‘ut versus, ineusiv agent! de idl. Probable Inte timp Nonaos va convortt a erestinism, Aga cum scoala nooplatonics 9 Hypatlel a lofiuenjt pe Sinesin, tot asa, probabil, hvstologia gi matologiageolll fatehtice alexandrine ou infiuenjat pe Nonnos, care prezint pe Snte ‘Mote sub ttl de Theotokos. Sa spus, poate’ pe arept, ed Nonnos a {st ucentel Sf. Chir al Alexandre, spre anal «31 (C, Costa, Byehuls, Gt, p. 140190), dich exact tn portoada Sinodalui Mt eeumenic de Iu Hier, ind sa fxat dfintv, mal ales prin teologia Sf Chil al Al ands, speletival de Theetokos dat Melt Domai. Stinal Grigorie Ge Nazianz nu putea $8 depindd da Nonnos, eum sa press, pntra cB Prim a mutt In 389, fer at doilen sa nisext edtte et 400. futon aed atin to iil recent» He cont, ise rohan Pan ‘tu de ods Crome 9 soe tow em canara ep Eki ex Noes Ble Golo i Grid Imogene 28 aa 18 Fe. Shui rae Banger. pert rei ign Ba Kin Sol Rom fob 2 SFINTUL CHIRE, AL ALEXANDRIET Siingut Chirls-aniscut la Alexandra, i Juru) anal 370, dinte-o Jamie deosebitd, caro diduse deja po patriarhul Teofl, unchiul sp docesorul sau tn scaun. $i Peat © culturd serloasi, in soll weer, cu deosebite le didascee eatehetc elexandrin. depts sustnut ch Lape in cuneate see: Croniniamul in fom s, Legare {h plrtnald trtnsteu patter Teo, probabil, Lectura apeotunda ‘ opetclor St Atanee format convingert profunde sf uu prom subi si acutith gindie spectlativa. Ferocitatee si asprimes Dit ale avhiptstorie patra Teolt! a impeimat sk Chit lraaatur Se pare ef ators] nostra petreeut tun imp in paste, filugir pourvt alvetor din wete epstolo ale lul Tsidor Petus (Gp. 1 2,510,370, dest Sever de Antiohia se indoiste de avtente (eestor epistole (CSCO 101, 259) si dest Chill tnsusi n-ar face al hicodetd Le 0 pevioads eremicd a volt sale (J. Quasten), Acese ‘lolol n-au ecoperte sigard in foja Ta Isidor Petustotol, pristenal Mt Chi, Despre cova deosebt ea privice la perioeda de dinainton pont fatuiut su, sim cf el e insot pe Teall in 409, ln Constantinopol inde ® perttlpat ie Sinods de Ta Stoja, care « depus din teapti pe St'tosa Gurl de Aur La 15 octombrie, 42, Teofl deceds, in 10% Til fuming sf fle numit un élacon Tixote, susjinut de guvers, dar 1a 1h Gcombrie, edicé dupt doud aie, Cairl (0 alas gi urci pe sexanbl de mbspiteop el Eaiptall * Formatia so severd biseicessct fn compania Tol Teotl, mine ascutt elmentat de fatnge lett bible st patistice, temper {al adv aprins 31 vainnea teologicorstoricd asupra importante Bh ‘Gi agiptone, pein marl eaiehett din perloada T-a sl mal ales prin ‘Atanas, care selvaso intrage Ortodoxie de otrava erezei tient fat tal Chint forte # eorajal do a Satroprindo ante sl a Tue ati fe aizensiuni ew total neobisauite, Diplomat, Indspendest st tnd Snceres af eistige sou 48 manevreve gavernul imperial de ta Co hope, shu pe eeprezententaacestle,prefectul Egiptulut le Ale Sn interes] Biserielt sale, cas nu zicem al fest 9i In feta autoriior. Nu se ruyina ef se prezinte In aljlodl birbellor. Din cauze modestie et excesive, of 0 venerau $10 eda Dar in alan timp $a iarmat si pizma impatriva el. Pentre i Hypalla se Inilnea des cu Oresto, resin au imnsat impotive ei call Ch fa ar ft piedica promovirl prioteniel Inte Oreste i episcop (Chill) CChiva birbapt cx mintea Inflerbintata, condust de un lector Pett 88 Injeleserd si pindeascd femeia la intoarcerea el acest de unde, (4 Segit in cele) an arvitit-o de pe scaun au tito Je biseicn Hii Cretarion, ou deabricat-o de vestminte 91 ei wels-o ce tigie. Tél ‘buci au due membre la locel mami Kinston, unde lost ars. ACMA 4 provocat un mare repros contra lol Chin si a Biserili Alexanirin (Ciel uciderlie, lptole si cele asemenea acestora sint cx tot stride ‘de cel ce cugeld le cruile iui Hristo. Evenimental sa Intimplat Ih ‘anal 415, al patrulea al episcopatuei Ini Chil, in perioada ceinl de zocolee consulat al Tul Honor si a saselea consulat el lo Teodos ‘in luna mart, in impul postulale(Socrate, Istaria blserieased, WI 15, PG, 67, 7688C—769.}, Avem aici una din pagialle cele malroroase din istoria crestinismules egiptes, sub Chit, pe care dacd So- Crate evils get ait impliee direct in asasinazea Hypaties, seh, Fosofal Damasius, in Via fitsofull sider, wcwzd po Chri de pam Innpolive Hypatiel si de a fi hotart personal uelderea acostea. B pune (itele vedere al un gi, Din enai 128 St. Chri ¢ continu prezeat im lupteio contra unel tol ereal: nestoniaismi, El esta Sn aceasta periond coea ce Tuse50 Sinful Atanas in periogda Iaptcior ealeriene aio sec. IV, adled un lupltor neniiest sux dtitor do ton si ereator de formule dogmatica Chit se geen acum fai in fap cv arhiopiscopel Nestorie al Constan= Uinopoiuiat, aga com mak ineinie cu 30 de ant Teofl se isiso ft In faph cu Sk Toan Gra de Aur, Decl un confit improspitet inte cele dit mart centre bisercest 9 leologice Alexandria 31 Constaatinopo Tu bagi de data aceasta conical era cx providere dogmatic, au lipsea hich jorul de interese porsonaie de la Cnirl, am nsmit corinia sa do f conduce tala serie Nestoria, ca elev a scl anliohione, sustinen, Snvunole din predicle sale in Capita zante, tm lsus Hilstos ara ‘lout pesieane use dandy Usus, in care octla persoana diving, Lo (goth, si ch deel Fecioara Maria nu ere Nisedoure de Dumaezeu — Theololios, cy col mully Ndsodtoare de Hrlstoe — Chelstotokos, Chil fa combitat acesieaflematt In pattorala pescelé din printvara null {00 si apo intro Iongi serisoeve edzesat3. monahilor. Ia urma unui Sonim de serlsorttirk rerulat Intre cet dot conduciton| de Bisril, festa ficurd pal ia Episcopal Remel, Celestn, car, intr-un Sined ti ht ls Romo, i430, « condamnat pe Nostorio si aprobathristologla Ti Chri Chit trimfso Ini Nestorle hotirires acostul sinod, nsotit do 12 anateme ehirllene Indreptale impotrva erezil coli nol. So dix des il Nestor avertismentnl va fl eaterisit si excomunica, deci Jn 10 io nnsi ve retacta ero ‘Ajunsi la east pune, probloma mo putea st soiulonaté deci prin- trsom sinod generel pe care implratul Teodosie I Il convoct 1a Res ike anulus 21, la Blo, al care a fort recanoseus ce Sinodal al Wl-lea ‘eumonie, Sinod eu pesipail sl conelusli neortptate In prima faz ‘ipa eplscopior orientalleare susineau pe Nestori, neflind Incl o> Sith la date respecivd, lar Nestorie, degh convocat personal, nevoind sik ce prezinte la gedint, Chill eu grup ul catersi pe Nestore (2 ix * senuront my some = hie 431), condamnd doctrina acesiuia si proclamii po Fecoara: Marie ‘Niscitoare da Dumnetews, Theotokos. Petra zie mal train soc plscopt oriental in frunte cu Toun da Antioha, care, la rindul Tory amt itart sh convoace un sinod al ir, ad caterseased st st excomumlee pe Chirl gi sil condemne docirina.Imparate ru impresionat c $1 pe Nostote st pe Chil st ranean tern. Da, tn cele ato um CChirit se pate Intosrce la Alexandria, ta Whumaty ce’ un now Atanas, lar Nestor ee retrase intro ministre din Antokis. Colo dows cote biserivestt se reconeiliars prin Simbotu de unre din 433, prin care Tai de Antioha