HIPNOTICE sl SEDATIVE Hat Gradele deprimarii SNC sunt, in funetje de doza administrati: - la doze minime se obtine un eect anxiolitic - la doze din ce in ce mai mari se objin, in ordine, urmatoarele efecte: - sedare - somn hipnotic ~ somn anestezic sau coma controlati ~ moarte . Din aceasti clasi fac parte barbituricele (Fenobarbital) si benzodiazepinele (Diazepam). 1 Efectul_sedativ - reprezinti deprimarea global a funciilor SNC. Sedarea produc ‘iderea activitatii psihointelectuale, a capacit&jii de invajare, de memorizare, scaderea performantelor intelectuale, motori - latent mai mare de instalare a reflexelor neconditionate (ca 0 stare intre somn si veghe). - relaxare muscular - este utild in unele stari spastice > in patologia coloanei vertebrale, ce produce contractura reflexii a musculaturii si comprima nervii spinali intre corpurile vertebrale. Astfel, miorelaxarea duce la disparitia durerii. - nu produce analgezie - benzodiazepinele produc amnezie anterograda (de cand a inceput efectul si pana cand se termina) - acest efect este util in manevrele neplicute pentru pacient: tubaj duodenal, radioterapie interna. Benzodiazepinele se folosesc in anestezia general, in medicatia preanestezica (nu ca anestezic, datorita dozelor mari) datorita efectului anxiolitic. De asemenea, potentea: efectele anestezicelor generale. - la doze mai mari decat doza de sedare, dar mai mici decat doza hipnotica, se produce scdparea de sub control a compoitamentului bolnavilor > apare mai frecvent la batrani: agitajie, neliniste, tristefe sau veselie, insomnie, hiperexcitabilitate. La doze mai mari se obtine efectul hipnotie, care este efect de favorizare a instalarii si mentinerii somnului. ‘ Barbituricele influenfeazi mai mult somnul fiziologic decat benzodiazepinele. Utilizarea prelungita a hipnoticelor produc modificari ale ciclului de somn. Oprirea brusc a unui tratament cu hipnotice duce la o exacerbare a efectelor care au fost inhibate cu tratament (exacerbarea fazelor de somn superficial, ce au fost scizute in tratament, cosmaruri, nevroze, insomnie).Mecanismul de acjiune al hipnoticelor Barbituricele si benzodiazepine jagtiopeazt la nivelul receptorilor GABA (GABA este un neurotransmijator Jinhibitor la nivelul SNC). Fixarea pe receptorii GABA gi actionarea lor produge deschiderea si mentinerea deschisa a canalelor de CI. Barbituricele si benzodiazepinele au afinitate pentru receptorii GABA si fi activeazi — sunt agonisti. Efecte: - sedare 7 - efecte anticonvulsivante. - scdderea sensibilititii nervoase la diferii stimuli - sciiderea performanfei intelectuale. Antagonistii GABA blocheazi receptorii GABA; unul dintre acestia sunt Flumazenil, care este o benzodiazepina antagonista, si se administreazd in intoxicatiile cu benzodiazepine. Fenobarbitalul este cel mai puternic inductor enzimatic. La benzodiazepine se poate descrie un efect inductor enzimatic dar este neglijabil. Consumul alcoolului in timpul tratamentului cu substanje hipnotice si anxiolitice este contraindicat datorita potenfrii efectelor acestor medicamente. Etanolul Are cam aceleasi efecte cu medicamentele sedativ hipnotice. Alcoolul se inclaveaz in membrana celulars, ii creste flexibilitatea si modifica functionarea canalelor si pompelor ionice. In intoxicatia acuti se administreaz& glucoza pentru evitarea hipoglicemici. Intoxicatia cronica este responsabilA de toxicitatea la nivelul multor organe: - ciroza hepatica frecven{a crescut& a ginecomastiei si atrofiei sexuale ~ nevrite - intoxicafii ale nervilor periferici care apar la inceput ca niste arsuri la nivelul membrelor, mai tarziu aparand flapping tremor. - miocardopatie- scade forta de contractie a fibrelor miocardice. - tub digestiv - creste secretia ( si scade secretia de mucus -> ulcer, gastrite. D& dependenfé si sindrom acut de abstinent’.FARMACOTOXICOLOGIA A. Reactii adverse toxiee ~ sunt reacfii dependente de doza; sunt cu atét mai frecvente si mai grave cu cat dozele sunt mai mari. Cea mai sever reactie de tip toxic este moartea, Pentru evaluarea toxicitifii acute se, determina doza letali 50 ( DL30 ) — este doza care omoara jumatate din animalele de laborator. . B. Reactii adverse idiosinerazice — apar de obicei la doze mici, dar numai la anumite persoane care prezinti o sensibilitate crescutd la anumite substanje. De regula, aceasta sensibilitate este determinata genetic. In functie de defectul genetic se pot manifesta ca si © intoxicafie cu medicamente, sau se pot manifesta complet diferit. Cele care se manifesta ca o intoxicatie se datoreaz’ unui deficit de enzima care intervine jn metabolismul medicamentului. De ex. Suxametoniu folosit in anestezie , este metabolizat de colinesteraza; deficitul t produce paralizie muscular striati. Unele medicamente se metabolizeazi prin agftilare. in functie de viteza de acetilare a medicamentului indivizii se impart in acdiilori lenji si acetilori rapizi. La cei lenti apar intoxicatii la doze terapeutice. Pot aparea feactii adverse si la deficitul de glucozo 6 fosfat dehidrogenaza, Astfel, pot aparea anemii hemolitice la multe medicamente . C. Reactii alergice ~ sunt efecte nocive datorate intervenjiei unor mecanisme imune. Se produc indiferent de dozele de medicament daci persoana a fost sensibilizatt la medicamentul respectiv. Aceste reactii implic& un mecanism imun antigen — anticorp ( Ag-Ac ). Nu toate persoanele dezvolti alergii, ci exist persoane susceptibile ( atopice ) Nu toate medicamentele sunt alergizante, Printre cele mai alergizante sunt penicilinele gi sulfamidele. , D. Toxicomania si dependenta sunt cazuri partiedlare de reac{ii adverse toxice. in general, presupun 4 tipuri de manifestari ! 