Editura tehnicd Colectia radio si televiziune av K. G. JACKSON Electricitate Intrebari si raspunsuriK. G, Jackson rtv. 1. fv. nr tv, B tv. rtv. tv. rity. tv, nr fv, nr. tv. nr tv. © tv. r. tv. © tv. Tr tv. 1, tv. My tv. © fv. 1 fv. 1. ty. ftv, 1 tvs ELECTRICITATE Intrebari si raspunsuri Traducere din limba engleza 129 Editura tehnica Bucuresti — 1975K. G. fackson — Questions and answers on electricity Copyright © Butterworth & Co. Limited, London Traducere: Dr. ing. GH. COSTACHE ing. MARIN SAMPALEANU Redactor: CONSTANTIN MINEA ‘Tehnoredactor: VALERIU MORARESCU Coperta: CONSTANTIN GULUTA Bun de tipar: 30.09.1975. “ex. brosate. Tiparul executat sub com. nr. 221, Ja Intreprinderea poligratica ,,Crisana“, Oradea, str, Moscovei nr. 5, Republica Socialisté. Romania © Pre fa pw rt. Rtv. tty. © tv. Cunoasterea si aplicarea electricitiitii este un factor Resart de vevenire Armnéturd Lima _comund lsambele orewte _- Contacte es - C tntrerupt Tent este ttrerupt mix 15, Relee: a — releu cu-contacte atunci cindbobinae- inchise intr-o incinté; b — releu cu + contacte normal inchise; c — releu lectromagnetului es~ oenitapeen te alimentata. In ca- zul releului prezentat in (c), la alimentarea electro~ magnetului unul din circuite este intrerupt, in timp ce altul este inchis. Acest releu realizeazd comutarea de pe un circuit pe altul. Releele sint utilizate pe scar& largd in sistemele de control automat si in circuitele telefonice; ele pot fi rea- lizate cu o mare varietate de contacte astfel incit in ace- lasi timp pot fi intrerupte sau inchise foarte multe cir~ cuite. Releele pot constitui elemente de siguranté atunci 27cind sint proiectate astfel incit la dep&sirea unui anumit curent prin circuit, armatura sa& fie atrasa. Ce este inductia electromagneticd? S& considerim doud bobine una in apropierea celei- lalte, una dintre ele fiind parcursd de curent. Cimpul magnetic produs va trece prin ambele bobine. La intre- ruperea sau stabilirea curentului, deci la variatia cimpului magnetic, in bobina prin care curentul a fost initial zero, se induce o tensiune electromotoare numita indusd. Daca circuitul ei este inchis, in acesta apare un curent. Feno- menul este cunoscut sub numele de inductie mutuald. O aplicatie importanté a fenomenului de inductie mutuala este transformatorul electric; o alti aplicatie o formeaza masina asincrona (vezi cap. 3 si 6). La intreruperea sau stabilirea curentului printr-o bo- bind apare deasemeni fenomenul de inductie electromag- neticd, cunoscut sub numele de autoinductie. Legaté de acest fenomen este marimea numita induc- tanta, a cérei unitate de masurad este henry (simbol H). Daca curentul unei bobine de un henry se schimba cu viteza de 1 amper pe secunda, tensiunea electromotoare indus& va fi de 1 volt. Prin ce diferé curentul alternativ (c.a.) de curentul continuu (c.c.)? Curentul continuu (c.c.) este constant si are un sin- gur sens. Curentul alternativ (c.a.) trece mai intii intr-un sens prin circuit si apoi in celalalt. Aceasta se repeta in mod regulat. Cele mai multe generatoare rotative (vezi capito- lul urmator) produc curent alternativ si aproape toate aparatele electrico-casnice sint de c.a.. 28 Care este frecventa uzuala? in Europa, variatia curentului alternativ industrial este astfel incit o perioad& dureazd 1/50 secunde. Prin pe- rioad& se intelege timpul in care curentul variaza de la zero la valoarea sa maxima, apoi la valoarea minima gi din nou pina la zero. Frecventa va fiin acest caz 50 de perioade pe secunda (50 Hz). In Statele Unite si alte tari se mai utilizeazi frecventele de 60 Hz sau 25 Hz (uni- tatea de mdsura a frecventei este un hertz). . Care este tensiunea uzuala? Cele mai multe instalatii casnice sint alimentate cu o tensiune de 220 V. Ce este o unda sinusoidala? Cind tensiunea sau curentul alternativ sint reprezen- tate in raport cu timpul, rezulté o unda sinusoidala (fig. 16). Matematic ea este reprezentatéi de ecuatia y= =sin x. 0 perioada Valori .: Fig. 16. O und& sinusoidala. 23Ce este valoarea efectiva? Este valoarea unui curent continuu echivalent care ar da acelasi efect termic ca si curentul alternativ respectiv. Valoarea efectiva a unei marimi sinusoidale este yyv2 sau 0,707 din valoarea sa maxima. Ce este reactanta? Este ceea ce se opune trecerii curentului alternativ in cazul unei bobine sau capacitati. Ea se masoara in ohmi si valoarea sa X,, pentru o inductanté pura este data de relatia X,p=V/I=2xfL, unde L este inductanfa, f frecventa curentului, iar V si / sint valorile efective ale tensiunii si curentului. Pentru © capacitate pura C, reactanta Xc este dat& de Ce este impedanta? Impedanta este marimea totali care se opune trecerii curentului intr-un circuit de c.a. Ea reprezinta suma re- zistentelor si a reactantelor inductive si capacitive. Relatia intre impedanta Z, rezistenta R, si reactanta X a unui circuit poate fi exprimata utilizind algebra nume- Zax relor complexe prin Z=R4jX unde j este un operator care roteste un fazor cu un unghi de 90°. Aceiasi rela- J) tie este ardtata prin diagrama fazoriala F a triunghiului impedantelor (fig. 17) de Fig. 17. Triun- la care se poate scrie ghiul pepenanie T= RX? 30 Semnificatia lui » este explicataé in capitolul urma- _ tor. Mai putem scrie R=Z cos © si X=Z sin . Cum functioneazd un instrument de masurat cu bobina mobila? Cel mai utilizat instrument de curent continuu are o _ bobina constituita din mai multe spire, plasaté intre polit unui magnet permanent, fix. Cind bobina este parcursd de un curent, proportional cu tensiunea sau curentul de masurat, ea se roteste in jurul axului pina la echilibrul dintre cuplul electromagnetic si cel mecanic al resortului bobinei. Un ac indicator atasat cadrului bobinei poate in- dica o valoare proportionald curentului ce strabate bo- bina (fig. 18). Instrumentul astfel format poate masura tensiuni sau, combinat cu o baterie, chiar rezistente. Ac Magnet permanent Fig. 18. Principiul instrumentului de m&surat magnetoelectric. 31Cum se masoara tensiunea si curentul? Un ampermetru, folosit pentru masurarea curentului, are montata in paralel cu bobina o rezistenta mica (sunt), astfel incit numai o mica parte din curent va trece prin el. Pentru masurare, el se monteaza in serie si fiind un Tabelul 2 Tipuri de instrumente de masurat Mirimea de misurat ‘Tipul Avantaje Dezavantaje Curent si ten- Magnetoelec- siune (c.c.) tric Precizie buna Electromag- netic Teftin Precizie slaba Curent gi ten- Electromag- siune (c.a.) netic | leftin Electrodina- Precizie buna | Scump mic De inductie Scara redusa | O singura freeventa Cu redresor | Consum redus | Erori date de forma de unda Termic De valoarea Capacitate efectiva reala | redus4 de Incdreare Nu masoara tensiuni joase Tensiune (c.c. Electrostatic Nu consuma si ca) putere Curenti slabi Cu redresor Consum redus | Erori date de si tensiuni forma de mici (¢.a.) unda Puterea (c.a.) Electrodina- Precizie bund | Scump mic De inductie Scaré redus& | O singurd freeventa instrument cu rezistenta mica produce perturbatii foarte mici ale curentului de masurat. Un voltmetru, utilizat la masurarea tensiunilor, are in serie cu bobina o rezistenté de valoare mare. Aceasta asigura o cadere mica de tensiune pe bobina instrumen- tului. Pentru mdsurare instrumentul se monteaz& in pa- ralel pe circuitul de m&sura si datorit& rezistentei mari el practic nu perturba starea acestuia. Ce tipuri de instrumente de madsurat mai exista? Existé multe tipuri de instrumente de méasurat (ta- belul 2). In unele din ele bobina este cea care se misca intre polii unui magnet, in altele bobina este fixa, iar in interiorul ei se deplaseaza o piesa de fier sau un magnet. Unele din ele se bazeaz& pe atractia sau respingerea elec- trostatic&, altele pe efectul termic al curentului. In instru- mentul numit electrodinamic, magnetul permanent din instrumentul prezentat anterior, este inlocuit cu un elec- tromagnet. Instrumentul de inductie poate avea unul sau mai multi electromagneti. Masurarea curentului alterna- tiv cu instrumentul de curent continuu prezentat mai sus, se poate face prin adaugarea unui redresor (vezi cap. 3). Citeva tipuri de instrumente de masura si avantajele lor sint prezentate in tabelul anterior..Fig 19. Regula mfinii drepte Producerea energiei electrice r tv. r, ty, r. tv. 1 tvs Cum este produs& energia electric’? Prin diverse metode. Sursa poate fi chimic& (cum este in cazul unei baterii), termicd sau luminoasé. Pe scara larga insd, energia electricé se obtine din energia meca- nica, in masinile electrice rotative, unde conductoarele electrice sint rotite in cimpuri magnetice sau invers. Ener- gia mecanica, la rindul ei, se obtine din energia termica de la diversi combustibili, cum ar fi petrolul, carbunele sau combustibili nucleari. In unele regiuni energia me- canicd se obtine usor pe baza caderilor-de apa. Toate ge- neratoarele din cenitralele electrice sint antrenate de turbine cu vapori sau cu apa. Aratste Degatul mare =Miscare < Goren a Pt. SewenaToane LECTRCE Care este regula miinii drepte a lui Fleming? Aceast& regulé-arata di- rectia curentului indus intr- un conductor ce se deplaseaza intr-un cimp magnetic. Pen- tru aplicarea regulei se dis- pun degetul mare, aratdtorul si degetul mijlociu astfel in cit si formeze un sistem de axe de coordonate, asa cum este ardtat in fig. 19. Dac& degetul mare este orientat in pentru determinarea sensu- lui curentului indus. 34 ‘“irectia misc&rii conductorului si arét&torul in directia cimpului magnetic, atunci degetul mijlociu va indica sen- sul curentului indus. Cum este generat curental continuu? Prin rotirea unei spire conductoare intr-un cimp magnetic. Fig. 20 arata un generator de curent continuu simplu, numit dinam. Cind spira se roteste intre polii magnetului, in ea se induce un curent, determinat prin ‘regula miinii drepte, al cirui sens se va schimba de “doua ori in timpul unei rotatii complete. Pentru ca la bornele de iesire ale generatorului s& se obtin& aceiasi polaritate a tensiunii, se foloseste asa numitul colector, format din dou& segmente izolate intre ele, care fac contact pe rind cu periile colectoare. Fiecare perie isi Schimba contactu] de pe un segment pe altul de fiecare data cind spira este perpendiculara pe axa polilor magne- Stului, oats ce Soe ee unei tensiuni de valoare zero. te DA KOT S tece L: et Hy Kotatie ie, ean Spire in pozitio ovizahtalé Spita vertical Tensime LL Renesas a Fig. 20. Principiul dinamului cu o singuri spiré si colec- Colectar Perie oan tor cu doué segmente. El produce o tensiune ptlsatoriec. Tensiunea de iesire este o serie de pulsuri care variazA de Ja zero la valoarea maxim’, asa cum este ardtat in fig. 20. 