UUnele costar au rSinge nemdificte la modificaea volumutal activi, dav wie wu se audit to fan proportions, Accsca ee tia conimrd wine nie seviearabie Comite a fnvetieren, costae cu euengi au cu aga pot 1 costar suivante. “osu semntyarsabit (cou somal mist ete wn cost care afin go pate vib pate fn Pentru « pues sun yi moicla catuie fn fancfe de comporament, peniru sceste cost tebe sjmiat lewd vaiabil de elomonl fix. Awsuil sparare conduce la ideiioree ui eu entra costal analiza de ipl: Yenwxen unde, Yo costal; a= volurma eta, X= costal varisbil nian, ‘b= coma fx, xX = comtl verabi entra a separa partea varieill de partea fia unl cost mx, pot fl ulizate nai multe metode, preci meteds pctelor de minim s do mesim, mri celor mai mic’ pte see retode gratis: Jieioua puncilor Go miaia glue auaiae prauyuns wonarves nivelull cecil sanivarsle ‘a extremiiileintervalulu smsifcativ do evoluic a volumaliaxivisii Dirt valorile ree ale helt ‘initar a pg variable chico Adica ‘2 = (Cast nivel maxim - cost nil minknYQNive oes -W6 n) Cosi fe dormir aie oe as yu < sin oe Fett ea is okumul costs Ds ozemple, peezu nisl miss 5° Sov nivel mina x Nive! ain. ‘Petra vloilor ab se sre ema cost Metnda eelor mal mit ptrate gi are dept rezultat ot consrurea unei cous, metoda celor mal mule pltate nase mai bazoezd {in construiea drepei doar pe poncial minim yi cel maxim, ci construeyte aceatldreapt prin metode ‘Casi fn carl metodei puncclor de minim gi de maxim, rsbuio ot scriem pentru coat oto cust de tipul: Y= aX +b, Coeficieti agi b se calonleant pe bara dtelor existent, Tintnd coot de valorie ‘aunoscute pentru X gi Y, mui nti se. determink media Iai X gi media Tui Y. Apoi se detemink sdstana ictru pune fig de medio. ‘Valones bai a determing dup urmtoarea formal: 3 (3,309, -9) Se de X iY serait, repent, edie ui xl Citdespre values sai pode emit in cin exe bap doen vel vei Prin stetoda graft, gre denwebire de meinéa punccior de roaxim st minim, tn determina ‘cunt care sproximenra ce! mal bine evoutiacelordoud vaseble, se au in vedere toate panctele ldeatlteabile pri douk cocedeuats (dou vali se yareor), lfel ioe dregs ean prin ‘ialiaten ate mcoko ye re te PAs oie ees yr tte one, ren peat cele dowd exon. is youre, aceais dnapl oe consirwele wll Todt oumiral de puncte ‘se sub drei gf at fie achag ou namical de puncte afte doanupe acesteia. Conform secs emer, psten vents cetiils yu guider pana dreples. Pct Ys ware dept fldlnate fect vetoaa (ora vasablld detoomit eraser} dion paren xk » seametalul stdin Peni « aplice aceasth mciodd, este nevoie de mal mule infbrmalil (multe perioade) gi de 0 ‘epoecontae patio eure 0 are surate, Depare despa esc coeaineta de ere cel care snalizeacostrle,aceast metod# ste ma subicetiva doc celle dou. (Cals ti metade conduc de obict ta difeveue in ces ce prises valorile obits. Aceste diferente rat dai eB aesie conan senivatnie ww re cxmpermten ce 68 pris ole sarin [rnt-o dreapt. Ficcare metodl coastricyte deapta (eouaie costal) prin ullizare alior punce. ‘Decne imaginim un grafic, comic pena difrt vel deactivate frmeaza nse puncte. Uierescenperemers exter poirupreticereseis (Clasifoarea costurlor in varishile sie ese foarte important pentru simular de gestiune gi penta ales! mai multor indicator care sti Intren decinilr.Idenificind costae variable x6, informal pot fi uilizate pentru a previsiona eostuie. Asie, manageit pot prevzionarezitanl pot analiza oportunitstea lari doc ‘Previtunea costurlor este wn procss d ctimare pentru diferitsrivlor de activites, ined cost de ‘comportamentlensturior. ‘Proce! de previzionare ae a bas dovs conus costurile fee totale nu se nodoa (ye arti intervals) fod owe tenia sonia vsrichle totals ce modified ta x itm ca odes vulatlal soc ‘lamivel unit esta vail si Bs constant. ebaza acsstr observa, am Jeris mui devrome eouas cosh “ub ona: maxx te, wate oe csin acest conti, a sb sunt cveficientii canoset (a ~contal variability, ir b- costal fx, iar pe ‘bua diftitelorvalori pentru X (volumal deactivate) se pot fac difritevimulii peat a determina costal ctl (¥) i, mpi, rez. Dac firms ar aves doar costri varibil, stunt costrile a evolua proportional cu vinutlle gi rentabiitsra ar rimfine acca. Prezenga costror fe face ca retabilitiiea sl se modifi. (Cachto im produce mai mult cx sccleagi costar fixe, costal wa uniter va scien, ie rezlttl va crepe. Cu cit o firml va produce mai puta, rezutal va scldes, deoarece firma trebuie 8 scopere secleap cost fixe, tape to previionare Patra previiunea coaurilr se wires etmpele: ~identificrea comportamenala cosnrilr(casificarea Jorn vail, fue gi semivarabile); “determinesea costal variabil uniter gi «conta fix toa; “detificares cosuriler semiverabile penis mai mite niveluri de activites, pentru » separa paten ‘verisbil 9 parioe find (amet puncielr de mini gi de maxim nu metoda cler ma ciple), identifica couse! conulu - scent egpinde custrle varcbile uitare (col variable parca ‘vail din cele semiversbile) si costurile fine totale (ole ideatifcate ca fixe + parca fxt din conturlesomivarabile, ~proviziomsea cst pe baza couse, Praga de reatabiinte Firmele suat intereste care este Volum activa eau cia de afsoud dincolo de care se obtne profi. Aves indcaior se determinl pe bcs casifioinit costs in variable si ne gi ve aamosee rag de commit, permet mort sa pert de erltnrs. ‘Pru se womivbiiade (mci yet se acl he anor reper eet wale vier ‘pomind do fz care wicca imepe st bind profit, Acssta ests Furst! To cars volumul vinzirdor ‘asleezs coal suporate, ‘Praga de cemhiiate (PR) se poate ealoula ts tri mado: cust, watvie sy e8 name 28a, Flaca dias clei valor ula Yoweu doco. din punet de vedere eantitatiy, prapul de rentabiltate art canitaes mini ce webuie produ si ‘vandts peru a obine prof. Relgia de calcul este urmtoarest Prag de resiabliat (cettty)~ Coster ie/Marja asap costerar variable xprimatd unr la punet de vedere valores pragul de rentable erat cansien ini ce treble produ $i ‘vindutt pentru a objne profit Relajiade calcu eae urmatoaes: Prag de retaliate (valoric) = Costrifixe/Marj asupra