1. Dependen(a psihica 2. Dependenta fizica 3. Toleran 4, Psihotoxicitate ‘Nu fn toate cazutile se dezvoltd toate 4 manifetirile, iar intensitatea manifestirilor depindeFarmacodinamia generali Farmacodinamia este 0 parte a farmacologiei care studiaza actiunile gi mecanismele de actiune ale medicamentelor,/ Ffectul creste cu cresterea dozei. Cand tofi receptorii sunt legati de medicament se atinge un efect maximal (care nu poate fi depasit chiar daca continudm si crestem doza). Substanja d deplaseaz curba dozi-efect a substanfei a la stanga, Curba a+d are acelasi minim, acelasi maxim si aceeasi panta. Substantele a gid sunt agoniste. Substanja b - in prezenfa substanfei 6, curba dozi-efect a substangei a (curba dozi-efect a+b) este deplasata la dreapta. Curba a+b are acelasi minim, acelagi maxim si aceeasi pant, Substantele de tipul substantei b se numese antagonisti sau blocan{i (antagonisti competitivi) ai receptorilor substantei a. Substanfa ¢ deplaseaza curba doza-efect a substanfei a 4a stanga, ca un agonist, daca se administreazi doze mici, gi la dreapta, ca un’ antagonist competitiv, daci se administreazi doze mari. Deci se poate spune ci substanfa c este agonist al substanfei a la doze mici si antagonist competitiv {al substanjei a la doze mari. Substanfele de tipul substanfei ¢ care la doze mici au efect agonist iar la doze mari au efect antagonist se numese agonisti parfiali. Substanta ¢ deplaseaza curba dozi-efect a substanjei a la dreapta, deci substanfa e este un antagonist al substanfei a, dar c& cele dou’ curbe nu seaména: efectul maximal este diferit ceea ce presupune c& numérul receptorilor farmacologici nu este acelasi, iar curbele dozi-efect nu sunt paralele. Substanjele @ si e actioneazi asupra unor populatii diferite de receptori farmacologici. in asemenea conditii se poate aprecia c& substanta e este un antagonist necompetitiv al receptorilor substanfei a. ‘Tipurile morfofunctionale de receptori farmacologici in functie de structura lor morfofunctionala s-au descris 4 mari tipuri de receptor farmacologici: eanalele ionice, receptori cuplafi cu proteinele G, receptori enzimatici si receptori nucleari. © Receptorii cu canale ionice de sodiu, potasiu, caleiu, clor. Actionarea unui canal ionic determina un raspuns celular rapid. o Receptorii cuplafi cu proteinele G sunt sunt formati din 7 segmente transmembranare, cu 3 anse extracelulare si 3 anse intracelulare. Ansa a treia intrecelulara, este cuplata cu o structura specific’ numiti proteina G. Au fost descrise 3 tipuri de proteine G, notate cu Gs, Gi si Go, fiind capabile si modifice functia adenilatciclazei, prima stimulandu-i_activitatea (s de la stimulation, stimulare), a doua inhiband-o (i de la inhibition, inhibare), iar ultima modifica functia altor enzime decat adenilatciclaza (o de la others, altele). © Receptorii enzimatici. Cei mai cunoscufi receptori enzimatici sunt receplorii pentru insulind si vitamine © Receptorii nucleari. Latenja efectului_medicamentelor care actioneaza prin intermediul acestor receptori este foarte mare, de obicei de ordinul a 2 ore, Cele mai cunoscute medicamente care actioneaza prin croatf receptori. sunt hormonii steroidieni (glucocorticoizii aANTIPSIHOTICELE Antipsihoticele sau neurolepticele sunt un grup de medicamente utilizate in tratamentul unor boli psihiatrice grave, cum ar fi schizofrenia sau paranoia, caracterizate prin importante tulburiri cognitive si nerecunoasterea bolii. Aceste medicamente, daca se administreaza in doze suficient de mari, in tratamentul psihozelor, determina o serie de semne si simptome caracteristice ndromul neuroleptic, caracterizat in principal prin 4 tipuri de manifest efect antipsihotic, efect sedativ, un sindrom extrapiramidal si un sindrom vegetative-litic si endocrin. 1. Efectul antipsihotic - aceste medicamente inlaturd o serie de manifestari psihiatrice severe cum far fi iluziile patologice (perceptii deformate ale realitatii), halucinatiile (perceptii fir obiect), ideile delirante (idei patologice care contrazic realitatea) si delirul (tulburare complex a gandirii care intereseaz intreaga personalitate a individului), autismul (0 izolare a bolnavului psihic in lumea sa patologic’ care este in discordan{a cu lumea reala obiectiva), catatonia (flexibilitatea ceroas’), ete. Medicamentele antipsihotice NU INFLUENTEAZA gandirea normala (iluzia optica si delirul indus). 