Professional Documents
Culture Documents
Tipul afacerii:
PRODUCIE
Localizarea:
Numele firmei:
Data:
30.11.2009
1. Sumarul executiv
2. Descrierea organizaie
3. Piaa INT
4. Analiza pieei
5. Planul de marketing
6. Planul operaional i de management
7. Analiza i planificarea financiar
8. Analiza riscului
9. Plan de ieire
10. Anexe
Oportuniti:
9 Cerere n cretere continu de plante medicinale i aromatice
9 Existena n flora spontan a peste 3500 de specii de plante din care 10%
(350 specii) sunt utilizate n farmacia popular
9 n nomenclatorul ntreprinderilor farmaceutice exist 160 de specii de plante
medicinale i aromatice, 110 provenind din flora spontan, 50 fiind introduse
n cultur
9 Firmele farmaceutice strine sunt tot mai interesate de achiziionarea de
plante medicinale i aromate din Romnia
Ameninri:
9 Canalele de achiziionare de la productori privai de plante medicinale i
aromate sunt abia n formare
9 Sprijinul pentru nfiinarea culturilor din partea Ministerului Agriculturii se obine
cu efort mare i poate produce decalaje n comparaie cu competitorii din
uniunea European
9 Subfinanarea sistemului farmaceutic poate duce la derapaje pe lanul de
furniziri de plante medicinale i aromatice
Produsul
Descrierea produsului
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
9 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
9 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Livarea produsului
9 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin expediere la
beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport rentabil.
Riscuri:
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
9 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii
B. Clieni
Acest tip de activitate presupune colaborarea numai cu clieni persoane
juridice. Vnzrile se vor face ctre fiemele care prelucreaz plante medicinale i
aromatice.
Care este comportamentul potentialilor clienti?
a. Ce este important pentru ei? (pret, calitate, prezentare etc)
Pentru clieni cel mai important lucru este calitatea produselor din
cultur
sau
din
flora
spontan
livrate,
precum
i
ritmicitatea/sezonalitatea livrrilor n cantiti prelucrabile industrial.
b.
c.
d.
C. Competiia
Cine sunt firmele concurente?
Marime (ex.:cifra de afaceri, numarul de clienti, numar de angajati, procent detinut
din piata, etc.)
Un competitor important este Regia Naional ROMSILVA care este un important
productor de plante medicinale i aromatice. De asemenea, ROMSILVA este i un
important achizitor al plantelor medicinale i aromatice din flora spontan.
11
D. Preul
Pretul cu care veti oferi produs/serviciu
Va fi mai mare, mai mic sau egal cu cel oferit de concurenta ?
Puncte slabe:
Puncte tari:
9 Experien n administrarea afacerilor
9 Resurse locale la preuri accesibile
9 Informaii valoroase relative la piaa de specialitate
12
Descrierea produsului/serviciului
Intr-o epoca a vitezei si a stresului continuu, am inceput din ce in ce mai
des sa privim si sa invatam de la Natura. Sa vedem cum ne poate vindeca ea de
bolile secolului carora medicina nu le mai face fata. Cu ajutorul plantelor se pot
trata o sumedenie de afectiuni, cum ar fi: astmul, eczemele, artrita reumatoida,
migrena, oboseala cronica si multe altele.
Produsele oferite de ctre AGV a Asociaiei Finteuu Mic sunt:
9 Colectarea din flora spontan a plantelor medicinale i aromatice
9 Producia plantelor medicinale i aromatice n cultur
9 Valorificarea plantelor medicinale i aromatice
Cultivarea planetelor medicinale si aromatice este favorizata de conditiile
pedo-climaterice din tara noastra. Atat pe piata interna cat si pe cea europeana,
cererea este in plina ascensiune. Randamentul acestor culturi este unul foarte
ridicat! Aceasta inseamna bani foarte multi pentru intreprinzator. Investitia initiala
este mica in raport cu venitul mediu obtinut.
Distribuia
9 Amplasarea afacerii se va face la domiciliul unuia dintre membri
asociaiei (Catuna Traian), care este si persoana responsabil cu
implementarea planului de afaceri.
9 Distribuirea produselor se va face la sediul firmei (ex-work) i prin
expediere la beneficiari pentru comenzile mari care permit un transport
rentabil.
Preul
Plante medicinale i aromatice din flora spontan
Preul este similar cu al concurenei. Pretul pe kg poate varia de la 0,35
euro pana la 4-5 euro, in functie de: specie, partea folosita (flori, frunze, radacini,
rizomi, muguri, seminte, fructe etc.), de starea produsului.