costuriloe variable exprimallprocentul Prag de retaliate (i) = frag derentabiitate(valoriyCift de aticeri] x 2 ‘Praga de rentsitate temporal se poste calcula gi ca mdr de ile, xf ‘Prag de reatabiltate (ile) = Prag de rendabiliate (yalonic Cita de alice} 365 Analiz cost-volum - profit ‘Varia volumula vizio ee 0 realtor 2 insubiii meu eoonomic setae ar orice rey san sedere 2 volomul activin poate afc in mod semaifcatv reulttele orikel Model tn cae se comport costrile la vera volumulsi de sctvtate aficteesk tod tn care cattle generac prot Mal aul decks aly exist coca hare parent Snel! preoun oot vaibi, costal fx, peal de via sou Tze informatie efetowela en, prods ficoncare| ‘Dato carts ne, acest model pote tizat eprom a orice svt de management care fine de planar sm de hawea decir, Avid ta bzw principi sims (compartment Cot) model orto ofr tesa ifm yor Se nes cite ranage ‘nccnorapecit ‘Marja asupra costurilor variabile (MICV) Concept cht al modell cou rol - pref exe cel mumit zara acupra cnaturlo variable’ ‘Termenal utilzt fn irba engiexk petra acest concept (couréason mor’) jutifick gi demumizea sltsatve ub cae mai apere fe Itrafra nostrl acest concept, acca da mya contrib” rreprediall suse care rine prin deduoerea cosinilor varisbio din total ventusilr china, ‘uml care poate fblasitl nau scopeiea comuntor io gi genararea unui profi. Cateatat MCV Dupi cam vit aducti mint, am fost i am calcula acest indicatr deta Aaun vor spraanda modalitijile de inteprotare a indiatorsii i widen su pentru management Dua cura am vou In ee! modal, indiemora! se pons cxprima in mal mnt moda! ‘MCV ital Veninai din visa - Conta variable (MY unitart= Pre de vanzareumitar ~ Coe variabi wit ‘CY procenmaia ~ MCV tona/Veninir in vin 100 Ila MOV ‘Verints uniter a indicator expen ceeseren profile prin waza Gece unity suplimcotsre oprodss, Amara tatucs vocal empartnintat cesar vteeor i ik me mes Ea produscle Renei vz determine cregeren i aceagt rem, profi 9! a cataor variable total, aft Incat mayja toll asupra costulor variable va crete propodioual cu eeserea volom vince, ‘Aonestt ag va contibui mai nti Ye acoperceaoostrilor fxe (care vor rimine nesndifcat In interior intervalutai relevant stabil) gi apoi Ia consttitea profi (ama Ia ecoperirespierdri). ‘Consecinja iediat a aces corlai este posibilitata previcondiicresterii profil, speraté (sau ‘secesr) af eyinat prin cresirea volomului vn \Varisiaproiuui = MCV uniter x Veriatiamuntruli de produ vind, Factorul de acoperire (FA) pa cum at observa, lngica moceluli cost -wkmyaft presipun: odin maja aupee only variable se acopert cosuile fixe, Din acess logit decurge wi mporana calcul) ni a indiowor spect, ora de a0 mies Ft rravea proceutl ia ocare ws de unde are este isponibil pnt a wouper until ie calcatul FA Pectoral de acoperive este prc cuprs costal, variable napa procFA=MCV procenmald = MCV tot/Veninut in vanziricl00 Imterpresen FA ‘Ace indicmor este cram 6efesicor tn aalizn cst - pf deoarece FA exprimt ponderea tt ‘ae eregereaprocerualtvolumulu vbesrior vo afc crepcrea mere nope cesturor variable eck a prota! Qo conde menfaeri volomuhicheltneior fe) Factor de scope ete ‘ian pears previonara varie! profit tunic se canoey cere valorch a vinrior, aid: ‘Varistia profit FA x Varija vanzsorexprimath ta wm. ‘Swe deoeebire de exprimares valorct a indicaonaiul MCV, exprimerea proconual x indicuoruli (cau FA) va fociita enaliza comparativa efectatt aft I nivelul aeleing firme (inte prodose ire) ct i evatoara activi unor firme diferte. Pragul de rentabilitate (PR) ‘Acca este indieaorl centnl st modehlui cuvoumgrft Am vieut enecor ot pagal de ‘ease (uml ql putonl mrt sa puns de ecior)reraia sen vloare a vil eta ‘re socitaten nope st oxink prot san, din cont, aca valaare a vinwror sb care ancien ‘Sori pide De memenea, va ame ek raged venaiow te pte calc tn ai fe, “nui mooctar eu nun dep, Denarece la aes pact ental Grmei ele OPR se ae ‘mn clo uno indlator caro art iscl efcci Tnvervatul de siguranga (1S) Un prim indiomor care ara scl ee interall desigorany ‘Semnifcaia IS Tween de siguemnik repre depres a care 0 {it de nivslal venziloréincolo de care lnoope sf suport pends (prgul dc rentable). ntervalat de sigurengl exprind dec sca a care se supune ies de w suport pier pr sede vom ‘veiled susie aoa een 1S 1S poate f calcula sub forma valorica sau forms cantitativt, 1S Valores caleuloead pe baza venituror din viazit: {8 valorc~ Volual véncirlor - Progul de rntabltatecxprimat tn azn 1S canta se caleuicar pe baza cnt: 1S cantatv = Camitata vandutt- Pragul de reniabiitae exprimat canitatv Interpretarea 1S 1S indiot depércares In sare se 28 intreprinderen de wingeres puns dncolo de cae ve fncepe ‘negistreze perder: ou ot istanga erie mai mare, nreprinderea seat a ,adapostu” profit. Coeficientul de siguranti (CS) Intervadul de sigurangh ete us indicator foarte uti, fast model sdo do exprimare (canta vilori) fice difeiltcomporaia ite fire smu produse, Acesstl lim ste clin’ priv calularse _soeficietul de siguran Semaiicayia CS Coeficieaul de sigurans repre distengr exprimata procental dite sityia rele (curents) & ‘vanzior i pragul de renal teloolal CS ‘ul de sigurant se caleutear8 ge baza stra IS veloriyVolmul vintrlorxi00 sau (CS =15 camitmtv/Camtitaton vindutix100 Taterprtarea CS (Ca interval de sigurans, coficiental de sigur expr riscol une afecer dea bine pier Find exprimat prooetual,aratlcuclt pot solos vinzile In valone procentalé pentru a oa bine ‘lender. Veloaea CS trbuie interpreta in contextal scion din care face parte fma to unele ‘domenii de scivites, ese aceptail cain umiteperoade mele ss afl mai aproape de progal 4e centile, nin oe tn altel esta normal ca valorile CS oA fle mai mari, ‘Analiza structurii costului ‘Dopt cum am vézut pla scum, frmele suport st costuri vaiabile, cts costar fixe. Nico fiat 1 poate fontona nama co ovr Gs wa tumai cu corr erable. Mai onal dott at, firs ot intuengesrctra costa. De exemplo, begtnd st plitenel ngs tn fete do producti 1st scceest sami hiner, manager transform slr dint-un cost fx ntr-una! verabil. Vor: ‘voden mai depare care wf motivele penta cae manager a pue dori acest tamafommae structure costa ‘Structuracostului xpi report existent nie cose varie cole fixe. ‘in mod evide, structure contull ifr inte firmele care soionenr in deri sectoare de acvitate De exenpla, 0 rm de produce puleric antomalizll va aver un nivel mae al cotunlor Sxe (eprezmtas in principal de emortizrea marino) tn timp ce un magazin de disecbuge va aves un ‘vel mare al onsterler varibile(repreaentte in principal de costal de achiztjc a mtr Stmtira coli pone dif gl fare frreprinderie din acolgi veto. Femole pot objine soxeas) valoare a rezaliatlu’ avind stuctri de cos diterite, aid avand 0 pondere diferit 8 costurilr vate gi fine Te vial lta, Ain vicut mal devten cont complet = costuridirecte + costuri indirect. Aces mod do calcu! presupuns wizarea bbzelor de reparizare pentru epertizarencostrior indirect; > cost couaplet~ cotturi de produefie + costusi d. dbisbus " cavtast de aBiuabinaiie, Coal ‘omplet presupune in acest caz 2copeit-a coun ler Burien sepa ei, > cost complet = costar varubile + costurt fixe. Aces mod de eseatae Ie bez vomportament ‘costurilor gi poate f atl gi pet altel de decizit bh ‘Marja astepiata Marjo astepuat s=expiaa procent din costert sea ex procen: din afeceara efectunrss calculi, prin yrmace webuie score o ay deus ea ai simple do valeal te amr o8aL a ‘cure usterioare). fn practicl Inst, = wblizead msi des mara ca procent din vinzisi (SupB cum g ‘ol am caleult eatubiitaten ca reaultaviair}) In acest cxz, tebuie rezolvath 0 ecuatc in care ‘mecanoscuta ete pref (not cu X). Marja = procent x X rofl (&) = Cost + marjd~ oot + proent x X ‘de unde X= Coe(100- procent) x X comer: specale Un az spare al scestei relat de calcl 1! repent eomenaile speciale, Dupl cum am vizut mi devreme, in cel comenzilr speciale cosuile relevane sunt ecle care sunt antrente exclsiv de ‘comanda respectvd. Acest cost © mumegte in econoanc cost marginal (Costa marglnalropreziattcostul producer unc ni smpimentare dintan prods Poniru a calals com! marginal, uebuic anaizal cv alensc cepacia de producie si grail de sniizr a sess in cael fn care ms sum necesare ate investi, costal marginal este format dear in costal varabil_ Dact sunt necesare st investi suplimentare, costal marginal cuprirde costun ‘vara cose fixe, ‘Manage rbui t unread Tainted acepare soimonctsuplimsatcentsure ta cre: evi reuse scion pen areas comands, = cee salt wy angen pe terme sot, a reste vor epee spon pen le irene suman = pe aceput mv ners et eno ou ll cle nit coal ct pet ‘stroneie toe _=2 Cazul in care firma stabitegte pretul, insa existe diferente «ainore lutre concureesi Linco sete eel dense eoncrene moe ao psec wena namie rere Iervor oie mvt Diet ne proses mvt erst pin mre es ‘Pepi nebue seo ra 9 dept eee oe grr ul to tne os ple ae, “rece es et lemonalle porn f stabi prec exces mio oars ota protect ein pct e ere lacpercoturios Urpannaa ira ee i ‘on de pi fe rel conser ack pep smeenior et sere ta ares ‘sis dc pol organiza, aca pst un ssc calla otest coal as cag inset abit corespanaer Prep este dat de play ‘Ee evideat cf pe masura intenificiriiconeurenfe,preul este xa in mai mare msu de clire pint, iar reoia,cost + manS"rste doar un exerci cu 0 importan redusd th acest ca, musica ‘ogatzniel devine soesa de geaiona asta Gestionaren contuil presupore pistes voor soli de veducere, da fra aoa cites products ‘su careceristileat:piate di lent Punetul de plecare i repreintt peu, din care se scale profil ajlptt gi se obfine un cest pe are fime see spo pn eprint (ae) pe ae le car Aoraerreade profi. wel pean maga=Caral las de prodase not {in canal last de produ no, pe pixele ca concuca pucmict (eum, famacewice, slimentrt)tendinja ete dea plea dein pel pice de a slden maja atop de a comparn ‘cat cost excel esimat. Aces mod de ala ae numcys mefods cota! oa (nal Target Costing Metode a fest devoltalt in sit 1960, la constuciol japonce de automobile Toyota. Industria Jeph stalin wa od de pire es re verte tne gestiune, aula mune, placa, calle. Acea concep se taps pe tnice de ‘pimizare 2 cou, nceptd de Ie faza de conepic = produ, i mu doar pe menjnrea (Comrou) cosurioe pe prcrsl sit sale. ‘Metoda costal int consth in identifica costului de productc a unui produs asl Inc, oda ‘indut, acesia 58 genereze marj asteptatt Aceesta este mai mult decito metods de caleul de cost ‘ee un instrument de gestiune a costurlor cae pemnite reducerea costului total al unui produs pe fnreg ciclol stu de via, datoritt colaboririt departamentelor producti, exreetre-dervoitar, marketing, conabiliate ‘Metoda costuhi fint presupune o viziune global, interd gi exter asupra organiza gi se bazeazi ‘pe optimizarea cottli, gnu pe calcul els, Parta cea mal important a metodei nt ete tehica de ‘afoul a cosulu, ci cootextal menegeral, adi pracicile de cooperwe inerad i de insure a ‘nijnivelor. Orgaiznfin calculens} costal complet, iar acest tebuis sf puns in cvidonit modu! tn ‘care se obfne produrul, motiv pentru care metoda de eal! al costlui complet (alegerea bazelor de ‘epatizate) ete Rte importants, elu oii wie idk ayer componente 9b icin roduslui in cont de cee ve leap Ciena Cn 3 Ge entangetle en Fara se proiecare este foarte importentt pent produce (afectew2tcalitata,fusiondlitaten costal g profited poduscai, coutinind wa factor as ditvenpioe po plat, deowcce, Th condi ineioinds ‘coneurenes, profetres ole uns dn cele mas ecente posing 6 poxionaree product _=proiecteral rehmie a ico den a iavertnean in earactrisi calc, ait odin pul de vedic al organi, un prods Line priest va Huger de reals ‘=proicctees ponte mde produsul in ate cumpirtoru, pote contribu la sretres calc, 3 valor i la reducere costal Opriniaarea ecimomiet weoxepetvan protsse buneuzl pe dowd insinumente ‘costal nt cesta est dat de medial extra fine (pia, concureti, clin, actions) -2eostul estinat sau costal coreat - este dat de medi intem (condi de produc, anja. Fuepele metadet Aplcares mete’ presupune percrgre uttoaror stop Ppadonarea pe plata produolal cae va ffabrieal-perapuse