3* 35Pentru a obtine o netezire a acestei tensiuni pulsa- torii se folosese mai multe spire decalate unghiular intre ele, colectorul fiind format in acest caz din mai multe segmente. In cazul masinii practice pe rotorul. confec- Carcasé de fier Armaturd Bobing > Colector Alimentacea babine: desire ¢ ¢ Fig. 21. Dinamul cu doi poli, tionat din tole de otel sau fier conductoarele bobinelor sint plasate in crestaturi longitudinale. O sectiune prin- tr-un dinam cu doi poli este prezentaté in fig. 21. In acest caz bobinele de excitatie plasate pe piesele polare produc cimpul magnetic necesar functionarii. Cum sint alimentate bobinele de excitatie? Existé mai multe moduri de a alimenta in curent continuu bobinele de excitatie ale unui dinam. Daca le alimentim de la o surs& externi avem o excitafie se- 36 mixté (sau com- pound). Diferitele moduri de conectare sint prezentate in fig. 22. Pentru pornirea unui dinam cu exci- tatie derivatie este suficient cimpul magnetic remanent al pieselor polare. In cazul excitatiei serie la cresterea curentu- Jui in sarcina cresie si cimpul dat de bo- binele de excitatie. Acest efect se folo- seste la generatorul watd; cind ele sint conectate in paralel pe iesire avem xcitatia derivatie; cind ele se conecteazi in serie cu jornele de iesire excitatia este de tip serie, iar atunci cind se realizeazi combinatia ultimelor dou& avem o excitatie Exeitatie Smuts Revstor de reglore Excitatie = |S derwate Alimentare ce Reuster de reglere Fig. 22, Exemple de conectare ale dinamului. cu excitatie mixta pentru a face tensiunea de iesire sta- bila la fluctuatii ale curentului de sarcina. Cum functioneaza un alternator? Un alternator, care genereaz& curent alternativ, nu necesita un colector, ca in cazul dinamului. Am vazut c& curentui indus in spira care se roteste in cimp mag- netic este alternativ. In timp ce la dinam este necesar colectorul pentru obtinerea tensiunii pulsatorii, in ca- zul alternatorului, tensiunea alternativA se culege direct 37prin intermediul unor inele si a unor perii, asa cum este aratat in fig. 23. Tensiunea obtinutaé este dependents de pozitia spirei fata de axa magnetilor. La alternatorul intilnit in practicé existé un mare numéar de spire, sistemul magnetic fiind ceva mai com- Rotatie Shira in pozitie verticals /ensjune Fig. 23. Principiul alternatorului cu o singura spird si doud inele. El produce o tensiune sinusoidala. plicat, si constituit din electromagneti. Pentru alimenta- rea acestora este necesardé o sursé suplimentara de cu- rent continuu. In fig. 24 este prezentat un alternator Alimentape ce Babine + weecitate Ingle Inkisurare cotories Fig. 24, Alternator cu patru poli. 38 simp]u cu patru poli, in practicé numarul acestora pu- tind fi mai mare. Frecventa tensiunii alternative, ob- finute, depinde de numarul perechilor de poli ai statoru- tui si de viteza de rotatie a rotorului. Intotdeauna se obtine tensiunea de iesire la borneie rotorului? Nu. La masinile mari rotorul este cel care produce cimpul magnetic de. excitatie, in timp ce in conductoa- Tele statorice se induc curenti. In acest fel tensiunea de jesire se obtine in puncte fixe, alimentarea rotorului facindu-se prin inele colectoare. Ce este defazajul? Cind o tensiune alternativa este aplicatd unui simplu rezistor prin el va trece un curent alternativ. Tensiunea si curentul au forme de unda similare si ajung in ace- lasi timp la valorile maxime, minime gi zero. In acest caz se spune ca ele sint in fazd. Dac& tensiunea alternativa este aplicaté unui circuit format de o inductanta, curentul va fi in urma ei. Dac& circuitul este o inductanté pura, curentul va fi in urma tensiunii cu 90°, adic& va fi zero cind tensiunea este maxima, si devine maxim cind tensiunea trece prin zero (fig. 25). In situatia in care circuitul este format dintr-o inductanta si o rezistenta, curentul va fi in urma ten- siunii cu un defazaj mai mic de 90°. | In mod similar dac& tensiunea se aplicd unui circuit capacitiv curentul va fi defazat inaintea tensiunii apli- “cate cu 90°, in cazul unei capacitati pure, si mai putin de 90°, in cazul unui circuit format din capacitate si re- zistenta. 39Spee Ye x Curent. Orreure th cure pur capacitty wy) Fig. 25. Formele de und& ale tensiunii si curentului, in cazurile cind circuitul confine o inductant& pura si o capacitate pura. Ce este unghiul de defazaj? Este unghiul intre doud marimi sinusoidale de aceeasi frecventéa. Cind trebuie adunati doi curenti alternativi care nu sint in fazd, trebuie sd se tind seama de va- loarea unghiului de defazaj (@) dintre ei. Ce este factorul de putere? Factorul de putere este raportul intre puterea activa si puterea aparenta. Puterea aparenta intr-un circuit de curent alternativ se defineste prin produsul intre va- loarea efectiva a tensiunii si valoarea efectiva a curen- tului (P=VJ). Cind in circuit sint incluse diverse echi- 40 amente, ca de pildi motoarele electrice, datorita defa- ajului intre tensiune si curent, o parte din energia ce- data se intoarce la generator. Puterea utild, in acest caz, numita si putere activa, este VI cosp, unde @ este de- azajul intre tensiune si curent. Cosinusul unui unghi u este niciodata mai mare ca unu. Se poate vedea ca factorul de putere este cosq. 290" 7 4 Ee Ce este unghiul de pierderi? bE cum) Este complementul unghiului de defazaj intre ten~ siune si curent in cazul unui condensator care are drept dielectric un anumit material. Datorité imperfectiunii izolatorului, defazajul intre tensiune si curent va fi mai mic de 90°. Unghiul de pierderi este 0 m&suraé a imper- fectiunii izolatorului. De cele mai multe ori el este no- tat prin 6. Cum lucreazi puntea Schering? Puntea Schering este utilizaté pentru masurarea ca- pacit&tilor condensatoarelor si a factorului de putere pentru diferite materiale izolatoare. Ea se poate intilni sub doud varianie: puntea de inalt& tensiune si frec- venfa industriald si puntea de audiofrecventa. Schema de baz4 a puntii industriale este prezentata in fig. 26. Capacitatea necunoscuta de masurat, C,, im- preund cu capacitatea standard C,, formeazd bratele de inalté tensiune ale puntii; rezistenta R, si grupul para- Jel R,, C, formeazd bratele de joasd tensiune. Condi- fille de echilibru ale puntii sint: C,=C,(Ry/Ro) si tg b=2nfC,R, 4t’ ; unde tg 6 este tangenta unghiului de pierderi, iar f este frecvenja tensiunii de alimentare. Folosirea rezistorului variabil R, si a capacitatii variabile C, permit realizarea echilibrului puntii, independent, pentru capacitate si pentru unghiul de pierderi. i \ S? Andicator de nul Inalta bensiune Fig. 26. Puntea Schering de inalt& ten- siune, Cind este necesara masurarea pierderilor la frecventa audio se folosese conductoare de alimentare ecranate si legate la pamint. Se formeaza, in acest caz, asa numita punte dubla. Ce este componenta reactiva a curentului? Este componenta neproductiva a curentului absorbit de echipamentele electrice cu un factor de putere mai mic ca unu. Pentru micsorarea acestei componente se utilizeazi instalatii de imbunatatire a factorului de pu- tere. De ce se foloseste curentul alternativ mai mult decit curentul continuu? Un prim avantaj consisté in faptul ca tensiunea al- ternativa poate fi distribuita usor la diferite valori prin 42 folosirea unui transformator. Este necesar ca energia electricA si fie produsa si distribuité la valori inalte ale tensiunii (vezi capitolul 4). Un alternator de tensiune Mnalté este mai simplu si mai ieftin decit un generator de c.c., iar tensiunea alternativa produsa, poate fi usor ridicataé la valoarea necesaré transmiterii si apoi cobo- rita pentru alimentarea consumatorilor individuali. Cum functioneazd un transformator? Pe baza fenomenului de inductie electromagneticd el produce o tensiune de iesire alternativd, a cirei valoare depinde de valoarea tensiunii de intrare. In principal, el este format din doua infasurari dispuse pe acelasi miez magnetic, confectionat din fier. Cind un curent alterna- tiv strabate infdsurarea primard, variatia fluxului mag- netic produce in secundar o tensiune indus&, Dac& bor- fasurarii secundare sint conectate la un circuit in “secundar apare un curent. Cind infasurarea secundard are mai multe spire decit -cea primara, tensiunea obtinuta la bornele ei este mai mare decit cea aplicaté pe primar. Invers pentru cazul contrar. Intrucit la un transformator perfect puterea este constanta, la ridicarea tensiunii se obtine in secundar un curent mai mic decit in primar gi viceversa. Mose on tole Primer Secundar Fig. 27. Principiul _ transformatorului. Miezul este confectionat din tole, pen- tru reducerea curentilor turbionari. 43°Cu notatiile din fig. 27 avem My M_h, 3 Ne Daca cele doud infdsurari sint identice, curentii si tensiunile in primar si secundar vor avea aceleasi valori. Un astfel de transformator cu raportul de transformare 1:1 este utilizat cind este necesard decuplarea galvanica intre douad echipamente elecirice. Poate fi curentul alternativ transformat in curent continuu? Da. Aceasta se poate face direct cu un redresor, sau prin intermediul unui grup motor-generator in care un motor de c.a. antreneazi un generator de c.c. Un con- vertizor rotativ, realizeazi aceasta, avind inele colec- toare la un capat si colector la celalalt. Cum functioneaza un redresor? Redresorul este un dispozitiv care lasd si treac& cu- rentul intr-un singur sens. Cind tensiunea alternativa se aplici la intrarea unui redresor simplu (fig. 28 (a)), curentul va trece prin el numai in timpul unei jumatati de perioade, astfel incit la iesire se obtine o serie de pulsuri de acelasi semn. Un dispozitiv mai complicat format din patru diode redresoare, montate ca in fig. 28 (b) reali- zeaza o redresare completd. Prin aceasta schema ambele semialternante ale tensiunii de intrare sint inversate in pulsuri de aceiasi polaritate, frecventa lor fiind dubla fata de cea a tensiunii de intrare. Cu ajutorul unor echi- pamente aditionale, numite filtre, se realizeazi netezirea acestor pulsuri pentru a obtine o tensiune continua. Redresoarele metalice pot fi semiconductoare de tipul seleniului sau siliciului. Se mai utilizeazd tuburi redre- 44 soare de tipul diodelor folosite in echipamentele elec- tronice, iar in cazul curentilor foarte intensi se folosesc tuburile redresoare cu vapori de mercur. Tiristoarele pot fi utilizate deasemeni ca redresoare (vezi pag. 34). Redresor a serene - alternative Tensiune continue Tenstune \ ] alternative Sarcing = Prin diodele 1312 Prin drodele 24 b Teasiune continue Fig. 28. Redresarea: a — serni-alternanta; b — dubla alternanta. Ce este un sistem trifazat? Este un sistem de curent alternativ care foloseste trei circuite separate, tensiunile fiind egale in valoare efec- tiva si irecventd, dar fiind defazate in timp cu o treime din perioadd. Tensiunile sint produse de un alternator trifazat; ele sint transmise prin cablurji si transforma- toare la motoare sau alti consumatori trifazati. Figura 29 prezint& sistemul celor trei tensiuni (V;, Vo, V,) produse de un alternator trifazat. Defazajul intre ele este de 120°. Suma algebrica a celor trei tensiuni la fie- ! 45,care moment de timp este zero (tensiuniie situate dea- supra axei sint considerate pozitive, iar celelalte ne- gative). fazat fara? Fata 3 Tensiune Fig. 29. Tensiuni trifazate. Care sint avantajeie sistemului trifazat in comparatie cu cel monofazat? 1. Un sistem trifazat de tensiuni are posibilitati de utilizare, mai multe decit unul monofazat. 2. Conectarea alternatoarelor trifazate in paralel este relativ simpla, astfel incit putem combina’ tensiunile de iesire. 38. Transportul si distributia energiei electrice sint mai economice. 4. Motoarele trifazate sint mai eficiente decit cele monctazate. Ce este conexiunea in stea? Este acea dispunere a bobinelor fazelor in care punc- tele de sfirsit ale infdsurdrilor sint legate intr-un punct comun, numit virful stelei. In fig. 30 fiecare dintre in- fasurarile de fazi ale alternatorului alimenteazi cite o - sarcina printr-o pereche de conductoare. In practic& conductoarele de intoarcere pot fi inlocuite cu unul sin- Prin al patrulea conductor circula curentul de intoarcere, | cind sarcinile nu sint egale. Daca sarcinile sint egale, acest conductor, numit si neutru, nu este necesar. In aceasta situatie alternatorul se leag& la pamint, sistemul avind numai trei fire. Alternator Fig. 30. Conexiunea trifazaté in stea. Tensiunea intre doué conductoare de alimentare a sis~ temului trifazat conectat in stea (numit& tensiune de linie) este de Va sau 1,73 ori mai mare decit tensiunea intre un conductor si firul neutru (numité tensiune de fazd). Ce este conexiunea in triunghi? Este conexiunea in care infasurarile fazelor sint conec- tate cap la cap intr-un lan{ continuu. Tensiunea de linie, in acest caz este egal cu tensiunea de faz, dar curentul de linie este de v3 ori-mai mare decit curentul de faza. Mai sint si alte ci de producere a energiei electrice? Exist4 tot atitea moduri de producere a energiei elec- trice cite efecte are curentul electric. Pini acum au fost prezentate generatoarele care utilizeazd efectul electro- magnetic al curentului. fn capitolul 7 sint descrise bate~ gur formindu-se astfel un sistem cu patru conductoare. 