a. ema 4°12) Kole LUCRARILOR ELECTROTEHNICE ’ 7 rere ee a een eee Berne eee eee eae matematica-fizica, miatematic Rutan Bremen eM ict ieee ater ene Benepe)Ing. TRAIAN CANESCU Ing. ALEXANDRU IULIAN STAN profesor grad. Il TEHNOLOGIA LUCRARILOR ELECTROTEHNICE Manual pentru licee industriale side matematict-fizici, cu profiluri de electrotehni: matematict-fizicd, matematicé-electrotehnicé, aerenauticd, filologie-istorie 3i istorie-geogratie, clasa a X-a Pehseotopt Laver slot hed Astetiialey Ararmok ot 2 @ EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA, BUCURESTI - 1984caprrowu 1 CONDUCTOARE ELECTRICE A. GENERALITATI Pentru transportul energiei electrice, in constructia de magini si apa- rate electrice si in general in industria clectrotehnica gi electronica se jolaseste o mare varietate de tipuri de conductoare si cabluri. La confectionarea conductoarelor electrice se folosese metale cu re- zisten{a electrica si coeficient de variatie a rezistenfei cu temperatura cit mai mici. Materialul conductor poate fi folosit neizolat, sau izolat cu unul sau mai multe straturi de material izolant. Pentru a mari rezistenta me- canicé a conductorului electric acesta este prevazut cu un invelis metalic de protectie mecanica peste care se agaza un invelis de protectie impotriva coroziunii. B. CLASIFICAREA SI CONSTRUCTIA CONDUCTOARELOR ELECTRICE 1. CLASIFICAREA, Criteriul cel mai important de clasificare este domeniul de uti al conductoarelor electrice, deoarece determina atit gama de tensiuni ¢i freevente de utilizare cit si tipul constructiv. Astfel se deosebesc : conductoare neizolate si izolate pentru transportul energiei elec conductoare pentru instalatii fixe si mobile ; — conductoare pentru ascensoare ; — conductoare pentru bransamente la constructii civile — conductoare navale ; — conductoare pentru exploatari miniere si petroliere ; — conductoare pentru autovehicule — conductoare pentru comanda, m&sura, semnalizare si control ; —- conductoare pentru sudarea electrica si echipamente electroter- mice Conductoarele electrice folosite in insialatii pot fi : — conductoare monofilare, la care sectiumea conductorului este for- mata dintr-un singur fir ; — conductoare multifilare, la care seciunea conductorului este for mata din mai multe fire rasucite sau impletite.Fig. 1.1. Conductoare izolate : 1 — conductor éin cupra monotuar : 2 — iolatie V3 — conductor din cupri litat. 2. CONSTRUCTIA In instalafiile electrice se intilnese urmatoarele tipuri constructive de conductoare : — conductorul neizolat, aledtuit din unul sau mai multe fire neizo- late, rasucite intre ele ; — conductorul izolat, format din unul sau mai multe fire neizolate, r&sucite intre ele peste care se afl o izolatie, cu sau fara invelis de pro- tectie (fig. 1.1 . Dour . Mai multe 2. Pentru izolatia cablurilor se Intrebuinteaza : ¢. materiale plastice ? b, materiale fibroase ? ¢. ambele ? 3. ArStati ce fel de cabluri se simbolizeazi prin: CCPA 1, ACHPAr, CYY, ACYPADY, FY, FCTIA, CSYArY, TUHPY, TICT.carrouu, 2 APARATE ELECTRICE DE COMANDA $1 PROTECTIE IN INSTALATIILE DE JOASA TENSIUNE A. APARATE PENTRU PROTECTIA INSTALATIILOR $1 A MASINILOR ELECTRICE 1, GENERALITATI Instalatiile electrice sint caracterizate, printre altele, prin tensiunea si curentul nominal, in situatii normale. Cele mai periculoase abateri sint cresterile curentului peste valoarea nominala provocate de suprasarcini sau de functionarea anormala a consumatorilor din refea. Supracurentii pot fi de foarte scurté durati, de scurta durati sau de durati, © Supracurenfii de foarte scurti durat& sint cauzati, in general, de aparitia unor defecte trecatoare, de comutari si de alte schimbari bruste din circuit si nu sint periculosi. © Supracurenfii de seurti duratS sint produsi de scurteircuite. Ur- mérile lor sint grave, ei cauzind aparatelor solicitari termice si mecanice foarte mari Supracurentii de hmg& durat’ apar datorité incdredrilor prea mari ale motoarelor electrice, datorita functionarii lor in doua faze ete. Ei sint periculosi prin solicitirile termice pe care le produc; de aceea trebuie asigurata protectia impotriva lor prin intreruperea, dupd un anumit timp, a cireuitului, 2, SIGURANTE FUZIBILE Sigurantele fuzibile sint aparate cu intrerupere automata, care pro- tejeazi circuitele de iluminat si de forti impotriva efectelor termice si dinamice produse de curentit de suprasarcin’ foarte mari si scurteirc Sigurantele fuzibile au un fir sau o lamel conductoare, montat in serie cu obiectul protejat. Pind la o anumita valoare a curentului, elemen- tul fuzibil este astfel calibrat incit nu produce intreruperea continuit&tii eircuitului. In cazul curentilor de seurtcircuit si la suprasarcini mari, ma- terialul din care este confectionat fuzibilul se topeste si intrerupe curen- tul, realizind protectia. Dupa fiecare actionare, elementul furibil topit trebuie inlocuit, conectarea sigurantei (restabilirea curentului) fAcindu-se deci neautomat.6, Tipuri de sigurante fuzibile Dupa mediul in care se realizeaza intre: structiva, diferitele tipuri de sigurante fuz: grupeaza in: — Sigurante cu intrerupere in aer (deschise, cu miner si tubulare); — sigurante cu intrerupere in nisip (sigurante de instalatii cu filet si sigurante cu mare putere de rupere). © Sigurantele cu filet sint cele mai folosite in instalat tectia circuitelor de lumind si fortA de intensitati mijloci Sint formate din patru elemente (fig. 2.1) : — soclul 1 din portelan, prevazut cu borne de legare la circui terior ; — elementul de inlocuire (patronul fuzibil) 2, alcdtuit dintr-un tub de portelan de o anumita forma, umplut cu nisip si inchis la capete cu un capac de contaot, Firele fuzibile sint inchise in masa de nisip (intre capacele de contact) ; — piesa de contact 4, ct diametrul interior calibrat, avind rolul de a permite introducerea numai a patroanelor pind Ja o anumité intensitate corespunzatoare circuitului protejat si de a impiedica introducerea unor patroane de intensitate nominala mai mare (care nu ar putea asigura o protectie corecta — capacul filetat 3, cu rolul de a inchide patronul, realizind totodata presiunea necesara de contact gi circuitul electric de la capacul superior al patronului la una dintre bornele soclului. La montarea sigurantelor cu patron cu fuvibil, trebuie ca firul legat Ja retea s& fie racordat 1a contactul de fund, jar cel de Ja receptor — 1a perea si dupa solutia con- ile de joas& tensiune se pentru pro- (6—100 a). il ex- 10Socunce 50 00 10004) Ein Fig. 29. Caracteristici de protectie ‘pentru diferite tipuri de sigurante. Fig, 22. Siguranta cu mare putere de rupere. teaca filetatd, Aceasta se face in scopul de a se ingreuia atingerea partilor sub tensiune atunci cind siguranta este demontata si receptorul deconectat si de a permite identificarea sigurantelor arse cu indicatorul (creionul) de tensiune sau cu lampa de control. © Sigurantele de joas’ tensiune cu mare putere de rupere au o con- structie special’, putind intrerupe curenfii de scurtcircuit de ordinul zeci- lor de kiloamperi. Ele sint formate cintr-un tub ceramic foarte rezistent, umplut cu nisip si inchis la capete prin capace metalice (fig. 2.2). Firele fuzibile sint trecute prin nisip de la un capac la celalalt si sudate de acestea, Sigurantele cu mare putere de rapere se folosese in majoritatea insta~ latiilor industriale. b. Caracteristici Cureniul de rupere (capacitatea de rupere) al sigurantel indica ve- loarea maximé a curentului de scurteireuit pe care {l poate Intrerupe si- guranta, aceasta réiminind nedeteriorata. Caracteristica timp-curent (de protectie) t=f(J) reprezintaé variatia timpului de functionare al sigurantelor Zuzibile in functie de supracurent. Protectia instalatiilor electrice prin sigurante fuzibile se realizeaza prin cornpararea caracteristicii de protecsie a fuzibilului sigurantel, cv caracteristica termica a obiectului protejat. ‘In figura 2.3 sint reprezentate patru caracteristici de topire, aparti- nind sigurantelor de joasa tensiune : nN— caracteristica de topire inertd (cu intirziere) A, care se recomanda in cazul receptoarelor cu virfuri de curent de durata relativ scurté (mo- toare asincrone, transformatoare de putere, condensatoare de putere ete.) ; — caracteristica de topire rapida B, care se recomanda in protectia cablurilor, conductelor si in general a instalatiiler In care nu se produc virfuri mari de sarcina ; — caracteristica de topire ultrarapidd C, care se foloseste cu succes Ja protectia receptoarelor cu capacitate termica redusi ca, de exemplu, in cazul redresoarelor cu germaniu si siliciu ; — curacteristica de topire mixté (inert-rapid) D, care se recomanda pentru protectia instalatiilor unde se folosesc motoare asincrone cu regim greu de pornire, dar care necesita o deconectare rapidi la seurteireuit. 3, RELEE DE PROTECTIE Relesle de protectie sint aparete electrice care au rolul de a opri functionarea instalagtei electrice pe care o protejeazd in momentul apari- lei unui regim anormal de functionare. a. Clasificare Releele de protectie se clasifict dup mai multe criterii : — dupa marimea electricd de actionare, releele pot fi de curent, de tensiune, de putere ete. ; — dupa principiul constructiv sc deosebesc relee termice, relee elec- tromagnetice, rele de inductie ; — dup’ timpul de functionare, releele pot fi instantanee sau de timp, acestea din urma putind avea caracteristica independenta sau de- pendenta. Relecie cu caracteristict independentd au practic acelasi timp de functionare, indiferent de valoarea curentului. Releele cu caracteristica dependenta au timpul de functionare legat de valoarea curentilor de actionare, b. Tipuri de relee de protectie @ Relee termice. Releele termice contin o lameli bimetalicd care este incdlzita im functie de curentul motorului gi care provoaci deschide- rea