2. Efectul sedativ consti int-o diminuare globala a activitatii psihomotorii sub toate aspectele, Sedarea produsi de medicamentele antipsihotice pare si fie o stare de indiferenjd fata de stimulii din jur cu exceptia stimulilor durerosi gi in general nocivi. O caracteristica a efectului sedatiy al medicamentelor neuroleptice este sediderea marcatd a agresivititii intotdeuna utila la bolnavii psihici agresivi 3. Sindromul extrapiramidal este practic intotdeauna prezent la dozele mari utilizate in psihiatrie (apare la peste 50-80% din bolnavii tratati). Tipic se manifesta sub forma unui sindrom hiperton hipokinetic (rigiditate, a hipokinezie si tremor), asemanator bolii Parkinson.4. Fenomenele vegetativo-litice si endocrine sunt multiple si se manifest dominant prin efecte a-adrenolitice sau antimusearinice. Efect a- adrenolitic - hipotensiune arterial ortostaticd. Efecte parasimpatolitice - useiciunea gurii, tulburdri de vedere, constipatie, tahicardie, agravarea glaucomului sau producerea de retentie acuta de urind cu glob vezical. Un fenomen vegetativo-litic important este efectul antivomitiv, prezent la toate medicamentele neuroleptice si apare la doze mult mai mici decat efectul antipsihotic (25 mg antivomitiv fata de 800 mg antipsihotic). Un alt efect din aceasti categorie este deprimarea centrului termoreglator hipotalamic - temperatura corpului se modificd, sub influenta acestor medicamente, in funcjie de temperatura mediului inconjurator. Dact temperatura mediului inconjurator este crescut’, temperatura corpului creste, pe cand daca temperatura mediului inconjurator este scazuta, temperatura organismului scade Dintre efectele endocrine cel mai important const& in cresterea seerefiei de prolactina. La birbati apar ginecomastie, sc’iderea libidoului si a potenjei. La femei se produce sindrom amenoree-galactoree cu sterilitate. Mecanismul de actiune: efectul antipsihotic este datorat blocarii receptorilor dopaminergici din ereier. Utilizarea terapeutied principala a medicamentelor neuroleptice este pentru tratamentul psihozelor, situafie in care inlitur’ manifestirile psihopatologice indiferent de boala psihica in care apar. Fenotiazinele _medicamente de referinfé in domeniul neurolepticelor. Cele mai cunoscute medicamente din aceasti grupa sunt clorpromazina si levomepromazina. Neurolepticele butirofenonice sunt reprezentate in primul rand de haloperidol care este un neuroleptic de tip incisiv, cu potenfa mare, foarte activ ca antipsihotic, cu proprietiiti sedative relativ slabe, dar care prezinti = frecvent fenomene extrapiramidale.Antiparkinsoniene Boala Parkinson. Sistemul nervos nigro-striat controleazi miscarile voluntare fine; asigurarea controlului fin este posibila datorita unui echilibru dinamic la nivel nigro-striat intre DA (dopamina) si Ach (acetilcolina). La acest nivel, DA actioneaza prin rec D; iar Ach prin rec M. ° BP = distrugerea selectiva a neuronilor DA, cu aparitia dezechilibrului in sensul | DA si f relative a Ach; ca urmare, tratamentul poate urma doud cdi: : medicamente DA, care pot creste disponibilul de DA; : medicamente anticolinergice, care scad importanfa Ach. Cresterea DA ~ Inconveniente: DA nu strdbate BHE, deci nu se poate administra DA ca atare, Se administreaz§ un precursor L-Dopa, care patrunde in creier unde e transformat sub actiunea dopa-decarboxilazei in DA, refticandu-se echilibrul DA-Ach si diminuand tulburatile specifice bolii, Dar dopa-decarboxilaza exista si in periferie, astfel c& o mare parte din L- D administrati se transforma in periferie in DA cu 2 consecinte: - increier ajunge putina L-D (1% din cantitatea administrata); : RA periferice sunt importante (tulb CV, tulb ale TA, tahicardie, aritmii). Solufia — asocierea cu substanfe care inhibi dopa-decarboxilaza: Carbidopa si Benserazida, care nu stribat BHE. Acestea vor inhiba doar dopa- decarboxilaza periferica, cu urmatoarele consecinfe: : creste de 10 ori cantitatea dg L-D care ajunge in creier, nemaifiind metabolizat8 in periferie; e seade freeventa RA periferice cu evolutie mai buna & bolnavului.. prin stimularea rec D hipotalamici pot si apara great’, varsaturi, care nu se pot trata (antivomitivele sunt antagonisti DA); a halucinatii, tulburéri de comportament (psihotice) care pot fi evitate prin folosirea unor doze mai mici. Alte medicamente DA. ect al rec D eficace in BP. Eficacitatea este Bromocriptina, Agonist mai mic& decdt LD dar e mai bine toleraté — nu produce RA periferice. Se utilizeaz& limitat in BP, de obicei la debutul bolii. Se foloseste si pentru scaderea secretiei de prolactina, controlata de ree D la nivel hipotalamic. I: prolactinoame, sdyamenoree-galactoree Dozele mati pot produce RA Gira ca si LD: greati, varsituri, halucinajii, fenomone psihotice. Selegilina ~ IMAOp. MAOs ~ specificd pentru DA. Selegilina inhiband metabolizarea DA in creier, ereste disponibilul de DA in fanta sinaptica si reface echilibrul DA - Ack. Selegilina este mai putin eficienti decdt LD ca intensitate de actiune probabil datoriti faptului ci 1a doze mari medicamentul pierde specificitatea pentru MAO, inhiband si MAOg ~ mai greu de tolerat. Selegilina potenjeaza semnificativ efectele LD. E bine ca tratamentul BP si se inceapa cu selegilina gi doar cand nu mai este suficient de eficienta si se asocieze LD. Amantadina, Antiviral pe virusuri gripale, eficient in BP probabil prin cresterea eliberarii DA in fanta sinapticd. Eficacitatea este mai slaba decat LD dar e mai bine tolerata.PRESCRIEREA aarionaud A MEDICAMENTELOR CU ACTIUNE iN DOMENIUL SNC At yo. ¥ fi un hipnotie barbituric Ciclobarbital pr 200 mg x D.s. intem cate un comprimat seara la culcare. Obs. * Prescriptia se adreseaza, de exemplu, unei fersoane cu insomnie prin deficit de adormire, preparatl find utl penta inducerea som Se poate discuta fenomenul de inductic enzimati cantti recuse de barbituri; respectiv necesitatea prescrietii unei 2. Preserieti un hipnotic nebarbituric i) hipnotic cu structura benzodiazepinica Rp. Nitrazepam cpr § mg. | flacon D.s. inter cate un comprimat seara, cu 30 minute - 1 ord inainte de culeare, * Obs. - se pot discuta avantajele utilizarii Nitrazepamului comparativ cu Ciclobarbitalul b) prescrieti Zopiciona (Imovan) Rp. Imovan pr 7,5.mg. | flacon D.s. intem, 1 comprimat seara, inainte de culcare, * Obs. Imovan nu produce inductie enzimatica; la varstnici si hepatici se scade doza la jumatate. ((appreseries Zolpidem (Stilnox) Stiinox cpr 10. mg Tflacon Ds. intem, 1 comprimat seara inainte de culcare. “Obs. La varstnici se administreaza jumatate de comprimat. 