Plante medicinale i aromatice din cultur
Pentru planul de afaceri vom face un calcul estimativ pentru cultura de
lavand, pentru 1 hectar. Valorificarea se va face ctre un procesator care ne va
procesa materia prim i ne va livra ulei de lavand.
Acest produs final, ulei de lavand, se va comercializa de ctre asociaie
la un pre de 350RON/kg.
Promovarea
Pentru aceast afacere modalitatea de promovare este marketingul direct
vnzarea se face la firme specializate n prelucrarea plantelor medicinale i
aromatice care vor fi contactate direct. Se vor trimite liste de preuri i liste cu
cantiti propuse spre comercializare. Informarea se va face firm cu firm.
13
B. Personal
De ce personal aveti nevoie?
9 Manager activitate
9 5 culegtori n sezon (pentru recoltare din flora spontan)
9 2 persoane (sezonieri) la ntreinere cultur
Care sunt calificarile necesare?
9 Manager activitate experien n administrarea afacerilor
9 Muncitori sezonieri nu necesit calificare deosebit
14
C. Materii prime
Cine va sunt principali furnizori de materii prime?
ANIMA PLANT
BUCURESTI
STR. SPATARULUI, Nr. 17 bis
021/2105941, 0744/303463, 0745/098911
http://www.anima-plant.ro
Descriere: Producator si distribuitor de plante medicinale si aromatice,
plante medicinale si aromatice, plante condimentare
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Produse naturiste
PRODPLANT IMPEX S.R.L.
MURES, REGHIN
STR. ARGESULUI, Nr. 50 0265/512426, 0744/607502, 0265/512436
prodplant@rdslink.ro
http://www.netsoft.ro/prodplant
Domeniu activitate: Plante Medicinale, Silvicultura in Maramures si Mures
15
E. Managementul riscului
Care sunt principalele riscuri interne care pot impiedica dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de pregtire destul de lung pn la prima recolt (2 ani)
9 Capitalul (investiie + Capital circulant circulant) imobilizat este relativ
mare (34.500RON)
Care sunt principalele riscuri externe care pot afecta dezvoltarea afacerii?
9 Perioada de criz economic actual poate afecta stabilitatea
beneficiarilor i s avem probleme de desfacere n anul al treilea de la
nfiinarea culturii
DATE GENERALE
TEHNOLOGIA DE PRODUCIE A LAVANDEI N CULTUR
Lavandula angustifolia - Planta erbacee cu flori albastre, placut mirositoare,
levantica este folosita in medicina si in industria parfumurilor. Levantica este foarte
usor de recunoscut: flori micute, lila, frunzele acoperite de un puf argintiu, parfum
intens, racoritor.
Particularitati si cerinte biologice
Lavanda este o specie montana, putin pretentioasa. Semintele
lavandei sunt tari, acoperite cu o membrana slab permeabila,
fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada
indelungata. Dupa rasarire, plantele de lavanda formeaza tufe,
ca urmare a aparitiei de noi ramificatii, sporind totodata
productia de inflorescente.
Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel maxim,
dupa care acestea incep sa se usuce, ceea ce impune ca,
periodic, o data la 7-10 ani, sa fie executate lucrari de intretinere.
Taierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la prelungirea
vietii plantatiilor de lavanda pana la 20-30 de ani. Lavanda este o planta
permanent verde. Schimbarea frunzelor se realizeaza treptat. In timpul perioadei
de repaus, o parte dintre frunzele batrane se usuca si cad.
In populatiile de lavanda, predomina cele care infloresc o singura data pe an. Se
gasesc insa si forme care infloresc esalonat sau de 2 ori in timpul
vegetatiei.
In decursul perioadei de vegetatie, lavanda parcurge urmatoarele
faze:
- infrunzire;
- butonizare;
- inflorit;
- maturarea semintelor.
16
Raspandire
In tara noastra cultura lavandei in scopuri industriale, desi a inceput din
anul 1950, ia amploare dupa 1970, ajungand in prezent la aproximativ 420 ha, la
nivelul anului 1990 suprafata sa extins la peste 3000 ha.
Temperatura
Factorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda
este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii
zilnice ale aerului in jurul a 10 C. Samanta semanata in pragul iernii direct in camp
sau in straturi reci rasare in masa primavara, la 12-15 C, daca are umiditatea
necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si
pornesc in vegetatie mai tarziu, cand tamperatura aerului ajunge in jur de 14 C.
Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -15 C, fara a fi acoperita cu un strat
de zapada si la temperaturi de -31 C, atunci cand stratul de zapada are grosime
de 40-50 cm.
Cultivatorii au ajuns la concluzia ca plantatiile realizate in zone cu
temperaturi medii zilnice ridicate (peste 20 C) imbatranesc mai timpuriu, din care
cauza continutul in ulei volatil scade.
Temperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate explica
imbatranirea mai lenta a plantatiilor, precum si calitatea superioara a uleuilui volatil
obtinut in aceste zone.
In ceea ce priveste lavandinul, observatiile din campurile experimentale si
de productie de la SCPMA-Fundulea intaresc concluziile din diferite tari, ca acesta
este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute.
Apa
Lavanda este o planta specifica zonelor uscate si a climei calde, avand si
caractere morfogenetice adecvate, care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta.
Cultivata pe locuri cu exces de umiditate, lavanda sufera prin putrezirea
radacinilor, ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. Semintele
de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are
umiditatea suficienta. De asemenea, in cazul producerii de butasi inradacinati, atat
pt lavanda cat si pt lavandin, umiditatea este un factor hotarator.
Transplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va
face numai in sol umed. In cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu
udate la cuib.
Lumina
Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda
crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare, dezvolta tufe mari,
cu de peste 3 ori mai multe inflorescente.
Lumina conditioneaza formarea contitatii de masa foliara, precum si
asimilarea si producerea ueliului volatil. Pt a spori cantitatea de lumina se
17
18
nfiinarea plantaiei.
Lavanda se poate nmuli prin smn (semnat direct n cmp sau prin
rsad) sau vegetativ (prin butai nrdcinai sau prin desprirea tufei). Att
smnta ct i materialul vegetativ de nmulire trebuie s provin din culturi
certificate ecologic.
Cea mai frecvent folosit metod de nfiinare a culturii este cea prin rsad,
deoarece pot fi obinute culturi ncheiate, fr goluri, cu plante viguroase i cu
productivitate bun. Rsadurile pot fi produse n straturi reci, prin semnare n
septembrie-octombrie sau primvara, foarte devreme. Se recomand ca straturile
s fie de 1 m lime i 8-10 m lungime, cu poteci de 50 cm ntre ele. Suprafaa
straturilor va fi cu 10 cm sub nivelul terenului i trebuie s fie foarte bine nivelat
cu grebla, apoi se traseaz snulee la 10-15 cm ntre rnduri, n care se va
semna. Smna utilizat trebuie s fie cu puritatea de minimum 70% i
germinaia de minimum 50%. Dup semnat, rndurile vor fi acoperite cu mrani
pentru a nu se forma crust. Cnd plantele au 2-3 perechi de frunze formate se va
efectua rritul, lsnd circa 5 cm distan ntre plante pe rnd; plantuele smulse la
rrit pot fi replantate. Pn n toamn, suprafaa stratului va fi plivit de buruieni,
va fi udat, iar plntuele pot fi fasonate prin tierea tijelor florale care se
formeaz.
Materialul de plantat va fi gata pentru nfiinarea culturii la nceputul lunii
septembrie. n acest scop, materialul va fi scos din straturi, va fi sortat i stratificat
n nisip sau sol umed, pn la plantare. De pe un hectar de straturi pot fi obinute
400.000 de rsaduri, iar pentru 1 hectar sunt necesare 20.000 de rsaduri.
Exist posibilitatea nmulirii lavandei prin butai nrdcinai sau materialul
poate proveni din desprirea tufelor de la plantaiile vechi care sunt desfiinate.
Ramurile de la baza tufei care au format rdcini pot fi folosite la plantare,
existnd posibilitatea de nrdcinare a lstarilor. n acest scop n luna octombrie
tufa va fi tiat la 8-10 cm deasupra solului i va fi acoperit cu pmnt. n anul
urmtor, pe ramurile mbtrnite se formeaz lstari noi, bine nrdcinai. n
cursul primverii, acetia vor fi muuroii, iar toamna sunt scoi i desfcui n mai
muli puiei care sunt trecui n coala de fortificare un an. De la o tuf pot fi
obinui pn la 200 puiei.
Plantarea se efectueaz fie manual, fie semimecanizat. Se folosesc
rsaduri sntoase, cu partea aerian de 10-12 cm lungime. Lavanda se
planteaz la 100 cm ntre rnduri i la 50 cm ntre cuiburi pe rnd. Dac terenul
este n pant, atunci plantarea trebuie efectuat pe curbele de nivel. nainte de
plantare, terenul va fi marcat la distanele de plantare recomandate, apoi se ud i
se administreaz mrani la cuib. Rsadul se fasoneaz, prin tierea vrfurilor
lstarilor i rdcinilor la 15 cm lungime, apoi se mocirlete i se planteaz.