recunostea condamnarea ul Nestorie iar Chill semna pros fesiunee comunt de credint, dupa o Kturghie solemn’ si o splendid predled de reconcllere, in prezenfa tvimisulutBiserici de Antiohia Sis bola a fost seris pace, do Teodore! al Cyrul,eare recunoagle mee leraitaten diving « Sint Pecloare, Pacea dogmaticd prea a 30 slab tite, dar Carll a trebuit $8 opare, in diverse rindar, formula de er inf Sinodalot IT ceumenie, foi de numeroase react antchiiioe, atl pintre conc sprietenil si, elt st prinire adversart sii, Core ondenta sa 0 dovedeste. O perte din protocoiul luerdetlor Sinodlih TWecittenle, care vor avea loc la summal 20 de ant (45) distant de acelea ale Sinedalu 1 ecureale, © contirms, Pulp rolul decisiv al Sf. Chil la Sinodul 11] ecumeniey unde ol & camino pe Cota pial elo eg fexpresie} Tueotolos, autora nostra sea Impus ca unl din cel mal Pirin ai Disericl din toste impart, Hinde formals Hesulut a pre lutpe aceea a Calcedonului si Constantinopoltl 1 lind eologia Ccinlland daspra Melee Dominuini a dat cresuiismalut si Biseridl fori si un prestign nemurtor. Comportarental su aspru si nebisells cast fat de aversari, asemenea sceia al lui Teo, arunci o wmbi fasupra geniulut su spectlaly. Moare la 27 iunie 444. Biserica Ort oxi it priznueste impreund cu St. Atanase, la 18 lanuarie, ‘Opera lterari a Sf. Chinl este considerable oeupl zece volume {in edifia Migne {P.6. 6277) ¢1 mergo do la Iuerirlexogetico In core Dpondents, toate destiate aproape exclusiv problemelor si speculate),A eerunoatt lwologice, Uncle din acsate opere au improsionst chiar pe contempo ‘oni 4, care ou sl Incopat 58 trade din le, ca Marius Mercator 10 Timbo lating, far Rabbutas din Edessa ia timba siracd, dup’ care au himet versign! armene,etiopiene gi arabe. Pini in 428, operele chirene tint consacrate exegezet si polemicilentarione, Cu ele se nchele pe- Flow flerbinte a aslanismlai st snMarlansmulul. Dupa 428 incopo pe HHoada lucréior entinestorone, cole mat originao 4 interesante gt care Guveas pin la sista viel autoraluh, Opetele exegetie folosesc mat lles cole care exolick Veehlal Testament, metods alegorie, dar nu in hisura exhaustiva @ isi Origen. Iaterpetarea Noulul Testomont este ‘cova mat literard. ‘Lina salu acestor opere na slat de prima mind, <, tn earecare ris, difee sgreosie, contrasting, in gonora, cu aceea ale Il i hesin, om de coal retoricd si siosofes ain aceeasl Aloxandrle. Dar fons opareior chriiene este bogat si profund, precis si ela, ralind 1 putere speculativa si dialectic deosebite, ce tn acest period con tional: Dae# Domnu! nostra lsue Hiristos este Dutnezeu, cun Sita Fecioarcare-L negle at este Néscitoare de Danmezeu y (Eplstola 1 fire mondhilegipteni, PG. 77, 18). Glndioa Tui Chill este un pretios tezaue a Bist 1, Comentarit Ia Vechial Testament 1, Despre adoraren sh cult in dah gf adevdr in 17 cil (PG. 68, 95-1123) interpretemrl tm. chip alegorico-tpologic diverse episoude flo Postateut fara legaturd tate ole. Bxpunerea are loc sub fermi de flalog Inte Chit st Palagi, Seopl ese de @ dovedt cf Logoa Vechi Tol Testunent ua fost abrogata deci ie itera, nu 3 fa splital el. Coes ‘ce duce la conclu cd diversolefnstittt ale Vechiwul Testament sint preigurirt ale adorei fn duh gl adavér, Chil conduce eu tact ideea (4 mfululrea noarrs 30 capt pin ellberarea din robin pleat {ul satan, prin Indreptares Tai Hrisios, pn volata emulal de pisica facoastitindteptare, ineununind acesten prin dragostea noastra Tat do Damnezau 3 fad de aprospele (clrle 18). Se vorboyte, in eile ur- iniloare, despre prefiguriileBiserell si preotlel st despre caltal bise- A HHT » tHoesc in lnstutile Vechioiat Testament. Ukima carte so ecupl ee biorleietior,indeosebl cu Pastel, Comentarile fst seris dupl 12, Lncraren oo Inspr copios din Orige desi ecesta ese erlicat. . Glatra ~ Comertri!elegante, in 13 crit (Migne, PG. 69, 9 ‘7, in siiass legaturé cu Tucraven precedentd, pe care’ procode gL | care se rele, ilerpreteazi pesaje din Vechiul Testament. Exps nerea nu mai ese dialogats, Geneve isin consacrate 7 earl, Exod 3, lar celoralte ite une. Rejinem din text operel ed dc’ pBginil mist ‘apablii i descopere pe Crestor, in eehimb (ert) 9u ed i8 OM 0 Jage naturals, neeterd, © canoastere sponiand care duc la Cones tia @ ceva mai tnalt st incomparabil mai bun deci ceoa ce se eft In ‘ol; acesta © Dumnezou (Glia la Gene, 2, PG. 69,26). ‘c, Comentar Ia Isaia (PG. 70, 91450), cuprinind inci ell me parte unele in tomol, iat aitele in Togot si Interpreting tote cola 60 ‘fo ception ele proftulu, minus capltolele 4381. Opera a Tost sera ‘dupa cle precedente, im tot cezal Ineite de 429. Ca Evanghelist al Vée ‘hia Testament, Isla Vorbegte despre naglerea tal Hristos i sine ‘ck Histos in lovin tn nol prin Iacraren de sini #5 areptate bo eae Situ! Duo sivirsotn in noi, In sufletele noastre straluceste pete ‘ea ipostasuis Iai Dninezeu-Tatile, prin aceea ci Sfintel Dub ne dd forma prin sfingirea in El (Comentar Ia Tsaia 4,2, PG. 70, 928). ‘1 Comentart asupra profellor mick (PG. 71, 72, 8364), tn 12 dh vialini, corerpunzdtoare celor 12 prfel, co te un prolog la fiecale ‘0 inltoducere generels penta tot textul 1, Catenele pistrears numeroase alte texto dia comentarile cise liene ia Veehiut Testament, ca: Ragl, Psaiml, Proverbe, Ciniarct Chie Litor, leremla, Exechiel, Daniel. Un tregment te Comentartl hil Be hist sy pistrat intan manuseris armean, aan Bbliotoca Bodletland fin Oxford. 2. Comentatt la Noul Testament 2, Comentarfal la Evanghelia dup Toan, fn 12 cir (®CL 74, 1, 9-758; DE. Pusey, Sonett Parle nos! Cyril orch. Alexandria) I '. foannis Evangeliam, 3 vol. Oxford, 1872), mal putin eile 7 lB Interprtind loan 10, 18 — 12, 4 care au dispirut, este una din ead smal intlnse opere ale Sf, Call. Fo lucrare eminsmente specuali,‘ustintsd identates tint Pulus eu acoos a Tatil se Stata Duh, Slintten s Indumreceira mules prin Sfntet Dab, devenind fu atu Ducsnosou prin hat. tina Impartsante (Ioan 6, 56) Introduce pe Hrisios Jn noi, my Aumal prinr-o relate, €i print-o parlicipare natural (Co iment, In Evanghetia dap foun, 10,2 {13,1}. Pusey, y 2, 321 PG. 74 iy), Comentarial combate vehement pe arieni, eunomiex! st histologia seolt de Ia Antionia, Toructt na epar nie! numele Lut Nestorie, nic fpelativid de Theotokos ai nick alte notinns mel tai din gtnatrea cbi- Filan, © de presupur c& lucrares e anterioarl anu 429. J. Lobon SUN. Charlier considers opera drept cel mat vecki comeatar exogole 1, Comeatarla la Evanghelia dupa Luca {P.C, 77,1000; 1090-105), PG. 72, 475-050, CSCO 70, Scriptores syri 27}, alcétule din ombl fu eavecter mai malt prectie dectt dogmatic. S-au pastral dear tei on Ti i originetl gtecy dar mat tal mult, 156, intr-o verslune silaca fin see. 6 sau 7, Onilia VI confine polemicd la adresa lui Nestorie 1 partinanilor acesiuia ea mentloneazd apoletivul de Maria Nisci toore de Dutinezen — Theotokos (PG 77, 10291040), pe Calestin ai Rome), Bferul etc omen ce denoti <8 aceastd omilie 1 cele impreund