3. Prescrieti o asociatie medicamentoasé — preparat tipizat, cu efect sedativ a) Rp-Extraveral comprimate acon. D.s. intern cate tcomprimat de 2 ori pe zi- Obs. “prescriptia se adreseaz unui bolnav. cu tulburari nevrotice (hiperexcitabil nervoasa, insomnie); “un comprimat confine Extract de valeriand 80 mg si Fenobarbital 20mg; in general se administreaz’ 1-3 comprimate pe zi te 1b) Rp. Distonocalm opr flacon, Ds. intem cate 1 comprimat de 3 ori pe zi. * Obs. Prescriptia se adreseaz unui bolnav cu tulburéti circulatorii de origine neuro- vegetativa. Preparatul conjine alcaloizi de radaciné de beladond (0,25 mg), alcalbizi din secara comuta (0,30 mg), propranolol (15 mg) si.amobarbital in dozd sedativa (25 mag). In general se administreaza tcomprimat de 2-4 ori pe 21 * Obs. ca sedative se pot folosi si barbituricele.in doze miciEx.— 1/4 — 1/2 cp. Ciclobarbital de 2-3 ori pe zi; 15- 30 mg Fenobarbital de 2-3 ori pe zi (4. Prescriefi un anxiolitic Rp. Diazepam —_cpr40.mg I flacon. D.s. intern, cate un comprimat de 2 ori pe zi. \o .2 * Obs. se poate utiliza ca hipnoinductor (in-special la persoane cu anxietate ‘adminstrandu-se 10 mg:seara la culeare. se va discuta si efctul miorelaxant central. : insomnie) — efi un anxiolitic la un pacient varstnic cu anxietate Oxazepam — cpr 10.mg I flacon. : D.s. intern cite un comprimat-de 2 ori-pe zi Rp. Anxiar cpr 1 mg I flacon. D.s. inter cate 1 comprimat de 2 ori pe zi * Obs. se vor dicuta aspectele legate de-cele 2 tipuri-de metabolizare a benzodiazepinelor si faptul ci Oxazepamul si Lorazepamul (Anxiar) se metabolizeaza direct prin glucuronoconjugare 6. Prescriefi un antipsihotic (neuroleptic) a) neuroleptic fenotiazinic Rp. Clordelazin — drajguri -25:mg | flacon. : D.s. intem cate 2 drajeuri de 3 ori pe zi, sau Rp. Levomepromazin cpr. 25mg | flacon. . Ds. intern céte 1 comprimat de 3 ori pe zi. *Obs.- Clorpromazina este neuroleptic fenotiazinic de tip sedativ; se utilizeaza-ca-antipsihotic. in doze de 200 ~ 800 mg pe zi;-prescriptia-se-adreseazé unui bolnav cu stare-de-agitatie pe fond psihotic ~ ca tratament de intretinere. “‘Levomeprompazina — tot-neuroleptic-de tip sedativ—se utiizeaza in doze-de 25— 100-mg pe zi, care se pot creste pana la 200 ~ 300 mg pe zi In tulburarile grave; ca tratament de intretinere. se utilizeaz’ doze de 25 — 100 mg pe zi. Existé comprimate de 25 mg si fiole de 25 mg, ) neuroleptic butirafenonic Rp. Haloperidol _solutie | flacon. Ds. intem céte 10 picaituri de 4 ofi pe zi. Obs. Haloperidolul este neuroleptic inoisiv, cu structura butirofenonica; prescriptia. se adreseazai spre exemplu unui bolnav cu agitafie maniacala, ca tratament de intretinere, 7). Preseriefi un anticonvulsivant - Pajeniconvulsivant util unui pacient cu crize convulsive tonico- clonice 7 Rp. Carbamazepina cpr 200 mg | flacon. D.s. int. c&te un comprimat de 2 ori pe zi 7 “Obs. prescriptia se adreseazt unui-pacient cif -convulsii-tonico-cloniée, ca tratament de 2 intretiner “Carbamazepina se poate utiliza $I n tratamentul-unor durert-nevralgice,-cAnd-se-vor utiliza dozele minime necesare; produce inductie enzimatica. SAU Rp. Fenitoina capsule 100: mg | flacon. : Ds. inter, cate o capsula de 3 ori pe zi “Obs. Fenitoina — poate fi utild si in tratamentul unor dureri nevralgice; /3 4) prescriefi un antiepileptic cu spectru larg Rp. Convulex cps 300mg | flacon, D.s. int. cdte 0 capsula de 3 ori pe zi * Obs. - Acidul valproic ( Convulex) se poate utiliza si ca stabilizator al dispozifiei. Exist sub forma de capsule de 150 mg, 300 mg, 500 mg. * ca altemativa se poate utiliza Lamotiginul; *c) pentru — situafii de urgenfa - se utilizeaz4 un anticonvulsivant injectabil — de regula Diazepam, maj rar Fenobarbital. “td) pentru convulsii neepileptice ( ex. convulsiile febrile, etc) - se indic& de obicei Fenobarbitalul : 8. Prescrieti un preparat util unui pacient cu boala Parkinson Rp. Madopar cpr 125mg Iflacon Das, intem, c&te un comprimat de 2 ori pe zi, inainte de mese (micul dejun si cina). sau capsule de 100 mg levodopa + 25 mg benserazida sijcomprimate de 200 mg levodopa + 50 mg 9, * Obs. ~ preparatul Madopar este o asociere de Je} ‘si benserazidé, exist. comprimate benserazida ' 9. Prescriefi morfina — preparat injectabil Rp. Morfing fiole 20 mg (douzeci miligrame) Nr. Ill (tre. Ds. inj, s.c., 0 fiola fa nevoie. * Obs.Prescriptia se adreseaza unui-pacient cu interventie chirugicalé recent si-dureri ‘Rostoperatodii intense; prescrierea trebuie sd se faci pe un formular special, cu precizarea Cantor ce gi tere, Se va discuta administra Morfine in durerea aout in ultimul timp se.folosesc, mai ales pentru tratamentul durerior neoplazice (durere cronict), preparate orale de morting- sub formé-ce comprimate-obisnuite (Sevredol cp 10 mg, 20 mg) sau comprimata retard (MST Continus cp 10 mg, 30 mg, 60mg, 200 mg: Vendal Retard cp. 10 ‘mg, 20 mg, 100 mg) administrate dupa scheme de tratament individualzate; "se va discuta_ despre. necesitatea. administrari unor doze mai mari la inceputul tratamentului, cu scaderea ulterioard-a-dozelor si-despre-faptul cd -nu apare toleranté 1a efectul analgetic pentru utilizarea morfinei in durerea tonica (cronica). 