Luerarea de fata pune la indeména color doritr amatori sau specialist - cole mal utlizate metode de altoire din practica pe infelesul tuturor, inet ricine poate sisi creeze ‘cu mana propre, un colt de paradis in curtea ‘sau graina va Specillespontane, cole depasite ca soluri sau cele mature, prin alte, in numai 23 ani, pot da rod schimbt, 4e caltate superioara sin cantitt! sport. EDITURA CERES S.A. ‘Ply Preset Liber mt f, Sector f, Bucuresti Telefon: 021-31790.23 ‘I ISBN: 978-973-40-0833-9Dr. ing. FLOREA LUPESCU [Si [AN] a AP FLOREA LUPESCU POMILOR open : EDITURA CERES Bucuresti, 2009CUPRINS: |. Importantaaltoiit 2. Ceeste altorea, portalioiul altoid... 3. Care sunt schimbsrile produse la pantie altoite? 4, Condit necesare pentru reusita altos 5. nets si materiale necesare penta alte 6 Portalto utiliza n pomicultura i influenta lor supra cresteri rod altoilor 6.1 Portaltoii maralui 6.1 Poraltoi gene 6.1.2. Portaltoi vegetativi 62. Portal paral 162.1. Portaltoit gencratii (din sn) 62.2. Portaltoi vegetatvi 6.2.3. Folosire inteemediarului pent altoirea soiurilor de pa incompatibile cu gutui 63. Portaltoi prunului 64 Portal eaisulu 6.5, Palo persia si mah. 6.6 Portaltot cirequli 167, Portltoiivisinului (68 Portaltoii nucului (69, Portaltoi coacizalui 3 agrigului 7. Alegete si pregitirea plantelor mami ei din are se preleveaz (recoleaza)ramurile 8. Prelevarea, pregitirea, pastrarea transport ramurilor i lstarilor deat 8:1. Recoltarea s pstarearamurilor altorile de la inceputul primaver 8.2. Recoltarea, preptie,pstrara i transport listarilor ato dstinataltotlor in och dormind 9. Metode de altoteutlizate in pomicuturs 9.1, Grupa altorlor cu muguri dtasati 9.1.1. Altoirea tn hi orming” in T= 9.12. Altorea inochi (mugu)exescind 9.13. Altoirea in placaj de couj eu mugure 9.114. Altoirea cu mugure in hice 9.15. Altoirea eu magure dormind in Fereaste™ 3 7 10 2 16 Py 25 Fe 26 29 20 2 3 34 35 36 37 38 39 40 4a 9.1.6. Altoirea in ochi dormind cu scut de intermediar (Metoda Fl. Lupescu)... 9.2. Grupa altoirilor cu ramuri detasate 9.2.1. Altoirea in copulatie simpli 9.2.2. Altoirea in copulate perfectionata 3.23. Alive n serio perfection: 9.2.4. Altoirea in triangulatie 9.2.5. Altoirea in despicituri 9.2.6. Altoire i 9.2.7. Altoirea sub coaja 9.28. Altoirea sub coaji lateral ‘cu ramuri detasati 9.2.9. Altoirea sub coaja laterala in 1 cou ramurd detasat 9.2.10, Altoirea sub coaja lateral in ,D sat ,D* inversat eu ramura detasata 93. Grupa altoirilor prin apropiere 9.3.1. Altoirea prin apropiere laterala simpli... 9.3.2. Altoirea prin apropiere laterala perfectionati 9.3.3. Altoirea prin apropiere laterala ,sub coaja 9.3.4, Altoirea prin apropiere simpli in eap 9.3.5. Altoitea prin apropiere in arc sub coaja . 10, Masuri de ingrijire necesare dupa al in primi ani de viata ai altoiului 10.1. Ingrijrie aplicate dups altoirile ‘cu muguri detasa 10.2. Ingrijirile aplicate dupa altoirile ‘cu ramuri detasate 10.3. ingrijrile aplicate plantelor dupa altoirie prin apropiere.. 11. Altoirea $i supraaltoirea pomilor maturi 11.1. Altoirea si supraaltoirea fara pistrarea scleletului prin retezarea coroanel é 11.2, Altoirea si realtoirea pomilor cu paistrarea scheletului coroanei 12. Altoirea Kimaiului $i portocalului 15. Altoirea coacdului i agrigului combinaté cu despartirea tufelor pentru obtinerea formei de pomisor crestiturd lateral in fern. cap de altoire® reDescrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Rominieh LUPESCU, FLOREA Altoirea pomilor / Florea Lupescu. - Bucuresti: Ceres, 2009 ISDN 978-973-40-0833-9 631.541:634.1 Redactor: AURORA DUMITRU. ‘Tehnoredactor: CRISTINA MARCU ISBN: 978-973-40-0833-9 Luca exocuatla MPRIMERIA OLTENIA Sire | Suoqtne 21, Cro te: 0351808 91: fox: GST 41 905 ‘at peer tenigagma a 1. IMPORTANTA ALTOIRIT Din dovezile sctise si din descoperitile arheologice, reiese ci altoirea era cunoscut cu peste 6 ~ 7 mii de ani in urmi, Aceasti cale de inmulfire a evoluat treptat, incdt as- tizi se cunose zeci si sute de metode de altoire. Ea a adus foloase neprejuite omeniri atat in domeniul pomicol cat si in cel viticol. Sa ne gindim numai la faptul ci dupa dezas- trul filoxerei ~ care a distrus tot patrimoniul viticol al Eu- ropei, inclusiv al Rominiei ~ singura metoda care a putut salva existenta insisi a soiurilor, obfimute cu truda de vea- cur, a fost altoirea. $i, tot prin aceasti metod, s-au putut apoi reface ville distruse si infiingaaltele noi Avantajele altoirit sunt deosebit de insemnate pentru cA aceasta este cea mai eficienti si mai sigur metoda pen- tru mentinerea in cultura si inmulfirea soiurilor de pomi, de viti-de-vie, arbori si arbusti omamentali (trandafir, ulmi si duzi pletosi, brazi arginti ete,). Daca astdzi avem in cultura soiuri de pomi de reputatie mondial (Jonathan, Delicios auriu etc.) sau soiuri vechi de prune, cum este Renclod verde, vechi de peste 2000 de ani, aceasta se da- toreazi practiciri inmultri prin altoire La marea majoritate @ soiutitor de pomi nu avem alta cale de inmultire pentru a pistra si extinde soiurile obfinu- te cu atata stradanie. Altoirea rméne si astazi singura me- todii de inmultire a soiurilor europene de viti-de-vie, ale ciror ridicini nu rezisti la atacul filoxerei; or, altoindi-le pe vite americane, putem extinde cultura peste tot unde condiiile de clima gi sol permit cresterea si rodirea vi de-vie.Referindibie Wi importangaaltoirié pentra pomiculturs, jpuutem distinge 0 serie de aspecte de deosebit interes colec- tiv pt individual, ‘In primul rind este eunoseut faprul c& prin fnmultiea prin altoire se produ in ilele noastre toti pomit de cer valoare, necesart pent, infiinjarea plantaitor pomicote De regu, objinerea acest material siditor se face sub in- ‘drumarea specialigilor In pepiniere pomicole ale stajiunitor experimentale, eare fumizeiz apoi pomii altoiti. Pentru ‘aceasta, pomii altoit trebuie st provind din soiuriautentice, recunoscute, cu performanfe deosebite din punct de vedere produetiv, clitati ial adaptirit Ia condiite locate, ‘Adesea ins. se consider ct pomii din unele soiuri mu dau rezultatele asteptate, productile objinute sunt mic, calibrul fructelor este redus, gustul last de dort sau nu leaga fructe deloc. Nelegarea fructelor se datoreaza, in unele cazuti, plan- tari unorsoiuri cu cerinte mai man fafa de caldura in zone mai reci, cum este eazul soiurilor Red delicious, Starking delicious etc, Acestea cer temperaturi mai ridicate in tim- pul infloririi(16-17°C), dar, flind plantate in zona dealu- tilor inalte, eu primaveri rei, ploioase, unde se realizeazA hnumai 11-12°C, nu se realizeaza condiile necesare pentru incolfirea polenului si legarea fructelor. Ca urmare, desi mii sunt incarcafi cu flor, nu dau recolt. Alteor, livezi mari incheiate, eu pomi in plind vigoare, cind au ajuns la varsta rodiri, se constatd ci nu dau rod (desi con- difle de clima sunt favorabile), din cauza c& in parcel na ‘exist decit un singur soi, care este autosterl si deci mu poate lega fructe cu polen propriv, Din picate, aceste fenomene se constatd dup 5 ~ 10 ‘ani de la plantarea pomilor, efnd este prea tirziu si mai fnlocuim pomii sau ar fi prea costisitoare inlocuirea for i 4 ‘s~ar astepta iardsi cafiva ani buni, pani la objinerea de re- colte mari side calitat. in alte cazuri soiurile existeme fnt-o livadi, desi au fost bune la infinjarea plantaie, suat depdsite de alte so- iuri noi care au apiut ulterior. Se tie e& unii pomi (meri, peri ele.) tliese 40 ~ 100 de ani: or, in acest ristimp, Sortimentele se schimbi in pas cu gusturile consumato= rior, iar fructele respective, la un moment dat, nu mai au aceeasi ehutare, Ce este de ficut? Pentru remedierea situatei, cea mai rapid gi mai ef- cienta solutic, in toate cazutile aritate mai sus, este real~ toitea pomilor, chiara celor maturi, cu soiuri eorespunzi- toare. In felul acesta, numai in 34 ani de la tealtoirea pomilor matut, se objin reolte masive de fructe, insi din soiuti now altoite. Cheltuieile efectuate cu realtoirea po- rilor sunt de peste 10 ~ 20 ori mai mici decat in cazut deftigivi si reinfiingit de noi planta. Tn mete parzete mari din ivezile inflate cu 20 —25 de ani in urmi, in care nu s-au asigurat polenizatorit ne- cesari din diverse motive, situajia se poate remedia foarte rapid prin realtoirea unui numir relativ mic de pomi si name unul din nou pomi, Spre exemplu, intr-0 parcel plantatd cu un singur soi (lonathan), care are 1800 pomi, pain altoirea a 700 din acestia cu soiul Golden delicious, problema se rezolvé foarte rapid. In acest caz, la fiecare al freilea rand se realtoieste al teilea pom pe rind, dup schema it sligctileg Prag Meigen: Arestek moh xX MX XOX xX & X amo XK < ee pes Hodxlal ge Ply REX pos Aeron Kpoeahiodsiwigy XX XM XxX HX Mex X X XX Xp x xin felul acesta fiecare pom realtoit polenizeaz 8 pomi din jurul hi Intr-o plantaic intensiva ori superinensiva, eu distan- ta intr randuri de 3.5 ~ 45 m, se pot realtoi pomii de pe tn rnd din 10 in 10 rindur. fn fel acesta se aigura con- itt bune de leyarea fiuctelor numa; dup 23 ani de Ia aktoire. “Altoirea se poate pratica sila pomii maturi din curtile sau gridinile de Ia sate si orase, care au fructe miei, eco- respunzitoare. Prin acest grdini se intilnese adesea pom silbatci,corcodusi zarziriet., care pot fi alto hu pasttind scheletul. Astfel, un pon silbati, in varté de 15 +20 deani, este capabil ca numai dupa 2~ 3 ani si dea cele mai frumoasefructe, daci este alfoit eu un soi sau spe- cle corespunzitoare. Spre exemplu, in zona de edmpic pe tun corcoxluy se poate altoi fie prun, fie cas, fe persie; in zona dealuilorinalte, unde clima este cova mai aspra, se fecomanda altoitea corcodusulut numai cu prun din soiur care nu cer eldura multi (Gras romAnese, Vinete romi- nest ete). Pe ali pomi maturi se pot alto specie indicate la copitolul 6 ~- PORTALTOM FOLOSITI IN POMI- CULTURA 6 2. CE ESTE ALTOIREA, PORTALTOIUL SI ALTOIUL Altoirea este 0 operatic prin care se imbina in mod autificial fie dowd plante intregi, fie 0 portiune de planta (amnura ori mugure) eu o planta intreaga, fie numai dou Portiuni de planta, cu scopul dea ,se suda”, de a conereste sia conviefui timp indelungat, Planta sau partea din planta care va forma suportul si