unuj contact de indati ce releul a atins temperatura sa de functio- nare, Datorit{ inedlzirii, bimetalul se curbeaz’ si, ca urmare, ‘ zinté o sageatA variabilA cu tem- a peratura sa, precum si o fort ca pabild si execute un lucru. me- canic. Incalzirea bimetalului poate fi obtinuta fie prin trecerea cu- rentului printr-o rezistenti Incdl- zitoare montaté pe bimetal sau Inga el (Incdlzire indirecta), fie trecindu-se direct curentul | prin lamela bimetalicd (incdlzire di- recta). In figura 2.4 se poate urmari principiul de -«-Principiul de functionare al re- functionare. . Jeului,Lamelele bimetalice 1 actioneazi prin intermediul unei tije izolante comune 2 pirghia compensatoare 3 care elibereazd colarul 4, provocind astiel deschiderea contactelor 5 din cireuitul de comand. Reglajul se face prin deplasarea articulatici 6, variindu-se astfel distanta intre capatul U- fei 2 si pirghia J, Se observa ca acest tip de releu are declansare liber’, Bdicd la apisarea pe butonul 0, contactele 5 sint mentinute deschise in tot cursul operatiei de desz&vorire. Daca conditiile de declansare exist inc’, pirghia 3 este inclinata gi colfarul 4 nu poate reveni in pozitia nor- mail, nepermitind inchiderea contactelor 5. Conditiile de functionare ale releelor termicc destinate protectiei mo- toarelor sint normalizate iar caracteristica de protectie a acestor relee este data in tabelul 2.1. users os eu uiera emma APE bee Wat) et nat ee Tabelul 2.3 Caracteristica de protectie a releelor termice Cuurental de tues, fs mud. ab sumpul de starea cartndaits nominal decimnsase pinetaitict ai feteuial Yen 1.05 teh din stare rece 12 (Zan Gin stare oalét 15 t<2 mil din stare cald& 6.0 t>2s" din starerece f>5 oo —— + Motoare cu pornire normala. ** Motoare cu pornire grea. ‘Aceste condifii urmarese fidel condifiile de functionare impuse mo- toarelor eiectrice, care trebuie sA suporte si ele o suprasarcind de 20% timp de 2 h si o suprasarcina de 502/_ timp de 2 min. Deoarece cea mai frecventd defectiune contra céreia trebuie prote- jate motoarele electrice trifazate, este rAminerea in doua faze, constructia teleelor bimetatlice moderne asigura acestora declansarea in cazul intre- Tuperii unei faze chiar dac& celelalte doua faze nu se supraincarca ; aceste rélee sint denumite relee cu protectie diferengiala. Relesle termice moderne se construiesc si cu o lamelit compensatoare, care are rolul de a elimina influenta temperaturii ambiante. Compensato” Tul se executa dintr-o lamela bimetalic identicd cu cea activa si asezata jn acelasi fel. Dac veriatia de temperatura produce indoirea bimetalului actiy intr-un anumit sens, lamela compensatoare se va indoi in acelasi Sens, distanta intre lamele — deci reglajul — pastrindu-se constanta af independent de temperatura ambianté. ‘© Rolee clectromagnetice. Relecle electromagnetice asigura protec- tia la curenti de scurtcircuit sau la scdderea tensiunit. ®@ Relea de curent. Din punct de vedere constructiv, acesie relee au uun electromagnet (fig. 2.5, a). Cind curentul din bobina depaseste o anu- mité valoare, armtura mobilA este atrasd. Domeniul de regiare al releului electromagnetic in cazil protectict la Seurteircuit este de (5—10) I, pentru protectia motoarelor si (3—6) Ie Pentru protectia reteletor. 13Fig. 2.5, Principiul de functionare al releului electromagnetic : 2 — de curent ; 6 — de tenstune, O armitura mobila 2 actioneazi direct, sau prin intermediul unor pir- ghii, asupra unor contacte (C; $i C,,). Forta electromagneticd de atractie a armaturii mobile este proportionala cu patratul curentului care trece prin bobina 1. Datorité acestui fapt, releele electromagnetice pot fi utilizate atit in curent continuy, cit si in curent alternatty, Reglarea curentului la care armatura mobi este atrasé se executd prin modificarea fortei antagoniste F, date de un resort 3 si prin variatia intrefierului. Pentru reglajul la beneficiar, releul este previzut cu un buton de reglare si cu o scara gradaté in amperi sau in multipli ai curentului no- minal. © Relee de tensiune minim’. Releul de tensiune minima actioneazd Pentru o anumita valoare a tensiunii aplicate la bornele bobinei (fig. 2.5, d). In uncle cazuri releul este prevazut cu_posibilitatea de reglare a ten- stunti de declangare, precum gi cu un dispozitiv de temporizare, care face ca deschiderea releului si se produci dup’ un timp prereglat, de obicei cuprins intre 0 si 5 s. Reinchiderea se produce instantaneu. Dispozitivul de temporizare poate fi un mecanism de ceasornic sau, pentru curent con- tinuu, un dispozitiy de temporizare cu condensator. Releele de tensiune minima apartinind intreruptoarelor automate trebuie sa indeplineasca urmtoarele conditii de functionare ; — s& anclangeze la tensiunea de minimum 0,85 U, : — sa retind armdtura mobila la 0,7 Us; — si se deschid’, comandind declanserea intreruptorului automat atunci cind tensiunea bobinei junge la minimum 0,35 U, pentru curent alternativ sila 0,15 U, pentru curent continun. Releul de tensiune minima este conectat intre dou& faze sau intre faz’ si nul. Releul de tensiune minima protejeazi numai la sciderea tensiunii. * Relee de timp. In cazul in care sint necesare temporiziri mari si independente de valoarea curentului, se folosese relee de timp. Tempo- rizarea acestor rele este objimutd cu ajutorul unui mecanism cu balansier. 