10. Prescriefi petidina Rp. Mialgin fiole 100 mg (una suta miligrame) Nr. Ill (tre. D.s. inj. im., 0 fiola la nevoie *Obs. Prescriptia se adreseazé unui bolnav cu colicd renal, Flind vorba de un preparat din grupa analgezicelor-opioide, prescrierea trebuie sA se facd tot pe un formular special, cu precizarea cantitatilor in cifre si ltere. 11. Prescriefi tramadol Rp. Tramadol cps 50 mg I flacon. D.s. inter cate 0 capsula de 4 ori pe zi. * doza de Tramadol poate sjunge pan ta 400 ma pe i. Exist prepaate pentru admisrare oa, sub fora do cps, op, ep retard, doze de 50 mo, 100 mg, 200 my iden denumit comercial, dnte acestoa sun mi eunoscute Tramadol, Tram, Mabron, Urgendo, Exist gi forma injectable 650 sau 100 mg pe fol este prferabla $1 mal ine tleralanjecrea intramuscular, ‘L{ PRESCRIEREA RATIONALA A MEDICAMENTELOR DIN CATEGORIA ANALGEZICE, ANTIPIRETICE, ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE 2f.94 @preseriog acid acetilsali Dg. Raceal& comuné Rp. Acid acetilsalicilic cpr 500 mg ; Nr. XX D.s. intern cate un comprimat de 3 ori pe zi, dupa mese, desfaicut in apa *Obs. - Prescriptia se adreseaza unui pacient cu raceala comuna, in contextul c&reia apar febra si mialgii. Se vor discuta efectele acidului acetilsalic gi dozele la care se manifesta acestea. Grr crieti metamizol Ig. Colica biliar’s Rp. Algocalmin fiole 19 Nr. V. D.s. inj. i.m. ete 0 fiola la nevoie. *Obs. - Prescriptia se adreseaza unui bolnav cu colicd biliard, preparatul avand alaturi de efectul analgezic si o slaba acfiune antispastica 2 Prescrieti paracetamol 9. Racealé comuna Rp. Paracetamol cpr 500 mg Nr. XX D.s. intern cate 1 comprimat de 3 ori pe zi. *Obs. - Paracetamolul poate fi utiizat ca analgezic la pacienti cu mialgii, cefalee, artralgi moderate, precum si ca antipiretic; poate fi administrat la pacienfi care nu tolereaz’ acidul acetilsalicilic; poate intra in componenta “asociatilor antinevral Se pot administra 325 mg ~ 500 mg o data, maxim 2,5 grame pe zi; 4. Prescriefi un preparat din categoria anaigezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, utilizat in special pentru efectul antiinflamator Dg. Gonartrozé bilaterala reactivata Rp/ Diclofenac opr 50 mg Nr. XX D.s. intern, cate un comprimat de 2 ori pe zi, dup& mese *Obs. - Diclofenacul are eficacitate gi indicatii similare cu ale Indometacinului, dar este mai bine suportat decat acesta Exist numeroase preparate orale, unele de tip retard, cu diverse denumiri comerciale, dintre care mai cunoscute sunt Diclotard (cp ~ 100 mg), Voltaren (comprimate $i drajeuri cu diverse doze), Diclofenac Duo (cps — 75 mg). Se vor reaminti particularitajile preparatelor retard. Doza zilnic& poate fi de maxim 150 mg. & *rescriefi un preparat din categoria inhibitoare selective ale COX 2 1. Gonartroza reactivaté Rp/ Celebrex cps _ 200 mg Nr. X Ds. intern, cate 1 capsuld pe zi2 * Obs. — Doza zilnicd se poate creste la 400 mg (1 capsul de 2 ori pe zi). Se indica gi in tratamentul poliartritei reumatoide, in doze de 1 sau 2 capsule pe zi, in functie de severitatea simptomatologiel. Se recomanda utlizarea pentru durata limitatd de timp (nu ca tratament cronic) gi in doza minima eficace SAU Dg. Gonartrozé bilaterala reactivaté Rp/ Arcoxia cp 60mg Nr. X D.s. intern céte un comprimat pe zi * Obs. — Arcoxia exista sub forma de comprimate de 60 mg; 90 mg gi 120 mg. In general se indic&: un comprimat de 60 mg 0 data pe zi in boala artrozic&; un comprimat de 90 mg 0 data pe zi in poliartrta reumatoida — puseu acut, un comprimate de 120 rhg 0 data pe zi ~in gut - perioada acutd dureroasa. Dozele se pot insa adapta si functie de rspunsul individual la tratament, De menjionat recomandarea de a se ulfliza pentru durata limitata de timp (In perioade de acutizare, nu ca tratament cronic) gi in doza minima eficace, 6. Prescrieti o asociatie medicamentoasé cu efect analgezic- Dg.Nevraigie intercostala Rp/ Codamin P cpr Nr. XXX D.s intem cate un comprimat de 3 ori pe zi *Obs. - Preparatul asociazi 2 analgezice cu mecanism de acfiune diferit, respectiv paracetamol (400 mg) si codeina fosfat (20 mg), plus cafeind (23 mg). Se va discuta potenjarea efctului analgezic prin asocierea paracetamolului cu codeina, SAU Dg.Nevralgie intercostal Rp/ Acid acetisalicilic 0,3 g Codeina fosfat 0,01 g pentru o caset& f. as. Nr. XX D.s. intern, céte 0 cageta la nevoie (a nu se depaisi 6 casete pe zi) * Obs. — este un preparat magistral, sub forma de caste, care asociaza acid acetilsalicilic gi codeina fosforic’; potentarea efectului analgezic este valabilé si in acest caz. PRESCRIEREA RATIONALA A MEDICAMENTELOR DIN CATEGORIA HORMONI GLUCOCORTICOIZI; ANTIHISTAMINICE 1. Prescriefi un preparat cortiz Dg. Soc anafilactio Rp. Hemisuccinat de hidrocortizon fiole 25 mg Nr. VII . D.s. inj, iv. lent 4 fiole 0 data, se repeta daca este cazul peste 4-6 ore SAU in bolnav aflat in soc anafilactic: Rp. Metilprednisolon sodiu succinat fiole 40 mg Nr V D.s. inj. iv lent 1 fiol&, 0 dat& se repet acd este cazul, in funcfie de tabloul clinic, dupa 4 - 6 ore i3 “Obs. - Se va discuta tratamentul complet al socului anafilactc. ~ Se va discuta modul de prezentare al preparatelor injectabile de Hemisuccinat de hidrocortizon “* Obs. ~ metilprednisolonul sodiu succcinat este hidrosolubil; se poate administra injectabil intravenos sau (uneori, la nevoie) intramuscular. Exist& preparate de metiiprednisolon sub forma de suspensie apoasa (acetat; ciclopentilpropionat) care nu se pot admnistra intravenos, avand alte indicat (utiizdr), Peres un tratament cortizonic pentru un bolnav cu poliartrita reumatoida, a tratarhent de atac : Dg. Poliartrité reumatoida — tratament de atac Rp. Prednison cpr 5 mg Il flacoane ‘ D.s. intern, cte 8 comprimate pe zi, in doz& unicd dimineata, dupa micul dejun. * Obs. - Se va discuta reducerea treptaté a dozelor, respectiv intreruperea tratamentului. Se va discuta posibilitatea folosirii schemei de tratament alternativ. 