ridacinile se numeste portato, iar portiunea de plant care va forma tulpina gi ramifiea- file sae se mumeste alot Portaltoiul, prin ridacinile sale, absoarbe apa din sol si substanfele hrnitoare ,seva brut, iar altonul sintetizeaza, adicé transforma prin fotosintezi, aceste substanfe in "Seva claborati, care este folositi att de eatre atoi, at si de ctre portaltoi pentru erestere si dezvoltare. De obicei, in ‘momeatul altoiii, portaltoiul este 0 planta cu ridcini, iar altoiul este © portiune de ramuri anual sau un mugure, care urmeaza si fie inl Jn practica milenara a altoitului exist’ insd yi alte si- tua Astial, se intlnese eazuri cin atitaltoiul, eat si port altojul sunt dou plante intregi, amindoua eu rédaeini ~ ceazul altoitilor prin apropiere. Acestea, mai inti, se alto- iese si numai dupa ce s-au sudat si au conerescut in zona de altoie, se face separarea altoiului de planta mama si se uprima gi partea superioari a portaltoiuli. in felu acesta, altoiul isi continua viata pe baza substanfelorprimite de la portaltoi‘Se mai practic altoiri gi pe portaltoi lipsiti de radacini (pe butasi neinradacinafi. In acest ca, atitaltoiul cit si Portaltoiul sunt dou’ portiuni de planti neinradicinate, urmdnd si se pund la inridicinare dup’ altoire (cazul al- toini vfei-de-vie la masa). Altoirea se efectueazi fie cind portaltoiul este tanar si de dimensiuni reduse, fie mai tirziu, end are trunchiul ‘10s si coroana format Portaltoiul poate fi deci reprezentat numai prin partea care se aflé in sol, adicd prin ridicina plus zona coletului (ona eare face lepitura intr partea subterand si cea acria- na) Acesta este cazul cind portaltoil este tan. in stadiul de puiet, la virsta de 1 ~ 2 ani, In acest caz, toath partea aeriand 4 pomului, adic& trunchiul si coroana cu ramurile sale, provin din cresterca altoiului. {in alte cazuri, portaltoiul poate fi reprezentat, pe lang tadicind 5 print poriune de trunchi ~ cazul altoirii unor speci, de exemplu: cai, ciesi ete. — la iitimea de 1-1.2 m, pentru a preveni formarea pligilor datorate gerului. De ase- ‘menea, cazul altoiii duzilor si ulmilor pkingator. ‘Alteori, portaltoiul este format din ridicini, trunchi si ramurite principale de schelet (sarpante), cum este cazul altoirii pomilor maturi cu pastrarea scheletuluicoroanei, In aceste situatii, numai prelungirile serpantelor si ramifica~ file de ordinul doi, trei ete. sunt reprezentate prin alto Portaltoiul poate apartine aceleiasi specit ca altoil, spre exemplu se poate altoi cais frane sau piers pe piers franc. In numeroase cazuri ins portaltoiul poate fi din alti specie, de exemplu gutuiul pentru pir ori migdalul si cor- codhisl pentru piersic sa. Prin utlizarea mai multor port= Alto: pentru acceasi specie dealtoi se poate lirgi mult aria de culturd; exemplu, prin utilizarea de portaltoi adecvati Solurilor mai umede sau eu apa freaticd mai la suprafata (ri pentru soluri mai bogate in caleiu activ ete. Altoiel, spre deosebire; de. portaltos; ;eare poate aves orice varsti, in momentul executiriialtoiri trebuie si fie constituit numai dint-o portiune de ramura tinard de un an sau dintr-un lastar cu muguri complet dezvoltati. Aces te ramuri dau Histari ins trebuie sa fie prelevati din pomi ‘maturi ale ciror fructe se cunose, Nu se folosese pentru altoire ramuri de doi sau mai mulfi ani $i nici muguri dor minzi de la baz ori cei incomplet formati din virfurile crude ale ramurilor si ldstarilor.3. CARE SUNT SCHIMBARILE PRODUSE LA PLANTELE ALTOITE Cei doi parteneri folositi 1a altoire se influenteazd reciproc intr-o misuri mai mic& sau mai mare, in functie de virsta lor in momentul altri. Influenta reciproca este ‘mai profunda (pind la modificari ereditare) numai in rare caazuri si anume cind ambit partenen (altoul si portaltoiul) int foarte tineri din punct de vedere stadial. In practicd fnsi influenja este de natura fiziologica si se observa: nu- ‘mai cit timp cei doi parteneri conviefuiese. Aceasti influ- ‘enf se manifest’ asupra dimensiuinilor de crestere ale po- mului altoit $1 asupra mirimit, culori fructelor, a duratei ide pistrare ete. De exemplu, daca se altoieste soiul de mar Jonathan pe portaltoii Mo, Max, Mas, se objin pomi de talie mica, care se stabilizeaz la indltimea si diametrul de 2 ~ 3 1m; acelasi soi lonathan insi altoit pe mar salbatic, pe mar frane gi pe alti poraltoi vigurosi, ea My1, Mas, Mig» etc, se fobtin pomi de talie mare cu indlkimea si diametrul coroa- nei de peste 6 ~ 10 m. Acelasi soi altoit pe portaltoi cu vi- ‘goare mic& fructificd: mai repede dupa altoire si da fructe mai mari si mai colorate, decdt in cazul altoiii pe portaltoi vigurosi, Durata de viafi a pomilor altoiti pe portaltoi pi- ‘este mai seurta (25 ~ 30 ani) decit in cazul altoiri pe portaltoi vigurosi (40 ~ 100 ani ‘Aceste particularitati se pistreazi numai cat timp al- tojul conviefuieste eu portaltoiul, Fiecare partener isi pis- treaz caracterele sale. Dac, de exemplu, se ia un altoi de Tonathan din pomul altoit pe portatoiul pitic (Mo) si se al- 10 toieste pe mir silbatic, altoiul, in continuare, formeazi pomi de talie mare, cu fructe ceva mai mici; deci, influenta din- tre altoi si portaltoi nu este ereditari. Atdt pomul altoit cat, si portaltoiul isi conserva caracterele ereditare, iar dup: despiirire dau descendent fideli ca si tnainte de altoire, soiul pstrindu-si caracterele esenfiale initiale, ea: epoc’ de coacere, forma fructelor, culoarea, gustul, aroma ete4. CONDITIILE NECESARE PENTRU REUSITA ALTOIRII Pentru ca altotea si reuyeascd trebuie cunoscut inp ‘mul rind faptul e& nu se poate altoi orice planta pe orice fel de portato Din practica indclungath « altoitului 9 a constatat altoirea se poate face numai inte specie care au ,afini- tate*,adics acelea care reacfioneazi favorabil la altoie, se suideazi, conerese si rodese bine. in cazurile in care sudura este incompleté sau dupa cajiva ani de la alioire pomii se dezbina de la punctul de altote ori eresterea este foarte slaba, avem de a face cu 0 afinitate slab ori cu o lips de afinitate. Vom arita intr-um alt eaptol (6) al lucrrit care sunt portaltoit cei mai indicati pentru fiecare specie de pomi BBine cunoscut est si faptl cd altoiea plantelor se ba- ‘ear pe insugirea acestora de a-si vindeca rinile. Posiili- tatea de a-si vindeca rinile se datoreaza faptului c& plan- tele au un fesut format din mai multe straturi de celule care se iimulfese cu usurinfi si poarté numele de zond genera- toare sau zond cambiala. La plantele lemnoase, aceast 20- generatoare se gAseste imediat sub coaja si anume chiar Ja limita dintre cog g lemn, oricare ar fi grosimea rau, Daca se dezlipeste 0 fisie de coaja de pe o ramuri, zona igeneratoare se desparte in dowd: 0 parte rimane prinsé pe alti pe fata interioar a coi (fi. 1). 2 ig. 1 Portiane de ramur reteatd transversal gc coo) desprins a-conpa: bsona generaoare pe lemn sci lem Prin urmare, indiferent de metoda de altoire foldsiti, este necesar si se faci asffel de tdieturiinedt sd se desco- ere zonele generatoare ata (a altot edt yi la portaltoi si ‘aceste zone si se pund in contact direct. Dacd se imbina la intémplare altoiul cu portaltoiul, prinderea la altoire nu se realizeazi,altoiul se usucd, iar portaltoiul Kistireste $1 con- timua Si creased fara alto. Cu clit suprafaja de contact intre fesuturile genera- toare ale altoiului si portaltoiulut este mai mare, cu atit prinderea este mai rapid, mai sigura si coneresterea mai putemicd, Realizarea unei suprafete cit mai mari* de contact nu trebuie infefeasi in mod absolut, adic nu este necesar ea aceste suprafefe de contact si cuprinda to: Jungimea ramurilor, Practica a stabilit pentru fiecare meto- «di de altoire care sunt suprafefele de contact optime pentru cle dou zone generatoare (altoi ~ portaltoi), care asigurd prinderea, © conditie pe care trebuie s-o realizeze altoitorul este aceea de a obtine, cu ajutorul uneltelor sale, dieturi netede 41 plane, att pe altoi eat pe portaltoi, pentru ca atunci bind si nu rménd spatit goale in care Bpiltrunde aerul, usednd suprafaa respectiva, fapt care Pedic’ sudarea celor doi parteneri. Pentru a obtine supra- fofe netede si plane trebuie folosit un briceag cu lama din fofel foarte bun si bine ascutii, adic s a briciul” Taicturile trebuie ficute dintr-o singurd migcare a mainii Dac suprafata rezultati nu este pland, ea nu se sepa revenind cu briceagul pe aceeasi sectiune, ci tietura se face din nou, inliturind © pojghita de 2-3 mm de pe toata suprafata, pana se obtine fasonarea corect conditie importanti a reusite la altoire este ca la- mele uneltelor de altoit si fie mensinute curate in tot ccursul provesului de altoire, de aceea ele trebuie mereu sterse pentru a inlétura praful depus, seva oxidata de pe Jama briceagului et. ‘Tinand seama de faptul cA in pomicultura altoirea se face in plin cmp, uneori, in bataia vantului useat sau sub razele de soare, o condite esentiala pentru reusitaaltoiii este rapiditatea cu care se executa operat. Daci se Iucreaza cu incetineala, suprafetele sectionate lsate citeva minute in aer se oxideaza, isi pierd prospe- timea, se innegresc, iar sudarea cu portaltoiul nu mai are loc. Pentru o bund reusita este necesar deci sit se luereze repede, iar imbinarea altoiului cu portatoiul si se rea- lizeze in timp cat mai scur. Tot atit de importanta pentru prinderea altojului este ‘asigurarea unei legituri stranse (cu tei, rafie, fagii din ma- terial plastic) si ungerea rénilor cu mastic (ccari de altoit) Legitura se face cu atentie incit si mu se deplaseze altoiul din pozitia fixata, efectuandu-se printr-o infisurare ~ spir Hing spird ~ pe toata tungimea taieturii. Ungerea eu mas- tie se fice numai altoirilor care au rani mari expuse Ia aer {altoirite cu ramuri detasate; la altoirea cu muguri nu este hecesari. “4 Cu aceasté ocazie trebuie s% se unga toate rinile exi tente att pe altoi eit gi pe portaltoi, ageznd masticulintr- un strat continu, fd intreruperi Alegerea epocit Sau momentului de altoire este, de asemenea, una din condifile de baza ale asigurini pris eri Ia altoire. Aceasti alegere se face in strinsi corelatie cu metoda de altoire folositi. Unele dintre metodele de altoire se vor executa nurmai in timpul vegetatici (altoirile