Completarea golurilor se va face n primvar, dup pornirea n vegetaie a
plantelor i poate fi repetat n toamn, folosind rsaduri special pstrate din
materialul iniial.
19
Lucrrile de ngrijire.
n culturile de lavand sunt necesare lucrri de completare a golurilor i
combaterea buruienilor. nc din primul an, vor fi executate lucrri de prit i de
plivit, pentru a fi inute sub control buruienile. n plantaiile tinere sunt necesare 4-6
praile, iar la plantaiile mai btrne, 2-3 praile. n primul an, va fi acordat o
atenie deosebit distrugerii buruienilor perene de genul costreiului, pirului,
volburei pentru a se simplifica lucrrile n anii urmtori.
Lavanda este considerat o specie rezistent la boli i duntori, dar exist
unele boli, precum septorioza (Septoria lavandulae), ce pot ataca frunzele, care se
usuc i cad. Pentru combaterea acestor boli, este recomandat igiena cultural i
ncorporarea n adncime a resturilor vegetale, dar pot fi aplicate i stropiri n
vegetaie cu zeam bordelez, n concentraie de 1%.
n anii umezi sau n zonele umede pot aprea duntori, aa cum este
lcusta verde de pune (Tettygonia viridissima). Pentru prevenirea atacului, n
plantaiile de lavand trebuie distruse foarte bine buruienile i trebuie executate
lucrri de afnare a solului dup recoltare.
Recoltarea.
Se recomand recoltarea la nflorire deplin (75% inforescene deschise),
atunci cnd coninutul n ulei volatil este maxim. Trebuie s se recolteze n miezul
zilei, ntre orele 10 i 14, pe timp nsorit i clduros, fr vnt, rou sau cea,
pentru a exista maximum de ulei volatil n inflorescene.
Recoltarea se efectueaz manual cu secera; cu o mn se apuc
mnunchiul de lstari i se taie lstarii avnd grij s nu se taie poriuni cu frunze.
Dup recoltare, lstarii vor fi pui n couri i vor fi transportai imediat la distilare.
Recoltarea se mai poate realiza i cu maini speciale, a cror productivitate
este mare, reducnd astfel consumul de munc de la 20 muncitori pentru 1 ha, la
0,5 ha/or recoltare mecanizat.
Pentru a fi obinute inflorescee uscate, se recomand ca uscarea s se
efectueze la umbr, n oproane sau poduri, ntinse n straturi subiri, pe rame, pe
o perioad de 5-6 zile, pentru a fi evitat brunificarea. Inflorescenele pot fi uscate
i artificial, la temperaturi de maximum 35C. Randametul de uscare este de 5-7:1.
Condiiile de recepionare prevd urmtoarele:
- pentru produsul n stare proaspt: maximum 2% resturi de tulpini florale,
flori brunificate, fructificaii; maximum 0,25% corpuri strine organice; maximum
0,5% corpuri strine minerale; minimum 0,55% coninutul n ulei volatil;
- la produsul n stare uscat: maximum 5% resturi de tulpini forale, flori
brunificate, fructificaii; nu se admit corpuri strine organice; maximum 0,5%
corpuri strine minerale; maximum 11% umiditate; minimum 1% coninutul n ulei
volatil.
Producia de inflorescene proaspete n primii 2-3 ani este de 2-3 t/ha, iar n
anii urmtori poate ajunge la 5-6 t/ha. Dintr-o ton de inflorescene proaspete
rezult pn la 10 kg ulei volatil.
20
Distilarea.
Obinerea pe cale industrial a uleiului volatil de lavand se realizeaz prin
distilarea n ap, n ap i cu aburi, sau cu aburi, aceasta din urm fiind metoda
cea mai rspndit.