3. Prescrieti un preparat cortizonic pentru un bolnav cu astm bronsic corticodependent, aflat in tratament de intrefinere. ‘Dg. Astm bronsic corticodependent — tratament de intretinere Rp. Prednison cp. § mg | flacon D\s. intern, 2 comprimate pe zi in priz&'unic’, dimineata dupa micul dejun. ‘reser un preparat cortizonic injectabil pentru tratamentul de intretinere la un boindv cu pollartrité reumatoide Dg. Poliartrita reumatoida — tratament de intretinere Rp. Diprophos suspensie fiole Nr. I D.s. inj, ixm. profund, o fiola la 3 saptzimani. , * Obs. — preparatul Diprophos-suspensie contine betametazond sodiu fosfat care acfioneaza rapid si betametazond dipropionat care are actiune de lung durati (3-5 saptamani); Diprophos ~suspensie nu se poate administra intravenos, se poate utiliza ca preparat de depozit sau Pentru admnistrare intraarticular ~, exist preparate care conjin doar betametazon& sodiu fostat (preparat hidrosolubil); se injecteaza intramuscular sau intravenos, in urgente, 5. Prescriefi un preparat antihistaminic la un boInav cu urticarie cronica : Dg. Urticarie cronic& Rp. Clorfeniramina cpr 4mg | flacon D.s. intem, cate un comprimat de 3 ori pe zi 6. Prescriefi un antihistaminic fara efect sedativ Dg. Rinit& alergica Rp. Claritine cpr 10 mg Nr. X D.s. intern, 1 comprimat pe zi * Obs. ~ Preparatul Claritine confine Loratadine ~ antihistaminic de a doua generatie, fara efect sedativ gi anticolinergic, cu durata lunga de actiune (se administreaza o data pe 2): - Tot antihistaminice de a 2-a generafie sunt Desloratadina (Aerius), Terfenadina (Histadin), Astemizolu \${ PRESCRIEREA RATIONALA A MEDICAMENTELOR DIN CATEGORIA ANALGEZICE, ANTIPIRETICE, ANTIINFLAMATOARE NESTEROIDIENE 1. Prescrieti acid acetilsalicilic Dg. Réiceal’ comuna Rp. Acid acetilsalicilic cpr 500 mg | Nr. XX D.s. intern céte un comprimat de 3 ori pe zi, dupa mese, desfacut in apa *Obs. - Prescriptia se adreseaza unui pacient cu raceala comuna, in contextul c&rela apar febra si mialgii. Se vor discuta efectele acidului acetilsalic gi dozele la care se manifest’ acestea. 2. Prescrieti metamizo! Dg. Colica biliar’s Rp. Algocaimin fiole 19 Nr. V. D.s. inj. i.m. cte o fiold la nevoie. *Obs. - Prescriptia se adreseaza unui bolnav cu colicé biliard, preparatul avand alaturi de efectul analgezic gio slaba actiune antispastica, 3. Prescrieti paracetamol Dg. Raceal comuna Rp. Paracetamol cpr 500 mg Nr. XX D.s. intern céte 1 comprimat de 3 ori pe zi. *Obs. - Paracetamolul poate fi utilzat ca analgezic la pacienti cu mialgii, cefalee, artralgii moderate, precum si ca antipiretic; poate fi administrat la pacienti care nu tolereazi acidul acetilsaliclic; poate intra in componenta “asociatilor antinevralgice’. Se pot administra 325 mg — 500 mg o dat, maxim 2,5 grame pe zi; 4. Prescrieti un preparat din categoria analgezice, antipiretice, antiinflamatoare nesteroidiene, utilizat in special pentru efectul antiinflamator Dg. Gonartroza bilaterala reactivata Rp/ Diclofenac opr 50 mg Nr. XX D.s. intern, cate un comprimat de 2 ori pe zi, dupé mese “Obs. - Diclofenacul are eficacitate $i indicatii similare cu ale Indometacinului, dar este mai bine suportat decét acesta Exist numeroase preparate orale, unele de tip retard, cu diverse denumiri comerciale, dintre care mai cunoscute sunt Diclotard (cp — 100 mg), Voltaren (comprimate si drajeuri cu diverse doze), Diclofenac Duo (cps — 75 mg). Se vor reaminti particulartifile preparatelor retard. Doza zilnic& poate fi de maxim 150 mg. 4.Prescrieti un preparat din categoria inhibitoare selective ale COX 2 Dg. Gonartrozé reactivaté Rp/ Celebrex cps 200mg Nr. X Ds. intern, céte 1 capsula pe zi \ ie -2 Wa * Obs. - Doza zilnicd se poate creste la 400:mg (1 capsula de 2 ori pe zi). Se indica gi in Y tratamentul poliartritei reumatoide, in doze de 1 sau 2 capsule pe zi, in funcfie de severitatea simptomatologiei. Se recomanda utlizarea pentru durata limitata de timp (nu ca tratament cronic) gi in doza minimé eficace. SAU Dg. Gonartroza bilateral reactivata Rp/ Arcoxia cp 60mg Nr. X D.s. intern cate un comprimat pe zi * Obs. - Arcoxia exist sub formé de comprimate de 60 mg; 90 mg gi 120 mg. In general se indic&: un comprimat de 60 mg o dat pe zi in boala artrozicd; un comprimat de 90 mg o data pe zi jn poliartrita reumatoida — puseu acut, un comprimate de 120 mg 0 data pe zi -in guta - perioada cut dureroasa. Dozele se pot ins adapta si functie de réspunsul individual la tratarnent. De menfionat recomandarea de a se utiliza pentru duratd limitata de timp (in perioade de acutizare, nu ca tratament cronic) gi in doza minima eficace. 