‘ _ nase 4 vilet Vila re Nene eae) i ‘ \ TEHNOLOGIA | LUCRARILOR © Etaicee NeMINISTERUL EDUCATIE! $1 INVATAMINTULUI ing. CONSTANTIU POPESCU Ing. MIHA! HUHULESCU profesor Ing. DRAGOS SIMULESCU profesor TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE Manual pentru clasa a IX-a, licee industriale si de matemat tu profilurile de electrotehnicd, matematicé-fizicé si aeronauticé {meserii din domeniul nuclear, metrologic, meteorologie si electrotehnica) EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTICAPITOLUL 1 INTRODUCERE Patorit’ calitatilor deosebite ale energiei electrice in ce priveste produ- cerea, transportul si distribufia, cit si multipielor posibilitati de utilizare a acesteia, ea este indispensabili dezvoltarii economice si civilizatiei moder- ne, revolutiel tehnico-stiintifice contemporane, imbunatifirii nivelului de trai al oamenilor, In toate domeniiie vietii economice si sociale, electri- citatea produce profunde transformari pe linia progresului si civilizafici, prin modificarea proceselor tehnologice, mecanizarea si automatizarea iu toate domeniile activitatii omenesti, in sistemul de informare, tehnicd de calcul, iluminat etc. Din aceast& cauzi, electrificarea si industria electrotehnicd au cunoscut in tara noastra, o dezvoltarc impetuoasd. Directivele Congresului al XTII-lea al Partidului Comunist Roman prevad, printre sarcinile de bazi ale dez- volt&tii economico-sociale in cincinalut 1986-1990 si printre orientarile de perspectiva pin’ in anul 2 000, dezvoltarea in continuare a producerii de energie electric’ si_a industriel electrotehnice. fn Raportul prezentat de tovarigul Nicolae Ceausescu la Conferinta National a partidului din 14—16 decembrie 1987 s-a subliniat c& este necesar s& fie luate masuri hotarite in vederea folosirii rationale, stiinti- fice, a materiilor prime si materialelor,, si se respecte neabitut normele de consumuri materiale si energetice, si se actioneze in directia elaborarii de noi tehnologii si mAsuri care s& conducé la reducerea mai accentuata a acestora". In Expunerea tovarisului Nicolae Ceausescu la Plenara C.C. al P.C.R., a organismelor democrajiei muncitoresti revolutionare si a organizafiilor de masa si obstesti din 28—30 noiembrie 1988, s-a ardtat ci in urma- torul decenix, in’ centrul preocuparilor va sta dezvoltarea intensiva a intregii activitafi industriale, infaptuirea programelor de organizare stiin- fifick si modernizare a productici si a muncii, pe baza celor mai noi cu- ceriri ale stiinfel si tehnicii, ceea ce va insemna ci, pe baza consumuiui accluiasi volum de materi prime si de energie, va trebui si se asigure, pe calea valorificirii superioare a acestora, 0 erestere de cca. 40-50%, a valorii producfiel marf%, iar in unele sectoare chiar mai mult. Producerea energiei electrice se realizeazi_ in centrale electrice, prin transformarea unei alte forme de energie (energia chimic& a combustibililor, energia potenfialé a apelor, cnergia atomicd, energia eolian’ etc.). De ia centrale, energia electrica este transportata pe linii clectrice pind in apropie- tea marilor consumatori (otase, platforme industriale etc.), de unde este distribuité la stafii de transformare situate cit mai aproape de ceutrele de greutate ale consumatorilor. De la aceste stafii se alimenteazi posturile de transformare, unde se gisesc racordutile la tablourile de alimentare a receptoarelor. fn fuactie de rolul pe care il indeplinesc intz-un sistem energetic, insta- lafiile electrice sint: instalafii de producere a energici electrice, instalatii de transport al energici clectrice, instalatii de distribufie a energiei electrice si instalafiile electrice de ulilizare (la consumator). Caracteristicile de bazi ale unei instalafli clectrice sint: puterea in- stalafiei, sistemul de curent si lensiunea nominald.Sistemul de curent cel mai utilizat este curentul alternativ trifazat, cu irecventa de 50 Hz. In domenii speciale se utilizeaz’ 5i curent continu: (tractiune, instalafii cu reglaj mare de turafie etc.) sau curent alteruativ de irecvenf{ mai mare. ‘Tensinmile nominale intre faze standardizate sint : 380 V; 660 V; 6 kV; JOKV; 35kV; 110 kV; 220 kV si 400 kV. Pentra consumatorii monofa se utilizeazd tensiunile de 127 V si 220 V. In alte domenii (industrie minieri, tractiune) se utilizeazé si alte valori de tensiune. Pentru fiecare tip de instalatie se utilizeaz’ tensiunea care conduce Ia costurile de constructie si exploatare cele mai mici. Astfel, generatoarele din centraiele electrice se construicse pentru tensiuni relativ scizute (5 5i 10 KV). Pentru a se realiza un transport economic ai energiei, tensiuaea este transformata intr-o statie electric ridicdtoare, 1a 110 kV, 220 kV sau 400 kV, corespunzator liniei de transport. Cu cit tensiunea de transport este mai mare, cu atit consumml de material conductor si pierderea de putere sint mai mici. La cap&tul liniei de transport, tensiunea este din nou trans- Jormat& in stafii clectrice coboritoare Ia 35 kV, de unde este distribuité prin substafii si puncte de racordare la posturile de trazsformare, sub tensiunea de 6 sau 10 KV. Posturile de transformare alimenteaz’ consuma- torii la tensiunea de 400 V, cea mai convenabilé din punctul de vedere 2! eierilor de tensiune, al securititii omului si al construcfici_receptoarelor. Din punctul de vedere al nivelutui de tensiue utilizat, instalafiile elec trice se impart in instalafti de inaltd tensiune (peste 1000 V) gi insialafii de joasd iensiune (sub 1000 V). Din cele de mai sus se constat& cA instalafi electrice de utilizare a energiei electrice sint instalafii dé joas& tensiune. In functie de utilizarea energiei electrice, instalafiile se clasilic’ in principal in: 5 — instalajii electrice de fort (pentru motoare electrice, cuptoare, masini de ridicat si transportat etc.); i & % — insialatié electrice pentru iluminat ; — instalajié electrice “pentru curenti slabi, cuprinzind instaiatii electrice de semnalizare acusticé, opticd si mixtl, instalatii electrice fonice si video (telefonie, radio si televiziune) etc. P&rfile componente principale ale instalafiilor electrice utilizate sit: — postul de transformare ; — liniile clectrice de joasé tcnsiune (aeriene sau subterane) ; = tablourite de distribuie ; — aparatele clectrice de conectare ; — aparatele electrice de comanda ‘si protectie ; — masinile electrice. Obiectul ,,Zchnologia Iuerfviior electrotehnice” reprezint& o prim’ ini- fiere privind cuncasterea elcmentelor dintr-o instalafie electricd, 2 vilto~ Hlor specialisti din industrie clectrotehnic&, Obiecttd are ca scop, in primul rind, s asigure cunoasterca unor elemen- te de circuit ca rezistoate, coxdensatoare si Lobine, a aparatelor de conectare ccmanda si protectie a instalafiilor electrice, a elementelor componeate ale mazinifor ‘si transformatoar-lor electrice, ‘a conductoarelor electrice, a schemelor si montajelor electronice. In al doilea tind, are ca scop insusirea de c&tre efevi a tchnologiei Incririlor de instalafii electrice, intetioare si exterioare, a liniiJor electrice aeriene si subterane de joast tensive, @ tablourilor de distributie si posturilor de transformare,CAPITOLUL 2 MHLOACE, METODE $I INSTRUMENTE DE MASURA PENTRU OPERATH DE LACATUSARIE Miasurarea si coutrolul dimensional af pieselor are scopul de a asigura posibilitatea asamblirii si functiondrii corecte si indelungate. Marimea unti object sat piesh este o expresie in cifre a dimensiunilor Hzice. Masurarea se face prin comparafie cu o mérime similar’ aleasi ca unitate de masurd, rezultatul find un numér care reprezinti raportul dintre dimensiunea m&surati si umitatea de misura. Sistemul de unit&fi de m&sura adoptat in Republica Socialista Romania este Sistemul International MEKSI—avind ca murimi fundamentale : — lungimea ca unitate metrul ; — masa ca unitate Klogramul ° — Lmpul ca unitate secunda si pentru m&surlri ale mlrimilor electrice suplimentar ca unitate funda- mental intensitatea curentului eleciric cx unitate amperal. 1. MASURAREA LUNGIMILOR MAsurarea lungimilor se face cu di — metrul articulat (fig. 2.1 — panglica de ofel (rileta) — rigia metalicd (fig. 2.3); = subleral fig. 2.4 — micrometrul (fig. 2.6} La masurarile fcute privirea se indreapti cit mei p seara gradati pentra a observa corect suprapancrea gradat misurate. ubleral face parte din eparatele de misura simple cu cursor care svesc Ja masurarea dimensiunilor exterioare si intenioare ale pieselor. Se compune dintr-o rigli gradatd prevEzuti Ia cap’t cu un braz. Pe righ gradat& se afl ux cursor care are un brat de hingime egal cu cel al riglei. instrumente din care mention&im : endicular pe lor si partile Je | OS btabrtedae Fig. 2.1, Metro! arti- Fig. 22. \Panglicl. de Fig. 2.3. Right me- culat din metal sau ofel (ruleta). talicd rigid, Temn co ambele fefe ‘gradate,amt 2 2 0 F e ~~ t 1 _ Vernier : ob _ lt | l / U u Fig. 24, Gubler: Fig, 2.5. Vernier. 7 — gubler cu cioc; 2 ~ gubler cu tije penta indestaten diamtreior 9 adlacilor; 3 — ut fs braj st dun ‘peecht de coco La masurarea exterioar’ piesa se aga intre cele dou’ brafe. La uncle tipuri de gublere brafele sint previzute cu ciocuri care permit misurari interioare si cursorul cu o tija care permite masurarea de adincimi. Rigla si cursorul sint gradate formind in zona comun% un ansamblu de gradatii numit vernier care permite citirea cu precizia de 0,1 mm; 0,05 sau 0,02 dup& constructie (fig. 2.5) La tipul cel mai rispindit de subler, cel de 0,1 mm, I: este imparfita pe scara gradat a cursorului in 10 diviziuni. Astfel fiecare gradafie @ cursorului—vernierului — este de 0,9 mm, adic cu 0,1 mm mai scurta decit gradatia dup’ rigia principal. Aceasta inscamn’ c& atunci cind, de exemplu, a doua gradatie 2 vernierului se suprapune peste © gradafie a riglei principale luni isurati este cu 0,2 mm mai mare decit numétul milimetrilor intregi cititi pe rigla principal® (fig. 2.5). Micrometrele sint aparate de misurat lungimi cu precizia ‘de 0,01 mm. Micrometrele de exterior au forma unci potcoave cu o tiji mobild care avanseazi datorita unui filet cu pas foarte mic. Ele au o cursi a tijei mobile intre 0 si 15 mm sau intre 0 gi 25 mm. Pasul surubului micro~ metric este de 0, 5 mi Pe braful cilindric se afli o scark gradaté previzutd cu diviziuni de 0,5 sil mm. La fiecare rotire complets a tamburului deplasarea axialé a tijei este de 0,5 mm. Extremitatea tamburului are o fafeti pe care sint trasate 50 diviziuni. Deci rotirea tamburului cu o diviziune face ca ngimea de 9mm Fig. 2.6. Micrometru de exterior 1 = potcoavit; 2 — nicovala; 3 — tia ‘nicroinetsiey ~ dispoaitiv de blocaves 9 — fal eilaudnies @ — tambur; 7 diapositiv peatra fimitavea apicaei.tija s& avans rotirea tamburului se zet cu clichet). e cu 1/100 mm. Pentrn a nu se forfa filetul cu pas fit, ‘ace cu un dispozitiv de limitare a efortulni (ro 2, APARATE DE MASURAT UNGHIURI Aceste aparate se folosesc Ia misurarea unghiurilor pieselor sau po- tiei relative a picsclor intre ele. Exist mijloace de misurd fixe si mijloace de masuri reglabile. Cole fixe — echerele se folosesc la verificarea si trasarea unghix exterioare gi interioare, Ele se confectioneazi cu unghitri de 45°, 60°, 90° si 120°. Cele + folosite sint cele cu unghiut de 90°. Echercle pot fi normale (simple cu talpa) (fig. 2.7), profilate si cu lama. Mijloacele de masurd reglabile se confectioneaz’ cu sau fari gradatii Riglele sint mobile si pot face intre cle diverse unghiuri si pot fi fixate jn pozifia necesara Raportorul universal (fig. 2.8) este compus dintr-o talp& si un disc in 4x90° si o right mobili cu un disc rotativ central. In raport eu pozitia de plecare se poate citi orice unghi intre 0 si 360°, deoarece rigla mobili culiseazi si se poate roti impreun’ cu discul central Gradele intregi se pot citi pe discul gradat, iar fracfiunile, pe vernieru! care se misc& cu discul mobil. Spre exemplu in figura 29 se vede modul de m&surare a unghiului planului P cu planul de baz’ B. Pozitia de plecare a tiglei mobile cste orizontali, reprezentata punctat. Diviziunea O se suprapune pe coreul gradat si pe vernier. discul central si rigia mobili in sensul indicat de sigeat& suprapunindt-se peste pozitia planului P. Se citeste pe discul cu unghiul cu diviziuni numarul de grade si pe vernier numirul de subdiviziuni (la fel ca la sublez). Li fu : [at 7. Echere de 90°. Fig. 2.8. Raportor universal: Tipuri uzuale. 1 gis fixa; 2 — aise aivisat ta grade: 5 = guruh de fixare; 4° vermier pents mie Boe; 3 sigla mobil; 6 ~ ripld Ge reazemFig. 2.9, Misurarea _unghiuriloc cu faportorul universal @ = posttin de bari a O° poxitia de elt 3. INTRETINEREA INSTRUMENTELOR DE MASURA manipulirli si intrefinerii ste necesar si se dea o atentie speci inst: ntelor de masura Ble nu trebuie lovite, trintite sau folosite in alte scopuri decit ix masut. Se vor curita si unge periodic. Instrumentele de misurl se pastreazi in tocurife sau trusele spe in care se livreazi de clitre fabrica prod CAPITOLUL 3 OPERATII TEHNOLOGICE DE LACATUSARIE A. TRASAREA Operatia de trasare este operafia prin care ajustorul isi marcheazd pe semifabricatul pe care il va lucra diferite repere in conformitate cu Gesenul dup& care lucreazi. Trasarea se face in special pentru centre, coljuri, curbe. Trasarea se face prin zgirfiere cu trasatorul si prin chermirdire ‘a diferitelor puncte. B‘Trasatorul este o sculd cu virf ascufit din ofel tratat dur si se folo- seste practic ca un creion pe table de ofel sau cupru sau alama, Pentru ca frasarea si se faci in bune condifii semifabricatul trebuie s& fie plan si deci trebuie si fie indreptat. Indreptarea se face prin batere cu ciocanul pe o placd dreapt& din font sau ofel cu masd suficient de mare, B. DEBITAREA Pentru debitarea materialelor sint folosite : — dalte, foariece, feristraie. 1. DEBITARE CU DALTE ‘Nipurile de dalte existente sint urmatoarele: dalte late, dalte in cruce, daite pentru t&ierea sanfurilor si punctatoral. Diaituirea poate fi manuald sau mecanica. Caracteristicile principale ale dalfilor sint indicate in figura 3.1, Conditiile de folosize ale dalfilor sint : — dalta trebuie sé fie corect caliti, si si nu prezinte fisuri. Dalta ni trebuie si fie prea lungi pentru a nu se indoi sau arcui; — loviturile cu ciccanul se dau fu central capului bombat al dalfii; — filoarea care se formeazi in capul dalfii in urmal loviturilor {trebure indepirtat& periodic. 2, DEBITARE CU FOARFECELE DE MINA - } <= p- Foaecde de mint se toisete 12 SP === debitarea tablelor (fig. 3.2). Forfecarea are tre faze distincte : — materialul este atacat din doud pirfi, muchiile de tliere avind o pozi- ‘ fie aproape vertical pe suprafata tablei, faiged_ prosinduse in material (eee — prin avansare t&igul foarfecelui taie straturile exterioare iar secfiunea cuprinsd intre muchii este solicitata la compresie ; ~ straturile de mijloc se rup. Nu este permis thierea cit foarfeceleFig - 3.1. Dalte geometrice si unghturite a profilelor rotunde. ‘Taisul foarfecelor | pene va fi ascufit, fri indoituri sau stirbi- So hid Sets enna de turl, Sales Falcile foarfecelor sint tratate termic, asticl ca si abi duritatca 82-88 HRC. Filcile se string cu surab san pana. Foarfecele se intrebuinteaz’ pentra thierea tablei de ofel de pin’ la Imm, jar pentru cupru, alam& si aluminiu, pig, 9.2, soatiece de mini pentrs de- pin la grosimea de 2,5 mm. ‘tat table,. f Baa fel f—— eo ' 2 3 La tliere stringerea se face cu mina, nefiind permis batere ct ciocanul, pentru a evita accidentele forfeze p 3, DEBITARE CU FERASTRAUL Debitarea cu pinza de ferastriu este o operafie curenté atit peatre, materialele metalice cit si pentru materialele electroizolante stratificate. ‘Paierea en feristriial este 0 operafic de detasare (aschiere) a mate lului ficuté de dinfii care sint ingirafi pe marginea pinzei. Dintii_executé un Incru aseminitor cu cel executat de mai multe dalfi (lig, 3.3). Pinza de ferastriu este at intins in rama de ferastrau. La debitarea cu ferastraul trebuie respectate urmitoarele reguli: — piescle de thiat se fixeaza in menghin’ cit mai scurt posibil, Pinza se fixeazi ct dintii inainte, pentru ca aschierea s& sc tack la impingere ; — la inceput apisarea’ este mai mick, accentnindi-se pe parents; debitarca se executl pe toatd lungimea pinzei. C. GAURIREA aterialelor electroizolante sau pre= Gaurirea sau burghierea se executi asupra m si metalice. Este o operafie pentru a permite trecerea unui mergitoare pentru asamblarea a doua piese. ‘Asamblarea poate fi demoniabila — cu suruburi sau fixd — ow nituri. fn majoritatea cazurilor gaurirea se face eu burghie elicoidale (lig. 3.4) care au urmitoarele pirfi principale: partea util previizuté cu canate pentru evaciarea materialului a dried sau couici si gitul care este portiunea de trecere partea utili Se foiosese burghie elicoidale cu coada cilindrica avind diametrul pind ta 16mm si eu coada conic& pind tr 40 mm. Coada cilindricd se tixeazt chiat, taigurile de aschiere, coada cilin- tre coad’ gi fig. 3A. Burghie elicoidaie 1m viet 4 anal 10in masina de giurit care di micarea de rotatie cu_ajutorul mandrinei cu fAled, iar cele cu coada conic ca ajutorul alezajului conic sau conuriior Morse. O operatic important& este ascufirea burghiului. La Incririle de gaurire trebuie s& se respecte citeva reguli: — central géurii se fie mareat cu punctatorul. Amprenta si aib& adin- cime stficient’, asa incit virful burghiului si conduc’ bine partea activa ; — sa se utilizeze burghie cu lungime activa suficient’. Burghiul au trebuie s& fie prea lung pentru a evita ruperea sau centrarea dificila ; — la fueriri care se repeti se vor folosi dispositive de glurire care elimina necesitatea trasiirii si punctarii; —la executarea giurilor stripunse trebuie si se asigure lungimea necesaré iegirii viriului burghiuhsi sau se va introduce o plac& de lemn intre piesa giuritd si masa masini pentru a evita stricarea mesei; — turafia si avansul burghialui vor fi adaptate materialului gaurit ; -- muchiile de aschiere se ascut la timp util — in timpul lucrului burghiul trebuie rcit. Racirea se face cu lichid san, in cazal giurirfi monuale, prin intreruperi ale agchierii si ridicarii bur- ghiulii in aer. Materialil din care se fac burghicle este ofel rapid sau ofel carbon aliat_ pentru scule. Marines unghiulti ia vif varia’ in funcfie de materialul giurit : H6—H8° — pentru fonti; 120-130 — pentru alam’ si bronz; 130— —140° — pentra aluminiu; 120--125° — pentru cupru; 85—90° — pentru materiale stratificate izolante si plici din risini fenolice ; 80° — pentru marmura. D. PILIREA Pilirea este © operafie de aschiere la care, datorit& danturii pilei, se climin& un strat de Ja suprafaja materialului. Pilirea cere un efort sustinut si este importanté pozitia corpului. Pila se apasé uniform cu ambele miini pe suprafata prelucrati. Pila este o sculi foarte simpla dar obfinerea uriei suprafefe corecte cere 0 oarecare experienta. Pilele pot avea dinfii mai mari sau mai mici cu tietura simplé sau dubli. Denturarea se executé in cinci clase in functie de numiru! de dinfi pe unitatea de Inngime: © — aspre; 1 ~ bastard; 2 — semifina; 3 - fink; 4 — dublu fina. Pilele aspre si bastard se folosesc 1a degrosare si pilire brut&. Cele semifine si fine dau suprafefe netede cu urme fine. Pilele dublu fine sint folosite pentru ajustiri pretentioase, cum este cazul sculelor sau pieselor fine. Suprafafa pilei se curif& cu peria de sir m4. Pilele vor fi fara crapaturi, bavuri si vor avea danturarea uniform. Dup& felul sectiunii pilele pot fi: — pile plate, semirotunde, rotunde, drept- unghiulare, triunghiulare, pitrate sau ovale (fig. 3.5) Pentre 0 pilire corect& : ~ pila se apasi uniform cu ambele miini; rig. 3.5. pila dreptunghiularil. Ww— la locul de Incru in dreapta menghinei se vor afla pilele care se folosesc ; — la pilire fin& se freact suprafafa pilei cu creta; — la materialele electroizolante se vor folosi numai pile noi cu dinti netocifi. Pilele semifine se folosesc numai pentru indepirtarea unui strat de 0.5—-0,3 mm, iar cele fine pentru 0,3—0,2 mm, E, POLIZAREA Polizarea este o operatic de rectificare, respectiv operatia de pre- jucrare a materialelor prin aschiere cx ajutorul materialelor abrazive, Prelucrarea se face cu-granule, ca corpuri abrazive si cu abrazivi pe suport de hirtie sau pinza. Materialele abrazive sint cele naturale sau artificiale. Granulele abra- zive au forma neregulati, sint colfuroase cu taisuri sau virfuri. Netezimea stiprafetei_depinde de miirimea granulelor abrazive. Corpurile abrazive, pictrele discuri, pietrele cu tije se compun din granule abrazive aglomerate ‘prin amestec cut lianfi. Acestia nu particip’ Ta pro- cesul de aschiere, dar determina rezistenfa si duritatea corpurilor. Pietrele abrazive se monteaz’ pe axu! masinilor de polizat fixe sau portabile. La executarea lucririlor de polizare trebuie si se respecte urmitoarele reguli: — piatra trebitie si fie ceutraté bine pe ax! polizorului; se verificd dac& piatra nu este fisurataé si daca flanga de stringere este bine fixat& ; — piesele de polizat trebuie bine finute si bine asezate pe suport ; — piatra se uzeaz& in timpul iucrului si se rectificd din cind in cind cu o seul specialé care iudeparteaz’ stratul uzat. F, FILETAREA Filetarea este 0 operatic de agchiere cu ajutorul cireia se obtin filete interioare si exterioare. Primul tip de filet std la baza piulifelor, iar cot de-al doilea, la baza suraburilor. Prin sistemul surub-piulifa se realizeaz’ transformarea migc&rii de ro- tafie in miscare de translafie. Asamblarea prin suruburi este una din asambisile de baz in tchno- logia Iucrarilor electzotehnice. Filetul este o nervuri clicoidalii executat’ pe suprafata exterioar’ (pentru surub) sau interioari (pentru piulige) @ pieselor cilindrice. Hlementele principale ale filetwiui (fig. 3.6) sint: in&lfimea (Hy pentru surub, Ay pentru piulifa), diametra! mediu (¢, pentru surub si D, pentru piulifa), diametrat exterior (4 peutru surub si D pentru piulifa), dia- metrul exterior (d, pentra surah’ si D, pentra piulif&) si pasul filetului. Ulementele de clasificare ale filetuini sint: — forma clicei; profiiul filetulai (trinnghiular, pitrat, trapezoidal) ;Fig. 9.6. Elementele filetului: 4 — geuctafeatletulal; 8 — clomentcte prinipate sii (stinga-dreapta) ; numfirul de inceputuri; sistemul de tric sau oli) ; marimea pasului (normal, pas fin sau pas mare). ‘mal filetul se noteazi prin M urmat de diametrul exterior MIO. i se adaugi si pasul in mm, Ex,: MI6X1,5. filetulul_se face cu filiete pentru filetele exterioare si cu cle interioare. it scule de aschiere cu muchii tiietoare care se rotese pe tija cilindricd care urmeazi si fie filetatl exterior (ex. surub). Filierele (ig. 3.7) Sint de forma rotund’ si. au in cimasa exterioard adincituri toare sint giurile de evacuare a spanului rezultat. je sint spintecate si in acest caz trebuie s& se monteze intr-un inei de stringere. Filiercie se executd din ofel de scule sau din ofel rapid. Filetarea gistrilor stripanse sau infundate sau 2 piulifelor se execut’ cu tarozi. Tarozii sint scule cu muchii aschietoare in exterior si se fabrict in seturi — unui pentru degrosare si unt! pentru finisare. La pas mai mare de 3mm se folosese seturi de 3 tarozi. Virfuri ilor sint conice (fig. 3.8) in scopul centrarii tarodului gaurk. ‘liere cotunde pentr ttierea filetwlui exterior: pint fa aua; 2 — pentru diamette 3,,.5 mm; 3 — ponte diametze poste 13La filetare se va fine seama de ur- sn&toarele : — giurile ce vor fi filetate vor aves. ‘an diametru corespunziitor diametrului interior al piulitei pentru obfinerea unui filet corect. Dac& gaura este prea micd tarodul se poate intepeni, iar la un dia~ metru prea mare filetul nu iese intreg ; Fig, 3.8, Vieiul torozitor: — nu se permite forfarea sculeior ; fe eeetiate aroaeiel cere — se pot folosi uleiasi pentra un- ia eat sie: “Tuned Trswesh 0 Sn timpul taierii filetulu ; ~ Ja filetarea giurilor infundate se va scoate repetat tarodu! prin rotirea im sens invers pentru a scoate din gauri spanu! rezultat. Asamblizile cu gurab pe lingd solu! de sttingere in uneie cazuri ax. si pe acela de reglare a pozitiei relative a unor piese Important ja o asamblare cu surub este ca ansamblul surub-piulifa si rimind fix si sd nu aiba loc o degurubare intimplatoare. La un unghi mic al filetului autoblocarea este relativ sigur’. Pentru asamblarca fixi se utilizeaz’ aproape in exclusivitate filet cu profilul triunghiular. La executarea asamblirilor cu guruburi se vor respecta printre altcle : — suruburile sat piulifele se ingurubeazd cn mina sau cu scule dina- suometrice (cu moment de torsiuue limitat) pentru a evita blocarea piu- Jitei sau surubului datoriti umor crori ale filetului sau profilului ; la siringere se folosesc numai chei corespunzitoare ; — la supraiefe mari se string intii guruburile in centru si apoi cele de la margine ; — axele siruburilor trebuie si fie perpendiculare pe suprafefele strinsc. Solicitirile asambliirilor cu suruburi sint foarte variate: intindere, incovoiere sau vibratii. Pentru a evita desurubarea intimplatoare, se fo- losese siguranje de tabla sau ince de siguranga. G. ASAMBLAREA PRIN NITUIRE Operatia de reunire a clementeior sau pieselor componente ale unui istem tchnic se numeste asamblare sau imbinare. Asamblarea poate fi x4, realizati prin legituri rigide care nu permit deplasarea relativa a pieselor asamblate, sau mobil&, in cazul in care este posibild rotirea satt deplasarea ghidati a pieselor, de asemenea, asamblarea poate fi elasticd, realizati prin legtturi cu arcuri ce permit deplasiri limi- tate. Asamblarea poate fi demontabil’, dact este posibili desfacetea sau slbirea elementelor componente, sau nedemontabili, in cazul in care pentru desfacerea asamblarii este mecesari deteriorarea pieselor sau cle- mentelor de asamblare. Asamblarile demontabile se realizeazd