hea fost scrse spre seital anv 420. © Comentariu Ia Evanghelia dup Matol (P.G, 72, 36574), din fore nu eau pastrat dect fragment dar pe eare-l cunose Leon de Digan si Efrem ol AntiohieL. Fragmentele pistrate In eatone so releri Je toate capitolele (28) Evanghelii, vee ce indled un comentary tn lins, © edijie moss @ Hegmenteler, acsea a lui J. Recess, Maihdus Koninentare aus der gricchisehen Kigehe (1-61), Bera, 1957, ne pro dint texte mal sigue ‘Un mimir de fraguente din comentarile 1a Roman, st I! Co- ‘Hinton, Evzel sau psa in eaten. Opereie exegetice ale Sf, Chinl sint expresia vitimual mare re Drovontent a) 4eoli)calebetice alexandrine. Be rela parti set) mal ervolat metoda de cereelare ql idellepredecesorior, ce Origen, Dim fel Or, dar mal ales Sf, Atanase, inlusly proocupiet si soli ale tpologellor st polemlgtlor anterior! Wee sn! late, dar nu origina In pivelatidator SE. Atanasie, Comentaril Ia Evanghella dupé Toan © slo ial nut spiritual __ stron omy rE ey 2, Sexier dogmiatice 9f potemice contra artonllor 0 Tezaural despre Sina $ cea e o ln Treime (P.. 75, 0-038), sein dupa unit tlle la ngeputel pontiicottat su, aca dopa 41d) Jar dupa ali Int 429 98425. Eo sinvzi, n prima fumitale a sec, Vy fosupra Sine Treimi,remunind intreaga controverséteniard din 666) TV 31 dind rispunr Ie ntrebisle atleniior, combitind pouitia lor ge nerali si de emdaunt, St, Colell-urmeszd cu fidelitate doctrina Cuvine flu 1! contra erienitor a St Atanesie, sl Contra tai Busoni a Ini Dicim cel OF, opuri plarutd ash, Fotie eprectazd cartes teu melodel loglce’« acestal tretat (Dibiotece, cod. 130). Apro¥pe fofice text din acessts opers, ehier Mazcle lungl, au o toglel ate SGHlowre, uoeort fermecttoare pentma cititore. illiat, ce de exempl SSrinealeqitari inte mine, ralune sf cuvint (PG. 75,50), sau prerene fovea dilecich « apelativelor Logoswiai [P.G. 75, 33), ort explicarew ‘numelor Int Durmsezeu (PG, 75,45) , Despre Treimes sfints st aeoftints (P.G. 75, 6571124, Cyrille ‘Atexendrie, Dislogues sur 1a Tralé, ome 1, Dielogues et tf par GM, de Darand, oxp'SCh., N21, 1970), sri Ja pun tmp ap es Your, ddlcats Il Nemesivs, cprinde 7 Dialogul, in care autorul de ‘uth eu prosbiters! Mermios aspecte subtle ale raportorilor tntratini tare. Aces dialogur sit mat adn! decit cole 3 cepitole ale Tez riiah, Disiogurife 1~6 se oewpa eu deofinvanes Fiat ca Tati at Frew cu adeea 2 St, Duh cu Tatil st ul, Tat tulle celor 7 dialogue ato de Sf, Chel 1a sista prologutal Iueriit: 1) Fh este imoreu ‘veges dealints eu Daminezen-Tetl. 2) Flul este impreunt vogate el Dumezeu-Tatil $1 in aclasi timp vine din EL prin neslere dupa fire 2) ul este Dumnnezeu adevirat ca Tatil. 4) Pal na fost erat, nll eat 45) Proprotiilo Dumezetet gloria Se sia in Flu pra Insti roa Sa, ‘ja cam sint tn Tata.) Proprietaile umenitiit g cle spuse nepotivi Damncaeiit aplicate Fluluh convin mai malt Sntrupset Sale det Selo de Logon graf eltore El este gindt oa Dumseree si este Dunne sex. 7) Dospro Sintel Dah El este Dumneren si vine do 1a Damneze rin firoa Sa (Dialogues sur fa Trlnté I, siesta) Prologule, p. 128 ed GM, de Durand). Specuatile asupra raporturilor interzinitare sint de ‘exceptional frumteje si adineime. Dislogul © condus ca wlestle4. Opere dogmatic sf polemice contra nestorianisaleh 4. Contra blasemillor lal Nestort, ta ein ci-tomel, ex wa total 44o 48 de capitole (PG, 76, 0248. PE. Pusey, Epistoiee tres oecuite fe ot, Oxford 1075, 54299 B, Schwarz ACO I 1, 6 18-100), feca ‘arte avind cite un prolog, eave dscata genealiti asupra teste! sau lomolor ce urmesai. Lucraroa e seis tn primivara ana 40s anal ‘waz erie o carte de omit ale Ii Nestore, cd ce namele acest lio mentionst{P.G, 76, 19 D) Cartea I combate pasa din om nes forlene care tigidulau Statei Fectoare tiiul de Theolokos. Celelate Dateu rispund la oboe nestoriene relertoate Ia cele doud fl ale tuk Hiss, cea diving gi cea umand. Opera «un monument de erudie s de demonstrat hristologice ale St Chirl, Antoral umesta pe Niscdtou cle Dumnezeu scoa mal sfntdfrumusele« dogmetor Bseriein (Contra Dlaslenitor fal Nestorie, 1, 1, PG. 76, 12). Tratatul se inchele ca feasts mistutsizo; «Mrturisn an siogur Fiy Histos Iisur 1 Dost- fi, atied pe Logose! tar Dumaeze snoment, intrupat,cisigt gine iat din mori, ace va ven! ia momental Sau in glona ial Dumnezeu 5 Ta cu Stil Sa Sager. Prin El sca Hl insu giste iui Dumneeeu $1 Tali cu Sfintal Dah in ¥eae, Amine (Ubidem, V, 7, PG. 76, 2488), , Despre credinté ciizo pronevlavios impirst Teodosie Mh, in 45 do cepitoke (76, 11381200), cu 0 Introdcere de rgoare,colatind Faporil dinize conducovea stetulul 1 credint, prin ettatea cazalul (elu losias din Iscat sia reglut asian Seoanerib, care a putt Inia In Torusalim s1 care « fost ucts (cap. 2~8) (IV Reg, 18-19}. Ia. capto Tole lanai si dense © dezvoltaté 0 savant hestologie bibict perso ld mal adined si mat cir dectt In Iuertie preseniate watetior, Se llscuts prince aitele de ce Logosul au poate th anipostatie (cap 1 2), sau elu! uniril Durezoint 51 umanits tm Heistos (passim) seu efectal ‘este unin (pass), care rine wo tan aalnes, ce depiseste mintea Inowstz scare einai prin credinta nemiins (op, 23). La intrebe oas sCe « alsest Fecioara wn om, san pe Logos! iat Dunnazea?-, ‘Chir wispund eo 0 eroare a Fspunde la ega cava, cl mintea poate ontempla 0 deosebire inte cele dows i, inruck diviataten $i umani- latoa nu sintidentce, dar prin acoesti contemplaze so dite concursul Jor la nire, Dect «Dumnczou (Logosul a iesit din Tatil ca Dumnezcu gi ee 2s ee Py Ain Foctonra ose (Ube, 25, PG. 76,1168 D). Fires Logosuta und tumenitates, nea devenit © simpli 91 purd natura mand, cl prin male ‘Sea birt coea cea iat sl se menfine fn starea sublimutu divin (biden, cap. 3, P.G. 78, 11808} (Catre regine, o primi carte (PG. 76, 201 A — 1990 8), formal ia 12 eaptole stun nmr important de pasaje din St. Pirin cas Sh ‘Atenasie Atticus, Antiochus, Amflebie de Icon, Ammonia de Adsas ‘pole, Ioan Gari de Aur, Severian, Vitale, Teo el Alexandriol 3b aie Inerouse texte bibiee, coments pe scur, dia maforitatoa scioilor pa Tine, ale SE Apostoll foam si Petry, din Episolels sobornicesth st dit ‘Evanghelile iu! Mate, Luc s Toan, Aceste texte patristic s biblice rnireato docantentaresuplimentars pentru curica imperial, undeseia i cercotarensiinitiesIq avea spijinitorit ei. Se pare cd acoast poll Carle Citre rgine era adzosaté suovllor hnplatulul > Arcadia si May Flam. Menjionarea Si loan Gura de Ar ct un text bine ales ara Yecea adversllate a Sf. Chill fli de arhlepiscopul de Constantingpol Aspiras, 4, Catre regine, 0 © doua carte (PG. 76, 1396-1420) in 39 da eae pitolebogete, adress probebl suroril main vest eimparala Pals bio i solid acetal, Endo, Unete expltole poar sir: cap. 22) Despre escullrea lu! Hristo, cap. 29: Despre slinenia Tul frlsoy si despre preoiia Lai, cap, 4? Despre aceea ce se serie ed Doms hl nostra Tsu Hristos a primit gloria, cep. 81: CA Helslos 0 Inviat prin puteroa Tetéul, cap. 38° Hrlstos © Dumnezeu, dest Bl ‘num Fhal omufe. Eun trate, wneort prezentat ceva mai sstematle tiocitcelelalte, eu dexvoltir! mai Intase Ja anumte probleme si eu eh ‘gementiel mal stiase pentru cd, probabil, Puherle, care de fept cons {ices imperial, x! Budo, eave ev tera, or fi patst face opozie I CChisil ie cuen lnperials,Patrarhsl Nestorie ora ste) un om invita si un predicator si seritr taentat gf mu e exclu ex Smpirdtesle lel Fi aurlt s wut felt. Sint disetate, pe larg, mal organizat ce tn ta ‘al precedent, raportante dine Tati, Flas Siitul Dud, report ie tre cele dou natur, divin’ si umand, tn Histos, unitatea absolut tine! shigure Persoane, erorle lui Nestori, care sustinea existenia & dol Fit si unite oelor dou int prin egaltte, demnitae gi autoritat,oroleoe ___varncvcom Iu Apolineie, care daclara ei omm! din Hristos nu avea logosul seu hows, adicd inteigenta s1ratnea Umani. Hrlstos © Dunneren ade iat si om adevarat, eu toate atributele inerente fecirela in eels oi iri, Fel niet esto dou fi. ©. 