ogre tin! de care cure ‘uff servi, poionaren igh do concreg i elegeea uns wn nivel de elute 38 nemior ‘reat cace vor fiat Aces sleet yi pouitionare pe pii8 vor du prol de viaaare cee? puten practical ia asastt ‘tap se analizeazd produsele exstente pe pal, relaia inte esttte spre, atepieclenilor de la produssle estente i de le noile procuse, Pdeterminarsa costlud finth ~ este on exerci financier care presupune Iuarea th calcu + sjteptinior aionailor(exprimate sub forma unui profit agteps). Acest cost fat reprezintl coral ce ‘rebuie tins de firma, ast int fle perfocmant tn oc clear gi tn och actonarilr Cost itt = Prealestimat de vinzare - Marj ateptat de ations > determinaren costa ema - aceatcapd prespune uliares unei mend de call ak cotta comple peat estiarea cost pena oul poss. Accs previionre art It bch ‘ondiileobgaite tn cae fine objne rodsele sul, efile existent cu fniaoi x pee ‘urene de aprovionae. Cost extinat tebuie ole unl comple, adick sf inciudH costal tutor finejilr (roduc, disse, minisrai). Tindod cont de miza demersal, o sea deosebitt cote acordatl belt Je reper. DWentifiaren suraslee de reducers a caatalot- suelo tebuiepSitepins-ocaportare sen in sums pe cae ete dispus cel so pleas patra acl produs.O thie uilzat im mod fecvent cic analiza fingionall, oe omstt fn idenfcarcs fincjilor unui prods, interviewees clienlor Dont a determina cit sunt disposi scestias8pllicasct pentru acele func gi deteminare esti finth pentru elementele care oferd func respecvi, Produst) nu trebuie si aibf funt sau ‘ariterstic pentu care client este ips piltessch ‘Valusreeprodunusi ~Funcfia | (procent) + Funfia2 Grocent) + + Punoti n (pens) Funfis 1 ete asiguratt de components X ‘Costa jin al eompoucutes X-—Peauental Fun | < Cola aad proton 1h acon cpl exist msi male rude de detour » uno posible rosucee a cost, de recaoalsre «cost ast japoe ds onlraaatsoll. ASL uso de edn wl rs genereect valoare porte chent (precum stocst prodatcr, reprelucraree produsclor defo, rarsporul intern), worganivarea proces de produce Lents & ‘btineeconceni optimisarea natu d lotr lana prada, reorgararen prods prits Peete ingel ¢9 Erie jean ag, Ua, camnl pons = etsienta ga =Cozul produstlor existente pentra care pe poy eso relaie car’ caliase pre {in acest car, nganizatiarebuie 5s sigue cpr rellectt crea ce ete dspus cen aplitessct pe ece prods, adic Uebule sl verife reportalcalitae-yret, Metodeeutilizabile sunt cle flit i 4a Imenrea onsi noa prods, ox ceosebea oh penza prodisele lanste pot fi efecunie mal gr modifi to dexignolprduselor sain fincile pe care aoesa Te asiguk. aust poi de redaoere a costliest ath do ideniicwea wior wtiviti firkvalowre (lacare transport). De ssemcnca tebuicanalizatprodusol asf! tnt 58 se identifi liratve cae 8 duc la reducerea conuli la meninees valor - dein ca reports fnctionltae-cost. Scop este reste rm se aul prods 2a ‘Obioatval analize th sepresintt elses sompromisuui Tate cosul yi ovate und prods ssipietndyce itodaté un nivel de calitate neces 9 sufcient Demers cupinde: lca fetes fan, jun le unui bun su iia i eminence. iene fefetoasua net sali cnise» moduli i eae diferteh oe zeae (oP. ytieses sett 4(> malin coetulsi componenilor prin raporare la fmcionaitatc ateptat, > identifica unor solide tlocuire (doc exte cazl) Decizii legate de clients Firmeletratoae cu difite tipari de cieni pe care analizeaza tn fini de dfete eit: fn Sno do rubs, ai pot nce coy mie, moc om, ‘fimo do debate lilt) stoi ginelil, in ani de profile sent: ci’ proabil ice neprofiabii, Prafeaiicate lentior Be stool ecemrh determinaren profitsblitii cllenflor, dcoace activa clenftor compiel aeceaih engajores uno carr speciale de trae accor (ondrsip sm treat ‘peferenil). Profits chonglor tebule s8 fact objoctl reporter periodic dette sndver, deoareos en jal organiza stevia perder de ban i chiar tobi bani ma ml. Angajires acest efrur jusitic wires att a efectelor or, sb forma eicacitii gi efisionet “gajeal covira (elise ape care ma on odeepate gi rezlttele obit). tn ead acest dems, Compania identified mai itll ceea co agloapit clisaul, iar apoi se calculi costal servi, determine profitable pe fccar categorie de cling. Deteminaren profeabiliags pewupine ientificares costar de srvre a clienor. Coste de sevice ptf ‘start man de srvire, lege de slicdaret unor comenzi speciale, a nor catty mic,» unor ives Sposa, ¢ wocdrit producer tn fuel do cringe client, aor pla desaate (Goat tang > erate ‘onus aici de crvite leyate de comendares umor protuse stander, © unr fvrstprogremats, ix ‘cent nae, durae mic de slocare si pli imedist, ‘Sudile de marketing aati cB, in stumito contexte, pln Ia aproximativ 50% din cenit une He ‘nu sin! profil. fad cum mu renuntim in(otdeauna a un produs dack este neproGabl, femcle mn ‘ot renunjs iniotderane si orce condi fe cenit neprofabi. Este o problema de getionare & ‘hentilor cu scopul maxialitriéafuertor profitable, ai mull, numeroase fime sutin c8 cei mel rofl olcai nu sunt cei ti, ct cel joc. Clini mart benefice cele mal ult servic, ‘argh de cole mai mari esducer,ooea ce afecteza profit frmel. lien mii plitese petal integral, far trancacle cu ei sunt cele mai costisioare (deoarece so realzesal in canttisi mii). Acsats aspece rele de ce tot mai multe firme fy tadreaptt tenia spre clea milo Pe baza analizi profes cienjior, ars itor intrmai privind comportement de vince ‘stu Tieliatow acestora, se iu dectaitrefertoare Ia crsiree say reducees volumul vinzSiior realize et diferitecategon de client sa Io renegocerax condor d> vlnzare Decizii privind alocatea resurselor inte» prous IneprindedileacjoaeazR adesee jin vauzarea nei eit produse pe mai multe pict. Gstunen roduscor tebuic 8 asigis in aces ond meyarca Csuscoe pont produce rofiablle, Petra maximalizara renal ere poste foi prin locarearesurcor. fn nisra incre pia Ferme oorjere a volumuli vin, spre cate prese tebe arent esursel? Sim deja cb o Sale in vohunel vénzarior presupane Twure th celal 2 comporiamentul courilor, cick ne (din fe indicator din node! cot ~ von ~ profi Resusele disponibile sunt slocte produslor