47 46 jriile, care folosesc efectul electrolitic al curentului elec- tric. Alte surse de energie mai putin utilizate in practica, se bazeazi pe leg&tura intre curentul electric si energia luminoas& sau energia termic&, Se fac in prezent cercetari asupra generatoarelor de inductie ale cdror parti metalice in migcare s& fie inlocuite cu gaz. Ce este un termocuplu? Este un dispozitiv care functioneazt pe baza efectului termoelectric sau Seebeck. Dacd un circuit electrie este format din doud (sau mai multe) conductoare metalice diferite, jonctiunile lor fiind mentinute la temperaturi diferite, prin circuit va trece un curent electric. De exem- plu, daca circuitul este format din constantan (aliaj de cupru si nichel) si cupru, cele douad jonetiuni fiind men- finute Ia 0°C, respectiv la 300°C, atunci forta electromo- toare produs& va fi de aproximativ 15 milivolti (0,015 V). Intrucit tensiunea de iesire @ unui termocuplu este pro- portionala cu temperatura, la conectarea lui pe un volt- metru calibrat se poate mdsura direct temperatura jonc- tiunii calde fat& de a celei reci. Un astie] de termometru se utilizeazd la mdsurarea temperaturii furnalelor. Invers, un mare numar de termocuple conectate intre ele pot transforma direct energia termicd in energie electrica. Cum functioneaz’ o fotocelula? Fotocelula este un dispozitiv sensibil la lumin&d format din doi electrozi inchisi intr-un balon de sticlA din care S-a Scos aerul sau a fost umplut cu gaz inert. Unul din electrozi este construit dintr-o plac& invelité intr-un me- tal sensibil la Jumina, cum este cesiul, de exemplu, care emite electroni atunci cind este iluminat. CelAlalt elec- 48 ‘od este mentinut la un potential pozitiv fata de placa tfel incit el va atrage electronii emisi. Curentul in cir- itul exterior creste cu iluminarea, dar nu este propor- jonal cu ea. Un alt tip de fotocelula are drept electrod o placé de iumb invelité in oxid de cupru sau seleniu (sau alte emiconductoare) si apoi acoperita cu o peliculé transpa- enta metalicé. Lumina strabate pelicula metalicd $i inve- lisul semiconductor emite electroni, Acestia trec in peli- ula metalicd, fiind inlocuiti de electronii din plumb. Ca mare a acestui fenomen, rezulta o diferenta de potential intre pelicula metalicd si placa de plumb. Pentru a produce o putere electricd care si poata fi utilizata practic sint necesare foarte multe celule de acest el conectate intre ele. Ce este un generator magnetohidrodinamic (MHD)? Un generator magnetohidrodinamic este un dispozitiv care transforma energia termicé a unui gaz fierbinte, ionizat in energie electricd. In cel mai simplu generator MHD, gazul ionizat trece printre polii unui electromagnet, firectia sa de curgere fiind perpendicularé pe cimpul agnetic. Cu anumite modificari, se poate face in aga fel incit cimpul electric indus in curentul de gaz (care este rit prin impurificarea gazului cu materiale gata ioni~ tate) sa fie utilizat pentru a dirija curentul electric prin- -o sarcind exterioara. Alt tip de generator MHD utili- eaza drept fluid de lucru metalul topit. Ce este un tiristor? Tiristorul este un dispozitiv semiconductor redresor ntrolat, care este capabil si blocheze curentul in eon- 491 aparitia unui impuls de comanda _ Biel in functiune elementul. El este format din patru ‘uri de material semiconductor, de exemplu siliciu, _ avind grosimea de 0,4 mm si diametrul intre 2,5 si mm. Dispozitivul poate fi scos din functiune numai in inversarea polaritatii tensiunii aplicate sau prin cres- erea rezistentei de sarcina. 8 e 5 a g & Tie La ce tensiune este transportat{ energia electrica? Energia electricd este transportata la distanta printr-un sistem de retele electrice, la diverse tensiuni: 110 kV, 220 kV, 400 kV si chiar peste 800 kV. Transportul ener-_ ei electrice se face fie prin linii aeriene, fie prin cabluri ra subterane. cum sint de exemplu trecerile med ape, ei pot atinge inaltimi mai mari. Unde sint folosite cablurile subterane? i _ In localit&tile urbane si acolo unde costul suplimentar este justificat de alte consideratii, cum ar fi cel estetic de scump decit o linie aeriana. eer transportul realizat in curent continuv?)fel sint evitate efectele capacitive si inductive din curent alternativ. Experienta a ardtat ci pentru transportul la aceeasi tensiune este necesar in ¢.c. un cablu cu diametru mult mai mic. Totusi, costul instalatiilor de redresare si conversie (de transformare inapoi in c.a.) face mai seump transportul in ¢.c. decit in c.a., astfel incit el este eco- nomic numai pentru o linie de citeva sute de kilometri. Linii de transport in c.c. sint instalate intre Anglia si Franta, Sardinia si Italia, Suedia si Danemarca, in Uniu- nea Sovieticd si in America de Nord. Care sint materialele utilizate pentru linti aeriene si cabluri? Liniile aeriene sint confectionate din conductoare de cupru, aluminiu cu miez de otel si cadmiu-cupru. Conduc- toarele ‘din cupru sint folosite la toate tensiunile; pentru deschideri mari se utilizeazi cele din cadmiu-cupru care au o mare rezistenta mecanic&. Conductoarele din alumi- niu cu miez de otel sint folosite in special in cazul ten- siunilor inalte. Exist tendinta ca aluminiul s& inlocuiasca cuprul, datorit’ costuluj siu mai scazut. Tn cazul cablurilor subterane sint necesare straturi de izolatie si protectie. Dintre materialele izolatoare remar- cam: hirtia impregnaté cu ulei, cauciucul natural si’ sin- tetic, materialele plastice, cum sint policlorura de vinil sau polietilena (utilizata de obicei in locul cauciucului). Cablurile izolate cu hirtie pot fi utilizate pind la 400 kV, in timp ce cablurile izolate cu cauciuc sau materiale plas- tice, numai pind la 11 kV. Protectia unui cablu cu izolatie de hirtie impregnata& este mai intii realizat& cu un strat de plumb sau aluminiu pentru evitarea umezelij si apoi cu un strat de bitum armat sau fara arméturé metalicd, pentru evitarea coro- 52 i ‘ziunii si a distrugerii mecanice. Pentru cablurile izolate eu cauciue sau materiale plastice protectia este determi- nata de necesitatile de serviciu. Cum sint construite cablurile de energie electric’? In fig. 31 sint prezentate sectiuni transversale prin trei tipuri de cabluri de energie electrica. Cablul cu BA latie infasuraté (a), asa cum araté si denumirea lui, are izolatia infasuraté pe fiecare manunchi de conduc- toare, totul fiind prins intr-o izolatie exterioara. Cablul cu tresd metalicd {b) are fiecare manunchi izolat separat, totul fiind imbracat intr-un invelis metalic. La cablul cu manta de plumb (c) fiecare m&nunchi de conductoare este invelit intr-o manta de plumb. 7 Cablurile utilizate la tensiuni foarte inalte sint echi- _ pate suplimentar pentru evitarea deformarii lor prin ae calzire. Fig. 32 prezinta citeva dintre ele, fiecare ae cite trei m&nunchiuri. In mod obisnuit ele sint cabluri ig. 31. Cabluri subterane pentru tensiuni sub 50 kV: Be cablu cu izolatie infasuraté; b — cablu cu tresa metalicé; c — cablu cu manta de plumb. ’ eu un singur manunchi. Cablurile cu ulei (a) includ niste spirale metalice, folosite la dirijarea uleiului incalzit spre rezervoarele de racire plasate la diverse intervale pe lun- gimea cablului. Odata racit, acesta este dirijat din nou 53spre cablu. Cablul plat, are (b) mdénunchiurile asezate unul linga altul. Mantaua de plumb este inconjurata de o foitaé tmetalica prin care circuld ulei. Variatiile de volum ale acesteia, datoritaé incalzirii, sint preluate de ulei, care 6 Fig. 32. Cabluri subterane iuni U pentru tensiuni peste 50 kV: @ — cablu cu ulei; b — cablu plat; c — racitt in con- ductaé sub presiune, umple spatiul rémas. Cablul in conducta sub Ppresiune (c) consta dintr-un cablu in manta inchis intr-un container tu azot la presiunea 1 400 kN/m?, Sint studiate in prezent cablurile racite cu apa. Care este curentul limita al unui cablu? Este curentul continuu maxim la care cablul functio- neazA sigur si fara deterioréri. Capacitatea cablului in acest sens este limitataé de cdldura generataé de conductor i disipata in izolatie si manta. Curentul maxim depinde de temperatura maxima la care izolatia poate lucra (65°—85°C depinzind de tensiune, tip ete.) si de modul in 54 care cablul a fost instalat. In general curentul maxim admis intr-un cablu ingropat este mai mic decit al ace- luiasi cablu plasat in aer, dar in anumite cazuri situatia poate fi inversa. Pentru toate tipurile de cabluri existé tabele care dau curentul maxim. Cum ajunge energia electric’ la consumator? 1. Energia electrici este produsé aga cum am vazut in capitolul anterior, la o tensiune de 11 kV, sau chiar mai mare. 2. Tensiunea este ridicaté la 220 kV sau 400 kV pen- tru sistemul de transport. 3. De la statiile de alimentare este distribuita la 33 kV (sau uneori la 66 kV), instalatiile industriale mari fiind alimentate direct la aceasté tensiune. 4. La statiile primare este coborit& la 11 kV sau 6,6 kV. 5. In statiile locale se obtine tensiunea de alimentare utilizat& in locuinte, birouri etc. (380 V trifazat, 220 V monofazat).* Ce este un intreruptor? Este un dispozitiv pentru conectarea si intreruperea unui curent intr-un circuit, sau pentru decuplarea auto- mat& a circuitului la cresterea excesiva a curentului in urma unui scurt circuit in sarcind. Intreruptoarele sint conectate in diferite puncte ale retelei de distributie. Circuitul este intrerupt printr-o separare mecanicd a contactelor conectate in serie cu el. Contactele intrerup- torului sint plasate intr-o camera de stingere a arcului electric (care tinde s& pastreze continuitatea circuitului). * La noi in tara tensiunea de linie trifazata este 380 V, iar cea monofazata utilizaté in cladiri este 220 V, in mod obisnuit. 55De obicei mediul de stingere este ulei sau aer. Aerul se poate afla sub presiune asa cum se intimpla la intrerup- torul cu aer comprimat. La alte tipuri de intreruptor apa este utilizaté cu succes la stingerea arcului. fn cazul in- treruptoarelor de inaltA tensiune se foloseste hexaflorura de sulf. Fig. 33. Intreruptor monofazat cu ulei, pentru tensiu- nea de 60 kV: 1—borne; 2—secundarul transformatorului d 3 3—dis- Pozitiv de etansare; 4 — ghidare, resoarte dé declansare $1 amortizoare; 5 — contacte mobile; 6 — arcuri de regiare oi contacte; 7 — izolator de portelan; 8 — ventil; 9 — mecanism de actionare; 10 — cuplare elastica; 1 — indicator de nivel pentru ulei; 12 — roata de comanda manuala; 13 — filtre a robinete pentru aer; 14 — cAmasa izolatoare’ din fibre vul- canizate, 56 La intreruptorul cu ulei prezentat in fig. 33 deschide- rea contactelor in ulei si temperatura inifial ridicata a arcului, determina aparitia unei bule de gaz, formata in principal din hidrogen. Turbulenta gazului si racirea prin uleiul inconjur&tor realizeaz& stingerea efectiva a arcului electric. Cum functioneaza o siguranta? Siguranta sau fuzibilul este formata dintr-un conduc tor subtire care se incdlzeste si se topeste, deschizind cir- cuitul, atunci cind curentul depaseste o anumita valoare. In locuinte se folosesc pentru protectia instalatiei elec- trice sigurante capsulate. Tot in acest scop se mai folosese intreruptoare automate miniaturd, avind curentul de ru- pere mai mic de 60 A. Cum este realizat& instalatia de protectie a unei locuinte? Lao instalatie casnicd mica, sigurantele sau alte dis- pozitive de protectie sint plasate in trei puncte asa cum este aratat in fig, 34. Inainte de intrarea in contor se dis- pune o siguranté de 60 A pe faza liniei de alimentare. Dupa contor si intreruptorul principal urmeazé un tablou de sigurante (sau intreruptoare miniatura) de 30 A pentru fiecare circuit de putere sau grup de circuite (sigurantele de 5 A sint suficiente, in mod obignuit pentru circuitele de iluminare). La un circuit modern de tip buclat cu o priz& de iesire de 13 A, fiecare figs& a consumatorilor elec- trici are propria sa siguranfi adecvataé acestuia. Intr-un astfel de circuit, un consumator fix este conectat prin intermediul unei cutii cu sigurante, dacd aceasta nu este incorporata in el. 57; ( oan * Pic ‘ h _ Ce este un circuit buclat de alimentare? Este un sistem de distributie a energiei elecirice intr-o loi ane : cuinfa formind o bucla pe care se pot conecta mai multe in fise multiple. Sigurante capsulate sint asamblate a fisele de legaturaé sau in cutii de sigurante pentru con- prize de 13 A, deservind o suprafati de aproximatiy 100 m?, totul fiind legat la o priza de iesire de 30 A (vezi fig. 35). Aparatele consumatoare sint conectate in circuit Alimentare ie Sigurente. Siguranta neviry Cutie cv sigurante gt intreruptoae ae Legétura int lablov de * le pimint sigurante md Beers Sebie cv sigurante a oe 13. ig. 35. Un circuit buclat. Un circuit separat iene instalat pe fiecare suprafafé de 100 m’, punctele de alimentare fiind convenabil ase- vate de-a lungul sau. Fiecare bucla este vale Fig. 34. Protectia electrici a unei instalatii mentaté prin faz sf neutru, de la tabloul de casnice. Schema nu cuprinde conductorul de istributie. legare la p&mint. Siguranté de e fissCare sint defectele ce pot determina cresterea excesiva a curentului prin sigurante? 1. Contactul intre conductoarele parcurse de curent, determinind un scurt circuit. 2. Supraincarcarea circuitului. 