CUPRINS 1. NOFIUNI DE TERMODINAMICA TEANICA 1. Introducere in termodinamict. 1.1. Nofiumi fundamental. 1.2, Procese reversibile i ireversibile. 1.3, Eouafia termici de stare a sistemelor termodinamice. Patticularizerea ei pentru gazele perfecte... 2. Prineipiul [ al ¢ermodinamicii Du. Forme de energie cu care opereazi Principiul Ital ‘ermodinamicii 2.1.1. Energia confinuta in sistemul termodinamic ... 2.1.2, Bnergia transportati peste granitele sistemului termodinamic i 2.2, Expresia analiticd a prineipiului {al termodinamicti pentru sisteme termodinamice inchise ... 2.3, Expresia analiticd a prineipiului I al temmodinamicii pentru sisteme lermodinamice deschise 2.4, Beuafii calorice de stare gi calduri specifice 2.4.1. Ecuatia caloric’ de stare a energiei interne 2.4.2. Eoualia calorica de stare a entalpici 2.4.3, Relafiiintre cdldurile specifice. Relafia Robert-Mayer.... : 2.4.4, Particularizarea ecuatiei lui Robert Mayer pentru gazele perfecte ... 2.45 Particularizarea ecuafitorealrice de stare pentru gazele perfecte 2.5, Aplicarea principiului I al tomodinamicii \a gaze perfecte ‘Transformari reversibile de stare ale gazelor perfecte . 2.5.1, Transformarea izotermi 2.5.2. Transformarea izobari 2.5.3. Transformarea izocora ....... 2.5.4, Transformarea adiabatic’ .. 2.5.5, Transformarea politropicd 2.6. Aplicarea principiului T al termodinamicii la amestecuri de gaze perfecte ..... 2.6.1. Participatii masice, votumice si molare ...... 2.6.2. Legi specifice amestecurilor de gaze perfecte .. TECTIT DE TERMOTERICA 46 46 ar3:1 Procese termodinamice ciclice “ttt cin 22 Enuntur al prineipfoui al Teles al termodinamicii.. 33. Ciolul Camot . z 3-4. Enttopie 5 ireversibilitate 3.5, Formuléti matematice .... et 3.6. Prineipiul al H-tea al ‘ermodinamicii si tansterul de edra 36.1. Diagrame entropice . Bee 3.6.2. Reprezentarea céldurilor specifice in diagrams entropica Tg *7. Aplicatea principiulu al I-ea a termodinamicii la 8828 perfecte: entropia gazelor periecte 4, Prineipinl al Htten al termodinamici 5. Aerut umed .., sessesenns $1. Definiie. Paremetri de stare. 9.2. Dingrama fy, — 5.2.1. Diagrama ih, — x Pentru aerul umed nesaturat 5.2.2. Diagrama Au. ~X pentra sera umed pbrasalurat: domeniul de ceaya 92.3. Diagrama fh, x Pentru aerul umed “Abresaturat : domeniul de chiciurs 5.3. Procese simple in Siagrama aerutui umed Fay = 5.3.1, incilzirea uscata a aerului umed 3:32. Ricirea uscatat de aerutui med wa... 33.3, Ratcirea aerutui cu depunere de umiditate 5.3.4. Umidificarea aeruly 5.3.5. Amestecul a2 curent i de aer umed 63. Diagrama p~T (iagrama olor)... 4. Diagrama entropica 7 — » 65. Diagrama entropict h~ 5. 66. Diagrama Ig p~h 7. Gaze reale, T = LECTW DE TERMOTENION 161 02 403 104 1047.2. Beustii termice de stare ale gazelor reale .. 106 7.3, Proprietiile termodinamice ale vaporilor umezi 109 7.4, Bevatia Clapeyron-Clausius a 110 7.5, Procese simple in diagramele termodinamice ale vaporlo 13 7.5.1, Procesul izoterm us 7.5.2. Provesul izobar ia 7.5.3. Procesul izocor us 7.5.4, Procestl adiabatic ... n6 8 Masini termice de forta: instalatii termoenergetice pentru alimentarea Ta distant cu efldura a clidirilor ..... U8 8.1. Instalalii de turbine cu gaze utilizate in sistem de cogenerare $i trigenerare ..... te 118 8.2. Instalafii de turbine cu vapori in sistem de cogenerare .. 1 Bibliografie .. 14 CUPRINSUL VOLUMULUI T I, ELEMENTE DE TRANSFER DE CALDURA SI UMIDITATE IN CONSTRUCTIE 9. Generalitati. 1 10, Conduetia cdldu 3 10.1, Legea lui Fourier. Bouatia diferentiala a conduetiei, Condifii de unicitate ... oa 3 10.2. Conduefia calducii in regim stationar... ¢ 1 10.2.1, Conductia c&ldurii prin pereti plani simpli si compusi.. 1 10.2.2. Conductia caldurii prin structuri compiexe de pereti.. 9 10.3. Conduefia cildurii fn regimn nestationar ... a 10.3.1. Semispatiu infinit, supus la 0 perturbatie| termica instantanee, constant a 10.3.2, Conductia cildurii printr-un perete plom, ce suferé pe o fafi, o perturbatie termicd sinusoidal nme 24 10.3.3. Semispatiu infinit cu variatie superficial sinusoildala a temperaturii in timp ... 11, Conveetia caldut 11.1. Notiuni generale, clemente de teoria similitudinii gi analogiei . .. 30 11.2. Convectia liber. . 39 2.1. Conveotia fibers In spafi deschise 20 1.2.1.1, Perete vertical 39 11.2.1.2. Perete orizontal 40 1.2.1.3, Canale verticale 40 TEC BE TERMOTEHNICA11.2.2. Conveotia liberi in spatii inchise ........ See 3. Convectia forfata 43 12. Radiatia ekidurii .. “4 12.1, Nofiuni generale, Legile radiatie’... 44 12.2, Transferul de caldura prin radiatie intre corpuri .. 46 12.3, Elemente de radiatie solard asupra unui perete .. 47 12.3.1. Cazul peretelui opas (cenugiu) .. 41 12.3.2. Cazul peretelui opac cu parasolar .... 48 12.3.3, Cazul peretelui vitrat... 48 13, Notiuni de schimbatoare de cildura 49 14, Transferul global de eildarit in diverse structuri de construe! 50 14.1, Transferul de calduri prin perefi opaci : 30 14.2. Ordinea de agezare a materialutui izolant pe peret.... 56 14.3 Transferul de caldura prin imbinatile intre perefi. Coeficienti tineari de transfer de calduré 3 144. Coefioiental de transfer de calduri superficial, echivalent se 14.5. Coeficientul global de transfer de calduri pentru un perete vitrat 59 14.6, Pierderile de caldura ale constructiilor sennnnee 6D 147, Coeficientul global de izolae temic aclAdiiior de locuit wsvmo» 60 14.8, Fluxul de cdldurd necesar reimprospatirii aerutui 15, Stabilitatea termicd a constructiilor . eee 8 16, Transferal de umiditate prin poreti 6 16.1. Transferul de umiditate prin pereti plant 87 16.2. Bvaluarea riscului condensirii vaporilor in perefi. Diagrama lui Glaser sonnei ° TECH DE TERMOTERNICA1 NOTIUNI DE TERMODINAMICA TERNICA 1. Introducere in termodinamsic& 1. Introducere in termodinamici Termodinamica este stiinta energiei gi a legilor ei de transformare. O asemenea definite a obiectului acestei forme de stiinfi pare si determine intrebsri din partea unore, dar termodinamica, dupa denumire, este gtiinta ,energiei termice”, forma de energie ce insofeste toate formele de energie, precum energia mecanic’, electric’, magnetic’ etc, ‘Termodinamica opereaz’ cu legi ale naturii, cunoscute sub denumirea de Principii ale ‘Termodinamicii. Studiul oricirei parti a lumii stiinfelor termice impune © considerare a Principiilor Termodinamice. Este adevirat ci aceste principii au fost enuntate pe baza aspectelor macroscopice de comportare a materiei si sistemelor din naturi, fapt ce le ofera “credibilitate” de legi ale naturii, dar ele nu pot fi extrapolate la scare universului, Acest lucra a fost explicat clar si fundamentat stiimific de catre Ludwing Boltzmann in “respingerca” teorie! 1ui Rudolph Clausius privind "moartea termici a universului", pe baza Principiului al IMea al Termodinamicii, care sus{ine "degradarea" formelor de energie a sistemelor termodinamice, ajungerea la "o stare de echilibru", eu atingerea unei valori maxime a entropiei sistemului Ludwing Boltzmann a scris celebra relatie dintre entropie si probabilitate, care exprimi tocmai infelegerea limitarii aplicabilit&}ii Principiului al I-1ea al Termodinamicii la infinitatea universului, aici intervenind probabilitatea transformatilor de energie, in lumina principiului citat mai sus. Interesanta este citarea adevarurilor termodinamicii de cftre renumitul cercetator canadiano american, Hugh Ross, care, in cartea sa de mai multe ori reeditat, "Creatorul si Cosmosul” subliniazd printre altele urmatoarele: "comunitatea stiinfifica este preghtiti si accepte idea c& Dumnezeu a creat Universul", ipoteza respectat’ astizi mai mult ca oricind in ultimele secole; misuririle de temperaturé ale universului de citre COBE (satelitul Cosmic Background Explorer) asigur evidenta originii fierbinte a cosmosului cu miliarde de ani in uma, astronomii denumind aceast’ origine fierbinte ca Big Bang, Modelul Big Bang fierbinte subliniaza c& intregul univers fizic ~ materie si energie - si chiar cele 4 dimensiuni de spatiu si timp ~a expandat, sub forma exploziva, de la o stare infinita, sau aproape infiniti de densitate, temperatura gi presiune. Se arati ci accasti expansiune a condus, in final, la temperaturi ale universului (misurate cu telescoape si detectoare cu inalt grad de precizic), de 3+5 K peste zero absolut (-273,15°C), aproape uniforme in intreg universul. Printre altele autoral afirmi: "Temperatura sotizutt si uniforma a radiafiei de bazi a cosmosului indie faptul cd universul a suferit o degradare enorma de energie, tipic& pentru 0 explozie uriasi";" ... Degradarea energiei este masurata de m&rimea eniropiei"; "...entropia specific a universului este cnorma ... ;""... numai un Big Bang fierbinte putea st asigure 0 asemenea urias’ valoare de eniropie ... ";"" ... numai un univers cu o asemenea entropie specifica uriagi poate si product abundenti de elemente observebile astizi, care sunt clementele necesare vietii"; " ... daci entropia specifica initial ar fi fost mai mare sau mai mica de ct cea existenti, stelele si planctele nu ar fi existat niciodala ‘in istoria universutui " ... Principiul al U-lea al Termodinamicii, ar garanta, de exemplu, cresterea degraditii Proiectului Divin ... LECTII DE TERMOTEHNICA1. Tnvoducere in termodinarniet 1.1. Nofiuai fimdamentale Am citat din cartea cercetitorului american, pentru a evidenfia incercarea de exirapolare a Principiiloc termodinamicii Ja scara cosmosului, ce trebuie analizaté in lumina preceptelor Iegilor termodinamicii, avand in vedre oii autorul este un nespecialist in domeniu, fapt observat si din stingiciile de utilizare a nofiunilor dle termodinamic4, Reflectile noastre se refer numai ta analizele termodinamice gi nu Ja continutul principal al cirtii menfionate, referitor la existenta creatorului, a lui Dumnezeu, pe care noi 1] impartasim in totalitate, Considerain c& materialul elaborat de noi constituie o baz elementard de insusire a cunostinfelor ce se predau diversclor specialitati ale stiinfelor termice si in particular studenfilor de la sectia Inginerie Urban si Dezvoltare Regional a Facultitii de Constructii Civile, Industriale si Agricole. Apreciem o& termodinaraica - ca stiinfé - reprezinti si o disciplin& formativa, servind si la cunoasterea si interpretarea diverselor aspecte ale viofii social-economice, 1.1, Notion! fundamentale 1.1.1, Sistem termodinamic Se numeste sistem termodinamic o parte a lumii materiale, delimitaté de o granit& reala sau imaginara, aflaté in repaus sau th miscare. Sistemul termodinamic se afla in interactiune cu vecinitatea lui, care poarti numele de mediu exterior si care poate fi constituit dintr-un sistem termodinamic adiacent, sau mai Idepirtat. in cursul interactiunii dintre sistemul termodinamic si mediu! exterior au loc schimburi de energie gi de masi. Obsery % Termodinamica tehnied are ca obiect de studiu sisteme termodinamice macroscopice, caracterizate rin dimenstuni nite, mult mai mari tx comparatie cu microstructura matertei si acelasi timp ruuit mat miei decd structurite infinite ale universal > Pentru termodinamica tehnicd presintt interes sohimburite de energie sub forme de cdldurd si de lucru Exemple de sisteme termodinantice: > aerul dinero inedpere reprectitd un sistem termodinamic, delinitat de granite reate st anume de slementele de construcle ale incdpeti, care sunt: perep, tava. pardosel et. Aerul dim tnedere se afl, ie anunite cond, in inerccyune eu sisteme tormodinantce vecine~ reprezentate— de exempla prin nciper vecine sau prin aera atmosferic exterior eléirit In eazul in care ne referim ~ de exompls la eezonul rove snare sstenul termodinamic considerat si werul atmosferte exterior ~aflat la temperaturi cobordte — are loc 0 ‘mteracfe de tip transfer de energie sub forma de cdldurd; > un fluid aflat in curgere printo conduct, reprezintd tm sistem termodinamic fa care perept conductei reprecinid granite reale, iar cele 2 secfuni transversale, care delimiceazd caluput de fuld luat x considerare, reprecinid granite imaginare. Inive acest sistem termedinamic $i mediul exterior se poate stabil, in afura ‘nteracpiunt de tipultransferului de substan, io interactune de pul transfer de ciara Sistemele termodinamice pot fi clasificate dup’ mai multe criterii si anume: © Dupa modul de interactiune cu mediul exterior: ~sistem termodinamic izolat: este caracterizat prin lipsa oric&rei interactiuni cu mediut exterior; altfel spus, acest sistem termodinamic nu schimb& nici energie, nici masti ou mediul exterior Exempli de sistem termodinamie izolat: un gaz aflat inr-o incinuit inchs $f tzolata sermic (Figura 1.1.) z TECTH Bi TERMOTERNICR1. Introducere in termodinamies 1.1, Nofiua fundamentale laolavie termes Granitele acest sistem termodinarte (gaz) ~ reprecentate de perefit incintet —wumt perfect izolate, pentru a impiedica iransferul de energie sub forma de eiildurd inte gaz si mediul exterior. In acelas timp, pereti incinted sunt impenetrabill pentru materie, alfel spus impiedica transferut de mast (substanta} intre sistemul termodinamic si medial exterior. Neputdnd weee de granijele sistemului, cantitaiea, m, de materie conpimutt in Figura 11. Sistem rermodinamie tolat nein este constant timp. + sistem termodinamic deschis: caracterizat att prin schimb de energie, eat gi prin schimb de masi cu mediul exterior, Exemple de sisieme termodinamice deschise: > aburul supraincilit care se destinde tro turin cu abuer (Figura 1.2) Panola 1 urmare a procesulut de destindere, tnere abu din turbid $i medial exterior are loe, atét un transfer de lucri mecanic, L, cat sian transfer de ealdurd, Q. tn acelas! tgp, granita sistemulut termodinamie, representat de abural din turbind, permite sransferul de masc, alfel spus schimbul de substanga ew medi! Vapor umes ‘exterior. Esie evident feptul c@ turbina este parowrsa de un debit de fluid care vine din mediul exterior sl care, dupa trecerea prin turbind, este transferat mediului exterior: Figura 1.2, Sistem termodinamie deschis > un fluid (ichid saw gaz) care curge printr-o conducts (Figura 1.3) _~Esintnawen Granite imaginare ale sistemul termodinamic, reprecentate ree de cele 2 sectiuni transversale, permit cransferul de masa tne sistem termodinamio 1 medial exterior. In pis, intr Ghided considerat si meiiul exterior poate avea Toc ‘ransfer de ofldurd, al cri sens depinde de raporta in care Seal temperatura sistent termodinani cu tempore medial eterion. in mod evident, la cirestoin a. prin ‘ronsonul de conductd delimitat de cele 2 sectunt transversale, fluidul (respectiv sistemul termodinamic) mua Figure 13 Stem termodinaniedeschs fra schimba lucru necane ew mediul exterior (net nu codec t schimb de lucru mecanic cu mediul exterior nici nu primeste hicra mecanic). - sistem termodinamic inchis: este acel sistem termodinamic care schimba cu mediul exterior numai energie (fie sub forma de fuera mecenic, fie sub forma de caldura), nu si mast; Exempla de sistem termodinamic inchis: gazul aflat int-un eilindr, in interioral edruia se deplaseazd etans $i ard frecare un piston (Figura mt ee 0. Ca wmare @ deplasérii pistonulut intr-wn sens sau in celdlalt, garul oftas in clindra schinghé cw medi exterior energie sub forma de hucre meconie. Inartede pereft cilindruint ~ care reprezintd granitele sistemulai termodinamic ~ nu sunt icoett termic este de asemenea posibil rranyferul de energie sub forma de cldura ttre gaz 9 medial exterior. Etangeitatea pista in raport ea pereft clindralul ea 33 impermeabiltaten lor ta transferud de substangt suit tot atites motive pentru care. thre 30291 mediul exterior nu este posibl un transfer de mast Figura 14. Sistem termodtinamic inchis Consecinta consti in aceea ca masa de gaz coninutt in ellindru riiméne ia 0 valoare constanté in timp, TEcTit DE TERMOTENICR 31. Introducere in termodinamic& 1.1, Nofiuné fundamentate + sistem termodinamic adiabatic: sie Sistemul termodinamic a chal “comunicare” cu mediul exterior se Timiteazi Ta transferul de energie sub forma de Iucru mecanic. mic adiabatic: gasul afar in interiorul unui cilindre olas termic, tn intertorul frecare, un piston (Figura 1.5). Exemplis de sistem termodina catruia se deplaseaze Se constaid cu usurintd fapaul efi, ta raport ew sistemul fermodinamic inchis reprezentat in Figura 1.3, sistemut termodinamie adiabatic diferé numa prin’ prezenta ‘zolopie’ termice, care face imposibil schinibul de edllurc cu medial exterior SAREE Z “Sete Figura 1.5. Sistom termodinamic adiabatic © Dupa structura: ~ sistent termodinamic omogen: este acel sistem termodinamic caracterizat prin aceleasi valori ale proprietafilor fizice macroscopice (de exemplu: presiune, densitate, etc.) si prin aceeasi compozitie chimick (concentratia unui component, raport de amestec etc.) in orice punct din interiorul granitelor sale. intracét compozitia chimic& constant& reprezinti 0 condifie de omogenitate a sistemului termodinamic, este evident ci un sistem termmodinamic omogen nu este in mod obligatoriu monocomponent (alcatuit dintr-un singur component); De exemplar: aeral dint-o incipere reprezintd un sistem termodinamie omogen, deg el este un amestee de mai amlte gaze: Oy, N; ete Observasies Unsistem omogen poarta - dupa Gibbs -, numele de faz + sistem termodinamic eterogen: este acel sistem termodinamic aleatuit din mai multe faze, ie. din mai multe zone omogene, cu proprietiji fizice diferite; tntre aceste zone omogene exist planuri de separatie. De exempta: un vas in care flerbe un lichid sub presiune reprezinsd wn sistem eterogen, alcdituit din 2 faze (zone ‘nnogene): lichid $i vapori, fecare dintre ele ew proprietati fice specifice, deci diferte de ale celelale faze. ‘Sistemul se nunneste bifazie. Dacé, de exemplu, sistemul termodinamic ererogen este aleatuit din 3 faze (solide lichidé 41 gazoasd), delimitate de suprafeye de separapie, atunci el poarté denumirea de sistem eteragen tif 1.1.2. Stare termodinamica Starea unui sistem termodinamic ~ la un moment dat ~ este exprimata de valorile unor marimi figice masurabile, cum ar fi: presiunee, temperatura, volumul, densitatea etc. Prin stare termodinamicd se intelege o stare de echilibru, in care parametrii intemi ai sistemului termodinamic igi pastreaza vaiorile constante. Daca sistemul termodinamic considerat este izolat de aefiunea energetic’ a mediului exterior, alunci constanta parametrilor sai interni defineste starea de echtlibru termodinamic intern. Dac sistemul termodinamic considerat se afld in interactiune cu mediul exterior, atunei atingerea stirii de echilibru termocinamic presupune atat echilibra intern, cat $i echilibru extern De exemplu: starea de echilibru termodinamnic intern a wnui sistem izolat se poate manifesta prin valorl ale presiunti 31 temperanurtt constante in timp sf uniforme in intreg sistemul. Dar, dacd sistenud termodinamie a TECHH OB TERMOTERINICA1 Introducere in termodinamic& LA. Nofiun famdsmentate considerate af ence cu medal eiaror ancl afiagarea sti de cchillbra presupane ~a hs — tehiibrul ester, exprimat prin necesita cn temperanra $i presinee lit fie eee eu prestined tenperanira nella exterior 1.1.3, Parametti termodinamici de stare Termodinamica tchnicé defineste 2 categorii de parametri de stare: extensivi, care depind de masa sistemului termodinamic (de exemplu: volumul, entafpia, energia inter’); > — intensivi — care nu depind de masa sistemului termodinamic (de exemple: presiunea, temperatura, densitatea). Observaties Prin imparsrea parametritorextensvi le masa sistemului se in parametrtintensiv, care poartd domunirea de parametrit specifici (de exemplu: volum specifi, v=V im, entalpia specifica, h= Him ‘energia intern specified, u=U Im, ete) Perametsii termodinamici de stare sunt asadar mirimi macroscopice, care descriu starea de echilibru termodinamic a sistemului, Pentru fiecare stare de echilibra termodinamic, fiecare parametru termodinamie are o valoare anumiti, bine definita 1.1.4, Transformare termodinamica de stare. Proces termodinamic Fie un sistem termodinamic in echilibra inter si extern, asupra clirnia se exercit’, 1a un moment dat, din partea mediului exterior, o actiune de tip mecanic san termic (de exemple: efectuarea de lucru mecanic, sau transfer de cdldurd). in mod evident, ca urmare @ acestor aotiuni, starca de echilibru termodinamic a sistemulni este perturbati, Sistemul termodinamic va suferi o serie de modificiri, ale unuia sau ale tuturor parametrilor sai de stare, $i va evolia in sensul atingerii umei noi stiri de echilibru, Trecerea sistemul termodinamic dintr-o stare de echilibru termodinamic in alta, ca urmare @ interectivnii cu mediul exterior poarth numele de transformare termodinamica de stare. Atunci cfnd Jum in considerare si mecanismul de realizare a transformiii de stare se defineste procesu! termodinamic. De exemplu: un gaz poate sit sufere aceeast transformure de stare 1-2, deyi din mediul exterior se action dsupra lui bs dow moduri distincte. Ase, fle 2 gaze aflate intr-o inciuit: gazul A, cx temperatura Th si volumal ¥, $i gazut B, eu temperatura Ty >T, despartte print-tn perete diaterm (transparent la trecerea ciildurit) (Figura 1.6). Th Zi Z, See Gaz A. ThYs Aatiiees th a we EAN Perete 7 GwB | teth | Gaess Vasct OW Figura 1.6. Incalzirea gosulal ca wrmare a transforuli Patil t bedside tesa de energie termica de la gazul B LECT DE TaRMOTRRNICA S|. Introducere in termodinamica 1.2. Procese reversibile si ireversibile Initwedt primeste energie termied (ealdura) de Ia gazul B, gazul A tsi modified temperatura, respeciiy se Inedlzeste, de ta temperatura Ty, la temperatura 7} (Figura 1.7), in condiite fy care vohumul gazseui ramdne seschimbat, Dar, acceasi wransformare izocors (Y=ct) poate fi realizatd asupra gazului A, daca acesta se affé in contact ox 0 lice, aflata in miscare de rotaie (Figura }.8). An acest coz, temperatura gazului A cregte de la Gee ) Motor de loaren 7} ta valoarea T?, ea wmare a eiduri B O ] ‘anirenare — iutroduse prin frecare intre gaz i elice. 3 4 LZ Ly In cele 2 situatii avem 2 procese termodinemice H ‘cocore,diferite ca mod de reatizare. Val Observapie: asa dupa cum sa mentionat anterior paramenrii fermodinamict de stare exprima starca termodinamicd de cchilibru; parametii de proces depind de natura procesulu, respectiv de "drumul” parcurs de sistemul termodinamic intre cele 2 stdrt de ‘echilibra, iipiald i finala, infeles ca succesiune partieulard de str! termodinamice. Exempli de proces termodinamie: comprimarea wi gaz tnt-un cilindry, prin deplasarea pistonudui, fx sensul micgordril volumului (Flgura 1.9). 2 Figura 1.8, Jncalsirea gacului A ca wmare ass (2) se numeste coeficient de dilatare izobari a gazului si reprezinté variafia unitatii de volum in condifii izobare, Ia variafia temperaturii cu 1 grad; D : eee < ) se numeste coeficient de compresibilitate izocora a gazului gi reprezinta variatia unitaii de presiune in condifiiizocore, la variatia teraperaturii cu 1 grad; 2 i ; - : (2) se numeste coeficient de compresibititate izoterma a gazutui =P) si reprezinta variafia unitatii de volum tn condifii izoterme, Ia variatia presiunii cu o unitate. TECH DE TERMOTERNICA|, Introducere in termodinamics 1.3. Beuayia termict de stares sistemelor termodinamice Panticularizavea ei pentru gazele perfecie Forma explicitti a ecuatiei termice de stare se stabileste fie teoretic, in urma adoptirii unor ipoteze simplificatoare privind comportarea gazului ~ asa cum s-a procedal pentr stabilirea ei {in cazul gazelor perfecte -, fie experimental, prin prelucrarea datelor obfinute la mésurarea parametrilor termiei, in diferite stiri termodinamice reale ale sistemulut Particularizarea ecuafiei termice de stare pentru gaze perfecte Gazul perfect reprozinta un concept teorelic, fr corespondent direct in realitate, Gaze perfecte nu exista in naturd. Conceptul de gaz perfect a fost necesar si s-a dovedit deosebit de util, intrucat, prin simplificdtile pe care le-a adus in analiza termodinamica, a permis stabilirea teoretic’, pe baza teotici cinetico-moleculare, a relatiilor matematice care exprima legile simple ale gazelor perfecte Ipotezele simplificatoare care definesc conceptul de gaz perfect sunt urmatoarele: + gazul este aleituit dintrm numa foarte mare de molecule identice, perfect sferice, cu intreaga masa concentrati in centrul de greutate, ~ _ yolumul propriu al moleculelor este negiijabil in raport cu volumul total ocupat de gaz, ca urmare a sthirii evansate de rarefiere in care se afla gazul perfect; ~ forfele de interactiune moleeulare sunt neglijabile detorita rareficrii pronuntate; - moleculele gazului executé o migcare alestoare, dezordonati (browniandi), traivctorlile lor intre doud ciocniri consecutive fiind rectilinii, ca urmate a absentel interactiunilor dintre molecule; ~ civcnirile dintre molecule sunt considerate perfect clastice, ceea ce face posibilt aplicarea legii conservarii impuisului si energie’ (energia cinetic’ medic molecular este constanti. Gazele prezente in natura se numese gaze reale. in general, comportamentul gazelor reale este mult diferit de cel al gazelor perfecte. Exist totusi niste condijii — exprimate prin presiuni coborite si temperaturi ridicate (peste temperatura punctului critic) -, in care gazele reale verifica, cu suficienta precizie, eouafiile gazelor perfecte. Cu alte cuvinte, ou cit gazele reale (de exemplu gacele vouale la functionarea masinitor termice: Bf, Ns, COs, CO, O; et.) stint mai rarefiate $i au temperatura mai dep&rtati de domeniut de fichefiere, cu att abaterile lor fatA de legile gazelor perfecte sunt mai reduse. La limit’, cfnd presiunes oricérui gaz tinde la zero, el se comport ca un gaz perfect, pentrs ci fi devin proprii caracteristicile de definitie ale gazului perfect. Forma explicité a ecuatiei termice de stare pentru gaze perfecte, scrisii pentre unitatea de mask (m =1kg), este urmatoare: pve RT, [kg] (12) incare:- R~-constanta caracteristick a gazului considerat, [ky K)]; 7 ~ —volumul specific masic al gazului, [ke/m’]. - Ww TCT DE TERMOTERNICA2, Principiul I al termodinamicié 2.1, Forme de energie cu care opereaz Peincipiul Tal termodinamicis Bouatia (1-12) se mai numegte ecuajia Clausius-Clapeyron, Pentru un gaz ca masa m, ectafia (1.12) devine: pVem-R-T 13) Tindnd seama de faptul c&: m= nM, [kg] (1a) ineare:-_n—numérut de kilomoli de gaz perfect, [-}; + M—masa molecular a gazului, [kg/kmol], ecuafia (1.13) devine: pVenM-RT (3 (1.15) in care: produsul M-R=91 , {i/kmo! K] (1.16), se numesie constanta universald a gazelor perfecte. In condifii normale fizice, exprimate de T= 273,15 K si p=101325 Nim? = 1,01325 bar, 9 = 8314.4 J/(kmol K). Rezulté astfcl o até forma a ecuatiei termice de stare pentru gazele perfecte: pV =n RT, [I] (1.16) Prin impértirea ecuatiei (1.16) la numarul de kmoli, n, se obtine: pV =8-T, [Memol] (L17) incare: V =W/n, [m"/kmol}, (1.18), poart& denumirea de volum molar al gazului perfect in conditit normale fizice, V. = 22,414 Nm’ / kmol. Potrivit legii lui Avogadro, acesta este volumul pe care il ocupii, in conditii normale, Ikmol din orice gaz perfect Eeuatia termicd de stare (1.13) a gacului perfeot, exprimatit in finetie de debite, are forma: p= R-T ,[W] (1.19) incase: - - debit volumic de gaz, [m°/s]; ~ tit ~ debit masic de gaz, (kg/s]. fn mod similar, ecuatia (1.16) devine: DP =i RT LW] (L.20) fn cate: i - debit molar de gaz, [kmol/s]. 2. Prineipiul f al termodinamicii Principiul [ al termodinamicii reprezinta aplicarea legii generale « conservatii si transformarii energici, Ja cazul particular al proceselor cate au loc in sistemele termodinamice, Este cunoscut faptul c& legea generala a conservarii gi transformérii energici statueaza faptul ca energia nu poate fi nici creata, nici distrusa; ea se conserva gi se poate numai transforma dintr- © forma in alta, Principiul J al tormodinamicii exprima bilanjul tuturor formelor de energie care intervin inte- un proces termodinamic, in sensul ca egaleaz suma evergiei intrate in sistemul termodinamic cu suma energiei iesite din sisternul termodinamic. LECT DE TERMOTERNICA i2, Principiul 1 al termodinamicti 2.1. Forme de energie cu care opereit Principiul fal termodinamicii 2.1, Forme de energie cu care opereazi Principial I al termodinamicii 2.1.1. Energia continuti tn sistemul temodinamie Energia internd: este 0 marime de stare extensiva, care reprezint energia miscdrii termice a particulelor clementare ale sistemelor termodinamice. Se noteazi cu U si se exprima tn sistemul international in Joule. Energia intemi se defineste, in baza teorici cinetico—moleculare, ca sud intre: ~ energia confinulé tn particulele elementare (molecule sau atomi) care alcatuiese sistemul termodinamic, Uo, ~ energia de migcare a acestora, respeotiv energia de translatie, vibratie si rotatie, Gai — energia potential a particulelor, determinati de forfele de interactiune nuclear’, yey U=U,+U gy tU py oT @1) Odati cu modificarea stiri unui sistem termodinamie (de exemplu gaz) se produce, in consecina, modificarea vitezelor particulelor elementelor componente gi deci modificarea energiei lor cinetice gi potenfiale. Din punct de vedere macroscopic, vatiatia energiei inteme a unui sistem tetmodinamic monofazic se manifesta prin variatia tempersturii Tui, cu exceptia cazului in care sistemul termodinamic sufera un proces izoterm, ca de exemplu procesul de schimbare de faza (vaporizare / condensare), Asadar energia interna a unui corp este o finctie de temperatura lui U = U(¢). Afirmatia este valabild numai pentru gazele perfecte si reprezinta enuntul legii tui Joule. in ceca ce priveste gazele reale, energia intem& este o mitime care depinde gi de alji parametri de stare si anume de presiune sau volum. Fiind o marime de stare, a cécei variatie depinde numai de stitile initiald gi finala, nu si de drumnul pe care fl parcurge sistemul termodinamic intre aceste dou’ stiri, energia intern’ admite 0 diferentiaté totala exact’, iar variatia elementara a energici interne se noteaz’ cu du. Pentru caleulele termodinamice mu este de interes valoarea absolut’ a energiei interne, ci numai variatia ei, corespunzitowre treceriisistemului termodinamic dintr-o stare termodinamica in alta, Astfel, pentru un proces termodinamic 1~2, variatia energiei inteme AL! va avea forma: AU =U, -U, (I (2.2) energia internii a sistemului termodinamie in starea finalé 2; nergia intern’ a sistemului termodinamic in starea inifiald 1. -U, Prin raportarea energie! interne Ula unitatea de masa, se obfine energia