prin suruburi, pene, bolfuri ete, iar cele nedemontabile se realizeaz prin lipire, sudare sau nituire. Nituirea este operatia prin care se realizeazi o imbinare nedemontabil& a unor piese, cu ajutorul niturilor, Nétul este un organ de masini compus 14dints-o tl vind la cilindricd (corpul nitului) a- dintre extremitifi un cap de 5 jametrul mai mare decit cel ca se realizeazi prin introducerea gaurile in prealabil exe- piesele de asamblat (fig, 3.9) Capol de asezare al nitului este finut pe contracdpuitor sau pe dispozitive speciale. Extremitatea tijei cilindrice se turteste cu ajuiorul anui cApnitor prin ciecinire sau prin presere. Capul de inchidere mai poa- Fig, 8.9, Nituitea Ze = KY te format prin mandrinare, prin eX- 1 — capal formatinnintede nituite; 2 — cor- plozie ets. Nituirea se poate executa YM SURELY Scape! forme Ie aituces manual sat mecanizat epresele de seambla Nituirea necesit’ un proces tehnologic greoi si ca volum mare de mauoperi De aceea, se di 0 deosebit® atentie introducerii mecanizii si ntilizArii de dispozitive si utilaje speciale. In prezent, prin continua ~ sudurii, nituirea a inceput si fic inlocuita, deoarece prin sudare economie de material si de manopera. Prin sudare rezultd, interne si deforméri ale materialului. rimine an proceden de asamblate pentru obfinerea asamblari- montabile cind materialul pieselor de asamblat este nesudabil. Ciasificarea niturilor se face dup forma capului (semirotund, tronconic, troriconie semfinecat, piat, inecat) si dupa fol! tijet (tij plind si tik tubular’) Niturife de rezistenfi au rola! de a transmite forfele intre elementele late. Niturile de rezistenfii-ctangare trebuie si reziste la transmiterea forfelor dintre piescle imbinate, dar in acelasi timp s& asigure etangarea imbiniirii fafa de anumite fluide. iturile de etansare trebuie sd ceziste la forfe mai mici decit cele de a La niturile de etansare se utilizeazd nituri mai subiri si mai cele de tenga. obfine o imbinare corespunzdtoare este necesari 0 pregitire u pieselor de nituit, Pregitirea se face prin indepartarea piese- de zgari, de rugind sau de alte impuritti, urmati de giuri- gi curatirea sit ne tru a asigara un contact cit mai bun al pieselor, Gaurile se prin ytanfare sau prin burghiere, Prin ultimel procedeu, care este mai costisitor, se objin gluri circulare mai bine centrate sian se micsoreazi tenacitatea materialului. G&urile > executa dupa trasaj sau dupa sablon, Tnainte de asamblare, piesele giurite lasarea piesetor in timpul nituirli, niturite nm se monteazd succesiv, ci ueregalat. Nituirea se poate executa la rece sau la cald. _ Nituiter fa rece se foloseyte cind diamatrat nital nitairea Ya rece, tija eapalui de 4 Nituin i este sub 10 mm. La tului umple complet gaura de nit. Dapi formarex hidere tija rimine tensionat si preia forfe de stringere mici. a la rece ctanseaz’ pufinNituirca la cald se exccut& cu nitul incilzit rogu deschis (1000—1100°C, ire nitul se contract&, Prin contracfic longitudinal capetele itului g puternic piesele asamblate. Frecarea care Tezulta intre piesele imb' te impicdick deplasarea lor. Inc&lzirea niturilor se face in cuptoare sau electric. Inainte de iu ducerea in giurile de asamblare nitul se curifi de zgura. Nituirea se executé. manual sau mecanizat. La nituirea mannali se ntilizeazi ciocane de tacktu e, alese in funcfie de diametra! Pentru alegerea uiturilor necesare realizarii unei imbindri se fine seam atit de condifiile cerute imbinarii cit si de grosimea total a piesclor asam- Dlate, astfel incit Jungimea tijei niturilor sa fie suficient& pentru executares capului format. Tn acest scop se poate folosi relatia aprosimativa : fa Lls+12d, GB) incare: Feste Inngimea necesari a sitului, in mm; grosimea fotalé a piesclor imbinate, in mm; @ — diametrul nitului, ih mm. In operatiile de uituire, in afar& de nituri cu tija pling, se mai uti 4 nituri tubulare si nituri explozibile. La niturile tubulare capul se executa prin mandrinarea muchiilor. Niturile explozibile au un cap, iar in interioru! corpului 0 substantS explozibil& care prin incalzire cu un incalzitor electric, explodcaza gi produce rasfringerea marginilor tijei tubulare, asigurind ast! realizarea nituirii, H. LIPIREA METALELOR Lipirea este procedeul prin care se obfine o imbinare mai multe piese metalice, cu ajutorul unui metal sau aliaj care trebuie sk aibi o bund aderenfi dati de metalul de bazi si o rezistenfi mecanich suficient’ pentru a rezista la solicitirile la care este supusé imbiaa in exploatare in timpul lipirii, metalul topit umple rostul executat la cele dowd piese, difazind si in metalul de bazi. Metalui de adaos trebuie sii aib& o temperaturi de topire mai mick dectt metalul de baz, care nu se topeste in timpul lipirii. Metalul de adaos meazi impreuna cu metalul de bazi o aliere superficiala. Dupa rezistenta necesar 1a locurile de lipit si dup’ temperatura Ia ca Jucreaz& piesa in exploatare, se deosebesc dowd metode de lipire : /ipivea moale, la care aliajul intrebuintat se topeste sub 400°C si liptrea fare la. care temperatura de topire este peste 400°C. Sursa de cildur’ este ja lipirea moale: ciocanul de fipit sau arzitorul de gaze; — Ja lipirea tare: arzitorul cu gaze, cuptorul si baia de lipit. in tebnica modern’ metodele de lipire ‘sint foarte diferite gi se ofeluri carbon, ofeluri aliate, ofeluri de ‘scule, aliaje dure maleabile, metale neferoase etc. Lipirea moale se utilizeazi la piesele care nu sint supuse la sol! i presiuni mari, iar lipirea tare — la piesele care siut supuse la solic! portante si presiuni inalte.Metoda de lipire se alege in funcfie de materialul, dimensiunile si numi- tul pieselor care se lipesc, de forma imbinrii, de tipul aliajului de lipit, de instalafiile de lipite existente si de solicitarea mecanici sau termici a imbinirii, imbinarea prin lipire se foloseste mult in constructia masinilor, aparate- lor si instalafiilor clectrice. 1, MATERIALE UTILIZATE PENTRU LIPIREA METALELOR Aliajele utilizate pentru lipirea metalelor depind de felul lipiturii (moale sau tare), precum si de materialele lipite. Aliaje pentru lipirea moale. Lipitura moale este ugor fuzibild si este maleabili. Aliajele utilizate au rezistenj& micd la tracfiune si compresiune. De obicci, aliajul pentru lipirea moale este compus din staniu (cositor) si plumb, La prepararea lor cantitatea de plumb necesari se adaugit staniu- ini lichid. Pentru a se evita pierderile de staniu prin oxidare, aliajul se prepara topindu-se jutii rimisife de lipituri moi intr-un creuzet sub un strat protec- tor de colofoniu sau praf de carbune de lemn, adaugindu-se apoi staniul si plumbul necesar. Aliajul lichid se toarn& apoi in forme de fontd cu sectiume semirotund& sau triunghiular’. Dup& ciocinire sau laminare se taie- benzi. Aliajele pentru lipit la temperaturile de topire foarte joase au, pe 1 staniu si plumb, adaosuri de bismut si cadmiu. Astfel, aliajul cu 13% 26% Pb, 48% Bi si 13% Cd are o temperatura de topire de 70°C si se titilizeazi Ja’ lipirea pieselor subfiri din staniu. Aliajele din staniu si plumb pentru lipit sint standardizate. Aliaje pentru lipirea tare. Lipitura tare are si ea o temperatura de topire mai joas& decit metalul de bazi. Ea trebuie si se poat& prelucra, lamina sau forja. De multe ori este indicat ca lipitura s& aiba aceeasi culoare ca materialul de baza. Lipitura tare se execut in mod obisnuit cu aliaje de cupru cu zinc (alami) continind 40—60% cupru, iar restul zinc, cu temperatura de topire de 800—900°C. Plumbul si staniul coboari temperatura de topire. Argintul si nichelul, in cantita$i mici, miresc rezistenfa 1a coroziune si rezistenfa mecanicé a lipiturii. : Aliajele pentru lipit cu argint se intrebuinfeaz& pentru argint si tombac. Sn, 2, FLUXURI DECAPANTE Pentru ca lipiture obfinut si fie de buna calitate este necesar ca in prealabil suprafefele metalice de lipit si fie bine curafite de oxizii formati la suprafafa lor. : Deoarece oxizii au temperaturi de topire mai mari decit cele ale metalu- lui de bazi, acestia nu vor permite o aderenfi bun’ la metalul de bazi. De aceea este necesari indepartarea oxizilor. In afara de oxizi mai trebuie indepartate ulciurile, lacurile etc. ae Fluxurile dizolva oxizii gi protejeazi metalul de oxidare in timpui lipizii. Se folosesc fluxuri pentru lipitura moale si fluxuri pentru lipitura tare. 7 2 — Tehwologia tverdrilor electrotehntce, cl. a TaFluxurile pentru lipitura moale a tablelor de ofel se compun din cloraré de zine fo parte) si apa (patru parfi). Flusul pentru lipitura tare, cel mai utilizat, este boraxul pur sau amestece* cu clorurs de sodiu (sare de bucit&rie), imeori gi cu carbonat de potas: si cianur& de potasin (foarte toxic). Se mai foloseste ca flux decapant =i acidul boric. 3. SCULE PENTRU EFECTUAREA LIPITURILOR Lipirea Caleulul rezistoarelor din sirm& se face pig, 4.8, Rezistoare din sirmé cu Telafia (4.6), finindu-se seam cd pentr fh anport; B— ce suport ceramic. 3 — Tehnologia Inetdsilor cleetrotelinica, el. a Ka 35segimu! de utoarele va- crearea_ spec jucru al elem 15 kW/mé 18. kW/m! per €a_intermediard ; 43 kW/m? pentru funct: a de scurta duraté { nirea motoarelor). Tamgimea sirmei se calenleaz& din relatia (4.3). 2, REZISTOARE REGLABILE (REOSTATE} Reostatele sint aparate clectrice Ja care rezistenta electric’ poate fi regiat’ Fig. 49. Reostat ca Reglarea valorii rezistentei: reostat ce cursor, ajutoral unui cursor care permite variafia jungimii re zistorului introdus in circuit. Variafia Iupgimii rezis~ torului se poate face continuy sau in trepte. Deplasarea cursorului se face manual sau cu ajutorul unui motor electric {in_cazul unci reglaj automat a valorii rezistene Reostatele cuprind si elemente auxiliare cum sint bornele, carcase de protectie, manete de actionare etc. Reostatele se pot folosi ia: pornirea sau Ja pornirea si reglarea motoare- Jor electrice ; reglarea curentului in cuptorul electric: reglarea ilumina- tului cu incandescenta Reostatele cu eursor ati clemental rezistor din sirm& infagurat{ pe un tub izolant ceramic (fig. 49°, spirele rezistorului fiind bobinate aliturat, Pentru ca spirele s& fie izolate intre cle se realizeazi oxidarea sir- mei prin tratament ter- mic dupa i infagurarea pe suportul ceramic. Ele- mentul de contact at cursorului este realizat din material arcuitor (bronz fosforos), taiat sub formi de laméle. Zona de contact intre cursor si_rezistor_este curatati de oxid. Reo- statele cu cursor reali- zeazi o variafie conti- nua a rezistenfei Reostatele eu ploturi au o variatie in trepte a rezistentei (fig. 4.10). In functie de variafia admis a reristentei se Ploturl stabileste numdrul de 2Sollom dates,“ trepte, De asemenea, se Schema cleeteeFig. 411. Reostat cw lichid: Qs 1 ~ cleettod mobil; 2 + clectrod tix (eur ox tis sport: chu) — iuoleter; s— saactt. 3 — sfectent ja in considerare ca variatia curentului in circuit sd mu product distru- gerea ploturilor. Yn cazul reostatelor cu ploturi diversele rezistoare sint realizate din sirm& cum s-2 aritat mai inainte si capetele lor sint legate la piese de contact fixe denumite ploturi, Ploturile se realizeaz prin strunjire din cupru sau alami. Pe ploturi aluneci un contact mobil lamelar. Este necesar ca acesta s& exercite o presiune asupra plotului pentra a asigura trecerea curentu- iui electric. Din aceasté cauzi contactul mobil este realizat dintr tie. Reostatele cu rezistoare din liehid se folosese 1a reglarea curentilor mari dig. 4.11). Ca electrolit se foloseste solutie de sod’ in apd. Reostatele eu vapori (lig. 4.12) sint de fapt reostate cu lichid la care presiunea vaporilor face si se modifice nivelu! lichidului in camera de pre- ne, reglindu-se automat curentul fn instalatie. La inceput, curentul fiind foarte mare produce intr-un timp scurt o cantitate mare de vapori care evacueaz lichidul din cameri, mirind rezistenfa reostatului. Sciderea curentului produce o reducere a presiunii in camera gi pAtrunderea din now a lichiduiui. Ciclul se repet& pin cind se asiguti pornirea complet’ a mo- torului, contactorul J scofind reostatul din circuit. 1 element elas- 3. REZISTOARE PENTRU iNCALZIRE Rezistoarete pentru incilzire se execut numai din materiale resistive care pot functiona la temperaturi inalte (peste 100°C}, ca de exemplu: crommichel, fecral (kanthal}, silit& cte. Se folosese atit aliaje metalice, cit si materiale pe baz& de carbon sinterizate Rezistoarcle se utilizeazi fic aplicate direct pe suporfi ceramici, fie sub form spiralizati si sustinute de suporfii ceramici. Ele se folosese fic ca surse de cilduri de uz casnic (radiatoare, plite electrice, fiare de cai- cat, plonjoare de incdlzit apa etc.), fie ca surse de uz industrial (acroterme, cuptoare electrice, plonjoare pentru incilzirea matrifelor). 35Exemple de caleut j "'a) Sa se caleuleze puterca disipati de wn sezistor avind 0 rezistengh de 5000 gi care este pareurs de wn curent de 0,1 A. tie. Pe RP = 500-038 = sw. __d} SA se caleuleze cresterca valorii rezistenfei unui rezistor executat din sirmi de ecom- nichel avind rezistenja “de 1009 si cocficientul de temperatura x = 0,002, stiiniuse c& temperatura de Incru a acestuia este de 100°C. “ Ree Roll tal — tel] = 1007 0,002(100 — 20)] = 116.2. ©) Sa se caleuleze diametral si lungimea conductorului unui rezistor de 1000 W. cealizat din sirma de crommichel si alimentat la tensiunea de 220 V care este folosit pentru incitcirea uni fier de cleat, stiindu-se ci puterea specifict disipetti p = 8 - 10+ Wit, coafwientul de crestere a rezistenfei cu temperatura la 400°C este de 1.05, iar materielul exom-aiche! are o Tecistenfai specifica de 1.1» 10-* Om. Diametsu! sirmei rezistorului se va caleula cu relatia (4.6) ft care curentul ce strBbate cezis~ torul va Hi: P1000 454 a. 220 ial | [Dect diametral conductorulut rezistorului va i T-4SR 11-10" 108 ge Vf = 0575 - 1077 10-5 +10 amgime conductorului se objine din relat L RS R , de unde 7=——; 5 e i P_ 1000 R= 9 2. BO 45a Revistenfa la rece va fir Sectiunea conductorulus Deci: 48,5 + 0,26 - 10-* Ja SO 12m. MO Ge G) S& se caleuleze rezistorul incilzitor pentru un cuptor electric avind puterea de 30 kW Ja tenshmea de 380 V, legat in conexiunea stea-triunghi, stiindu-se ci puterea specified disipats Ge rezistor este de 1,7 - 10 Wimt, coeficiental de temperatura K = 1,08 pentru temperatura Ge 800°C, iar rezisten{e specificd @ materialului rezistorului 1,1 + 10~# Omi. Se va fotos: con~ Gneter sub forma de hand’gany Considerim ci yom avea trei rezistoare egale, fiecare ou puterea de } KW, legate ti stea sou in triunghi. .. Cifentul maxim ce stribate rezistoru! apare In conexiunea triunghi, deci P 10000 lease 263 a. 36Grosimea benzii este: 8 Alegindu-se um raport — — 10, se va objine ¢ = 0,077. Dei: a0, Tyifimea Dendii este b= We = 19-028 WA = 28-10 mo. CAPITOLUL 5 CONDENSATOARE A, GENERALITATE 4, DEFINITIL / , Condensatorul, electric este un, dispoziti c&rui functionare se bazeaz’ / pe proprictatea inmagazinarii wnei cantitati de electricitate. Condensatorul este format din dou’ conductoare (denumite armdturi) separate intre ele printr-un material electroizolant (dielectric). Murimea fizic& care defineste un condensator este capacitatea sa. Zn cazul in care intre armaturi se eplicd tensimmca U, exist urmatosrea zelatie : 6.1) iucare: € este capacitatea condensetorului tx farazi (FE); Q — cantitatca de dcctricitate in coulombi (C) ; U — tensiumea clectrick in volti (V). Capacitatea unui condensater este functic de supralafa armiturilor, de distanta dintre ele si de proprietagile materialului electroizolant existent intre ele, proprietate definit’. prin constanta diclectrict @ materialului. Valoarea capacititii este dat% de formula: G (3.2) in care: C este capacitatea, in F; : « — coustanta dielectric sau permitivitates absoluté a materialutui dintre armaturi, in F/m; 37o — permitivitates. vidul , — permitivitates relativa ad @ — distanta dintre armatusi, in m; 5S — suprafata armAturlior, in im’. De precizat ci in tehnicd se folosesc subunit’ifi ai fara — milifaradul : mF = 10~°F — microfaradul : uF = 1078] ~~ manofaradul : nF = 10~9F — picofaradul : pF = 10-8F, In cireuitele de curent alternativ condensatorul intervine in yaloarea curentului lao tensiune data sub forma unei m&rimi fizice denumit& reac tanjé capacitivd, cate are valoarea: ae = (6.3; in care : No este reactanga capacitiva ta obmi (2) ; C= capacitatea in farazi_(F); © — pulsafia curentului electri o=2nf, 64 este frecventa curentului alternativ in herti (142). 8 2. CLASIFICARE Condensatoarele se pot clasificea dupa mai multe criterii: | Dupi natura dieleetricului : ' —Condensatoare cut dielectric gazos (vid, aer, gaz); — condensator cu dielectric lichid {ulei) ; — condensatoare cu dielectric anorganic solid (sticli, email, micd, ceramic’) ; — condensatoare cu condensatoare cu diclectric din ox ‘L Dup’ constructie : — condensatoare fixe ; -— condensatoare variabile ; — condensatoare semireglabile (ajustabil Dup& regimul de lueru: — condensatoare pentru curent contin — condensatoare pentru curent alternativ 1a frecventa refelei (30 Hz) ; | — condensatoare pentru freevente inalte {peste 1 kfz). Dupa tensiunen de Iuern: = condensatoary de joasi tensiume (sub 100 V) ; — condensatoare de inalté tensiume (peste 100 v}. & Dup& material: ~- condensatoare in carcasi de material plastic; — condensatoare i! — condensatoare cer Jectrie organic solid (hirtie, lac, email six i metalici’ (electrolitici) . ic): 383, PARAMETRI NOMINAL Condensatoarele sint caracterizate prin urmatoarele marimi Capacitatea nominal C, a unui condensator este valoarea pentru. care a fost construit condensatorul. Tensiunea nominal U,, este tensiunea maxim& ce poate fi aplicat’ Ja borneie condensatorului timp indelungat ja temperatura maxim’ dc funet ‘e, Tensiunea vominala poate fi indicata in curent continun sa alternativ ca valoare efectiva. Categoria climaties este zona climatic’ in care poate fi utilizat cond: torul {ira a-si modifica caracteristicile in afara limitelor stabilite. Ea este caracterizata prin limitele de variatie ale temperaturii ambiante, limiteic de variatie ale umidititii, precum si prin eventuala prezenf& a unor microor- ganisme (mucegaiul) care pot ataca materialele izoiante. Rezistenta de izolazie R,, este raportul dintre tensiunea continua apii- catia la bornele condensatorului si curentul care circuld prin el dup’ w minut de la aplicarca tensiunii. Proba se face ta temperatura de 20°C si trebuie s% asigure cel pufin 100 MQ, pentru U, pind la 63 V inclusiv cel putin 5- 106 MQ, pentru U, > 100 V. Tensitnite aplivate depind de tensiuca nominali a condensatorului 10 V pentra U, < 100 V, 100 V pentru U, < 500 V si 500 V pentre U, > 500 V. Tensinnea de ineereare U; seprezint valoarca tensiunii aplicate timp de 1 min la bornele condensatorului sau intre terminale si corp, la care trebuie si nu se producé stripungeri sau conturnari. Aceasté tensiune este egalé ca 1,5~5 ori tensiunea nominal’, dar nu mai putin de 200 V. La aplicarea acestei tensiuni trebuie si nu se produc’ scintei care si stribata dielectricul. Tensiunea la care dielectricul isi pierde proprietiigile izolante depinde de natura si de grosimea materialule! izolant, precum si de tempe- ratura si umiditatea In care se face incercarea la stripungere. YValoarea tensiunii la care dielectricul isi pierde proprict&file izolante se numeste fensiune de siriipungere, iar raportul dintre aceasta tensiune de stripungere si grosimea dielectricului se numeste rigidilate dielectric gi se stabileste in volfi (sux kilovolfi) pe milimetru de grosime a diclectricului : a Tangeata anghiului de pierderi tg 6 este raportul dintre pierderile de putere activi si puterea sa reactivi méisurate la o tensiune alternativa de frecventi 1000 Hz si temperatura ambiant& 25°C. 4, REPREZENTAREA CONVENJIONALA A CONDENSATOARELOR in schemele clectrice condensatoarele se reprezinti prin semne con- venfionale, similar rezistoarelor. Conform STAS 1590/2—71, principalele semne convenfionale sint cele indicate in tabelul 5.1. 39,Tabstul 5.4 Senme convenfionale pentru condensatonre Beet Semaut conventions — | Denumirca somal conventional | a | Condensator. Semn general 3 j Distanfa dintre limite paralele trebuie sii fie 1/3—1/5 a din tungimea tor = = ge Su ES | condensator de trecere ae Condensator cu o armaturs pusit la a a Condensa or polarizat = | Condensator cloctrolitic nepolarizat s { Condensator electrolitic polarizat : | Condeusator variabil. Semn general, ; ee ene a ee 0 e * Condensator variabil in functie de temperaturé (de exemplu, condensator ceramic} at Condensator variabil in functie de tensiune (de exemplu, fe condensater ca semieoniocieas) Condensator variabit in trepte Hy '5. MARCAREA CONDENSATOARELOR Pentru condensatoare se foloseste, conform STAS 9109~72, metoda mascirii prin cod de litere si cifre. Litercle folosite sint :p (pico), m (uano), w (micro), m (mili) si F ex- primind coeficientii de multiplicare la marimile exprimate in farazi 6. EXEMPLE DE UTILIZARE A CONDENSATOARELOR Condensatoarele se folosese in suuite ramuri ale industrici, avind o utilizare multipla in circuitcle de curenti slabi si cele de curenti tari. in domeniul eurenjilor slzbi condensatoarele se folosese in : al— radiotehnicd, tcleviziunc, radiolocapie, pentru: realizarea circuitelor dc acord-filtrare 5i a circuitelor oscilante, blocarea curentului continuu, microfoane si difuzoare capacitive ete. ; b] — telefonde si telegrufie, pentru : separarea circuitelor de curent continu alternativ, atenuarca scinteilor la contacte, netezirea curentului redresat, simetrizarea’ Tiniilor, [iltrare ete. ; automaticd, pentr atenuatea scinteilor ia contacte, elemente de teinporizare, traductoare capacitive ete. ; clk médsurdri electrice ca:etaloane, traductoare, aparate de misurd capacitive ete. ; t- tehnica fotografierti :1a instalafiile de iluminat intens cu descizciri iat gaze {tip iulger) Jn domeniul eurenfilor tari condensatoarele se folosese in urm&toarcle cazuri: condensatoare peniru imbundtdtirea factorului de putere (cos q), wtili- zate la: retelele de joasa si medie tensiune, acfioniri cu motoare electrice, cuptoare electrice cu are, masini de sudat, instalatii de medie frecventa, tAmpi fluorescente, finii de transport, transformatoare ; — condensatoare pentru pornirea motoarcior, utilizate la: pornires si iunctionarea motoarelor monofazate, conectarea motoarelor trifazate 1a o fea monofazati ; — condensatoare de deparazitare, utilizate la atenuarea parazitilor ce apar la instalafiile de curenfi tari si produc perturbafii in instalafiile de telecomunicatii. B. CONSTRUCTIA CONDENSATOARELOR 1. CONDENSATOARE CU DIELECTRIC GAZOS (AER) Marca majoritate a cozdensatoarclor cu dielectric gazos folosese accu! ca dielectric. Avuntajele utilizdrii acrului stat : strapungerea dielectricului la aplicarea timp scurt @ unei tensi misri intre placi nu cauzeazd deteriorarea condensatorului, deoarece gazele restabilese foarte repede rigiditatea dielectrict ; -- permite executia unor condensatoare variabile simple. Dezavantajele condensatoarelor ca aer constau in valoarea mici a con- stantei diclectrice si a rigiditafii dielectrice, cea ce duce la cresterea dimea- siunilor condensatorulni. alCoudensator fix cu aer 2.