sub coaja, in ochi), fiind conditionate de existenfa curen- tului de seva, care permite dealipirea usoara a cojii gi ‘roducerea altoiului sub coaja. Pentru perioada de repaus vegeta exist o alta serie de metode de altoire (in despi- tur, triangulatic, copulafi, crestituri lateral ete). La prezentarea fiecirei metode de altoire vom indica cea mii potriviti epoca de executare Jn sfarst, foarte important pentru reusita altoiit este ca altoii sa fie in stare de perfect prospetime. Mugurit si coaja si fie neofilite, lemmul in seetinne si Fie alb, zona generatoare si fie verzuie. Pentru aceasta este important ‘momentul de prelevare a ramurilor si lastarilor din coroa- na pomilor. Astfl, pentru altoiite inochi dormind listari altoiti se taie din coroand in momentul altoit, iar pentru altorile eu ramuri_ detasate, prelevarea ramuritor altoi se face dupa ciderea frunzelor, pnd la venirea gerurilor mari si Se pastreaza in nisip umed pana in momentul alti5, UNELTE $I MATERIALE NECESARE PENTRU ALTOIRE Pentru efectuarea altoirilor sunt necesare 0 serie de tunelte si materiale speciale, reusita altoirii depinziind in ‘mare misura si de calitatea acestora. La altoiri sunt reco~ mandate unelte simple, comode, cu lame din otel si ma- here netede. Uneltele complicate, cu mai multe lame, cu minere ornamentale §i proeminente, care pot rani plantele si mainile altoitorului, nu sunt recomandate. in comert exist mai multe tipuri de bricege de altoit, specifice anumitor grupe de metode de altoire $i anume: 2 priceagul oculator (fig 2a) este confectionat special pentru altoirile in oculafie in ochi sau cu muguri). EL fare Jama cu taigul curbat, asa cum se vede in figuri, Pe ‘miner, la capatul opus lamei, este montata o spatul fix’ sau mobil, care serveste pentru desprinderea cojit de pe portato + Briceagul copulator (fig. 2b) are tama cu taisul perfect ‘rept si este lipsit de spatuld, El serveste pentru altoi- rile in copulate, triangulatie si despiciturd, care nece- siti sectiuni lungi si perfect plane. © Briceagul universal (fig. 2c) este folosit pentru toate atat cu muguri edt si pentra altoirile eu rammuri detagate, sub coajd si copulati, triangulatie, despict turd, crestiturd lateral, Are lama cu tiigul drept, ca la briceagul copulator, iar pe partea opusi taisului, aceas- ta este litt sub forma unei spatule, eu care se des- prinde coaja portaltoiului 16 * Briceagul pentru altoirea in fluier si in fereastra (fig. 2) exe float pets altoren nical, vind con Scie special Pe tn sigur miner sun none dou lame pall, ante ne ele a3 em. Cua tora aes reg se set at dep alo ct de pera, MEP cs eso latime, de 3 cm. ; ‘ig. 2~ Tipuri de bricege de alto somal copter crete de da an pe rs nae Coral fig. 3.8) ete comps dintrun maner curbat $i lcm pa wile Eb se folgeie ponru ne frie tft cu fil yi de semen, la scoaterea cepilor si la suprimarea ramificatiilor i subtiri de pe portaltoi. : a Despicitoal (fig. 46) serveste In despcarea portal jl pei loa in degia Elete oma dis mover cn ou, sh peta Oaple pore ato un coe tn form de pand, cu are se face seh dou omit dps fn ved 2 Atos pomilor ae~ Cesoare ldespitor cnt tc ben mre edapctor i se foloseste pentru “aarfeca de tiat pomi fi. 4 a:b) se fo oceans regres poral Fxisti mai multe tipuri de foarfeci, fie cu o singura Iam ietoare gi eu una de spin fie ev ambee ame tiietoare, Penta prlevarea (recoltars) ramurilor din parica superar a eoroanclor fri a mai folos cis, ke foloseste foarfeca de omizit (fig. 4d), care se m tea in varful une prjini subsist usoate i 4 oofl dha pnt ffs pei oi ait vetoing ld tore, c= cu ambel fae et pea ta rama cab domi ora maint mar ‘* Ferdstréul de mand pentru pomi (fig. Sa,b) se utilizea- zi pentru retezarea portaltoilor grosi si a ramurilor sgroase din coroan’, Zz sf ° ig. 5 Fevasirale de mans ‘tip pistol, bi cordat : Pe Langa aceste unelte, altoitorul trebuie si mai aibil 0 iatra find pentru ascutirea bricegelor si cosoarelor si 0 urea pe care se ,trage* briceagul dup’ aseutire. Altoitori experimentafi, care executi mai multe altoiri, obisnuiese Si-yi lege o filgie de painza curata sub forma unui bandaj la incheietura mdinit stingi, de care pot si-si steargi cu usuring lama briceagului de cite ori este nevoie pentru a inlatura seva, care se oxideaz pe lamd, ori alte corpuri Dintre materialele necesare la altoire fae parte: rafia, coaja de tei, benzile din folic de material plastic si masti- cul, folosite pentru legat, Rafia este una dintre cele mai folosite materiale de legat, deoarece se modelea7 usor pe ramuri i acopert bine tiieturile, Ea nu se foloseste uscatl, ci umeziti in apa 15-30 de minute inainte de folosire. Fibrele de tei topit pot 1 folosite ea talocustor al rafiei, dar au rezistenta mai slabii ca aceasta, Benzile din folie de material plastic speciale sunt lwilizate din ce in ce mai mult, Pentru legat se mai pot folosi $iibrele de bumbac. 19Pentru protejarea rinilor sau tdieturilor ficute cu ca ‘ia altoitului cu ramuri detagate se practic’ ungerea cu mastic (ceara de altoit). Masticul este objinut prin ameste- cul mai multor substange, Condifile pe care trebuie si le fndeplineasca un mastic bun sunt acelea de @ nu fi toxic pentru plante, de a se aplica ujor, de a izola bine rinile fata de mediul inconjuritor, de a nu crapa la uscdciune sau 1a temperaturi sodzute si de a nu se topi si anu curge la temperaturile ridicate din timpul verii. Se folosese dou’, feluri de mastic: mastic la cald si mastic la rece. ‘Masticul la cald este un preparat care la temperatura obisnuita (20-25°C) este solid, Pentru a putea fi aplieat pe rinile ce urmeaza a fi protejate, masticul trebuie incilzit, ‘de unde gi numele de “mastic la cald”. Prin incdlzire, el se Fnmoaie, devine pasta subfire si poate fi intins cu usurint Tnedlzirea masticului se face chiar la Yocul unde se execut altoirea, in nigte mici clizdinele agezate in alte vase cu apd fierbinte pentru a se pastra timp rai indelungnt starea de vascozitate si deci de utilizare pana Ia urmatoarea incdlzi- qe. Incdlzirea nu se face direct pe foc, pentru ci se aprinde foarte usor. Trebuie subliniat faptul cd masticul nu trebuie aplicatfierbinte, pentru ef poate arde fesuturile; el se apti- atunci cand are 40-45°C si poate fi suportat de piclea degetelor omulu “Masticul la rece este un preparat care Ia temperatura obisnuitd este viscos, moale, ca un fel de pasti, astfel cl poate fi intins ugor pe ranile planteloraltoite fird © pre= Plabili incdlzire. Starea viscoasi a acestui mastic se menting datoritt folosirii spirtului care intra in compo- via sa, aituri de celelalte componente, eu conditia sa fie pistrate in vase ermetic inchise. Dupit intinderea acestull Inastic pe ramuri, el se intireste datoriti evaporiil spirtului 20 Masticul 1a cald™, ct si cel la rece se compun din nai multe substan si anume: + substan care la temperatura obignuité este solid, dar ‘care se inmoaie a incdlzre sau este solubild in alcool (Gacdzul oF rina, smoala ete); ‘¢ substan plastics, care face ca mastiul sh nn se ustce sisi nu crape (ceari,cerezin); . . gitroeil eek care are aproximativ acelasi rol (seu ‘+ substantcoloratd (ocru) so substan saponifianta (ce- nus); acestea pot lipsi din unele refete. Pentru masticul la rece, in afari de substanjele men- Montes at wag 15-20 % spi are ee fost oa solvent Raportul in care se amestecd substantele respective pentru prepararea amestecului este foarte difrit si ca ur- tases meio nets oe citeva, Dintre acestea, . sititori pot alege pe cea mai potri- vin fancied sustantle pe care le a lander. ‘Rejete pentru mastic a cald: a) 750 g saciz+100 g card de albine+140 g seu ont, ee b) 750 g risind50 smoala+50 g c a +50 g ceresin +50 g ceara de amneiTh ca ema Ror ts 9 rigini +250 g ceard +250 g seu + 50 g ocru galben; ees <)) 750 g Pisin’ + 250 g smoala sau parafind + 125 g seu + zs a p 125 g seu Rejete pentru mastic la rece: a) 750 g sacdz + 75 g seu+75 g ceari de albine+120 g spirt denaturat; b) 830 g saciz + 30 g seu + 15 g smoald ‘| 30 g seu + 15 g smoald +25 g conus + 90 g spirt denaturat; ie 1 2¢) 400 g sacdz + 200 g ceard + 100 g seu +90 g spirt denaturat; d) GIS g rasind + 50 g smoala +35 g seur 40 g ceari de albine +35 g cenusi cemnutd fin + 35 g ocra + 170 g spirt denaturat Rejetele de mai sus sunt indicate uncle pentru mastic la rece, altele pentru mastic la cald. in fond, fiecare dintre cle poate fi uilizaté atit pentru un fel de mastic eit si penta celélalt, prin simpla adugare sau suspendare a spi tului denaturat. O refeté de mastic la cald poate fi transfor- ‘mata in mastic la rece prin adiugarea une cantitii de spirt industrial egald cu 15-20% din greutatea total a ameste- cului, Pentru transformarea rejetei de mastic la rece in ‘mastic Ia cald se procedeazat prin suspendarea spirtlui (mu se mai adaugi), repararea masticului se face in modul urmator: ean- siiyile previzute pentru una din refete, in afar de ocr $i spit, se marunfese si se pun intr-un vas (ceaun) cu eapaci- tatea de 2-3 ori mai mare decdtcantitatea de mastie ce tre- ‘buie preparatl, apai vasul se asiza deasupra unui foc do- mol, Daca focul este iute, amestecul se uml, se revarsi sis flind inflamabil, se aprinde si poate produce accidente ‘grave, Dupii topirea amestecului, se adauet ocrul pufin cite pufin, amesteedind continuu cu lopatiea. Din acest mo- ‘ment, modul de preparare difera in funetie de felul masti- celui (1a cald sau la rece). n eam! masticului la cald, dup omogenizare, ames- tecul se toama intr-o gileata cu api rece. In momentul cand masticul poate fi apucat eu mana, el se scoate din apa $i se fidimanta pe o masd (scdndurd lat) pentru a se eli- ‘mina toata apa eare eventual rméne fn el. Pentru a nu se i si de masé este necesar ea mainle sf fie unse cu grasime, iar masa s4 fie udd. Apoi se imparte in basto- nage de 50-100 g. Dupa racire, se pune la pistrare pang in momentul altoiri, cand va trebui incdlzit, asa cum s-a aritat mai sus. acai se prepari masticul pentru folosire al rece, vasul cou amestes se ia de pe foc gi se last si se riceasea putin pind la temperatura de coa SOC, apoi se adaugi eanttatea de spirt industrial, amestecdnd eu lopajica continu pind se ‘omogenizeaza bine. inainte de ricirea complet, amestectl ‘objimut se toarni