14B, APARATE PENTRU COMANDA AUTOMATA $I PROTECTIA MASINILOR S| INSTALATIILOR ELECTRICE 1. GENERALITATI Aceste aparate asigura inchiderea contactelor in mod automat prin actionara unui buton de comand sau prin intermediul unor relee. Exist trei categorii de astfel de aparate de joasd tensiune, si anume : contactoare, contactoare cu relee si intreruptoare automate. 2, CONTACTOARE Contactorul este un aparat de conectare cu o singura poritie de re- paus, actionat cu un dispozitiv capabil de a inchide, a suporta si a tntre- yupe curentii in condifii de functionare normale si accidentale ale circui- tle. a. Elemente funcfionale Contactorul este compus dintr-o serie de elemente funefionale (fig, 2.6) care vor fi descrise pe scurt, in continuare. ® Contactele principale sint contacte in cireuitul principal care, prin miscarea lor, stabilesc sau intrerup continuitatea unui cirewit. Unul dintre contacte, care in timpul operatiei de conectare-deconectare rémine imo- bil, se numeste contact fix, Celalalt contact, care este antrenat in miscare de c&tre dispozitivul de actionare, se numeste contact mobil. © Sistemul de stingere a arcului electric (produs la intruperea cu- rentului, intre contactul fix si cel mobil) se monteazi pe fiecare pereche de contacte. El este destinat s& limiteze extinderea arcului electric, astfel inclt durata actiunii arcului s& fie foarte redusa. Dispozitivul de stingere (fig. 2.6, 6) se compune din bobina de suflaj magnetic si camera de stin~ gere. ‘© Sistemul de actionare are rolul de a transmite energia necesar& inchiderij sau deschiderii contactelor principale in cazul in care primeste © comanda din afara. In figura 2.6, a contactele principale ale contacto- rului sint actionate de un electromagnet. © Contactele auxiliare, conectate in circuitele auxiliare ale contac- torului, sint cuplate mecanie eu contactele circuitului principal. Contac- fele auxiliare servesc la inchiderea si intreruperea cireuitelor de comanda de blocare si semnalizare, in functie de pozitiile de functionare ale con- tactorulu’ ® Sistemul de fixare are rolul de a sustine toate pirtile componente ale contactorului. © Bornele. Legarea contactorului cu circuitele principale se face prin intermediul bornelor fixe. Intre borne si contactul mobil, o leg&turd flexibilA asigura continuarea circuitului. Totalitata pieselor conductoare care in functionare normalé pot fi legate intre ele din punct de vedere electric alciiuiesc 0 cale de curent. 15Th cazul contactoarelor, o cale de curent este formatd din : borna de trare, bobina de suflaj (cind exista), contactul fix, contactul mobil, legi- tura flexibilé, borna de iesire. Devarece o cale de curent se leagé Ja un conductor de linie sau de fazd al retelei de alimentare, ea alcatuieste un pol al contactorului, Numérul cdilor de curent principale care se pot co- necta la reteaua de alimentare reprezinté numarul de poli ai aparatului. Din punct de vedere functional contactele auxiliare pot fi normal- deschise sau normal-inchise. Contactele normal-deschise (notate pre- scurtat ND) sint deschise cind contactoru! nu este anclansat, iar contactele normal-inchise (notate prescurtat NI) sint inchise cind contactorul nu este anciangat. In momentul in care contactele principale executa manevra de inchidere, contactele auxiliare normal-deschise se inchid, iar cele normal- inchise se deschid. Pe un contactor se pot monta mai multe contacte auxiliare de tipul ND sau NI b. Clasificare Clasificarea contactoarelor se face dup& urmatoarele criterii : ¢ dupa felul curentului care strabate circuitul principal se deose- bese: contactoure de curent continua si contactoare de curent alternativ. Prin circuitul de comanda al contactorului poate trece, de asemenea, curent ¢ontinuu sau alternativ ; © dupa mediul de stingere a arcului existd contactoare in aer si contactoare in ulei. Contactoarele in ulei reprezinta o solutie invechita, rar utilizata ; © dupa modul de deplasare a contactelor mobile existi contactoare cu. rotatie si contactoare cu translazie. In ultimul timp contactoarele cu translatic au capatat o larga dezvoltare datorita performantelor ridicate pe care le au precum si suprafejei de montaj reduse pe care o solicit ; © dupa num&rul de poli, contactoarele pot fi : monopolare, prevazute cu un singur pol, bipolare — cu doi poli, tripolare — cu trei poli sau muultipolare — cu mai multi poli. Constructiile monopolare se uti'izeazé in special in curent contincu, cele bipolare in curent continuu si alter nativ, iar cele tri- si multipolare in curent alternativ ; @ dup’ tipul de protectie, contactoarele in aer se pot utiliza in execufie deschisi sau capsulate in cutii care asigura diferite grade de protectie ; © dupa tipul dispozitivului de acfionare se deosebese contactoare. electromagnetice, electropneumatice, pneumatice etc., dupa cum actionarea contactelor principale se face cu un electromagnet, electroventil, dispo- zitiv cu aer comprimat. Datorité constructiei lor simple si robuste, con~ tactoarele clectromagnetice au cele mai generale utiliz&ri industriale ; © dupa felul sarcinii contactoarele se clasifie’ in funetie de regi- mul de lucru caracteristic unei anumite sarcini. 