3. O legdturaé la pamint, adicd un contact intre un conductor activ si invelisul metalic de protectie. In cea mai mare parte a instalatiilor, siguranja (sau intrerup- torul de curent maximal) sint proiectate in asa fel incit s& lucreze si in acest caz. Cum este instalatia de legare la pamint? Partile. metalice ale instalatiilor electrice prin care nu trece curent sint conectate la conductoarele de pémint, care se leagd in mod obisnuit la punctul neutru al retelei de alimentare. Cablul subteran de alimentare are, de ase- menea, Mantaua metalicé si armatura legate la punctul neutru al transformatorului statiei de alimentare. In in- stalatiile mai vechi, in absenta unor astfel de legaturi, erau utilizate conductele de ap&. Actualmente, nu mai este permis ca legarea instalatieila pamint sa se faca prin conductele de apa sau gaze. Cum este realizata protectia prin legare multipla Ja pamint? Una din metode este legarea conductorului neutru al liniei de alimentare la pémint. Legarea la pamint se face la diferite intervale, de obicei, la intrarea si la iesirea instalafiei, ceea ce asigura o continuitate in cazul ruperii conductorului neutru. 60 Cum se misoarA energia consumata? Cu ajutorul unui contor de energie. Acest instrument ‘de m&sura are ca parte principalé un disc de aluminiu ce se poate roti in jurul unui ax (vezi fig. 36). Doi lee tromagneti plasati linga disc produc cimpuri magnetice care induc in dise curenti. In urma interactiunii curentilor indusi si cimpul magnetic, rezult’ wn euplu care roteste discul. Electromagnetul in forma de E, cu miez din tole de fier, produce un cimp proportional cu tensiunea aplicata; electromagnetul in forma de U, tot cu miez din tole, pro- Surah eaglare Ayustare vibes — Alunentare Sano Fig. 36, Wattmetru monofazat. 61Care sint defectele ce pot determina cxesterea excesivi a curentului prin sigurante? 1. Contactul intre conductoarele parcurse de curent. determinind un scurt circuit. 2. Supraincarcarea circuitului. 3. O legaturé la pimint, adic&é un contact intre un conductor activ si invelisul metalic de protectie. In cea mai mare parte a instalatiilor, siguranta (sau intrerup- torul de curent maximal) sint proiectate in asa fel incit s& lucreze gsi in acest caz. Cum este instalatia de legare la pamint? Partile. metalice ale instalatiilor electrice prin care nu trece curent sint conectate la conductoarele de pamint, care se leagd in mod obisnuit la punctul neutru al retelei de alimentare. Cablul subteran de alimentare are, de ase- tmenea, mantaua metalicd si arm&tura legate la punctul neutru al transformatorului statiei de alimentare. In in- stalatiile maj vechi, in absenta unor astfel de leg&turi, erau utilizate conductele de apa. Actualmente, nu mai este permis ca legarea instalatiei la p&mint si se fac&d prin conductele de apd sau gaze. Cum este realizaté protectia prin legare multipla la paimint? Una din metode este legarea conductorului neutru al liniei de alimentare la pamint. Legarea la pimint se face la diferite intervale, de obicei, la intrarea si la iesirea instalatiei, ceea ce asigurA o continuitate in cazul ruperii conductorului neutru. 60 Cum se misoari energia consumata? Cu ajutorul unui contor de energie. Acest instrument de m&sur& are ca parte principala un dise de aluminiu ce se poate roti in jurul unui ax (vezi fig. 36). Doi cea tromagneti plasati lingi disc produc cimpuri magnetice care induc in disc curenti. In urma interactiunii curentilor indusi si cimpul magnetic, rezulté un cuplu cee roteste discul. Flectromagnetul in forma de E, cu miez din tole dg fier, produce un cimp proportional cu tensiunea aplicata; electromagnetul in forma de U, tot cu miez din tole, pro- 2 Bs Aystiee G2 Ayustsre vitess Sarciné Almentare. Fig. 36. Wattmetru monofazat. 61duce un cimp Proportional cu curentul absorbit. Frinarea discului se realizeazd cu ajutorul unor magneti nenti. Viteza de rotatie a discului depinde de efectul ambilor electromagneti si este, deci, corelata cu puterea consu- . mata, numérul de rotatii fiind proportional cu energia exprimata in kilowati or§ (kWh). perma- Cum este taxati energia consumata? Taxarea energiei consumate se poate face fie direct Proportional cu energia consumata, fie stabilindu-se' un tarif fix in functie de receptoarele existente (pausal), Mai exist& sistemul in care o parte din energia consumataé se plateste la un tarif, iar restul la un tarif redus (in acest _ Caz, preful energiei in timpul noptii este mai redus decit in timpul zilei). Pentru inregistrarea energiei consumate ziua, diferentiat de cea consumata noaptea, este necesar un contor cu dublu tarif. Care este codul culorilor pentru firele de conexiune? A fost adaptat cablul de culoare rosie pentru conduc- toarele active, alba pentru neutru, iar pentru conductorul de paimint, verde si galben (bicolor). In instalatiile mai vechi sint utilizate culoarea rosie pentru conductoarele active, negru pentru neutru si verde pentru conductorul de pamint. Incdlzirea’si iluminarea electrica & g é Cum produce caldura un curent electric? Un conductor prin care trece curent se incdlzeste da- torita energiei electronilor in miscare, ca urmare a cioc- nirilor acestora de atomii retelei metalice. In timp ce anumite conductoare sint Bae pentru a disipa cildurd minima, altele se construiesc special pen- tru a produce energie termicd. Ultimele, sint elemente de incalzire electric& si sint montate in spiralé pe suporti de cdraémida refractara. Din ce materiale se face elementul de incalzire? Aceasta depinde de conditiile termice in care el ag buie sd lucreze. Elementul confectionat dintr-un aliaj nichel-cupru (45%/) nichel, 55%/) cupru) poate lucra Pere la 400°C; un aliaj de nichel crom-fier (60% nichel, 2490/4 tes 16% crom) pind la 950°C; un aliaj nichel-crom (800/) ni- chel, 200/) crom) pina la 1 150°C si unul de fier-crom alls miniu (20—30%) crom, 5%/ aluminiu, 65—750/ fier) pina la 1 350°C, ; Z - - La ce temperaturi lucreazi anumite elemente? Elementele de incalzire casnice pot functiona dup& cum urmeaz&: un incalzitor prin convectie la 350°C; un prajitor de piine la 600°C; un ceainic sau un incalzitor de rufe la 850°C; un fier de caleat sau un inealzitor prin ra- 63diatie la 900°C. Elementele rezistive ale cuptoarelor elec- trice de tratare a metalelor functioneazi la 1000°C sau mai mult. Care sint principalele tipuri de incdlzitoare casnice? Un inealzitor radiant produce caldura prin radiatie; el incdlzeste obiectele aflate in calea radiatiei termice si nu aerul inconjurator. Temperatura elementelor de incalzire in acest caz este foarte ridicata. Un incalzitor convector incdlzeste prin convectie aerul din locuinta, care poate fi antrenat prin intermediul unui ventilator. Incdlzitoarele tubulare, ca si cele cu ulei sau apa, functioneazd prin convectie. Si in acest caz o mica cantitate de cdldura este cedati prin radiatie. Elementele de incalzire au o temperatura relativ redus’i. In cazul incalzirii prin convectie, aerul intra in camera prin par- tea de jos, strabate elementele de incdlzire si iese la ni- velul tavanului, temperatura fiind controlata prin inter- mediul unui termostat. Un inealzitor ¢nmagazinator este un convector cu ele- mentele imbracate intr-un material izolant. El functio- neaza in timpul noptii, cind energia electricé este mai ief- tind si cedeazd caldura in timpul zilei, transmiterea facin- du-se cu ajutorul ventilatoarelor. Cum functioneazi un termostat? Este un dispozitiv de reglare a temperaturii si cuprinde un element sensibil la variatiile acesteia. La schimbarea temperaturii se produce o forté mecanica sau un semnal electric care actioneazi un regulator de caldura prin intermediul unui intreruptor, ventil sau alt dispozitiv (vezi fig. 37). In forma cea mai simpl&, termostatul este 64 aE alcdtuit din doud lamele din metale diferite, prinse una de alta, astfel incit la cresterea temperaturii, datorit& dilata- rilor diferite, dispozitivul se curbeazi. Aceasti curbare este folositd la actionarea unui intreruptor. Metal cv diatare redusd Burduf Bulb —S Fluid de dlatare wb capilr Tub Bourdon Bufo /. =e d Fluid de oilatare Fig. 37. Termostate. Deformarea datorit’ temperaturii este . netata cu m; @ — lam& bimetalici in consold; b — element cu expansiune volu- metrica; ¢ — element cu piston; d — element cu tub Bourdon. Ce este o rezistenti de inc&lzire? Este o rezistenta electric& de valoare relativ mare care disipa suficienté cildur& la trecerea curentului electric. In industrie ele se intilnese la cuptoarele incilzite electric. Elementele de inc&lzire industriale sint similare celor folosite in locuinte, fiind confectionate din aliaje nichel- crom sau fier-crom-aluminiu. La temperaturi foarte ridi- ‘cate se utilizeazd molibdenul, tungstenul sau platina. De- ‘asemeni, pot fi utilizate materiale nemetalice cum ar fi ‘grafitul sau carbura de siliciu. 65Rezistentele de incalzire sint utilizate la topirea meta- lelor moi ca antimoniul, plumbul, zincul care se topese la temperaturi relativ joase. Drept vase de topire se pot folosi containere metalice. In unele situatii, piesa metalica este conectata direct in circuitul electric. Acest procedeu se utilizeazi la incdlzirea barelor de metal inainte de Jaminare sau forjare. Ce este ine&lzirea prin curenti de inalta frecvent&? Ridicarea temperaturii unui metal prin curentii de inalt& frecven{a care-l strabat, situatie In care se produce © inc&lzire foarte rapid’. Modul de incalzire depinde de natura materialului. Astfel pentru materialele conductoare se utilizeazaé incdlzirea prin inductie, iar pentru cele izo- latoare, incilzirea dielectricd. Cum se realizeazi incalzirea prin inductie? Pe baza fenomenului de inductie electromagnetica, fn- tilnit la transformator. Cind un material conductor este plasat intr-un cimp magnetic alternativ in el apare un curent electric indus, care determina incadlzirea materia- lului. Puterea disipaté pe o piesd de lucru depinde de modul de cuplare intre ea si dispozitivul inductor, un cuplaj fiind strins cind distanta este mai micd de 5 mm. In aceste conditii puterea disipata in piesa este proportio- nala cu patratul curentului din inductor si rédacina pa- traté a frecventei. La frecvente ridicate curentul indus tinde sa se repartizeze superficial; acest fenomen se nu- meste efect pelicular si este tot mai pronuntat la frecvente inalte. Un cuptor de inductie necesitAé o atmosfera speciala sau vid de topire. In cazul topirii metalelor se utilizeaz& 66 frecventa industriala (50 Hz), in timp ce la lipirea sau calirea metalelor, frecventa poate ajunge pind la 10 066 Hz. Echipamentele pentru tratamente superficiale pot functiona la frecvente chiar mai mari decit 500 000 Hz. Cum se face ineilzirea dielectrica? Prin pierderile care au loc intr-un material izolator cind acesta este conectat drept condensator la o alimen- tare de c.a. Cimpul alternativ determina miscarea mole- cuilelor care duce la incalzirea materialului. Electrozii pot Flecteot Aimentare ca. Pamint ——> | Se Electrozi Electrad —iea = Lanmste “ilf Bue ssrata Llectrozt Fig. 38. Diferite moduri de incilzire di- electrici a imbindrilor de lemn si a bailor pentru tratamente termice ale metalelor. 