in cutii sau boreane eare se fnchid erme- tic. in eaz contrar, spitul se evapora, masticul se inareste si nu mai poate fi intrebuinfat a rece. Dae se fntimpla ca masticul si se intireasea, il putem folosi ca masticul Ia cald, or se inedlzeste si se adauga din nou spit, pundnd-t inalte vase inehise bine6. PORTALTOII UTILIZATI IN POMICULTURA $1 INFLUENTA LOR ASUPRA CRESTERII ‘$1 RODIRI ALTOILOR Portaltoii utilizati in pomicultur’ sunt, in general, plante care dau fructe de calitate foarte slabit necorespun- ‘itoare cerinfelor pentru consum. in majoritatea cazurilor acesti portaltoi sunt silbatici ori semispontani, de exemplu: tuxivul silbatic, pirul silbatic, ciregul silbatic, mahalebul viginul comun, migdalul amar, corcodugul, zarzarul ete. Pe lingi acesti poraltoisilbatici, se mai folosese portal toit obsimufi din seminfele sau simburii soiurilor cultivate si care sunt denumiti portaltoi franc de mar (exemplu, Crefese, Patul, Viesti etc.), portaltoi franc de par (exem- plu: Popesti, Harbuzesti, inca), portaltoii frane de prun, {obtinufi din siimburi de Rosior Viratec, Dorant, Otesani). Toti acesti portaltoi silbatici si franc au avantajul ese adapteazi mai bine la diferite soluri, sunt mai rezistenti la seceti, la ger, se inmulfese usor, prin seminfe sau simbur imprima durata de viafi mare altoilor, dimensiuni mari po- milor ete. Ei au insi inconvenientul oi daw variabilitate ‘mare, adica uni indivizi din lot imprima cresteri mai mari, alii mai mici, nw inted pe rod in acelasi timp etc. Spre deosebire de portaltoii objinuti din seminte ara- tate mai sus, in practica pomicolA se folosese pe scar din ce in ce mai mare portaltoii vegetativi, adica aceia care se inmultese prin butasi (portiuni de ramuri puse Ia inr hate) sau prin marcotaj (Lastari musuroifi Ia baz pentru a. uo forma radicini). Acesti portaltoi sunt foarte numerosi mai ales pentru mir, pr, gutu, dar exist ila alte speci, Pen- tru a fi deosebti mai ugor au fost mareticu litre si cfr, spre exemplu: la mar, tipurile mai folosite la noi in tari Sunt: Ma, May Mr, Mo, Mir, Mis.M 16, Mas, Mio Mins Mion Ax La pi pure de gutui EMA, EMC, Ra cires Fete Poraltoi vegtativi, spre deoscire de coi obynui in ming, dau pomi malt mat uniform, inti mai repede pe tod, dau fructe de calitate mai bund ins sunt mai pre- tenfosi la So, la umiditat. in afar de acest, unele ipa de portato: vegstatvi dau pomi de tale mult mai reds, care se ingrijese mai uyor st se recolteaza fir flosirea de mart = ceea ce duce fa economii mari de for. de tuned Pentru aceasta, in ultimit 20-30 de ani au fost foarte mult extn in eutur, 6.1. PORTALTOI MARULUI Maul are © gamd foarte larga de portatoi, unii care se inmulfese prin simanti, numifi si portaltot generativi si alti eare se fnrmnltese prin marcota) si prin butasi si care ‘au fost denumifi portaltot vegetativ. 6.1.1, PORTALTOII GENERATIMI (DIN SAMANTA) Mairul silbatic este unul dintre portaltoti cei mai folositi {in trecut; aproape toate livezile batrane sau mature eu pomi in varsta de peste 30-35 ani au fost altoifi pe mar salbatic. Fste un portaltoi foarte viguros, folosit pentru pomi cu ‘runchi mijlociu si trunchi tnalt. Are radicini puternice, fadine ancorate in sol, care asiguri rezistentd la seceti, la geruri, la vanturi. Imprimi dimensiuni mari pomilor altoiti (giametrul coroanei de 7-12 m, in funefie de soiul altoiului), intrare tardivt pe rod, la 5-8 ani, durata de viag% lungt, de 2560-90 de ani. D& produetii mari ins abia dupa 15-20 ani de la plantare, incat investtile fcute cu infiinfarea livezii se recuperea7a destul de tarziu. Se inmulteste prin siménga si prezinti inconvenientul ci di mare neuniformitate po- rmilor in livada privind dimensiunile, intrarea pe rod etc. ‘Marul franc. Sub aceasta denumire sunt inclusi portal- ‘oii objinufi din seminfele unor sojuri cultivate si mai bine adaptate conditiilor de clima si sol (Patul, Crefesc, Rosi- fare si din alte soiuri locale). Acest portato prezint c racteristici si insusiri asemaindtoare cu mul salbatic: di- ‘mensiuni mari pomilor altoiti, durati de viata lung, pro- lucfii mari, rezistentd la ger, secet, vanturi ete. Are avan- {ajul c& imprima intrarea ceva mai repede pe rod. 61,2, PORTALTOII VEGETATIVI Din aceasti categorie fac parte mai multe tipuri de portaloi, selectionate din varietijile botanice de mar pitic, eunoscute sub denumirea de mdr paradis. si. mar dowcin Dat fiind ci aceste dow’ varietiti au format de-a tungul timpului fiecare cite 0 populatie cu indivizi diferiti ca ‘vigoare, anumite statiuni de cercetare din lume au determi- nat dintre acestea o serie de tipuri de portaltoi cu vigori diferite ~ de la foarte slaba la foarte viguroasa ~ pe care le- au inmultit vegetativ plecdnd de la o singura planta. S-a ajuns astfel, pentru fiecare tip, la 0 clona , adic la indivizi cu aceleasi caraeteristici de crestere si rodire, deci perfect niformi. Primele rezultate notabile au fost realizate la stafiunea East Malling, care a notat portaltoii cu initialele sale “E.M.”, urmate de cifre romane, de exemplu, E.M.L pind la E.M.XVIL Alte stajiuni s-au ocupat cu obtinerea de portaltoi re- zistenti la diversi diunatori (piduchele linos) gi la viroze etc, iar altele cu incrucisiri, pentru a objine portaltoi cu 26 alte caracteristici de crestere, ca: rezistenti la ger, boli $1 diunitori, vigoare mica, Inridcinare bund sa. S-au obfi- nut astel si alte serii de portaltoi, cum ar fiz + Seria Marton Imun notafi cu M.L, urmate de cifre de la 700 in sus, de exemplu M.1.791, M.L793 etc; + Seria Marton-Maling notati cu MM. 101...M.M.1L1 + Seria Alnarp notati cu. Ay,A2, $a Pentru usurinfa si uniformizarea nomenclaturi, in ulti- mii ani s-a convenit pe plan international ca tipurile din seriile EM; MI; MM si fie notate cu litera M, urmata de ciffe arabe, de exemplu Mj, Mz, Myos, Mion et, iar tipu- rile din seria Alnarp si fie notate cu litera A urmat de eifre arabe, de exemplu A>, Vigoarea acestor portaltoi diferd de la un tip la altul Pentru o mai bund infelegere, toate aceste tipuri au fost clasificate in mai multe tipuri de vigoare si anume: a) tipuri de vigoare foarte slabi si slaba; b) tipuri de vigoare submijlocie; c)tipuri de vigoare mijlocie; d) tipuri de vigoa- te supramijloce; e)tipuri de vigoare mare si foarte mare. {n eele ce urmeazi vom prezenta acestetipuri de portal- toi in ordinea crescnda a vigor Portaltoi de vigoare foarte mica gi mic’, Mx», Mo, Mao. Sunt portaltoi care imprima cele mai mici dimensiuni pomilor altoii (Inaltimea si diametrul coroanei de 1,5-3 m). ‘Au inriddcinare superficial (exceptic face Mas In care teste mai adénc8), sunt foarte pretentiosi la sol: cer soluri fertile, revene, sunt sensibili Ia secetd, necesitind irigati. Intrt pe tod timpuriu, [a 2-3 ani. Se folosese pentru plan- tafiile intensive si superintensive, cu distanfe de plantare de 3-3,5 m intre rinduri si 0,7-2 m intre pomi pe rind, in fuunctie de vigoarea soiului altoit si de forma de coroand doriti, Pomii altoifi pe acesti portaltoi pot fi menfinui in exploatare 15-25 de ani. 2Portaltoi cu vigoare submijlocie, Migs, My. Sunt portaltoi care imprima pomilor altoiti o vigoare ceva mai mare, adic’ talia mijlocie, 2,5-3,5 m, au inridicinare mai puternicd, nefiind risturnati de vant, sunt rezistengi la ger, ‘au cerinfe mari fat de apa. Portaltoiul My suport si se- cota, in schimb Mig este destul de sensibil la secetd si la exces de umiditate. Intri timpuriu pe rod, In 3 ani. Se folosese pentru plantafille intensive, cu distante de 3,5-4 m intre rinduri_ si 2-4 m intre pomi pe rind, in functie de vigoarea, de lungimea ramurilor pe rod si de forma de coroand, Se pot folosi cu succes si pentru livezile su- perintensive, insi cu precddere pentru soiuri cu vigoare redusi (exemplu Wagener) sau pentru soiurile tip spur (Starkrimson, Wellspur ete.). Pomii altoiti pot fruetifica bine 20-30 ani Portaltoi cu vigoare mijlocie, Ms, Mos. Acesti port- alto’ imprim’ portaltoilor vigoare mijlocie, cu inaltime de 3,5-5 m, indltime ce trebuie limitatd prin retezarea axului Ia 3-3,5 m, Mg are inridicinare satisfiicdtoare (pand la 0,6- 0,8 m), iar la Mos rdicinile pltrund destul de ac sol. Cet soluti mijlocii, fertile, posibilitti de irizare, deoa- rece sunt sensibili la seceti si pretentiosi fata de umidita- tea din sol, Sunt destul de rezistenti la boli, ultimul (Mya) find rezistent sila viroze gi tolerant la pdduchele lanos. Se folosese pentru plantajiile intensive, plantindu-se la distana, de 3,5-4,5 m intre rinduri gi 3-4,5 m intre pomi pe rand, in funetie de coroana si de vigoarea soiului altoit. Inti pe rod la 3-4 ani de la plantare si pot fi mentinuti in exploa- tare in medic 25-35 de ani; asigura productivitate mare pomilor. Portaltoi cu vigoare supramijlocie, Myi;, My, Ms, Ms, Pomii altoiti pe acesti portaltoi ating dimensiuni st ‘mai mari decdt precedentii, Au inridicinare bund, unele 28 ‘idicini depigind 1-2 m adancime, au rezistenji destul de ‘bund la seceti si bund la ger. Intrk pe rod la 3-5 ani si dau productii bune. Pomi altoii pot tri 35-40 de ani, uneori ‘mai mult. Pentru c& dau pomi cu vigoare mare ~ supramij- locie sunt indieati pentru plantafile clasice cu trunchi mij- lociu si la distante de 6-7 m. in cazul livezilor intensive ppot fi folositi numai Myy; si My insi cu mult discerna- ‘ant si mumai pentru soiuri cu vigoare mica si dimensiunt reduse, Reusese pe soluri variate insd prefer pe cele mij- locii, fertile. Portaltoi cw vigoare mare si foarte mare, My (Alnarp), Mas, Mig. Sunt portalto’ vigurosi, eu inridi hare adn pand la 4-5 m, cu refistenfi la secet bund $i foarte buni, De asemenea gi la ger, cu excepfia portaltoiu- Ji Mio, a care este mai slabil, Pomii altoiti pe acestt port- alto’ ating dimensiuni mari si foarte mari, aproape ca cei altoiti pe sibatic gi pe franc si de aceea se utilizeaza nu- mai pentru livezile clasice, Intré pe rod tarziu, la 5-7 ani i ‘au durati de viata lung, de 40-60 ani, in nele cazuri chiar mai mult, Nu sunt indicati pentra livezi eu pomi pi- tici deoarece imprima dimensiuni prea mari Ay 6.2. PORTALTOI PARULUL ul are, ca gi marul, portato’ generativi (din simant) ins fntr-o gam mult mai restrinsd 6.2.1. PORTALTO! GENERATIVI (DIN SAMANTA) Parul sitbatic sau pitduret este umul din cei mai fo- lositi portaltoi in fara noastrd. Este rezistent la ger si se- |, are inridiicinare foarte adined, Imprima dimensiuni foarte mari pomilor altoiti si variabilitate mare in crestere si fructificare, eeea ce duce fa neuniformitate in livada. in 29Pepiniera si, in primi doi ani dupa plantare, in livada ‘reste foarte ince, insii mai tirziu creste puteric, formand coroane foarte inate si cu diametrul de 5-8 m, in functie si de soiul altoit. Pomii altoiti pe silbatic int’ tarziu pe rod — Ia 5-9 ani ~ insi au duraté lunga de viati, peste 60-100 ani Se foloseste penira livezile clasice eu pomi mari, distanta de plantare fiind de 6-8 m Perit altoiti pe el daw fete mi ‘ici decat in cazul altoirit pe gut Paral franc. Prezint’ caracteristici asemanatoare cu ale parului silbatic, in privinta inridicinarii adénci, vigo- tii, dimensiunilor coroanei, duratei de viati. In schimb in- {ra pe rod ceva mai timpuriu, Ca portaltoi franc se folosese soiurle locale ea: Harbuzesti, Alimai, Busuioace, Dulci de Vari, Rosioari pietroasi, Popesti et: Se utilizear’ pen- tru objinerea de pomi cu dimensiuni mari, ca gi in cazul parului silbatic, nefiind indicat pentru pomi pitici. 