3, CONTACTOARE CU RELEE Contaetoarele cu relee sint aparate pentri: protectia si comanda mo- toarelor electrice care au asociate, in acelasi ansamblu (in aceeasi carcastt) un contactor si relee termice, fiecare dintre acestea preluind o anumita funetie. 2 — Tennologia ucrasitor electrotehnice ct. a Xa — bd. 227 IrContactorul indeplineste functia de aparat de manevra, inchizind sau deschizind circuitul principal, la comanda voitd a unui operator. Cind in instalatia protejaté se produce o suprasarcina, deschiderea sa poate fi provocata in mod automat de releul termic, Pentru situatii in care apar curenti mari de scurtcircuit, se pre’ sigurante fuzibile in serie cu contactorul, acestea pre‘uind sarejna de in- trerupere a curentilor de scurtcircuit a céror valoare depiseste valoarea de rupere a contactorului. 4, INTRERUPTOARE AUTOMATE Intreruptorul automat este un aparat mecanic de conectare capabil Sa inchida, sa suporte pe o duratt specified si si intrerupa curenti in con- aitit anormale (suprasareind, seurteireuit ett Spre deosebire de contactoare, intreruptourele automate sint menti- mute in pozitia anclansaté cu ajutorul unui mecanism de zivorire (broasca mecanic sau electromecanic, asupra ciruia actioneaza releele. Releele care actioneaz la suprasareing, de obicei sint de tipul, termobimetalice, iar relecie de protectie la scurtcireuit — electromagnetice. Cind releele actio- neazéi direct asupra mecanismului de zAvorire, se numese declansatoare. Intreruptoarele automate pot fi anclansate sau deciansate fie manual Prin intermediul unei manete de actionare de pe aparat, fie de la distanta, comanda fiind realizaté prin electromagnet de anclansare, servomotor sav dispozitiv pneumatic. Electromagnetii de anclansare ramin sub tensiune un timp scurt, dez~ voltind © mare fortA pentru a putea tntinde arcurile antagoniste sia arma mocanismul de declansare, deoscbindu-se esential de electromagnetii con- tactoarelor care rémin concctati la tensiune timp indelungat Intreruptorul automat functioneazA in general eu o frecventé de co- nectare redus’. Intreruptorul automat de joasa tensiune trebuie deci si indeplineascd doua functiuni principale in schemele electrice : si asigure continuitatea circuitului, exercitind un control asupra valorii curentilor nominali din exploutare si st intrerupa continuitatea circuitulul i instalati, in punctul unde este montat intreruptorul, a unor curenti care depisese. valorile nor- male (suprasareini, scurtcircuite), Unele intreruptoare au rolul de a in- trerupe continuitatea cireuitu'ui si in cazul scéderii tensiunii sub o anu- mité valoare. Pentru a realiza functiile de mai sus, intreruptorul trebuie si fie com- Pus din urmétoarele parji : cdi de curent, contacte, dispozitiv de stingere w areului electric, mecanism de actionare, relee de diverse tipuri. a. Clasificare Intreruptoarele automate se pot clasifica dup diferite criterii, © Dupa sursa de energie utiliza’ Ja actionarea aparatului se deose- bese : — intreruptoare eu actionare manual, la care operatia de tnchidere te efectuati exclusiv prin intermediul unei energii manuale aplicate direct, Operatia de deschidere poate fi efectuatA tot manual sau prin in- termediul releelor ; 18 ete Oo. ule ee oe— intreruptoare eu actionare electricd, la care energia necesard pen- tru inchidere este dati de un electromagnet sau motor electri — intreruptoare cu acjionare pnewmaticd, la care energia necesara pentru inchidere este dati de un dispozitiv pneumatic. © Dupa timpii totali de deschidere la curent de seurteireuit, se deo- sebese, in ordinea marimii timpilor de deschidere, urmétoarele tipuri: intreruptoare limitatoare, la care timpul total de deschidere nu depaseste 5 ms si care Jimiteazd astfel valoarea de virf a carentilor de seurtcircuit. Cind intreruptoral limitator este echipat cu un declangator special, se numeste ultrarapid si poate fi utilizat si la intreruperea cu- rentului continuu ; — intreruptoare rapide, la care timpul total de deschidere nu depa- seste 10 ms ; — intreruptoare normale, la cate timpul total de deschidere este pind la 100 ms, © Dupi felul curentului ce strabate caile principale de curent, se deosebese = — intreruptoare pentru curent alternativ ; — intreruptoare pentru curent continu ; — intreruptoare pentru curent alternativ si continu. tipul releelor sat declansatoarelor cu care sint echipate, se utilizeaz’ > intreruptoare echipate cu relee declansateare termice pentru de- Clansarea la suprasarcina : — intreruptoare echipate cu relee sau declansatoare electromagnetice pentru declansarea la scurteircuit ; — intreruptoare eckipate cu diferite tipuri de relee si declansatoare- © Dupé modul de fixare in instalatii se deosebesc : — intreruptoare pentru montare fixd ; — intreruptoare in constructie debrosabila, Clasificarea de mai sus mu epuizeaza posibilit&tile de utilizare, echi- pare ete, ale intreruptoarelor automate, existind inca numeroase alte cri~ terii de clasificare (tipul de protectie, mediul de stingere al arcului, posi- bilitdti de instalare ete.). b. Tipuri de intrerupteare aviomate © Intreruptoare automate mici. Intreruptoarele automate mici sint destinate protecjiei conductoarelor din instalatii casnice si industriale (Greuite de lumina, cireuite de comandé, circuite pentru aparate electro- easnice) precum si protectiei aparatajului din aceste instalatii. Ele sint utilizate si pentru protectia instalafiilor care contin motoare de mich pu- tere. Aceste intreruptoare automate asigura protecta circuitelor atit im- Potriva curentilor de suprasarcind, cit si impotiva curentilor de scurt~ circuit. Indiferent de varianta constructiva, intrerutporul se compune din ur- mifoarele elemente : soclu din material izolant termic si electric, meca~ 1sFig. 2.7. Intreruptor monopolar : — contact Hx; 2 — contact mobil ; 4 — declangator termite; 9 — declangaior electromagnetic nisme de zAvorire, contacte fixe si mobile, borne de racord ale condue- toarelor, camere de stingere, releu termic si electromagnetic, capac $i buton sau maneta de acfionare Deoarece intreruptoarele automate mici se executi de obicei in con- Strucfia monopolara, cle se numesc pe scurt intreruptoare monopolare. In figura 2.7 este reprezentata o secfiune printr-un intreruptor mono- polar de constructie plata. Intreruptoarele monopolare cu filet pot fi montate in socluri de sigu- ranje normale, avind un soclu filetat cu filet E 27, Alte construcfii permit ‘montarea aparenti sau ingropati a aparatului. Caracteristicile de declansare ale releelor automate mici depind de felul circuitului pe care trebuie si-] profejeze infreruptorul automat. Intreruptoare automate de putere. Intreruptoarele automate de putere pentru curent alternativ si continuu se folosesc pentru protectia tmotoarelor electrice, a retelelor de distributie sau a transformatoarelor. 20Aceste intreruptoare asigura protectia in cazul aparit prasarcina si de scurtcircuit si in cazul scdderii tensiunii din circuit sub anumite limite. Caracteristicile de protectic depind de tipurile de relee sau declansatoare cu care sint echipate intreruptoarcle automate. Intreruptoarele automate de putere se compun din urmitoarele ele mente principale : cadrul de sustinere, mecanismul de zAvorire, polii, prin- cipali ca contactele principale, bornele de racord ale conductoarelor si cz merele de stingere, polii auxiliari cu contactele auxiliare, dispovitivele de protectic (relee si declansatoare), organul motor si carcasa Polii sint executati intr-o constructie compacta, ca unitati monopo- lare independente ; ciile de curent sint fixate pe un soclu din material izolant avind o mare rezisten{a mecanicd si o higroscopicitate redusi, Contactele fixe si mobile sint realizate fiecare din dou’ elemente de contact diferite, care au urmatoare'e funetiuni : contactele principale as gura trecerea curentuluj electric in timpul functionarii in regim perma— nent a intreruptorului, jar contactele de rupere suporta actiunea arcului electric care se produce la intreruperea circuitului. Contactele principale Se executa din profile de cupru sau aliaje speciale de argint, iar contac tele de rupere — din aliaje rezistente la actiunea arcului electric. Contac tele de rupere se inchid inaintea contactelor principale si se deschid tn urma lor tocmai in scopul de a le proteja de actiunea arcului. Forma, di mensiunile si materialele contactelor difera in functie de intreprinderea Producatoare, tipul si eapacitatea de rupere. Tinindu-se seama de functiile pe care trebuie s& le indeplineascA in instalatiile electrice si de performantele necesare, se deosebese doud con- Structii distincte de intreruptoare de putere : intreruptoare tn execufie deschist si intrerwptoare capsulate. Intreruptoarele fixe se fixeazi pe traverse din otel profilat, cu suru burl. Acesti suporti trebuie si fie rigizi si perfect coplanari, pentru a nu Se produce deformari in intreruptor care sa impiedice buna lui functio- nare. Bornele se executd in doua variante : pentru legituri in fat si pen- tru legaturi in spate. Intreruptoarele debrosabile sint prevazuie cu un sasiu care poate alu- neca pe doud traverse (fig. 2.8). Bornele au o constructie bazatA pe prin- Cipiul prizi-fisa care le permite realizarea cu usurintA a conexiunilor. Fiecare intreruptor de acest tip trebuie sa fie previzut cu un blocaj me- canic care sa impiedice introducerea sau scoaterea lui din montaj in po- ziia anclangat (cu contactele principale inchise) VERIFICAREA CUNOSTINTELOR 1. Cum se reallzeazi protectia unui circuit Ja curenti de defect foarte mari (scurteireuit) ? a, Cu sigurante fuzibile ? d, Cu relee electromagnetice 7 ¢, Cu ambele ? 