interna specifics u masicd, care are formula:u =~, [J/kg] 3) m Bnergia inter’ a unui sistem tetmodinamie poate fi modificata prin: 2 TCT DE TERNOTRINICR2. Prineipin! Tal termodinanicii 2.1. Forme de energie eu care operenzi Principia! f al ermodinamicii ~~ schimbul de energie mecanica cu mediul exterior. De exemplu dacd tn sistem termodinarte onatiut dintr-un gaz, ola in interiovul unui eilindru cu piston, suferd wm proces de comprinuare, ea urmare a afectuarii de lvru mecanic de edtre medial inconjurdtor asupra lui, atunci viteza moleculelor de gar aflate hn ‘metliats apropriere a pstonului (care sufert impactul divect eu acesta) va creste: implicit va crepe energie for inetcd. Cioenirile intermoleeutare ulfeioare au ca efectdisribuja acestut surplus de enerete i toate masa sgozului, respuctiv cresteren energiei lut interne. in cazul in care sistemul termodinanie (ga) cedeasd luer smocanic mediubni inconjurdtor, se produce fenomenul invers, respecilv de destindere a gazul in ellodra, ‘caracterizat prin sederea energies mere, ca urnare a cedar ei pistonulus ~ __schinibul de cildur’s cu mediul exterior. De exemplu: fenomenul de frecare prods fa contaend dintre dow coxpurt ~ piston / eilindry) sau elice / gaz are ca efeet cresterca energiei interne a sistemtui termodinamic, cuanuificabild la nivel macroscopic prin cresterea femperaturié acestuia Energia de distocare: este 0 fori de energie specifica sistemelor termodinamice deschise, respectiv sistemelor termodinamice la care are loc un transfer de masi cu mediul exterior. Fie 0 conducti prin care se deplaseazi un fluid la presiune constantii, de exemplu pentru a alimenta cu gaz cilindrul unei masini cu piston. O cantitate m de fluid ocupi in conduct’ un volum , respectiv o hungime x de conduct, Pentru deplasaren volumului ¥ de fluid in ‘conducti, Intre sectiumile I si TI, respectiv pe lungimea x, este necesar ca fluidul din spatele acestuia si se comporte ca un piston, respectiv si efectueze un lucru mecanic de deplasare asupre acestel trange de fluid (Pigura 2.1), Pentru calculul energiei de dislocare E, se | Seine} ______potmeste de In definitia lucrului mecanic, ca Ti sisem enmodinic doses produs intre forta F care acfioneaza asupra Py j= unui corp si deplasarea x a corpului pe = directia fortei. | E,=F-x (0) 4) — Dar: F'= p-S, [N], in care: § - suprafata sectiunii transversalc a conductei Figura 2.1, Energia de dislocare la deplasarea Results: unui fluid fntt-o conduct iB S-x=p-V [1] 5) in conctuzie, pentra introducerea fiecarui kg de fluid din conducta de legituri cu mediul exterior in sistemul termodinamic deschis, este necesar ca, din mediul exterior si se introduc in sistem o energie de deplasare, data de relajia: (2.6) m in care: v - volumul specific de Quid [m’/kg]. in cazul in care Quidul iese din sistemul termodinamic deschis, atunci acesta trebuie si cedeze medialui exterior ~ pentru evacuarea fiecdrui kg de fluid, energia de dislocare ¢,. Entalpia: este o imirime extensiva de stare, care caracterizeazi niyelul energetic al unui sistem termodinamic. Relatia ei de definitie este: H=Usp¥ 2.7) CECT DE FERMOTENICA 7 132, Principiul I al termodinamicii 2.1. Forme de energie cu care opereazs Principiul 1 al termodinamicii Asadar enialpia unui sistem termodinamic este data de suma dinire eneigia hil intemi Ul energia de dislocate, p-¥’, Pentru cazul particular al unui sistem termodinamic avand masa nt ldg se defineste entalpia specific’, i: ha sutp-y, [Ikg] 2.8) aim Energia cinetied reprezint’ o forma de energie confinuti in sistemul termodinamic, care se afl tn migcare, in raport cu mediul ambiant, Energia cincticd este data de relatia: 29) in care: w- viteza de deplasare a sistemului termodinamic in raport cu mediul ambiant. Energia potential reprezinta energia sistemmului termodinamic ca un ansamblu affat tn repaus intr-un cimp exterior de forte, de tip gravitational, magnetic, cic, Penta cazal cémpului gravitational, E, este dati de relatia: pp =megehy (2.10) incare: - h - indlfimea la care se aflai sistemul termodinamic in campul gravitational, [m]; ~ g -acceleratia gravitationala; g = 9,81 m/s?. fn concluzie, energia confinuté int-un sistem termodinamic, inteleasi ca suma a energie inteme, a onergici de dislocare, energiei cinetice si energici potentiale, notati £ , este 0 miarime de stare, a otrei variafie, intre dou’ stiri ale sistemului termodinamic, este dati de relafia: 1b 2.1.2. Energie transportaté peste grenifele sistemului termodinamic Lucrul mecanie exterior: este realizat de un sistem termodinamic aflat in migcare cu viteza w, in raport cu mediul exterior si la o anumit’ cota (inaljime) in cdmpul gravitatonal terestru, Ca urmare a faptului ca dispune de energie cinetict, E,, si de energie potential’, 2), ca forme de energie continute in sistem, el are capacitatea de a efectua lucra mecanic exterior (intre doua star: inifiala (1) si finala (2) ), ca forma de energie transportata peste granifele sale, spre mediul exterior Expresia Iucrului mecanic exterior este dat de relatia: (ana = AB, + OE, UT} 2.12) Lucrul mecanic de variafie de volum in cilindrul unei masini termice are loc ~ pe parcursul unui proces de comprimare sau destindere -, 0 interacliune intre agentul termic (gaz, abur, vapori) si un corp solid aflat in migcare (pistonul), Consceinfa acestei interactiuni mecanice este variatia volumulai agentului % TECTH DE TERMOTHUNICA2. Prineipiul I at termodinamici 2.1. Rorme de energie cu care opercazit Principin! 1 al termodinamicit (ermic ~ in sensul sciderii tui la comprimare gf al oresierii lui Ta deslindere; accasia se exprima prin schimbul de lueru mecanic intre sistemul termodinamic reprezentat de agentul termic si mediul exterior Astfel, considertind sistemal termodinamic inchis reprezentat in Figura 2.2, se observa ca deplasarea pistonulai tnire starile (1) si (2) are ca efect comprimarea gazului (pp, $i PacV) Lucnil mecanic clementar efectuat de ca piston supra gazului, odatd cu eden i Fare ® deplasarea lui pe distanfa clementar’ dx £ este: jon 5 = —_ OL=Fedx,(J} (2.13) oan) “[ _. fn ipoteza deplasiirii lente, fra frecare gi a 5 etange a pistonului in cilindra se poate a Pie considera ci presiunea exercitatii din s/ a exterior asupra pistonului este egal cu a resitmea gazului, p. in aceste conditii, Figura 2.2, Sistem termodinamic inchis, Pan co gi devine, : aflat in interactiune mecanicd cu mediul exterior (schimb de tucru mecanic) OL = p-S-de=p-dV [1] (2.14) in care: d¥ reprezinti variafia elementara a volumului de gaz. inirucdt intre stavile (1) si (2) pistonul efectueazd 0 suecesiune de deplasiti elementare dx, Jucral mecanic total efectuat de piston asupra gazului rezulti din tnsumerea Iucrului mecanic elementar dat de relajia (2.14). Se obfine astfel lucrul mecanic de variatie de volum intre stitile (1) si (2) Lig = ja bp a¥ (1) (2.15) entra un sistem termodinamic inchis la care m=1 kg: lan ja fp-dy , taka] (2.16) Reprecentarea grafic « lucralut mecanie de variatie de volun in diagrama p-V Lucrul mecanic de variatie de volum poate fi determinat grafic in diagrama mecanici p-V. Astfel, in Figura 2.3 este reprezentat un proces de comprimare a unvi gaz in interionul unui cilindru, intee stacile (1) si (2) Fie p presiunea gazului la un moment dat, intr-o stare intermediar’, pe parcursul acestei transforméri si ¥ volumul ocupat de gaz. Ca urmare a deplastri infinitezimale a pistonului pe distanta dx, tn cursul cdteia se poate neglija variajia presivnii, volumul gazului scade cu d¥. LECTIN DE TERMOTERNICA 7 152, Prineipiul I al termodinamicit 2.1. Forte de energie cu care opereazit Principiul I al termodinamicié Intrucat aria abed = p-dV,, adicd roprezinta chiar lucrul mecanic elementar de variatie de volum, SL, rezultd ca: aL 2 2 x Aria wor lfal = [o-ar’ = [Eval at po i LL, Agadar, in diagrama p-V, aria de sub curba 1-2 anne (respectiv aria delimitati de curba 1-2, axa dy absciselor si ordonatele punetelor 1 si 2) reprezints chiar Iuerul mecanic de variatie de volum, efectuat see ceed eee ea ae de comprimare in diagrama mecanic& Acesta este motivul pentru care diagrama p-V poartd numele de diagramd mecanied. Potrivit conventiei de semne adoptate in termodinamicd, Incrul mecanie primit de sistem de la medin! exterior (altfel spus lucrul mecanic efectuat de mediul exterior asupra sistemului termodinamic considerat) este negativ, iar luerul mecenic cedat de sistem medivlui exterior este pozitiv (Figura 2.4), ‘ ZZ re Figura 2.4, Conventia de semne pentru fucrul mecanie Observatie: spre deosebire dle energia interna U, sau de entalpla, H, luerul mecante efectuat seu consumat de tun gaz pe parcursul umui proces termodinanitc nu este 0 marime de stare, in sensul cd nu caracterbedsd 0 stare termodinamica. In consecintd nu are sens sintagma “variaple elementard de lueru mecanie”, dupa cum mu are sens nici calcul vaviayel finite a Inorutul mecanic, ea diferengtinare valoarea ui fala 1 cea inipill. dre ined sen sintagma “Iucr mectnie elementar, nozat él (gi nu dl), iar a nivel fis, “lucrul mecanie schinbat ce wt sistem termodinamic cu medial exterior in procesul I-2, notat Lin Gadus < Wade <(lEder Y Neftind 0 mavime de stare, lucrul mecanie uu admite 0 Aiferentialé toralé exacté gi acest Iueru este exprivnat a nivelul notailor wzuate prin inlocutrea lterei d eu litera 6 acre mocene ee 0 warime de proces, 0 sono co cavaconzcat rnsormarea sistent temodinante te Cele dou sti: nfl $i final. Ca marine de prove, inal mecani dpi de tnd proce, ae de drama 7 care se dxfgoarl procul ermodnane nr el da Fw 25, tustaregrajchadepenienet Pagan ara inert ncanie de crama arcs ine dou stint (1) nat 2) 6 TECH DE TERMOTERNICA2. Principiul I al termodinamicii ‘ome de energie ca care opereaz’ Principiul 1 al termodiaamieis Lucrul mecanic tehnic (lucral mecanic util exterior): ceprezintt tucrul mecanic total schimbat de un sistem termodinamic deschis cu mediul exterior, fn cursul unei interactiuni mecanice, Se consider’ un sistem termodinamic deschis (reprezental, de exemplu, de 0 magina termic3, MT, producitoare de fucru mecanio), parcurs de un agent temic, caracterizat la intrare, in secfiunea 1, de parametrii de stare p,, V;, T; gi la iegirea din MT, in secfitmea 2, de parametrii de stare p,, Vz, Tz (Figura 2.6), Oe Op Bilantul de energie corespunzitormaginii teumice (suma energiilor care intrd in sistem este egal ou suma energiilor care ies din sistem) este dat de relatia: POV Alin = Ly. + Py Vz.) (2.17) in care: Figura 2.6, Luerul mecanie tehnic > py'¥, - energia de dislocate primits de sistemul termodinamic de la mediul exterior pentru admisia agentului termic in conducta de legdtur’ cu mediul exterior; ~ Lun ~ Iuerul mecanie al veriafici de volum efectuat de agentul termie prin destindere fn magina termica; ~ Px-V, ~ energia de dislocare cedaté de sistemul termodinamic mediului exterior, pentru evacuarea agentului termic din condueta de legitur’ cu mediul exterior; ~ Z3 > ucrul mecanic tehnic efectuat de sistemul termodinamic (cedat de acesta mediului exterior). Eouatia (2.17) devine: Laas Jo-d¥ +, V~ py Ve = [p-d¥~(p,-V,~p,-¥,)= [p-a¥— fdlp-) ; 7 7 Hl (2.18) = fr [fn avs |v | [V-ap i i i i Pentru un sistem termodinamie la care m = Ikg, relatia (2.18) devine: Lig == fuedp, (Weg (2.19) Observagie: lucrul mecanic tehwie dat de relatia (2.18) respecia convensia le semne precizatt anterior. Asfel lucrul mecanie relic este pozitiy dacd este efectuat de sistemul termodinamie ca urmare a uni proces de destindere, intrucat acest cus dp<0; > lucrul mecanie iehnéc este negativ dacd este primit de sistemul termodinamic de la medinl exterior, ca urmare @ unui proces de comprimare, inirucdt in acest eas dp>0. LECTIC DE TERMOTENINICK 172. Principia I al termodinamicii 2.1. Forme de energie cu care apereaz’ Prineipiut 1 al termodinannic Representarea grafic a tuerulut mecanic ehnic tm dlagrama mecanied p-V in Figura 2.7 luerul mecanic al variatiei de volum intre stirile 1 gi 2, L,, "eprezentat de aria 12V2V(1, Luerul mecanic de dislocare la admisie, p, -V,, este reprezentat aria 17/01", iar lucrul mecanie de distocare la evacuares agentului termic din masina erick, Py “Va, este roprezentat de aria 2'2V,02'. Suma algebric& a acestor arii, pottivit relatiei (2.18), conduce la urmatorul rezultat: [Z| = arial! 122'1', af ’ | Pip or pv vi ae i voOW WV ‘i Figura 2.7. Reprezentarea graficd a energiifor Figura 2.8. Reprezentarea graficti care intra in componenta Iucruiui mecanic tehnic aJucrulai mecanic tehnic Asadar, in diagrama p-V, luctul mecanie tehnic este repreventat de aria delimitat& de curba 1- 2, axu ordonatelor si abscisele punetolor | si 2 (Figura 2.8). Citldura, Independent de interactiunea de tip mecanic, exprimati prin lucra mecanic, intre un sistem fermodinamic si mediul exterior poate si aibi loc o intercatiune de tip termic, a carei Gonseeingi este schimbul de elldurd. Acesta apare daca intre sistemaul termodinamic $i mediul exterior exist o difereapi de temperatura gi inceteazi dact diferenta de temperaturd se anuleazai, Experimentirile din domeniul calorimetriei au condus initial la ecuafia calorimetticd, a caret forma, ulterior generalizata, exprima fuptul c% energia schimbati sub forma de caldera intre sistemul termodinamic si mediul exterior este proportional cu masa sistemului termodinamic si cu vatiafia temperaturii sale, factor de proporfionalitate fiind mirimea numiti “caldura specifica”. Pentru um proces termodinamic elementar, in cursul ciruia temperatura sistemului fermodinamic (corpului) sufera o variatie infinit mic8, d7, caldura elementara schimbata intre sistemul termodinamic si mediul exterior, 50, este exprimati de relafia: 5Q=m-c-dT {I (2.20) in care:- m ~ masa sistemului termodinamic, (kg); “ c~ sildura specifick masica, [J/(ke K)], cere depinde de natura corpului, de starea sa termodinamica gi de tip] procesului termodinamic parcurs de sistem, Caldura Q;2 transferaté (primita san cedata) intre un sistem tetmodinamic si mediu! exterior Pe parcursul unui proces termodinanmic in care temperatura sistemului variazit de la T; la T, se obtine prin insumarea (jntegratea) cildurilor elementare, 50: 7 LECTH DE TERMOTENNICK2, Principiud I af termodinemicit 2.1, Forme de energie cu care opereazi Principiul [al termodinamieti 4 = J00= fo-e-dr i (2.21) Observatt: Ce si luerul mecanie schimbat de un sistem termodinarsle $1 mediul exterior, cldlura este o marine Ge Preees gi mi o mirime de stare. Ea mu earacterizeazi starca termodinamil @ sstamls, proven! femodiname parcurs de sistem ia trecerea lui dinir-o stare termodinanied in alta In consceina clltons ‘canserat intro cstenud termoutnaie 91 medulexieriordepinde de dvunul pe care s¢ desfisoasd procera! respect, ire dowd stiri: starea inipalé 1 si starea finald 2. Nefind o marime de stare, edldur mn wien cferenfatd ‘otal exacta, be. valoaren edurit wansferate in procesul 1-2 nu se poate coloula ex diferenta intre toare stivilor 1 9i 2. Pentru a evidentia acest iueru din punct de vedere matemutia, te nice! iilizats pentru mévimile de siare - ex fvera "8". Acesta este moti pentru care sa folostt in ecuagia (2.20) notasia 5D . La nivel fit, pentru a evidentia faptul od, este o meine dle proces, pentru cildurt se uslizeast notaia Ors (veel ecuapia 2.21), spre deosebire de notayle ualizate penirn mirinile de stare (de exemplu: AU =U, -U,; AH =H, ~tiy; AS Sy ~S,). Este total lipstd de none wotatla JQ =Q; = Q,sau AL = Ly ~ Ly Potrivit conventiei de seme wlilizate th termodinamica tehnicd, cildura primit de sistemul termodinamic de la medial exterior este pozitiva (Qj.