6. Prescrieti o asociatie medicamentoasé cu efect analgezic- Dg.Nevralgie intercostala Rp/Codamin P cpr Nr. XXX D.s intern céte un comprimat de 3 ori pe zi *Obs. - Preparatul asociazi 2 analgezice cu mecanism de acfiune diferit, respectiv paracetamol (400 mg) si codeina fosfat (20 ma), plus cafeind (23 mg). Se va discuta potenjarea efetului analgezic prin asocierea paracetamolului cu codeina, SAU Dg. Nevraigie intercostal Rp/ Acid acetisalicilic 0,3 g Codeina fosfat 0,01 g pentru o caset& f. as, Nr. XX D.s. intern, cate 0 caset la nevoie (a nu se depasi 6 casete pe zi) * Obs. - este un preparat magistral, sub forma de caste, care asociaza acid acetilsalicilic $i codeind fosforic’; potentarea efectului analgezic este valabila gi in acest caz. PRESCRIEREA RATIONALA A MEDICAMENTELOR DIN CATEGORIA HORMONI_GLUCOCORTICOIZI; ANTIHISTAMINICE 1. Prescriefi un preparat cortizonic poe un bolnav aflat in soc anafilactic: : Dg. Soc anafilactic Rp. Hemisuccinat de hidrocortizon fiole 25 mg Nr. VIL D.s. inj, iv: lent 4 fiole o dat SAU , se repeta daca este cazul peste 4-6 ore Rp. _ Metilprednisolon sodiu succinat fiole 40 mg Nr iV D.s. inj, iv lent 1 fiold, 0 data; se repeta daca este cazul, in functie de tabloul clinic, dupa 4-6 ore | : \V\- Vy3 “Obs. - Se va discuta tratamentul complet al socului anafflactic. ~ Se va discuta modul de prezentare al preparatelor injectabile de Homisuccinat de hidrocortizon, ** Obs. ~ metilprednisolonul sodiu succcinat este hidrosolubil; se poate administra injectabil intravenos sau (uneori, la nevoie) intramuscular. Exist preparate de metilprednisolon sub forma de Suspensie apoasa (acetat; ciclopentilpropionat) care nu se pot admnistra intravenios, avand alte indicat (utilizar), 2. Prescriefi un tratament cortizonic pentru un boinav cu poliartrité reumatoida, ca tratament de atac : Dg. Poliartrité reumatoida — tratament de atac Rp. Prednison cpr 5 mg Il flacoane ; D.s. intern, cate 8 comprimate pe zi, in dozé unicd dimineata, dupa micul dejun * Obs. - Se va discuta reducerea treptat a dozelor, respectiv intreruperea tratamentului. Se va discuta posibilitatea folosirii schemei de tratament aiternativ. 3. Prescrieti un preparat cortizonic pentru un bolnav cu astm bronsic corticodependent, aflat in tratament de intretinere. Dg. Astm:bronsic corticodependent - tratament de intretinere Rp. Prednison cp. 5 mg t I flacon ! D.s. intern, 2 comprimate pe zi in priz& ‘unica, dimineata dupa micul dejun. 4. Prescriefi un preparat cortizonic injectabil pentru tratamentul de intretinere la un bolnav cu poliartrita reumatoidé: Dg. Poliartrité reumatoidé — tratament de intretinere Rp. Diprophos suspensie fiole Nr. D.s. inj., im. profund, o fiold la 3 s2ptamani. ; * Obs. — preparatul Diprophos-suspensie confine betametazona sodiu fosfat care acjioneaza rapid si betametazoné dipropionat care are actiune de lunga durata (3-5 s&ptémani); Diprophos ~suspensie nu se poate administra intravenos, se poate uliliza ca preparat de depozit sau pentru admnistrare intraarticulara. ~ exist preparate care contin doar betametazond sodiu fosfat (preparat hidrosolubil); se injecteaza intramuscular sau intravenos, in urgente. 5. Prescrieti un preparat antihistaminic fa un boinav cu urticarie cronica : Dg. Urticarie cronic& Rp. Clorfeniramina cpr 4 mg I flacon D.s. inter, cate un comprimat de 3 ori pe zi. 6. Prescriefi un antihistaminic fara efect sedativ Dg. Rinita alergica Rp. Claritine cpr 10 mg Nr. X D.s. intern, 1 comprimat pe zi * Obs. ~ Preparatul Claritine confine Loratadine — antihistaminic de a doua generatie, fra efect sedativ si anticolinergic, cu durata lunga de actiune (se administreaza o data pe zi); = Tot antihistaminice de a 2-a generajie sunt Desloratadina (Aerius), Terfenadina (Histadin), Astemizolul. g \S{ PRESCRIEREA RATIONALA A MEDICAMENTELOR CU ACTIUNE iN DOMENIUL SNC 1. Prescriefi un hipnotic barbituric Rp. Ciclobarbital pr 200 mg x Ds. inter c&te un comprimat seara la culpare, Obs. * Proscripjia se adreseazi, de exemplu, unei persoane cu insomnie prin deficit de adormire, preparatul find uit pentru inducerea somnulu. =" se poate discufa fenomenul de Inductie enzimatica, respectiv necesitatea prescrierli unel cantititi reduse de barbituric; 2. Prescriefi un hipnotic nebarbituric a) hipnotic cu structura benzodiazepinicé Rp. Nitrazepam opr 5 mg I flacon D.s. intern céte un comprimat seara, cu 30 minute - 1 ord inainte de culcare. * Obs. - se pot discuta avantajele utilizarii Nitrazepamului comparativ cu Ciclobarbitalul b) prescriefi Zopiciond (Imovan) Rp. Imovan cpr 7,5.mg. | flacon D.s. inter, 1 comprimat seara, inainte de culcare. * Obs. Imovan nu produce inductie enzimatica; la varstnici si hepatici se scade doza la jumatate, ¢) prescrieti Zolpidem (Stilnox) Rp. Stilnox opr 10 mg I flacon D.s. intern, 1 comprimat seara inainte de culcare. "Obs. La varstnici se administreaza jumétate de comprimat, 3. Prescriefi o asociatie medicamentoaséa — preparat tipizat, cu efect sedativ a) Rp.Extraveral comprimate I flacon. D.s. intem cate 1comprimat de 2 ori pe zi. bolnav cu tulburari nevrotice (hiperexcitabiltate Obs. “prescriptia se adreseazi ur nervoasi, insomnie); “fun comprimat confine Extract de valerian 80 mg si Fenobarbital 20mg; in general se administreaz 1:3 comprimate pe zi. b) Rp. Distonocalm cpr I fiacon. D.s. inter cate 1. comprimat de 3 ori pe zi * Obs, Prescriptia se adreseaz4 unui bolnav cu tulburari circulatorii de origine neuro- vegetativa. Preparatul confine aloaloizi de rédacind de beladond (0,25 mg), alcalvizi.din secara comuta (0,30 mg), propranolol (15 mg). si.amobarbital in doz sedativé (25 mg). In general se administreazd 1comprimat de 2-4 ori pe zi. ** Obs. ca sedative se pot folosi si barbituricele.in doze mici Ex.