2. La o suprasarcin’ de 50v/ releul termobimetalic declanseaz’ in mai putin: a. de 2 ore? ». de 2 minute ? ©. de 2 secunde ?‘a. Pentru comanda si protectia instalatiilor electrice se folosese : «a. sigurante gi separatoare sat fntreruptoare cu came? b. sigurante si contactoare cu relee? ¢. sigurante sf Intreruptoare automate ? 4, Intreruptoarele automate asigu: a. continuitatea circuitulul 2 b. continuitatea circuitului si Intreruperea In car de av ¢. intreruperea in oaz de avarie? 5. Ce aparate au frecventé mai mare de conectare? a. Intreruptoarele automate? ». Contacioarele ? 6. Ce aparate asigura protectia tn instalatiile casniee ? a. Sigurantele fuzibile? b, Intreruptoarele automate monopolare ? ¢. Intreruptoarele cu pirghie?capronu 3 EXECUTAREA LUCRARILOR IN INSTALATIILE ELECTRICE INTERIOARE DE JOASA TENSIUNE A. DEFINIREA $i CLASIFICAREA INSTALATIILOR INTERIOARE Prin instalafii electrice se inteleg acele instalotit care sint destinate @ folosi energia electricé pentru fortd, ituminat si alte scopuri industriale sau casnice. © Din punctul de vedere al locului unde se execut’, instalatijle elec- trice se impart in — instalafii intertoare, care cuprind conductoarele cu toate clemen- tele accesoril de montaj, intrerupere, protectie ete. ce se monteazA in inte. riorul cladirilor de orice fel ; — instalatit exterioare, Ja care elemente’e instalatiei sint_montate in atara cladirilor. Instalafiile electrice pot servi numai pentru iluminat si se numese instalafié electrice de iluminat, sau pot servi pentru alimentarea difert telor receptoare e'ectrice de puteri mari, ca motoare si cuptoare electrice, aparate de sudat etc. si se numese instalapii electrice de fortd. © Din punctul de vedere al tensiunii instalatiile elecirice de joasa tensiune, care iunctioneaza Ja tensiunl pin’ la 1000 V, se impart in: = instalatii electrice cu tensiunea intre conductor si pamint pind la 250 V; = Instalafii electrice cu tensiunea intre conductor si pamint peste 250 V. Dupa modul in care se execut’, instalatiile electrice se impart in : — instalatii electrice exeoutate aparent, la care conductoarele elec. trice, prizele, intreruptoarele sint montate in’ mod vizibil. Astfel de insta sc in special in halele industeiale prevazute cu geinzi sau latii se folos cu ferme metalice, in subsoluri, poduri, baraci de lemn, pe santiere etc. ‘ nstalatii electrice executate ingropat, la care conductoarele elec trice nu se vad, fiind ingropate in tencuiala zidariei, iar eorpurile pri- zelor, intreruptoarelor, dozelor etc. sint de asemenea introduse in niste locasuri speciale, astfel incit se vad doar capacele, Instalatiile executate ingropat sint mai estetica $i stint folosite In locuinte, sali de spectacole, cldiri publice, birouri, intreprinderi industriale cte. Structura si execufia instalatiflor clectrice depind si de de cladirilor precum si de mediul in care lucreaza. 26B. MATERIALE NECESARE EXECUTARII INSTALATIILOR ELECTRICE INTERIOARE Principalele materiale folosite pentru executarea instalatiilor elec- trice intericare sint ; conductoarele, tuburile protectoare si diverse ac- cesorii. Conductoarele folosite in instalatiile electrice au fost descrise In ca- pitolul precedent. 1, TUBURI PROTECTOARE Tuburile de pr ice din instalatii, contra deterioré veal sau vapori ‘Tuburile se pot monta ingropate in zidarie, sub tencuiald, in plangee, sub rabit sau sub pardoseala, sau se monteaza aparent. In functie de constructie sau de materialul din care sint exeeutate se intilmese : — tuburi izolante user protejate — simbol IP ; — tuburi de protectie — simbol P ; — tuburi izolante de protectie ctange — simbol (IPE) PEL; — tuburi izolante si de protectie flexibile — simbol IPF, IPFR, PFR + — tuburi izolante usor protejate, din PCV, inlocuitor de tip IP — simbol PCV-IP ; — tuburi PCV-rigid, inlocuitor de tub IPE-simbol PCV (IPE) PEL; — tuburi de protectie etange din teava de otel sudata sau trasé (tevi pentru instalatii) ; — tuburi de beton pentru traversari si canalizri clectrice sub- terane. Pentru a fi ferite de coroziune, tuburile de protectie se plumbuiese sau se Feuiese. Ca sa nu se produca deteriorarea izolatici conductoarelor la introducerea in tuburi, interiorul acestora trebuie sf fie neted si fara asperitafi ‘Tuburile izolante usor protejate IP (fig. 3.1) sint fabricate dintr-un tub de carton