67fi plasati in diverse pozitii aga cum este aradtat in fig. 38. Temperatura mai micé de 100°C produs& in materialele dielectrice este adecvaté multor scopuri industriale. Energia termicd produsa este proportionala cu frec- venta si patratul tensiunii de alimentare. Tensiunea de alimentare poate ajunge pina la 15 kV, iar frecventa este cuprinsa intre 2 si 100 MHz. Incdlzirea dielectrici este utilizat’ in producerea ma- terialelor plastice si in topirea foliilor termoplastice. Ce este un cuptor cu arc electric? Este un cuptor: de topire in care este produs un arc electric intre doi electrozi, deobicei metalul de topit for- mind unul din ei. . Un cuptor cu arc direct are trei electrozi de grafit conectati la un sistem trifazat de tensiuni, arcul electric formindu-se intre acestia si sarja metalic (fig. 39). Elec- Mimentore. trozii sint initial in con- Uae Sn a trifazets tact cu sarja, dupa care 4 Electrozi curentul este mentinut UT : de arc. In acest fel se j poate obtine o tempe- ratura de 3 500°C. Un cuptor cu arc in- direct este alimentat de o tensiune monofazata. Cei doi electrozi intre care se formeaza arcul sint montati orizontal deasupra sarjei, care este leganata intre ei pen- tru a fi inedlzita uniform prin radiatie. H—Restur! metalice Fig, 39. Cuptor cu are electric pentru deseuri metalice. Ce este un cuptor cu fascicul de electroni? Este un cuptor in care electronii accelerati in vid sint folositi la topirea metalelor. Un cuptor cu fascicul de 68 electroni poate fi utilizat la topirea si rafinarea unui me- tal cu punct ridicat de topire. Cum se face sudarea electric’ a metalelor? Sudarea rezistiva este utilizatd pentru lipirea a doua metale. In acest caz electrozii plasati pe ambele parti ale foliilor de lipit, sint parcursi de un curent intens Electrozt Elect ront — ae eed es Sudurs 5 Sours Electrod Fig. 40. Sudarea electrica: @ — sudare prin puncte; b — sudare in cusétura; c¢ — sudare cu arc. (fig. 40 (a)). Prin incalzire metalul se topeste partial, dupa eare este lipit prin aplicarea unei presiuni mari. La depla~ sarea celor doud folii, intre electrozi se formeazd o cusa- turd. Sudarea cu are se bazeaz& pe incalzirea metalului pe baza unui arc electric. Arcul se formeaza intre placa, care constituie unul din electrozi, si celalalt electrod. Ce este aliajul de lipit? Aliajul de lipit (fludorul) este un amestec de cositor si plumb, cu adaosuri mici de antimoniu. Este utilizat la lipirea conductoarelor electrice. Avind punctul de topire 69mai scizut decit conductoarele de lipit prin incalzire el se topeste intre ele, dupa care se solidificd la inlatu- rarea sursei de cdldura. Inainte de efectuarea lipiturii se inlatura oxizii de pe metal. In aderarea la metal cositorul joacd rolul esential. Cum este construité lampa cu filament? O lampa cu filament (un bec electric), se bazeazd pe incandescenta filamentului de tungsten, la trecerea curen- tului prin el. Eficienta filamentului creste dacd el este realizat sub forma unei duble spirale, asa cum este aratat in fig. 41. In interiorul balonului de sticla este introdus un gaz inert, cum ar fi argonul sau azotul, care preintim- pina distrugerea prematurdé a filamentului prin oxidare sau evaporare. Sticla poate fi incoloré sau trataté cu un praf alb pentru a realiza difuzia luminii. Ce este soclul baicneta? Soclul unor lampi cu incandescenfa cu douad sau > Yieh trei nituri, care patrund in santurile practicate in dulie. In mod normal, so- fi Gee clul are doua borne de con- NY tact, izolate de rest. So- clul baioneta cu un contact central este utilizat la au- tomobile. Azote restore ~ [0855 Ftomens ovblu Spiralizar ~ Fig. 41, Lamp& cu filament in- candescent. Care este rezultatul descdrcarii electrice in gaze? Daca descircarea se face intr-un gaz pur, energia ce- dat& atomilor gazului face ca acestia sA emitd o radiatie 70 care are lungimea de unda caracteristicé gazului. Sodiul si mercurul, in stare de vapori, ca si neonul, emit radiatii luminoase; sodiul produce o lumina galbena intensd, mercurul una alb-albastruie, iar neonul da o lumina rosie puternica. . Cum este construit un tub cu descarcare? Este un tub lung de sticla, care contine gaz sau vapori. Pentru mentinerea fluxului de electroni, intre electrozi se aplicd o tensiune inaltd, tubul numindu-se in acest caz cu catod rece. Tuburile cu vapori de mercur sau de sodiu luereazé calde, producind suficienté cdlduraé pentru eva~ porarea metalului. Tuburile cu vapori de mercur lucreazaé direct la tensiunea de 200—309 V, in timp ce tuburile cu vapori de sodiu necesita un transformator ridicator. * Cum functioneaza un tub fluorescent? Un tub fluorescent utilizeazi radiatia ultravioleté a vaporilor de mercur pentru a stimula invelisul fluores- cent din interiorul tubului. Presiunea vaporilor de mergur este redusd, pentru aprindere fiind adaugat argon. Cali- ; tatea luminii poate fi variata in functie de invelisul fluo- rescent al tubului. Ce dispozitive auxiliare necesita un tub fluorescent? Pentru functionarea tubului sint necesare o bobinaé de soc pentru limitarea curentului, un condensator pentru co- rectarea factorului de putere si un dispozitiv de pornire (starter). Starterul poate fi un intreruptor cu bimetal sau transformatorul de incalzire a filamentului. veiCum functioneazi o lamp& cu arc? In general consista din doi electrozi de cdrbune intre care este mentinut un arc electric. Ea produce o lumina foarte intens&, fiind utilizata la reflectoarele si proiectoa- rele de filmare. uke buanetd GON Pies nodee fnveig d2 sti Strat Gute boinneté tutotar tuminscent aw Flsent wedeit &@ poraire w Gdntinat a finchoare Fig. 42. Lampa fluorescenta. Ce este lampa cu tungsten si halogen? Lapa cu tungsten si halogen (sau cuart-halogen) are filamentt de tungsten inchis intr-o incint&{ de cuart in care se afld un halogen (brom sau iod). Filamentul poate functiona la temperaturi mult mai mari decit cele obis- nuite, are o viata maj lunga si da o stralucire mai mare. *Intr-o lamp& obisnuita cu filament de tungsten sticla se innegreste prin evaporarea acestuia. In lampa cu tungsten si halogen, insa, atomij halogenului se combin& cu atomii de tungsten emisi de filament; se formeazd iodura de tungsten care fiind instabilé se redepune pe filament. Intrucit sticla nu rezist& la temperatura de 600°C, se uti- lizeazi pentru inchiderea filamentului si halogenului res- pectiv, cuartul. Ce este electroluminescenta? Unele materiale, ca de exemplu fosforul, emit radiatii vizibile atunci cind sint bombardate cu electroni rapizi 72 sau cu radiatii electromagnetice. Emisia de lumina in cazul fosforului sau a sulfurij de zinc, sub actiunea di- recta a cimpului electric, se numeste electroluminescenta. Pelicula conductoare dransporenté Placa sticlé Lumund &misé Foslor in raisin dielect riod Peliculs metalred Material de protectie = Fig. 43; Element electrolumeniscent. In dispozitivele practice, fosforul sub form& de pudrd ristalind dispersata in ragind izolatoare, este dispus, in trat subtire, intre doud suprafeje conductoare formind in condensator. Una din suprafete (electrod) este trans- arenta pentru a permite trecerea luminii de la fosfor atre exterior. La anumite tipuri, se foloseste drept suport folie de sticld cu una din suprafete, metalizata. Celelalte traturi sint asezate pe aceasta suprafata asa cum este ratat in fig. 43, unde, pentru claritate dimensiunile au ost exagerate.Motoare electrice 3. ty, To tv. 1 t¥. Fe ts Care este regula miinii stingi (Fleming)? Este regula care determina directia fortei exercitate asupra unui conductor parcurs de curent si plasat intr-un cimp magnetic. Degetul mare, aratatorul si degetul mijlo- ciu ale miinii stingi, aranjate ca in fig. 44, corespund unui sistem triortogonal de axe. Dac& degetul ar&tator indica directia cimpului, iar cel mij- lociu directia curentului, de- Arstator =cimp SN Mijlocw getul mare ue arata directia (sea tirts) -curet fortei exercitate de cimp asupra conductorului. Daca PF . conductorul este liber sa se // Rheteare — deplaseze, cum se petrece in- tr-un motor electric, degetul mare va indica directia de- plasarii. Fig. 44, Regula miinii stingi pentru determinarea sensului fortei. Ce principii guverneaz& functionarea unui motor electric? Un motor electric functioneazi invers decit generato- rul (vezi cap. 3). Un conductor parcurs de curent are ten- dinta s& se deplaseze atunci cind este plasat intr-un cimp magnetic; cu cit curentul este mai mare, cu atit forta va fi mai mare. Dac& directia curentului sau directia cimpu- lui magnetic sint inversate, atunci se va schimba si direc- 74 fia fortei ce actioneaza asupra conductorului si miscarea lui va fi in directie opusd. Daca se schimba in acelasi timp curentul si cimpul, directia miscarii ramine neschimbata. In situatia in care conductorul are forma unei spire libere s se roteascé intre polii unui magnet, vom avea o situa- tie analoga cu cea intilnité la generator. Cum functioneazd un motor de curent continuu? Daca o spir&, care se poate roti intr-un cimp magnetic, are capetele conectate la un colecter cu douad segmente, ca in fig. 45, situatia este similard cu cea a dinamului prezentat in fig. 20. Pentru a determina miscarea ei este necesara o sursé de c.c. aplicat& pe cele doua perii. Cu spira in pozitia din fig. 45, curentul va trece de la ‘colector prin brajul A. Regula, prezentaté anterior, arata cd asupra acestei portiuni de conductor se va exercita 0 forfé indreptaté in jos. Intrucit curentul prin bratul B este dirijat in sens invers, forta asupra lui va fi in sus. Spira va fi rotité pind in pozitia verticala, cu-conducto- rul B sus si A, jos. In acest moment periile vor veni in contact cu celalalt segment al colectorului astfel incit curentul prin cele doud brate A si B se va inversa; fortele vor da in continua- re un cuplu orientat in acelasi sens, astfel Robire in spira continua sd se ro- teasca. r 5 aivctor Motorul practic are, desigur, mai multe spire conectate la un colector cu Fig. : if mai multe segmente. Spi- a alimentore co 45. Principiul motorului de cu o singura spira si colec- tor cu dowd segmente. 2 15rele sint dispuse in crestaturi practicate pe rotorul con- fectionat din material feromagnetic (pentru a concentra cimpul magnetic). Infasurarile de excitatie, bobinate pe piesele polare, (construite din tole) produc cimpul magne- tic necesar; ele pot forma mai multe perechi de poli, in care caz creste numarul de perii. Colectoarele sint con- fectionate din cupru cu material izolator intre segmente. -Periile, de obicei, sint din carbon, tratat uneori cu metal. Ce este tensiunea contraelectromotoare? Au fost aratate mai sus asemanfrile dintre motorul de cc. si dinam. Datorita acestora, la invirtirea rotorului, in spirele sale se induce o tensiune electrica, intrucit aces- tea taie liniile de cimp magnetic. Tensiunea indusd este opusa tensiunii aplicate din exterior si se numeste ten~ siune contraelectromotoare. Care este relatia dintre tensiunea contraelectromotoare si viteza motorului? Cind rotorul este imobil, tensiunea contraelectromo- toare este nula, curentul in infasurarea rotorica fiind limi- tat numai de rezistenta ei. La cresterea vitezei de rotatie, tensiunea contraelectro- motoare creste la rindul ei, pind cind la turatia nominala se realizeazi un echilibru de functionare. Diferenta intre tensiunea aplicaté si tensiumea contraelectromotoare de~- termina un curent rotoric suficient pentru functionarea motorului. Dac& sarcina motorului creste este necesar un curent rotoric mai mare. Rotorul isi micsoreazi turatia astfel incit creste diferenja intre tensiunea aplicata si tensiunea contraelectromotoare. In cazul micgorarii sarci- nii, viteza de rotatie creste, iar diferenta intre tensiunea aplicata si tensiunea contraelectromotoare scade. 16 Care sint principalele tipuri de motoare de curent continua? Motoare cu excitatie derivatie Motoare cu excitatie serie Motoare cu excitatie mixta Aceasté terminologie se referd la modul in care bobi- nele de excitatie si infasurarea rotoricd sint conectate intre ele (vezi fig. 46). Modul de conexiune afecteaza Infasurarea de Srgitatie asm epararee) 8 Bobine derivatie exeitatie f Afimentare Alimentare Alimentare Motor derivatie Motor serie Motor mixé Fig. 46. Diferite moduri de excitatie ale unui mo- tor de cc. comportarea motorului in diverse conditii, anumite situatii eorespunzind anumitor tipuri de motoare. Corespunzator fiecdrui tip existé o mare varietate de dimensiuni $i pu- teri ale motoarelor. ‘Care sint caracteristicile unui motor cu excitatie derivatie? Motorul cu excitatia derivatie are bobinele de excita~ fie in paralel cu infasurarea rotoricd. Rezistenta rotorica este micé in comparatie cu cea a infdsurarilor de excita- tie, astfel incit cea mai mare parte a curentului absorbit trece prin ea La pornire curentul prin rotor este foarte mare, ten- siunea contraelectromotoare fiind nula. Datorité curentu- lui mic prin bobinele de excitatie, cimpul magnetic pro- dus de acestea va fi slab si cuplul de pornire este redus. WIn functionare, intensitatea cimpului si viteza de ro- tatie depind de tensiunea de alimentare, fiind aproape independente de sarcina. In consecinf4 motorul are o ca- racteristica de vitez& aproape constanta (vezi fig. 47), cores punzatoare antrenai echipamentelor in- dustriale care au va- riatii mari de vitezd Ja fluctuatii ale sar- cinii. Rezistenja de va- loare mare a bobine- lor de excitajie se tealizeazd prin dis- punerea mai multor spire foarte subtiri pe piesele polare. Flux, tensiune, viteza, cypl Poli auxiliars, Care sint caracte- risticile unui motor cu excitatie serie? ceckt | \ i Motorul cu exci- $ I Poribent de tatie serie are bobi- ener) eer nele de excitatie in- seriate cu infasurarea rotoricdé, astfel incit ambele sint straba- tute de acelasi cu- rent. Datorité absentei tensiunii contraelectromotoare, la pornire curentul rotoric va fi mare ceea ce determina un cupiu mare de pornire. 