>0), deoarece determina eresterea femperaturii sistemului (¢7>0 in relatia (2.20) ), iar cildura codati de sistemul termodinamic clire meditl exterior este negativa (Qi <0), deoarece determinX scdderea temperaturi sistemului (@T<0 in relajia (2.20) ). Relatia (2.20) sta fa baza definirii ctldurii specifice a unui comp (sistem termodinamic), Prin explicitarea marimii “c”, rezulta : 1 6 cna ike} (2.22 a? (kg K)] (2.22) Asedar, prin definitie, cAldura specific& reprezinté clldura necesari pentru a modifica eu | grad temperatura uniti}ii de mas dint-an corp Experien(cle calorimetrice tntre un solid gi un gaz au introdus notiunea de caldura specifich a gezului Ta volum constant, notatd cy , iat cele de incdlzire a unui gaz la presiue constant’ au inlrodus nofiunea de caldurd specifica a gazului la presiune constants, notata gp. in consecinf&, presupunand c& un sistem termodinamic sufers transformare izocor’ (la V=ct), relatia (2.21) devine: Q,), =m: fe, aT {a (2.23) Pack sistemul temmodinamic sufera o transformare izobaré (la p*ct), relafin (2.21) devine: % @.), =m: fe, -ar U1 (2.24) i S-a constatat experimental c& c, #¢,, si anume e, > ¢, Din cele prezentate mai sus rezulté of motorul transferului de cldurd intre wm sistem termodinamic si mediul exterior este diferenfa de temperaturd, AT’, intte acestea (Figura 2.9). LECT DE TERMOTEHNICA 192, Principial ¥ al termodinamicii Figura 2.9. Diferenta de temperaturd intre un sistem termodinamic si mediul exterior ca motor al wansferului de cildus’ condensare, topire etc., respectiv al proceselor de transformare de faz 2.2, Expresia analiticd a principfului I al termodinamicti pentrt sisteme termodinamice inchise ‘De exempiur faire agentul termic apd are crea printun corp de inedizire $i mediul exterior reprecentat de aenul din tnedipere ave loc un transfer de cildurit deierminat de diferenta de temperaturi intre agemual termic (Ty-90°C la intrarea tn radiator St TY70°C Ia iesirea din radiator) $¢ temperatura mediului exterior aer, cu iemperatura Tye, =20°C. Dar, exists o serie de procese pe parcursul cirora temperatura sistemului termodinamic rimfne constant (T; = Tz ~1), degi sistemul termodinamic schimb’ caldura cu mediul exterior (Figura 2.10), Este cazul proceselor de vaporizare, , pe parcursu! carora Variafia temperaturii sensibile este nula, intre sistemul termodinamic si mediul exterior are loc un transfer de céldurd latent, care nu modifica temperatura sistemului, dar modifica’ starea lui de agregare. te ae ss al veathte ert Figura 2.10. Schimbui de caldura intre sistermul termodinamic si mediul exterior in cazul proceselor de schimbare de faza cilindru in care se deplaseacd cu frecare un piston — -mecanic de frecare al pistonului de peretiellindrulut si Introducerea si evacuarea de ctildur’ din sistem se poate realiza izoterm $i in cazul transformirilor cu schimb de lucru mecanic (destindere izoterma cu producere de lucru mecanic si comprimare izotermi cu consum de lueru mecanic). De asemenea, exist posibilitatea ca un sistem termodinamic s& primeasca calduri, fir ca aceasta si provind de la mediul exterior. De exemplu: ws gaz - aflat in interiorul unui rimestecildura provenitt din transformarea lucruui Ii modifica energia interna 2.2, Expresia analitick a principiului I al termodinamieil pentru sisteme termodinamice inchise Asa dupa cum s-a ardtat anterior, in functie de modul de interactiune al lor cu mediul exterior, sistemele termodinamice inchise pot {i izolate sau adiabatice Expresia analitica a principjului 1 al termodinamicii dobandegte o forma particular’ in fimetie de tipul sistemutui termodinamie inok Astfel: > pentru sisteme termodinamice inchise izolate, care nu schimba energie cu mediul exterior sub nici o formé (nici caldur’, nici tucru mecanic), legea generali a conservatii gi transformarii energiei ia forma particulars: U = const. (0) (2.25) w TECH BE TERMOTEAINICK2. Prineipial [al temmodinamicii 2.2. Expresia aualiticd a principiutui {al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise in care: U reprezinti energia intem® a sistemului termodinamic, Un exemple de sistem termordinamie tzolae este ws fied flat intr-o incinséizolaté fermio (Figura 2.11), Sistem termodinamic see in mod evident, in absenfa orictrei interactiuni izokat ‘intre sistemul termodinamic si mediul exterior, energia confinut’ in sistemul termodinami¢ amine constanté. fa consecin{i, eventuale procese care au loc intre diferitele piri ale sistemului sau intre diferitele subsisteme componente au ca efect redistribuirea diferitelor energii de acumullare, in sensul uniformizérii lor Figura 2.11. Sistem termodinamic izolat in interioral -sisteraulul termodinamic, far modificarea energie’ confinute in sistem. Enunful Principiului intai al Termodinamicii in acest caz este urmétorul: “Ener gia unui sistem tetmodinamic izolat se menfine constant’, oricare ar fi procesele care se desfigoara in interiorul sistemului”, % pentrs sisteme termodinamice inchise adiabatice, care schimbi cu mediul exterior gnergi¢ numai sub forma de Iucru mecanic, transferul de cildura fiind nul, legea ‘general a conservarii si transformtrii energiei ia forma particulars: dU =~8 , (0) (2.26) ncare:- dU ~ variafia elementard a energie! inteme a sistemului termodtinamac, [7] ~ 4 ~ lucrul mecanic elementar primit de sistemul termodinamic din mediul exterior, [J]. Ca exemplu de sistem termodinamte inchis adiabatic poste fi considerat gazul aflat iirun cilindra jzolat term, in iterionul edruia se deplaseaczit fara jrecare un piston (Figura 2.12) Prin integrarea ecuatici (2.26) intre starile 1 si 2 se obtin Juv = Intorpretarea ecuafiel (2.27) este urmatoarea: Iuerul mecanie primit de sistemul termodinamic inchis adiabatic de la medjul exterior conduce Ia cresterea energiei sale interne, Spe tiicgniciiy. 27) Pentru m devine: kg, ecuatia (2.27) ——1, 2 w-wh, 2+ [kg] (2.28) ~ > pentru sisteme termodinamice inchise, cate schimbi energie sub forma de lucra mecanic si de c&lduri cu unas} ‘sm Figura 2.12. Sistem termodinamic inchis mediul exterior, legea generaié a adiabatic conservirii si transformatii energiei ia forma particulars: dU = 60-61 , [I] (2.29) ECTH DE TERMOTEHNICA 212, Prineipiul I al termoditarnioii Expresia analiticd a prinefpiului al termodinamicii pentru sisteme terniodinamice inchise incare:- AQ - cildura elementar’ primiti de sistemul termodinamic de la medial exterior, [7], ~ dL - lucrul mecanic elententar cedat de sistemul termodinamie mediului exterior, [J] Ecuafia (2.29) reprezinti forma diferentials a principiului intéi al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inehise, Pentru procese reversibie (evasistatice), care se desfigoard cu vitez’ infinit de lent’, expresia diferentiald a principiatui intai este: 60 =dU+éL=dU + p-d¥ 2.30) Folosind definitia matematica a entalpiei: H =U + p-V, (2.31), se poate obtine cea de-a doua forma a principiului intéi ai termodinamicii pentra sisteme termodinamice inchise. Astfel, diferentiind relatia (2.31) obtinem: dH = dU + p-d¥ +¥ -dp si prin rearanjerea termenilor: dH ~¥ dp =dU + p-dV (2.32) inlocuind retatia (2.32) in (2.30) se obtine: 60 =dH —V-dp (2.33) in care 6L, = -V -dp reprezinta ucral mecanie tehnic elementar. Eouafia (2.33) reprezinta o alta fonna diferentialé a principiului inti al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise, Sistemul termodinamic constituit dintr-un gaz aflat in interioral unui cilindra in care se deplaseaza fri frecare un piston reprezinté un exemplu de sistem termodinamic inchis, reversibil (Figura 2.13), Presupunind c&-—acest. sistem termodinamic, cu masa “m” evolueazi intre stirile 1 gi 2, ca wmare a interactiunii cu mediul exterior, care consti in alimentarea lui simultani cu clduri si cu hicru mecanic, prin integrarea ecuatiei (2.29) se obtine: Cilindra Piston Jau = fo0- fous Figura 2.13, Sistem termodinamic inchis Uy -U, = Og -Ly ill] (2.34) Pentru cazul particular fn care masa sisiemului termodinamic este m = 1 kg, ecuatia (2.34) devine: wu, =u, Ga ~Iy » [kg] (2.35) Emungul prineipiului I al tetmodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise este unnitorul”Variafia energiei interne este egalti cu suma energiilor schimbate de sistem cu mediul exterior”, Pentru procese reversible (evasistatice) care se desfasoari cu vitezi infinit de lent, expresiile analitice ale principiului inti ale temodinamicii rezulti prin integrarea ecuatiilor (2.30) gi (2.33), Astfel, prin integrarea ecuatiei (2.30) se objine, pentru procese finite: B ee ~ LECT BE TERT2. Principiul I al ermodinamicii 2. 3, Expresia analities a principiului [al tenmodinamieti pentru sisieme deschise feos fav ]o dv ; (2.36) Qa =U, -U,)+ Lay (37) Prin integrarea ecuatiei (2.33) se obfine, pentru procese finite: feo jan - ig -dp (2.38) respectiv: 0,, = (H, —H,)+Lyy (2.39) in cazuf particular in care un sistem termodinemic evolucazi intr-un proces ciclic, principiul intai al termodinamicii are urmatoarea expresic analitic’: au = {50- for, 15) (2.40) Intrucét energia intern’ este o marime de stare, variatia ei este dati de diferenta intre valoarea final si cea inifiala. Cum pentru un proces ciclic valoarea initial a parametrului de stare este egal cu valoarea final, rezuita: gau =U, ~v, Qa) in consecintl, expresia analiticd a principiului intai al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise care evolucaza in procese ciclice este: fo0= Fa 2) (2.42) Prin integrarea ecuatiei (2.42) de-a lungul ciclului termodinamic se obtine O=2,.15 243) Interpretarea relajici (2.42) este urmitoarea: lucrul mecanie si cilldura transferate intre un sistem termodinamic si mediul exterior in cadrul unui proces ciclic sunt echivalente. Un exempta posibil de sisi termodinamie inchis care evoleazl int-un proces clic este urmdtorul: un gaz caflat intr-un recipient este supus urmeitoarelor dows procese. + primeste energie de la mediul exterior sub formé de lueru mecanic prin rotofia unel palete ‘acfionate de cdderea unel grewtii (Figura 2.1%), + Tevine la stavea inifiald ca urmare a cedariicdtre mediul exterior a energiet primite, sub forma de cedidurdt (Figura 2.15) gaz Figura 2.14. Sistenul termodinamic primests Figura 2.15, Sistermul termodinamic Incru mecanie de la mediul exterior codeazd caldurd mediului exterior TECTH DE TERMOTERNICA ie2. Prineipiul I al termodinamicii 2. 3. Expresia enalitios a principiutui Lal termodinamicit pent sisteme deschise Atte formuliri ate prineipiutui tutdt al termodinamieit, care decurg din legea genorala a conservarii $i transformarii energiei sunt: * Nu se poate realiza 0 masin’ termict cu functionare continua care s& product luent ‘mecanie, firt a consuma o cantitate echivalenta dle caldura, O astfel de maging, care ar produce continun tucru mecanic fica si consume o cantitate ‘chivalenta din alt forma de energie a primit denumirea de perpetuum mobile de speta mi {ntweat contrazice principiul inti al termodinamicii, prin aceea ea afirma posibilitatca orci de energie, * Perpetuum mobile de spefa inti este imposibil, * Caldura se poate transforma in lucra mecanic sau poate fi produst din luart mecenic, ‘otdeauna cu respectarea urnitorului raport de echivalenti: lcal = 427kgf «m= 427.9,81N-m 2. 3. Expresia analitick a principiului { al termodinamicii pentru sisteme termodinamice deschise Asa dup cum s-a arktat anterior, sistemele termodinamice deschise se caracterizear4 atat prin ilereactinni mecanice (schimb de lucrn mecanic) gi termice (transfer de cildurd) cu medi! seenigp' Prim Wansfer de mast (ourgerea unsi fluid care traverseazé. granifele sistemului). ae Sistem termodinamie reprezentat de un agent termi care curge printo magin’ termio& GMD, primind de ta mediul exterior ~ inte seotiumea de intrare 1 si cea de iegite 2 - elldurn Q2 (Qy>0) si cedind, intre aceleasi sectiuni mediului exterior, hucrul mecanic Hed (Z, > 0) figura 2.16). jin sectiunea de intrare 1, agental termic se Ou aaa Pa caracterizeaza prin urmatorii parametri: viteza 1s, lu energia inte u,, presiunea p,, volumul ¥,, a temperatura J. Tofi acesti parametri, ca si interaciunile din sistem, variazi de la o sectiune Ia alta, sau de la un loc la TTI altul in sistem, astfel inoat, in sectiunea de iesire ei au respectiv valorile: w,.4,, p» Ve, Ty Figura 2.16, Sistem termodinamic deschis Se adoptéipoteza curgeriistationare a agentului temic prin motorul termic, ceea ce inseamn’ ch: 7 Parametrii mentionati nu se modifica fn timp de la o sectiune la alta; ~ Schimburile de cildurd gi lucru mecanic ale sistemuhti cu mediul exterior sunt constante in raport cu timpul; ~ masa gi energia curentului de fluid nu variaza fn timp, intro anumita sectiune, Geea be conduce la concluzia cA nu exist acumuliri de mast gi energie in sistem Altfel spus, energia interna a sistemului este constantit; 24 _ LECTU DE TERMOTEHNICA2. Principiul I al termodinamicti 2.4, Beuati catorice de stare gi eblduri specifice ~~ parametrit agentului termic Ta infrare sunt aceeagi fn orice moments ~ parametrii agentului termic la iegire sunt aceeasi in orice moment. in aceste conditii, rezulté, conform legii conservarii energie, ci suma energiilor intrate in sistem este egal cu suma energiilor care ies din sistem. Energia totaki a agentului termic Ja intrarea in sistemul termodinamic deschis, este format din cnergia sa interna U,, la care se adaugi energia de dislocare (de curgere), p,-V,, energia mw; cinetica, si energia sa potentiald, m- g -z mong Ez, A+ BK +meg-2, (0) (2.44) in mod simitar, energia total a agentului termic la iegirea din sistemml termodinamie deschis este data de relatia: (2.45) Prin aplicarea bilantului energiilor se obtine: B, +, = E,+Zy, , (J) (2.46) E,~ EB, =O ~ Lye 5 ( (2.47) Prin inlocuirea expresijlor E, gi By , date de ecuapiile (2.44) si (2.45) in ecuatia (2.47) rezultts Ws U(r Fa = pr K+ Bot we m- ele, —2))= Oy ~Lyrsfl)— 2.48) ‘Tinand seama de relatia de definitic a entalpiei: H =U' + p-V, relatia (2.48) devine: Q2-Lm Bl (2.49) (ug we )+m-g(e — Rela{ia (2.49) reprezinté expresia analiticd a principiului fatdi al termodinamicii pentru sisteme termodinamice deschise in regim stationar. Pentru m=1kg agent tertnic, se objine din relatia (2.49), forma specific’ a prineipiului I: (hh) Forma diferentiala a prineipiului I al termodinamicii pentru sisteme termodinamice deschise, care corespunde transformiilor elementare ale sistemului termodinamie cu m=lkg, se obfine tot din relatia (2,50): (H,-H,)+ 2 A)= dia laa » [Wks] (2.50) dh=wedwt g-de=6q~Al, (2st) 2.4, Ecuafii calorice de stare gi cAlduri speeifice, Alaturi de parametrii termici de stare — presiune p, volumul specific v si temperatina 1’, in analiza termodinamica a unui sistem intervin si parametri calorici de stare. Acestia sunt energia interna 1, si entalpia h. “LECT DE TERMOTEHNICA 25{al termodinasnieii 2.4, Beuatii calorice de stare gi cBlduri specifice Cele dout expresit analitice ale prineipiului Lal termodinamicil pentru sistenie lermodinamice deschise, evidentiaz’ legatura dintre caldurd, pe de o parte si mirimile calorice de stare si parametrii termici de stare, pe de altii parte. 