rezistent la umiditete, avind un invelis confectionat din banda de otel laminata Ja rece. Se pot monta atit aparent cit s1 ingropat Pentru a ise asigura rezistenja la umiditate, tubul de carton se im- pregneaza cu bitum industrial. tie se utilizeard pentru protejarea conductoarelor leet lor produse de lovituri, praf, ume- Secures 4-A fib ce carton inpregrat Fig: 3.1. Tuburi izolante usor protejate IP. 25Fig. 3.2. Tuburi de protectie P. ‘lonate din banda de lor una peste alta. Se © Tuburile de protectie P (fig. 3.2) sint ofel Jaminata si incheiaté prin petrecerez margi monteazd numai aparent pe pereti * Tuburile izolante de protectie, etanse PEL (fig. 3.3) sint confectio- nate dintr-un tub de carton izolant, protejat de un invelis din Ade ofel laminaté, sudata sau teava de ofel. Tuburile PEL sint prevazuie la ambele capele in exterior eu filet special, care serveste la realizarea imbin&rilor intre dou’ tuburi, Aceste tuburi trebuie s4 reziste la o presiune de 2,5 at. © Tubul izolant usor protejat, flexibil, IPF se executé prin i rea in spiral a doud benzi de hirtie impregnata, pesie care se infasoara in spiral o banda de otel plumbui © Tubul izlonat si de protectie flexibili, eu rezistent’ mecanica, IPFR se executd prin infasurarea in spiralé a uncr benzi de hirtie impregnata, Peste care se infasoara In spiralA doua benzi de otel plumbuite din tabli mai groasi, ceea ce fi da o rezistent4 mecanici superioard. ° Tubul de protectie flexibil, cu rezistent& mecanicd PFR, se executa prin infaésurarea in spirala a unor benzi de otel plumbuite pesie care se infasoara o banda de hirtie impregnata si deasupra o alta banda de ofel plumbuita. El poate fi utilizat in medii umede, dar necorosive. © Tubul de protectie etang din feava de otel folosit la instalatii elec- trice este de fapt teava din ofel ce se intrebuinteaza le instalatii sanitare sau de gaze. El se foloseste montat aparent, sub tencuial& sau ingropat in pardoseala pentru protectia conductoarelor electrice, in locul tuburilor IPE, cind sint necesare tuburi de protectie cu diameirul mai mare de 36 mm. © Tevile pentru instalatii electrice se utilizeaza, in special, in medii umede necorosive, in medii cu pericol de incendiu, sau de explozie, pre- zentind si o mare rezistent& mecanici. © Tuburile cu manta din policloruri de vinil (PCV) giisesc o apli- care din ce in ce mai larga in executarea instalatiilor electrice interioare pind la 500 V. Flacdra atacd tubul PCY si fl carbonizeaza, faré insi a propaga focul. Temperaturile scézute fac ca tubul s& devina rigid, iar temperaturile prea ridicate produe inmuierea tubu De aceea, tuburile PCV nu se monteazi pe pereti din lemn, paianté saul alte materiale combustibile. Etansarea imbinarilor se realizeazd prin lipize cu un adeziv special : solutie de policlorura de vinil dizolvata in acetond. | Fig. 2.8. Toburi de protec- tie etanse PEL. 262, ACCESORII PENTRU CONDUCTOARE © Conductoarele izolate sau neizolate sé monteaz’ aparent pe izola- doare-rola din portelan, de doua tipuri, R si RC (clopot). ® Papueii de cablu sint piese de legiitura care se fixeazti la capatul unut conductor prin stringere sau prin lipire, pentru a putea executa legi- turi la o bornd, la un bolf sau la un surub de contact. Papucii stantati pentru conductoare din cupru multifilar se executa din cupru, prin stantare si apoi se cositoresc. Pe ureche se graveazi doua numere, de exemplu 70/10, reprezentind : sectiunea conductorului (pri- mul numér) si diametrul bornei sau boltului pe care se poate monta (al doilea numar) Fixarea conductorului in papuc se face prin cositorire. Papucii pentru conductoare de aluminiu multifilare se executé din aluminiu si se utilizeazi pentru conductoare de aluminiu cu sectiuni de Ja 25 pina la 500 mm?. Pe urechea papucului se marcheara sectiunea con- ductorului pentru care se poate folosi Fixarea conductorului se face cu ajutorul bridelor care se string cu suruburi din otel zincat, prevazute cu rondele elastice din otel. Papucii presati sau turnafi pentru conductoare din cupru ouultifilar se utilizeazA atunci cind cablul este supus la solicitari mecanice mari. Ei se executa din bronz, prin presare la cald sau prin turnare, si se prote- jeaza prin cositorire. Fixarea conductorului se face prin cositorire. Papucij sint marcati pe ureche cu o cifré care araté sectiunea conduc- forului la care poate fi utiliaat, iar pe cap cu douA cifre, care arata diame- trol gaurii in care se introduce conducterul, si diametrul gdurii pentru ‘borna de legaturd. 3. ACCESORII PENTRTU TUBURILE DE PROTECTIE Legiturile dintre tuburile de protectie se executé cu accesorii spe- ciale cum sint: scoabele de fixare, diblurile, dozele, mangoanele (mufele de legatura), coturile si curbele. © Scoabele (fig. 3.4, a, 5, ¢, d) sint piese metalice, fabricate din banda de otel laminata la rece si sint utilizate la fixarea tuburilor in cazul insta- Fig. 34. Seoabe.