12 snatematisme contra Tul Nestor sau) Apologie pentru este 12 captole contra episcopllor oriental (PG. 76, 315-300), aldtuie tee ‘are din ete un grap de abieei din pattea epitcopiororlentait de fap flo al Andrei do Samoseta, ditr-o spologie din paten tui Chil so onciuale mumits anntematismd. Lueretee e scrisd in 4, ea raspuns Ie ‘eacile nestorlene impotriva primelor screri aalinestorene. ale St Citi. Uneort apologit iui Chri cai texteleanatemalismelor sin Dfesicate cu nume ale Stinior Piri ca: St. Pera al Alexandrle, Si Atanasie(Hpisola caize Epicien), Allens a Constantinopoteluy Tula $ Fellx eplscopii Romel, ort eu nume de eretic ca Arle, Eutoml, Apoli= hare, ort documentate cu texte din S. Grigaie de Nyse, Sl. Velo cel Mate, Si Atanesie(P.. 70, 351-283). aceasts epologie combate strins slit epolinerisnul, lt $1 monotiismul. Struie nneort tmprasie e& Chi Fike reramat desta defer oblacileoriatailr la ergumentele see, poate pentru alo combate mat upor. Raportaile sale sat ins foarte do ‘umontate, string gi organizate cu o logics pest care adversalt np lean treo usor. Coneluaite sale, mimite anatemnatisine, au fost pregen late ca dogme ta Sina de la Hes (421) si weemptate In general ca atare ile seria, ca retusrile socotte necesare. Chietsusting ech In chip special, unites color dows tet este natralé (4Hlenosis physken, ci coast unire poate distinge finle nnmat cy minten. Dupé unites lor fu trebuie st le mat separdm, Iucrlle lor respect specifica fecirca, ar au sit ol, ct unul singur eare uerered. Stata Treme « wo sigur ‘iii in trot ipstases, formold pas in cireulaie de SI, Vasile col Mare 9k pe care Sf, Chri! 2 adoptat, finde’ se potrives hrltologet Ii Goria sau siava divin noe rovenit nilodat muna Iu Tsus, eff! Logos-om. Aderarea se adreseez4 nu nami Logosulul divin, ct Logosi- lu ntrupat. adie 9i tui Dumpezeu si omulal pe care Acestt 1 lua Logosul Hrstos ea arhereu sa adus pe Sine jer ma pent El, cl pen- rua, entons oo mare = {, Eplstol etre Evoptiosimpotriva clic il Teodoret canta eer 12 capitol (enslometisme) (PG 76, 385—380}, un seve bile adrsah facestulepiscop,peeten 51 edirator al Ini Chir, care « ite pout ‘cu fratele omonim al ial Sines din Cyrene. Chit maltameste lui Eva tos pent afectiunea pe care i-o arta, trimindu-! cartes Iai Teodote el Invi, care ented aspeu cele 12 enatematisime, at In general 5 po flecare in porte. Autor, care a seria atte despre problemi, Imuljumogie deocamdata s8 observe ck dact Toodoret avea de gin scrle cuvinte (loo) despre tainle sine ale cestinilor, se evens se foloseascexclusl de textele Stintei Script, fsindiat o expen Fellgloasd, ou si introduc mitul vechl si puttede. Teodoret compl cuvintiile Iu! Chit! ca marut discordieh, pentit arst plea arte nl Tepelnnea, Sigur eet (Teodoret) nu igagrd pe Peris al Priam s, Explcatea color £2 eaptole, compusd in august-soptembe 0, In inehsoere, dup co se pare cA ea fasese rostits ora In Sinod (PG 7 290912), E 0 forma amelioratd ¢ versuail color 12_enatemnatisme, 0 "ispans eplacopilor orientale form reaumala in cave nu mel. apa “openia orlentaliir» $8 napologia Il Ciel», el nasal snatematinel Droprivziso, tn exoresia lor cea mat dlluiti. Acesea ot) ca mater ‘juttor numal cite o doclaratio — eplysis, care explled pe seurt, wi Text ori doult ain Scrptur, continual enatematismel respective, Avett faci expresia cea mal concentrati 1 substantald e histologiet Sf. Che 5, care et mas In patistica festa sin tol crestnisml. h. Apologlecitee prea evlaviosul implrat Teodoste (PG. 76, 45 488), in eare autora se apara' de eevzlile aduse at de Nestoie si de pertzanit acestoa in legatur eu cole pelrecute la Sinodul de a Ets, It 451, Dack et, Chet, a seris Impiratul, este pentmm a aula cael sh Spriline 3180 nisteased Biserieletulburate de vsinciusite i exaile Wl [estore 1 ale parlizanilor acetnia, Pus de Darnezeu ea supravegholo St purttor de gift al eredinelotlor, Chir a tat trmbita stint ‘cease spre a donuntaréul (PG. 76, 460 BC). Crdivetest era, n ian lor majortate, necunoseterl al tainelor Ji Hristos, coea ce usu Ie ‘rareaereriel, Pe de alti parte, Chet canostea statoeniela ta creda a Implatutu si aceasta era un motiv ca el 8 lupte conta lui Nesotie (PG. 70, 4048) BI Ml caracterizeaz’ pe Nestorle, In care se pusoInare nee, A fos les ca mie, dar a fost gist ca up. A inceput i Worbeased mule inpotriva Domnall. 1s alresatenfa, dar nu st ine replat A iabit mineiune, ne adevaral, a scomait glume pe soama Tut Huss, nu se temes de cel ce- contraziceay, n-a exit! 83 ofensere pe fol tial mal. La Sinodul de In Bes ol sa comportat insultind pe Hris= los Bpscopitsinodel, oament cura st do Inelti autritate, rau con- dona (Ibldem, 26, 4650), Chri compars stoaia Lu Teodesie eu see- ‘cea evoir din tmp lat Moise, cn aaa a rage Beech care of tlonotpuriicarea templulut sca acooa a il Hristos eate @ procedat la fel Toon ak Antohiot a sosit cu 16 ile intiraiere Ia Bes, n-a volts vind In sadn ka proferatsnsultele ain eamera unde se fle, dsl, cu pa tin tinp ineinte den 80s, trimsese sersonl pretenest gt laudative Ju Curt Aceaste pune tm Sumind defectle diplomatice s bisericest ale Ju Toan de Antohie core prin cavintcle sale, a rapt ln comuniunea hisericoete. 