— inolatoare intte armi- fii) = sermina pl&ci metalice paralele si distantate intre ele. Placile formeazi dowd grupe izolate prin stuporfi ceramici. Placile se executé din alam’ argintaté sau luminiu si formeaz’ armaturile condensatorului. Condensatorul este pre- vizut cu o lamel& reglabi permite corectia yalorii capacitatii ob tinute la fabricatie, Se teal ca capacitatea cuprins iutre 50 si 10000 pF, cu precizia de 0,05% sau 0,01%%, Montarca condensatoarelor lixe cu aer se face in dispozitive placile metalice care formeazt armiatutile sint asezate as dintre ele s& fie mentinuté constanta. Asamblarea plastice. Condensatoarele variabile eu aer sint realizate in principiz din pachete mobile de lamele, denumite rofor, ce se introduc prin rotire intre lamele fixe, denumite stafor. Rotorul este fixat pe un a ¢ roteste in lagire cu bile fixate pe carcasi. Statorul este fixat pe carcasa condensatorulu: prin intermediul unor izolatoare ceramice (fig. 5.2}. In functie de numarul circuitelor ce trebuie acordate simultan se reali- zeaxi, condensatoare variabile cu una pina la patru sectiuni. Aceste sectiuni pot fi de capacitati identice sau diferite, in functie de natura utilizirii, Plicile sc exccut din aluminie. Pentru corectarea capacitifii, plicile extreme aie rotorului sint prevazute cu ctestituri. Prin detormarea acestor sectoare de plici se poate corecta capacitatea condensatorulai Plicile sint realizate prin stanfare in scule de precizie, Dup% stanfare se face operatia de platis Fixarea plicifor mobile pe rotor se face prin intermediui rondelelor izo- lante din sticlostratitex stanfat si a tuburilor clectroizolante. Condensatoarele semireglabile (ajustabile) eu aer, denumitesi drimeri sint realizate in principia similar vondensatoarelor variabile, aparate se urmareste indeosebi un gabarit cit mai redus, o finefe a reglaj cit mai mare si o bund stabilitate a valorii capacitat Aceste condensatoare sint de dou si cu armituri plane. a care el ca distanya e face cu tiranti izolanji din mate ch cilindrice‘ajustabil) cu acr sits fix; 2 — Sheed de fisare soa armature Lindrice (fig. 5.3) se executA din aluminiu gi Condensatoarele cut avmdty au atit statornl, cit si rotorul se’ sarea rotorului pe un surub, se 5 ndri concentrici, Prin depla- sau sciderea capacitif 2. CONDENSATCARE CU DIELECTRIC SOLID Dielectricul (stratul izolant dix miturile unui condensator) trebuie si fie cit mai subfire pentru @ cbyine © capacitate cit mai mare lao supra- fafi dati a armaturilor. In acest scop se folosesc materiale izolante an- organice cum este mica sau materiale i ‘Armiturile se fac din folii d suprafetelor materialului electroivolant. Condensatoare eu dielectric solid anorganie. Condensatoarele cu micé sint formate din folii metalice subfiri aplicate prin presare pe suprafata materialuiti izolant sau prin pulverizarea anei pelicule subfiri pe suprafata placii de mick. Varianta cu folii metalice prezinta dezavantajul existenfel unor straturi de aer intre metal si dielectric care, datorit& variatiilor facto- silor externi, pot provoce variatia capacit&tii. Prin comprimarea sau impregnarea pachetului de folii se poate micsora influenga acestor spafii (fig. 5.4). Impregnarea condensatorului se realizeazi in:ceari minerali, rigind epoxidich etc. ~ Condensatoarcle ceramice au dieiectricul format din plicufe ceramice pe bazii de steatit sau titanat de magneziu, Electrozii se realizeazi prin argintarea celor dowd jeje ale diclectricului. In funcfie de forma condensatorului se deoscbese condensatoare cera- mice disc, placheld, oald sau tubuiare (fig. 5.5}. Conexiunile se lipese cu aliaj de lpit pe stratul de argint. Condensatoarele se pot proteja impotriva achiunii mediului inconjurii- tor prin acoperire cu ceari, rZsin& epoxidici, material plastic etc, Condensatoare eu dieleetrie solid organic. Aceste condensatoare sint in principal urmitoarele: cit hirtie; cu pelicul din material plastic. obfin prin metalizarea 43Condensatoarele cu iirts sint formate din folie de alu- miniu intre care se introduce un strat de hirtie special care se impregneazé cii cearé sau wleiuri minerale. Hirtia poate fi sub forma unui strat sau a mai anultor straturi funcfie de tensiunea dintre foliile de aluminiu care for- meazi arméturile condensa- torlui (fig. 5.6). Fig, 5.5. Condensatoare ceramice: Operatiile tehnologice sint : ch ti — ermine 2 = iaic comms, | a agerarea straturilor de sunern cin psteut de srsinghs o> He dhe ww thes ataminia si a hirtiel ; — rularea ansamblului sub forma unui ralox cilindric sau cilindra aplatisat ; — impregnarea hirtici cu ulei, rasin% san ceard mineral fn cazul condensaloarclor cu peliculé din material plastic locul hirtiei este Juat de o pelicula din material plastic, Avantajul este cl aceasta datoriti preprietatilor diclectrice poate fi mai subfire decit hirtia si in consecingé Se pot obfine capacitaji mai mari la aceeasi suprafaté de arm&turd (asa cum rezult’ din retatia (5.2). Tehnologia este asemanatoare cu aceea a condensatoarelor de hirtie. Ansambtul este inchis intr-o capsulA din material plastic care protejeaz’ impotriva agentilor externi. Operafiile se execut® in mod automat pe masini specializate. 3, CONDENSATOARE ELECTROLITICE Condensatoarele electroiitice se bazeazi pe reactia chimicd intre un clectrolit si un metal (aluminia, tantal) care duce la formarea unui strat denxid izolant ce formear’ dielectricul. Acest dielectric are o constant’ ma- re, ceea ce permite realizarea nor capacit&fi mari in volume relativ mici. Satorul introdies tateo “enreanFig. 5.8. Condensator clec- Fig. 5.9. Condensatoare electro trolitic semiuseat : litice cn tantat: J = folie, de aiuminix oxidata f — musa sinterizat; 2 — jzolont; (onoa) 2 metie impregnats $= electrolit 4 — terminal, invaeid boris; J falie de ali sei (Catod)? 4 — teemtinale, Condensatoarele electrolitice se clasificd astfel : — dusé ‘uateriatul folosit la realizarea armdturilor (condensatoare cu aluminiu tantal, én niobiu otc.) ; — dupi ‘pul constructiv (condensatoare cu clectrolit lichid si semi- uscate) ; — dupa modul de utitizare tn circuite (condensatoare polarizate si nepola- sizate; condcusatoarele polarizate se folosesc numai in curent continuy). Condensatoare electrolitice eu aluminiu. Condensatoarele electrolitice cu electrolié Listed sint vealizate (fig. 5.7), dintr-un tub de aluminiu (catodul) in care se introduce anodul din aluminiu oxidat si electrolitul lichid realizat dintr-o solutis de acid boric. Constant: dielectric’ a oxidului de aluminiu este © = 7. Condensatrarele electrolitice semiuscate se obtin prin tularea simultan’ a vrmitoarsior elemente : — folie de aluminiu oxidat formind anodul (fig. 5.8) ; — bandi de hirtie; “a dou. iolie de aiuminiu formind catodul. ralat se impregneazi in solufie de acid boric, glicoletilen’ de amoniu. Operafia se execut sub vid. Deoarece pelicula de erioreaa in timpul tehnologiei de rulare si impregnare, ea trebaie aplicarea usei tensiuni crescuti treptat de la zero, timp de de condensatoare se fabrick ct: capacititi de la 1 la 5000 uF si tensinei de Ja 6 Ja 300 V. warele electrolitice eu tantal, Papi de condeusatoarele electro- litice cu a cele cu tantal funcfioneazii 1a temperaturi mai scdzute sila o gam mai largi de frecvente. Cele mai utilizate sint condensatoarele eu anozi sinterizati (fig. 5.9). Avodul ¢ bloc din pulbere de tantal sinterizati, Datorita finetii pulberii si porozit%{ii mari se pot atinge suprafete mari ale armaturilor condensatoareior pe unitatea de volum si anume 1 m/em’, Anozii sinterizafi se oxideaz si apoi se impregneazi cu electrolit format ‘din acid fosioric sau sulfuric si clorura de litin Catodut se realizeazi dints-o capsula de argint. 454, CONDENSATOARE INDUSTRIALE Generalititi. Condensatoarele industriale se folosese in special in retele Ge curent alternativ peutra imbunétitirea factorului de pulere (cos). Factorul de putere al unei instalafii electrice de curent alternativ depinde Ge decalajut dintre tensiune si curent fig, 5.10). Puterea activit este dati de componenta Curentuiui in fazi ou tensiunea deci de componenta I cos 9 si este: UL cos ¢. 5.5) Puterea data de componenta defazatt la 90° fafa de tensiune este putzrea reactivd : P Q, = UI sin 9. ’ a eb te Condensatoarele au proprietatea ch produc o decalare a curentul sensul micsorarii unghiului 9, deci se comport ca generatoare de reactiva gi micgorind unghiu! @ produc marirea lui cos 9, deci mitrirea factorului de putere. in acest scop in instalatiile industri- | ale se introduc baterii de condensatware atit in refelele monofazate cit si is cele oi + Hazate (fig.+5.11). Puterea reactiv’ produsé de un con- densator de capacitate C este: Th | : Q,= U'e6, in Var 3.7} i unde: , U este tensiunea la bornele conden- satorului in voiti (V); | wo — 2nf — pulsafia curentulsi ; 7 — freeventa, in Hz; C — capacitatea condensatorului, a in F, Construetia. Condensatoarele indus: ' triale au dielectricul supus unor so! citari relativ mari, datorit& functioudrii » 5.10. Decalajul fn timy devala- cee oe . = ig oe ridicatS si frecvenf& industri- jul in unghiuri intre tensiane si corent 1a tensiune produs de un condensator, ala. Pierderile prin dielectric solicits. de asemenca izolafia, provocind incdlzirea ' condensatorului. /\, i. fm general, ca dielectric se foloseste Cy ea hirtia de diferite fabricatii: Ls Va XN. — hfrtia din bumbec are pierderi foar- un (Gn te reduse (0,2%), dar este scump’ : Lane — hirtie sulfit ; ~— hirtia natron (cel mai des folo- : o sitd). Fig 5.11. Congctarea custensetonrr A sy teebule sh Inde industriale : r I bui : 4 = tn triunghiy 5 ~ taste, neasci o serie de condifii: grosime u 46c& mare, a dielectric buna, formé, lips2 poroaitapii, fi mecal absorbfie cidicaté, rigiditar pierderi redu: Pierderile in dielectric peraturi, de tipul hirtiei netezire (satinare) al i Ca materiele de impregnar mineral sau «leiul clorara® ( ssp, dar pre neinilamabilitate, taugen‘a dielectrice redusé, rigidits Wneor! condensatoarel x avantaje de pierderi | ! alectrick inare etc. = ndustriale sint folo- Fig. 5.12. Constructis unai condensator monofazat ia- ees gear alternativ de ireevenfé dicati, eee ca de exemp! oarele de medie irecvenfS 5 _ cava ey utet: 2 — tztator: utilizate pentr pire ete. 3 Soins Conden: ic hirti mu sit ‘olosite [a freevenje mai m:ri de 10 kHz, datorita cresterii mari @ pier derilor cu spovirea frecvent Calitates si siguranta is = Pentru a le feti de umez: in rezervoare de tabla de ote! de porfelan previzute cu d¢ xidice de capacul condensatoruiui (lig. 5.12). Condensatoarele de acest tip se execut pentru joasi tensiune fatre 220 si 500 V sau inalta tensiune fatre 6 si 20 kV. Condensatoarele de inalt tensiune pot fi executate si cu gaz sub presiune intre § si 15 bar. Condensatoarele se ex: strucfie trifazati, montate ctionare depind de etanseitatea constructiv adensatoarele se inchid ermetic prin sudare saa de aluminiu, Bornele se scot prin izolatoare ae metalice si fixate prin lipire cu risini epo- uctie monofazati fie in con- Exempla ds naient a} Si se catouteve eapacitates us © sapraiaté a plieiior de 0,2 faittie, Permitivitizes relative a mdeusetor consctat la o teusiune de 290 V si ayind este de 0,2 mm, iar dieleetrical este Permitivitatea absolut este: +107! = 17,5 uF. 0.0062 3) Sik se ealcuteze sarcina electri wllmentat la o ceasiune de 590 ¥ 3 unui condeasator avind 0 capacitate de 500 yi +107. 309 = 0,28 C. rs satord find 100 - 1078/1, = Colt — Kies] Cy WO le — £00 - 10-890 — 20 tii unui condeasator ceramic de 100 pF la tempera wi se tnodificd le +80°C, coeficientul de temper 99.4 PF, AT4) Care este puterea reactiva pe care o poate debita un condensator cu ulei pentrx tmbu- zea inctoralui de putere avind capacitatea de 400 uF si tensivnea de slimentare 130 V? Q= Ut-o+ C= 390-314 - 400 - 10-* = 18000 VAr = 18 kVAr, ©) Si se calenleze curentul ce stribate un condensator ce poate debita o putere scuctiv’ Q, = 20 KVAr. precum si reactanta condensatorului, stiindi-te of tensimea de aliaentare CAPITOLUL 6 BOBINE A. GENERALITATI . DEFINITIL Prin bobin& se ifelege «in conductor electric astfel infsurat formeze una sau mai multe spire. Dac& conductorul este strabitut «te un curent electric se formeaz un cimp magnetic proportional cu intensitatea curentului electric. infigurarea conductorulud sub forma unei bobine cu mai multe spire crevaz& in interiorul bobinei un flux magnetic, care depinde de neunirul de spire, de dimensiunile bobinei si de intensitatca curentului Bobinele au o larg’ utilizare in tehnich atit in domenisl curenfilor slabi, cit si in domeniul cnrentifor tari, Semnele conventionale pentru bobine sint indicate in tabelul 6.1. Tabetut 67 Semmne convenfionale pentew infisnriisi sf Induetange Ne. ext Semuul conventiont | Denumites eemanhai conventional Poe | Enfisurare, bobind de compensare, bobind de yoo, 2 | dobind Himitatoare Se recomand’ seiumul a 1 {in cazul folosiri venmatalui a se poate face o difersstiore ft i | intre diverse inisgurdsi care apar in acceagi sescuti, | prin numvirul de semicereuri, Astiel, pentru infisw sie | Serie, se vor desena mai pujine semicerenti, ti =ijork | eu infiguranile derivatie Inductanfi cu miez feromagnetic Inductan}a cu miez feromagnetic si intrefier 48Tabelut 6.1 (comtinsare) Seman conscational = im sunirea eemmulul conventional cu prize fixe continun variabili eu miez feromagaetic variabilé cu contact mobil, cu variatie in 2, CLASIFICARE Dupi domeniul de utilizare : — bobine pentru curenti slabi (telecomunicafii, automatizari etc.) ; — bobine pentru curenti iari (declangatoare, electromagnefi, electro- motoare, transformatoare, bobine de reactan}& etc). ; — bobine de inducie (aparate clectromedicale, aprinderea amestecuri- splozive etc.). Dupa constructie: — bobine fird carcasi, atunci cind numérul de spire este mic si grosimea conductorului suficient’ pentru a asigura rigiditatea bobinei. Uncori, aceste pobine sint realizate direct pe miezul magnetic ; — bobine cu carcasé din materiale stratificate (pertinax, testolit), din materiale termoplastice (metilmetacrilat), din materiale termorigide (bache- Jiti, melamin’, poliester etc.), din ceramich (steatit, portelan). Dupé forma — bobine cilindrice ; bobine paraielipipedice ; -- bobine toroidale. Dupa freevenfa de utilizare: — hobine de joasd frecventa ; — hobine de inalta freevenfi (radiofreevent’) ; ~ bobine de andiofrecvenf’. Jor 3. PARAMETRIL NOMINAL! Principalii parametri_ ai bobinelor_sint : Tensiunea nominal (U,) este tensinnea maxim’ pentru care se dimen- sioncaz’ izolatia bobinelor fati de piesele metalice inconjuratoare. ‘Tensiunea de serviein (U,) este tensitnea care se aplic& la capetele bobinei intr-un anume regim de lucru continau sau intermitent. Inductanta bobinei este reprezentatA prin raportal intre fluxul magnetic creat de o bobin& si intensitatea curentului prin bobin&. Inductanta unei hobine este functie de numirul de spire si de dimensiunile geometrice ale Bobineis Se notedZe ci L si se m&soark in henri. Reactants bobinei este data de formula X, = Le (6.1) 4—Tetnotugia tuerrior electroteatce, cl 9 1-8 49gi se manifzst4 numai in curent alternatiy, Se masoar4 ca gi rezistenta Teactaufa cipacitiva in ohini, Freevenja eurentului (f) este importanti atit in domeniu! atifa folosite 2: ‘sufi slabi, cit si in domeniul acelora de curenti tari, ea dete: i teristica constructiva a bobinei. Rezistenja bobinei (R) este important’ in special la bobin in curent continun si fn domeniul curenfilor slabi de inalti freevensi Faetoral de calitate (Q} reprezint& raportul dintre reactanta si rezis- tenta bobissi. El are importanf’ numai la bobinele de iualtf freovenga Induetan{a proprie (Z) a unei bobine este raportu! dintre flusul meg tic produs iatr-un circuit de curentu! care trece prin el si intensitates exten. tului respectiv. Acest parametru este folosit la bobine pontra telecom cati, bobics de reactanté ete. B. CONSTRUCTIA BOBINELOR 1, MATERIALE CONDUCTOARE FOLOSITE LA CONSTRUCTIA BOBINELOR ines se realizeazi din conductor de cupra sau aluminiz izolat. Conductaarele pot fi izolate si cu combinafii de mai multe materiale izolante, ca de exemplu:: email gi m&tase, email si bumbac ete, in caztl in care sint icolate cu un singar tip de material, acesta poate fi aplicat in umn) sau mai multe straturi Uneori conductoarele bobinelor de inalt& frecvenfi se acoperi prin ar- gintare pentru a se reduce rezistenfa ohmicd la curentii de inalta freevenya, La conductoarele parcurse de curenfi de inalti freevenfi apare efectul pelicular, care se manifest prin repartijia neuniformi in sectiunea con- ductorului 2 deusit&tii curentulwi, astfel iucit apare o crestere a acestel densittfi ic straturi de ja suprafafa conductorului, Secfiunes conductoarelor folosite peatra realizarca bobinelor poate fi de mai multe feluri ~ rotund’ pling ; ~ dreptunghiulara sau pitrat& ; — ligata (pentru inaitt si joasi freevenf’) ; — feavi (pentru inaltt ireeventaj. 2, BOBINE PENTRU INALTA FRECVENTA (RADIOFRECVENTE) Bobinele pentru frecvente iualte folosite fn radiocomunicatii sint con- struite fie cu carcasa din material izolant fr& miez, fie cu carcasii continind un micz din ofel special (ferocart san ferit&). Inductanta Za unei bobine este data de relatia: (Hl, (6.2) in care m este numarul de spire; & — reluctanfa bobinci, iu Af 50jar reluctanfa este 6.3) unde: Leste lungimea medie @ circuituiui magnetic, in m3 uo — permeabilitatca miezului bobinei, in H/m; S — secfiunea miczului bobinci, in Reluctanta este raportul dintre forfa magnetomotoare (tensitmiea mague- tomotoare) dintr-o portiune de cirenit magnetic gi fluxul maguetic ce trece prin circuit. Reluctanta este similar& rezistentei electrice si este cu atit mai mica, cu cit permeabilitatea magnetic& este mai mare. Deci, 0 bobind cu :miez de ofel va avea inductanta proprie mult mai mare decit cea a unei boline in aer, deoarece permeabilitatea magneticl a ofelului este mult mai mare decit cea a aerului. Prin introduceree miezului de ofel se reduce numirul de spire fa acceasi inductant& proprie, deoarece : n= JRL. (6.4) Prin micsorarea numirului de spire si prin micgorarea diametrului bobi~ nei rezistenfa ei scade foarte mult, ceea ce permite cresterea factorului de calitate Q. Bobinele cu ierité sint mult utilizate in tehnica radiocomunicatiilor. Faptul c&é miezul este filetat si se poate deplasa in interiorul bobinei permite schimbarea in limite destul de mari a inductantei. In acest mod operatiile de reglaj se simplifici foarte mult. De asemenea, bobinele cu miez de ferité au cimpul foarie concentrat in miezul lor ceea ce reduce mult inductanta intre bobine alaturate. Miezul de ferit este realizat din oxizi de fier (Fe,O,) si oxizii metaiclor pivalente, supusi operafiilor de amestecare cu lianti si apoi sinterizafi. Ca metale bivalente se folosesc imagneziul, bariul, nichelul etc. Rezistivitatea electric’ a feritelor este de 10'—117 ori mai mare decit cea a fierului, ceca ce permite reducerea pierderilor la freevente inalte. Pentru micsorarca capacitifii proprii a bobinclor, acestea se executt uneori cu bobine} incrucisat de tip fagure (fig. 6.1) Uneori, pentry marirea inductanfei se realizeazd mai multe bobine pe aceeasi carcasi. In unele cazuri, pentru a se asigura rigiditatea mecanici a bobinei, aceasta se impregneaz’ in ceara, rigini epoxidice etc. 3. BOBINE PENTRU JOASA FRECVENTA Bobine destinate ‘aparatelor eleetrice si {transformatoarelor. Numirul de spire # al unci bobine de curent alternativ se poate afla cu telafia : n=, (6.5) 444 BFS incare: U este tensinnea aplicatti bobinel, in Vj B — inductia clectromagnetict, im T f — frecyenta refelei, in Hz: SS — secfiunca mlezului, in m*. 514 po 2 3 i e Pig. 6.1, Diferite tipuri de bobine folosite in curen}i stabi obini tink cxrcasd: 6 — bobi gateasi Wralanbh; © — bobiali ex miex de feritd (7 — carcas’ ino 2, tofigarare, 3 — mies de ferita); d — vobine sip tagare (Wobine incrucisate); ¢ smal mite pobine pe ate i 2 infaigurdti, J — sncia de theare, d= Lome}; 7 — bubind deflectmate peti tub cinescop. pentru curent continuu sau alternativ pentru aparate ele trice (contactoare electromagnetice, electromagneti),pentrn mas electrice ‘ansformatoare pot fi realizate cu san [4r4 carcasti suport Carcasele se executi in general din materiale termorigide : bach ita, poliester aminoplast. Utilizarea materialclor termoplaste este limi sal de rezistenta mai sckzuti la temperatura fafh de cea a mate- origide. De exemplu, policsteral are rezistenfi ta + oda Vicat) de 60°C, polistirentl re 6 (relon) 1a temperatur’ de 80°C eutri bobiuare se folosese conductoare de cupra de secfiune rotand& au dreptunghiulara izolate cu email, bumbac sau fire de sticli. Ca materiale olante intis straturi se folosesc: hirtie pelur, banda izolatoare cu strat deziv (tip scotch), fesitura de sticli Miceuitd sau nelAcuita ote Bobinele siat acoperite 1a exterior cu banda izolaut’ de bumbac net), band’ din fesiturA de m&tase Meniti, banda din fesiturd de sticl’, prespan subjire etc. Capetcle bobinelor xecutate de sirmi subfire se leagi la terminale flexibile izotate cu cauciue siliconic. Lipirea terminalelor se executi cu aliaj de lipit Lp 60 (60% staniu restul plumb). Ca decapant se foloseste colofoniul (saciz), care este activ numai la temperatura ciocanului de lipit (250°C). Dupa ricire, resturile de colofoniu ramin pasive si uu atacé conductorul. Uneori colotoniul se introduce in interiorul aliajutui de lipit livret sub forma de tub (fludor). Locu! lipiturii se curaja de email cu ajutorui hirtiei de emeri (sinirghel) si se izoleazA cu band& adeziva bzCapetele libere ale terminalelor se lipese ia borele bobinei care sint executate din cupru sau alam‘ si sint prevazute cu sura- buri pentru legarea conductoarelor la ali- meutarea la retea. in figura 6.2 sint reprezentate carcase de bobine si bobine destinate aparatelor cleettice. © alta categorie specifica de bobine sint cele toroidale (fig. 6.3), care se folosese pentru realizarea’ transformatoarelor de Covent destinate aliment&rii ampermetrelor sat teleclor gi declangatoarelor de curent Aceste bobing se realizeazi de obicei fri carcast. Pig, 62. Bobine pentre aparatele Bobinarea se face cu masini speciale clectrees Gixect pe miezul de fier de forma inelari, — ¢— Swse!# ~ sirsse or toi. Eupi ce acesta a fost in prealabil izolat cu banda de bumbac, banda ulciat&, band’ de scoci sau banda de sticla. ‘Masinile de bobinat pot fi manuale (lig, 6.4), semiautomate sau automate. Masinile semiautomate permit infSgurarea mai mu!- tor bobine simultan (fig. 6.5) Unele bobine lucreazé in condifii grele, de exem vibrafii, socuri, umiditate sporita ete. Aceste bobine trebuie sa supuse operatiilor de impregnare realizate 2 instalasit speciale, Ca materiale de impregnare se folosesc: lac cleo ditnminos, lac oleogliptalic sau rigin& epoxidicd. Impreguarea bobinelor prezint’ urm&toarele avantaje: — cresterea tezistentei de izolajic intre spizele bobinei si intre spire si masa ; -- cresterea rezistenfei mecanice la vibrafii si sarcini, bobina formind am bloc compact ; — imbundtifirea transmiterli clldurii din interior ciitre exterior prin faptul cA lacul de impregnare umple golurile dintre spire. Dupi impregnare, bobinele se introduc in cuptor pentru uscarea si polt- crizarea_materialului de impregnare, la o temperaturi cuprins& intre 100 gi 120°C. Fig, 6.3. Bobine toroidale oot seoffuea meatal elrculari: b — ow ie sesflanee tmiowiat dreptanphiatars, Fig. 6.4. Magind manuald de bobinat 1 = masiveli; 2 — reductors 3 — ax pentru fixarea bobinel; ¢ — avavisitor de spite. 53| Jt Fig. 6.6. Matrigi de turnare a risiuit epoxidice : 1 = suport; 2 — corp mateitds 3 — guest ts Stilagere, sitio’ chipmntalct if. 6.7. Bodin ca carcasi de backsiita eee pentru umplerea cu rigind: 1 careash; 2 — bobing; 3 — sign, Durata operatic’ de poliz e este intre 16 gi 10 h, find cu atit mai redusi, cu cit temperatura mai ridicata, O alti metodi de protejare a bobinelor este inglobarea acestora in risin epoxidice sau raisin poliesteric u turnarea risinii se folosese m: de turnare, executate din aluminiu (fig. 6.6) sau carcase de bobine spe construite. Bobinele se introduc in matrite dup& ce acestea au fost unse in prealabil cu vaselind siliconic& pentru a se impiedica lipirea rasiui: pe mairifi. Rusina se toarn’ pin la umplerea matrifei, avindwse gril se scoaté in afar terminalele bobinei. Risina epoxidicl polimerizeazi in cuptor la temperatura de 120°C, iar ragina poliestericd in acer la temperatura de 20°C (0 sc&dere a tempe- saturii cu 5K duce la cresterca timpului de intirire cu 5h), In figura 6.7 este reprezentatii o carcasa construita special pentra umple~ rea cu ragin’, in figura 6S este reprezentata o bobin& cu turnare in matrifa, a un suport de bacheliti pentru fixarea bobinei pe aparat. 4, BOBINE DE AUDIOFRECVENTA Bobinele de audiofrecvenfé se folosesc 1a transformatoarele de jo: frecvenfi care se monteazii la intrarea, la iesirca sau intre etajele de aij ficare ale amplificatoareler de joasi frecvenf. Aceste transformatosre 54Fig. 6.8. Bobind ox carcasi Fig. 6.9. bacheliti pentra turnaren risinii simpli a is pe matrife transformatoralui de in- nj 2 — risina obi, trare simetric: [HI = sofsgorace prin hear tats sint astfe! calculate, incit s& permit trecerea frecvenfelor din 2 lucca 2 amplificatorului ( mplu intre 100 si 15000 Hz) fara a se produce distorsiuni (deformari ale semnalului de audiofrecvent’}. ‘Transformatoarele de audiofrecvenfi au o constructie simiiar& cele transformatoarelor de joasi frecvenfa, avind citeva_particularitati Transiormatoarele de intrare in amplifieator. Constracfia bobin Pentru a se reduce sensibilitatea transformatoarelor {afi de_cimpurile clectromagnetice exterioare, infasurarea se imparte in doua jumat&ti ide: tice atit ca num&r de spire, cit si ca dimensiuni, In aceasta constructic (fig. 6.9}, carcasa din material izolant este imparfité in dou secfin: ice, in care se bobineazi cite o jumitate din infésurarea secunda: (jos) si din cea primar’ (sus). Bobinarea ceior dowd jumitafi de obi: se executi in sensuri opuse. Intre infagurarea primard gi secundaraé agar un strat metalic, pentru ccranarea infasurétilor una fafa de cealatt: Constructia transformatornlui. Pentru a se reduce nea chr clectromagnetice, bobinele se protejeazi cu un ecran magnetic ct fftate. De ascmenea, pentru realizarea miezului magnetic se foie- ses aliaje de tip permalloy (aliaj de fier 20% gi nichel 80%) ¢ taie mare, laminate in tole cu grosimea de 0,35~1 mm. ‘Fransformatoarele de cuplaj intre etajele de amplifieare, Cons clor, Transformatoarcle de cuplaj sint, de asemenea, inf fa cimpurilor exterioare, Din acest motiy se iau misuri speciale ‘izatea bobinelor. Constructia transformatorului. Pentru micgorarea perturbatiiior produse mpurile magnetice exterioare, transformatoarele de cuplaj se blindeazi A de ofel cu grosimea de 0,5—1 mm. Miezu! acestor transformatoare se executi de obicei tot din tole permalloy. Transiormatoarele de iesire din lamplifieator. Cowstructia bobinelor. Bohinele transformatorului trebuie s& permitd cuplarea etajului o sarcin& simetric& (filtru, difuzor). In cazul amplificatoarelor cu tuburi , intre infagurarea primari si cea secundar& apare o diferenfa permeabili- de cude potential insemnata, ceca ce impune mni- suri speciale de izolare electricd : carcase se- parate pentru infésurarea primar& si secun- dari, turnarea in ragin& epoxidicd a bobiselor, ccran la pmint intre infagurarea primar secundara, infésurarea primari impirtit!. in secfiuni ete. Pentru micsorarea_ distors:uni. lor se iau diferite masuri: cregterca sccjiur miezului, alternarea infisurarilor primase st secundare, Constructia transformatorului. In Fig. 6.10. Constracfia wiui trans- tyansformatoarelor de iesire de putere : formator de ese de putere scnira sealizarea miezului magnetic se folo- 1 = mice magnetic; 2 — infigurins; 5e5¢ tole de permalloy. La transformatoarcle 4 cttsas "elon," “base es de putere medie si mare se preferd utilizarea “ tolelor de ofel cu siliciu, laminate la cece. Aceste tole au {porfiunea rectilinie a curbei de magnetizare mai Iungé decit a cclor jaminate la cald, permitind cc rea inductiei maxime cu 15-20%, ‘Transformatoarele de iesize de putere mici i medie se execut cu miezuri de tip manta, iar cele de putere mare cu miezuri cu dowd coloane. ‘Transformatoarele de putere mica se ecranizeazi cu un blindaj exew din tabla de ofel. Cele de putere mare se pot executa in ulei, pent asigura atit ricirea, eft si ccranarea (cuva cu ulei serveste ca ecra:) in acr, montindu-se cit mai departe de cimpurile magnetice perturbaioare {trausformatoarele de alimentare). fn figura 6.10 este reprezentaté cou- structia unui transformator de iegire de putere mic’, ig. 6.11. Coustructia unei bobine de induetie tip suto: Sea aad cee eae Sf Renee agony 2s Pee fuemaaee wats CT i a ras euiis eel ont ee ag tore Be oe a selena ccna a ae ea 3 Dobini secundarh; 0 — mice reristor de lisitare;. 