6y = du pdtv, (2.52) y= dh~vdp [I (2.53) in scopul utilizirii acestei relatii in analiza termodinamici a sistemelor este necesara exprimarea miimilor ealorice de slare u si A in functie de paramettii termici de stare — p.¥,T'~, care sunt direct masurabili pe cale experimental. Ecuatiile calorice de stare — pentru energia inte si pentru entalpie -, sunt cele cate tealizeaz accast exprimare. 2.4.1. Eouatia caloric’ de stare a energiei interne Intrucat energia intem&, u, este 0 marime de stare, ea se poate exprima ca o functie de patametrii termici de stare: =u(p,v, 7) 2.54) Dar, intre parametrii fermici de stare ~ p, v, 7 — exist o selatie de dependenta gi anume ecuatia termick de stare, de forma: Ip, v, T)=0 (2.55) Rezult& cil energia intem’, 1, este functie de numai doi parametri de stare: u=uly, T) (2.56) Prin diferentierea relatiei (2.56) se obtine: ou ( Gu du =|) -av ar 2.97 u-(B) (3) ca Pentru a ajunge la forma finala a ecuatiei calorice de stare a energici interne este necesara definirea cildurii specifice la volum constant: se consider 1 kg de substanfa, care suferd 0 tensformare (Incdlzire/ticire) corespunzitoare unci variajii elementare de temaperatura Ia volum constant. Conform relatici gencralizate din calorimetrie, cantitatea elementar’ de cilldurd (6g), este data de relatia: (a), sa wlilizat indicele “v "pentru « se indica faptud ed procesul se desfigoard la volum constant c,d? =c, dT, [Uke] (2.58) Observasi inlocuind relajia (2.58) in expresia analiti & = du p-dv se objine: a principiului Tal termodinamicii: c,d? = du, pentru y= const. (2.59) Rezultii expresia c&ldurii specifice la volum constant: bu =| 2}, 18068 K) 2.60) ( a) {5/0ke K)} (2.60) Revenind in ecuatia (2.57) objinem: 61) 26 ‘LECTIE DE TERMOTHNNICA2. Prineipiul Fal termodinarsicit 2.4, Beuati calorice de stare gi clldurispeciice ‘Aceasta este expresia matematicd diferential a ecuatiei calorice de stare a energie! inteme, pentru un sistem termodinamic oarecare (gaze reale, vapori, lichide, solide). 2.4.2. Ecuatia caloric’ de stare a entalpiei in mod similar, se consider’ cA entalpia, ca mirime calorica de stare, este functie de doi parametri de stare si anume: h=h(p,T) (2.62) Prin diferentierea relafiei (2.62) se obtine: ah) oh dh =|~— | dp+|—| dT (2.63: (3), EE ee) Pentru definirea cildurii specifice la presiune constant se considerd 1 ke de substantia care suferi o transformare (inoalzire / ricire) corespunziitoare unei variatii elementare de temperatura, la presiune constantd. Cantitatea de caldura clementari, (6g), este dati de relatia: (&), =1-c, aT Din expresia analiticd « principiulai | al termodinamicii: dy = dh -v-dp rezulti: oh [FG] ems ess ar), Relatia (2.65) reprezinti expresia c&ldurii specifice la presiune constanté. Revenind in ecuatia (2.63) obtinem: aT, {Wkg] 2.64) c,d = dh, pentru p = const., de unde: ¢, dh (2.66) Aceasta este expresia diferenjial a ecuatiei calorice de stare a entalpiei pentru un sistem termodinamic oarecare (gaze, vapori, lichide, solide) 24.3. Relatii intre cAldurile specifice. Relatia Robert-Mayer Odaté determinate expresiile matematice ale ecustiilor calorice de stare pentru energia ‘intema si pent entalpie, acestea se inlocuiesc in expresia prineipiului I al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise (dy = die + p-dv) si se obtin urm&toarele relatii pentru caldura clementara 3g 6g =6,-dT + (2) dy+ p-dy , care poate fi scrist si sub forma ee ar-|(%) soe (2.67) wv), Se consider c& sistemul termodinamic schimba o&lduri cu medial exterior intr-an proces clesfasurat la presiune constanta: (6g), =c, -d¥' si atunei ecuatia (2.67) devine: -aT =e, -dT (2) v0 (av), (2.68) Lav )p ¢, LECTIN DE TERMOTENNICA 22. Prineipiul al termodinamieii 24, Beualii calorice de stare si cildur specifice Prin impirfirea ambilor memibri ai ecuafiel (2.68) ou variajia elementard de temperaluri, dT, se obfine: Ou ev +pi 4a 2.69) } 2] #), (2.69) Aceusta este ecuatia hui Robert-Mayer, care exprima relafia dintre cildurile specifice la presiune constant si a volum constant, pentru un sistem termodinamic oarecare (gaze, vapori, lichide, solide). 2.4.4, Partioularizarea ecuafiei lui Roberi-Mayer pentru gazele perfecte Pentru gazele perfecte, ecuatia (2.69) suferd urmitoarele particularizari: a ; : ° (2) O, pentru ca energia internti a gazelor perfecte nu este o functie de volum, ci on), este o functic exclusivé de temperatura: u =u(T); (4) qvand in vedere ecuafia termi de stare a gazului perfect: pov = RP ep OP Tindnd seama de acestea, ecuatia lui Robert-Mayer ia urmitoarea form’ pentru gaze perfecte: ec. +R, [kg (2.70) in care: R este constanta caracteristici a gazului perfect respectiv. Deoarece R>0, rezultd c& intotdeauna c,>c, Interpretarea ecuafiei lui Mayer pentru gaze perfecte este urmitoarea: pentru a mari temperatura unui kg de gaz perfect cu un grad, Ia presiune constanti, este necesara cantitatea de cildura c,,, din care o parte ~ c, — este utilizata la cresterea energici inteme a gazului, iar restul (c, ~¢, = 2) este utilizat pentru efectuarea de lucru mecanic de destindere a gazului Astfel, constanta caracteristic& a gazului respectiv — R ~ capata sempificafie fizie& de luera mecanic specific (m=1 kg gaz), efectuat la presiune constanta gi se masoar’ in [3/(kg K)]. Prin inmuifirea fleckrui membru al ecuatiei Iui Robert-Mayer (2.70) cu masa "m" a sistemului termodinamic se obtine: mc, ~mec, = mR, [WK] (2.71) in care: ~ produsul m-e, se numeste capacitatea caloricd la presiune constanti gi se noteazA Cc: ~produsul m-c, se numegte capacitate calorici la volum constant si se noteaza C, Relatia (2.71) se poate serie agadar si sub forma: C.-C, = mR [UK] (2.72) Prin inmultirea ficctirui membru al ecuatiei lui Mayer (2.70) cu masa molart M [kg/kmol) a sistemul termodinamic se obtine: M-c,~M-e,=M-R, flkmol K)] (2.23) TECTH DE TERMOTEHNICA2, Prineipint Fal termodinamicid 24 Bouatii calorice de stare si cAlduri specifice in care: - produsul Mc, se numeste capacitatea calorica molar’ Ja presiune constanti si se noteaza ©, ; ~ produsul Mc, se numeste capacitatea calorick molari la volum constant si se noteazii 5 ~ produsul M+R reprezinti constanta universala a gazelor perfecte gi se noteazi in aceste conditii, relatia (2.70) devine: @-@, =, [i{kmol K)} (2.74) Exprimarea caldurilor specifice in funcfie de exponentul adiabatic Prin impantirea relatieé (2.70) cu o, se obtine: we (2.75) “, Pentru gaze perfecte monoatomice, raportul “2 se poate considera constant, respectiv independent de temperatura; el se numeste exponent (coeficient) adiabatic si se noteaza cu i. Tindnd seama de &, relatia (2.75) devine: Rot, [Me K)] (2.76) iar relatia (2.70) devine: RE, Dike K)) (2.77) Pentru gaze monoatomice (gaze nobile, vapori): k= 1,66 ; pentru gaze biatomice: k= 1,4; pentru gaze poliatomice (CO,; HCN; C2): # = 1,33. 2.4.5. Particularizarea ecuatiilor calorice de stare pentru gazele perfecte Pentre gazele perfecte, experimentele lui Joule si Gay-Lussac au demonstrat c energia interna si entalpia depind numai de temperatura, nu si de volum i respectiv presiune, Dispositivul experimental folosit de Joule a constat dint-un sistem termodinamic izolat, format din 2 recipienti — ‘A 5B, aflai in inferioral unui vas ealovimeti, izolat tern, Acestareprezint, pentru cei 2 recipient, medi exterior (Figura 2.17). Recipienfii sunt legai inme ei print-o conducts previzuta eu robinetul de inchidere R. TECTHDE TERMOTEIINICA ——2, Prineipiul Tal termodinamicii 24, Beni calorice de stare gi eélduti specifice Recipientul 4, avind volumul V,, confine gaa Ts presiunea p, $i lemperalure Ty, jar recipientul B avand volumal ¥, cst vidat (py = 0). Temperatura api din calorimetm este mato atonal unui termomtr up valoten india de acesta se stabilizes, sex of sistem termodinamic a tins 0 stare de ech, se deschide robinetl . | Tomoners Ca urmare a faptului ci p,> py, ate lo trecerea gazului din recipiontul in recipientl B , respectiv destinderea Jui in recipientul B , pind la egalizarea presiunilor in toate unctele ecipienjilor A si B si in conducta de loghturd. ‘Se misoard din now temperatura apei din calorimetru si se coustat cil aceasta se mentine constantl, ceea ce indich }\ oo absenfa transfonufui de oildurs dintre gazul st apa din = calorimetra, in timpul procesului de destindere (crestere Figurs 217, Dispozitiy experimental volumului ccupat de gaz de ia valoarea ¥’,, Ia valouree Experiena lui Joule 14%). Fenirs iol variate energie imerne « gazui se uilizeazd expresia prinipivli I al trmodinamicit pentru sistemas inchise bq = du +61, 2.78) Inet pe parcursul proces de detndsre, gazul au sci caldur cu medial exterior ~ ape, reel ch 410, Tnquckt vohmelecelor dou reervoae mi varach pe parcel proves de destnder sae twat aceste nu efestueazd Tru mecanicasupra medlu exteior~ pe, deci dy ~0, Ca unmare, enatin (2.78) devine: du =0 4 concazie,proceul de egalizare a presinilor este crateriat de mentnerea constant a energie ineme a sazuhi esa ce se exprin matematc ex jurul elfen Was Te) =H (044% T,) 279) Tnterpretare relic (2.79) este aceon ct enera inten gout perfoct m depinde de volun su, ci depinde numa de tempera: « = (7) 4a mod simile se demonsveazA experimental eb entulpia gazelorprfectedepinde mua de tempat, mu de presiune, Dispositivul experimental const distr sistem terntodinamic deschis, 1eprezentat de ¢ eoedcty Fag) {eM Boe fn Interior eBzeias-2 montat 0 dieftagmd (plack prevézuta cu un onificiu cont) (Figure Parametii gezuhui in sectinnen transversal (1), affett in ‘monte de diatragma, sunt: py, v,, 7,5 jn sectiunca (2, situs fn aval de dinfiagmi, parameteit de stare ai gaznlui sunt Pas Yn By Pentru studi variafieientapici garului perfect tnt sectinaile transverssle (1) 51 (2) ale condactet se utilizeozs expresia principiolui al termodinamnicii pentas sisteme deschise: Figur 2.18, Dinpositiv experimental pent d= d=, + Boats 2) eso) studiul parametilor de care depinde entalpis 2 gazului perfect Intuctt le teserea sa prin conduct, ire seen (1) si (2), gual mu sehitbs Alda cu medial exterior, rezulté: dy = 0. Datorita faptatui of circulafia gazului nu are ca efect producerea de Iucru mocanic asupra imatuhi exterior, rez: 3, = 0. Conducta find orion: de = 0. Presupunind ef debitl volumnic de gaz afat in cirulie ste constant inn seama de fepl of sectunea transveisalé a conductel shine acvogi Inve (1) (rez ob 4, = pin acest condi, ecuafia 280) ia forma perticulads dh=0 (2.81) w = TECTI DE TROTTER2, Prineipiul Ia termodinamici 2.5. Aplicarea principiului I al termmodinamiii fa gaze perfocte. ‘Teansformiri reversibite de stare ale gazelor pesivcte Prin itepratea ecuatei (2.81) inte secjiuiletrnsversae (1) si (2) se objine: iy(v,, 7) (2.82) {nterpretarea Yelaiei (2.82) este sevea ci entalpia gazuui perfect mt depinde de presiunea fi, ci ete fuetie sum de terpertucé: = If), halon > Eeuatia calorielt de stare a energiet interne : au Asadar, pentro gazele perfecte, variafia energie’ interne eu volumul: (*) 0. Ca urmare, Vv 7 Srustia caloric de stare a a energiei interne, pentru un sistem termodinamic oarecare (ecuatia 2.61) capita, pentru gazele perfecte urmitoarea forma particular: dusc,-dT, (2.83) Pentru un sistem temmodinamic cu masa m: dU = mc, dT, [3 (2.84) Prin integravea ecuatiei (2.83) intr-un interval de temperaturi (7, 7), rezultA variatia finite a Gregie| interme pentru gave perfecte (valabila pentru orice fel de proces ~ nu numai pentru cele izocore -, pentra eX energia interna este o marime de stare): du sn, -a, = fe,-dr (2.85) * Dacd intervalul de variatie al temperaturii (7, ~T,) nu depiseste cateva sute de grade, Stuns! se poate utiliza valoarea e8lduril specifice medi c,,, in intervalul de temperatura (Z,. 7.) si velatia (2.85) devine: emul (Es ~T), kg] 2.86) * Daci se accept in plus ipoteza simplificatoare potrivit edteia cildura specifica la volum constant a guzelor perfecte este constanti. ¢, = const., respectiv independenti de temperaturd, atunci relatia (2.85) devine: Au (EZ), Dkg} (2.87) ~u, 4 » Ecuasia caloried de stare a entalpiei Pentru exprimarea entalpiei gazului perfect folosimn relatia: heutR-T= f(T) (2.88) A jh A poe intrucat (2) = 0. se obfine urmitoarea form a ecuatiei calorice de stare a entalpiei pentru gazele perfecte: dh =e, -dT’, [kg] (2.89) Penta un sistem termodinamic cn masa m., ecuatia caloric& de stare (2.89) are forme: LECT DE TeRMOTETINICA 22. Principiul I al termodinamieti 2.5. Apticarea principiului | al termodinamicii la gaze perfect, “Transformiri reversible de siare ale gazelor perfeete aA 2.90) Prin integrarea ecuatiei (2.90) fntr-un interval de temperaturi (Z,, 7), recut variatia finite a entalpici pent gazele perfecte (valabil& pentru orice proces, mu numai cel izobar, pentru cd entalpia este 0 mdirime de stare) Ah=h, Je, a, Like} 2.91) * Paci procesele se desfasoara cu variafia temperaturii intr-un interval restréns, atunci Se poate utiliza valoarea clildurii specifice medii, ¢,, > in intervalul de temperatura (7,, 7) gi rolatia (2.91) devine: Ah = h, ~h, BAG, -T), Like} (2.92) * Dac se accept ¢, =const., atunci relatia (2.92) devine: Miah, ~h, = 0, -(C,~T,), (Wkg} (2.93) 2.5. Aplicarea principiului L al termodinamicii la gaze perfecte. Transformiri reversibile de stare ale gazelor perfecte Transformatile de stare ce umeazai a fi prezentate se caracterizeaz prin aceea c& unul dintre Parametsi de stare ai gazului perfect (p, Y, sau 7) rimane constant, sau este indeplinits 0 anumita condifie; aceste transformati se mai numese si transform’ simple. intrucdt vor fi analizate sistemele termodinamice inchise, masa gazului perfect rimane constant pe parcursul transformarii de stare. Calculele termodinamice vor fi efectuate in ‘noteza c&, pentru gezul perfect, cildura specifica mu depinde de temperatur3 si de natura gazului (¢ ¥ o(7) }, ci este constants: =e Vor fi previzate, pentru fiecate transformare tn parte: ecuatia termicd de stare, ecuafile celoriee de stare, precum si schimbul de energie (eilduri gi lncru mecanie) intre garul perfect si mediul exterior, 2.5.1, Transformarea izoterma > — Ecuazia termicéi de stare, Transformares izoterma are loc la temperaturi constant. ouatia procesului este: Tet; d7=0 (2.94) ‘Leged transformatii izoterme, cunoscuta sub denumizea de legea Boyle-Mariotte, rezulta din couafia ermici de stare a gazului perfect: p-V = m- R-T', (2.95), patticularizaté pentru cazul in care temperatura relativ ridicaté a gazului perfect imine constanta. fn aceste conditii, Pentru o imasi constant de gaz (m = ct), ecuajia (2.95) devine: p¥ ct, [S (2.96) Pentru m= Ikg de gaz perfiact, ecuafia (2.96) se serie: p-v = ct, [W/kg] (2.97) 32 ‘LECTH DE TERMOTEHNICA2, Prineipint {al termodinarnécti 2.5, Aplicarea principiului 1 al termodinamiei la gaze perfect, ‘Transforniiti reversibile de stare ale gezelor perfecte Legea Boyle-Mariotte are, deci, umitorul enunp: dack temperatura se mengine constant pe parcursul unei transformari termodinamice de la o stare 1 la stare 2, atunci produsul dintre presiunea si volumul unei mase