care au cca mai mare mar asupra coaurilr vaisbile ‘exprimaitprocentual fn scopul objineril nei creyleri maxime de tezultat peatru un anumit nivel al ‘let de afkceri. ‘De mute or ae consider tn xl ero X cause dspouibile webu invest a produace are au ‘entabiiiaice con mai bund Gregenla provine din ignore comportamentuk costlor gi 8 ‘contributed potential pe cae o au nests la rezltatl firmei. Decizi privind producerea sau curnpirarea unei componente ‘nse saci acivil peri acu couse sau conduc fo fime 1x produceea unor ‘teponene, Ace acini ptf extemalizne, adic se achicfonciza servic sax components de > Buf te loro Be prodiwe. Decale de cuemalizre st infucupe de clemente nanciare {Contd ra mic) su de compete (de exemple eller primal rand activa tn car fra fre compete), Deca de a produce ews crasirovenibl, deoarecs se invests In magi 9 tren’ exe goa ca lerior a ron a produ in favor shinjin, Pe de all ya, devia de ochiniioonesterevesbit (Citra! snenciar presapune of se alege variant cea mai avanajoas (car ofer rezltatal eT mai mare CCosturile pe bara cova se a acess decizie sunt costurle relevant, ac cc care se modifi ta funeie de deczi. Unele ccturh teboie suport chiar dact fim achisijoneaza de pe bia ‘componeat sua servcit ecisii legate de activities provessle intorne ‘am viaut in ceoral cisctor legate de pret apm! c& uncort tists sunk uevoite a anulizere fotvtgle priate gi th ia mason pan care ecsten sa fs eficietizme, adicd produc: valare entra ient.fe gestine folosim tereni precum gestines valor gi gestiuren cosa, Acesten aun, Eoneegts difries deoerece costal ent un exter do perforant detcrminat in met! ton, iat aloaren este un oor 2 cccupstthtse tit Ay pln, Prateu a malizn “sloaes, ongealaile ‘usbuie 0 pndeascl fs analizczsastivtile lor prin raporare ls agteptrie esi. seruglu Abst maste acvilj oimpatan cgi pxtuclin? Riu tered m Stowe sper nomsaet ‘essa pe rears pont de pda, itl ese dps oa struc ky pice fick wade se eda amiss soe Ctl Freer a ag ve eu cervical 2 ‘Aasclica zatt pe anil voor pesupune descorspuneres nae in aii pertinent, legate de ‘Sesegi, pont a inflege comparementl costuror,legéora dine aotanle cuente gf strategies Penunsa identica suse de reducers a costrilos. Pe baznaciste nalize: se determin pentru (eoMe Svinte ih 0H! Ge cost, alice Atoll care CeuLaLs Gansta > retuse, ate putindtse Injeleg> gestion cost,c= dati active care cee mm vlcae pens clon. As, orgies pote ropane imisun de reducores costurilor pena atviteple care nn cess valoare, ‘se defi ectivitiie/etapele care pot 6 imbunttsi, climate sau extemalizes Costar ascelate callatt Consurteasociate cols sxx apse a patra categoil: caari de prevenire - includ wele costuri suport de fim pontra a impicdice nor probleme de calitte (ca de exemplu, costuri ca formarea personal, investi in ‘ben gi eu ratt mai mica defector), ‘costar de detecare - sunt costre legate de veificare gi inspectic penta identifica ‘calito (costarleverifcSrii mecariler prime, outer, a prodnselor), ‘costal erorier descoperite in tern - include comtrile produselor defect care ax fst ‘rl, tinea vnzAri (esuseiosite prin includeree lori produse defects), le de cast erorilor descoperite bx exern - ince costurile produselordefecte care an fost degcopeite de ‘hie client (resus iosite prin incladerea fo in produse defects) ‘mn rl pasty, Exitonp ncosora va conduce la reducer costurilor din cleat: dou Sohah Sepaceeteasae Sekrinaa iar sunt covtri de neconformilae. Cele mai pericaloase pene o firms sunt cost erorfor Ge alent. Acesten afecteaza negativ imagines frmet i vinzinle vitoae. ‘Coetaie calif 0 identified gi sc unmnszese ca procent tn cifra de afscen. im fimetc|de valerie ‘ito, soi deci referee fe avian fire (mod de aor, oameni, min’). aMetode gl temic de bugetare ‘Activitaea economica nu se poate destigura ta mod ttémplator. ‘Organizayile sunt create cu un anumit scop, iar cei car le gestioneara wrebuie sf se asignre oh activates este desfiguraté tn scopal etingei cesta. ‘Gtadirea activi, previzionarea unoracfiuni vitoare prin prisma obietivului car rebuie atin so ‘numesteplanificare Consecingele fnanciae ale planifictrit penis un an sunt cuprinse tn bugete. ‘Scopul contabiititi de gestion este 4 sustnk manager te activitiile lor. Unu dnte acetea esto planificares, acd manager stabilesc obiectvele pentru 0 perioadd de timp gi apoi organizewzh actvtsea ttfel tno aceste obictive sk fic wins. Desigur ct planificarea prsupune prevziune, acicd o imaginare a vitoruui, excrcitia desul de complicat, mai ales in conde unui media ‘ncert Mai mult dec at, aceast imapinace a vitor este influent de rezulsteleobginite tn recut Objective planifickit si hugetari n organiaatii Deoerece medial economic obliga intreprinderes sf actoneze pect de i pat reptere talc a Impine oxganizaile la descentralizaree mutonomisi limitarea resurselor a cerutraionalitate ts utlizare, «fost dezvoltt gi utiliza! procesul de plenifiare gi de bugctars Procesn de planificare g!bugetceasipurk utilizes economick a resurseler disponibile tm scopul itingert obietvelor propuse. Practica bugedirii a inceput si fe utilizath in anit 1920 fn mare ‘eprinderi nord-americane (Du Pont de Nemours, General Motors) terior, acivitaea de plevizionare si bugetare este wilizaia gi de cite europene (ta special de cate cele tncece), fménd pana in ani 1960-0 etepe de rispndie oi diversificare a sestu instrument ée gestion “ingvstic,eavint get este proluat cin limb englezs, thst se pare cr vite din fenceza veche unde Dongetie (petite bourse) eprezenta o mica burs, sume de bes, Inokdeming isafielea: do ici recut 8 bua practic bugelare o ceprezinisaleyerea cu o refleie prealabild » afetirii unor suse limitate. Practica planificari gi bugetir s2 rispindit sé se atlizeest te fione, ‘a coxganizaile nonprofs,organizailecaalu i ielasiv in getiunca fami, Lagat ‘ind un instrament at contabitti de geste, planiicaea gi bugetaea sunt strns legate de menagermental organizatici, Obiectv al contablfy! manageriale 11 reprevintd formalarea met ‘stun! arupra vilorulul prin acto de planficare. Plaiticaren