2 — a fntreruptor; C— clociae: atcas ae fafesul magueticy Z — lamela vibratoare} 7 — soutace ‘de tatrerspere; D — gurub de regia.5, BOBINE DE INDUCTIE Bebina de inducfie este un aparat electric constind dintrm transform cor et miez de ofel moale (cu procent de carbon stb 0,05%}, pe care sint 4 de teusiune joas’ si in cazul alimentarii primarului bobinei de la o sursi de curent continuu, 1 producerea fenomenului de inductie electromagnetic’ este necesar i se prevada fie un intreruptor exterior, fie un sistem de vibrator asemin’- tor mecanismulai soneriei electromagnetice (fig, 6.12). Robina de inductie se foloseste la aparate clectromedicale, 1a sistemal de oprindere al motoarelor cu ardere interna etc. Exempla de ealenl 3 se caleuleze impedanja unei bobine alimentata obinei este de 50 Q si inductanta proprie 0,2 H. Curentul ce trece ptin bobini se calculeazi cu Telatia (6.2) 380 V, 50 Hz, stiind: 471A, ») Si se calculeze inductanfa proprie a unei bobine avind 1000 spire. Lamgimea medie jo citenitulai magnetic este 0,2 m, permeabilitatea 1 10 Him, ior sectiunea miezului mag- netic 4+ 10! m#, Valearea’ inductante! proprit se calculeari ox relafia (6.4): unde = 5-108 a/b, 1.000 > 108 3025. ©) Si se caleuleze numirul de spite al unei bobine de curent altemativ alimentatit Ia tex siviea de 380 V, stiindu-se cf inductanta electromagueticd este 1, iar sectiunea mierului 8-10 Numérui de spize al obinei se calculeazi ou relajia (6.5): u 380 2130 spire. CAPITOUL 7 CONTACTE ELECTRICE A. GENERALITATI Contactul electric reprezint& atit locul de trecere a curentului de la o pies’ conductoare de curent la alt& piesi similar’ conductoare, cit si aceste piese (numite si piese de contact). in toate instalafiile electrice, in construcfia aparatelor si masinilor clectrice aceste locuri de contact sint puncte sensibile, clrora trebuie si aTi se dea o atenfic deosebita in cursul realizirii montajului si in ‘Un contact necorespunzator se incAlzeste din ce in ce mai mult, cauzs istrngerea pieselor izolante inconjuritoare, avind ca urmare apariti: unor defecte grave, cum sint scurtcircuitele, incendiile ete. In consecinfé, trebuie avuta in vedere corespondenta puterii motoarc curentilor diferitelor receptoare cu sectiunile conductoarelor, cablur si curentii nominali si de utilizare ai aparatelor folosite. Reristenfa de contact, parametrul principal al oricdrui contact electric, ete rezistenfa suplimentara cafe apare Ia locnl de contact fat de rezisten eaii de ctuent respective in cazul in care nu ar fi intrerupti in Jocul de con- B. CONSTRUCTIA CONTACTELOR 1, MATERIALE PENTRU CONTACTE Materialele pentru piesele de contact trebuie si asigure buna functio~ nare a acestora atit Ja trecerea indelungata a curentulti electric, eft si te cazul arcului clectric care se formeaz& la deschiderea contactelor cate iutre- rup curentul electric. Aceste materiale tre bune conductoare, sd se oxic putin, si aibdi temperatura de iopire cit mai ridicaté (in special pentru can- tactele care intrerup Cirettalt Cele mai folosite materiale sint: Cupral are conductibititatea clectrica si termica foarte bine, rezisteut® bund la arc (dar nu Ja curenfi de scurtcircuit), cost relativ redus, dar se oxideazi in aer, mai ales la temperaturi ridicate, formind un strat ria conductor si rezistent din punct de vedere mecanic. De aceea, folosirea sa este limitata la contactoarele de curent contiauu, asigurindu-se autocurifirea prin coustructie, si la aparatele ca contacte in ulei. Argintul are cea mai mare conductibilitate electric’ si termicd, cea mai mic& rezistenfa de contact, oxidul care se formeaz’ la suprafata se finde parteaz& ugor, dar in atmosferk de sulf formeaz& un strat de sulfit 12 ductor, rezistenfa sa mecanic& si la arcul electric este redusa ) Wy | S| ary ee) ‘ Foe € o i s a é if Big. 8.42, Grupe de bobine Be = coomatticn; dye — epate 79urere intrun singur strat, Fig. intron singur stew, ce capete de bobiud in trei etaje. Fig. 843. Infigura- Fig. 8.44. Tatts re intr-un singur din bobine concentrice, cu capete de bobi- strat, din bobine ni in dowd etaje conventriee, et pete de bobina in- trun singur etaj. inf&surdrile str singur strat cu bobine r trapezoidale au capetele de bobine in lanf, ca ir ) figura 8.46, ae fnfasuririle in douk 347. Enfigurare in Geoturt a 2 Straturi, din bobine Statesl an capetc egale, cucapete de boing bobin& in_coroand mm eoroand. figura 8.47, in figura 8.48 indicat modul de tare si nelor pe miezul stator al unei masini de cerent alternativ. fnflgurarile = pentru: — “HI. rotoarele masinilor asin- crone cu rotorul bobi- 48. Stator bobinet al unei Fig. 849. Capetele | 8 fie intr masini de curent altemativ: de bobind ta dows At Se exec : an singur strat cx bo- efaje la o tafuurare rotorict, bine concentrice si ca~ pete de bobin& in’ dou’ ctaje (fig, 8.49), fie in doua straturi din semibobine (infésurare in bare) inseriate cu mufe Ja ambelc capete. Capetele de bobina Ia rotoare se bandajeaz sau, uneori, fa inffguric intrun singur strat se consolideazi de un inel de ofel. Vig. 8.46. Infigurare fntrun singur strat, din bobiue egale, 7 coreasas 4, INFASURARI IN SCURTCIRCUIT Aceste infasurati, numite si infiisurdri in colivie de veverit — in colivie, sint formate dintr-in’ num&r de bare introdus izolate, $i scurtcircuitate la capete printr-un inel (fig. 8.50). Infisuririle in colivie pentru masini asincrone in scurtcircuit pot fi: — colivie simpli, realizatA din bare rotunde de cupra (fig. 8.51, a) introduse axial in crestituri si scurtcircuitate la ambele capete prin dowd incle, lipite sau sudate, formind colivia ; ~ colivie dubld, realizaté din doua rinduri de bar la exterior din alam& si cele din interior din cupru rotund e, cele de ig. 8.51, 6); 80y Sy = a Fig. 8.51. Seotinne prin barele eolivie a ~ collvie simpli; b ~ collvie dubll; ¢, d — cullvie din bare iaaltey ef — ta ie din bare inoile din cupra sau aluminia (fg, 8.51, o, d), intro- duse prin deschizitura crestitu la care — colivie tuynatd din aluminiu (fig. 8.51, ¢, f), prin tumare barele, ineiele de scurtcircuitare gi eventual aripioare de ri- cire in partile Jaterale ale inelelor de scurtcircuitare. Iufasurarile de amortizare Ja rotoarele masini sincrone se realizeazd din bare rotunde introduse axial in. crest&turile din piesele polare si scurt- cireuitate la capete prin Hpire san sudare, cu segmente de incle. Capetcte segmentelor se scurtcircuiteazd cu seg suruburi vecine prin sudare saw cu 5. IMPREGNAREA $I ACOPERIREA INFASURARILORI Infasurarile se impregneazd pentru a se imbunatiti calitatile electro- izolante, stabilitatea termici, rezistenta mecanic&, rezistenta Ja umiditate si conductibilitatea termicd a materialelor electroizolante. Pentra aceasta se folosese lacuri de impregnare constituite in principal dintr-o r&si tural sau sintetic’, dizolvat& intr-un solvent. Impregnarea se face in trei faze distincte uscarea in cuploare, pentru eliminarea umidit3fii ; — impregnarea in lac, care pitrunde in porii materialelor electro- izolante si umple golurile de aer din infigurare. Impregnarea se poate face prin cufundarea infasurarii in bazine cu jac, sau prin introducerea in autoclave in care se creeazi vid, inundarea in autoclavi cu lac sub vid, apoi crearea unei suprapresiuni im autoclava pentru a p&trunde lacul in profunzime ; — uscarea in cuptoare a i piitruns in tnfé se evapori solventul, iar la uncle tipuri de lacuri se produce ficare chimic& (polimerizare) a risinii Dup& impregnare, infasurarile se acoperi cu un strat subfire si Incios dejlac de acoperire, prin pulverizare sau cufundare. Acest strat asiguri protectia iufigurarii contra umidit’pii, contra depunerilor de praf si contra diferifilor agenti chimici (ulei, vaselind 1 surare. Prin aceasta io modi- or electivtehnice, el, a Xa 6 ~ Tebsologia IuD, CONEXIUNILE INFASURARILOR, SEMNE CONVENTIONALE 31 MARCAREA BORNELOR LA MASINI ELECTRICE 1, CONEXIUNILE INFASURARILOR, In schemele electrice, o infigurare este reprezentatd conventional ca in Ggura 8.52, a. Dowd infasurdri ale unei masini electrice, de exemplu, infigurarea de excitatie gi InfSsurarea rotorulai la o masind de curen continau pot fi legate in serie ca in figu- ra 8.52, b, sac in paratel ca in figura 8.52, . one O infisurare trifazat& este compusé dix o trei infasurizi. Acestea pot fi legate ix Taian stea sau in triunghi. o Legaturile pot fi executate la placa de mr borne, in caré caz din infisurar cOR- : se la placa de borne sase capete libere ale infasurarilor, sau pot fi executate la inf& Fie Oe ea amie! MPS surare, in care caz sint scoase la placa de bore ‘sumai trei capete libere, Ta conexinnea in stea (fig. 8.53, a Ww | trei capete ale infisuririlor sint legate 12 wea” § 4 ¥ Yun punct comun numit punct neutru sac a | de nul, iat trei capete ramin libere pentra wae | concctare Ia refeaua trifazati. Cind co- nexiunea se execut& la infgurare, punctal a newtru poate rimine izolat, sau poate if . scos si cl afari la placa de borne, ca in figura 8.53, 0. La conéxiunca triunghi (fig. 8.54, @ sfirgitul primed infasurdri de faz este le- Pr K th gat cu inceputul celei de a doua infagu: | | ete., formind un circuit inchis, fn figura fs fue E 8.54, 6 este indicat un alt mod de repre- Fig. 8.54. Cone: Pig, 8.53. Coneciunea stea, zentare a schemei conexiuni triunghi. 2. MARCAREA BORNELOR tea teiuughi. . . Pentru a se putea executa legituri elec- trice cotecte la masinile clectrice, capetele Hbere ale infilgurarilor si bornele 1a care sint legate se marcheaz’ cu litera mari gi cifre, astfel : La masinife de curent continun, marcarea se face ct: -- Ay, Ay, pentrn infagurarea rotorulut ; — By, By, pentru infasurarca de comutatic ; — Cy. Cy! pentra infigurarea de compensati — Dy, Dz, pentru iniasurarea de excitafie legaté in serie cu infiguraree rotorului ; — Ey, E,, pentru infagurarea de excitafie legaté in paralel cu infi- surarea totorulii : pentru invigurarca de excitafie separati, adic& alimentat’ de la o suis separati.La masinile de curent alternativ monofazate fri colector 1 — U,, U,, pentra infigurarea principalé ; — 2, Z, pentru infisurarea auxiliari. — boma pentru nulul scos Ia placa de borne; - — infasurerca de excitafie a masinilor sincrone; ~ bornele infasurfrii rotorului la magini asincrone cu inele. Bornele se marcheazA ca si extremitatea infigurfrli care este legat. la ea, 3. SEMINE CONVENTIONALE Pe pliicuta indicatoare a masini se folosesc urmitoarele semne con- venfionaie pentru a indica: — felul ciirentulii — pentrn curent continau, 1 ~ pentra curent alternativ monofazat, 3 ~ pentru curent altemativ trifazat, ® pentra curent continu si alternativ ; — modul de lucrn M pentru motor (MS 1a motoru! sincron), G pentru generator (GS la generatorul sincron), — modul de conectare a excitatiei la masina de curent continun I pentru excitafie separati (independenta), D pentru excitatie derivatie (conectat in paralel cu infisurarea rotorului), S pentru excitatie serie, C pentrs excitatie compusi (mixtX), cind magina are o infisurare de excitatie legata in serie cu rotorul si! a doua infasurare de excitatie legat& in paralel cu rotorul ~ conexiunca infésurtrii statorului Ia masini de curent alternativ | monofazat, A trifazat in triunghi, Y trifazat in stea. fn tabelul 8.3 sint indicate semnele conventionale utilizate in schemele dlectrice, pentru citeva masini electrice rotative. 83Tabelut 8.3 Semne convenfionale pentru masiut electrice rowative ‘ipa maginit Semuul conventional ny Mogind de curent continuy, genera tor (G) sau motor cu excitatie separatit cu excitatie derivatic “eu excitatie serie cu excitatie mixta Dayind sinerona motor (MS) generator (GS) sau trifazat, conexiune stea trifazat ou gase borne de iesire trifazat, cu rotorul in seurteireuit, infisurarea statorului legata in tri- cunghi (A) sau in stea (¥) Motoare asinevone | trifazat, eu rotor bobinat monofazat tor 84 Motoare de curent aalternativ cu colec- monofazat, cu excitafie serieE. ROLUL S$} CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE 1, ROLUL TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE ‘Transformatorul electric este wn aparat clectromagnetic constitui din doua sau mai multe infasurari imobile, intre care are loc un transfer de energie electricé si care modificd parametrii puterii slectromagnetice transferate de la o refea primar& de curent alternativ la o retea secun dara tot de curent alternativ. In procesul de productie, transport si distributie a energiei electr se folosesc tensiuni optime din punct de vedere tehnic si economic. Ast‘e se folosesc tensiuni medii la generatoarele din centralele electrice, tensiun' nalte pe liniile de transport si tensiuni joase pentru distribufia energici electrice 1a consumatori. ‘Transformatorul are rolul de a transforma parametrii energici clectrice de curent alternativ (tensiunea, intensitatea curentului si uneori num de faze) dupa nec Parametrii energiei electrice se pot modifica prin bobinarea inffsurliriior cu num&r diferit de spire, iar transferul energiei intre infasurri are loc prin inductie electromagnetic’, 2. CLASIFICAREA TRANSFORMATOARELOR ELECTRICE Dupi domeniul de utilizare, transformatoarele se pot clasifica i transformatoare de putere, pentru retelele de transport si distributie a energiei electrice ; transformatoare cit destinatie speciald, pentru refele cu condifii dco: sebite de functionare, de exemplu, pentru refele si instalafii subterene miniere, navale ete. ; — tvansformatoare de constructie speciald, de ex ru cuptoare electrice, pentru sudare ete. — transformatoare de masuré, pentru conectarea indir de misuri a tensiunilor si curenfilor mati; — transformatoare de putere mica, cum sint transformatoarsle de si guranfa, de izolare, de separare, de comand, de alimentare etc. Dup& numirul de faze, transformatoarele se clasificd in: — monofazate ; — polifazate (intre acestea, transformatoarele trifazate sint cele ma sitilizate) Dupi modul de raecire, transformatoarele se clasifici in: — transformatoare uscate, a clror parte activa se aflA intr-un dielectric solid (rasind, nisip) sau sint ricite cu un gaz. Cind gazul de r&cire este aerul, se numese transformatoare tn aer, ricirea ficindu-se fie prin circalatia naturali a aeruui, fie prin circulatia forfaté cu un ventilator; — transformatoare in ulei, care sint cele mai utilizate. Protectia contra atingerilor accidentale, pitrunderii corpuiilor »: in interior si protectia contra patrunderii apei sint simbolizate ia ie! ca ja motoare, tipurile de protectie cele mai utilizate fiind: IPO0, IP20, 1P30, IP43, IP44, IPp45. emplu, pentru redresoare, per A a aparate3. PARTILE COMPONENTE PRINCIPALE ALE TRANSFORMATORULU! Domeniile de utilizare si_modu- rile de racire fiind foarte diferite ¢ tipurile constructive sint numeroa: La transformatorul de putere tri- fazat in ulei, care este tipul utilizat, parfile componente pale Sint (fig. 8.55) — circuitul magnetic ; — infasurivile (infasurarea 4: si tensiune si infasurarea de ina tensiune) ; ~ schela (ansambiul de pisse, principal grinzile de presare a igus Jor) care consolideaz circuitul mag- netic si stringe axial infasuririle ; — cuva din tabla de ofel, preva- zut& ta exterior cu dispozitive de ri- cire (ondule, fevi, radiatoare etc. care este umplut& cu ulei de ir: formator ; — comutatorul de prize, ca tul ciruia se regleaza tensiunea +: formatorului riri la comutator si borne ; etany cuva si pe care sint montate bo: vlei, care comunic& printr-o conducta ct este parfial umplut cu ulei, astfel incit preia variatiile de nivel ale ul Ini ce au | anci cind variazi temperatura ulciului ; — alte organe anexa, cum sint: filtrul de aer, releul de. gaze, metrul ete. Fg. 8.55. Parfile componente pr ale transformatorulei trifazat in ul 4, CARACTERISTIC! NOMINALE atorul este caracterizat in principal prin urmitoarele nit — puterea nominal, misurat in kilovoltamperi [kVA]; — tensiunile nominale ale infSsurarilor, misurate in volfi| [VJ sau k'- jovolfi [kV — curenfii nominali ai infSsnrdrilor, m&surafi in amperi [A]; — frecvenja nominal, misurata in’herfi [Hz]; — durata de actionaré zelativi, in procente. Fiecare transformator are fixati la exterior o. plitcufi’ indicatoare in care sint inscriptionate in principal : — intreprinderea producitoare gi tipul transformatorulut ; — mfrimile nominale ; — numifrul de faze : — modul de racire; — conexiunea. 86In tara noastra se executé toat&é gama de transformatoare de putere de la 10 kVA la 400 000 kVA, transiormatoare mici cu puteri de la 18 VA Ja 10 kVA, transformatoare de m&sur& etc. Cele mai importante centre unde se produc transformatoare sint: fn- treprinderea Electrotehnica — Bucuresti si Intreprinderea de transforma- toare si masini electrice — Filiasi. F, CIRCUITE MAGNETICE (MIEZURI MAGNETICE) PENTRU TRANSFORMATOARE 1, CLASIFICARE, MATERIALE UTILIZATE Circuitele magnetice pentru trausformatoare sint pentru ffux varisbil se execut& din tabl& de ote! electrotehnic laminat& la cald sau ! nat& Ja rece. Tabia laminatd Ja cald este bogat aliat& cu siliciu (pind Ja 4%), are grosimea de 0,35 sau 0,5 mm si se izoleazi pe ambele fete cu lau Constructiiic moderne de transformatoare utilizeazi tabl& laminata ja rece ; deoarece la transformatoare direcfia liniilor de clmp nu se schimbé, se poate utiliza tabla cu cristale orientate, care are proprietSti magnetice muilt superioare, atunci ciud direcfia Hiniiior de cimp coincide cu directia de laminare a tablei. Trebuic menfionat c4 in directia perpendicuiara pe directia de larinare, tabla laminaté la rece cu cristale orientate are pro; tapi mai slabe chiar decit tabla laminata la cald, si, de aceea, constructia jezurtilor +4 dup& calitatea de tabi utilizata. Tabla laminat&é Ja rece cu cristale orientate are grosimea de 0,3 — — 0.35 mm i este izolaté pe ambele fete cu straturi de oxizi sau material ceramic nuutit carlif, rezistente la temperatura de 800°C, Dup& numiral de faze ale transformatorului, circuitele magnetice se clasificd in monofazate (tig, 8.56) si frifazate (fig. 8.57). La un circuit magnetic se deosebese urmitoarele parfit — coloanele — p&rtiie din circuitul magnetic pe care sau in jurul c&rora sint dispuse infSgurarile ; — jugurile — pirfile din circuitul magaetic care nu au infagurari si care servesc Ia inchiderea circuitului magnetic, Cind jugul leagi cele dov capete ale unei coloane, se numeste jug Lateral utile constructive principale de circuite magnetice sint: — circuit magnetic in manta, la care ambele capete ale unei cofoane sint legate cu dowd juguri laterale (fig. 8.56, a); {0086 Colona iu a fet a eg og L ibrot Coloase Jeg @ 6 Schema circuitului magnetic Schema citeuitului magnetic trifa~ jmouotazat: zat: in muta; & = of coloane. a co coloane; # ~ ou coloane ff te manta Pig. 8.54— circwit magnetic cu coloane, la care jugutile unesc capetele diferi- telor coloane si mu existé juguri laterale (fig. 8.56, b si 8.57, a); — circuit magnetic cu coloane si in manta, la care unele coloane av cite un jug lateral (ig. 8.57, 4). in schemele din figurile 8.56 si 8.57 s-au indicat cu linie intrerapt locurile unde se monteazi inffsur&rile. 2. CONSTRUCTIA CIRCUITELOR MAGNETICE PENTRU TRANSFORMATOARE Forma sectiunii coloanclor este diferit’ dup& tipul si puterea trans- formatorului. La transformatoarele mici, secfiunea prin coloand este drept- aughiulara (fig. 8.58, a), in care caz si bobinele ce se introduc pe coloan sint dreptunghiulare. a transiormatoarele mai mari, bobinele se coustru- jesc numai cilindric si ca urmare, sectiunea prin coloan’ se construieste in trepte (fig. 8.58, & si c). Cu cit numérul treptelor este mai mare, cu atit si sectiunea de fier este mai mare pentru acelasi diametru al cercului cireum- scris, insi in acelasi timp creste si num&rul de formate de tole necesare pentru impachetarea miczului. Spatiixe goale dintre coloana si cilindrul circumscris constituie canale de racire prin care ciculi uleiul. La transformatoarele mari se previd in sectiunea coloanei canale de ricire realizate cu distanfoare de stratice! fami, ca-c despart pachetele de tole, ca in figura 8.59. Juguile au secfiunea dreptunghiular’ sau au una sau dowd tiepte Ja interiornl sau Ia exteriorul miezului. fn afari de circuitele magnetice pentru transformatoarele mici, care fac obiectul subcapitolului I, la transformatoarele mai mari circuitele tice se realizeazA din tole dreptunghiulare impachetate fesut, alter- ispuncrea jonctiunilor intre tole. Teserea se realizeazi alternindu- nduri de tole, dispuse ca in figura 8.60. La circuitele magnetice din tabla laminat’ la rece cu cristale orientate, pentru ca dirccfia de laminare a tablei s& coincid’ cit mai mult cu direefia finiilor de cimp, impachetarea se realizeazi cu jonctiuni oblice 1a 30° 5° ca in figura 8.61. Consolidarea miezurilor se tealizeazi prin stringere cu bandd de bum- bac, prin lipire sau cu guruburi. Jugurile se string de grinzile schelei (lig. 8.62). Atit grinzile scheici cit si suruburile de stringere sint izolate taf: de miez. sau straturi de 2—3 rh Fig, 8.58. Sectinne prin coloant Fig. 8.59. Sectinae ‘prin coloand ca « = deeptunghiulara; 5 — cn 0 teeapti; — cu trel tree. nale der 88strat] por | strat o a aw? Fig, 8.60. Teserea miezutilor din Fig. 8.61. Teserea miezurilor din tabld laminata Ia cald eu jouc- tabla laminati Ja rece ca jonc- ‘finni drepte [tiuni oblice a ~ monotazat; # — tstozat S20) a — monofazat; > — trifazat, Wig, 8.62, Circuit magnetic strins cu sura- burl si grinzi metalice grinsi; J — sarubuct 1 mies; G. INFASURARILE TRANSFORMATOARELOR 1, CLASIFICARE, MATERIALE UTILIZATE ‘Transformatorul are o tnfiisurare de inalid tensiune, corespunzitoare tensiunii nominele celei mai mari, si o tnfdsurare de joast tensiune, cores- punzatoare tensiunii celei mai mici. Existi transformatoare numite cu ci infisur&ri, care au o a treia infasurare de medie tensiune, corespun- itoare anei tensiuni intermediare intre tensiunea nominali cea mai mare si cea mai mick. Fiecare infigurare este format din una sau mai multe dobine legate intre ele (in serie sau in paralel), fiecare bobin’ avind mai multe spire La transformatoarele trifazate, fiecare infagurare (de iualta tensiune sau de joasi tensiume) este format’ din trei infiguriri de faz’, iar pe o coloana sint montate cite o infasurare de faz& de inalt& tensiune si una de joas& tensiune. Asezarea infasurérilor pe coloana circuitului magnetic se poate face: ~ concentric, atunci cind infigurarea de joasd tensinne este asezat’ a interior Iga miez, deoarece este mai usor de izolat faf& de acesta, iar infagurarea de inalt'tensiune, care are acccasi in&lfime, este montatd la exterior (fig. 8.63, a); — biconcentric, ‘atunci cind una dintre inffgur&ri este divizata in dou’ parti (fig. 8.63, 8); 89| a } =r wt ral ar rn sa om es t a 5 2 8. Diepnerea infdgartilor pe coloant ~ uliernat, atunci cind bobinele infigurarii de inalti tensiune si de joas4 tensiune sint montate alternativ pe coloand (fig. 8.63, c). Realizarea infisuririlor pentru translormatoare necesit’ utilizarea de materiale conductoare si de materiale izolatoare. Materialele conductoare sint din cupru sat aluminjy, ou sectivue rotundé sau profilati. Conductoarele rotunde nu se utilizeazi, in general, pentru diametre mai mari de 3—3,5 mm, iar conductoarele de afuminiu pentr: diametre mai mici de 1 mm, din considerente de rezisten{ mecanica. Materialele izolatoare se utilizeaz’ conform unor scheme de tzolafie, ca gi la masinile electrice. La transformatoarele in ulci se folosesc materiale din clascle de izolatic A sau E, iar ja transformatoarele cu r&cire in aer se folosesc materiale dir clasele de izolatie B, F, H, C. Lzolatia conductoarelor este impusa, ia principal, de vafoarea tensi infisurizii si considerente de deteriorare mecanic’. Lzolatia dinire straturi se realizeaz’ in functie de valoarea tensiunii dintre straturi si asigura si rigidizarca bobinel, prin utilizarea pinzei de stici®, a prespanului ete. Izolarea tnfisurdvilor fata de miez sau intre ele este asigurat’ de cilind:i izolanti confectionafi din pertinax, foi de prespan_ ete. Consolidarea bobinelor se tealizeaz8 cu pene longitudinale si cu distantoare din lemn, pertinas, sticlotextolit etc. conform claselor de izolatie nece- sare. infagurarile transformatoarelor trebuiese astfel realizate, incit si asigure o funcfionare normal, fri depasirea temperaturii admise, si fie rezistente Ja solicit&rile care intervin in timpal function’rii i ‘TiPURI DE INFASURARI PENTRU TRANSFORMATOARE Principalele tipuri_de infsuréri pentru transformatoare sint: — Lufasurare cilindricd, folosita pe partea de joasa tensiune la transforma- toare de putere mick. Se execut& din conductor dreptunghiular, indoit Jat sait pe muchie, sub forma unei elice cu spircle lipite intre ele. Infsura- rea poate fi executata intr-un singur strat, ca in figura 8.64, a, avind rile situate La cele dow capete opuse ale infigurarii (numit’ si fnflisuyare cilindrica simpld), sau in dowd straturi, ca in figura 8.64, b, cind iesirils sint situate in aceeasi parte a infgurarii : La capetele infliguririi se asazil inele de egalizare din material electro: izolant pontrn a realize planuri frontale perpendiculare pe axa infgurdrii 90§ & 3 = s = = g i i Fa b a4 Wig. 864, fafSgurare cilindriet: Fig, 8.95. Tafdsurare eticol- Fig, 8.68, Schema fe'~ sunpii; § = ta dowd siesta, dali en 12 spire eu 6 conduc- transpozifiilor eo toare in porale!: tentrate: a —secfiune prin Infagurace; b — scke- a ~ transporitie geaera- ‘ma fransposifidor uniform distribuite, kj 8 — trasaposifl enue pate. Pentru curenfi mai mari, bobinele cilindrice se executd din mai multe conductoare in paralel, — AInfasurare elicoidald (spirald), folositi 1a transformatoare de pute- te mai mare in locul infasurarii cilindrice. Ciud numirul de conductoare tt paralel al unei infasurari cilindrice este mai mare, uncori pind le 20, gro- simea spirei este relativ mare, si, pentru a se imbunatafi ricirea, spirele infasur&rii cilindrice sint distanfate intre ele, peatru a permite circulayia uleiului intre ele. In acest fel, infasurarea are spirele dispuse dupi o elice gi se numeste tufdsurare elicoidald, Fiecare spira este format’ din mat conductoare in paralel, izolate intre ele si indoite pe lat, ca in 8.65, a. Folosindu-se mai multe conductoare ia paralel, atit la infdigurdsile cilindrice cit mai ales la cele elicoidale, se schiima din ioc in loc ordinea de asezare a conductoarelor in paralel, prin aya-numitele tvaispozifii, dis- puse uniform pe axa longitudinal a infagurarii ca tu schema din figura 8.71, b. Uneori se utilizeazi o schem& simplificatt, folosindu-se citeva transpozifii concentrate; de exempla, in figura 8.65, 0 transpozifie gene- gala, in isi schimb& pozitia toate conductearele, si dow transpozitii arup e se schimb& pozitia a dou’ grupe de conducioare Infésurare cilindvicd in siraturi (stratificaié), folosité pe partea de fuait& tensisne la transformatoarele pind 1a 1600 kVA. Bie se executt n conductor rotwd, depinat in mai multe straturi, direct pe-ut cilindra igolant sau pe pene distantoare (fig. 8.67). Infasurare in bovine, im mai multe straturi (infigurri secfionate), foloxitd in locul ceiei stratificate, cind grosimea infasurarii impiedica rcirea. Ba éste format’ din mai multe bobine, separate iatre ele prin distazifoare, depinate de reguli Gri intreruperea’ conductoraini (Gg. 8.68) gareg at ui Fig. 8 : Fig. 8.68, Infigurarea ig. 8.69. Galt Tig. 8.70. Secti- rea cilind in bobine jometet une pris tntague rare’ continu abe de capes d Soate radiate in gale’, format din mai mulfi galeti dubli reptunghinlar indoit pe lat, legati intre ei. Galetul ju mielat este format din doi’ galefi simpli, inseriati la interior fir intreruperea conductorului, amb: Je iesiri ale galetului gusindu-se Ja exterior (fig. 8.69). ~— Infiisurare continua, folosita in tocul tr- fasurdrii in galefi, pentru a se evita prea inuite legaturi intre galefi. Ea este format’ dintr-un numiir par de galefi ‘din conductor™ dreptun- ghiular indoit pe Jat si depinat fra intrere: perea conductorului (fig. 8.70), astfel in bele iesiri din infisurfri sint 1a exteri jume- am= tor. Gale- fii sint separafi prin distantoare, pentru a {per mite circulafia uleiului. 