1oen a fut, dsigut, un rapert citre hmplrat, dar co pi Joa fl adavarat In acl raport? Be mat bine le tet ani Nestorie tabu Iiserica, inclosiv pe episcopal Celestin al Remel, ca nolle sale dogae, Si Chit formlears 0 serie de intrebict eyprinaind grogelt de doctiad in osa fel prevent inet ving prnelpal a tulburditorclidea pe Nes- Jovi, far e, Cae, apirea nu numal ca nevinovat sie mete excep= lionale + «Trebula, oare, Nestrie si osindoased pe aren care x-au fost dovedit vinovatt de nicl o crina # Trobula si Indrepte ssbia impotriva Iroilor? $8 digpreftasc legie bisericeti, 6 calomaleze, st mint’ pint Wilar si evlaviogsoie Voustre urechl (inperale)? Trebuia ly ome, 8 ispreflascadreapia eroding $8 pond In lund urs tuerur care cat ik 0 pata? Trebuia el, inte timp, si patronezo cauza aceluia cere Tlspladeste blasfemis contra lui Hritos, cauth sa relnvieze minciuna Vo ainite cineve ci este act rod nel minti stint, ori inoveia unel Juudecitipreotent? Aud pe Domnul 2iend: eBuzele preotulal vor pie! Minfa9i din gura hi va eduta legea. (Mal 2, 7) (PG. 78, 480). In ta- ‘yoaree al Chis era Biserles Rome, hotirele Sinodulnl de la Ete, Seriorile trimise ll Nestore, mick ndoteli. Arf veut sil vad pe tm- Dlrat spre @discute cx Toon al Antblel tn fat. Partizanll dogmelor Iu estore sintmacios! at cior Damnezeu e pintecl la clror mirire @ ere ere mn rusnea lor (Fp. 2, 1). El, Chir «0 vicki a invidit i @ wri pate ‘anor Iai Nestorie. Ise Sntimplé'ce prooroclor Amos st Tremla 68 Imarolol Atenasle despre care'seslle el! gi cum bau calomniat |, Contra celor ce nu vor si mérturseascd faptul ed St. Feloald este Nasedtoare de Dumnezeu, in 30 de capitole (PG. 7, 25620), com bale pe cel ce, co Nestor si palizanit lui, susineau asta {gost nu s-2Yacut om, cl ed El slésiueste In omul niseut ain fom cece ce seman ¢ impiri pe Hosts cei uate Ta df, aed Ine-un Dus hou st un om. Logosal au ga sehimbat natura So dlvind_ in mala tum cl Ina, sea inmost aceasts nator Laer acest conten all Evanghelill, a uate ca EvanghetiaIut Toa, elt st St. Apostol Pah De aceea, Logosol a avut o singura manifestare.Flind Dumneze Bl anata o nastere neobianulla (ating pentru cantens), 0 nagtere dl Fecioar8. Motiv pant care fericite Fecloarde fost danumitt NAscatonre «4s Damnezeu 61 Mem-Fecioara (ep. 4) Logosul a fost tot taal Dum neve, lar Ja sles, fclndu-se om, a rhnas in eontinuare Dune heichimbelnepreficut in Dumaezeires Lal ftiun elern prezanty Ci ‘ davedeste si Ink Moise seind: «Eu sint Cele ste (Exod 3, Ly Ae tore! eiteax4 apoi texte din Davi, Torema et. spre a sulin stare do neamestecs a inj lu! Dumnezeu $12 fn! omuiu. In eavintle p> mmistulul: «AF fubitdreplatea sf ui wrt nedreptate, de aceea Dota Dunneseul td tea uns cx untdllemmel bucure! nya) mlt dec pe pl {asi tt (Ps, 44 9}, Stintal Chick vede po Cele a T8at dip 10, Desi Dumaezen sdlislaieste i tol sla ar acest snt sin fli {otust ale} anal mu ¢ mumit stigitor #1 uns ea El, ca Logossl (ean. 7h -sudlucize « mivieis f ca worm « Spostesulul» Tatul, Logosulsi purtind toate prin cuvtnte) pater Sale, sivirsind iertaros peal Se afouat deve droapta mii intr este ialte (cp. 8). ‘extele biblice si Intreaga atmostori a iconomi! mu_ permit Works nestorani 9 oslisiur Logosului in om» seu a inhabltatll al Dune» zou Jn om, eoea co do fap se pelroce fn eau sfinjllor. Aplicta Logost ‘ui acest salsa sau gitar’ cu omul a avut foc ca 0 nine a+ ‘gosulul cu omul ndscut dia Fecioards. Unies de dupi nasterea Logos hu este, nu poate ff num cea adeviratd find o unire prin har, pin barlcipare la Damnnezeu, ca ia cazul stair (Ibidem 8, P.G. 76, 208.)In controversa referitaze Ja tile St, Recloare de uNdscitoure de Hvstose si sNasedtoare de Dumiezeus (+Christotokos_ 1 Theotolcss), hstoriansunalpreferind primal tis cela deal dolla, St. Chir observ’ jilcios 8, duel Logorul a fost uns dup’ unire (henosts}, lar untrea fovaste © consideratt ca avind loc nv inane de nasterea din Fecioara Uirmeazi ed (onmenis bit) au pot maturst po Fectoaré dept eNisci tour de Hiisowy, Cich dack Marla este Néseatoare de Hrlstos, oa este hhoapitat 31 Niscitonre de Damnezcu. Tar dact ¢ Nascitoare do Dum= liezow na este Niseiteate de Fistos. Cum ungeres: ma poate f conce= ld intinge de univ, dacd Fecioare este Nascitoare do Hrisos,unires {vind foc in ea, Aceesla va ndscut an em, chm sus nestrien, i pe ‘Gneva unit ev Logosu st deci eu dept cuvint poate fi nami oNsci lonre de Dumnozets, Ne referim la mnirea adevaraté st nu la acoca ein ful salor. Na pater spine ef adevarataunize a avut Toe dup nage teres Nol stin nu pe ws om wait cu Duranezew, ck pe Dumneze cate a That cole omit, acd trop, roflet gi minte, afer do pleat, pe care Sie-a unit deedvrst in St Recioar, De aceea cind atic Hristos este humot om, nu uite c¥ Acolasl este Damnezen, Aste sie sl fericinl Pavel cind propovidioyte pe Dumnezeu : «Adu! aminte do Tisus iis fos eel inviet din mor! 31 scat cin siminte Iul Davids (It Tim. 2,8) (Contra eslor ee ne vor st marturseased faptul cS, Pectoar © Nas. ffoare de Dunneze PG, 76,258 BCD}, ‘St Chirilapara Dunmnezeirea iui Hristos penta cd sumat_ pain coastal este garental mituitlnoastre. In timp co nostrten vorbesc ‘le sturele om Hrstos lsu, care $8 dat pentr tole, ortodocsit vorbesc ‘0s wnareie Dumezeu tisus Helstos, caro sa det pe Sine pentra nots ‘Awlorulnostryelteaat din Timotet yi Tit: Omal Hristostsas a dat pe Sine rdscumpdcare penta tole (KT. 2,8); «Agteptind ferieita sperant sh aritarea glorlet marelsi Damnezeu gi Mintttorual nostra sus Fris- ton care ae dat pe Sine pentra not riscampizare dln toatl fride-legea si co ssi purifies popot ales ivaitor spre feple bune» (Tit 2. 1814), Dae Hrisos Tisas este numal om —dupi nestortenl —, om care sa dat Denteu aot sea ficut din noi poporal Sau ales, in carl acestapract ‘itn un cult asemetea pigintlor sribuind pturl demaltate dumneze- lust. Logosut tui Dummezea sa ficut om pentra no, participind la na- . _seaont om scuet — ‘ure umand. Fl s-a miscot fn aceastl natu pontra negrdita Se hblre de ‘cemen! din Stina Fecioara, nestutoare de mont, De aceea Fl esto mie ‘it simulten si om! Dunzezeu, tind nals aclagt Hristo sub ame ‘donumirl (Ibidem 19, P.. 70, 269 CD, 272'A). Dummezeu si om st comparsfi cu un rege si consult shu (cap. (4). Logoral 3-8 abit Bl seta prin singelo Sia, Ela suferit na in Dumnezelzea Lu, cl fo pl Stu omenese gi pitiitor Impératal Justinin T recuncaste in opera sa Contra monotlio, serisd In 542, erarea enalzath mai sie apatites Sl. Chisl al Alte sande Cain coral oor 12 antematieme eto ae wn Dl St Chin cu Neste Sse fp inn Fan's ct Dunnczethesoion fu Naito de ible Crsoskay Be ‘ey Bto~23m) Pein de etna Gast ae tt {5 nical a fei, Neto cnd ach Feinra ene Emam, pe Hein po Donel on pelts Apes st vA ins pe Duntearslagonin: Tem dose erpint ce ll ‘tart iv oman ew rnrl de dovt seit we tn Duo ‘tls dn om. Bcreia secon «scat po Pal Damnezes 6 Sousa pnt so tf dra ot ol Pa Inlss 10, De unde itech Fesouae Chinon, yeahh ‘ontroptos (7,298) ina Chi mba enc tell Canoset sin una sfeioore ht In pice 3 ve mae Pt MOE Che nee Eman coe ce fates Ct a xe Dane sear (ott, 10) Nene Vorb Sonn oneal) ikon np co SE Chin ste eh St Felon nse dua Ieee Dict, dps Nesta Pal ig seonmubelanic ct mana, Sd Seal Pal neocons eel 9 oe um a pus Pit idem, 6, 281 AD). Cl hep pe Cl tai dou. Dunes ese nepstinitonr, nd netepese da Dona et tito in outa pS, Sel despre inpares UnslasNsea, piste to agama (206,75, 1to~ 149), seri aps Stat Ct ncearel exe unele de Hs, owe! iin ctrl unl ipetlce Aut Se ope ine! sarees tu total par exten, cm lehioaw nestrienl. Et propune 8 wnirea dintre men sl dvin in Logos 1 to ifeteasi ca uniren inte trp sl suflet. Nu in rade, zice autor Fivanghelista) sere eLogosultrup S-a facut (loan 1, 14) "Textale