6.2.2. PORTALTOII VEGETATIVI Gutuiul comun, Se foloseste ea portaltoi pentru obti- nerea de pomi de talie mica. Are inridicinare bogati, foat- te ramificatt 51 relativ superficial, majoritatea radacinilor aflindu-se a adincimea de 20-50 cm; de aceea se folo- seste cu precidere in solurile revene, bogate, adpostte, cu apa freaticd. mai aproape de suprafati, deoarece suporti si inundarea de scurta durata. Este mai rezistent la excesul de umiditate decat tofi ceilalfi portaltoi ai pirului si maru- lui, Formeazi pomi de talie redusi comparativ cu ceilalti portaltoi (2-5 m indlfime si diametral in functie de soiul altoit) Intré tepede pe rod — ta 2-3 ani de la plantare — po- altoitiinflorind adesea inal doilea an Imprima o durata de viata de 25-35 de ani si di fructe mai mari, mai aromate si mai colorate decat in cazul altoirii pe portato: din sAmangi (pir franc, silbatic). Se 30 ‘inmulteste usor prin marcota) musuroit gi prin butasi ligni- fica. Di prindere foarte bund la plantare gi creste bine in primi ani dupa plantare. Prezint& ins& dezavantajul cf mu dre afinitate bund cu toate soiurile de par. De exemplu, cu soiurile Untoasa, Giffard, Favorita lui Clapp, Williams, Untoasi Bose ete. are incompatibilitate aproape total, caz in care altoii fie nu se prind, fie nu formeazi sudura bund si, in timp de 2-3 ani, se usucd sau se dezbind din punctul de altoite. Alte soiuri au afinitate medioerd, pomit cres- ind foarte slab Cele mai bune rezultate in eazul altoiri pe gutui le daw soiurile: Untoasi Hardy, Curé, Untoasit Amanlis, Kiffer Seedling, Contesa de Paris ete., care formeazai 0 suduri aproape perfect la altoire si dau pomi vigurosi. Cu toate c& o serie de soiuri de par nu au afiitat, ele se pot altoi pe gutui, ins mumai folosind) metoda interme- diarului, care va fi prezentatd in capitolul 6.2.3 Pe glob exist numeroase forme si tipuri de gutui fo- lositi ca portaltoi, dintre care mai cunoseute sunt: gutuiul ide Angers, de Fontenay, de Provence ete. Ca si in cazul portaltoilor vegetaivi de mir, o serie de statiuni de cerce- tare din lume au objinut mai multe tpuri de guui, cu earac tetstci specifice. Astfel, in East Malling din Anglia s-au objinut 7 forme sau tipuri distinct: A,B,C,D.E,F; dintre facestea numai primele te tipuri au dat rezultate bune gi au fost extinse in culturd. Stafiunea de Cereetiri Pomicole Geoagiu a obginut tipurile: By-60,P2-62,Ps-62. Cele mai folosite tipuri de gutui folosite ca portaltoi in {ara noastr sunt: Tipul A (EM-A), care corespunde gutuiului de ‘Angers, are sistemal radicular mai dezvoltat dect celelaltetipuri de gutu, imprimi pomiloraltoitt 0 vigoare mai mare, rezistengl la ger mai mare, in- 31‘trare pe rod ceva mai tardiva (3-4 ani), durata de Via mai mare, rezstenti la cloroza, pind la 8-10% calcar activ in sol, Din acest tip a fost selectionati © cloné, in Franfa, la INRA si anume tipul 8.4.29, care este mai viguros si manifesta mai bund afi- nitate si cu unele soiuri considerate incompatibile cu gutuiul (Williams, Dr. Jules Guyot ete.). De ase- ‘menea, tipul Sydo (C.16-L2), care este mai puin vviguros decat tipul A. = Tipul C este cel mai pitic tip de gutui, avind 0 tnil- time de 1,50-1,80 m. Pomii altoii intra mai repede pe rod decét la celelalte tipuri i ajung la dimen- siuni moderate sau reduse, Are rezistentl mai sla- bi la ger si secett = Tipul B este un portaltoi care are 1,8-2 m inalime, i pomi cu dimensiuni intermediare (intre A si C).. 6.2.3, FOLOSIREA INTERMEDIARULUI PENTRU ALTOIREA SOIURILOR DE PAR INCOMPATIBILE CU GUTUIUL Se cunoaste faptul ef soiurile de pir dau fructe mai Imari, mai aspectuoase si mai gustoase cfnd sunt altoite pe gutui, comparativ cu cele altoite pe par sibatic $i franc. De asemenca, multe soiuri de par mi au afinitate eu gutuiul (au se prind deloe sau se dezbind). Altoirea acestor soiur incompatibile cu gutuiul se poate face cu succes daci se foloseste metoda intermediarului. Aceasta consti in inter- ppunerea unui soi cu afinitate foarte bund intre gutui si soiul incompatibi; in acest eaz, soiul interpus ea 0 ypunte de legitura* poarté mumele de intermediar, el sudindu-se foar- te bine atit cu gutuiul cat si cu soiurile care nu au afinitate eu acest portaltoi. Cele mai utlizate soiuri de par ca intermediar 1a noi in {ari sunt: Untoasd Hardy, Curé, pe care autorul (Fl. Lu- 32 pescu) le-a folosit in foarte multe combinatii, objinand re- ‘ulate excelente, Dupi unii autori, mai pot fi folosite ca intermediar ji soiurile Untoasi Amanlis, Contesa de Paris, Harbuzest ete Folosirea intermediarulu se poate face in dou modu: A) Pe gutui se altoieste mai inti soiul cu foarte bund afi- nitate, de exemplu, soiul Untoasa Hardy. Altoirea se poate face in luna august, folosind metoda in ochi dor- ‘mind (se poate folosi si altoirea cu ramura detasati.pri- ‘mavara). In anul urmator, dupa 0 perioada de vegeta- fic, cdnd a erescut altojul (intermediarul Hardy), se su- praaltoieste pe acesta (se altoieste din nou) soiul in- ‘compatibil, de exemplu Favorita lui Clapp sau Untoasi Boxe, folosind ori metoda in ochi dormind ori 0 me- toda cu ramuri detasata; aceasta realtoire se poate face Imai sus cu. 10...100 cm, dupa caz, De regulé, aceasta portiune de intermediar formeaza trunchiul vechiului ‘pom, iar soiul supraaltoit va forma coroana. }) Aplicarea intermediarului prin metoda dublului seus, perfectionata de Fl. Lupescu (pag. 71). Metoda dublu- uj scut are avantajul c& altoirea cu intermediar se face Concomitent, iar materialul se obfine cu um an mai de- vyreme decat in primul caz, rezultind astfel castig. de timp si economii insemnate, Se infelege insi ci timpul necesar la altoite este aproape dublu fajd de altoirea normala in ochi dormind, cu alte cuvinte norma de al- toire propriu-zisd se reduce la jumatate (fara a se re- duce insa si norma de legare, deoarece nu prezinti nici tun el de inconvenient) 6.3. PORTALTOI PRUNULUI ‘a portaltoi pentru prun se pot folosi: eorcodusul, pi ‘nul franc, porumbarul, zarzirul, prunul Brompton etc. La 33‘noi in tari cei mai folositi sunt primii doi portaltoi. Po-| rumbarul, desi di pom pitici, indicati pentru culturi su- perintensive, nu se foloseste datoriti inconvenientului cj formeaza foarte multi drajoni care impanzese plantafia, iar zarciiul, desi este foarte rezistent la seceti, nu are 0 ati- nitate cu foate soiurile de prun, ‘Wungand pana la peste 4-5 m, Are crestere putenica in pe- piniera si livada, dnd pomi de talie mare; intré pe rod ta 3-5 ani si asiguri productii bune. Nu suport excesul de lumiditate si solurile reci, grele; in aceste conditit pomii pier repede. Corcodusul se recomand in solurile ceva mai rect si Imai urele, unde nu reuseste zarzérul. Imprimi cresteri $i dimensiuni mari pomilor altoit, ins durata de viata a cai- silor altoiti este mai scurta Prunul franc este constituit din soiurile aritate la portaltoii prunului si se foloseste pe solurile eu umiditate ‘sigurati, Imprima dimensiuni mai reduse caisilor altoti si, audesea, o duratis de viata mai mare, tn unele cazuti la peste 50-60 ani (spre exemplu, pe prumul Rosior de Simleul Silvaniei), Caisul se mai poate altoi pe prunul Brompton pentru solurile ceva mai umede. Se mai poate folosi selectia de Saint Julien ~ G.F.655.2, objinut in Franja, care are re- zistenf mare la confinutul in calciu al solului. Mai poate fi Uutilizat ca portaltoi piersieul franc, care se recomanda Pentru solurile mai usoare, drenate, asigurind productit Imari, Pe piersic insa durata de viata a aisfor la noi in fara este mai mic. Unele soiuri de eais se pot altoi pe migdal, portaltoi are este mai rezistent la confinutul de calciu activ din sol, foarte bund, puiefii eres repede, dau prindere bund Ia al toire; imprim erestere viguroasi pomilor altoti inridac nare bund, rezistenti bund la ger si secet, duratt lung vial; are numeroase tipuri in fara noastrd att eu frut rosi, eft sien galhene. Se recomandi pentru livezile clai ce cu pomi mari; nu se preteaz pentru livezile superin. tensive intrueit imprima dimensiuni mari pomilor. Ar dlezavantajul 8 emite foarte multi Histari (zona coletului), sub punctul de alfore, care trebuie suprimati pe misuric par. Prumul frane este objinut din soiurile locale eu vigou re mai slabi decit corcodusul, cum sunt: prunul rosi Varatic, Voinesti B, Scolduse, Otesani 8 etc. Are inridici hare mai superficial, afinitate bund cu toate soiurite, va Jorificd bine soiurle din zona dealurilor ind pomi de vigoare mai redusi este indicat pent livezile intensive si superintensive. Prezintdtnsd gio seri de inconveniente: smburii au facultate germinativa redusi (25-50%), puietii erese incet in pepinierd, emit ‘numerosi drajon in livad, 6.5. PORTALTOII PIERSICULU! $I MIGDALULUI Picrsicul poate fi altoit pe piersicfrane, migdal, hibsii de piersic x migdal, corcodus, zarzir, prun si porumbar. ei mai indicat insé sunt primi trei portato. Piersicul frane este objinut cu precidere din soiurile Je mai bune soluri ca portaltoi s-au dovedit: El- berta, Tarzii de Copiceni, Elta Bale, Este un portaltoi eu 