3. IZOLAREA $1 MONTAREA INFASURARILOR La montarea infagurarilor pe coloanele “circu itului magnetic se iau masuri pentra consolida- Pig. 8.71, Tuolavea tnfSgurdei- rea si izolarea infguririlor (fig. 8.71) Pentru a se realiza reglarea tensiunii, din in~ P fagurarea de inaltA tensiune se scot prize, de te- 3 = dintanfre asic: @ — date ine nde Se patemee, ula de Ia mijlocnl inffigurfirii, care se Ieagi la Ls lc Getuares 9 gre ‘da Sete comutatorH. MARCAREA BORNELOR, CONEXIUNILE TRANSFORMATOARELOR $I SEMNE CONVENTIONALE 1, MARCAREA BORNELOR Extremitiile infAguririlor si bornele transformatoarelor se marcheazi cu litere mari pentru infZisurarea cu tensiunea cea mai mare si cut liter’ mic& pentru infligurarea cu tensiumea cea mai mica. Pentru inceputurile infasurarilor_ se folosesc _literele de la inceputul alfabe- talui: 4, B, C, respectiv a, b 0, iar To pentru slirsitl’ infasurérilor, litercle de _ Ja sfirgitul alfabetului: X, Y, Z, Oooo d pectiv x, 4, Pentru neutrul care este scos pe ca~ 4 pac se folosesc literele N, respectiv 1. HOO © Asezarea bornelor pe capacul trans- | a formatorului trifazat se face astfel, incit a i 6 succesiunea Hiterelor si fie de la stinga = la dreapta privind dinspre partea de Fie. 8.72. Asezatea bomelor pe capacul jnalt& tensiune (fig. 8.72) unui transformator trifazat. 1 | ye % i | 2. CONEXIUNILE TRANSFORMATOARELOR TRIFAZATE infisuritile de faz ale infigurarii de inalt& tensiune si ale celei de j tensiune, la un transformator trifazat, pot fi legate ca si la masinile electrice rotative in stea sau in triunghi, fn afara de aceasta, la transformatoare se mai foloseste Ia infasurarea de joasi tensiune conexiunea zigzag. La aceasté conexiune, fiecare infigurare de fazi este impartita in douk. O jumatate este montati pe o coloant, iar ccalalt’ jumatate pe alt’ coloani. Prin urmare, infuigurarea de inalt& tensiune poate fi legata in stea sau in wiunghi, iar infagurarea de joasd tensiune poate fi legaté in stea, in triunghi sau in zigzag, Din combaterea acestor posibilitafi rezulta mai multe conexiuni, din care cele mai utilizate sint : stea-stea, stca-triunghi, stea-rigzag, triunghi-stea (fig. 8.73) s oThh gare Cg LLU ul PUAN ie | ¥ som & Ces ‘Vig. 8.73. Conexiunile transformatoareior igeags d — trivmehistea a ~ stesteay b — stewtrinnghi: © — stTabsiul 8.¢ 3, SEMNE CONVENTIONALE origtde st as Materfalo do prosaro tormorigtde $1 cermoplaste eee Vom ou | oS utilizeazi dou categorii | Dennis transtormatora avcatinal | de semue conventionale i ——— detaliate si simplificate. Semele connentionale de- taliaie sint identice cu i schemele aritate in figura [ez | Sensicle — convengionale | simplificate sint utilizate | in schemele monofilare in | care cablutile de alimentare | | ‘Transformator monofazat sint reprezentate printr-o singurl linie, intersectati oblic ct. doa liniufe pen- tru alimentare monofazata si cu trei Eniute pentru alimentare trifazati. Cele dou infisuriri (monofa- zate sau trifazate) sint sim- holizate prin dows cercuri care se intretaie, iar in interiorul acestor cercuri este indicat’ conexiunea infagurliril respective (tab. 8.4} ‘Transformator trifazat avind cone- xiunea stea-vigzag, cu neutrul scos | de ta zigzag. | 1 a | £ i € |r en wine eon} (2) perezcnneses| © | scos de la stea | . ba 1, TRANSFORMATOARE MIC! 1, TIPURILE $1 CARACTERISTICILE TRANSFCRMATOARELOR MiCi Aceasté grup& cuprinde transformatoarele uscate, monofazate si tri- fazate cu puteri nominale intre 16 VA gi 10 kVA. Printre acestea, cele mai importante tipuri sint : — transformatorul de separave, care alimenteazd wn singur consamator cu o tensitine avind valoarea aproximatiy egalé cu cea a tensinnit refelet si realizind ca misuri de protectie separarea electricd a consumatorului de tetea; — transformatorui de comandz, care are o infasuzare primara si una sau mai multe infasuriri secandaro, separate intre ele, destinat alimentarii circuitelor de comanda ale instalafiilor electrice de automatizare si care realizeazA separarea electricd a circuitelor de comandé fafi de retea. — transformatorul de alimentare, destinat racordarii la refea a receptoa- relor, amplificatoarelor, aparatelor de telecomunicafie, redresoareior etc. HI are una sau mai multe infasardri secundare, dintre care una poate fi pentru o teusiune mai mare decit cea a refelel; — transformatorul de izolare, folosit pentru transimisic de energie intre refea si un aparat avind potenfiale foarte diferite, tensinuca de izolare 94fiind determinat’ uu numai de tensiunea nominali a transformatorului (de exemplu, transformator pentru tuburi Réntgen) ; — ivansformatoare de siguranjd, pentru tacordarea la refea a unor consumatori mici (unelte de mind, ISmpi portabile, aparate medicale etc.) cx o tensiune joasé, ca misuri impotriva tensiunii de atingere periculoase. La transiormatoarele monofazate tensiunea secundari nu depaseste 50 V, jar la transformatoarele trifazate 34 V (intre faz8 si nul), Din punctul de vedere ai protectiei impotriva tensiunilor de atingere periculoase, transformatoarele mici se clasificd in: — iransformaicarele de clasa I de protectie, care au cel putin o izolatie funcfionala (izolatia intre inffigur&ri si intre inffsurari si miez), 0 born’, pentru legarea Ja nulul de protectie si o born pentru legarea ia pimint ; — iransformatoare de clasa a II-¢ de prolectie, care aut partile metalice accesibiie, dack exist, separate de pirfile care pot fi puse sub tensiune in cazul unui defect al izolatiei functionale (de exemplu, miezul) printr-o izolafic suplimentar’ numith izolatie de protectie. 2, CONSTRUCTIA TRANSFORMATOARELOR MICi Circuitele magnetice atilizate sint de dow’ tipuri : — impachetate din tole; -— tulate din benzi. Circuitele ma: 1c impacketate so pot realiza: — impachetate jesut din tole dreptunghiulare (tole I), 1a fel ca la para- graful FP 2; — impachetate fesut dintr-o combinafie de tole profil B, U, I, L, ca in figura 8.74; — prin iinpachetarea tolelor E si U realizind coloanele si o parte din juguri si impachctarea separat& a tolelor I, realizind jagul superior apiicat. ‘Aceste circuite magnetice se numese circuit? magnetice ew Intrefier (fig. 8.75) | — impachetate fesut din tole complete avind forma din figura 8.76 (pentru circuit magnetic monofazat ii manta). Tola are atit coloana, cit si jugurife Jaterole, ins% coloana este decupat& fintr-o parte, pentru a permite indoirca si introducerea ei in golul carcasei izolante pe care se afl& inflgurazea, Pig. 8.74, Tmpachetaea fesuti a cizeuitelor mognetice mic! : = mopotazat ex coloane din tole 1 6 — monofazat ou coloane din tote U sf ¥; ¢ — monofazct fa manta din tole gi 1; 4 ~ frlfeat cu eofoane din tale Bf X. 95Fig. 8.75. Circuit magnetic ou intrefier (eu jug Fig. 8.76. Told comple- aplicat) 4 ti de amiez monofazat in manta. stat cn colosies B — mowoferat tm manta fo cauanat ox eoleeue , dack tolele au previzute Stringerca miezurilor se face fie prin surubu uti, fie prin pire cu ragini epoxidice. Circuitele magnetice rulale se realizeazi prin tularea benzilor de ofet clectrotehnic sub forma toroidali (lig. 8.77, a) sau dreptunghiulara (fig. 8.77, b) si lipitea eu rasini epoxidice. Infasurarile pentru aceste miezuri se deaptin’ direct pe miez, cu ma speciale de bobinat toroidal. jnfSsurftile se pot introduce usor pe circuite maguetice tulate, dac& acestea se divizeaz’ prin tiere dupa lipire (fig. 8.78, a). Prin imperecherea a dowd astfel de miezuri se realizeazi un circuit magnetic in manta (fig. 8.78, b). Infasuririle pentru transformatoare mici se realizeazd de regu carcase izolante, asa cum s-a arlitat Ja capitolul 6. La transformatoarele de siguranfi izolatia este intiritA si eventual se previid ecrane de protectie intre infagurri (ecrane din tabla subtire de cupra indoita in form de cilindru neinchis si legat Ia mas) sau se monteaz’ infsurarile cap la cap pe coloand, find mai usor de izolat. Dupa realizare, transformatoarele mici se verifick in ceca ce priveste respectarea tehnologici de executic, apoi se supun la o serie de incercari electrice din care se determin’ in mod direct incilzirea, pierderile, raportul de transformare, comportamentul transformatorului la funcfionarea in sarcin’. La transformatoarcle mari, din cauza dificultatii de realizare a_unor constumatori de mare putere, cit si din cauza consumului apreciabil de energie, comportarea transformatorului in sarcin se determin’ pe baze Incerearilor de funcfionare in gol st in scurtcircuit si prin metode gratice si de calcul. pe Fig. 8.77. Circuit magnetic rilat 78. Circuit magnetic rulat @ = toroidal; @ — dteptunghivtar si. divizat: oo moneiaiteat temas 96CAPITOLUL ¢ TERMOBIMETALE ARE A. PRINCIPIUL DE FUNCT! Termobimetalele sint elemente foarte larg utilizate in constructia apara- telor electrice, pentru sesizarea unei temperatsri sau pentru protecfia la su- prasarcin§ a unor receptoare electrice, in principal motoare electrice. Acea protectie este bazat& pe incilzirea bimetalului datoriti curentului electric. Bimetalul este format din dowd metale sau liaje cw coeficienti de dila- tare cit mai diferifi, sudate intre ele si laminate impreund sub forma unor table sau benzi suprapuse, de diferite dimensin Dac& o lamela bimetalicd este incalzita, stratu) avind coeficientul de dilatare mai mare se va alungi mai mult decit celalalt strat si lamela se va incovoia spre stratul cu coeficient de dilatare mai mic (fig. 9.1). Prin incovoierea sa, lamela actioncaz’ asu- pra unui contact sau astpra mecanisn unui aparat, producind o anumit’ funcyiune a acestuia — de obicei o comutare a unor contacte sau declansarea aparatului. Pentru a se obfine o incovoiere specificé {incovoierea pentru variatia temperaturii cu 1 K) cit mai mare este mecesar ca diferenta dintre coeficienfii de dilatare ai celor do straturi si fie cit mai mare. Este necesar de asemenea ca sigeata specifich si fie con. U~ b stant’ intr-um domeniu de temperatura cit pig, 9.1, Modul de funcfionare mai larg. Prin funcfionarea sa, bimetalul tre- a unui termobimetal: buie s& fie rezistent si la temperaturi ridi- « ~ vimetat ce; b ~ bimetal defomat cate, adic’ componentele si nu se desfact $uyinitste: 11> strat ca, cocticent si oxidarea sA fie redusi. ‘nfigurarea de ‘ncatzire; 7 ~ sigeata. MATERIALE FOLOSITE Componenta pasivi (cea avind cocticientul de dilatare redus) este cuté in multe caztiri din aliaj de fier cu nichel cu continut mare de nichel de tipul invar (36.1% Ni+ 681% Fe + 04% Mn + 0,4% Cu Componenta activa este realizat din diferite metale sau aliaje, dintre care cele mai folosite sint : alam&, constantan, ofcl, nichel sau aliaj 35% Ni -+ 58% Fe + 5% Mo. Proprietafile citorva bimetale uti vate trecvent sint indicate in tabelul 9.1. C. TIPUR] DE TERMOBIMETALE Cele mai utitizate forme de termobimetale sin — termobimetale lamelare drople (fig. 9.2, a, - termobimetale lamelare in forma de U (fig. 9.2, a); 7 — Tehnologia lwcrasiler electrotehales, cl. a 1X8 97Tabebut 9.1 ‘Tormohinetale wis | sige | | wodutat ae | er cS a | A 1 | ra ass | om | | steve | 16000 2 | rp is77 | 077 (20. ra80°€ | 17 000 9 [must ok O15 | —80...4 250°C 16 500 ass iE oss | otis | 20.4 200°C 17 000 : at else Fig, 9.2 Termobimetale gi fof- . me constructive : tt { @ — lamelare; b — in forma de disc. — termobimetale in forma de disc, avind proprietatea de a sari bruse dintr-o pezijie in alta (fig. 92, 4). Dup& modul-de incilzire a termobimetalului se deosebese : — termobimetale” cu incilzive directd, inc&lzite prin trecerea curentului ‘electric prin lapiieldAcest curent poate fi curentul absorbit de motorul protejat sau unul proportional cx acesta ; —“termobimelale’ cu tncdlzire indivect#, 1a care cAldura provine de la o rezistenf& infsurata pe lamela bimetalului san asezata alaturi de lamela gi strAbatatA de curent ; — termobimetale cu incdlzire mixtd, ta care curentul trece si prin Jamel gi prin rezistenta. \ Du REALIZAREA $i EXPLOATAREA PIESELOR DIN TERMOBIMETAL Principala operatic tehnoiogic’ pentru realizarea pieselor. din termo- bimetal este stanfarea in scule cu forma lamelei bimetalice. taiate. Operatia de stanfare trebuie ficuté cu sculi bine ascufita pentru a solicita cit mai pujin la deformare lamela bimetalului sia evita bavurile. in functie de forma. bimetalului dup’ stantare poate urma operatia de indoire si de suduri a bimetaiudi pe suport san a unui flexibil pe bimetal. Este absolut necesar ca dup stanjare si dup& indoire si, unde ‘este posibil, si dupa suduri, s& urmeze o detensionare in scopul stabiliz&rii functionarii bimetalulti. : 98Detensionarea se face prin incdilzirea pieselor din bimetal 1a 230—300°C, mentinerea timp de 2 ore si ricirea lent& imprean& cu cuptorul in care s-a fAcut tratamentul_termic. Piesele din termobimetal in gencral nu se acoperi galvani acoperi partial cu argint in zona de contact electric cu alte piese. In expfoatare nu trebuie depisith temperatura maxima admisibild peatra tipul de termobimetal. pot CAPITOLUL 10 IZOLATOARE $1 PIESE IZOLANTE A. GENERALITAT! _Tuolatoarele si plesele izolante servesc in constracfia aparatelor elec- in special Ja susfinerea mecanica si izolarea electric& a clilor de curent. constractia aparatelor de inalt& tensiune se folosesc izolafoare suport (fig. 10.1), de trecere (fig. 10.2) si carcasé (fig, 10.3) a atoare suport: Fig. 10.2. Iuolatoare de Fig. 10.8. Izolatoare car~ Ide exterior, trecere casi: 2 Lip intetice; 5 = tp inteforesteior, Fiesele izolante sint socluri si suporfi, capace, camere de stingere, buloane, snancte, pirghii, buese, garnituri ee. B. MATERIALE FOLOSITE Woolatoarele se executé din porfelan, materiale coramice sitminoase cu propriet&ti similare, sau 1: de turnare (epoxidice). Fiesele izolante se execut% din diferite materiale adecvate (ceramice, plastice). 901. MATERIALE CERAMICE Matcrialcle ccramice sint : portelan presat — pentru piesele sigurantelor de joasi tensiune ; — ‘Steatit — pentru piesele intreruptoarelor si comutatoarclor folosite la aparatele electrocalorice ; — termoceramit — pentru camere de si siguranfe cu mare putere de ruper Materialele ceramice au caracteristici izolante deosebit de bune si sint foarte stabile in timp. Ele rezisté in bune condifii la solicitisi termice ridicate Tehnologia reatiztrii piesclor din materiale ceramice are urmitoarele operatii : —realizarea pastel ccramice din caolin, cuart, feldspat sub forma de suspensie — climinarea unei cantit&fi a apei pin& se ajunge la o pasti — realizarea pieselor prin presare la rece in matrife pentru picse sav prin strunjire pentru izolatoarele cilindrice de inalti tensiune ; — arderea pieselor in cuptor Ja cca 1200—1800°C, ceea ce duce ta climinarea completé a apei si la intazirea pieselor. gere, suporti de rezistenf’, 2. MATERIALE PLASTICE Materialele plastice termorigide sint bachelita sau melamina, ambele cu umpluturd organicd (fin& de lemn), pentru piese {8ri solicitri mecanice sau termice deosebite; cu umpluturd anorganici (mic&, azbest, vicamit), pentru piese cu solicitri termice deo- sebite ; — poliesterii cu fibre de sticlé, pentru piese cu solicit&ri mecanice, ter- mice i la arc electric; — aminoplastcle, pentru piese supuse acfiunii arcului electric de mick intensitate si pentru capacele aparatelor de instalafii. Materialele plastice termoplaste sint printre altele : — Policlorura de vinil (PCV), acrilonitrilbutadienstiren (ABS), pentra carcase de prize industriale si alte piese exterioare (piesele exccutate din unele varietti de ABS se pot metal polietilena de inalla presiune, pentru’ dopuri, stufuri, garnituri, piese clastice usor deformabile — polistirenul, policarbonatii, polimetacrilatul de metil (plexiglass) pentru capace transparente ; — poliamidele (relon, nylon, acetat de celuloz’), pentru piese cu solici- tri miecanice sila s0¢ Materialele termoplaste se realizeazi asem&ntor celor termorigide, dar int&rirea materialului se face prin racire. Spre deosebire de cele termo- sigide materialul se inmoaie de cite ori se inc&lzeste peste o anumitA tem- peratura. Teknologia realizarii piesclor din materiale tcrmorigide are urmatoarele operafii : — brichetarea maselor termotigide care sint livrate sub forma de pulbere sau granule in brichete sub form de discuri sau prisme ; 300— preincdizirea brichetelor executate in general in aparate de inalt& frecvent&. Brichetele se asazi intre doui plici metalice care alc&tuiesc arméturile unui condensator. Ia aceste pci se aplica o tensiune alter- nativa cu freeventi inalt& (zeci de kiloherfi). Datorité cimpului_ electric de inalti freevenfé in care se afl&, in masa bricheti de material izolant apar pierderi de energie sub form’ de c&ldura. Scopul preincdlzirii este de a reduce timpul operafici de policondensare care urmeazi si a crea posibilitatea umplerii mai bune a matrifei — presarea masei preincdtzite in matrife in care este spat forma piesci. Matrifa este din ofel cu fetele interioare cit mai slefuite si cromate, pentru ca piesa obtinut si nu adere Ja percfii matrifei si s& aibi suprafata lucioas’. Matrifele sint incilzite 1a cca 220°C cu rezistente electrice. Prin presare si incdlzire materialul termorigid devine fluid, umple goturile matrifei si policondenseaz’ intirindu-se. ‘Timpul de policondensare este de cca 1 minut pentru un mm grosime de piesa. jqhemperatura de inltzie a matrifei depinde de materialul izolant termo- rigid. Picsele din materiale termoplaste se realizeazd prin injectarea in matrifa a masei termoplaste lichefiate datorit& incdlzirii, cu ajutorul unor masini speciale denumite prese de injectie. Piesele se realizeazi repede si pot avea diferite culori sau uncoii sint transparente. Caracteristicile principalelor materiale izolante sint indicate in tabelul 10.1. Tabelul 10.1 Matoriato de presaro termorigide si termoplaste Deaumtrea | MRE Stier Exemple utiizato Observatii Bacheiita | Fenolice fini Piese diverse electrotehnica | minerale aparate Fenocord _ Fenolicé tibr Piese de reris- 4 hated textila tent& mecanici _| termorigide| i Formaldehidiea Piese de aspect si Aminoplast | fibra celuloz’ | 49 | 500 | rezistenta la are fis Formaldehidica Camere ae fibra azbest. | M9 | 800 | go"Stingere i Piese diverse colo- ti ae 50 | 830 | rate si transparente| BE eee erent asta Relon 100 | 900 | Piese rezistente Policarbonat 150 | 990 | Diese rezistente mecanic si termic 101C. INTRETINEREA SI REPARAREA IZOLATOARELOR CurStarea izolafici instalafiei de inalt tensiune este o operatie impor- tanta, Intensitatea priluirii si periodicitatea curiifirilor izolafiei deping atit de atmosfera inconjuratoare, cit si de caracteristicile combustibilului centrald. De aceea, in localit&tile cu acr confinind mult praf se asigur& © ventilafie special’, cu o curatare prealabi& a acrului prin trecerea lui prin filtre Pe ling’ aceasta se iau misuri de curdtire periodic’ < izolatici. Dup& ce s-a deconectat instalafia, izolatia se poate curata prin stergerea cu © cirpa uscat& sau inmuiatd in pugin wiei de transformator. La instalatiile de inalt’ tensiune, in cazul umei murdirizi si prifuiri exagerate, curifarea izolafiel se execut& prin spilare cu ap& sub presiune, Apa trebuie si aib& o rigiditate dielectric de mininum 2000 Vjem. Cel ce face spilarea trebuie si fie imbricat in costum de protectie de cauciuc, pentru a se impiedica scurgerea curentului electric prin jetul de apa gt corpul omenese Ja pamint. Se atrage atenfia ci la curdfarea izolatici prin spSlare, apa stropeste arti ale instalafie! si se micsoreaz’ rigiditatea dielectric a intregii ii, deci manevrarea trebuie si se fack cu o deosebit& guija. CAPITOLUL 11 ELECTROMAGNETI A. CONSTRUCTIA. PRINCIPIUL DE FUNCTIONARE Electromagnetii sint dispozitive cere sint Jarg utilizate in constructia aparatelor electrice in urmatoarele scopuri : ~~ elemente de actionare a contactelor electrice (cum este cazul con- tactelor electromagnetice) ; — clemente de actionare pentru anclansarea si declansarea intrerup- toarelor automate ; - clemente de comanda a diverselor sisteme acolo unde este nevoie si se provoace de Ja distan{A acfixnea unei forfe sau unui moment de forte: — clemente traductoase de curent sau tensizne cum sint deciansatoarele si releele clectromagnetice de scurtcircuit, de tensiune nula si altele, Hlectromagnefii transforma energia cimpulti magnetic in energie meca~ nick prin atragerea unel armaturi- mobile, Un electromagnet (fig, 11.1) este format dintr-o avmdturd fixd (denumit si miee fix) pe care se afl& 0 bobind si o armdturdé mobild situate la o anu miti distanta de arm&tura fix. Spafiul de aer care se aflé intre armé- tura fixl si cea mobili se numeste intzefier (By, 54). “Precerea unui curent electric prin bobin di nastere unui flux magnetic ® care produce atragerea ermaturli mobile spre armatura fixt. 102Fig. 11.1, Ele fgeate de translate: § — ca micate de rotatie, Armiitura fix si cea mobil& sint realizate din ofel moale sau din alia} rului cu alte metale cu propriet3fi magnetice, cum sint nichel cobaitul magnetice si spatiile de ser 3 stribitute de fluxul magn’ ‘rouitul magnetic, B, FORME SI CARACTERISTIC! FUNCTIONALE electromagnel Dupi natura tensiunii care se aplic& bobinei de curent continuu sau de curent alternativ. Electromagnetii de curent continun sint de diferite forme, in functie de forma armiturii_ fixe gi a celei mobile, variatia fortei de atractie functie de intrefier este indicat in figura 11.2. Aceast’ variafie se mumeste caracteristica de funcfionar Tipul de clectromagnet se alege in de valoarea jorfei rezistente. Electromagnefii de curent contizuy se reali- eazh din profile de fier. Fierul folosit pentru realizare nefilor de curent continun trebu fe sh confink nit prin pro- ia clactromagnetilor de c.c, este cea mietalice : prelucriri mecanice pe masini unelte ; stanfiri ; indoiri pe seule si prese. Electromagnefii de eurent alternativ mono- fazafi an dow clemente constructive care fi deosebesc de cei de curent continu, Primul element presupune armdtura fixd si & we F cca moiilé realizate din piese din tabla’ subjire {0,35~1 mm) din aliaj de fier cu silicu in pentru clectromagneti de scopul micsorarii curenfilor turbionari care apar rent continwt : datorita fluxului_ magnetic variabil produs de a ~ stewia acsais;, § — sot curentul alternativ. eager eect aaa 103Fig. 11.3. Forja clectromagnefilor de curent alternativ monofazat fafi de fluxul care trece prin suprafafa necuprins’ ©, (v. fig Al doitea element este destinat sd atenueze vibra- Ha armiturii mobile, dato- rate faptului c& forfa de atracfie nu este constantd ci pulsatorie (fig. 11.3), trecind prin zero de 100 de ori pe secunda. Pentru ca forta de atracfie s& nu mai treact prin zero se foloseste un inet de cupru, alam’ sau aluminin denumit spird in scuricircuit sau spird ecran, care se monteazA pe o por fiune a fete polare (fig. 11.4). Aceasta face ca fht- ul magnetic care trece prin suprafafa delimitat& de ca 4, si fic decalat 11.3.) Rezulti dowk forfe