pi fuat Integra im tredueeve, sa linbie Tatind,siriaed si armeanss |. Contra tul Teodor s1 Diogo, fsegmonte pasate intr-o versiune Ia- tint (PG. 76, 457 C — 1452 D) lucrare serisd spre 488 ta tel ci 5 Inentionat& de Sf Chil insusi fn Epistole sa Nr- 0 (Cotre Acaetu din “Melifene), tm eate el precizeazs: sCitind cite lui Teodor (de Mopsues lin) st Dlodar (de Tars, pe care acesiia Le-au Seis despre tatrapace UUnuia-Niseu, dar care mat degeaba sint tndreptate contre intrupé, fam vdspans, punind cova at din capitol {Anatomatisme) $f eam comb {ut eum am puts, decarind ci plrerlte lor sin pline do abominati (NG. 76, 146-145), nota 2, Teodor si Diodorfuseser dase Tut Nes lorie si serisser’s destul de multe herari in domenialhristotogit. din ‘atest iuase pirerle gs! Formasa concopia se, St. Chil laud pe Teo ‘dor poateu cela peste 20 de cat de combatere a erezielariano $1 eno Iniene, cit cane respacta corectitudinnn dogmatic (P.G. 75, 1440), (a's In alte opere ale St. Chir eaitoral a grapet problomelorideate de Toolor si iapancutle respective ale St, Chri deo parte, st probiemele Filieate’ de Diodor si raspunsurle eitorul nostra, de alt parte. E Wotbe, in genera, de prblame comune i hrstologe, pe exte St Chl le rela si le solutioneard mere fe fel Vom sempala doar eiteva din sevste probleme. C4 si elisine acuzetia ortodocsilor mpoteiva nestorienllor ei oa aemiteau dol il $1 mei ales ct Logosul-Damnezen sds in ti Fisos, Teodor sustine 4 Cel nascut din Maria este Ful lui Dam- fie prin hor, far Logos, prin natura. Chel raspunde ce fil prin har hive it eal el exeinde po Flu dla Tats, care e Mintuitorul nostra, La Intrebarea ingelitoare a ortodocylo, in spetf a lui Chri, duck Maria ‘ite Niscitoare de om sau de Dumnezou, Teodor propuno ta si se ris. Fund alrmatiy ia ambete aiteoative, Maria e wnbseatoure do om pin Fatura Iacraist st Nieitoere de Dumnezeu prin relate. Ba este nisci- toro de om chip nature, pentra ein sina ot era un om, care ae Hilde oeol0, Dar Bs ora si Nasedtoare de Dumnezeu, pentru cl Dumnezen ti fla tn onal nent, nu eircumsers dopd natu, cl prezent prin vo- Inf, Doct o dep si se spun ci Marla nlsctioare de om si Nésctoute de Dumnezeu, dar mu pantu aceoesrativne. Cael onal nea Inceptt # cexisto in sinal Mariel aja cum exista Dumnezet-Logosul, cesta ex Inalntea ftrogi Fiptur. Dec! Hlecare ain cele doud stveii existe dit rafiunt prope La fel trebuie ripuns sila intreberee dec a fost rst nit Dumnezeu sau omul Dar Fl sa gisit fo aceast aluatie, nu pent ceeds! rajiane sau motivn (PG. 76, 1444CD—1445A} Le cae, Sh Citi rispunde ef unite Iut Duronezeu sta onli in ustos pou fl opera excluivi afoctinil voinjel: Dumseaos-Logossl sv gba lal ‘nceputt din trapal Sint! Feefoae, Lagos care este deans en Ta lal si care e coexisatfotdeauna cu Aces, Hristos sa fdcut om ce nol [Mbidem, PG, 76, 1445 BC) api Diodor din Tes, trupul Fecoerei ora asemanea tuturor celot= laitetnuperi umane, dar prin netorea Iai Hristoe, el a efpatat un ade o cinste,CindHristos s-a néscut sa deventtompiul lal Duxsezeu-Lay {su primind fn el pe Unul-Nascut, ela agonist cnstea numelor di coro [sa adugat mricoa (bldem, PG. 76, 1449 D—1450 A}. A susie fas4 cove, observa St Chie, nseanni a inline facie grav trapal Sh tei Fecioare.Trupal Sint Mara a fost stint din moment insuyi cind @ ‘amisittrupal lui Huistos. Din acest moment nimeni nu admit let en mai mici crimpele de timp in care acest trp, devenittrupu Logosulu ‘111 avut cova comun sau aseminitorcelrlaltetrupari umane (Iblde PG, 76, 1460 A). Diodor ageza trupul Logos int-un trp far sll sf fr inttigent imparting im dol fly reaplagind adevaral unut aie ‘ger Fis, Emanuel este una singur, Dumaezeu ston, anti deve ‘Acelai find Dummnezeu $1 om, muritor st nemusitr, yromeinte $i tal ‘nants de toate veacuile, pips smplplibl, vagal sl nevdeut, Decl 4B Cel nemuitor prin natura Sa, n-ar fast nimée ain natura mutitoate, adie in séminta tui Avraam, nt near fl relanot su ne-at frida la nemurite Ubidem, P.G, 76, 1446 BCD). Tropa Iuat aia Pectoera Matha ra trupul lui Dumnozeu pin de puters elviad, era Hristosdétatoral de viol, vindecttor al neputinflor si dlstragitor al mort (idem, PG 76, 1482-4), 'm, Apiratea color 12 anatematisme contia tal Teodocet de Cyt (PG. 76, 291452}, una dln cele mai bune Iucréti de hrstologte ele SeChir, prin metoda crite’, adtncimea ginal st stipinirea de sine in conteoversa eu invita si subilal episcop de Cyr, eate tine ppt st Inj st gealuut St. Chir $1 care nu 9 datd in timpotalscuiel est apre ‘lat poaity do mateo siu adverse. Luctarea expune date dup model, ‘pologiel Contra orientalor,adiea e prezentaté int anatematisna, dupe faze vin exten I Teodort,semats de epologia Tul Chi. Socom e2 faceste pagini clare sf frumoase au fost scrise cam in acelagh tmp cu Apologia Contra orientailor. Clare gl framoase sint mai als paginte In} Teodoret de Cyt superior St. Chl ea serltor. Spleuim eiteva elemente de histologic mat sugestve 1a observatia tui Teodoret ci mumele de Fmmanull — sCu nol esta Dumnezeu, inseamn’ ci Ela lua ela nol pentru 20151 cd propovi este ed Dumnezou-Logosul a fost let de Eman, St Chil raspunde i inruparea a insemat o unite @ ipostaselor. Cin, doc, $0 spune ci Logesul sre fieut trap, au afima c&.¢ vorba de un amestee, deo prea cere, sou de o schimbare, cl mal degraba de o unire de negrt a Logo- Sulu ca un trup iaeatel ex un allel sa{ional (P<. 70,298 CD, 290 C Unirea reali, edevavatd a Logosulu cu trupul Insemna, oar, unlrea cv ln trp in ence Safle Sift rion, sat era o apropietenir Yel Uonalé @ une! forme anipostace cu e forma eniposttica st avind, sau, Inalt fe, aeied numal dup homonimia tall si dupa egalitatea dem nliiior# Teodorel oblecteerA cl lei St Seripturé nil St. Paria no Wortese de unirenipostesolor. Unites ipostatica mar putea Insemne ‘est amesteca!Lupulut sta! Dumpezeir, ceee ce nu poate 1 adnls, hea c& amostecsial ft urmeazs confezi, Ser contra suprim spec few fgedrea en cole dows naturl. Amostecal su mentine iururto ca Jo incopt. Treble #8 admit c& Dommal a manifestet dou fr. Unicoe Ipostaselor este supenius Bsulletent si zim numa unie ¢astfet men {inom si proprieitlefetor si adorarea unul singur Hristos (PG. 76, ‘Mo AB), Prin unlreaipostalcs — xa fndzana, —rispunde St. Ciel s€ Ingolege faptu c& numa frea Logosulu, adicdipostaza, care ose Tisus Logesu) se uneste adevarat cu fives omeneasc, firs preacere sf fara confusie, aga cum am spus adesea Hristos este Infetos sl exist ca unv! Singut, acca Dumezeu gi om,. Noam spus cf forma robultl sie lah DDumnezou se unese in afaraipostaselor, alec a fost einstit un om cos enon noe sort » ‘mun numal pentra egalitates vredniilor gic el sa unit cu Logos ‘ational, clam susfinat e& Logosul Flul ul Dumnezeu Unul-Naset ei fdovieet a Tuet up ca care s-a wit, trup inaestat en suet rational, fa facut om, rminind merew Dumnezeu» (P.G. 76, 401 AB}. Pr union Daturald — twats pose — Ste Chi nfeloge unites adevGratl, care a Sonfundi gi ni anestec file. Dac waieea « fost voluntary chen Legosuial nea fost voluntar, i necessrd violent. Cet free pH 68 {nsisiconsiringes. Lil Hrstos a fos foe, ne fost sete si toato ule Toate da slibetanie trupln, oar de pest, In timp ce firea divin Logosulat a fost si ese i elara vremil gla patimilor (P.C. 76,405 DED) {ip sublinlevea unor aparente contradict inte nestinja sl neputinele fin sus — chenotle — i slina sl atotputernicia Logosufu sema+ Inve do Teodovet, St Chieu rispande cs pen aceaste au trebule > print pe Cel Intrupat In doi fi tad predicdmn un singur Hristow Si Dumnozes, aga cum se lnvafi sririe evanghelice # apostolic (PC: 4a, 412-415), Deck vointa diving feen ona cu natura sau firea dvi Gtuacl SE. Chill se contraxice sual In sparen, cind sustine cee hore e pe de o parte necesar, ior pe de alla voluntr8 (P.G, 70,424 BC). TImpotrva Ini Teodoret si w nestorienllor fn genera, care sustinoa tera som mie Be sat onl, inde ce ea ‘itn nana n_on cman din Por spe ww Lago Mn pat sca ni (emma ek i Mc vest sur aire upset, sun's ure ce er ae cus (ap. Care Newtre PG. 7, 48CD-#7 An ‘ne Seoare peal i Succnsa SlCr selva c penton rice pe Si Fecioert Nasitoare de Duneaee, ci abetoare Sip eee pune o pate pe omel special set ai Fetoars Theta ent ps pe Logne in DumeseaTat Has SC UMS Srp te sigh arn maar cb ogesul in Sus Sea ts mseat in Acs tn chip vin do negra fs eee tr ir in ayo at de pe arm, Acca] eu ac inva nS Pecan: Dnt cx seat pe Dear feat om 3 Tarumt oumi Neoere Dunsoaea, Exe wh age Fa se ing nas a inte a done inert WiNiagosl aa Dummer Tete asl ea ce in St Peon ce {om ea tacts or Cle ena yucatan ‘ese oe el Dumnesien a Sepa sexist d-eia de (eh ptn Se eso, o sort c# Logs reiting esc, sake sant top. Mapa ae ere ora ape cn spa nose 0k propa. llr ce eb St Cae re al Apna, 3 Tae taper Logon a amestcat cu rel ear ck sen abtonmat fire Dunneretestorl nostra rxpunde ct Lo- Metin med dampen saat tape nest cust atone! 3 “eatin Feet, na prin tansormeree fl umose, prin Dune ‘elconomiei mintuirli. Ela vrat si fle om fri a renunta la aoe ede Dummeretea Tai Der Go @ obo a dinens- GON Solin peat cpt rob, E nas pe pseusle Dmoe= wn wet Gost Sa esc. Refictng i intl Trop ingest cu ‘Sv tenuate Hel pte tec Inger co gon ain Dumneteu-Tat rez tn ep memes! eevot st tard trasfomare, mtrsin on saga Hrisos, Fa s scrim Di voner Pom, acelas! Dumnezeu gi om, au un gata, ef uous acelas: Se yore Deste despre El cind ca despre an om in ead xiconomiets mini fomenesi, cnd ca despro Dumzezeu, cu putere dumnezeascl. Inti ‘ue, Logostl nu gi-a taut sfintal Su trup din proprla| fice dla eins, cl gt ha lt din Fecloara Maria, Inteptn.se, cele dt lt ‘au inti ofr unireneintrerupl, fr amestecare sl 1% seh ‘Tropa este trup sina Damnczae, chiar duct e-a feu! trupul lal Bile ere, oa cum Logosul esto Dumnezeu stn trop, des, an wleOH nie», Esa facut trupul propria Reflectind la acer uct ccem Ch WB ea Sa ficut in dou fi, Dupd unite nu mai despirtin file una de ‘lle, nu tmpérfion tn doi pe unjea! i indiviatblul, ci sicem eh Wh sngut Fi, aga cum au atiemat gi Stnfl Pirin: »O singura five Ine Palla Tal Dumnnezeu Logosu AU eit ne poate ven In minte gt cll pl Yedes ochifstfetuul, no putom da seama de flu tn cate soe al Unul Naseut si anume ed cele ov fr sau unt, Logostl ind wh sit Hulstos, Fiu si Domn prin inruparea Se. Aceast re 86 sscamin cece dint trp 3i sulle, cere daw omul (Ep. 45, Cae Saccenas, BG. 77, 229 CD, 292 ABCD, 233 A). Eunul din paroele cele mai clare $l Ml ‘atacteristice ale hristologiet Sé. Chil. Expres ce muniveaIpostalillt fH unites a avut 1oe eneamestecaty si wneschimbat a fst incluso {a festul hotieiit Sinadulut 1V ecumenie_de la Calcedon (43). In tratata shu Contra color ce nu vor 24 mérturiseased fll Sh Fecioara e Naseatoare de Dumneset, Sk. Chit prosint po Stata Malla sNiselloare de Durmezeus st «Mack Fecioarin (esi: ral wep ‘¢} (P.G. 76, 20 C), ca explicata cd lias nisewt de Ea ta era un a plu om, tntratt s cle petecute inainte de nasterea Sa. Sfinta Sept 'e raportear tot lt putorea si iurarea Lai (bidem 4 5, col 20 C). Ue rea Tfor vind Ioe in slau! Feetosel, nol na zlcem ¢& Mara a Ms ‘unom unit eu Logosul le Logarta iat cele omenest, acca pe fie to, tn spo trup suet st inteligenti, cu tou in adari de plat, oule ‘unite in'sinul Fecioerai, Hristiiearee sau wngeres a avut toc oda) 2anisliten sau unirea flor, ci dacd am aseza-o dup aceasti_ unite, ‘Maria nu mal este Niseitoare de Hiisios (Christotolcos). Dict sly Niscitoare de Hristos, este Niscitoare de Dusezeu [[bidem, 8 BOs 76, 269 BCD}. Nascut firé pica, trupul lol Hristos a ras 9b Iveta {ol Tard paca, pentra mintuiree noastrs, Mintazea a fost posi ghar‘Ye unirt Lagosut cu un’asemenoa trup. Nu starea_ de cooperore sat "hier de iteepatrandere inte divin sl uman fn Mrlstos cl unirea (hen: Sis. relizear, in cari {conomie, manturea, Logosut este prezont tn foote elapele vit lui sus, A tefuza si dim Sl. Fecloare numele de [Nisedtoare de Damaezeu, nseamni « nu accept tain Insp a intrup- ‘i ponira cf in Hrator nu este al sublect dectt Logosul (3. Meyendort be Christ dans fa thcologie byzantine, p. 1). ‘Mariologia St, Chirll nar f comple, dact ol mu far adiaga si un numir de latde lturgie is cteva predici maria, rostite chiar 18 Bi Sea Sfinte Meri, la Ele, in timp luraelor Sinodulu If ecumente 4, probabil lunile de vara). Critlea socoteste cd unele din aceste ps fit sit proluriri sat remanieri din secolele posterioare (67). Dac ‘Comparianfondtal acestor predict cu marilogia operelor autentice, des- fcoperin cd ille sint acelenl, In general, mal pujin uncle exageri! do ‘i explteaite ta operele encomiastice, RelevSm de a focepate& au 1o- {ue inn, abor lire oof evlavie cal, sn aceste prime cedilste pe care le intlnine in Titratura patrstca orlental. Red citevafragmente din Oniliie IV svi. If srdielté adunarea stn, a tuturor color co sau adunat act cu tivni, invita de Sfinta Maria Nasedtoarea do Dunnerex si parurea Fé Ulowris Presente Sfinitor Plait mia sehimbat mihnirea_ In bucotie. ‘ream s-atmplinitpestry nol cwvintal dulce al einieefuial David: fata Cohine oi fuamos este 4 sidguloned fri improunds (Ps. 192 1). Buc Fivte stat sf tained Trelme, care ne-atinvitat pe tot In aceasté Be Flea Mario! Nésetosren de Dunnezeu! Hucurite, Marie, Naseitoare the Durnnezeu, comoaté venerabil a ntregit omenit, lamp aprinsé, eu funda feciorie, sceptra al Ortodoxil, temp de neclntt, lor al Ace= {ha care awe incipat de niet un foe, mama si feciogss, prin care e mi pnt binecuvintat In Sfintele Evanghol! Cel ce vine in aumete Donn Iti Bueurite ceca ce al cuprins $m sfintl Yu sin pe Cel de necuprns, fin core a0 aftseste Troimes pi care crucea e cistté si adocatd In (oat omen prin earecerul se Bucur Inger gl arhandhelil se veselese, ‘demon sin alungat ar dievolallspitor a clzut din ces, prin care fip- ‘tre cet se tna ia cor prin cae toatsfUptara a fost opritt de la hebunia Idoloased sl a venlt le cunoasloree adevérulu, prin care stints totor efunge la credincog, prin care (aver) untdelemnul