6.4, PORTALTOII CAISULUI Zarzirul este cel mai indicat portaltoi pentru zonel sudice $i pentru cele secetoase. Are inridacinare uM 35inridicinare medie care cere soluri drenate. Imprima- crestere suficient de viguroasa, productivitate mare, cali tate bund a fructelor si 0 durata de via de 18-20 ani. Est cel mai indicat portaltoi pentru piersic, pentru condi normale; nu prezint& pieire prematurd. Migdalul se foloseste cu precidere pentru terenuril bbogate in calcar si pietroase, cum sunt cele din Dobrog si unele centre din zona dealurilor. Imprima talie mai mic pomilor, dar cresterea in livada este neuniforma de la pom la altul Corcodusul a fost mult folosit in trecut, ins’ s-a di vedit e& nu are suficienti afinitate cu toate solurile. Poat {fi utilizat totusi pe solurile mai grele, unde piersicul ‘migdalul nu reusesc. Zarzirul poate fi folosit numai pentru uncle soiur care au afinitate bund, Prunul si porumbarul pot fi folositi pentru obtines piersicilor cu talie redusi, fiind indicati, mai ales pent soiurile cu coacere timpurie $i mijlocie. Prezinti incon venientul cd drajoneaz puternic. Ciresul franc se obtine numai din simburii unor soiuri cu coacere tarzie, ca: Pietroase negre, Pietroase Dinissen, Pirgorife. Acestia dau pomi de vigoare mare, ca i in eazal ciesului silbatic. Mahatebul, cunoscut si cu denumirea de ,visin tur- pentru terenurile mai uscate,pietroase, ‘mai mult in zonele secetoase. Creste foarte puternic numai {n scoala de puieti si in pepiniere si da prindere bund la al- toire, are afinitate buna, In livada, cresterea se tempereazi ddind pomi de vigoare moderats, adic& mai redusi dect la Portaltoii cires silbatic, durati de viajd mai scurta (cca 30 ti) si productivitateridicat. Din mahaleb a fost obtinut n Franfa, selectia clonal Saint Lucie 64 (8.1.64), care poate fi inmulit si pe cale vegetativa Selectia clonali Fi) este mai putin folosita de vigoare mare. Se inmulfeste vegetati Visinul comun se foloseste ca portaltoi pentru cires fnumai pe terenurile mai grele, acide, cu apa freatic& mai luproape de suprafata, unde nu reusese ceilali portato. Da pon 6.7. PORTALTOI VISINULUL Visinul comun este objinut din simburit visinilor to- cali care crese semispontan, Are afinitate bund cu toate soiurile, imprima o talie mijlocie, de 5-6 m, intrare pe rod li 5 ani si durata de viata de 25-35 ani. Se recomandd in zona dealurilor, Insi drajoneaza puternic. Mahatebul se foloseste in aceleasisituaii ca si pentru ire}, adie8 in Locuri mai uscate, pietroase Simburit din fiuctele ajunse la maturitate dau procent foarte scdzut de flisirire (35-45%), chiar daci. sunt stratificate imediat Pentru a obfine o rise mai bund, fructele mahalebului Irebuie recoltate in faa de prematurtate,adicd verzi, atunci id a inceput virarea culori de ta verde la galben. Dupi 37 6.8. PORTALTOII CIRESULUI Ciresul se poate alto: pe dous categori de portato: 4) generativis cir silbatic, mahaleb, visin comun; ') vegetativi: Fron, SLea si VVi Ciresul silbatic sau pasarese di pomi de tale ma cou duraté de viata lung’, 60-80 ani. Are mai multe cco puri: unele cu fructul negra, altele cu fructulrosu. Cele o fructul rosu au manifestat © mai mare rezistent Ia ge Cere solu mijloeii sau usoare, aerate, permeabile, Nu su indicate soluri eu exces de umiditate ori supuse inund tilor, chiar de scurté duraté, pentru c& produce asfixie ridicinilor. 36recoltare, fructele se usuci 3-4 zile la umbra, fark a I Scoate simburi; apoi se indeparteaza coditele, prin feca Jn mina 5 se statfica imediat in nsip umed panda inst rina. In acest caz, procentul de germinare si sir reste la 65-85%, adie se dubleaz fat de cazul end fru tele ar fi recoltate la maturitate deplini. Deci, mahalcbu face exceptie de la regula general Visinul de step este un portal care di pomi dlimensiuni foarte reduse ~ ptici ~ care reste in forma tuff si drajoneazA foarte mult. Se foloseste pentru objin rea de pomi pti 6.8, PORTALTOI NUCULUI Inmulfirea nucului prin altoire prezintd avantajul cs ‘obtin pomi.uniformi, care intr pe rod foarte repede ~ ad sea la 3-4 ani, comparativ ct Jarea nucilor), care di pomi neuniformi, diferiti de pomil ‘mama in privinja calititilor si care intr tirziu pe rod ~ I 8-10 ani gi chiar mai tarziu. Ca portaltoi se folosese pi scarii mai mare nucul comun european si nucul. neg Nucul comun sau franc, Se objine din nicile cu coai mai tare ,costelive sat care, in general, dau u procent ridicat de risirite, Are afinitate bund cu toate soiu rile, este rezistent la ger gi secetd, are vigoare mare sim este pretentios la sol. Imprima crestere (dimensiuni) mat pomilor altoiti si durata de viagi mare, Radacnile sale su sensibile lao serie de bolt s1 de nematorz. Nucul negra, Are afinitate mai redusi la altoire des hnucul comun, dar are ridicinile mai rezistente la boli © talie mai redust pomilor altoifi si o durata de modl de execuare a Wier transversal cu lama briceagulul ‘yezata perpendicular: b- aceeai operatie exeeuata cu lama briceagului asezad obi; €- modal de execuare a dieturt longitudinale: d- declipirea cot cu gitaru spades Nu este permis si se frece spatula pe lemn de mai multe OF, deoarece se inlatura stratul zonei generatoare timas pe femn si, ca urmare, nu mai are loc prinderea altoiului. Cand Portaltoiul are suficienta seva nu este nevoie si se dezl ‘easel prea mult coaja, deoarece altoiul se introduce putin Forfat si poate aluneca usor intre coaja si lem, Mugurele altoi care urmeazii afi introdus in locasul f= leu trebuie si fie insott de © porfiune de coaja de 3-3, 53(dintre care 1,5-2 em la partea inferioari gi 1-1,5 em k partea de deasupra mugurelui), Pe partea interioard a aces tui scut de coaja trebuie si rimang o foita de lemn nums dreptul mugurelui Pentru detagarea (scoaterea) mugurelui altoi impret cu coaja insotitoare de pe listarul altoi se procedeaza astfel din minunchiul de Kistari pregitiji pentru altoire se ale ‘unul mai subfire decdt portaltoiul si se prinde in mina stin in podul palmei, apucandu-1 intre degetul mare si deg tele mijlociu, inclar si mic. Degetul aratdtor de la ming sting rimane intins, orientat citre varful Listarului si opus ‘mugurelui care urmeaz a fi detagat: in timpul detasarii mus ‘gurelui alto el are rolul de sprijin al Kistarului (fig. 8 a,b). Lstarulaltoi prins astfel poate fi finut fie eu baza spr corp, fie cu varful, in functie de obisnuinta altoitorului de rapiditatea cu care execut altoirea in cazul finerii Kistarului altoi eu baza spre corp, pen ‘ru detasarea mugurelui altoi, se prinde briceagul de altoit in palma dreapta, indoind toate degetele, afard de degetul mare. Se asazéi apoi tlisul lamet la circa 1,5 cm deasupr ‘mugurelui ce trebuie detasat, iar degetul mare de ta acceas ‘mind se agazi Ia 3 ~ 4 em dedesubtul aceluiasi mugure sprijinindu-I totodata si de varful degetului mare de la ma na sting. Se trage apoi de briceag, imprimandu-i o migea de taiere spre dreapta si in jos, printre coaja si lemnul Lis, tarului altoi, Cénd lama briceagului a ajuns tn dreptul mu gurelui (ce trebuie detasat), se apasi cu un efort mai marey risueind putin briceagul in jurul nodului, pentru a tia foija cat mai subgire de Jemn (numai in dreptul mugurelui) Dupa depiisirea mugurelui, se continua tierea print le si coaja cu 1,5 ~ 2 cm, edind s-a ajuns la acest punct, lar briceagului iese din tietur, iar mugurele ltoi ramdne pri ‘numai in coaj, in punctul terminus al teturi 34 Pentru a-t detasa definitiv, se procedeaza astfel: bricea- ul find in mana dreapti, se fine cu degetele mijlociu, Inolar gi mic, iar degetul arititor se asazi peste coaja de easupra mugurelui. Apoi se apasi taigul lamei ta 0 dis- Afi de 1,5 -2 em sub mugure, detagind definitiv alto (ig 8 ca). je t Fig. 8 Detasarea mugurelui allot de pe Tastar: 4 poxitia méinilor 9 briceagului la incepualdetasri b- pocifia la sférsitul detaydrit ce f- pot intermediare ‘id la prinderea mugureli alot detagat 55Portiunea de petiol (codita frunzei), care insoteste m gurele, este apucati apoi intre degetul mare si aratatorul la mana dreapta; altoitorul se apleaca spre coletul portal toiului si introduce altoiul prin alunecare de sus in jos s coaja dezlipit, in locagul ficut in tiictura ,1™ (fig. 9). Un ori este nevoie ca altoiul si fie impins cu spatula brice jgului prin apisare la baza mugurelui. Se centreazi apoi toiul pe mijlocul brafului vertical al taieturii,.1" si eu getele arititoare de la ambele maini se apasi pe marginil acestei tieturi pentru a stabili un contact strains intre al si portaltoi (fig. 9b) aS Fig. 9 Droacerea mgarclas ltd in local sub oa portaltouli: a-posjia mugirelui inainte de itroducerea sub cog ‘bapdsarea marginilor coli portaltoilui peste aol etezarea’ ‘cof satu alot la nivel inczel transversal a Tuli Dacd in thietura 7 nu a incsput tot scutul de coaji altoiului trebuie tdiati porfiunea care depiseste taictu transversal, prin apisare cu tigul briceagului exact dreptul thieturii transversale, Imediat dupa asezarea si xarea altoiului se face legarea strinsi cu fir de rafie, sau benzi speciale din material plastic. Legitura se ef ceazi astfel: cu mfna stinga se apuci firul de rafie de la capil, iar cu dreapta de la jumitatea firului. Se asazi fi peste’ Wiietura transversal, inedt capatul din mina stan ‘Mi rliméind lung de cca 15 em. Apoi, ambele maini se tree In spatele tiieturii,,T*, incercuind strdns portaltoiul gi prin- ‘ind capatul scurt al rafiei sub capatul lung. Pe urma din nou se adue ambele capete in fata, prinziind capatul scurt {in forma de cruce sub capitul lung si mai departe se leagit tris in spirala peste capatul scurt, care trebuie si rimana permanent sub legiturd. Se are grija ca legitura si oco- Jeascd mugurele altoi si codija insotitoare, care trebuie si Fluid neacoperite. Mai departe se leaga spira linga spira {oat lungimea brafului vertical al T-ului (fig, 10). La sfar- fit se innoada cele doud capete ale rafiei si se taie la dis- {anja de 2-3 em de nodul facut, Fig. 10- Efectuarea legiturt la aloirea inochi dormind: a= asezarearafei peste tetra transversal b- inerucisare raiei deasypra mugurelu; -incructgarearafei sub mugure; d= formarea cles: e-trecerea capital rail prin bucl; f- srdngerea legiuri prin tragerea firului 56 37O legittur’ mai