constante m de gaz perfect are o valoare constant (altfel spus, presiunea gazatlui variaz& invers proportional eu volumul sau). Exemplu de transformare izotermat: gaau din cibindrul wei masini termice cu piston, fat tn starea I, primeste cnorgie din medial exterior sub forma de lucru mecante, adicd suferd un proces de comprimare, in timpal cdruia femperanira sa tinde sh creased. Pentru ca proces sit se desfajoare izeterm, este necesar ca gasul sf fie r. respeotiv si cedece cildué meitilui exterior; starea sa final este 2 Noid pentru respectarea condipiet de reversibilitate a procesulut izoterm sa presupus cd pistonul se deplaseazd in cilindr etang gi f0r8 frecare Scrisi pentru transformarea termodinamick de la starea 1 ta starea 2, ecuatia (2.96) devine: PV = Py Vy (2.98) Observutie: eloarea produsulut p-V_, respeetiyvaloarea eonstantei depinde de natura guzului (prin constanta specified R) si de temperarura lu > — Reprezentarea izotermei in diagrama p-V in coordonate p si V’, ecuatia (2,96) se reprezinta ca o hiperbota echilatera, asimptotica la axe. (Figura 2.19). Se observa 8, pe misuri ce ne depirtim de originea sistemului_ de coordonate, valoarea numericd a izotermelor creste. Pentru a calcula panta izotermelor, se deriveazd couatia (2.96) si se obfine: d(p-V)=0 (2.99) oll —x, ped¥ 4 -dp=0 (2.100) Figura 2.19. Reprezentarea izotermei dp op 2.101 In diagrama mecanica p-V rae 2.101) Pentru punctul 1, de coordonate (p, si V7), panta are valoatea: tgct in Figura 2.20 sunt reprezentate urmatoarele procese izoterme 1.2: destindere izoterm’, eu efectuare de lucru mecanic; 2-1: comprimare izotermi, cu cedare de calduri mediului exterior Figura 2.20. Transformarea izotermai ‘in diagrama p-V > Ecuasii calorice de stare Variafia encrgiei interne tntr-o transformare izoterma (T’ = cf) rezult& din ecuafia caloricd de slare a gazelor perfecte: du =o, -dT’ , incare dT = 0. Se obfine agadat, pentru m kg TECIT De THRMOTEHNICA B2. Prineipiul I al termodinarnicii 2.5, Aplicarea prineipiului I al termodinamici la gaze perfecte, ‘Transformiri reversibite de stare ale gazelor pertecte dU =0; U,-U,=0; U, (2.102) Variatia entalpiei intr-o transformare izoterma (T= cf) rezulti din ecuatia caloricé de stare a gazelor perfecte: dk=c, «dT , in cate d? =0. Se obtine agadar, pentru m kg dH =0; Hy~H,=0; H, 0 , deoarece gazul schimba ealdurt A, (2.103) C&ldura specified intr-o transformare izotermii este: ¢ cu mediul exietior, deci dy #0), dar dg =c-dT, iar dT > Caildura schimbatt de gacul perfect cu mediul exterior pe parcursul ‘transformarij izoterme rezulté din expresia analiticd a principiuhti ! al termodinamicii pentra sisteme inchise: 6q = du + &,, in care du = 0; ca urmare se poate sore: oy = dl, (2.104) Prin integrarea ccuatiei (2.104) intre doua stiri (inifiald 1 gi final 2) se obfine: (2.108) (2.106) Dar p-v= p,-¥, =p, -¥ (2.107). inlocuind retatia (2.107) in (2.106) rezult das PM dye py nth= RT ine = nZteRr-7 in (2.108) v ¥ % Pr Pr Pentru m kg de gaz perfect: =p, Kon m- RT ln (2.109) » — Lucrul mecanie schimbat de gazul perfect cu mediul exterior pe Parcursul transformirii izoterme, Liz este dat de relatia (2.109) 51 este reprezentat in Figura 2.20 de aria 127201 Jn concluzie: wtr-o transformare izoterma, céldura schimbaté de gazul perfect cu mediut exterior este egal cu lucrul mecanic schimbat cu mediul exterior. Astfel: * dack guzut se destinde si so efectucazi Incral mecanic Z,,2, atunci, pentru ca temperatura lai s4 rimand constant, el primeste din exterior cildura Qjp : * daci gazul este comprimat, se consumt din exterior hucrul mecanic L,,2 gi atunci, pentru @ se menfine constant& temperatura Iui, gazul trebuic s& cedeze mediului exterior eildura Qr> a TECH DE TERMOTENNICR2. Prineipiul I al termedinamicii 2.5, Aplicares principiul {al termodinamici la guze perfete ‘Transfonmiireversbile de stare ale gnzelor pefocte Observagie: in procesil tzoterm Lyz=Ly,, deoarece: &y=du+ p-dv=c,-d? + p-dv= p-dv=a, $i 81> dh—vedp = cy dP ~v-dp=~y-dp =. In Figura 2.20, luerul mecanic tebnie este reprecentat de arta 12 py py 1, careeste egalé cw aria 12 Vz ¥, 1, hiperbotajiind echiaterd 2.5.2. Transformarea izobarit 3 Eeuagia termicd de stare Transformarea izobar’ are loc la presiune constant, Ecuafia procesului este pact; dp=0 2.110) Legea transformirii izobare, cunoscuta ca legea Gay-Lussac, rezulta din ecuafia termica de stare a gazului perfect: p-V = m-R-T-, particularizata pentru situafia p = ct , presupunéndu- se ci masa de gaz m= ct. Se obtine: v Set 2111 pq Q.111) Pentru m= 1 kg de gaz perfect, relafia (2.111) devine: 5 vee. 2.112) 774 (2.112) Logea Gay-Lussac are deci urmatoral enuny: dick presiunea relativ scfzutd @ gazului perfect se menfine constanti pe parcursul unei transformdiri termodinamice de la o stare 1 Ia o stare 2, atunci volumul acelei mase consiante de gaz variaz’ direct proportional cu temperatura sa absoluts, Exempla de transformare izobard: gocul din cilindrul unet masini termice cu piston, afl la starea infil 1 primeste energie din mediu) exterior sub forma de cdldurd, Gazul tinde sisi mareased temperatura $i presiunea, Pentru ca procesul sa se desfiyoare izobar, este necesar ca volumul ccupat de gee tn cilindra st crease: Gaze! efectucat asfel lucra mecante de variate de volum, pand atinge starea final 2 Nota: Pentru respectarea condiiei de reversibilitate a procesului zobar s-a presupus cd pistomul se deplaseaz in cilindru etans $1 fird frecave. Serisi pentru transformarea termodinamica 1-2, relajia (2.111) devine: KN a at 2.113; ar 2.113) > Reprezentarea izoharei in diagrama p-V: éreapta orizontalé (Figura 2.21) A Procesul J-2 reprezinti izobara de inciilzire cu. pees destindere (cu efectuare de lucru mecanic); Procesul 2~/ reprezinti izobara de ricire cu comprimare (cu primire de lucru mecanic din Figura 2.21, Reprezentarea procesului ™edivl exterior), izobar in diagrama mecanica p-V TECTil DE TERMOTERINICR 352. Prineipiul Fat termodinasniedi 2.5, Aplicazea principiuiui I al tennodinamicii la gaze perfecte, ‘Transformiri reversibile de stare ale gazelor perfecte > — Ecuafii calorice de stare ‘Varialia energiei interne intr-o transformare izobari rezulta din integrarea ecuatiei calorice de stare a energiei interne pentru gaze perfecte: du = c,-dI, intre dowd stiri 1 si 2. Pentra 0 masi de gaz m= | ke se obtine: uy =, = fe, aT =, -(U,-T,), [kee] i e114) Pentru m kg gaz ecuaia (2.114) se sorie: U,—U, = m-c,-(T, 7), (0) @.115) Dar variatia energiei interne poate rezulta si direct, din aplicarea principiului 1 al termodinamicii pentru procesul izobar: Hy = ha laa ey (E ~T)— pl 6 (G-T)-R-(G-7) [ke] 2.116) Pentru m kg gaz perfect relatia (2.116) ia forma: U,-U,=m-0,(-)-m-R(G-T),f] 117) Variatia entalpiei intr-o transformare izobaré rezulta din integrarea ccuatiei calorice de stare a entalpiei pentru gaze perfecte: dt=c, dT, intre 2 stiri Isi 2. Pentru o mas& de gaz m=1hg se objine: =e, -(f,-f), [kg] (2.118) he Pentru mt kg gaz perfect ecuatia (2.118) se serie: H,~H, = m-c,-(f,-T),(] (2.119) > Céldura schimbaut de gazul perfect cu mediul exterior pe parcursul transformatii izobare rezulté din expresia analiticé a principiului I al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise: 6 = dh-y-dp (2.120) in care: dp = 0 (ecuafia procesului). in aceste condifii ecuatia (2.120) devine: 6g = dh 2.121) Prin integrares ecuafiei (2.121) intre 2 stari: initial’ 1 si Gnalii 2 ~ se obtine: 2 = fare, ~h, =o, -(T-T), kel (2,122) Pentru m kg gaz perfect: Q,, = m-e, -(1,—F), [1] (2.123) % — Lucrul mecanic schimbat de gazul perfect cu mediul exterior pe parcursul transformatii izobare, rezulta din relafia de definifie a lucrului mecanic de variatie de volum: % TECTH DE TaRMOTEANICR2, Principivl Lal termodinamicii 2.5, Aplicarea principiuini Tal termodinamieti la gaze perfect. ‘Transfonmirireversbile de stave ale gazelor perfecto Ot = p-dv, [kg] (2.124) Integrand ecuatia (2.124) se obtine: hia® [p-dv=p-(y-v)=R(E-T), ke} (2.125) -1), 01 (2.126) me RAD, Pentru m kg de gaz perfect: L, . = p-(%- Lucrul mecanic Z,,. este reprezentat in Figura 2.21 de aria 12.V, ¥, 1 Relafia (2.125) permite stabilivea sensului fizic al constantei specifice a gazutui: Dike KY] (2.126) care reprezinta lucrul mecanic total realizat de 1 Ag gaz perfect in conditii izobare, atunci cénd temperatura gazului creste cu 1K Zn conctuzie: intr-o transformare izobari, caldura schimbatt de gazul perfect cu mediul exterior are ca efect modificarea entalpici gazului, altfel spus conduce la modificarea energici inteme gi Ia schimb de lucra mecanic cu mediul exterior, Astfel: * dac& gazul primeste calduri de la mediul exterior atunci, pentru ca presiunea lui si rimani constant, este necesar si se destind’, deci si cedeze Ineru mecanic ciitre mediul exterior + ~daci gazul este ricit (cedeaz’ ctldur& cltre mediul exterior), atunci, pentru ca presitinea lui st rman constanta, este necesar ca el sA fie comprimat, adic& s& primeasc& Iueru mecanic de fa mediul exterior. Observagie: Spre deosebire de transformarea izotermi, la care cildura schimbatd cu mediul exterior are ca efect schimbul de lucru mecanic cu mediul exterior, intro transformare izobarit, mimai o parte din cdldura schimbatt de gaz cu mediul exterior are ea efect schimbul de kucru mecanic, restul producdnd variagia energtel interne a gacuiui perfect. 2.5.3. Transformarea izocora > Ecuatia termicé de stare ‘Transformarea izocora se desftigoar’ la volum constant. Eeuatia procesului este: Vea; a¥=0 (2.127) Legea transformatii izocore, cunoscuti ca legea lui Charles, rezulti din ecuafia termica de stare a gazelor perfecte: p-V = m-R-T , particularizati pentru situatia Y= ct. Presupunand cA masa gazului este constant: m = ct. se obfine: (2.128) Legea Charles are deci urmitorul emun: daci volumul unei mase constante de gaz perfect se menfine constant pe parcursul unei transformiiri termodinamice de fa o stare { lao stare 2, TECHN BE TERMOTENNICA 372. Principal Fal eermodinarnet 2.5. Aplicsea priacipiulul Fal termodinamici fa guze perfect. ‘Transformizi reversbile de stare ale gazelor perTecte sata anes Helativ setts a gazului variaz direct proportional ou temperatura va absoluta. Suamipla de transformare izocord: gazul afta intvn recipient cu pera nedeformabil la starea ‘ntiata tinged sti ante eine edlduré de la medial exterior gi cu amare, presimed tal teste, nick la “tingerea stiri finale de echttbru 2. Telatia (2.128) are forma: Py Be 2.129) 7 ¢ ) * — Reprecentarea izocorei in diagrama mecanicé pV : dreapti vertical (Figura 2.22), A tien ba * Procesul 7-2 reprezinté izocora de incdlzire 1 mo (G>T), iat procesul 2-1 reprezint& izocora de i ricire (7; <7,) ~ WEVr ¥ Figure 2.22, Reprezentarea transformiitii izocore in diagrama mecanica p-V > Ecuaii calorice de stare ‘Veviaia energie! inteme tntr-um proces izocor este exprimata de relaile (21 14) si (2.115), Vaiafiaentalpie intr-un proces izoeor este exprimat de relatile (2.118) si 2.1 19), de alridt energie Interna i emapta sun mivint de stare, exresia lor matemaied wu depide de ‘pul de proces pe care i parcurge gasul perfect: izoeon, Lobar sia adaben © ig Lilldtra schimbate de gazul perfect ou mediul exterior pe patcursul transformirit izocore rezultd din expresia analitic a prineipiului 1 al termedintnien pentru sisteme termodinamice inchise: 5q=du+p-dv (2.130) ‘care dv =0 (ecuafia procesului). in aceste conditi, eouatia (2.130) devine bq=du 2.131) Prin integraren ecuajici (2.131) intte 2 stint si2 se abfin: fete Pentru m kg de gaz perfect: Qn =m-e (7, ~T,), 1] (2.133) 2 aE =e, (1,7), [eg] (2.132) LECTH OF TERMOTEHNICA2. Prineipiul 1 al termodinarnicit 2.5. Aplicorea principiviui I al éermodinamicii ls gaze perfect. ‘Transformiri reversible de stare ale gazelor perfecte % Lucrul mecanic schimbat de gazul perfect cu mediul exterior pe parcursul transformarii izocore este nul: 51, =p-dv=0 (2.134) Prin integrare se obtine: (2.135) si pentru m kg de gar. perfect: Ln= fp-a¥ =0 (2.136) Se observa din Figura 2.22 ci aria de sub curba transformarii (dreapta 1-2) este egala cu zero. in conctuzie: inte-o tansformare izocoré, ctldura schimbat’ de gazul perfect cu mediul exterior are ca efect modificarea energiei interne a gazului. Astfel: * ack gazul primesie edldurt de la mediul exterior, atunci temperatura lui creste si in consecin{a oreste gi energia lui inte’; © dac& gazul este ricit (cedeazd cilduri mediului exterior), atunci temperatura gi energie lui intema scad. 2.5.4, Transformarea adiabatica > Beuafia termicd de stare ‘Transformarea adiabatic’ a unui sistem termodinamic inchis are loe ffir schimb de caldurs intre acesta si mediul exterior. Ecuafia procesului este:5g =0. Pentru a siabili legca transformirii adiabatice se serie ecuatia principiului f al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise si se tine seama de particularitatea transformarii Sq=0: bq=du+p-dy=0 (2.137) Tinand seama de eouatia caloric de stare pentru energia interna, rezulti: 6, dT + p-dv=0 (2.138) Pentru ca ecuatia (2.138) si cuprinda exclusiv parametrit de stare, se apeleaza la ecuatia termict de stare a gazelor perfecte: p-y= R-T' , care prin diferentiere conduce la: pedvtvedp=R-dT (2.139) Din (2.139) rezultis: af = 2dty-dp (2.140) Inlocuind (2,140) tn (2.138) se obtine: o, - Bae sp dv=0 (2.141) Rearanjand termenii, rezult&: (% + 1) P te vedp=0 (2.142) LECTIE DE TERMOTEHNICA 302, Prineipiut 1 al termodinamiedi 2.5, Aplicarea prineipiului I al termodinamici la gaze perfecte, ‘Transformiri reversibite de stare ale gazelor perfecte Dar, asa dupi cum s-a aritat la punctul 2.4., pentru gazele perfecte, ealdura specifict la volum i constant este dati de relatia: (2.143) in care indicele transformirii adiabatice se calculeazi cu relatia: k = £2 (2.144) e, Inlocuind (2.143) si (2.144) in (2.142) se obtine; (2.145) k 1 care se poate serie sub forma: =" p-dy +5" —-y-dp=0 (2.146) sauih: p-dv-+y-dp =0 (2.147) Prin impartitea membrilor ecuatici (2.147) cu pp-v rezulti: cB Poo eee (2.148) Integrand ecuafia (2.148) pentru k = const. se obfine: kInv-+Inp =InC (2.149) care se poate scrie sub forma: Inv‘ +Inp=InC, sau p-v! =ot, 2.150) ja (2.150) devine: p-V* =ct, (2.151) Ecuafia (2.151), cunoscuta si sub mumele de ecuatia Ini Poisson, reprezinté ecuatia termicd de stare a transformirii adiabate, Serise pentru transformatea termodinamica 1-2, cele 3 forme ale ecuatiei Poisson devin: Pentre m kg de gaz perfect, ecu . (2.152) ° (2.153) BifmyF ° . Bal Pr 2,154) A q (2 it Pentru un gaz.cu masa m, ecustile (2,152), (2.153), (2.154) devin, respectiv: 1 fre a) f (2.155) Py Py > Reprecentarea transformérit adiabate in diagrama mecanicd p—V In coordonate pV, ecuatia (2.151) se reprezints ca o hiperbolt neechilaterala igura 2.23). Pentru a calcula panta adiabate, 498, se deriveazit ecuatia de stare a procesului exprimata de ecuatia (2.151): We 7 Feo LECT BE TERMO TUNIC2, Prinsipiul 1 al termodinamicii 2.5, Aplicarea principiul I al termodinamici la gaze pesfecte, “Transformaci reversibile de stare ale pazelor pertecte alp-v* sau: VE dp+k-VO.p-d¥ =0 (2.156) Se impart ambii membri ai ecuatiei (2.156) cu F*" si se obtine. Vedp+k-p-d¥ =0 (2.187) care mai poate fi serisd gi sub forma: (2.158) Rezulti:igp =P. (2.159) ave ke Deoarece