78 Palt principal’ Fig. 47. Conexiunile infasurarilor si ale regulatorului unui motor cu ex- citafia in derivatie; caracteristicile sale de sarcina. La cresterea vitezei, creste corespunzator si tensiunea contraelectromotoare, ceea ce determina micgorarea curen- tului si, deci, sciderea cuplului. O crestere a sarcinii pro- duce o scddere a vi- tezei (fig. 48), care determina micsorarea tensiunii contraelec-~ tromotoare, cresterea curentului rotoric si méarirea cuplului. Deci motorul are o buna adaptabilitate la variatia sarcinii. Datorita cuplului mare de pornire si ai posibilitatii de adap- tare la sarcini varia~ bile el corespunde aplicatiilor in care viteza nu este con- statat&, cum ar fi lo- comotivele electrice sau alte vehicule. Infdsurarile de excitatie ale acestui motor au un numar mic de spire groase, eeea ce le asiguré o Fig. 48. Conexiunile infasurdrilor unui : Ses motor cu excitatia in serie si carac- rezisten{a mica. teristicile lui. Ténswne_de iesire witezé, cuply Flux. tensiune, burent rotariec —— Cum. functioneazi un motor cu excitatie mixtd comparativ cu unul derivatie sau serie? Motorul cu excitatie mixté are amindoud bobinele serie si paralel, infasurate pe fiecare pol. Dac& cele doua infasurari sint in acelasi sens, motorul este cu excitatie 79adifionala; in caz contrar el are excitatie mixta diferen- fiala. Consecintele celor doud tipuri de montare se releva in caracteristica de vitezi din fig: 49. Motorul cu excitatia mixta are, in general, un cuplu de pornire mai mare decit motorul derivatie si o caracte- risticd de vitezi mai buna decit unul serie. Se remarcd faptul c&é motorul cu excitatie aditionalA are 0 carac- teristicd similara cu cea a motorului serie. El da un cupul bun de porni- re, fara pierderea stabi- litatii vitezei. Motorui cu excitatie mixta dife- rentiald se comporta mai mult sau mai putin Fig. 49, Caracteristicile de sarcini ca un motor derivatie, ale celor doud tipuri de motoare ,.. i , ae cu excitatie mixta. fiind mai putin utilizat. Mixt diferential Vitezs —~ Curent rotoric —= Cum porneste un motor de curent continuu? . Am vazut ci motorul de c.c. absoarbe un curent mare la pornire, inainte de a incepe miscarea rotorului si apa- ritiei tensiunii contraelectromotoare. Din acest motiv la motoarele de c.c., cu exceptia motoarelor mici, se conec- teaz& un rezistor in serie cu tensiunea de alimentare pina. cind motorul porneste. Acest lucru poate fi facut cu un dispozitiv manual de pornire, asa cum este aradtat in fig. 50. Pentru pornirea motorului bratul de pornire este deplasat pe primul con- tact, astfel incit in circuit este conectaté intreaga rezis- tena. Deplasindu-] apoi treptat pe contactele succesive,. 80 rezistenta scade progresiv si viteza creste. La ultimul con- tact rezistenta este scoasd din circuit $i un electromagnet mentine bratul in pozitia finala. Pentru oprirea motorului este deconectatd alimenta- rea, iar electromagnetul elibereazi bratul, care revine Foter : Babine te wo & lrewe Alimentare 0 \ pete ws Ace de intaarcere Fig. 50. Dispozitiv de pornire manual pentru motorul serie. in pozitia initiald prin intermediul unui resort. Electro- magnetul actioneazi, deasemeni, ca un dispozitiv de sigu- ranté, permitind reintoarcerea bratului pe pozitia initiala la cdderea tensiunii de alimentare. Cum este reglaté viteza unui motor de curent _ continua? Prin utilizarea unei rezistente variabile, numita reostat. Acesta poate fi conectat in serie cu alimentarea, similar rezistentei de pornire. Totusi, spre deosebire de aceasta, prin el va trece curent tot timpul functionarii si trebuie si fie confectionat din spire groase. Alt mod este prin conectarea reostatului in circuitul de excitatie, in care caz permite variatia cimpului magnetic. Un sistem eficient de reglare a vitezei este montajul Ward Leonard. Ce este montajul de reglare Ward, Leonard? Este un sistem de reglare al vitezei ce poate fi utili- zat la motoare de putere mare, care necesita un reglaj 81sensibil in limite largi. folosit este prezentatg in fig. 51. © forma simplificata a eircuitulut Un ge cu viteza constanta antreneaz& un generator S ee Bile independenta, care alimenteazi un motor cu Citatie independenta, Viteza este modificata prin varia- xcitatie Excitetie generator motor Motor cy 0 Rotorul Witeed constants - Rotoru! generatardey movarusut Fig. 51. Regulator Ward Leonard, tia cimpului de excitatie al generatorului tensiunea de alimentare ‘la bornele motor de rotatie se schimba prin inversarea euren’ nele de excitatie ale Seneratorului, Yotorului generatorului nu este inver: Dispozitivul de reglare Ward Leo: avantaje: economie de Putere, cuplu Sl vitezele si absenta unor rezistoare foarte intensi, care schimba ului. Directia tului in bobi- Sensul de rotatie al sabil. nard are urmatoarele bun la toate sarcinile strabatute de curenti Care sint principalele tipuri de motoare de curent alternativ? Motoare asincrone Motoare sincrone Motoare de curent alter Motoarele ele utilizeazd 82 nativ cu colector . de c.a. pot fi clasificate dupd modul in care energia de alimentare pentru producerea cupluiui (conductie sau inductie). Toate motoarele de c.c. utilizeaz& curentul de conductie in timp ce unele motoare de c.a. utilizeazi curentul obtinut prin inductie electro- magnetica. Motoarele de c.a. pot fi trifazate sau mono- fazate. Ce este un motor asincron? Intr-un motor asincren curentul infasurarii statorice produce un cimp magnetic invirtitor, care induce curenti in infasurarile rotorice, astfel incit fntre rotor si stator apare un cuplu de rotatie. Acest tip de motor este cel mai economic si sigur motor de actionare, in cazul in care este necesara o vitez& aproximativ constanta. Motoarele de mica putere (fractiuni de CP) sint in mod obisnuit monofazate, fiind utilizate in scopuri casnice, unde alimentarea este monofazaté. Totusi cea mai mare parte a motoarelor de putere mai mare de 3/4 CP (560 W) sint trifazate, avind un pret relativ scdzut. Cum functioneazd moterul asincron trifazat? Infdsurarile statorice sint astfel dispuse incit cimpul magnetic rezultant se deplaseaz4 cu o vitezd constanta in jurul polilor magnetici. Efectul celor trei infagurari tri- fazate este rotatia completa cu 360° a cimpului la fiecare perioadd a curentului, adic& 50 de rotajii pe secunda (pen- tru motorul cu doi poli pe faza). La motoru] cu patru poli pe fazd, cimpul se roteste de 25 de ori pe secunda. De fapt infdsurarile statorice sint similare cu acelea ale alter- natorului. intr-un alternator trifazat tensiunile sint gene- rate prin rotatia cimpului magnetic. Atunci cind sistemul de tensiuni trifazate este aplicat infdsurarilor staterice ale motorului asincron, este produg un cimp magnetic invirtitor similar aceluia din alternator. - 83Exista doué variante constructive ale rotorului. Cea apn simpla are rotorul in colivie de veveriti, in are in crestaturile rotorice sint plasate bare de nee cupru sudate la capete pe doua inele. Constructia seam: eu 0 colivie (vezi fig. 52). Aceste conductoare formea caz sau and za oO Ingle de stur$- , ounsenta Y ~— Anpioare are a barelor 2 ventilaie Bare conductaare ba crestitunite rotorice or Re Fig. 52. Motor asincron cu rotorul in colivie de ve- verita. serie de bucle (spire) in scurtcircuit. Cealalt& variant§ con- Structiva are trei infasurari de faz& plasate in crest&turi pe Boor, si conectate la trei inele pe axul acestuia. Inelele eeuinit conectarea in circuitul rotoric a unor ere exterioare variabile, in timpul pornirii, care sint scurteir- cuitate cind rotorul a ating turatia nominala. Scopu] lor este de a reduce curentii intensi de pornire si de a mari cuplul relativ redus de pornire al TMootoruluj rasineronl Be fapt, motorul se invirteste cu o vitez’ mai micd decit cea a cimpului invirtitor, o miscare relativa inne ehmpul statorie si rotor fiind hecesara pentru producerea 84 cuplului. Diferenta de viteze se numeste alunecare gi este de aproximativ 2%/) la un motor mare. Cresterea sarcinii produce o crestere a alunecérii si o micsorare a vitezei. Cum functioneazi motoru] asincron monofazat? Pentru producerea cimpului invirtitor, la motorul monofazat este necesara addugarea unei infdsurari ‘auxi- liare, deplasaté fata de infasurarea principala astfel incit se produce o pereche de cimpuri magnetice alternative. Daca intre cele doud cimpuri exist un defazaj, astfel in- cit ele sd atinga valori maxime la momente diferite, cimpul rezultant va fi invirtitor. In functie de modul de producere al defazajului, mo- torul poate fi cu fazd quwiliard gi condensator sau cu poli ecranati. Care este principiul de functicnare a unui motor cu infasurare auxiliara si condensator? Bobinele infasurarii auxiliare sint plasate intre bobi- nele principale ale statorului, la mijlocul lor. Rezistenta lor este mult mai mare decit a celor principale, astfel incit unghiul de defazaj al curen- oa F 5 5 infasurare tilor este de aproximativ principal -20°. Acest defazaj nu pro- duce un cuplu de pornire. Alimentare monafazata Infisurare Unghiul de defazaj poate — ewiliars fi m&rit la 80° prin inserie- . Yea unui condensator pe faza tnireruptor auxiliara, in care caz se pro- Serpe duce cuplul necesar pornirii. Condensatar Montajul cu faz auxiliara Fig. 53. Motor cu fazi auxi- + liar& si condensator de ir si condensator este prezen- » nire. Pe 85in — & tat in fig. 53. La inchiderea intreruptorului sint conectate in circuit faza auxiliara si condensatorul. Cind motorul incepe sa functioneze, intreruptorul este deschis manual sau automat. Care este principiul motorului cu poli ecranati? Un motor cu poli ecranati este aratat in fig. 54. Pe o portiune a piesei polare este practicaté o infasurare in scurtcircuit realizata dintr-un inel de cupru. Cimpul mag- netic produs de infasurarea de ecranare este defazat in urma cimpului principal. El are valoare mica, dar suficient pentru a determina cu- plul de pornire. Con- Aimeotare structia prezentata este utilizata de, obicei, La masinile mici de induc~ tie. fnfiaurere atatevod Ce este un motor sincron? Este um motor cu vi- tezd de rotatie constan- ta, aceasta depinzind de frecvenfa tensiunii al- ternative de alimentare si de numarul perechi- lor de poii. Motoarele sincrone mici sint utilizate Ja diverse apli- catii, cum ar fi de exemplu actionarea ceasurilor electrice, viteza lor de rotatie fiind suficient de stabil la frecventa industriala de 50 Hz. Motoare ceva mai mari se utilizeaza la mecanismele de precizie, de exempiu la magnetofoane sau pickup-uri. 86 Ratar in cole Spurd oe de veverita eonsnart: Fig. 54. Motor cu poli ecranati. de asemenea, folosite la Motearele sincrone pot fi, , ; : intreprinderilor in- imbunatatirea factorului de putere al dustriale. cum functioneaza motorul sincron? Rotorul unui motor sincron este construit ca un elec- ’ i r a as tromagnet gsi este alimentat in curent c.c. prin. inele, a cum este aratat in fig. 55 (motoarele de putere mica po avea magneti permanent, eliminindu-se in acest fel sursa de c.c.). In stator este creat un cimp magnetic in- virtitor si atunci cind roto- rul este adus la aceeasi vi- tezi de rotatie el va fi rotit dati cu cimpul. fn cazul motorului sin- cron nu exista alunecare, ca ja motorul de inductie, iar Fig, 55. Motor sincron tri- viteza rotorului ramine con- fazat. a diferite sarcini. Pent roe rotorului la viteza de lucru, ca foloseste ‘un motor separat sau 0 jndasurare suplimentara bd rotor, capabila s& realizeze pornirea ca la un Co asincieny Motoarele casnice mici pot fi aduse la turatia de since nism prin simpla invirtire a unui miner de porn ! Motoarele sincrone de tensiune joasdé, cu pou in asincron, sint in mod freevent de constructie | inversa, avind infasurarile de fazi pe rotor, iar infasurarile pToto= tor, Aceasta yariant& realizeazd o buna statio- 4 complicatiile unei alimentari Alimentare Leifagata rice“ pe sta’ naritate a vitezei si eviti prin inele si perii. 