practic’ este insa aceea fir innod: capetelor. in acest caz, inainte de terminarea legiturii est Lirgtt ultima spiri a firului de rafie, se introduce capa lung al acestuia sub spira si se trage puternic in sensul legare (tot spre dreapta). Astfel,capatul lung ramane print si fixat bine sub ultima spi si apoi se taie la citiva timetr fi a se mai fnnoda ‘Alltoirea astfel efectuata este gata i nu trebuie folosit cara de altoit. Cu cit altoirea se face in ritm mai rapid, cu atét evita vestejirea fesuturilor tate; aceasta cu atit mai mull cu cat in sezonul de altoire aerul este uscat Pentru asigurarea rapiditiji altoiri sa ficut 0 divizt ne a muneii si s-a cfutat si se elimine o serie de misca intermediare, inutile. ata cum se procedeaza: Dupii ce 5 flicut taietura pe portaltoi se detaseaza altoiul i se int duce in acest locas direct de pe lama briceagului, Pent ddtagare Histarul altoi se fine cu varful spre corpul alto torului si cu baza in sus, adicd invers de cum am ardtat mi inainte la celilalt procedeu. Apoi, cu briceagul in mat dreapti, se face o taieturi transversal fa 1,5 em deni de virful mugurelui, in vederea detasirii uyoare, Duy faceea se detaseaz’i mugurele incepind taietura intre len si coaja la cirea 1,5 em de baza mugurelui si continu taierea prin dreptul mugurelui pind ce lama briceagul rispunde la incizia transversal, detasind astfel altoiul pe Kistar. Mugurele detasat se jine pe lama briceagului ct degetul mare de la mana dreapta. Se risuceste apoi. mit dreapti cu briceag si eu altoi cu tot, astfel incat mugurel sa vind cu varful in sus gi este introdus direct in tietura prin impingerea scutigorului eu ajutorul degetului mare la aceeagi mana (dreapta). In felul acesta, altoiul aluneci pe lama briceagului in locagul siu, Mai departe, stabil in ” 58 tactului intre altoi si portaltoi cu degetele aratatoare, ea portiunii de conja ce depaseste incizia transversala ului, legitura cu rafie etc. se fac exact cum s-a aratat irulceleilalte metode de detasare a mugurelui alto. ‘Auagem atenfia ci la ambele metode de detagarea nugurelui altoi trebuie pistrati o perfect igiend si anume Iebuie prins scutisorul de coaja de partea sectionata, ci fumai de codita (petiol)insofitoare; iar in eazul cand dup flotayare mugurele atoi a scipat jos, el nu mai trebuie fo- Fosit, ci se va detaga un alt Lucriri mecesare dupa altoirea in ochi dormind. Comrolul prinderii se face dup doua siptimani de la fltoire, Dacd portiunea de codita (petiol) care insojea ‘mugurele altoi a cizut sau se desprinde cu usuring, iar ‘eoaja scutigorului este fntinsi, inseamna ed prinderea este asigurati, Din contra, daca codifa este uscatd sau sa zbarcit si se fine bine de alto, iar scoarja scuti- ‘yorului este incretita, altoiul nu s-a prins, fn acest caz ltoirea trebuie repetatd dupa 15 zile de la altoir. Slabirea legiturit altoiului se face in cazul cand se ob- ervi tendinfa de strangulare a portaltoiului, mai ales ‘azul folosirii materialelor de legat far elasticitate (Fafic, tei ete.). Dupa altoire, portaltoiul continua si scl in grosime, iar aceste legituri provoaca gatui periculoase. Legiturile insi nu trebuie inlaturate de tot, pentru cd altoiul poate fi;impins" afurd din locagul port- altojului de citre fesuturile noi de ealus eare se formen- ‘2k haotic, n lipsa levaituri In plus, marginile cojiitaiate se risuicese fn afara si altoiul se poate usca. Realtoirea portaltoilor ta care 1 s-a prins altoiul se yee imediat dup controlul prinderii ~ adic& la circa doui siptimdini de la altoire, Pentru realtoire se folo- seste acceasi metodi de altoire in ochi dormind, ope- 59listarul altoi, mai ales cdnd acesta se aseamiind cu lis tart portaltoilu (cis altot pe zarzr,piesic pe pirsic franc, cites pe cites slbatic et.) \) Patisarea sau legarea listarlor altoi de cep se face cid acesia au 8-12 om, eu scopal de a preintimpina ruperea lor de edtre vant. Mai departe se inu misuri de stimulare a ereterial- Jollor in lungime, prin copilire (suprimarea) lstrilor an- fcipai (care crese la subsuoarafrunzelor), misuri de pro- lecture si formare a coroanei la pomii eu trunchi pitc; combaterea bollor si insectelor care atacaltoii si care fe face cu ditertepreparatechimice }) Suprimarea cepului de care fost legat altoiul la Inceputul crestor, there ce trebuic efectuata la sarsital fit august, cu scopul de a favoriza vindecarea rani pn {ona la incheierea vevetatil, rind cu cdiva centimetri mai sus, pe portaltoi si partes opus a altoiului neprins 4) Ciupirea vérfrilor altoilor care eventual au pornit crestere imediat dupa altoire. Operatia se face la 44 frunze de ta baz’, eu scopul de a stopa eresterea si fortaligniicarea bazei altoiului, in vederea previ penta iexmare (25% din altoi pot por crestor, ‘cazul altirlor mai timpuri, adiea la inceputul sezom lui de altoire) ©) Protejarea impotriva gerulu de ian a mugurilor dl tof grefaji in apropicrea coletului, mai ales la speci sensibile (cai, migdal, piersic) si fn zonele fra 2p da, In acest ex se face msuroirea cu pant a baz portltoutui, pe o naime de cca 15 em, inchuzand muyuroi st alfoiul Lucrarea se face toamna tt inainte de inghefareasolul, 1) Tiere la cep se face in primévara urmatoare, mai cis la sfirgitul iernii (februari). Lucrarea consti in tezarea portaltoiului la cea 15 em deasupra alto. 01.2. ALTOIREA IN OCHI (MUGUR) CRESCAND ste denumita in ochi crescénd pentru faptul c& altoiul porneste in crestere imediat dupa executare, adic in ace- feast perioad’ de vegetatie, Aceast metoda se foloseste nai rar Ia pomi, in special pentru realtoirea portaltoilor, la foie nu s-a prins altoiul in ochi dormind din vara prece- enti. Epoca optima de executie pentru pomi este la ince- putul lunii mai, end seva a inceput sa circule bine in port= Alioi si coaja se desprinde cu usurinta. Tehnica de altoire fste acecasi ca la altoirea in ochi dormind, cu deosebirea (ol ramurile altoi se recolteaza toamna, dupa ciderea frun- ‘elor si la inceputul iemii, Se pistreaz’ stratificate in nisip uu in camere frigorifice, pnd in momentul altoirii, la fel (tla alfoirea cu ramuri detasate. Modul de lucru si legatul sunt identice eu cele aritate Ju altoirea in ochi dormind (vezi fig. 8, 9, 10); mugurele cazul cfnd se urmireste eresterea altoiului fird cep, bbuie retezat cepul la 5-10 mm deasupra mugurelut al adicd exact pe thietura transversal’ a locasului “T” pe portalto. 2), Dezmusuroirea alioilor se face primavara timpuriu, im diat ce s-a zvantat solul (in ,mustul zpezii"). Ds intirzie, muguri alto incep si putrezeasca (se clovesc”). h) Suprimarea mugurilor si a lastarilor care erese di portaltoi pe cep, atat a celor ce crese deasupra put tului de altoire, cit $i a celor de sub altoi. Lucratea incepe la umflarea mugurilor sau cand lastari au 1-3 c Apoi se repetd inc de doua ori la intervale de 10-1 zile, pe masura ce apar alfi. Se are grijé si nu se ruy 60 61Recoltarea altoilor se face in functie de epoca de al- {wire gi anume: fi) cfind se altoieste toamna, la sfarsitul sezonului de Alivire in ochi dormind, listari alto: se recolteaza in ziua Alloitului, pregitindu-i si pastrandu-i exact ca pentru al soi in ochi dormind; by) cand se altoieste primivara, recoltarea si pistratea ‘nmusilor altoi se face in timpul repausului vegetativ ca la fltoirea cu ramuri. Pe portaltoi apoi, in zona de altore, se taie o figic de ‘eowji de aceeasi litime cu cea a mugurelui altoi. Taierea WW face de sus in jos, imprimand briceagului o migcare de ‘hiete printre lemn si coajé pe o lungime 3 om, adici apro- Aimmativ cat scutul de coaja al altoiului. sia de coaja nu se inlaturi cu totul, ci se scoate bri- ‘Soagul din taietura si se scurteazi la o distanta de 5-10 mm de baza ci, Scurtarea se face simplu, prin apisarea taigului Hiriceagului transversal, in punctul respectiv spre lemnul portaltoiului pana se stripunge figia de coaja si pani ede porjiunea superioard, Raman astfel prinsi de portaltoi nu- ini partea bazalai de 5-10 mm a fasici de coaja desprins’; ‘ocasta va constitu suportulaltorului (fig. 11). Mugurele altoi se scoate de pe lastarul sau de pe ramu- ‘alto’ in acelasi mod ca gi Ia altoirea in ochi dormind sau ospectiv in ochi erescfind cu un scut de coaj de aceleasi dimensiuni (3-3,5 em lungime). Se are grja ins ca diame- {ful (grosimea) fastarului sau a ramurii altoi sd fie aproape ‘ogal cu cel al portaltoiului Urmeaza upoi aplicatea altolului peste tiictura euta pe portaltoi, impingind mugurele cu scutul siu de coaja in Vicasul bazal si avand grjé si fle centrat bine altoiul, astfel {si se suprapund perfect scutul de coaja peste locul de pe portaltoi, de unde s-a tat figia de coaja. altoi in cazull pomilor ins mu mai este tnsofit de peti (codija frunzei), deoarece frunzele au cizut din toamn Inainte de recoltarea ramurilor alto. La scoaterea (detagarea) mugureluialtoi se foloseyt metoda a doua pentru a putea introduce altoiul sub coa Portatojulu direct de pe lama briceagului ‘Alloivea in ochi ereseind se foloseste in mod freev ‘ns la trandai. fn acest eaz ins luerarea se face mai trail si anume la sfryiul luni mai si inceputul luni unie, ce au inflorit trandafir, Pentru altoire se ale lista la floarea din varf sa trecut, deoarece acesta este indiciul mugurii de la subsuoara frunzelor sunt complet dezvotati capabili de a da nastere Ia cresteri noi dupa altoire. List alto recoltati se pregitese la fel cain eazul altoirit in 0 dormind, suprimandu-li-se franzele si Eisind o portiune petiol de cca 1 em. fn plus, li se suprima si tori ghimpl situayi pe coaja listarilor. Mugurele cu scutul de eoaj ins {itor se scoate ini fr lemn; in acest seop, foita de lemn imdne pe scutul de coaj trebuie desprinsi cu ajutoul ghiei sau cu vaefullamei briceagului Pentru a evita listrirea macesului din zona coletuli altoirea trandafirului trebuie ficuta sub colet, urmiind iul, In unele eazuri fnsd, cénd altoirea se practied intre ra- ‘muri aceluiasi pom (altoirea in are sub coaj) ori altotea intre dowd ramuri vecine (cazul gardurilor fructifere), Se> pararea celor doi parteneri mu se mai face deloc Una din conditiile principale pentru reusita tuturor al toirilor prin apropiere este ca altoiul si portaltoiul ori ite ramuri din fiecare partener, si fie att de apropiatiincit