Durata distilrii va fi de circa 90 de minute, dar trebuie reinut c, peste 90%
din totalul cantitii de ulei se distil n primele 60 de minute. n timpul procesului
de distilare, trebuie s se urmreasc ca temperatura aburului care intr n cazan
s fie de maximum 150-160oC. Uleiul volatil extras i decantat, pentru eliminarea
apei, va fi pus spre pstrare i transportat n butoaie inoxidabile, care vor fi
depozitate n ncperi rcoroase, ferite de foc.
investiii curente:
Panificarea necesarului de resurse financiare
pentru inceperea activitatii
Cheltuieli diverse
Cheltuiala
Amenajare sediu si uscatorie 70mp
Achizitie scule de gradinarit
Achizitionare de mobilier de birou
Achizitionare echipamente diverse
Chirie platita in avans
Sortate butasi
Mocirlare butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Alte costuri
Subtotal
Valoare
10,000.00
500.00
300.00
1,500.00
1,000.00
100.00
100.00
1,000.00
1,400.00
350.00
250.00
16,500.00
Valoare
6,500.00
3,200.00
1,500.00
1,300.00
Subtotal
12,500.00
21
Valoare
1,600.00
120.00
900.00
600.00
500.00
120.00
500.00
1,000.00
160.00
5,500.00
Subtotal
Analiza costurilor
Costurile fixe
Achizitii de mijloace fixe
lei
500.00
Salarii fixe
lei
PTTR
lei
200.00
Reclama si publicitate
lei
200.00
lei
2,900.00
Cheltuieli fixe
lei
3,800.00
lei
40.00
Utilitati
lei
1,000.00
Impozite si taxe
lei
1,000.00
Salarii variabile
lei
2,400.00
lei
850.00
Cheltuieli variabile
lei
5,290.00
Costuri variabile
22
AN I
Perioada
Venituri
Vanzarile de produse plante
din flora spontana (2000kg x
3RON/kg)
Vanzarile de produse din
cultura (ulei de lavanda)
TOTAL VENITURI
Cheltuieli productie
Infiintare
cultura
7,000
0
AN II
3,000
7,000
2,000
2,000
14,000
Sortate butasi
Plantare
Afanare
Inlaturare butoane
Materia prima
Material saditor
(+15%reparare) 13000 buc
Ingarsaminte sub aratura
40t
Fertilizanti 300kg
Apa pt plantare 65mc
Transport ingrasaminte
Transport ingrasaminte
fertilizare
Aratura de semi-desfundare
1ha
Nivelare aratura
7,000
7,000
14,000
14,000
14,000
3,000
2,000
2,000
14,000
21,000
21,000
21,000
22,200
2,650
20
20
3,580
220
950
260
550
620
600
20
60
20
6,920
0
0
0
0
1,400
0
1,000
5,810
6,930
1,000
1,000
1,400
1,400
1,000
1,000
1,000
1,000
1,000
250
250
100
100
1,000
1,400
350
1,400
1,400
400
1,000
400
330
1,000
330
200
340
1,000
0
0
6,500
3,200
1,500
1,300
1,000
200
200
200
200
200
20
20
20
20
20
7,000
7,000
ANV
7,000
Salarii directe
Mocirlare butasi
AN IV
Total
250
250
20
20
20
20
20
1,600
120
120
20
20
0
1,000
1,000
0
240
0
0
120
0
0
900
600
23
120
Cultivare aratura
Transport butasi
Marcare teren si trasare
brazde
Cultivare intre randuri (4 ori)
Alte cheltuieli
Cheltuielie operationale
0
0
500
120
500
1,000
160
1,000
40
40
40
0
1,000
160
40
200
3,100
242
342
342
242
242
242
242
242
242
242
240
240
2,900
200
1,000
1,000
242
242
100
0
242
242
242
242
242
242
240
240
1,000
1,000
242
100
0
242
200
1,000
1,000
23,400
6,750
1,262
362
3,922
462
1,192
502
792
862
842
262
300
260
-16,400
250
-1,262
-362
-3,922
-462
1808
-502
1,208
-862
1,158
13,738
-300
-260
Salarii indirecte
Amortizare
Promovare
Cheltuielie neoperationale
Concesionare teren
TOTAL CHELTUIELI
SOLD PRECEDENT
VENITURI-CHELTUIELI
3,100
0
2,900
200
1,000
1,000
0
11,020
0
0
0
9,980
Observatii:
9 S-au luat in calcul la cultura de lavand 1 an infiintare cultura, 1 an crestere, recoltare din anul 3
9 S-a luat in calcul la plante recoltate din flora spontan un pre mediu de 3,5RON pe kg, recoltare 2000kg pe an
9 La distileria pentru uleiul de lavand s-a sczut din productie cantitatea reinut derpt cost de procesare
9 Cultura se va mentine minimum 10 ani, dintre care s-au analizat primii 5
24
1,000
160
1,000
160
3,100
3,100
2,900
200
1,000
1,000
2,900
200
1,000
1,000
9,910
11,030
11,090
9,970