kal, reat: ok aoe teh =—p>igd =F. Pentru punctl 1, de Figura 2.23, Reprezentarea transformarii adiabate in diagrama mecanici ad coordonate p,,¥,, panta adiabatei are in Figura 2.24 sunt reprezentate urmatoarele procese adizbate: 1-2: destindere adiabata (producere de lucru mecanic), insotita de ricirea gazului (7, <7); 2-1: comprimare adiabati (primire de lucy mecanic), insotita de incilzirea gazului (7, >7,) Figura 2.24. Transformarea adiabata in diagrama p~V > — Ecuasii calorice de stare Variatia energiei inteme gi a entalpiei gazului perfect intr-un proces adiabat este exprimata de relatiile (2.114) si (2.115), respectiv (2.118) si (2.119). Caldura specificd intr-o transformare adiahaticd este: c= 0, deoarece oaldura schimbat de sistemul termodinamic cu mediul exterior este null: 5g =c-dT =0, iar dT #0 % — Caildura schimbata de gazul perfect eu mediul exterior pe parcursul transformérii adiabat este egal cu zero (ecuafia procesului) > —Luerul mecanic schimbat de gazul perfect cu mediul exterior pe parcursu] transformatrii adiabate se objine efectuand integrala: J,, = [p-dv (2.160) [ECT DE TERMOTERNICR a2, Principint Fal termodinauacti 2.5. Aplicarea prinepiului af temodinamieti la gaze perfecto ‘Transform reversibile de stare ale gazelor perfocte Imeare p se inlocuieste cu expresia reaultatt din legea transformarii:_ p = . Revenind in (2.160) se objine: ly = [av = ot fy-tdv = 4 v Sa a oy) Inlocuind constanta cf.cu p. Vv}, Tespectiv cu p, -vf se objine: > (KY (2.161) La aceeasi expresie se ajunge si dacd se pomeste de la expresia anatiticd a principiului T al fcrmodinamicit pentru sisteme termodinamsice tnchise: &q~du+d1,, in care 5q=0, ceva ce conduce la relatia du (2.162) Prin integrarea relatiei (2.162) intro 2 stiri 1 si 2 se obine: 4, =~ fdu=u,-w,=0, (7, -1,)= (2.163) Pentru nt kg gaz relatia (2.161) devine: ] s) (2.164) Jn conelusie: intr-o tranformare adiabatz, gazul perfect schimbi Iucru mecanic cu mediul exterior pe seama modificatii cnergiei sale inteme (vezi ecuatia 2.162). Astfel: * dact gazul cedeazi Iucru mecanic mediutui exterior prin destinderea sa, atunci ‘consumit pentru asta din energia sa interna, care scade in acest fel; * deci gazul primeste Iucru mecanic de 1a mediul exterior itr-un proces de comprimare, atunoi energia sa interna oregte. Observatis cand On vedere into ransformare adisbatt 5, =< $1 51, <-dh result, di integrarea gh zeolls-T) cy of =F bg kl (2.163) Yaportarea relator de mai sus ed Inerpretares reli (2.165) este urmitoarea: tueru mecante tehnic efectuat de un gaz perfect ino Senformare alabad estede ori mai mare dest luca mecanic al varia’ de volun, tere actos! tt | 2 2.5.5. Transformarea politropic’ > — Bewatia de stare Transformarea potitropicé a unui sistem termodinamic inchis reprezint& o transformare de Stare in cursul eareia variaza simultan parametrii de stare (p,v,T), producdndu-se totodatii un 42 LECTH DE TERMOTENNICA2. Principiul { al termodinamnicit 2.5. Aplicarea prinipiutui 1a termodinamicii la gaze perfecte. ‘Transformici reversible de stare ale yazelor perfecte schimb de cdldura si de lueru mecanic cu mediul exterior. Ecuatia procesului este ¢=ct.,in care c, LKke-K)], reprezinta caldura specifick politropicd a gazului perfect. Nett: Concepnul de citdwr specifica potivopiat « ost adns convenjona, inrucds practic, na se pot misura Geet! edn! specifice la volun constint, 6, 91 elt specfice de prestue constanid C,, pentru un gas port. Pentru a stabil; legea transformitii politropice se seriu cele 2 forme diferentiale ale Prineipiului Tal termodinamicit: 3g =du+ p-dv si 6q=dh~v-dp,inone: Sq=c-d?'. ee ed =e,-dT + pody se i e-dT =c,-dT—vedp ® (166) : ¢ a Amparjind relatiile (2.166) se obtine, £2 ©. YP. (2.167) ce) pedv ‘tronic: £228 Se defineste exponentul politropic: n = (2.168) e7e Scrisi in metic de 7, relatia (2.167) devine: n-p-dvtv-dp =0, care, prin impartire la p-v, ia forma: nl 4,2 29 (2.169) vop Prin integrarea relatici (2.169), penta n=ct., se objine: in p-+n-Inv-=Inconst., sau: pov" =const (2.170) Ecustia (2.170) reprezinta ecuatia termie& de stare a transformitii politopice. Serisé pentru m kg de gaz perfect, ecuatia (2.170) are forma: pV" =e (2.171) Celelate 2 forme ale ccuafiei termice de stare, care stabilese relatile dintte T i v gi respectiv T’ gi p. se stabilese aplicénd un algoritm similar cu cel de la transformarca adiabatic’. Se objin astfel urmétoarele ecuafii: Tevet. si Tep* set. (2.172) Exenplu de transformare polivopiet: provesete reale de destindere sau comprimare a gazelor in agin stayed Mt Rrocese politopice eu m=ct, intrucée procesele adiabate sau izoterme ruse pot realiza practi Asif! era a tit totus un schinb de ealdura itre agentul termi si organete magni, care wx poate i vredicat complet, asa feat procesul de destindere sau comprimare al gazului we est rigaros oliabane edn femltate, destinderea sau comprinarea gale! nu se pot desfasura riguras ioterm, pentru ca schimbul de HUN Inte sistent termodinamic yi mediul exterior nu poate ft inensificat a de mul int temperate Baculut si se mengini constantd dea lungud procesuiui * — Reprezentarea transformirii politropice in diagrama pV: in soardonate p, V, ecuntia p¥* = ct. reprezinta o hiperdola neechilaterl (Figura 2.25) LECT DE TERMOTEHNIGA 432, Principia Tal termodinamieii 2.5. Aplicarea principiuli {al termodinamici la gaze perfocte ‘Transformai reversibile de stare aie gazelor pertecte Transformarea politropicl a fost reprezentatk comparativ cu transformarea izotermé pF =et. $3 ou cea adiabatt (p-7" = ct.), pent um exponent politropic m>1 gi n — Bewasii calorice de stare Variatia energiei inteme a gazelor perfecte intr-un proces politropic este dats tot de relatiile v(-T) si Uz-U,=m-0, (0-2), 00 Variatia entelpiei gazelor perfecte intr-n proces politropic este data tot de relatiile Ay~h=e,(T-1) si H,-H,=m-c, (t,-2), 0] Cildura specifica intr-o transformare politropica rezulta din relajia de definitie a exponentului politropic (relatia 2 168), in care se Inlocuieste ¢, =k-c,, Se objine: 4m, » Hey K)} 173) n=l % Cildua schimbati de gazele perfecte cu medial exterior pe parcurstl ‘ransformitii politropice rezultd din integrarea ecuatiei Sq = o-d7", itce 2 stari 1 si2 (2.174) care, pentru m kg de gaze perfecte ia forma: Qn m0, "Er -7), 0 @.175) a-l a LECT DE TERMOTERINICR2, Princip I al teemodinamiedi 2.5. Aplicares prinipiulu al termodinamici la gave perfecte “Transfomnr reversible de star ale gazelorperfecte > — Lucrul mecanic schimbat de gazele perfecte cu mediul exterior pe parcursul transformirii politropice se stabileste similar transformarii adiabate, efectuand integrala: 1, | [p-dv, in care p se inlocuieste cu expresia rezultat din legea transformirii: p= 2, Rezulti in final: Like] 2.176) sau, pentru m kg de gaz perfect: 1 =m ii } “ha 177) aera > Transformarea politropicé ca transformare generalizata Ecustia procesului politropic (2.170) generalizeazi ecuatiile proceselor termodinamice simple ale gazelor perfecto, intrucdt, prin particularizarea exponentului n rezulti ecuafiile de stare alc taturor acestor procese. Astfel: © pentra n= ~ pov" =ct., devine: p= ct., care este legen transformirii izobare; nee, ~e, , devine: e=e,, care reprezinté eldura specificd a n=l gazelor perfecte la presiue constantii; ct., devine: p-v = ct., care este legea transformirii izoterme; - pt -e devine c= 400, ceea ce inseamna ci pentru o transformare nai izoterma, valoares eXtdurii specifice nu este determinatt; Observatie: acesta este motivul pentru care, cléldura schimbata de agentul termodinamic intr-o tronsformare ‘zotermd mu se calculeacd cu relayia Q., = m-e-AP, ef en relafile de calcul stabilite pentru lueru mecanie, © pentru n= t00: ; 2 att Sel, se poate serie sub forma: v-pr = ct; y= =, cate Pope = po devine » = ct. care este legea transformarii izocore: se poate scrie sub forma: a52, Principio! 1 al termodinamieti 2.6, Aplicarea principiutui fal termodinanicii la amestecuri de gave perfecte ©, care reprezinti eildura specifies a gazelor 1) ° Eas ofr ) 4 n perfecte la volum constant; © petra n=: ~ p-v" =ct, devine p-v' = ct, care este legea transformirii adiabate; ne, ~¢, nl 2.6. Aplicares principiului { al termodinamicit In amestecuri de gaze perfecte Amestecurile de gaze reprezinti agenfi tommodinamici pentru aumeroase masini si instalalii lermice. De exempln: ccrul atmosferic ese wt amestec de oxigen, azot, alte gaze gi vapori de apd; cl este uilizat ca agent termie in instalafi de ventlars,climatizare, rcre,efe. Gazele de ardere sunt de asemenea un amesiec de gaze sé anuime: COs, vapori de ape, 80s, N;, O>, CO ete. Ble se constiuie in agenp termodinaniet entra instal de cazane, care produc abu sau apa ald en destinate tehwologicd, de buctcire, mixta ete Este de rejinut faptul c& gazele componente ale amestecului nu reactioneaza chimic intre ele, asa Theat, compozitia chimic& a amestecului ramane neschimbatt. Amestecurile de gaze studiate de termodinamica tehnicd pot fi considerate amestecuri de gaze perfecte, avand in vedere c& presiunea la care sunt utilizate este coborat& (in jurul presiunii atmosferice), iar temperatura la care sunt utilizate este relativ ridicata (vezi capitolul 5: Aerul umed). Pentru definirea stirii termodinamice a amestecurilor de gaze perfecte, pe lang parametrii termodinamici de stare ai gazului perfect (p,,7), este necesar si se precizeze proportia de participare a fiec&rui gaz component in amestec. 2.6.1, Participafii masice, volumice si molare Fie un amestec de gaze perfecte, aloatuit din ,, 2” gaze componente: 1,2, 2 Dac se adopt ca mBrime de refering& masa amestecului, m,,,, atunci, se defineste ca Participasie masicd a fiectrui component, si se noleazi cu g,, raportal dintre masa componentului respectiv, m,, si masa amestecului: “ou @.178) m fn care: masa amestecului este egal’ cu suma maselor, m,, corespunzitoare celor “n” & componente ale amestecului de gaze perfecte: my (8) (2.179) Mg SM, FM AIM, ack My Observatie: sume participagiilor masice, >” g = 1 cra LECTIHDE TERMOTEHNICA2. Prineipiul 1 al termodinamieii 2.6, Aplicarea principiului I al termodinamicii la amestecuri de gaze perfecte * Daci se adopt ca mirime de refering volumul amestecului, V,,, atunci, se defineste ca Participafie volumicé a fiecarai component, gi se noteazti cur, raportul dintre volumul componentului respectiv, V, si volumul amestecului: (2.180) in care: volumul total al amestecului este dat - pentru anumite conditii — de legea lui Amagat-, ca sumi a volumelor ¥;, corespunzitoare celor “7” componente ele amestecului de gaze perfecte: Fy HV, AV, tt bY, YY, [in] (2.181) Observatie: suma partiipajiilor volumice, r= 1. * Dact se adopt ca marime de referinta nuit de kilomoli al amestecului, 7, atunci se defineste, ca participazie molart gi se notearA cu r,,,, raportul dintre numarul de kilomoli corespunzitor componentului respectiv, 7, $i numtirul de kilomoli al amestecului: oT (2.182) in care: numarul de kilomoli al amestecului este egal cu suma numérului de kilomoli corespunzator celor “n” componente ele amestecului: +My batt tm, = Yn, tkmol] (2.183) i 1, Observatie: uma participatiilor molare, rg, =1 2.6.2. Legi specifice amestecurilor de gaze perfecte Fiind el insusi un gaz perfect, amestecul de gaze perfecte, respecti legile gazelor perfecte care au fost prezentate la punctul 2.5. fn plus, amestecurile de gaze perfecte sunt guvernate de 2 Jegi specifice lor gi anume: legea lui Dalton si legea lui Amagat. > Legea lui Dalton. Aceasta permite determinarea presiunii amestecului de gaze perfecto, in situafia in care fiecare gaz component ocupa intregul volum al amestecul (¥, =Vuq) 9i are temperatura egald cu temperatura emestecului. (7) = Tyy). Aceasti situatie, ilustrati in Figura 2.26, poate fi exprimali matematic sub forma: Py Pa Ps Pr Pon HV Pe QV peti bee bm Ami Y Tr Tr T r Tr TECTITDE TERMOTRIINICK a72. Principivl 1 al termodinamicit 2.6. Aplicarea principiului Ia emodinamici J amestecuri de gaze perfecto a Presimea p,, pe care o exercité fiecare gaz pt ee component al amestecului, ca gi cfind ar ocupa ae ee ae eee singur intregal volum al incintei, se numeste ead sacl 2 presiune partial. : * gama 3 Legea Ini Dalton stabileste c&, in conditiile in care : vali _flecare gaz component se rispindegte in intregul ea & po aoe : volum al incintei si are temperatura acesteia, x + mie ae presitmea amestecului, p,, este egala cu suma umestee de g perlbcte oa VT pos presiunilor partiale ale gazelor componente: Figura 2.26 Amestec de gaze perfecte Pen > ‘p, « [bar] (2.184) in care, fiecare component ocupi mt intregul volum al amestecului > Legen lui Amagat. Aceasta permite determinarea.volumului unui amestec de gaze perfecte, in sitwafia in care, fiecare gaz component are Acceasi presiune cu a amestecului (P: = Pow) $i aceeasi temperaturk cu a amestecului (TZ; = 7, ). Practic, pentru ca fiecare gaz component st fie adus la presiunea si temperatura amestecului, ar trebui ca el s& ocupe un volum partial, ¥, (Figura 2.27). in mod evident, aceasta este o situatie cu caracter ye Fy pur teoretic — altfel spus ~ Piri posibilitate de eae | realizare practic’ - , intrucdt gazele componente nu SH ee ° pot fi impiedicate s& se rispindeascd in intregul ol . yolum al incintei de amestec. in Figura 2.27 s-au petehaie oe Teprezentat totusi pereti despartitori imaginari, care alge tay ar separa volumele partiale, ¥;. Aceasti situatic gaz i/ \gaza\gazi \gazn poate fi exprimata matematic sub forma: Vipt Vip Vapi “Vap.7 : P| [e P P P | Figura 2.27 Amestec de gaze perfecte ly Ly oly. pe aily by cemy, | => AmeY,, fn care fiecare component acupa volumul 7 i partial. ¥ tT] Wr r Tr Ir Legea Ini Amagat stabileste c&, fn condifiile in care fiecare gaz component are presiunea si temperatura amestecului, volumul amestecului, ¥,, este egal cu suma volumelor partiale ale gazelor componente: zy, [m'] (2.185) 2.6.3. Eouatii termice de stare ale amestecurilor de gaze perfecte > — Calculul presiunti partiale a gazelor componente, p, Serist pentru un amestes de gaze perfecte, in functie de numirul de kilomoli, ecuafia termic& de stare are forma: Pag Fly FL (S] (2.186) ® LECTH DE TERMOTEHNICA2, Prineipiul {al termodinamicit 2.6, Aplicatea principivlui fal termodinamicit Ta amestecuri de gaze perfecte Peni gamul “i” din amestec, raspandit in intreg volumul Val amestecului si aflat la temperatura T a amestecului, ecuatia termic’ de stare a gazelor perfecte are form: HTL (2.187) Observatie:Ecuatiile de stare (2.186) si (2.187) au fost serise in condifile legit lui Dalton ph Pit Raportind ecuatia (2.187) la ecuafia (2.186) se obfine: , de unde: Pom Ham Pan ="wi° Pam (2.188) 1, Dar, scriind couatia termict de stare a gazelor perfecte pentru amestec gi pentru un gaz component "i" in condifiile legit lui Amagat, se obfine: Pen Von RL girespectiv: Pyy Vp =n) HT Raportfind aceste 2 eouafii rezulta a 1 8OU! 7) =Ty,e (2.189) Relatis (2.189) exprim& egalitatea dintre participafia volumicd, 7, si participatia molar, 7, Cu (2.189) in (2.188) se objine: p, = 7, Pan (2.190) > — Caleulul constantei specifice a amestecului, Ry, a) fn functie de constanta universald a gazelor perfecte, R Scrist pentru un amestec de gaze perfecte in functie de masé, eoustia termicA de stare are forma: Pan V = Myq Ray TU) 191) Raportand eouatia (2.191) la ecuatia (2.186) s€ ObfiNE: Hq, “Ruy = Hay “Me unde: oh ® R qr EiessO (2.192) My 1, in care: M,,, [ke/kmol], reprezinti masa specifica molar (aparentt) a amestecului. Aceasta este 0 mérime convenfionala de calcul, data de raportul dintre masa amestecului de gaze perfecte, m,, sinumirul de kilomoli corespunzitor amestecului, 1. 