decalate Fa, si Fs, care se compun dind 0 fortd re~ i 1 ul Fig. 114. Pata polarit eu spira in scurt- circuit pentru electromagne!i monofaz: de curent alternati 7 = tofete miczulais 2 — spiza tu scuricircit. Oo Fig, 11.5. Caracteristica F = f(8) pen tru electromagnefi de curent dlternativ: a= ip Vib biterat a, gi de — tip 104 Gp mooofarst; ¢ — Gp zaltant’ F, care este tot variabilé, dar intre o valoare minima Fri, si 0 valoa~ re maxio Frag. Dacd forfa rezultant& este Ia nivelul forfei minime vibrafiile sint mult atenuate. Caracteristicile de functionare repreventate in figura 11.5 Tehnologia eleciromagnetilor de curent alternativ ewprind — stanfarea tolclor, adic& a pieselor din tabla de siliciu la forma electromag- tului 5 — impachetarea tolelor-stringerea to- lelor sub forma unui pachet deo anu- mit grosime ; —‘Stringerea tolelor cit mai rigid cu ajutorul niturilor sau in unele ca- zuri prin sudura ; — montarea spirei in scurtcircuit ; — slefuirea fefelor polare pe masini de slefuit ; — vopsitea miezurilor magnetice re- at Pentru buna funcfionare a electro- magnetilor de curent alternativ este foarte important fixarea tolelor (pie- sele din tabl& subfire care formeazd pachetul arm&turii fixe si mobile) intre ele, pentru ca la socul armaturii mobile si nu se miste una fati de cealalti. Fixarea se face prin nituri care trebuie sintsi fie foarte bine presate pe pachetul de tole bine strins, 2 Aceast& operatie se realizeazi de obicei la presa hi draulic’. , 3 De asemenea, trebuie sa fie bine fixat& si spira in scurtcircuit (fig. 9.6). Fixarea ei se realizeazi prin presare in canal si, in unele cazuri, prin lipire cu materiale Fig. 11.6. Fixarea adezive speciale (epoxidice). spirei in seurteireuit Pentru a se evita remanenfa, si la clectromagnefii 1 _~, tolele, mlcruis de curent alternativ se las& un intrefier mic permanent fic la fafa polar’, fie in interiorul arm3turii fixe, Bobinele electromagnetilor se realizeazi din sirm& de cupru (rar de aluminiu) emailat&, spirele trebuie si fie bine fixate intre ele, pentru a nu se misca Ja socul armiturii mobile pe cea fixa. Numarul de spire depinde de tensiunea de alimentare, de forfa necesara si de caracteristicilc armaturilor magnetice. In general, bobinele de curent continuu au spire mai multe decit cele de curent alternatiy La electromagnetii de curent continun curentul absorbit este constant, independent de mfrimea intrefierului. La cei de curent alternativ curentul absorbit variazi forrte mult cu miarimea intrefierului, crescind foarte mult cu aceasta. Din aceast& cauzi, bobina unui electromagnet de curent alternativ care nu se inchide se arde foarte repede. Pentru a se micsora curentul absorbit in pozitia atras, 1a clectromag- nefii de curent continu se include, prin intermediul unui contact, 0 rezis- tenf& in serie cu bobina, pe ultima porfiune a cursei. La intreruperea curentului bobinei, la electromagnetii de curent con- tinuu apar supratensiuni in circuitul de alimentare. Pentru evitarea acestora se leagi in paralel cu bobina o rezistenj%i, 0 diod& redresoare sau un condensator. C. INTRETINEREA La montarea si punerea in funcfiune a clectromagnefilor trebuie veri- ficat& coresporidenfa tensiunii de alimentare cu tensiunea bobinei electro- magnetului, Se va avea griji ca fixarea armiturii mobile a clectromagnetului si se faci cu oarecare joc, care si-i permit o autoasezare. Acest Iucru este important in special Ja clectromagnefii de cerent alternativ, la care o asezare necorespunzitoare provoacd aparitia vibrafiilor puternice. Electromagnetii necesiti o intrefinere simpl&. ‘Trebuie controlata periodic numai starea curateniei suprafetei polare pe care se poate depune praf, piliturd etc. Aceasta se sterge cu un solvent si se face remontarea. La clectromagnefii de curent alternativ trebuie avuta in vedere menfine- rea pozifici inifiale a miezurilor cu spira in scurtcircuit.CAPHTOLUL 12 APARATE DE CONECTARE JN INSTALATILE DE JOASA TENSIUNE A. ROLUL SI IMPORTANTA APARATELOR ELECTRICE in cadrul acestui capitol sint tratate aparatele clectrice de comutatie (conectare si deconectare) si aparatele electrice de protectie, utilizate in domeniul producerii, transportului si distribufiei energiei electrice, Ele se giisesc in numeroase variante constructive si funcfionale iz toate instalafiile electrice, indepliniad, in circuitele dintre sursele de energie gi receptoare, funcfii de deosebité importaut& — inchiderea, deschiderea sau comuitarea cireuitelor electrice ; — supravegherea si protectia instalafiilor si receptoarelor (irapotriva suprasarcinilor, scurtcircuitelor, supratensiunilor ete.). Datorit& functiilor principale menfionate este evident c& functionarea aparatelor electrice este legat& de procesele trauzitorii care par in cir cuitul electric in care ele sint montate. du timpul acestora pot s& apara efecte importante datoritd variatiei curentilor si tensiunilor, aga cum sint, de exemplu, eforturi electrodinamice fntre caile de curent si supratensiuni care solicit& puternic izclatia. Rezuiti urmatoarele calitéfi principale care trebuie indeplinite de apa- ratele electrice : — siguranfa in functionare (fiabilitate), previrie $i stabilitate in functio- nave, De-a Iangul unui auumit interval de timp aparatul trebuie si nu dea defectiuni in funcfionare si si nu-gi schimbe parametrii functionali — slabilitate termicd si dinamiod la curengi de duratd si accidenial: : — un nivel de izolatic suficient, cave s& reziste atit tensiunilor nominale si supratensiuniior, cit si inriutétirii calittgilor picselor izolante datorita funefionirii timp indelungat sub tensiune sau polulirii suprafefelor cu. praf, umiditate sau particule conductoare ; — dimensiuni si grentate cit mai veduse, pentrn economie de spazix gi de materiale atit 1a fabricarca lor, cit si la locurile de » B. CLASIFICAREA APARATELOR ELECTRICE Dup’ funcyia pe aparatele electrice pot fi clasificate in urmitoarele categorii principale — apurate de conectare (de comutafie), care intrerup st restabilese cir. cuitele electrice — separatoare ; — separatoare de sarcin’ ; — intreruptoare ; — intreruptoare automate ; — contactoare si ruptoare’; — contactoare cu rele. 2 0 indeplinese si dup’ principiul de construc} 106— aparate pentre insialafit intericare, utilizate in special pentru distri- bufia energie clectrice in’ cl&dire: — intreruptoare si comutatoare ; — prize, fige si cuple; — aparaie de protectie: — siguranje; — rele; — eclatoare gi descirettoare ; — cparate pentru pornirea si reglarea masinilor elecirice : reostate de pornire si excitatie; — comutatoare stea-triunghi; — inversoare de sens; — coutrolere ~ cparate pentru actiontri (elemente de automatizare) : — butoane de comand’, manipulatoare, selectoare ; —— microfutreruptoare ; — limitatoare. . MARIMILE CARACTERISTICE PRINCIPALE ALE APARATELOR ELECTRICE Ficcare aparat electric este definit printr-o serie de m&rimi caracteris- tice, care dau informafii asupra functiilor sale si condifiifor in care poate fi utilizat in deplina siguranf& in exploatare. Principalele marimi caracteristice, reprezentind $i criterii de clasificara sint: numérul de poli, felud curentului, tensiunea si curentul nominal ote. Ne vom opri asupta citorva caracteristici mai importante. Tensiunile nominale, Se deosebese: tensiunea nominal& de ézolare, tensitmea nominal de atilizare Icgaté de diferite tensiuni de utilizare sf tensiunea nominal’ de comandé pentru care este dimensionat dispozitival de comand’ a aparatului. Cele mai mari tensiuni de utilizare-si de comand nu pot dep&si valoarea tensiunii nominale de izolare. Tensiunea nominala de izolare este tensiunea maxim’ pentru cate este dimensionata izolafia aparatului si la care se refer toate incerciitile privi- toare Ja izolatia aparatului. Tensiunea nominalit de utiticare este tensiunea la care sint indi uncle caracteristici ale aparatului care depind de tensiune asa cum esic, de exemplu, curentul maxim pe care aparatul fl poate intrerupe (caproi- tatca de rupere). De exemplu, un contactor poate avea tensitmca de izo- jare de 660 V, tensiunea nominal’ de utilizere de 500 V, si tensiunea nomi- nalé de comanda de 220 V. Pentru cirenitele polifazate, tensiunea de utilizare si tensiunea de izolare se exprim& prin tensiunea intre faze. ‘Tensiunile uominale de izolare standardizate sint — pentru aparatele de joas& tensiune: 60, 250, 380, 500, 660, 860, 1000 V ca. 60, 250, 440, 600, 800, 1200 V ec. — pentru aparatele de inalti tensiune: 6, 10, 20, 110, 220, 430, 765 kV. 107— ‘Tensiunile nominale de utilizare standardizate sint : 24, 36, 48 (42), 60, 110 (127), 220 san 250, 380, 440, 500, 660, 750, 1000 V_c.a. — 24, 48, 60, 110 (120) (127), san 250, 440, 4600, 800, 1 200 V c.c. Curenfi nominali. Se deosebesc: curentul nominal termic pe care apa- ratul il poate suporta timp de 8 h f&ra ca incilzirea diferitelor sale parti sd depaseasc’ limitele admisibile si curentul nominal de utilizare, stabitit de coustructor in functie de tensiunca nominala de utilizare gi de alti para- metri, cum ar fi de exemplu temperatura mediului ambiant in care lucreazd aparatul Curentii nominali_ termici standardizati pentru aparatele de joasi ten- siune sint:2: 2,5; 3,15: 4(5); 63: (8); (12,5); 16; 20; 25; 31,5; (50); 63 ; 80 ; 100 ; 125 ; 160 ; 200 ; 250 ; 315; 400 (500) ; 630 ; 800 ; 1 000 ; 1 250; 1600; 2000; 2500; 3150; 4000 A. Capacitatea de comutatie. La aparatele de joas4 tensiune capacitatea de comutafie se exprim’ prin curentul de rupere, cel mai mare curent pe care aparatul este capabil si il intrerup& sub o tensiune dati si prin curen- dul de inchidere, cel mai mare curent pe care aparatul il poate stabili sub © tensiune dat&. Se dau in valori efective. ‘La aparatcle de inalt& tensiune se folosesc nofiunile de putere de rupere: P,=3U,l, [MVA] (2.1) gi pulere de inchidere : P,=N3 Ut, [MVA], (12.2) unde: U;, este tensiutea nominal, tu kV J," — cutentul de rapere, in ke T, — euventul de inchidere, in KA. Servielile de utilizare definesc modul de funcfionare al aparatelor ix functie de rolul lor in circuitul electric. De acest mod de utilizare depind © serie de parametri constructivi ai aparatelor, cum sint seefiunile cdilor de curent, mirimea electromagnetilor etc. Principalete servicii nominale standardizate sint : Servicinl continuw (de durat&) este cel in care contactele principale ale aparatului sint strabatute de curent fra intrerupere, un interval de timp mai mare de 8 h Serviciul intermitent care este caracterizat printr-o succesiune atit de freeventa de conectari si deconcctiiri, inctt in timpal in care aparatul este jnchis el nu atinge temperatura maxima, iar in timpul in care este intre- rupt nu atiage temperatura ambianti. Serviciud de scurtd duralii este serviciul in care contactele principale ale aparatului sint stribitute de curent un timp insuficient de lung pentra a permite atingerea temperaturii maxime, dar timpul de intrerupere este suficient de fung pentru a permite atingerea temperaturii ambiante. Precventa de conectare este dati de telafia: (12.3) in care: este durata unui ciclu, Prin ciclw se infelege o inchidere si o deschidere a aparatului. 108Durata relativi de conectare se calculeaz& cu relatis Da= * +100 [%], (12.4) in care durata unui ciclu este 4 = fs-f fy (ande f, este timpul de Iucru si fp — timpul de intrerupere). D. SOLICITARI LA CARE SINT SUPUSE APARATELE ELECTRICE ii normale de serviciu cit in funcfionarea aparatelor, atit in condi in caz de avarii, ficcare dintre elemeutcle componente este supus tnor anumite solicit&ri, la care ttebuie s& reziste in bune condifii timp de circa 10 ani, fri a fi necesare alte interventii ale personalului de exploatare decit cele prevazute a se face cu ocazia reviaiilor periodice. Aceste solicitari sint: — solicitarea clectricd a izolafiilor, provocati de existenfa tensinnii pe ciile de curent ; — solicitarea termicd 2 c&ilor de cnrent 5i a pieselor invecinate acestora, ca urmare a trecerii curentului clectric ; — solicitarea mecanicd a c&ilor de curent si a piesclor de sustinere a acestora, sub acfiunea forfelor electrodinamice provecate de curenjii de seurtcirenit ; — solicitirile termice si mecanice, provocate de arcui electric : — uzura mecanici a piesclor in miscare ; — solicitirile provocate de acfiunea medinlui in care Increa7 aparatul (cldura, umezeali, vapori corozivi, prai, lovituri ete.). 1, SOLICITAR! ELECTRICE Solicitarea electric’ este cea la care este supus «m izolant electric atunci cind doud regiuni ale sale se afl la potentiale diferite (fig. 12.1), "Tensiunea U aplicata intre cele doua regiuni tinde si formeze o cale conductoare de curent fie prin strapungerea, fic prin conturnarea izolan- tului (se numeste sirdpungere iormarca unui canal conductor de electrici- tate prin interiorul unui izolant, solid, lichid sau gazos si conturnare — formarea unui canal conductor pe suprafata utui izolant solid). Pentru a se evita coaturnarea san stripungerea izolantului, aparatele elec- trice se incearcd bucat’ cu bucata le tensiuni mai mari decit tensiunea lor nominal de izolare U,. ‘Aparatele de joasé tensiune cu U,= = 500 V si 600 V se incearck Ja ¢ 2500-3 000 V. ‘Aparatele de fnalt& tensinme cu Us < gig. 394, Solietarea etectrich a unul < 35kV se incearck la U;=2U,-+ — “izolant {reprezentare schematics} : +15 kV, iar cele cu U, 2 60 kV se 1g faolants 2 — electrons = feutonen apt incearci la Uy = 2U, + 20 kv. “Tanllu « ~ nie destrapandete pn fen 1092, SOLICITAR: TERMICE Trecerea curentului electric prin conductoare determin’ inedlzirea a- cestora, fncalzirile fiind deosebit de ari in locurile in care sectiunea citi de curent este redusi (contacte, sigu- rante fuzibile) sau rezistivitatea aces- Temperatica medistai ambi hes ste mai mare (bimetale, rezis- ente). Inedlzirea exagerati a piesclor nu Fig. 122. Variatia in timp a incileitii poate fi admisi deoarece ea influen- faunal conductor steabitut de eurent. —feark negativ proprictifile izolante gi durata de serviciu a izolantilor, rezisteufa mecanic& a pieselor metalice, elasticitatea resorturilor ctc., motiv pentra care temperaturile masime admisibile sint prescrise prin standarde, Procesui de inedizire a cdilor conductoare de curent se desfagoara in paralel cu procesul de ricire a acestora prin transmiterea unei parfi a cal- dutii primite c&tre piesele invecinate sau citre mediul ambiant. Transmilorea cildurii sc realizeaz’ de reguld simultan prin comducfie (trecerea cAldurii in interioral corpurilor solide de la zonele calde Ja cele reel), prin convectie (curenti de fluid formafi in lichide si gaze datorit& dife- rentelor de temperatura) si prin rudiafic (emisie de energie termicd sub form’ de unde electromagne! Datorita ricirii, incdlzirea in timp a conductorului ca urmare a acumu- Wri puterii primite prin efect Joule-Lenz (P, = RIP} se desfdsoara in serviciul de durat& dup& o curb& conform figurit 12.2, in care se observa cam cresterea temperaturii este din ce in ce mai lent’, obfinindu-se dupa un aumit timp (teoretic infinit, dar practic egal cu citeva minute pind la citeva ore, in funcfie de masa corpului) o stabilizare a temperaturii la o valoare maxima numita temperatura de regim. Atingerea acestei valori corespunde momentulai in care din puterea primita mu se mai actmuleaz’ nimic, ea fiind in intregime cedati mediului ambiant. Valoarea < din figura 12.2, obtinut& Ja intersectia tangentei la curb’ (la £0) ca asimptota la curbi (la @ = 6,) reprezint& timpul in care conductorul ar atinge incitzirea de regim in condifiile unei raciri nule. Aceasté valoare, numita constanté de timp, caracterizeaz’_posibilitatile de inedizire si de r&cire ale conductorului. Timpul total de atingere a tem- peraturii d- regim este aprosimativ egal eu 3c. 3, SOLICITAR! ELECTRODINAMICE Curenfii mari de scurtein it, care pot interveni in cazul unor defecte in instalatie, determina aparitia unor forfe de atracfie sau respingere intre conductoare, numite forte electrodinantice. in regim normal de functionare a! aparatelor solicitirile mecanice dato- rate iorfelor clectrodinamice sint mici. In cazuri de accidente ins4, in stalatie pot si aparé curenfi de scurtcircuit de mii si zeci de mii de amperi. Asupra cilor conductoare de curent ale aparatelor se exercita 110in acest cz furfe de atractie sau respiagere de mii sau chiar zeci de mii de newtoni, ceea ce solicit mecanic intregal aparat si indeosebi cdile con- ductoare de curent si izolatia d Defectels cele mai irecvent in dinamice, stat: — indoirea conductoarelor si, prin aceasta, reducerea distanfelor de daolare : — slibirea legiturilor si chiar despi ‘turi; — stibirea presiunii pe contacte, care poate determina sudarea con- tactelor 5 — distrugerea prin solicitare mecanici a izolatoarelor suport ; — deschiderea separatoarelor sub sarcin’, efect deosebit de grav, care poate produce seurtcircuite in instalafie si deterioriri importante ale’ aces- tela ; — deformarea bobinelor. susfinere a acestora, ite, provocale de efectul forjelor electro~ Jerea conductoarelor din legi- 4. INFLUENTA MEDIULUI IN CARE LUCREAZA APARATELE Tn timput lon’rii lor, aparatele electrice sint puternice infiuentate cde actinncs diferigilor agen{i fizi-i, cum sint : umiditatea, praful, radiafiile solare, vaporii corozivi etc. Acestia, actionind asupra unor elemente sensi- bile ale aparatelor, pot determina funefionarea necorect& sau scoaterea din functiane. Aparaie care funefioneazd ia condifii normale de mediu, Cea mai mare parte a aparatelor se coastrufese pentru a fuactiona in condifii normale, adica in aer, i in mediu cu urmitoarele caracteristici (conform STAS 553/3-80) — altitudinea: pind ja 2000 m; — temperatura mediuiui_ ine {media zilnick nedepasind 33°C) ; miditatea relativi a mediului faconjuritor: maximum 90% la cemperatura de 20°C sau 30% la temperatura de 40°C; — lipsi de praf si agenfi‘ corozivi. Aparatele de inaltd tensiune se construiesc, in funcfie de locul de utili gare, chiar pentru ,,conditii normale’ de mediu, in dow& variante: — aparaiz destinate s& functioneze in interiorul cladirilor (constructii ade interior’); — aparate destinate si functioneze in aer liber (constructii ,,de exte- rior’ Aparatele de exterior, tiind supuse acfiunii directe a intemperitior (ploaic, ipadi, chiciurl), actiunii radiafiilor solare, a vintului si a unor depuneri mai bogate de praf, aw izolatia exterioari dimensionat’ mai larg si 0 con- strucfie mai robust’ (lac ‘au, de asemenea, indsuri de protectie impo- triva patrunderit in aparat a apei de ploaie, impotriva efectului radiafiilor solare si a unor variatii mai mari de temperatur’). Aparatele de joast tensiune se pot construi in muite variante de protectie. Pentru ti construcfiilor, gradele de protectie au fost normalizate. Simbolizarea gradelor normate de protectic se face (conform STAS 3999-75) prin literele IP urmate de trei cifre caracteristice, caracterizind Siecare dintre ele cite anul dintre cele trei grade normale de protectie si anume vitor: cuprinsi intre —15 si +40°C Wi.— prima cifrd, care poate Iua valori intre 0 si 6, simbolizeaza} grade normale de protectie impotriva patrunderii corpurilor solide si a prafulvi si de protecfie a persoanelor impotriva electrocutarii prin atingerea pieselor sub tensiune (v. si tabelul 8.1); — a doua cifrd, care poate Iva valori intre 0 si 8, simbolizeaz& grade normale de protectie impotriva pitrunderii apei (v. tabelul 8.2) ; — a trcia cifri, care poate lua velori intre 0 si 5, simbolizeaz’ grade normale de protectic impotriva deteriorarii mecanice. De exemplu, un aparat pe care este marcaté protectia IP—442 este astfel con- struit incit: — in aparat nu pot pitrunde corpuri striine avind dimensiuni peste 1 mm: — in aparat nu poate ptrunde apa sau alte lichide sub forma de stropi; in diferent de directia din care vin acestia; — aparatul suportd, fird deteriorari, céiderea pe aparat a unei greutati de 0,5 ke de la o indltime de 49 ¢m deasupra acestuia, 7a in condifii speciale de mediu, Exist sume llizare ale aparatelor electrice ics din Aparate care functionea: roase situatii in care condifiile de cadrul condifiilor normale : — temperaturi ale mediului mai mari decit 40°C sau foarte joas {sub -5°C) ; — altitudine Ia locul de utilizare peste 2000 m; atmosferi incircat& cu praf industrial ; ~~ prezenfi de pulberi sau gaze inflamabile ori exploziv — climat diferit de cel temperat (diferit de condifiile normale”, care corespund in linii mari climatalui temperat din centrul Europei). Aceste condifii de medit determina solicitéri deosebite ale aparatajult electric si, de aceea, pentru astfel de utilizati se elaboreasA constractii speciale, dintre care sc mentioneaz’ : — aparate destinaie s& functioneze in climat normal, dar in inci pert cu umiditale marit® (b&i, pivnite, grajduri, instalafii tehnologice in se produce abur etc.}. Aceste aparate se introduc in carcase etanse folosesc anumifi izolanfi rezistenfi la umiditate si se iau msuri deoschite de protecfie a pieselor metalice impotriva coroziunilor ; — aparate destinate sit functionexe tn medin cu acr marin (aparate constructie naval”). Atmosfera din apropierea f&rmului m&rilor solicit’ foarte sever aparatajal electric, deoarece atmosfera umedA gi skrat& /avo- rizeaz& coroziunea picselor metalice si inriuttifeste mult comportarea pic- selor electroizolante. Se ian m&suri de protectie a metalelor impotriva coroziunii si se folosesc aliaje rezistente 1a actiumea corosiva a apei de mare, cum sint bronzul si sileminul ; — aparate destinatc sé functioneze la altitudini de peste 2000 m san in instalafit electrice la bordul avioanclor. La altitudini mai mari de 2000 m. se face simfiti influenta rarefierii acrului care determin’ : — reducerea tensiunii de stripungere ; — inriut&firea condifiilor de ricire ; — modificarea, a altitudini de peste 6—7000 m, a condifiilor de stingere a arcului electric; - aparate destinate si funcfioneze in medii conpinind pulberi saw gaze explozive. Arcul electric care se formeaz& in mod normal Ja funcfionarea aparatelor de intrerupere sau cel care se poate forma in caz de accidente prin stripungerea sau conturnarea unei izolafii imperfecte, poate provoca 112qoSep jemoK — P = soyozuOy op soo up atqaayd ny soydnsony (qerna® wutys} oemys -aay yevof ap geuoyne soydnsantry suyseep (eumzow yoy Tesorescuep (aJREAS eSATNIG TROTTED SUD TRUS Trroy{aaanco ySUMae eaaTENEG Tpaoysoavos ewag Ls vee meqDL, wopyay cyeseds naywod opouo}fuesnos oumeg 113 fomica, cle a Xa 1 ~ Tehnologia lucrdrilor electrotetincendii sau explozii grave daci atmosfera este incdrcaté cu substanje inflamabile sau expiozive. Astiel de situatii se intilnesc in minele de cir buni, in care exist’ pericolul de aparitie a gazului ,.grizu” (amestec ic smetan cu aet), in instalatii de extragere, prelucrare si depozitare a produsele petroliere si'in multe instalatii din industria chimicd. Aparatele antic plozive se marcheazi cu simbolul general Ex (STAS 6877/1-73). Dintre diferitele procedee care urmiresc si evite aprinderea amestec lai exploziv, mai importante sint émersiauea in ulei (simbol 0) si capsslares antideflagranti (simbo! ) Capsularea antideflagranti este solufia cca mai irecvent folositi. Ea consta in inchiderea aparatului intr-o carcasi metalic rezistent la pre nea maxima ce poate apiirea iu cazul unei explozii in interior! aparatilui De asemenea, carcasa metalic’ a aparatului este astfel construita, tncit gazele din interior aprinse in momentul aparitiei arcului electric sint arun- cate in afara prin interstifii foarte inguste, care determina o racire puternic’ a gazelor si impiedicA astiel transmiterea exploziei in exterior. Lafimea si iungimea interstifiului au valori impuse prin norme si variazi in functic Ge volumul carcasci si de natura mediului exploziv: — aparate destinate si funcfioneze in climatul farilor calde (climat tro~ pical). Materialele izolante folosite si acoperirile pieselor metalice se aleg in functie de tipul ctimatuiui tropical; ~ climat tropical umed (TH), caracterizat prin temperatura si umidi~ tate mare, variajii mari de temperatura intre zi gi noapte si microorganisme (mucegaiuri, cinperci) : — climat tropical uscat (TA), caracterizat prin temperaturi i2alte, radiafii solare, puternice, furtuni de nisip. =, SEMNE CONVENTIONALE PENTRU APARATE ELECTRICE Semnele convenfionale pentra aparatele electrice sint indicate in STA 1590/6-71. Aceste semne dat o imagine simplificati a aparatului si a funcfiei sale. Semnele conventionale pentru aparate se grupeaz’ astfel : — seme conventionale pentru contacte ; — semne convenfionale pentru intreruptoare, separatoare, contactoare, ruptoare ; — semne convenjicuale pentru butoane, comutatoare, controlere de comanda ; = semne convenfionale pentru prize si tise. in mod obignuit semnele convenfionale repreziut’ aparatcle in p de repaus. Semnele principalelor aparate sint indicate in tabelul 12.1. in cadrul schemelor se pot folosi serine converfionale monofilare sav multifilare cind se reprezinti toate traseele de curent. ifia F, APARATAJ DE INSTALATII Principalele aparate de instalafii sint : ~ intreruptoarele si comutatoarele de instalafii ; — prizele si figele casnice si industriale ; iid— butoanele de sonerie si de lumina; - tablourile casnice cu sigurante ; tablourile casnice cu sigurante, contor si_sonerie; Intreruptoarele si comutatoarele’ de instalatii pot fi’ utilizate in mitlte execufii si anume be lencuiald, pentru instalafiile executate in tuburi de protectie usoara montate pe tencuialé ; — sub tencuiald, pentru instalatiile executate in tuburi de protect tsoara ingropate in canele in zid si acoperite cu tencuiali ; aparatele si montate in doze; — protejaic in bachelitt sau carcasé metalicd, pentru instalatiile executate in tuburi de protectie IPE acolo unde este necesar un grad de protectie mai ridicat; aparatele in carcasti