seo efianeprompectivl care Ineroduce Vitara te actiunile din prevent gl care marcheaza voinge inteprindeni de # actions, supra vitoral Planifcaree reprints 0 imapinare” a villorui, 0 suma refeitoare fa evoluile villoae ‘egrupate in planer, Plaifiazea reprezinth procesul managerial do table i menfinere a unei ‘elattviabile ite obiectivele, preaitrea angsafilr si resursle unci organiza, pe de o parte. si ‘onjunctura pie, pe de alt pare. Obiectivalplanificari stategice const ta permanent adapiore = acivtior i produselorfrmei, in seopal decyl a manageatcatul Paice rect ma mt cv in cca strategie organza inreprinderi ie un instrument de actune, denarece ofer mijloacele de a ations asupravitorula; ete an instrument de motivare, pontra em eiteulaiainformatii $i peticipares la procesul bbugetr motives ato personalel; + bHE um instrument de coerenfi, deomece ssiguri justawa Tne persoane yi department, prin coordonare intern Plants Deregula, stv de plendfoate so anicuea v2 fatal + unui pam strategie care tratcazaobiectiveleglobale pe termen lung (inte 5 gi 10 ani + unui plan operational care detliza obiciivele generale pentru un trmen mediu (2-3 ai); ‘+ unui ansamblu de bugete care prezinttpreviziunle pe termen scart (anual gi detaliat pe ‘wimestr, luni, sipsméni cic). cane at cont se ti ot rnc a hdl chietilor pe ames ng organi Bugetele Bogetaren se tscrie deci ta proocsl de planifcare pe temen Tung find o axivitate de previrune rma etait poo pecoudl ma seus (regula). ‘Proce! bugetar ae in vedere unmftarelesspecte: dfnireaobictivelor si a mioacelor, sabia uno plain do sofime caret exlie cum pot fi sins obietvele cu mioncle txstenp, precim gi consoins monetrt soos aan, adic bageele cre cfreaz8 int-o fre contabila (nance) efctele planror revit {Un buget se cefineytc ca find o previzine cia yi dtl a tutor elector care fn de program stabi. Prin sistema bagetar te realzea treoerea dela planiicres pe termen lang (la ‘vel aalgi) ln geome (scyunes) pe wren 9 Bugetele au fort consrate pena 2 sjuta Ia genionresdifitlor func ale tneprinder ta termeoi fnncar si umani, served Ia gesonaea stuctul pein nina gf responablicars salar ‘Scopul bugei cate niaiceaconsecilor finance al paouror de octiue veut din tragle po perio un anydecantrea Statler nance preiconale ‘biectvee huge Objectivele bog sun rome Dlaniicare gf contr» gel cutie un plan shadowed a vito + locares resurseor «sree uni organiza san litt ar prin hugete acest ese Saat docate a funcicds obactive, De ssomenca, pi paiicaenobistvelc gi eu se realsazs 3 delegarearesponsbilii, + coordonare i comunicare bugecle erento fonnd de coodonae« atvsyor din Sexgaizaie edad vibe plane tue depatuaetct, + motivare ~ bugecle reperin) objective ‘cae tebuie acinse de. ofe organiza, ‘epartaneats gi cament. Ace obictve au whl de motiva one de a ecuge ew ‘sf eare dl tras or, + evalanrenperformunfel = bagetal repent 0 back de compare penwu spectre Performan nel organizes, bagel sunt coat prose de emunera, Condit de fanctionsre ma a um soem bugetar ab functions gst wing obit cui of rxpce mi sh raduct strategic tnureminderi - dack nu este corelat cu statepia, sistemul aul ‘ndeplineteobiectvul stu de baza, ace de orient tate acjunile spre un punet coman - ‘blectval care trebuio ats; + si respecte tructra organizaionala - bugetele rebuie Fotocmi pe fecare unitete in structra organiza. in ea contra, depavtameatele vor gti care sun obietivele tr, + sk previioneze cittobiectivle, cB 51 miloacel gi resuicele ~ bagel nu cuprinde dacs objective is esursel ce pot fi vilizete pentru ale ating: setiums,ferind organise 28 se sf asigure controlul gi umisitea ralizrilor ~ dack nu se uemicesc realiarite gi uu we ‘compe: cu previiunle, bugeele nu sut alice deci o forall, Am vézut c& bugetarea reprezintt 0 corelwe a obicav-lor propuse c sesurssie dispoibil= Gradul de centalizareldescentralizare influentea’A wood! fp cars o* siabilese actlocal unde se iau deczi (nivel ierahic superior amu inferior) gi, implicit, mod! in care se realizes "Sicfror Ia model do realize = bagel, pot fi amie, i facie de ipa dine centralizare ji descenralizare, mai multe aber: ‘+ 0 abordare deecendeath (modelel clase al planiicsi strategies) sau top-down, conform ‘upc apt Iconic ti etic peroneal i trenpel coca) sau boton-ap, fn ae operas font cei cow propon upc, emind cn aceite af fe sprobas de cies management perio. Bogs consis pms de fer cre mpi usc ‘cre de fom a atv «nti vz epetiv. Principal! aves cont {m motvaen memagementl nivel mSer ywllzmeacongtele sce despre a ik eae it Sc nwa eens Pas Pas ager oncren ‘Datortl vanajelor gi decavantjctor fiir metods, tatreprindeietnoceret 28 combine a difrite variants cele doud sbord, ‘Bugete funcsloanle y mod traditional, sisteral bugetar esi: legat de kmplitires nweprinderi pe funtion, bugeicle Find de wees mumite 4 tutional ‘Deel, fee fincic a inteprinderi va aven propia sha buget (est! test vor” avee bogota visa, l aprovisieniior ete) Pore pied coluyetlivg, waliak vlihilun iainie ok vaste pmil de plore plaificrea atv, rol ogenizafie nd ere-ea i dvtiires de valor, Prin urmuee,acivititea de Asam are solu placipa Ws iteuneodares Dayal Finaltsea prosewlad bugstar o vomstitie evidenties rintitor dino bugstte usoule gi cuyradees Consacifelor Gnasclave fy shudie Geantiare perisicale intoemiren hogeiior funcfionsle {i urmiviea moduli tn cate se Intocmess bugeete faacionsle vom analiza uemituae sapecle > aumvele de date gi tebaicile de bugetre cae pot {utiliza -acestea varia de Ix fancie la ‘fori, Este wor de imaginat eta se untizeara accleai sree do date sau acleag thet ‘penru a ealiza bugetul vireilor gi bugetul chlfuiolior de administra, + particular legate de gestumen Fecreificti(comtabilitaiea de gestiune se integroazi {in management) - bugetaron presypune o previziune gi asapra modului ia care va evolua ‘rganizaia dicd rela ex partener sti, fanctionazea masindo,plenifcarea timpolui ct, + finalitea bugetuui pentru Seca funcfic este dubld: peru fuctia (departameatl) avult fn vedere, bugetul ofr direoil de actin, far pent fms ca fnreg, bugetal prezintt sumiteconsecngefnanciae (sb form de nasi, pli, rez Deci, bugetiea nu presupune doar corpletires unui taba, of coleeares dawtor di mai multe ‘sures, analiza factorilor implica (resuree disponibile, acjiunile concurcnei, strsicgie ctz) $i ‘ntocmira unei documenta complexe. ‘Bugetul vanziritor {in mod normal, informatie despre vinzirile viware constitu bars intocmisi fireguui sistem de ‘ugete, De acees, irtacmirc uns! sorecte previrinn s vlnzsorasiurt co-estvediner esl derersbugetar 1m prineips, 5. 