87Ce este un motor de curent alternativ cu colector? Este motorul la care o tensiune alternativa exterioara de o frecvent& convenabilA este aplicaté rotorului, prin intermediul céreia poate fi variat& viteza masinii, fara a reduce eficienta sa. Un motor trifazat cu colector poate fi un motor de inductie cuplat mecanie eu un convertizor de freevent&, de la colectorul c&ruia se obfine tensiunea suplimentara la aceiasi frecventd cu a rotorului motorului de inductie. Aplicarea unei tensiuni electromotoare aditionale pe ro- tor, in directie opus& tensiunii induse de cimpul invirtitor, determina micsorarea ‘turatiei pind cind alunecarea este suficienté ca aceiasi tensiune s& fie indusd. O tensiune electromotoare aditionala, in acelasi sens, determina cres- terea vitezei in aceiasi masurd&. La fiecare vitezé de lucru motorul se comporta ca un motor de inductie. Tensiunea de alimentare la un motor ‘cu colector poate fi aplicata fie pe rotor, fie pe stator. Ce este motorul universal? Este un motor cu colector destinat s& luereze in c.c. sau c.a. monofazat. In mod normal el are un circuit iden- tie cu motorul de c.c. cu excitatie serie, constructia sa fiind aceeasi, cu exceptia cA atit rotorul cit si statorul sint con- fectionate din tole. Ce este comutatorul Stea-triunghi? Este un dispozitiv pentru reducerea curentului de por- nire al motoruluji de inductie cu rotorul in colivie, fiind utilizat de obicei la masinile de putere mai mic de 50 CP (37 kW). 88 La pornirea motorului, infasurarile statorice sint co- nectate in stea (vezi fig. 56). Cind motorul a atins viteza nominala, conexiunile sint schimbate in triunghi. In acest fel curentul si cuplul de pornire reprezinté numai o treime din valorile lor nominale. Alimentare trifazata Infésuraré rotorice > Conexiune in triongh! Conexiune in ste ea Ja pornire Fig. 56. Comutator stea-triunghi. i iata viteza motearelor de curent Poate fi vari: eee Da. Desi viteza motoarelor de c.a, este determinatad de frecventa retelei de alimentare, ea poate fi variata. Un motor cu rotor in colivie poate fi proiectat pentru diferite viteze prin schimbarea numarului de poli. Viteza unui motor cu rotor bobinat poate fi variaté prin introdu- cerea unei rezistente in infasurarea rotoricd, ceea ce nu veprezinta o metoda eficient&é. Din acest motiv cind dorim variatia in limite largi a vitezei se foloseste motorul de c.a. cu colector, care realizeazd acest lucru prin alimenta- rea rotorului cu o tensiune variabila. Se poate obtine, de- asemeni, un regulator de vitezi prin combinarea unui motor de inductie cu o masina& de c.a. cu colector. 89— = Cum sint frinate motoarele electrice? Frinarea, atunci cind este necesara, poate fi facut&é me- canic, cu un tambur sau ‘disc de frinare, sau electric, utili- zind puterea proprie a motorului. Frinarea electrica poate fi: frinare recuperativd, frinare prin curent invers si frinare dinamicd. Frinarea recupe- rativa utilizeaza proprietatea majoritatii motoarelor de a genera atunci cind ele se rotese mai repede decit in cazul functiondrii in gol. Cum generarea de energie necesita cheltuiala de energie, rezulté o actiune de frinare care creste cu viteza. Frinarea prin curent invers implicd in~ versarea conexiunilor de alimentare in scopul inversdarii sensului cuplului, alimentarea fiind intrerupta automat la oprirea motorului. In cazul frinarii dinamice, motorul este deconectat de la reteaua de c.a. si pe el este aplicaté o tensiune continua, care produce un cimp magnetic con- stant. Acesta induce in infadsurarea care se roteste o ten~ siune electromotoare care disip& energie si frineazi ma- sina. Un efect similar se obtine la motorul asincron, prin conectarea unui condensator la bornele sale. Ce este un motor liniar? Motorul liniar este realizat pe principiul motorului asincron, in care miscarea de rotatie devine liniara. El poate fi imaginat ca avind un stator circular trifazat, taiat si apoi intins si un inductor care se deplaseaza liniar. Aplicatiile ‘posibile ale motoarelor liniare: razboais de tesut (unde este necesara realizarea unei miscari oscila~ torii liniare), poduri rulante transportoare (unde rotorul formeazi banda transportoare) si transportul feroviar (unde sinele formeaza statorul). 90 Electroliza Set, te tv. ry tv. Te tvs Ce sint ionii? Jonii sint acei atomi care au o lips& sau un exces de electroni.-Daci atomii au mai multi electroni, decit este normal (vezi cap. 1) atunci ei se numese ioni negativi (sau anion); dacd ei poseda mai putini electroni decit in stare neutra, ei sint ioni pozitivi (sau cationi). Toni exist intr-o oarecare masura in mod natural, dar ei pot fi generati cind un cimp electric este stabilit in material. De fapt, trecerea curentului se datoregte atit misc&rii ionilor, cit sia electronilor. Ce este un electrolit? Un electrolit este o substantd, de obicei lichid&, con- ductoare de electricitate datorité prezentei unui numar mare de ioni in interiorul ei. Exemple de electroliti: solu- tii in ap& ale acizilor, bazelor si sdrurilor. Multe sdruri topite sint, de asemenea, electroliti. Dintre substantele care disociazd aproape complet in ioni, la dizolvarea in apa, se remarca acidul azotic si hidroxidul de sodiu (elec- troliti tari). In general o sare (de exemplu clorura de po- tasiu) obtinutd prin neutralizarea unui acid puternic este - un elactrolit tare. Ce se petrece intr-o baie electrolitica? © baie electrolitica are doi electrozi, conectati la borna pozitiva si negativa a unei baterii, introdusi intr-o solutie 91electroliticé. Un electrolit in solutie disociaz& in anioni si cationi, astfel numiti pentru ca anionii, sau ionii negativi, migreaza spre electrodul pozitiv numit anod, iar cationii, Sau ionii pozitivi, spre electrodul negativ numit catod. La electrozi, ionii pot fi neutralizati si evacuati, sau pot lua parte la reactii chimice formind noj compusi. Acest proces de schimbari chimice, datorit& energiei chimice, are diverse aplicatii, cum sint galvanostegia si rafinarea electrolitica. Procesul invers are loc la descircarea unei baterii sau a unui element voltaic. In acest caz reactiile chimice au loc la suprafata electrozilor, schimbarile chimice determi- nind curentul electric ce poate circula in circuitul exterior. Anionii circulé acum spre electrodul negativ, iar cationii Spre cel pozitiv (fig. 2). Ce este galvanostegia? Acoperirea metalelor cu straturi de metal (de exemplu: nichel, crom, alama, zine, argint,'cupru sau cadmiu). Ni- chelul poate fi depus din solutia unei sari simple, in timp ce cromul, argintul sau cuprul se afld in saruri complexe. Cromul este obtinut in general dintr-o solutie de acid cromic, argintul, din cianuraé de potasiu si cianura de ar- gint in care se formeaza ionul negativ complex Ag(CN).. Daca una din aceste sohutii este utilizat’ ca electrolit, jar obiectul de acoperit este montat drept catod, trecerea curentului electric prin electrolit va pune in libertate ionii pozitivi ai metalului, care vor fi atrasi de catodul negativ. Ei se depun pe catod si se neutralizeaz’. De asemenea, ei pot determina reactii chimice, in timp ce ionii negativi ai radicalilor sint dirijati spre anod. 92 Masa w a elementului (sau radicalului) depus pe elec~ trozi depinde de cantitatea de electricitate care trece prin electrolit: w=ltz, unde: I este curentul; t — timpul de trecere a curentului; z — echivalentul electrochimic a! elementului. Ce este echivalentul electrochimic? Echivalentul electrochimic al unei substante este masa depusa la trecerea unei sarcini de un coulomb. El este proportional cu raportul intre greutatea sa atomicad si valenta. Prin valenja unui atom este caracterizata capaci- tatea sa de a se combina cu alti atomi si este legaté de numérul de electroni (sau goluri) de pe ultimul strat elec- tronic. In tabelul 3 sint dati echivalentii electrochimici (in miligrame pe coulomb) pentru citeva elemente, in ordinea greutatii lor atomice, . Ce este eloxarea? Acoperirea pe cale artificial& cu o pelicula de hidroxid a suprafetelor de aluminiu sau aliajelor de aluminiu. Par- tea de acoperit (de eloxat) va constitui anodul baii elec- trolitice, care contine acid sulfuric sau cromic, ca elec- trolit. Ce alte aplicatii are electroliza? Topirea electroliticd. Minereurile de cupru, zine si cad- miu tratate cu acid sulfuric pot forma o baie electrolitica. La aplicarea unei tensiuni, relativ joase, pe electrozi, la catod se depune cupru (sau celelalte metale), iar la anod se va forma oxigen. 93Tabelul 3 Echivalenti electrochimici Elementul |Valenga| Gehieatonty | Element Valent Hidrogen 1 0,01045 Seleniu 4 0,20456 Litiu 1 0,07192 Brom 1 0,82815, Beriliu 2 0,04674 Strontiu 2 0,45404 Oxigen 2 0,08290 Paladiu 4 0,27642 Flour 1 0,19689 Argirit 1 1,11793, Sodiu. 1 0,23831 Cadmiu 2 0,58244 Aluminiu 3 0,09316 Cositor 2 0.61503 Siliciu 4 0,07269 Antimoniu 3 0,42059 Clor 1 0,36793 Jod 1 1,31523 Potasiu 1 0.40514 Cesiu 1 1,37731 Titaniu 4 0,12409 Bariu 2 0,71171 Vanadiu 5 0.10560 Tantal 5 0,37488 Crom 3 0,17965 Tungsten 6 0,31765 Mangan 2 0,28461 Platina 4 0,50578 Fier 1 0,57865 Aur 1 2,04352 Nichel 2 0,30409 Mercur 1 2.07886 Cupru 1 0,65876 Plumb 2 1,07363 Zine 2 0,33876 Thoriu 4 0,60135 Rafinarea electroliticé poate fi utilizata in cazul cupru- lui, nichelului, cositorului, argintului etc. produse prin topire normala sau electroliticd. Metalul impur este utili- zat ca anod, care in timp ce se dizolvd se depoziteaza pe catod, lasind impuritadtile sd cadé pe fundul baii electro- litice. Ce este un element primar? Elementul primar este format dintr-o baie electrolitica in care sint introdusi doi electrozi din materiale conduc- toare diferite care genereazi o tensiune electromotdlire de natura electrochimicd intre electrozi. .Cind terminalele electrozilor sint unite printr-o rezistenfa sau alt& sarcina, va apare un curent electric, iar in interiorul elementului au loc procese chimice ireversibile. Tensiunea electro- 94 motoare obtinuté la bornele unui element primar este cuprinsd intre 1 si 2 volti. Elementele pot fi umede sau uscate, in functie de natura lichida sau pastoasa a electro- litului. Ce este elementul Daniell? Elemeatul Daniell (fig. 57) este cel mai simplu element primar si unul dintre cele mai vechi. Electrozii sai de cu- pru si zine sint introdusi intr-un electrolit de acid sulfu- ric diluat. In aceste conditii, ionii pozitivi migreazd spre zinc, care este negativ, iar hidrogenul, care re- zulta din descompune- rea (H,SO,), se adun& in zona electrodului po- zitiv de cupru. Prezen- ta hidrogenului deter- mina o tensiune contra- electromotoare, care micsoreazi tensiunea la bornele elementului. Acest fenomen se nu- meste palarizarea elec~ trozilor. El poate fi di- minuat prin inlocuirea acidului sulfuric in ju-~ rul electrodului de cup- ru, Viata electrodului de zinc poate fi prelungit& prin inconjurarea sa cu sulfat de zine. Cele doua& solutii de sulfat sint separate printr-un perete poros, care face ca rezistenta electric a elementu- lui s& creasca, Corent conventional <— Floxut electroniar Flix b=. fonilor T poz = Sulfat de + — Sulfat de _cupru, TT _ 2ine. “Perete poros Principiul elementului Daniell. 95Cum este construit elementul Leclanché? Elementul inventat de Georges Leclanché a devenit bateria moderna. Elementele Leclanché pot fi umede sau uscate. La ambele tipuri, electrodul negativ este de zinc, jar cel pozitiv din carbon. Elementul umed are ca electro- lit o solutie de cloruré de amoniu in apa si cloruraé de zinc, Bioxidul de mangan este utilizat ca depolarizant pentru a absorbi hidrogenul care altfel s-ar forma in jurul anodului. In circuit deschis elementul are o tensiune elec- tromotoare de 1,5 V. Elementul umed a fost inlocuit, pe scara largd, cu elementul uscat. Prin ce difera elementul Leclanché uscat de cel umed? In cazul elementului uscat electrolitul este o pasta groasd sau jeleu de amidon, ceea ce face ca elementul sa lucreze in orice pozitie. Elementele Leclanché uscate de forma cilindricd sint utilizate de obicei, la bateriile de Janterna. Cele cinci parji principale ale elementului (fig. 58) sint: terminalul pozitiv central, elementul depolarizant, + un strat subtire de pasta elec- troliticd, electrodul de zinc si dispozitivul de acoperire, care de obicei este un disc de car- bon acoperit cu smoala. bip0— Depelarzant bard de galt Ce alte elemente primare Etzetralit mai existai? Wah be wie} Putem enumera trei elemen- te aloaline fiecare utilizind zin- cul ca electrod negativ. Ele sint: Fig. 58. Elementul Le- 7 5 a “elementul cu oxid de cupru si clanché uscat. 