metalick sint recomandate acolo unde pot aparea solicitri mecanice cum este cazul gantierelor, magaziilor etc. ; — aparate intenc, utilizate in cazul instalafillor executate in conductor bifilar plat montat pe zid in grosimea tencuielii, In general, indiferent de fabricafie, soclurile cu contacte de actionare sint comune in toate exccufiile. Intreruptoarele si comutatoarele pentru instalafii sint in general, de ua feluri, in functie de modul de actionare si anume : rofative 1 bascul cu varianta cumpani. Una dintre caracteristicile comune ale aparatelor moderne este faptul ca boruele de legatura siut astfel construite, incit permit legarea conduc toarelor de aluminiu in bune condifii. Aceste borne trebuie s& aib& o serie de calit&fi, necesare pentru legarea conductorului de aluminiu, care este friabil si nu permite cfectuarea ochiurilor si in acelagi timp se taseaz& sub un efort continuu in timp, ceea ce duce la micsorarea forfei de apisare pe contact si la inc&lzirea bornei. Din aceast& cauz&, bornele sint astfel exe. cutate, incit conductorul se introduce drept si au un element elastic care preia tasarca conductorului mentinind forta de apisare pe contact. Citeva dintre tipurile de borne larg intilnite la aparatajul de insta’ sint cele prezentate in figura 12.3, Bornele la care stringerea conductorului se face sub virful surub nu sint admise pentru conductoarele de aluminiu. Nu se va face niciodat’ ochi la conductorul de aiuminiu. Aparatele pe tencuiald sint montate pe suporturi izolante cum sint lemaul sau zidaria, sau pe materiale metaiice. Aparatul are prevazut construcfie o distanfa suficient& intre piesele sub tensiune si suport; os ins& necesar ca fata pe care se monteazii s& fie pland si si nu prezinte virfur! metalice sau muchii ab i sistemul EERO a Fig. 12.3. Borne pentra aparataj de instalagii: wm elastic (J — lama elustica; 2 ~ borat; J — guru de stringere); & — eu petcte metalic: ¢ ~ eu perete feotant,du cazul moutirii pe perete, apa- ratul se monteaza pe un diblu de lemn care se introduce in perete intr-wi orificiu anume spat si se fixeazi ipsos sau mortat (fig. 12.4, a), Diblu ebuie si se aile la circa 2—3 mr de fafa peretelui, Nu trebuie exccn- tat montarea aparatelor inainte ca materialul de fixare a diblului s4 s¢ solidifice, fel incit fixarea si se ci bine. Diblul trebuie si fie sufi- nt de lung si de lat pentru c: ruburile pentru lemn s& aib o prin- dere bund. Distanta intre suraburile de prindere normalizati ‘find de b 36 mm, diblul va avea Iungimea de a minimum 50 mm. Fixarea aparata- Fig. 12.4, Montarea aparatelor pe ten Jui in acest caz se va face numai iali (a) si dors pentru montaj sub ten- eu suruburi pentru lenn, eal (), Aparatele sub tencwiald se mo: teazi in doza de instalafii norma’ ra. STAS 552-71, care poate fi metalici cu ciptuseala izolauté material izolant, de exemplu bachelit’ sau PCV. Pe lings dosele rotunde reprezentate in figura 12.4, b, avind dimensiuniie normalizate, in fara noastré existi tendinfa de utilizare a dozelor poligonaic care au avantajul compactititii si al posibilit&ifii de a se monta mai multe alaturate. in afari de dozele poligonale sau rotunde individuale au inceput le unele montaje si se foloseascd doze comune pentru mai multe aparate care in exterior au un capac comun. Grupul de aparate poate fi format din aparate diferite (iutreruptoare, comutatoare, prize, butoane de soneri sau poate fi format din acelasi fel de aparate. Pentru wiontarea aparatelor sub tencuiali, se va incepe prin Msarea capetelor conductoarelor suficient de fungi (cam de 100—120 mm), pentru a face legitura la borne in exterior, iar 1a introducerea aparatulai in doz& conductoral s& faci o bucld suficient de Jargd care si nu ducd la ruperea lui, in special in cazul conductoarelor de aluminiu Stringerea conductoarelor la borne se va face cu deosebit& grij pentra a desfacerea lor prin introdacerea aparatului in doz’. Acest Iucru este cu atit mai necesar la aparatele monobloc care nu au un soclt separat ci unit cx capacul, deci bornele nu se pot vedea, cind aparatul este intro- dus in dozii Dup& iegarea couductoarelor la borue se introduce soclul in doz sepa- rat sau impreun& cu capacul fa aparatele monobloc. Se fixeaz’_apoi in doz% cu ajutorul ghearelor de fixare care se infig in peretii dozei. In cazul in care soclul si capacul siat separate, aparatul este prevazut cu o rami metalici. in care se articuleazd ghearele de fixare. Aparatele monobloc trebuie introduse pin’ cind capacul se sprijina pe perete pe tot conturul. Stringerea ghearelor de fixare se face cu grija pentru a se evita sparge rea peretelui de sprijin de pe soclu, in special in cazul aparatelor monobloc care nu au tama metalic i totusi trebuie fixate in doz suficient de sigur. zati cout sau. chiar 116‘Trebuie avut griji ca pozifia capacului si fie orizontala cu atit mai mult, cu cit in ultimul timp s-au generalizat capace dreptunghiulare sau pitrate. Aparatele intenc, apropiate de aparatele sub tencuiala, sint destinate a fi montate pe panouri fabricate din beton, in grosimea stratului de ten- cuial. Aceste aparate au o doz din material izolant de grosime redusa si capacul pufin mai bombat decit 1a aparatele sub tencuiala. Conductoarele de Iegituri nu se introduc in tuburi ci sint montate direct in stratul de tencuiaia. De aceca, ele sint foarte plate si au o izolafie din material plastic rezistenti la_umezeal’. Intrarea lor in doze se face prin deschidere simpli. Doza izolanti se fixeazi in stratul de tencuiald prin prinderea ei de tencuiala proaspata. Unele doze interne au in spate um locas pentru o gheari metalicd ce se incastreazi de asemenea in tencuiali. In rest montarea este asem&n&toare celei a aparatelor sub tencuiali. Pentru a face legiturile la borne se va despica conductorul dublu pe o hungime suficient’, pentru a se face legi- tura ugor. Se va avea ins& grij& si nu se dezgoleasc& couductorul metalic. Aparatele capsulate in carcase dix material izolant sau in carcase metalice, care confer% si o rezisten?& mirit& Ja lovituri, reprezint& un tip superior de protectie impotriva pitrunderii spe si a corpurilor straine. In general, tipul de protectie asigurat este IP 54, adicd la ap& din toate directiile, impotriva oric%ror corpuri strine ca exceptia pitrunderii partiale a pra- fului Aparatele sint in general executate dintr-o cutie in care se gases clul aparatului, prevzut cu un capac care asigur& inchiderea ctansi a cutiei si permite manevrarea butonului etang. Unele construcfii au si un cépacel care asigura etanseitatea butonului sau a orificiilor, pentru introducerea figei iu corpul prizei Cutia se fixeazi pe perete prin dibluri de femn sau pe suport metalic incastrat in perete. Se va avea griji, in special in cazul cutiilor izolante, s& se stringi uniform toate suruburile de fixare, pistrindu-se planeitatea suportului pentru a se evita spargerea cutiilor. Conductoarele sint aduse fie in tuburi de protectie ctanse IPE, fie sub forma de cablu in manta de cauciuc. Pentru asigurarea etanseitafii, la intrarea in cutie a conductoarelor se folossec in general dou’ sistem cu mufé de etansare sau cu dop de etansare. In cazul mufei de etansare, cutia are orificiile de intrare filetate tot cu filet IPE. Daca se foloseste tubul de protecfie IPE, acesta se introduce direct in cutie prin fnsurubare. In cazul utilizirii cablului fn manta de cauciue sau plumb, acesta se ctauseaz& cui ajutorul unei mufe. Dup& efectuarea legiturilor se fixeaz’ capacul cutiei. Intre acesta si cutie se afl4 intotdeauna o garnitur& care trebuie asezata cu grij& pentru a nu fi deplasati din locasul sia. Aparatele in 4 metalic’ sint in unele cazuri vopsite. Se va avea grijd si mu se deterioreze in timpul montajului stratul de vopsea, pentru ase evita coroziunea metalului, cu atit mai mult, cu cit aceste aparate sint in general montate in locuri supuse acfiunii directe a apei ploii, prafului etc. Din acelasi motiv se va verifica atent etangarea intrarii conductoare- lor si a capacului. Montarea prizei se face in mod aualog intreruptoarelor si comutatoare~ lor. In cazul prizelor cu contact de protectie trebuie avut o grij& deosebita pentru montarea conductorului de protectie la borna corespunzitoare contactului de protectie si evitarea legiturii gresite a unui conductor de 117tensiune la acest contact. Pentru aceasta trebuie observat c&4 bomiele cores punzétoare sint marcate, ca atare, cu semtnul | sau | pentru cazuh in care se foloseste un conductor de masa. $i in cazul montirii fisei se va avea aceeagi griji. La montarea prizelor si fiselor tripolare trebuie verificat daca intro- ducerea figei intro pozitie gresit este imposibid. Acest blocaj, asigurat prin constractie, trebuie totusi verificat si la montare, deoarece in’ timpul transportului si manipularii la montare pot aparea deforméri care autleazd blocajul conceput. Astfel de defectiuni pot provoca accidente foarte grave, dcoarece careasele motoarelor sau altor receptoare, in loc si se lege la conductorul de protecfic, se leagi direct 1a una dintre faze. Pentru cd in general nu se folosesc papuci la efectuarea legitarilor fa bomele intreruptoarelor si prizelor, se va da atentie capetelor dezizolate atit in privinfa lungimii, cit si pentru a nu lisa must&ti in cazul conduc toarelor flexibile. Suruburile 1a borne trebuie bine strinse. fu final se va da atentie curd- capacelor si pozitiel lor unul fafi de celAlalt. G. INTRERUPTOARE CU PIRGHIE intreruptoarele cu pirghie corespund condifiilor tebnice prevazute in STAS 2425-75. Ele sint mult folosite atit in industrie, cit si in instalatiile semiindustriale, la acfionarea motoarclor mici (polizoare etc.) din ateliere izolate ete. Deoarece intreruptoarele cu pirghic, na au capacitate de rupete mare si nu se deschid automat, in cazul unt seurtcirenit ele nu pot proteja cir cuitul sau receptorul de energie clectricd, De aceea, ele trebuie 8 fie mor tate in serie cu siguranfe fuzibile, care A realizeze protecfia la scurtcircuit (fig, 12.5). Intreruptoarele cu pirghie tripolare pot fi utilizate si iu curent continun, iegindu-se dowd contacte in serie. In acest caz, cle au caracteristicile nom: nale cu valori mai reduse. Intreruptoarele cu pirghie se realizeazA iu fara noastr’ in dou’ con- structii : -— cu placa de baz& si capac din mate rial termorigid, cum sint mérimile de 25, 63, 100 A: — pe cadru metalic pentru montare in panour!, cum sint ma&rimile de 630 si 1000 In figura 12.6 este reprezentatd con- strucfia unui intreruptor de G0 A, fird capac, iar in figura 12.7 cea a unui intre- tuptor pentru montare in panou. In general, intreruptoarele cu pirghie nu au camere de stingere si nu au capacitate Big, 12.5. Schema de acfionare a de rupere mare (numai 1,25/). Totusi la snes motor comandat cu intreruptor valori nominale peste 100/A s-au prevazut ‘xt plrghie: petefi desparfitori intre faze, din mate- Fo atic: Settee" rial izolant rezistent la arc electric. ieig. 126. iptor cu pinghie tripolar de Tig. 12.7. fntremptor cu pleghie trl GOA ca plact de bachelita, cu intrerupere brase& polar montat in spatele tablou $i ac~ prin resort, fionat din fafa tabloulni pria-maneta sf sistem de pir verifick funcfionarea aparatului in circuitul scos de sub tensiune, wrmnfirindu-se in special : deplasarea ugoari a manetci si a axului contac telor si intrarea corecta a contactelor mobile in contactele fixe, iar in cazul intreruptoarelor bipolare si tripolare intrarea practic simultand a contac lor mobile in contactele fixe, Decalajul 1a conectarea intre contactele de faze diferite trebuie si nu depaseasci 1 mm pentru aparatele funcyioni a curenfi pind la 60 A. Pentru aparatele de curent nominal mai mari, in- rarea simultand in contact se regleazA din contactul fix sau action gor astipra contactului mobil. Se monteaz& apoi camera de stingere si capacul de protectie (acolo unde este prevazut). Este strict interzisi manevrarea aparatelor fri camere stingere si capace de protecfie, deoarece se pot produce scurtcireuite intre faze, care duc la distrugerea aparatului si accidentarea manevrantu- ui Tnainte de darea in exploatare sc va unge cu unsoare neutri mecani agarele axului si furcile-lagir ale contactelor. De asemenea, se vor unge a un strat subfire si capetele contactelor mobile care intr’ in contactele ixe. H. SEPARATOARE Separatoarele sint aparate care servesc la inchiderea sau cireuitelor electrice care nu sint sub sarcina, deoarece ele n citatea de a intrerape decit curenti foarte mici (de mirime de mers in gol al unui transformator de putere). Separatorul are rolul de a asigura observarea de la distanfi a st&rii cir- cuitulai:inchis sau deschi Separatoarele se monteaza intre diferite portiuni ale instalatiilor elec- ice, in scopul separ&rii lor 1a efectuarea unor lucrdri la care este necesara intreruperea tensiunii. Hle sint asem&ndtoare intreruptoarelor cu pirghie, dar uu au cuvi si nici camere de stingere deoarece trebuie si aiba contactele vizibile pentru 1 prezenta siguranja intreruperii circuitului (fig. 12.8). Barele care formeazi contactele mobile sint de cupru sau alama, iar contactele fixe sint elastice, pentru a asigura forfa de apisare pe contact. deschiderea a att cap: unui curer 119Ele se actioneazé cu ajutors! unei prjini cu miner izolant. La montarea separatoarelor se va avea o deosebith grij& ca sele de legitura si fie corect im'»- nate. Suprafetele de contact :t buie argintate san cositorite, deox: - rece aparatele se manevreaz& ra°, Fig. 12.8. Separatot ue joasi tensiune: jar suruburile de legatura trebuic = sport metalic; 2 — ieolater; 3 — contact mobil; A bine strinse. Suruburile bornelor de legiturii sint previzute cu saibe elastice, care sé asigure mentinerea st&rii contactului. Se va verifica intotdeauna inchiderea corect& a contactelor mobile (dac: toate cufitele intré axial in furci, fara si trag& furca intr-o parte), pentru a se evita sciderea forfei de apisare pe contact. Contactele si cutitele trebuie use cu unsoare nettré dup’ montare, La montarea separatoarelor se va avea griji in mod deoscbit ca aparatt s& nu se poaté deschide intimplator, de la sine sau din greseal, Din aceast’. cauzi se va monta intotdeauna un dispozitiv de blocare in pozitia inch care si nu poati fi indepartat decit in momentul in care intreruptoru automat din aval este deschis. Separatoarele corespund prescripfiilor STAS 553-80 si normed interne 267-52, in ceva ce priveste condifiile tehnice. INTRERUPTOARE $1 COMUTATOARE PACHET Principalcte avantaje ale acetor aparate sint: posibilitatea reali cu_usurinfi a unor scheme diferite, puterea de rupere in volum relati tedus, dimensiuni de gabarit redus, posibilitatea de capsulare usoar’ in diferite tipuri de cutii. Numrul de manevre mecanice este insa relativ tedus. Intreruptoarele pachet sint formate din etaje izolate suprapuse fiecare etaj se aflé dou’ pink la patra contacte fixe intre care se face | tura electricd prin intermedia! unui contact mobil care se roteste in ii viorul etajutui (fig, 12.9). Fig. 12.9. Intreruptoare pachet : mode seclonst (1 — sistem de mendate; 2 — bora de cond: SI SMEG pasta pc FS aeict e E Zecca Gexchiakpentel rata) Yocropal '— execute proua ° SRS Se Reena Gentes ontop aperents @ — exseutle Gat eh dios 120Poate contactele mobile ale unui intreruptor pachet siut actionate x izolat care trece prin toate etajele. Dupi forma contactului mobil si numarul de ctaje se pot realiza dite- rite sch Contactele fixe se fac din cupru sau alam’, iar contactele mobile din material arcuitor, pentru a asigura forfa de apasare pe contact. Intreruptoarele si comutatoarele pachet au tensiunea nominala de 380 V in cnrent alternativ si de 220 V in curent continuu. Curenfii nominali sint de 10, 25, 40, 63, 100 A. Numirul de etaje este limitat de forta de actio nare @ minertiui $i de faptul ca 1a axe lungi nu se mai asigura simultane ‘iderii ultimelor contacte, datoriti jocurilor si torsionarii axului Montarea intreruptoarelor si comutatoarelor pachet este foarte simpli gi ve reduce la legarea conductoarelor 1a borne, respectindu-se cu grijA area bornelor, astfel iucit schema data si poata fi realizata. In cazut rearea bornelor mu este vizibild se poate identifica fiecare contact corespunziitor pozitiei cheii de comand4, cu ajutorul unui circuit in care este legata o lamp clectrica. Se recomand’ si uu se desfaci mecanismul de sacadare decit numai daca, ptin citeva manevrari, se observa cA este blocat. In acest caz, dup& remedierea defectului se va avea griji s& se ung’ piesele cu unsoare neutra. Deoarece nu pot intrerupe curentul absorbit de un motor blocat (de circa 6 i,), intreruptoarele pachet uu se folosese decit pentru acfionarea motoarelor mici pink la 3 kW, pentru care se utilizeaz’ intreruptoare pa- chet de 10 A Intreruptoarele pachet cu intensitati nominale mai mari se folosesc peutru circuite de lumina sau comutatoare de circuit si ele nu vor intre- rupe decit suprasarcini de maximum 1,25 1, Pentru a se proteja circuitul si intreruptoarele pachet impotriva scurtcircuitelor, in serie cu ele se monteazi Jemente de protectie, cum sint siguranfele fuzibile. La montarea intreruptoarelor si comutatoarclor pachet iu cutii trebuie avut griji ca, in cazul in care axul de actionare trece prin capacul cutiei, gaura de trecere si fie astiel dat, incit axul si nu frece pe margini. De ase- menea, se va evita frecarea dintre butonu! de manevrare i capac, deoarec aceasta poate provoca blocarea aparatului. La montatea in cutii se va fine seami si de faptul cd, pentru a se evita inclzirea peste limitele admisibile ale materialului izolant, volumul cuti treiuie s& tic de circa trei ori mai mare decit volumul ocupat de aparate. Pe cit posibil se vor introduce paravane izolante intre aparate cind acestea sint montate foarte aproape pe acelasi panou. un 4. COMUTATOARE CU CAME Comutatoarele cu came se utilizeazi in circuitele primare si de co- manda, Caracteristicile lor tehnice sint indicate in tabelele 12.2 si12.3 Comutatoarele cu came (fig. 12.10) se compun dintr-un numar de plici montate in etaj gi fixate intre ele. Pe fiecare etaj sint montate cite dou contacte independente cu dubli xupere, actionate de o cama, asa cum se observa in figura 12.10, 6. Pozijia butonului este asigurati de un sistem de sacadare cu resoarte clicoidaie care acfioneaz’ asupra unui came de sacadare, Numirul de porifii este determinat de o cam% de blocare.Tabebut 12. Caracteristictio seminale ale conutatoarelor ou came fat | ae Domenint de utitzare ve 30S 16 | Grouite de comanda ! | __Pomizea tactoarelor asinerone pind la maxim 7,5 KW/289-V | 380 | 25 Tastalajsi de dluminat | 380 I 40 | Distalatii de for} 1a tablouri de distributie { 380 | 6 | Comutazea cireaitelor de forfat i Capactinten ge cupere comutatoarelor eu came | | | capactaten de rupere, H rose | EEE | met oe atace pease Ban | tems | | i i 1A ne = 07 i | 78 | Grouitut secundar [28 | 20 30 43 | | Sireuttul principal — | 96 50 His _ | Greutal principal alors 50 8 cla Sse ea a oe a ital principal = 945 50 48 Comutatoarde cu came au avantaje asupra celor pachet, deoarece fic- care contact este independent, iar actionarea cu came permite reducerea efortului de actionare. De asemenea, pentru aceeasi schem& numérul ctaje- for se reduce foarte mult. Schemele obfinute sint variate si, datorit’ faptului c& rezistenja.ia uzuré mecanicé si clectricé este relativ maze, utilizarea lor s-a rispinciv foarte mult, fn special in componenta pupitrelor si panourilor de comand’ si automatizare. Intructt existé multe variante constructive, se vor respecta intocmai iustructiunile de exploatare si montaj. Fig. 12.10. Comutator cu came: a ~ vedere general; & — statem! de contacte ; ¢ — sistewul de sacudare, 122is constructia comutatoarelor de acest tip se utilizeazd foarte mult iese din materiale plastice si contacte de argint sau din aliaje de argint Utilizarea argintului mareste mult rezistenfa Ja wzurd electrick a aparatului K. PRIZE SI FISE iNDUSTRIALE Prizele gi figele sint aparate care se utilizeaz’ pentru conecta a consumatorilor mobili, cum sint grupurile de sudu si polizoarele portabile ete. Priza este fixi, avind contactele la retea, jar fisa este mobili, avind contactele conectate la cordonul flexibil, de alimentare a consumatorului Contactele prizei sint in forma de teac cilindricd sau de furci si stat protejate impotriva atingerii (deoarece sint sub tensiune) ; contactele i sint in forma de stift cilindric sau de lamela si sint protejate numa triva_loviturilor. Prizele si fisele industriale sint tripolare; ele au in plus un contact de nul si un contact de pimint sau cel putin enul ca ambel: Stiftul de contact corespunzator contactului de p mai lung, astfel incit legétura la pamint si sc faci inaintea celorlalte. Construcfia prizei, amplasarea sau dimensiunile stifturilor trebuie astfe calizate, ineit introducerea figei in prizd si nu fie posibila dectt in pozifia cla. Prizele si fisele industriale se construiesc pentre tensinnca de 380— —500 V si curenfi nominali intre 16 si 100A (fig, 12.11), Montarea prizelor si fiselor const& din: — fixarea prizei pe ‘suport prin guruburile prevazute; legarea conductoarelor la borne, la prizi si la fise. Se va avea grijd fixeze conductorul sau cablul flexibil in fig prin bride prevaiza tzu aceasta pentru a evita ca prin tragere si se deterioreze legarea borne, masinil con Bee L, MICROINTRERUPTOARE Microintreruptoarele constituie until-dintre cele mai utilizate elem: de automatizare, find foarte des folosit ca traductor de pozifie si cursi si intrind ca element de conectare intr-o serie intreagd de alte reductoare aparate. Prize gi fise industriale din material plastic (a,},) gi din metal (@ $i) 4 — Gish; ¢ — priza si tig ssambiate.Microintreruptoarele caracte- tizate prin: — intrerupere brused, #: ti de viteza de deplasare a orgiau- lui de actionare ; funefionare foarte precisi (co- mutarea contactelor dintr-o pozifie in alta se face la 0 anumit& pozifie bine definit’ a clementelor de actio- dependen- Pig. icrointreruptoare — dimensiuni 4,476 eee pare) wl b — miniatura; © — aubminiotur, — efort mic si curs’ foarte re- dusi a elementului de acfionare ; — dimensiuni reduse ; — frecventi mare de conectare (de ordinul a citorva mii de conectari pe ori) si durat& de serviciu foarte mare (de ordinul a un milion de mane- vre) ; —curenfi nominali de ordinul a 6—10 A in curent alternativ si a 0,5—2 A in curent continuu. Se folosesc diferite solufii constructive: cu lamela elastici in T, ox lamela clasticé in are de cere, cu resort elicoidal. Lamelele elastice se execut% din bronz pabil si asigure o durati mare de servici Pentru a se satisface multiplele necesitafi ale instalafilor moderne se fabric’ astazi o mare diversitate de microintreruptoare, care se deose- dese in special prin dimensiuni (fig. 12.12) si elementele cinematice (fig. 12.13). Dat find terzis ca in timpul montarii sau al incercirilor si se depaseasci forfa de actionare sat curse butonului prevazute in catalogul produselor Inainte de a se incepe montarea se vor controla inci 0 dati datele de catalog ale microintreruptoarelor cut cele din circuitul in care sint montate, cu beriliu, singurul materiat microintreruptoarele sint aparate sensibile, este strict in- Fig. 12.13. Microiutrerup- toare cu. diferite elemente cinematice. 1243a primal rind trebuie urmérifi_urmAtorii parametriprincipali — spafiul de montare disponibil ; — caracteristicile electrice si anume: tensiunea nominali si curentul nominal ; — caracteristicile mecanice si anume: forfa de acfionare, cursé, v de deplasare a organului de actionare si frecventa de actionare ; - posibilititile de legare la borne cu surub sau cu lipitm — modul de fixar — mediul ambiant. La montare trebuie evitata cu grija orice solicitare mecanicd a apara- tului superioard celei prescrise, La fixarea aparatului se vor folosi numai giurile prevazute in acest scop, iar suruburile se vor stringe definitiv numai dupa ce se verifick c& organul de acfionare nu solicit’ defectuos microintreruptorul, datorita mont&rii intr-un loc sau intr-o pozitie necorespunzatoare. Totodat&’ trebuie avut griji la montare ca din cauza unui spafiu mic si a indoirii conductoarelor de legitur& acestea si nu ias& din borne (fie de sub surub, fie s& se dezlipeasc4) si in felul acesta cireuitul s& se intrerup’. intrucit bornele sint apropiate, foaia de polietilend dintre borne trebuie piistrati in buna stare, deoarece le asigur distange de conturnare si evit& scurtcireuitarea bornelor. Microintreruptoarele cu tija si simple cu buton nu vor fi actionate decit prin elemente care dau o forfi axiala cu butonul, Este complet gresit ca cle s& fie acfionate cu came sau patine, deoarece apare 0 compouentii ori- zontal& care duce la frecarea tijei in ghidaj si prin aceasta 1a uzura si even- tual Ia blocarea butonului. Cele cu bili, fa care bila se poate rostogoli, pot fi acfionate ca patina’ sau cu cama. Este preferabil ins ca in astfel de cazuri si se utilizeze microintreruptoarele cu braf, cu sau fir rol, care prin elasticitatea lamelei protejeazi mai bine aparatul in cazul depasirii forfei sau cursei prescrise.CAPITOLUL 13, PROTECTIA MUNCII IN LUCRARILE DE MONTAJ, INTRETINERE SL EXPLOATARE SPECIFICE INSTALATILOR ELECTRICE A, GENERALITATI Protecfia muncii este un ansamblu de masuri tehnice, sanitare si organi- orice, avind ca scop ocrotirea viefii si sAm&t&tii celor ce muncese in impul procesului de productie si asigurarea unor condifii optime de nme’. In fara noastra statul acord& o deosebit& atenfie crearii la lecul de aunor condifii nepericnloase, care s4 asigure deplina securitate a nmuncii Sore deosebire de cele mai multe tipuri de instalatii, la care pericolele posibile sint sesizate de simfurile omenesti, la instalafiile electrice, tensir nea electric’. nu poate fi astiel sesizata, pentru ca omul