27> In vedece doterminarea yotcalialat pict Fst he e310 plat n fun de resrsee i Fiaites ny “grinder ‘Aceasa este parca cea mui dificlt (mai nesigurt) a bupetii, deoarece depinde de factor: niveliile trecate ale vintrlr (pent fink pena industri) conde ‘enarle (conomia este tn resi san th recosione?),cxnitie indusri, efetulchetucier rec, ee mcm, kr omen, mah ce volute temologce, studi de ping, politi de pref a tnteprinderi, ali factor evalua ‘ermpernturilor,evenimente plc sun iegale tc) In general, ilo utilizes we ctape pentra prevzinnca vaio: * previsune mocrocconoeicl- peu & rapunde la iaebie: cum va evolua economis?, ‘am va ev consul (cree)? ‘+ previatnee indasret~ ponte rigpunde 1 tabi: cum va evotoa industria t care Action”, cae eae rata step de crepe”, cam ne pozfjonsm fui de concorenit ‘+ previiunea specifi fim - tinind cont de economic gi de indusie, cum vom putea volus? Ta stain proviciasilor pevind vinci te ine cot do muerosi fctrt prec: sich Se utlizeazt diverse instrament: discait co personal care intrk ta costact cu client, studi de pia (efecuate de cit exxcetor), metode sutsice sau modele esonometice care Tncearct modelareavinztiilor in fant de mel mali fetorl (pe baza vlnzArlos recut) ‘Bugcaavielor sas fas imprest prospec ofan a ct: ‘seccad pital de ives planel de Gnaupre~ un unumit volum al vaaaérilor a putea ‘neces rehinti tor echiparien, italy san magi’ eplimentnreAnalizn schizil enor ne Het a paiicaen inating, ia ume stiredr de inner or in planul de fname; + afeceact bugeml chotmitlor de publics fi bagel choitsicltor dc disribuio; + ubsteur nivel praduisi, progrumel de uproviduuare, uae fei de auch, te suse de date i mai sult tele de bugerare (i suse de dat, 6 uliea74 rentalele unor cercetts de pia, informa despre analiza ‘recut, obiectivele gi politica finmeistablte de manager experiena departamectuly de Vinzin. Proce) de previaionare este plot la urml © at, tar tehnicile de bugotae reprezint un pune de plecare, un set de date pus anil Bogsal chil Se dace de publica cast le Ie sabiea acs p de bugt so extmesss cnet eat de vine, liars, anbelrea 9 ‘promvvarea jeodusclor (publicitaic) Sey one ae ole we de de pont eevicion: helt de destacers Pentru cheituieile de destactre- 3 ailzouc informal scfertoare la eategoile de liom vizate i apepiarleacestre (un prods vido unui cient mi va costa mai ult ct ambalsj duct clash produsvandut unui cient 20 Se utliaed informa Cpr. \esiNewta eiomiter 2 maeptble acetone le aw nits tipust de Ambslaje, Polite driey ese wetcerss, ware fiaporate, 3BDe exempta, multe frme ain arami tp de furnizor au comaniteasteptri legate de ambalae + eheltuialilede publicitate Pentru eheltieile de pubileliate - sc jine cot de informaiiprecam obiesivele firme, report publicitate/vinzii al concureailor si efecul publicti asupra clinjor(clasticitatca cee), (0 problem o consiuiefaptul oh publicitatea are efecttntirzist si pe perioade mai mari de timp docit execifie! bugetar, Bugetal de publiitate se determina tn funeyie de cheltuldie pe care ‘rgmnizatia poste of i le permit, pe bean unui procenaj de vinzri, in funcie de cit cheiniogte ‘concurena sata funcie de obiectivee pe cares le prepune. “Uncle firme stabiless tnt efortal pablicitar pe care Tl pot face (pe beza infomnasitor din pings gia benior dispanibl), ia pe baza ncestuia se determing volumul vincirlor (eum am vat {a bugetul vinztilo) ‘Alte firme determina mai Inti bugetul vinzilor (tilinind alte tchnici oot coreata cu chelmuicile ou publicimtes), itr spoi analizeazi ce fort publcitar este nooesar pent a asignra ‘alizaea cic de afaceri(exprimat de multe ori ca un procent din cif de afar) Treaval fa care firma acord9iservoi legate de vénzarea produselor (instar, consult et), se ‘va Innomt un age i pentru sos, Finalitateatnfocmirtbugetulul vanzdrilor este wmtoarea: peniru department = stabilres, pe baza informatilor din pig, a obietivelor fine gi & fopitun cu bugerl vinzilor, @ sralegiei urmate In materi de maketing gi distibutic (anale de distnbupe, modele de mesa} publica, upurt de publiciate gi raporat cost beneica, ipur de ambaleje, rneport ec); pent ffm ce integ - penity fecere perioadd in parte, care sunt costurie eset si Cventualels consecintsasupre altor departamente (eat, oostor plimentare 3) mut de ‘ore ou servile posi-vinzae cc) Bgetsl prodacyet Bugetul produce’ ara care sant eartiaite care pot fabricate din Lesare< prow in fant de ‘én ateptate¢ da capaci de produce. rin simul tebuie confruntate proviziunile vinzitilor cu consiriageileecowotnive, financier si wmane implicac de procesl de producti. enim: determinarea programului optimal de produsfic se floss adcoca progranare linia, ‘nstrumentele informticesjusind organelle acest sens Previsionarea stoculi ‘Volumul producie seve determine pornind de Is vinzirile prognozate gi pia crelare co veratastocuui (oval iniilgstocl accepat la sfiritalperioadei), Rezula & deci refritoure Ia stocal aoveptabil de produse finite Gau tn curs de exccufe) rete sB precead® planiicrea prodictci Unele organiza Intocmese separat un buge al stocaivi fina ‘Aoeasth decizio este important, dcoarece un soe final mare presupane costri inutile (esigutr, stocae, menipulre), ins sigur livre rapid, + un stog prea mic generear ineatisacjia clienjiloe gi problems tr progmacs pode, esi se reduc costurile de aiguriri siorare sau manipulie), Prin urmare,firnele lores cu ua soc mumit aumit sioe de sigusanfs Proyramatcs prosctil se realizeaz prin completares stove de siguranss, woogie, Copacitaten Ae productie “Astivitotea de