bucurel, ria in ene Gale's rays ene a ctaehaadactneee crear iS nocd tees yume tl fancy Sch alr be me en a9 lordanal se sintese, ar diavoiul se necinsteste. Bucurl-t, Mario, Nis- ‘Sloare de Dunne, prin cae fateaga sullare a credincosor se an- {uieyiow (Oma {1, BG 7, 1082 BCD, 1093 ABC}. Acest din urmd salu, fuesal Fecoarel, ete etosl unei evlavi in cate Sf, Foioar’ Maria Aproape a acelayi nivel cu Mintultorol, Ail textl poate fl remaniat Chior in cadral see, €~7 ‘s Sintele Taine, Stintal Chill aa tratat in mod specal Sfintote Tine stil ta seis an study anume pentru veeuna dl ele eu excep lia, poate, a fines Buberst, dacd o pred — e zecea printe cole rise “verse — este autenticd, Numerossoe scrison pascle trimise enel Ia toate comunitiile Bgiptui sf ferventa acivitate misionarl St. Chri pues continu tn fata necosititil de a siviey Stntele Taine, Indo sublla Bobotear, la Pat ila Rusall dar s1 ort de cite or} nevota 0 ce- Tea. tuples sale hristologice $1 Intinsolo sale speculal In acest dome= hia obliga imperios si nu ute patea practi a opere sale teologice, fied educotla catehetilor gt pregitiea nore pentru lerarha. biseri= ‘easel, Eviavia insist a entorul nostra 1! impinges s&sevirseescs par~ Sonal Sintle Taine, sau si asst la oficleee lor de cdre alt, Indom- Inuit calde din uneie sersortpascsle gf din elte averse prodie: no pan In fala prencapitllor eale permanente pentra Sfintle Taine ‘Aulorul nostra vorbeste despre botez, Euharistle, mirungore spo cing, despre aceaste din urmd, mal ales In Sersorile pasesle, Dar Je acorddexplteatit deci prin menfionares lo: sau televarea importante Tor in tone, eu excepia St. Euharisti, cireia ll dodied ceve mal malt Inr-n Comenteri le fol, St, Chit sete: oN s-2 dat ca int-o pioale toa vie « Siintuld Rote, cain gta Pinea viet cain vin singel; 1a Soesteg ee adaug sf Intrebungaren ontdelemnulul care confard desir siroa color indeeptali in Htiston prin Sfintal Roter» (Comentario Tal, 1, BG. 71, 27) Se ald im acest toxt nm sumed indlcaflaasupra mate riekcelor rei taine + ape peatru Bote, plinea svinul pant St. Euha- Fisle si uadelemaul pentra Mirungere, ch st sensul gi seopultainelor Hotorat si Fubaristia protejenzh st promoveaz4 viata, inrueit ele si ‘apa view si splines vette, Mirungefea doce la dasévirsire, nti-un pasa} la Comentara Ja Mate, eutoral nostra prezint& eux vintele de instore «| acestla: cap. 28, wv 26-27 «Demonstali a opus «Acesta este tral senoms 09 200-7 rs Meu si pateraicel Dumnereu im spol st singele lil Hrisios, cu adevirat 0 Tite, Ca cel ce be Inpartisim ca ele primim puterea de vata faa 4 stinjtoare a Ini Hrstoss (Comentor fa Matel, cap. 26, ¥. 2h, AG 72,452). Tale-an mediu pateeni alegorinant ca el alexandrin, era Wb sara aceartdeublinore a realemsis} euharstlc.- Aces ralism oft a ‘entuat prin alle cuvinte ale Minttoral: «Cel ce ménined traps! Me i bea singele Meu, acela imine in Mine si Bu in el» (loan 6, 30), I) fceste cuvinta edhe de nolat ¢4 Hristos sustiae c& EL va fi In 10) ‘hu printio stpla relate afectvd infos in dspoaiia in eare ne ali i prinie impérasire natural (inics). «Aga cum cineva impleind 0 ‘cara eu 0 alld cea $1 topindu-e la foc face un singur fuera dn dou {ot aga prin impirtspiea ox trupal lui Hstos si clas staglo Si, ‘ite fn ol, far not ne unim (eu toi} In EL Nu e cu putin, alfel se ‘eriice enea ce prin nar este sticdels, dect dacd s€ uneste corpo al cu trupul vel naturale, adleS @ Unule-Nascut» (Comentaria Ja fam 10,2, (15,1), PG 74, BA, Deck consumareatrupulal euharist Insel ‘rate in iegaturs dizecté eu viata dumezoiascd a il Hristos. Nie ‘Sli relayieafectivs, Uniaten nonstra eu Dumnezeu e ca aceea 8 ce it cu ceara topite Ja foc. Fapla cel mal Ymarcabll este prin impale ‘dganto no! tof ne unim unl ea ali in El leu Hl. Unirea trupolal viel 154d st passin) ele, dey ele aveau rol minor, doer simbolics Loe fdoruteresin era Dusinezes, ca patere st antoritate infinity, cealoe & toate, iabitor de cameal, mintultor, bucurindu-so de on cult pe etre fun) avea logosulelenic, Ratinne wi Cavint al oi Dumnezes, 2 Pa al ‘Acestuie, Logoval crestin crea, organiza st Infromuseta viola oameD)> lpr, vebieulind prin euvint o intreagl culturi nous, firé a refuel Imertele principale ele eultuntelene, dinpotrivs. Pcindu-se om, del ‘a existent istoricS, Ela unt finta Sa cu aceea o osmenllor sa leg Westin} eeesiore de destinul Raplonll supreme. Prin jntraparoe Si, ‘sceesth Ratiune suprem, unitd tpostatic cu umanltate, esto nu mumlevorul ceroetirl eritice sl al progresulal in store, ea este viata sL ocrottoaree vii, pacea suflettut i a lumi, ocean de jubiro care a Suferit moartes pe cruce penlra iabavirea oamenilor. © rajune care Tubes © raréIntre oamen. Co ratlune s-a mal urea pe crac, de stueci Incoace, de dregul oemenilor? Logosti — reliance filosoes St. Catt — f Domn, Doms nostra Tisus Hrisos, adiedStapinalfaptrlor, yeo- {eu ed Ela uimielt dusmanal nellos ol ecestor liptur, cate © moses, Un stipin care conduce s ubeste 4. Beamenismal Sf Chill ere si un espect soterologi, care, ta fond, « cel mal important, pentru cd el sustine st impartsesteIdeos do Inintulre e omulul, Cuvintal sau Ides de mintulze tevin foarte des ta operele autorului nostru, in special elnd @ vorba despre Intruparoa hulu Seu Logoswiut1o1 Dumanezeu-Tetdl. dees fundamentals a eredio~ lol crestne este ilntuirea, lar inomenirea Logostlul « avut oe toemal lin vedere seestol intuit. Faded monai onmenii aa nevole de min- luire, Logosut s Intapat in om, pentr a Je face acestora posbia i biviten de moarte, Tar moartea, find rodul p8catulul, Logost) ska luat tun trup care a luatasupra Il toate picatele oemenilor, spre «le veka prin monttes pe crace, E ict cel mai fnnlt act at Ratan supreme fn favoarea oamentor. Martens Invierea Mémiitorul al vedat em tilor ehipul lt Dunnnezeu, adicd frumuseea de la Inceput. Acest pro fos el viconomicin vine, Snelizt prin sdicarea mall pi Ia ind hozsirea acestol, atesté presenta unul umanism neintrevizut saw pata Introvaaut tn itovta aor reli. Eun umenism fest file manc, ‘erent, atin, piel dragostel, n plaza Viet ut eat exit ciel Rial ratee Bt Sole nit, der cle ieee hai ca aa ah i steal Fl te pe oes oe ee ‘on nies, Ea, B. Md Weleceor (bionic Forschgen, a} Whetbeseg Mh, Me eer ee Franti "be Duras, pei. It etd honag fans aa si Ae Bee ‘Alexendriet Bucwrest. 1931. F- M. Abu, Paraben exepecique cute Saint AGIOMe UE Sit Cyr Aewardie, Vives et Peusut att, Beta, i229) Mea SEAT Aa i @ coe Ta hie gate ees et oa cele dou vote tated Gite Hath Sa Koni hh Sticglait sai Gaal Sanit! Sanne Conus am S05 Dow cteasteymoe von Celt "atin feiss Wetter 8 Gam Seen eke 2 Sem Se SN Se eee ah ge Des hres Robhe Seo ai aae Rice aut saat wei al Exost See See Si eet a Bir Gear ied? one Pee ae ia. agus San Bova hen tens Sac coe a Pick ieee a ee Deaton ae EL Se one cee Shur echns oo eee ee Se rae Soe ed Soaacere seu oan ea a Pron eee TS Sicces wees tes 6 ames Sine aid, scart te 5 Seti Oh Seearer oe Sorte te ee ee Rar het Sa aa Se