You might also like

• The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  

  From Everand

  The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good Life

  Mark Manson

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (5814)
• The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  

  From Everand

  The Gifts of Imperfection: Let Go of Who You Think You're Supposed to Be and Embrace Who You Are

  Brene Brown

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1092)
• Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  

  From Everand

  Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On It

  Chris Voss

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (844)
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Principles: Life and Work

  

  From Everand

  Principles: Life and Work

  Ray Dalio

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (609)
• The Glass Castle: A Memoir

  

  From Everand

  The Glass Castle: A Memoir

  Jeannette Walls

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1717)
• Grit: The Power of Passion and Perseverance

  

  From Everand

  Grit: The Power of Passion and Perseverance

  Angela Duckworth

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (590)
• Sing, Unburied, Sing: A Novel

  

  From Everand

  Sing, Unburied, Sing: A Novel

  Jesmyn Ward

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1104)
• Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  

  From Everand

  Hidden Figures: The American Dream and the Untold Story of the Black Women Mathematicians Who Helped Win the Space Race

  Margot Lee Shetterly

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (897)
• Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  

  From Everand

  Shoe Dog: A Memoir by the Creator of Nike

  Phil Knight

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (540)
• The Perks of Being a Wallflower

  

  From Everand

  The Perks of Being a Wallflower

  Stephen Chbosky

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2104)
• The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  

  From Everand

  The Hard Thing About Hard Things: Building a Business When There Are No Easy Answers

  Ben Horowitz

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (348)
• Bad Feminist: Essays

  

  From Everand

  Bad Feminist: Essays

  Roxane Gay

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1018)
• Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  

  From Everand

  Elon Musk: Tesla, SpaceX, and the Quest for a Fantastic Future

  Ashlee Vance

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (474)
• Her Body and Other Parties: Stories

  

  From Everand

  Her Body and Other Parties: Stories

  Carmen Maria Machado

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (822)
• The Outsider: A Novel

  

  From Everand

  The Outsider: A Novel

  Stephen King

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1866)
• The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  

  From Everand

  The Emperor of All Maladies: A Biography of Cancer

  Siddhartha Mukherjee

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (271)
• The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  

  From Everand

  The Sympathizer: A Novel (Pulitzer Prize for Fiction)

  Viet Thanh Nguyen

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (122)
• Angela's Ashes: A Memoir

  

  From Everand

  Angela's Ashes: A Memoir

  Frank McCourt

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (441)
• Brooklyn: A Novel

  

  From Everand

  Brooklyn: A Novel

  Colm Tóibín

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (1947)
• The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  

  From Everand

  The Little Book of Hygge: Danish Secrets to Happy Living

  Meik Wiking

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (401)
• A Man Called Ove: A Novel

  

  From Everand

  A Man Called Ove: A Novel

  Fredrik Backman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (4770)
• Steve Jobs

  

  From Everand

  Steve Jobs

  Walter Isaacson

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (807)
• The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  

  From Everand

  The World Is Flat 3.0: A Brief History of the Twenty-first Century

  Thomas L. Friedman

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2259)
• The Art of Racing in the Rain: A Novel

  

  From Everand

  The Art of Racing in the Rain: A Novel

  Garth Stein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (4203)
• Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  

  From Everand

  Devil in the Grove: Thurgood Marshall, the Groveland Boys, and the Dawn of a New America

  Gilbert King

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (266)
• The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  

  From Everand

  The Yellow House: A Memoir (2019 National Book Award Winner)

  Sarah M. Broom

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (98)
• A Tree Grows in Brooklyn

  

  From Everand

  A Tree Grows in Brooklyn

  Betty Smith

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (1929)
• A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  

  From Everand

  A Heartbreaking Work Of Staggering Genius: A Memoir Based on a True Story

  Dave Eggers

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (231)
• Yes Please

  

  From Everand

  Yes Please

  Amy Poehler

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (1898)
• Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  

  From Everand

  Team of Rivals: The Political Genius of Abraham Lincoln

  Doris Kearns Goodwin

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (234)
• The Woman in Cabin 10

  

  From Everand

  The Woman in Cabin 10

  Ruth Ware

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (2522)
• Fear: Trump in the White House

  

  From Everand

  Fear: Trump in the White House

  Bob Woodward

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (738)
• Wolf Hall: A Novel

  

  From Everand

  Wolf Hall: A Novel

  Hilary Mantel

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (3811)
• John Adams

  

  From Everand

  John Adams

  David McCullough

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (2409)
• On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  

  From Everand

  On Fire: The (Burning) Case for a Green New Deal

  Naomi Klein

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (74)
• The Light Between Oceans: A Novel

  

  From Everand

  The Light Between Oceans: A Novel

  M.L. Stedman

  Rating: 4.5 out of 5 stars

  4.5/5 (789)
• Manhattan Beach: A Novel

  

  From Everand

  Manhattan Beach: A Novel

  Jennifer Egan

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (792)
• The Constant Gardener: A Novel

  

  From Everand

  The Constant Gardener: A Novel

  John le Carré

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (104)
• N.Gheorghiu-Echipamente Electrice Pentru Centrale Si Statii

  

  Document358 pages

  N.Gheorghiu-Echipamente Electrice Pentru Centrale Si Statii

  Alex Burduja

  100% (1)
• Cedntrale Statii Si Retele Electrice

  

  Document403 pages

  Cedntrale Statii Si Retele Electrice

  davion

  96% (27)
• The Unwinding: An Inner History of the New America

  

  From Everand

  The Unwinding: An Inner History of the New America

  George Packer

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (45)
• Al. Emanoil-Protectia Prin Relee

  

  Document331 pages

  Al. Emanoil-Protectia Prin Relee

  Alex Burduja

  100% (1)
• Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  

  From Everand

  Rise of ISIS: A Threat We Can't Ignore

  Jay Sekulow

  Rating: 3.5 out of 5 stars

  3.5/5 (137)
• Little Women

  

  From Everand

  Little Women

  Louisa May Alcott

  Rating: 4 out of 5 stars

  4/5 (104)
• Transformatoare de Masura PDF

  

  Document468 pages

  Transformatoare de Masura PDF

  yadira23

  No ratings yet
• Retele Electrice

  

  Document190 pages

  Retele Electrice

  Poenaru Cecilia

  No ratings yet
• Siguranta Exploatarii Echipamentului Din Statii Si PT-Uri

  

  Document113 pages

  Siguranta Exploatarii Echipamentului Din Statii Si PT-Uri

  Ene Teodor Ionut

  No ratings yet