You might also like

• Pomicultura I Si II

  

  Document169 pages

  Pomicultura I Si II

  Leucea Emil

  100% (3)
• Model Reclamatie

  

  Document1 page

  Model Reclamatie

  Ionut Dacian Mihalachi

  100% (1)
• Standarde Calitate Porumb

  

  Document14 pages

  Standarde Calitate Porumb

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• • Magazines
  • Podcasts
  • Sheet music
• Manual Iepuri

  

  Document26 pages

  Manual Iepuri

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• Ariston Genus One

  

  Document20 pages

  Ariston Genus One

  Ionut Paladoiu

  No ratings yet
• Raport de Evaluare Imobil

  

  Document13 pages

  Raport de Evaluare Imobil

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• Stiinta-Solului 2009 2

  

  Document73 pages

  Stiinta-Solului 2009 2

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• Taierea Si Toaletarea Copacilor

  

  Document6 pages

  Taierea Si Toaletarea Copacilor

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• Fisa Retur Marfa Unix

  

  Document1 page

  Fisa Retur Marfa Unix

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet
• Manual Electrotehnica PT Elevii de Liceu

  

  Document141 pages

  Manual Electrotehnica PT Elevii de Liceu

  Ionut Dacian Mihalachi

  100% (2)
• Pasii Realizarii Unei Mansarde

  

  Document2 pages

  Pasii Realizarii Unei Mansarde

  Ionut Dacian Mihalachi

  No ratings yet