— 1/4 — 1/2 cp. Ciclobarbital de 2-3 orl pe zi; 15- 30 mg Fenobarbital de 2-3 ori pe zi 4. Prescriefi un anxiolitic Rp. Diazepam —_opr-410-mg- [flacon. D.s. inter, cate un comprimat de 2 ori pe zi. \92 * Obs. se poate utiliza ca hipnoinductor.(in-special-la-persoane cu anxietate si.insomnie) — adminstrandu-se 10 mg-seara la culeare. “* se va discuta si efctul miorelaxant central, : i un anxiolitic la un pacient varstnic cu anxietate Oxazepam — cpr 10mg I flacon. < D.s. inte céte-un comprimatde 2 ori pe zi Rp. Anxiar cpr 1 mg | flacon. Ds. intem cate 1 comprimat de 2 ori pe zi * Obs. se vor dicuta aspectele legate de-cele 2 tipuri-de-metabiolizare a benzodiazepinelor si faptul c& Oxazepamul $i Lorazepamul (Anxiar) se metabolizeaza direct prin glucuronoconjugare 6. Prescriefi un antipsihotic (neuroleptic) a) neuroleptic fenotiazinic Rp. Clordelazin —drajguri -25mg I flacon. D.s. intern cate 2 drajeuri de 8 ori pe-zi. SAU : Rp. Levomepromazin - pr 25mg I flacon. . D.s, inter céte 1 comprimat de 3 of pe zi -*Obs.- Clorpromazina este neuroleptic fenotiazinic de tip sedaliv; se utilizeazi-ca antipsihotic- ‘In doze de 200 ~ 800 mg pe zi;-prescriptia-se-adreseazd unui-bolnav cu stare-de-agitafie pe fond psihotic ~ ca tratament de intretinere, “Levomepromazina — tot neuroleptic-de tip sedativ—-se-utlizeaza in doze-de 25— 100mg pe 2i, care se pot creste péina la 200 ~ 300 mg pe zi in tulburddile grave; ca tratament de Tntrefinere. se utiizeaza doze de 25 ~ 100 mg pe zi. Exist comprimate de 25 mg si fiole de 25 mg. ) neuroleptic butirofenonic Rp. Haloperidol solute | flacon. D.s. inter céte 10 picaturi de 4 ofi pe'zi” Obs. Haloperidolul este neuroleptic incisiv, cu structurd butirofenonic’; prescriptia. se. adreseaza spre exemplu unui bolnav cu agitafie maniacalé, ca tratament de intrafinere. 7). Prescriefi un anticonvulsivant 4) anticonvulsivant uti! unui pacient cu crize convulsive tonico- clonice Rp. Carbamazepin§ cpr 200. mg. I flacon, D.s. int. cate un comprimat de 2 ori pe Bi. *Obs. prescrip{ia se adreseazé-unui-pacient ‘cw -oonvulsii-tonico-clonicé, ca tratament de intretinere: } “*Carbamazepina se poate-utiiza:si in 4ratamentut-unor durert-nevralgice, edind-se-vor utiliza dozele minime necesarp; produce inducfie enzimaticd. * SAU Rp. Fenitoina ~~ capsule 100mg I flacon. : D.s. intern, c&te 0 capsula de 3 ori pe zi. t *Obs. Fenitoina — poate fi uilé si in tratamentul unor duréri nevralgice;b) prescriefi un antiepileptic cu spectru larg Rp. Convulex ops 300mg | flacon. Ds. int. c&te o capsula de 3 ori pe zi. * Obs, - Acidul valproic ( Convulex) se poate uliiza $i ca stabilizator al cispozitie. Exist sub forma de capsule de 150 mg, 300 mg, 500 mg. *ca altemativl se poate utiliza Lamotiginul *e) pentru — situatii de-urgenta - se utiizeaz un anticonvulsivant injectabil ~ de regula Diazepam, maj rar Fenobarbital. *d) pentru.convulsii neepileptice ( ex. convulsiile febrile, etc) - se indic& de obicei Fenobarbitalul. 8. Prescrieti un preparat util unui pacient cu boalé Parkinson Rp. Madopar pr 125 mg | flacon’ D.s. intem, céte un comprimat de 2 oi pe zi, inainte de mese (micul dejun gi cina). ne ee ee ee sau capsule de 100 mg levodopa + 25 mg benserazida s/’comprimate de 200 mg levodopa + §0 mg 9. Prescriefi morfina — preparat injectabil Rp. Morfin& fiole_ 20 mg (douzzeci miligrame) Ne. Il (tre. D.s. inj. s.c., 0 fiola la nevoie. * Obs:Presoriptia se adreseazé unui-pacient cu interventie chirugicala recenta gi dureri intense; prescrierea trebuie sé se facé pe ln formular special,..cu. precizarea Cantialor in ciffe gi tere. Se va discuta administrarea Morfinei in durerea acuta. “in ultimul timp se_folasesc, mal. ales pentru. tratamentul. durerilor neoplazice..(durere cronicd), preparate orale de morfiné- sub formé-de comprimate-obismuite-(Sevredol-ep 10 mg, 20 mg) sau_ comprimate,retard (MST Continus cp 10 mg, 30 mg,.60.mg, 200 mg; Vendal Retard cp.10 mg, 30 mg, 100 mg) , administrate dupa scheme de tratament individualizate; “se va discula despre. necesitatea..administrarii- unor- doze mai- mari la Taceputul tratamentului, cu scéiderea ulterioaré-a-dozelor -si-despre-faptul -c& nu apare toleran{é ta efectel analgetic pentru utilizarea morfinei in durerea tonica (cronica). 10. Prescriefi petidina. Rp. Mialgin fiole 100 mg (una suta miligrame) Nr. Il ¢ D.s. inj. ium., 0 fiolé la nevoie *Obs. Prescriptia se adreseazéi unui boinav ou colicd renala. Fiind vorba de un preparat din ‘grupa analgezicelor-oploide, prescrierea trebuie s8 se facd tot pe un formular special, cu precizarea ‘cantitalor in cifre si liter. 11. Prescrieti tramadol Rp. Tramadol cps 50 mg | flacon, D.s. intern cite o capsull de 4 ori pe zi * doza de Tramadol poate ajunge pana la 400 mg pe zi. Existé preparate pentru admistrare oral, sub- fom de cps, cp, ep retard, cu doze.de 50 mg, 100 mg, 200 mg si diferite denumiri comerciale; dintre acestea sunt mai curloscute Tramadol, Tramal, Mabron, Urgendol. Exista si forma: injectabila fiole ine tolorata injectarea intramusculard cu 50 sau 100 ing pe fold; este proferabila 5