96 zinc, avind ca depolarizant, oxidul de cupru, si solufie electrolitica, hidroxidul de sodiu (soda caustic’); elemen- tul cu oxid de argint si zinc, avind electrolit, hidroxidul de potasiu (potasa causticd); elementul cu oxid de mercur si zinc, avind si o mic cantitate de hidroxid de potasiu. Ultimul este utilizat ca baterie pentru alimentarea apa- ratelor de auzit. Ele trebuiesc montate cu atentie, mercu- rul fiind toxic. Elementele activate de apa sint initial in stare useata; pentru punere in functiune se introduc in apa dulce sau sarat&, in scopul activarii lor. Ele sint: elementul cu clo- rura de argint, magneziu si apd de mare, elementul cu cloruré de cupru si magneziu si elementul cu bioxid de plumb si magneziu. Elementele primare cu electroliti acizi scopuri speciale. In unele dintre ele se utilizeazd bioxidul de plumb ca electrod pozitiv, zinc sau cadmiu, ca electrod negativ, iar acidul sulfuric ca electrolit. servese unor Ce este clementul Weston? — ie desulet de cadmiy Este un element primar utilizat ca element etalon la mAsurarea tensiuni- lor electromotoare. El are electrodul po- zitiv din mercur-sul- fat de mercur, iar cel negativ din amalgam de cadmiu, cu UN jy, 59 Elementul etalon de tip Wes- electrolit “de sulfat font Gristle de sulfat de osdiniv A Amalgam cadny-mereur Pasli de sulBt | oe mercur Conductoare de plating 97de cadmiu, Elementul depolarizant este sulfatul de mercur. Elementul Weston este asamblat intr-un vas fn- chis in forma de H (fig. 59), cu conexiuni din platina. Intr-un element Weston, avind solutia saturata, tensiu- nea electromotoare este 1,0183 V la 20°C, Se poate deter- mina destul de precis variatia tensiunii electromotoare cu temperatura. Ce este un acumulator? Acumulatorul este un dispozitiv care primeste, pastreazd si cedeazi energia prin transformiri chimice. In timp ce intr-un element primar sau baterie (mai multe elemente legate intre ele) procesele sint ireversibile, ener- Sia pierduté de acumulator, prin desc&reare, se regene- Teazd la incdrcarea lui. Acest proces se repeté de citeva sute de ori pina la scoaterea acumulatorului din func- fiune. Un element de acumulator are doi electrozi (sau placi) introduse in electrolitic, intregul ansamblu fiind plasat intr-un vas. In practicd se utilizeaza placi multiple. Acu- mulatorii cel mai des intalniti sint: acumulatorul cu plumb si acid si acumulatorul alcalin. Cum functioneaza acumulatorul cu plumb? Electrodul pozitiv al acestuia este din bioxid de plumb, iar cel negativ din plumb spongios pur. Drept electrolit este folosit acidul sulfuric diluat. In fig. 60 este prezen- tat un acumulator cu plumb folosit la automobile. In timpul desearearii, bioxidul de plumb se reduce partial, iar plumbul spongios se oxideazi. Ambele pro- duse se combina cu acidul sulfuric Si produc apa gi sulfat de plumb. Sint eliberati, in ‘acest fel, ioni pozitivi de 98 hidrogen si ioni negativi de sulfat. Sulfatul de plumb este practic insolubil in electrolit si determina reversi- bilitatea procesului. Cind o tensiune continud este conectaté pe electrozi (plus la electrodul pozitiv, minus la cel negativ), pentru reincarcare, ionii hidrogen migreaza spre placile negative, iar cei de sulfat, spre cele pozitive. Se formeaza in acest Fig, 60, Sectiune prin acumulatorul cu plumb folosit la automobile: i i D si — borne; 2 — punti intre elemente, din aliaj de plumb si aniimoniu ‘(cle permit ‘testarea individuala a__elementelor); 3 — cutie din bachelitd; 4 — garnitura de cauciuc; 5 — nive- Jul acidului la umplere’ completA; 6 — spatiu de sedimentare; 7 — capac; § — valve sferice dé control; 9 — placi negative in spate reprezint& grdtarul din aliaj de plumb si anti- Toni, 4m stare noua); 10.—~placs ‘positive; 21 —~separator’ din material plastic, de porozitate mare $i rezistent& electricA mica, 99—_ fel plumbul spongios, pe placa negativa si bioxidul de plumb pe placa pozitiva. Intregul ciclu este ilustrat in fig. 61. In 61 (a) este Prezentat acumulatorul cu placile fncarcate; in (b) acidul se combina cu bioxidul de plumb si plumbul spongios si produce sulfat de plumb la ambele pla in (c} pl&cile Deseéreare Sint inconjurate de sulfat de plumb; in (d) curentul de in- carcare desulfateazA placile, eliberind aci- Descéreat dul sulfuric, care tre- ce in electrolit si re- generind bioxidul de plumb si plumbul spongios al electrozj- lor. Tensiunea nomi- Fig. 61. Ciclul de incarcare si des- nal& a unui element céreare al unui acumulator cu plumb = (este indicat sensul conventional al G® acumulator cu curentului), plumb este 2 V. Iocéreat Incércare # Plumb spongios il Bioxsd de plumb EB Sutfot de plumd Cum functioneazi un acumulator alcalin? Existé doua tipuri distincte de elemente alcaline, amin- dou& avind drept electrolit hidroxidul de potasiu diluat si electrodul pozitiv din nichel. La unul din ele electrodul negativ este din fier, iar celdlalt din cadmiu. Ambele tipuri sint incasetate in cutii metalice, tensiunea electro- motoare produsé fiind aproximativ 1,2 V. Reactiile chimice care au loc in elementele alcaline sint destul de complexe, prin desc&rcare rezultind hidro- xidul de nichel si hidroxidul de fier (sau ¢admiu), 100 Care este tensiunea electromotoare totala a elementelor legate in serie sau paralel? Tensiunea electromotoare E a unei baterii formata din mai multe elemente legate in serie este E=e,+e,+es+... unde @, é2, e; sint tensiunile electromotoare ale elemen- telor componente. O baterie de 6 V a unui automobil este formata din trei elemente a cite 2. V; 0 baterie de 12 V are sase elemente de cite 2 V legate in serie. Tensiunea electromotoare a unei baterii format&é din mai multe elemente identice legate in paralel este egala cu cea a unui singur element. O astfel de baterie poate s& furnizeze un curent mai mare decit cel dat de un sin- gur element. Ce se intelege prin capacitatea unei baterii? Este produsul intre timpul de descdrcare completa a bateriei si curentul de descdrcare. El se masoaré de obicei in amper-ore. Capacitatea bateriei variazi cu viteza de descarcare, astfel incit timpul de descarcare trebuie spe- cificat. De exemplu o baterie care se descarci la 10 A in 10 ore are capacitatea de 100 amper-ord la un timp de 10 ore. La 5 A ea se poate descirca in 20 de ore, in care caz capacitatea ei ar fi 100 amper-ore, pentru 20 de ore. Capacitatea bateriilor de autovehicol este data de obicei la 10 sau 20 ore. . Cum trebuie incircata 0 baterie? Sarcina normala este aproximativ o zecime din capa- citatea bateriei, consideraté la 10 ore de descarcare. 101Curentul de incireare, in amperi, este dat de relatia E~e Rtr Ug unde: H este tensiunea de incarcare, in volti; e — tensiunea contraelectromotoare a bateriei, in volti; R — rezistenta circuitului, in ohmi; r — rezistenta interna a bateriei, in ohmi. Tensiunea este de aproximativ 2,7 V pe element, cind el este incarcat. Ce este pila de combustie? Este un dispozitiv in care energia electrici este gene- rata direct prin reactii chimice ireversibile. Pila Bacon, 102 Cavap. de presune Electrol, | (Uz hideoue, Tavelis Rezerwor Conducts” I Elechroziderchet satenzat {oan mort 311) Parag sau ston terme Fig. 62. PilA de combustie hidrogen-oxigen. una dintre primele realizate, este prezentata in fig. 62. Ea are doi electrozi intr-o solutie de hidroxid de potasiu. Combustibilul cuprinde hidrogen si oxigen, care, in com- binatie, genereazé caldura si electricitate cu un randament de 80%, Pila lucreazd la temperatura de 200°C si la presiunea de 4000 kN/m?. Moleculele de oxigen, prin combinare cu apa, for- meaz& ioni negativi de hidroxil, care iau electroni de la electrodul de oxigen. Acesti ioni hidroxilici migreaza, prin electrolit, spre electrodul de hidrogen, unde se com- bind cu hidrogenul, formind apa. In acest fel electrodul de hidrogen se incarcd negativ in raport cu electrodul de oxigen si apare un curent electric. Alte elemente au drept combustibil carbunele sau al- coolul. Elementele care pot gasi aplicatii in industria de auto- mobile sint bateriile primare cu zinc si aer, care pot fi reincdreate prin simpla inlocuire a electrozilor de zine cind ei s-au consumat, devenind oxid de zinc. Anext Tabelul 4 Factori de conversie Presiune (unitatea, N/m?) 1 kgf/m?=9,80665 N/m? 1 kgf/em®=98066,5 N/m? Energia (unitatea, J) 1 cal=4,1868 J 1 Wh= 3600 J Putere (unitatea, W) 1 CP=735,499 W For}a (unitatea, N) 1 tf=9964,0 N 1 kgf=9,80665 N Cuplu (unitatea, Nm) 1 kgf-m=9,80665N .m 1 gf-om=9,80665X10—-> Nm Temperatura (unitatea, K) O K=—273,15°C O°R =—459,67°F Corespondenta temperaturilor ©.=5/9 (OF—32) 103Unit&ti ale sistemului Si Mirimea fizicd Tabelul 5 Unitatex [Eee Denumirea Simbolul Unitapi fundamentale Lungime metru m Masa kilogram kg Timp secunda s Curent amper A Temperatura kelvin K Intensitate luminoasa candela cd Cantitate de substanta molul mol Fora Lucru mecanic, energie, cantitate de caldura Putere Sarcina, flux electric Densitate de flux electric (induetie electrica) Potential electric Tensiune electromotoare Intensitatea cimpului electric Capacitate Permitivitate (absoluta) Flux magnetic Densitatea fluxului Magnetic (inductia magnetica)| tesla Forfa magnetomotoare Intensitatea cimpului magnetic} amper (spira) Inductanta Rezisten{a Conductanta Freeventa Flux luminos Quminare Luminan{a Unitépi derivate newton joule watt coulomb coulomb pe metrt} patrat volt volt volt pe metru farad farad pe metru weber amper (spira) pe metru henry ohm siemens hertz lumen tux candela pe metru patrat T=Wb/m* A, A-sp Alm, A-sp/m H=Vs/A Q * sr: simbolul steradianului; un steradian este unghiul solid la centrul unei sfere, care taie in sf tul razei. 104 era o suprafati egala cu patra- ¥ 7 | _Tabelul 6 Materiale izolatoare ours ratura iditat Factorul | *Rezistivi- Materialu qotzims "| sidocerion [ao piecdeni | totes de °C kVpmm_ }i1a 1000 Hz | vol-Q-em Azbest 400 2 ~ 105 Bachelita-hirtie 100 15 0,03 1011 Bachelita-turnata a3) : 7 0,03 106 Bitum pur f = = Biturt vulcanizat 100 5 ~ Jol Fibra celuloza a 28 = = Bumbac uscat ey ce = - Bumbac impregnat re = rebate ae 80 50 0,005 1015 Banda impregnata 95 17 01 1014 Stila, flint = 6 ~ 1015 Sticla crown = , Otis 1085 Sticla pyrex = B = Gutaperc’ SI = 0,02 1015 Marmora = 2 0,03 1010 Mica 750, 40, 0,02 1016 Micanita 125 15 = 1015 Ulei de transformator 85 ~ = 1012 Hirtie uscata 90 5 0,007 1010 Hirtie impregnata. 90 15 0,03 = Porfelan 1.000 15 0,008 101 Prespan 95 7 = 109 Cuart 1050 13 0,002 1016 Cauciuc pur 50 18 0,005 100 Cauciue vuleanizat 70 10 0,01 1017 Rasina 3 < = 1015 Selac 75 1 - 1015 Matase 95 ~ - 108 Silex _ 44 = = Pucioasd 100 = 0,0003 1015 Parafina 35, 12 0,0003 | 1017 * Rezistivitate volumicd este rezistenfa unui cub de ma- terial cu latura unitara (in acest caz 1 cm lungime si 1 cm? sectlune transversala). : J 105Materiale conductoare ——— Materialul Rezistivitatea volumicd, yQ+om Tabelul 7 Coeficientul de temperaturi fal rezistentei, exi0D ee Cupru standard recopt Aluminiu Duralumin Cupru si aliaje: cupru alama bronz bronz fosforos cupru-cadmiu Fier forjat (electric) Otel Otel armat Aliaje rezistive: 80 Ni, 20 Cr 59 Ni, 16 Cr, 25 Fe 37 Ni, 18 Cr, 2 Si, Fe 45 Ni, 54 Cu 80 Cu, 20 Ni 62 Cu, 15 Ni, 22 Zn 84 Cu, 12 Mn, 4 Ni Carbon Aur Plumb Mercur Molibden Nichel Platina Argint Tantal Tungsten Zine 106 1,69—1,81 75 —9,0 3,6 6—12 18—24 10,7 12~20 15—55 109 110 108 49 26 344 48 4. 600—5 080 2,36 22,0 95,5 57 13,6 11,7 1,58—-1,75 15,5 56 62 39,3 39,0 38,1~39,3 16 Se mai pot gasi fn librarii sau se pot solicita librariilor »Cartea prin posta“ urmatoarele carti de automatica-in- formatic’-electronicd-management. I. Seria ,,Biblioteca de automaticd-informaticd-elec- tronicd-management: Draganescu M. Geyger W. A. Simon W. Balabanian M. Gray P. E. Leasle C. L. Mateescu A. Electronica corpului solid Dispozitive magnetice ne~ liniare Conducerea numericé a masinilor unelte Teoria moderna a circuite- lor Bazele electronicii moder- ne (vol. I, IT) Circuite corectoare 43 lei 5 lei 15 lei 48 lei 89 lei 25 lei Il. Seria PRACTICA (automaticd-informatica-electro- nicdé-management) Brilliantov P, D. Grove S. A. Radu S.: Filotti D. Raymond G. Caleulul si constructia te- levizoarelor portabile cu tranzistoare Fizica si tehnologia dispo- zitivelor semiconduc- toare Centrale telefonice auto- mate Tehnica televiziunii in cu~ lori 34 lei 35 lei 27 lei 35 lei 107