produce este foarte coacplext 7 ae wart mari de vo fim asin Priswe clementsle urmatite In bugelsrea pioducies > aT gecatdrirse gradutel de wtiizes: @ CApaclCi ae produefie ~ un scher au o mmunvitd onvetie div cilul de producti 3 disponibie ‘esumite resurse de tap (ore-magind sau oreoameni. ta funetie de aplepeti, neste resuse ar in sest moti ve calculeaak gradul de utilizae a cxpacitii de produce: “Grad de utilizar = Capacitte necesarvCapaciatedisponibill Vanzaresrevurilr rare In ecu cntine cea cts un fio crear o capac isufcintt 9 itech proc. ‘eos for dh nf uc reese, mil rears rae. Po orb de numa de oremayn, de nomad ore ce pot fi lucrae de ctr ngs de Spat apo, de pve cre wnt npn no cnt ena ec. Produi cre pote ca cba glndia pnd de i izarea tm mod oot mai efit «rere rare, it ‘ldul marion an viet ot ein cin cnet consbinge, eral eb ivexte I rods ‘veo muje cues cont vrei ce mal are po ania de conitagee, + coreare produce vinzirt De mulie oft este neoesard 0 ajastare futre departementel de preductie st cet de vAnziri, ‘decarocescivitatoa lor 9 poste baza pe premise drt. ‘De excmpla, anumite firme pot avea vAnal sezoniere gi producie constanta (medicaments, unete de pescut) Alle firme pot avee Viz conslane gi producic sezonier8 (conserve de legume, dexter. rin Sooperare fete departameate uchuic glsle slut care si esigure reaitaat cel mai bun pentru fra (de exemplu acjinni comserciale penirs a etext: vinrdrile in perioade tn care oe produce mai mult, anpare de forA de muacd tempore’ pentru x produce mai rtf petioade fn ae enists opetunlats dea srgte vinatit). + bugetarea costritor de productic ‘inalitatse Super! ia funotin de prouaicwee weer de detcsine ‘bricate din fecave prods, prozu gi cowurle neceswe resi produce ‘Hager cosivriior Ge producti poviatemued colutile poatra nivelal de activitte prognozs, ‘urmirinda te sob formi de costal directs) indiecteg/san costuri varnbletixe, Urerivea sb Took d costo dirs! iedimete are event urmarini estrior fa fmot> de prone "Analiza eossilor i vatible/Sxe forleaza previzionaren dxtorith cumorstzti ‘comportement vsiuitor. Frnalittes into ii bugetutal producti ests urmBioares: pentru departameat- stables, po baza coreyii cu vanzril gi a resusclor disponibile, 2 laulu! de produci, gestionarea optima a resurselor,gestionarea capaci de produce; + penira firma ca tnteg - pent fiecare perfoadi tn parte, care sunt costurile estimate gi ventulele consecinge asupra alto departamente {clise, aprovizionki ou watrie prim’ te.) Aceste cova vor afeca rezullaul estat, precum si pine provirionse ‘Objectivl funetiei de aprovzionare este sk procare, tn canttten ga calitateacerute, Ia momentat ce ma ui oot, esurscle nocesare desfajutris cdi orpanizaie. Aces resus pot fh sel rime (1 coal activa a producti sou meri (nen aniviti distribu). ‘In bugetare aproviionérilor se urmaresc mi multe obewive: egestas flu de eproviziouss este Trot si existe gta de se 1+ Feduereacosturiior de too). ‘Bugeatea stocuilor are dreptcbietv detorminares datslor yi exnlitilor de eprovzionst pera Fecare artical Lal seg a stoea de produse finite, fmsle“ebilse cn acbule st fe valoareastocoli nim is sigur) Ages se poste expeime Ce eo onic emia, fe fn termeni d= cari ihe o vor(chasigue prodscia san vinzile pentra oanumitt perioadl), De asemenes, Semele stabilese ‘uncori periodciae echiztlor(sptiental, nar ets) [Bgetul cheltuicllor generale de ndralalatratic Aces buget regupeazt costae legate de managemeet, procam si cotturls servicer de -contabilitate, informatica, resurse umane, control gi audit into, juridic etc. ‘Pentru previseanee acestor cos nt porte dood demerr: + se pomeyte de in bugetul anterior sau de In cheltuiclile ultimei perioade yi se fac ajustiri in fanctic de sanditiile actuale ale organizasici, *+ se jie nccesinica fete chelniell, chat mami bagel as nro a constraiet tapes, toute. informafile referioare Ya trout soot igoorate (ep-mmita band sro), novos deerure find detenlacte porwind de eee naceer pests perce wrlone. {n comirsiren acts bugs, condnceen tebuie sl wb otto vere meafrea epecti operational dpartamenilor respective, chi doy scetse mu sunt deperimente rot prodoctve. limiarea cepecitgi lor de fmcionare va even efons po fermen curt muni les pe lermen media ing supe yoo fmol i asa, Finalists Intoonci petal helio generale de administrate ete mone: * pentru deprtament - ideatiicaea nor posible coanomi\ de cet, optinizaea mod se desfiguare a activitai servciior suport (contabilitae, informatioa,juricic et); + penis feed ca tog - covturlespesfice departmental (salar, chi ee.) wor afeta ‘Catal tina i plaecae orf fetate Plawinearea investor 91» finantiti(bepetul ebeltvililor de capital) ‘+ Decizile mfertonre ia investi gi la ursle lor de Finenfare at 0 importants deosebrt, sdoonrece afeetearé voiumns! vinzinior, cultten prodesclor, gma! de move, costs fabriays, muml de angafati etc. Invesile webuie & intcrvind la moment opnctin gi ‘i ie cocremte cy stategin rpmizaie’.Finmele pot investi ln-o noua macin, sero most brie, tar-un nou magazin. Unele invests au colul de ulus Tuldcuires uno: ‘agin, rexovare unui depoci), i imp ce alle aa rolal de a sufine ereperee firme! (Geschidree unui aou maga, shiva de noi magia) pene Ebr um peda no). Ansliza roictslor de investi {i amalia proietslor de inves se urmieae pues aspects (tape) imporiante + investigayt asupra implicafitor projectatal~ din punciul de vedere al medului economic, Jerid, feet angen angajatlor sau medial, ‘© sabilg un portofeliu de opfivel si so snaizeaxa impacul gi conti Revive! ptinaasupa actvitiilor gi asupra strategie! inteprinderi (mai ales in ceal investor siratezic). ~ aualiza financiar’ (a alernativelor) - ts acastl ctapd, scopul conabilii de gestiune ste accia de x furniza informa despre fluxurile de trerorerie (in special esupre economilor de costuri realizate). Sunt importante att mivimes, edt i ds In cre spar flwrile de trezoreri legate de invest. Scopal calculelor este sf se determine decd investi initials este recuperatt prin fuxurile generate de investiie pe pres deel de vig.