1) fin funcjie de constantele caracteristice ale gazelor componente, R, Scrist in condifiile legii tui Dalton, couafia termic& de stare a gazelor perfecte pentru componentul "i” are forma: pe Vem RTs (2.193) Wo2, Principiul I al termodinamioii 2.6, Aplicacea prineipiului [al termodinamicii Ia amestecuri de gaze perfecte Dac& se insumeazi ecuatiile de siare penim toi componentii amestecului, ecuatia (2.193) capiti forma: v Sp =7-Y lm, R) (2.194) Dar, conform legii fui Dalton: )" p, = p,, $i in consecinga, ecuatia (2.194) devine: ‘at Pan V=P-S(m,-R,) (2.195) Raportind ecuatiile (2.195) si (2.191) rezult&s $m, -R, = tg “Rays = SPER = F(e, Rilke KD] (2.196) $F Pha fa de unde; > — Caleulul masei molare (aparente) a amestecului, My Pentru a stabili legitura matematicdi intre masa molark (aparenti) a amestecului de gaze perfecte, M,,, si masa molar a gazelor componente, M,, se rescrie ecuafia (2.179), jinand seama de faptul c&i masa, m, a unui corp este data de produsul dintre masa lui molar’: Msi numarul de kilomoli, 1: Mogg Nagy = M7, + ME Fest MyM, ton My Rezulti: 7M, [kg/kmol] (2.197) & — Relafia de legiiturd intre participagii Pentru o stabili relatia matematic& intre participajia masicd, g, si cea volumic’, 7;, se scrie ecuatia termica de stare gazelor perfecte ~ in functie de masa -, pentru un amstec de gaze perfecte gi pentru un gaz component “i”, in condifiile legii lui Dalton: Va ig, Rog T Si py V=m, RT Raportind aceste 2 ecuatii se objine: PE = 2%. (2.198) Pan Tan Ray Dar, din relatia (2.190) rezulté 2.199) Cu 2.199) in (2.198) se obtine: 7, = g, a (2.200) 30 LECT De TERMOTENNICR3, Principiul al {ea al termodinamieii 3.1, Procese termodinamice ciclice 2.6.4, Ecuatii calorice de stare ale amestecurilor de gaze perfeote > — Ecuagia caloricdt de stare a energici interne are, pentru gaze perfecte, urmitoarea forma particular’ (vezi punetal 2.4.5.): dU =m-c, aT] 201) Fiind o marime de stare, energia internii, U , este, in acelasi timp, o mirime aditivi, aga inca, pentru un amestec de gaze perfecte se poate scric relatia: yy TU, + dU y se AU, + csneet AO, UD find seama de (2.201), devine: My Cygy AT % My Cy, AT + My yy AT csr My Ogg AT + set Dlg Cyy AT Rezulté expresia caldurii specifice la volum constant, pentru un amestec de gaze perfecte: Shan = 281 Cure LIKE KY) (2.202) 6 ® — Eeuapia caloric de stare a entalpiei are pentru gaze perfecte urmitoarea forma particulara (vezi punctul 2.4.5) dH =m-c, dT, [i] (2.203) Pind o marime de stare, entalpia, H, este si o méirime aditiva, asa incdt, pentru un amestec de gaze perfecte, se poate serie relafia: GH = dH, + dH, st dH + nent UH, () care, tindnd seama de relafia (2.203), devine: Page “Cpan my Cy AT My Cy AT +My Cy, dT + +m, Cy, dT, {0] Rezulti expresia cildurii specifice la presiune constant, pentru un amestec de gaze perfecte: ae x 8) °C,, Ug KY) (2.204) 3. Principiul al I1-lea a] termodinamicii Ca gi prineipinl intai al termodinamicii, principiut al doilea al termodinamicii este rezultatul experientelor efectuate la nivel macroscopic, Fata de principiul I al termodinamicii, care este prineipiu! conservarii energiei, principiul al U-lee al termodinamicii impune conditii aditionale, necesare pentru determinarea universald a proceselor naturale. Astfel, principiul al IHea al termodinamicii precizeazi sensu! de desfigurare al proceselor in natura si stabileste conditille de transformare a céldurii in ucru mocanie; el da astfel réspuns probleme vitale ou care se confrunta funojionarea masinilor termice, ta care transformarea continua a ciildurii ia Iucru mecanic este posibild numai prin realizarea unui ciclu termodinamic. lata 2 experimente simple care demostreaz8 c& principiut 1 al termodinamicii nu este suficient pentma exprimarea univocd a transforma reciproce a diferitelor forme de energie in natura: TECH DE TERMOTEINICA Pa3, Principiul al Tlea al termodinemieii 3.1. Procese termodinamice ciclice © futre 2 corpuri cu temperaturi diferite are loc un schimb de cildura prin conductic. Prin aplicarea principiului 1 al termodinamicii, nu putem stabili decdt urmAtoarea relafie: cantitatea de clldurk cedati de un corp trebuie st fie egalt cu cantitatea de c&ldura primith de celitalt corp. in mod cu totul evident, principiul I al termodinamicii mu rispunde la intrebarea: care este sensu! natural (firesc) de transmitere a cildurii? De la coxpul cald spre cel reve, s invers? Raspunsul la aceasti intrebare este dat de principint al {I-lea al termodinamicii. © un sistem termodinamic constituit dintr-un gaz aflat intr-o incintt primeste energie sub forma de lucru mecanic din mediul exterior prin c&derea unei greutiji G, care pune in migeare o elice (Figura 3.1 ; : c ee Ca urmare a frecdirié intre aceasta si gaz, energia intern’ ® gazului creste si implicit ereste si temperatura sa. Sistemul iermodinamic cedeazi apoi cildura Q modiului exterior gi revine 1a starea initials. S-a inchis| ; astfel un cicly termodinamic in care lucrul mecanic To Primit de gaz de la mediul exterior s-a transformat in CH céldur’, pe care gazul o cedeazi apoi mediului exterior. oe Conform principiului I al temodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise, lucrul mecanic transferat intre Figura 3.1. Sistem termodinamic sistemul termodinamic si mediul exterior pe parcursul in interactiune mecanica gi unui cicla este egal cu caidura transferata pe ciclu: termic& cu mediul exterior for=45o B.D Jn mod evident, egalitatea (3.1) se poate citi si invers, respectiv: o&ldura transferat& intre un sistem termodinamic si mediul exterior pe parcursul unui ciclu termodinamic este egal cu lucrul mecanic transferat pe ciclu: 450 for (3.2) Dar, transformarea exprimati matematic prin egalitatea (3.2) nu este posibil’, intrucdt: cedarea de cilduri Q din mediul exterior catre sistemul termodinamic nu va avea ia nici un caz ca efect producerea de lucru mecanie prin rotirea elicei gi in consecin{é ridicarea greutitit G, singurul efect pe care i va avea cedarea de cfldurd din exterior va fi cresterca temperaturit gazului din ineinta Agadar, principiul I al termodinamicii nu impune restrictii in ceea ce priveste transformarea cAldurii in lucrul mecanic, altfel spus nu raspunde la intrebarea: care sunt condifiile in care este posibila transformarea c&ldurii in iucru mecanic intr-um proces termodinamic ciclic? Rspunsul Ja aceasta intrebare este dat de principiul al II-lea al termodinamicii. 3.1, Procese termodinamice cielice Prin definifie, procesul termodinamic ciclic reprezinta o succesiune de tansformaci de stare, prin care agentul termic este readus Ja starea inifial’. Conditia de reprezentare a proceselor termodinamice ciclice in diagramele termodinamice este ca acestea si fie reversibile, cu alte cuvinte, agentul termic si parcurga ciclul termodinamic infinit de lent si fErd nici un fel de pierderi (termice, mecanice, de masd). Un ciclu termodinamic reversibil se reprezint in diagramele termodinamice print-o curb continua inchisi. in Figura 3.2 s-a reprezentat un 32 TECTHDE TERMOTENNICR3. Prineipiut al I-lea al wermodinamicii 3.1, Peovese termodinamice viclice ciclu termodinamic oarecare, parcurs de agentul termic in sensul 1a2bi (sensul acelor de ceasornic, considerat in mod conventional sens direct). In punctele externe 1 si 2 s-au trasat curbele adiabatice langente la ciclu, care permit imparfirea ciclului termodinamic in portiunea 1a2, pe care agentul termie primeste caldura de la mediul exterior (sursa eaid’)si portiunea 2b1—pe care gazul cedeaza cildur’ mediului exterior (sursei reci) Notas Sursa caldit / rece denumita si izvor cald / rece reprezintt! un corp ipotetie de eapacitate caloriet infil, caracterizat prin temperaturté constant Din analiza procesulué 1a2b1 rezult& urméitoarele: pe parcursul transformarii reprezentate prin arcul de curbd 1@2, agentul termic igi mareste volumul de Ja valoarea V, ta valoarea V,, cea ce inseamna c& efectueaz Iucru mecanic, altfel spus cedeazi luca mecanic mediului exterior. Potrivit conventiei de semne: £,,.>0.Tinand seama de reprezentarea lucralui mecanic in diagrama = p-V, se. poate. — serie: Ly, =ariala2¥,¥,1, Dar, pentru realizarea procesului de destindere a agentului termic este necesar ca acesta si primeasci de la mediul exterior (sursa calda) energie sub forma de caldura, Oya Potrivit conventiei de seme: Q,,.>0. Figura 3.2, Reprezentarea unui termodinamic reversibil, direct in diagrama mecanica p-V — pe parcursul (ransforméirii reprezentate prin arcul de curb’ 261, gazul isi micsoreaza volumul de la V, ta Y,, ceea ce inseamna ci sufer® un proces de comprimare, ca urmare a faptului cd primeste lueru mecanie din mediul exterior. Rezultd c& L2y,<0 $i Lyy, “aria 2V, ¥,1b 2. Acest proces de comprimare este insofit de cedare de cildura cétre mediul exterior (sursa rece): Q, 4, <0 Lucrul mecanic total, L., schimbat de sistemul termodinamic cu mediul exterior prin parcurgerea ciclului termodinamic este egal cu sume algebric’ a tuturor lucrurilor mecanice corespunzatoare transformirilor care compun ciclul: L,=1, 63) L, vial a 2¥, V, \-aria2V, V,1b2=ariala2bt 4) Deci, Jucrul mecanic schimbat de agentul termic cu mediul exterior pe parcursul evolutiei sale in ciclul 1a 2.51 este reprezentat, in diagrama mecanick p—V’, de aria cuprins’ in interiorul curbei ce reprezinti ciclul. Caldura total schimbati de agentul termic cu mediul exterior Ja parcurgerea cicturilor termodinamice, O, , este egal cu suma algebricd a oaldurilor schimbate in transformirile care compun ciclul: Q,= Qos ~lOro], 1 3.5) Aga dup cum s-2 artitat la punctul 2.2., expresia matematic’ a principiului J al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise, care evolueaza in procese termodinamice ciclice, este: TECH DE FaRMOTETRICR 73. Principiul af Te-lea al termodinamscit 3.1, Provese termodinemice ciclice Q. = £515] 6.6) of] BX {nlocuind rclafia (3.5) in 3.6), objinem: —L, = Q..s [Os 4 Ecuatia (3.7) este ecuatia de dilant energetic a unui ciclu termodinamic direct (parcurs in direotia acelor de ceasomic). Ea se citeste astfel: int-un cick termodinamic direct, Iucrul mecanic produs de agentul termic este echivalent cu diferenja dintre cildura primité de acesta de la sursa calda gi cildura cedath de acesta sursei reci. Altfel spus, couafia (3.7) aralit oii nu toata c&ldura preluat de sistemul termodinamic de la sursa caldi, Q,,,, poate fi transformati in lucru mecanie intr-un ciclu termodinamic, ci numai o parte din aceasta, restul, Q,,,,, trebuind si fie cedat sursei reci, pentru ca cicht termodinamic s& se inchida. Agadar, cildura si lucrul mecanic sunt forme de energie echivalente cantitativ, fapt exprimat de egalitatea lor in expresia principiului [al termodinamicii, dar nu sunt echivalente calitativ, pentru cé Iucrul mecanic se poate transforma integral in caldura, in timp ce cildura nu se poate transforma decdt partial in fucru mecanic gi dae’ agentul termic schimba ctilduri cu 2 surse de cildura, randamentul transformévii depinzind de temperaturile surselor. S-a conturat astfel rispunsul Ja intrebarea formulat anterior: "care sunt condifiile in care este posibilé transformarea cAldurii in lucru mecanic, intr-un proces termodinamic ciclic?” Untrucat nu toata caildura primitk de agentul termic se poate transforma in Iucru mecanic se impune in mod firesc introducerea notiunii de randament termic al unui ciclu termodinemic Qse ~ un a8) Ose in care:- Q,,. - caldura primita de agentul termic de la sursa calda, [J]; ~ Oxg - Caldura cedata de agentul temic sursei reci, [J]. direct: Un exemplu de ciclu termodinamic direct care transform’ cAldura in luera mecanic este magina de forta (instalatie de turbind cu vapori). Schema ci este reprezentata in Figura 3.3 Agentul de lucru al acestui ansamblu de sisteme termodinamice deschise, care formeazi impreund magina de fort, este aburul (vapori de apa). Acesta evolueazi in urmatorul ciclu termodinamie: + primeste caldura Q,. de la sursa caldi (cate poate fi reprozentaté, de exemplu, de gazele de ardere din focarul cazanului); Jase © se destinde in turbina, produeand L,; * cedeazi cildura Qs, sursei reci (cu temperatura’ sciizut’), in schimbatorul de Poms Ls. cilduré mumit condensator. Sursa reve poate fi apa de ricire a condensatoruluis * fichidul objinut prin condensarea : aburului este pompat in cazan, pentru reluarea 108 ciclului termodinamic cAZAN CONDENSATOR Figura 3.3, Schema unei masini de fort a TECTII DE TERMOTEIINICA3, Prineipiul al H-es al termodinamicii 3.1, Procese fermodinamice viclice in mod similar analizei iermodinamice efectuate pentru un ciclu reversibil oarecare, parcurs de agentul termie in sens direct, se poate efectua o analizi termodinamic’ pentru un ciclu parcurs in sens invers acelor de ceasomnie; este cazul unui cicla termodinamic inversat (Figura 3.4), Din analiza procesului ciclic 1.42 bi rezulti urmitoarele: # pe parcursul transformarilor reprezentate prin arcul de curbi La 2, agentul termic primeste cildura Q,,, de la o sursa rece (de exemplu un mediu a cdruj temperatura este mai mcd dect cea a mediului ambiant). Conform conventiei de semne: Q,, .>0; © pe parcursul transformatilor reprezentate prin arcul de curbi 2b 1, agentul termic codeazi cildura Q,,, mediului exterior. Conform conventici de seme: Q; ,, <0. Dar, realizarea unui ciclu termodinamic inversat, eare pst consti in preluarea cAldurii de Ia sursa rece (un mediu cu temperatura mai micd dec&t cea a mediului ambiant) si cedarea de cildur& sursei calde, este posibilé numai dac& agentul termodinamic primeste Jucru mecanic din mediul exterior, egal cu fur mecanic al cielului, Z,. Conform conventiei de semne, I,<0. in diagrama mecanic’ p-V’, L, este reprezentat de aria cuprinsi in interiorul curbei care ilustreaz’ ciclul termodinamic: ZL, = aria 1a 261. Tinand seama de cele de mai sus, ecuatia de bilanj Figura 3.4, Reprezentarea unui ciclu energetic a unui ciclu termodinamic inversat este: termodinamie reversibil, inversat, in diagrama mecanica p-V Dhar t|Ee|=Qrore[] saw Oop +|Le|= Ose 3.9) Ecuatia (3.9) se citeste astfel: intr-un ciclu termodinamic inversat, cildura cedat de agentul termodinamic sursei calde este egal cu suma dintre cildura preluatti de la sursa rece gi ucrul mecanic echivalent primit de la medial exterior. Altfel spus, caldura nu poate fi transferata de la un corp cu temperatur’d sc&zut& Ta unul cu temperatura ridicatai, decdt dac se conswm’ pentru aceasta un Iuoru mecanic, S-a conturat astfel réspunsul fa intrebarea formulat® anterior: “care este sensul natural (firese) de transmitere a c&ldurii? De la corpul cald spre corpul rece? Sau invers, de la corpul rece spre cel cald?” intrucat in ciclurile termodinamice inversate efectul util nu este producerea de Iueru mecanic (aceste cicluri fiind consumatoare de lueru mecanic), ele nu sunt caracterizate prin randament; se introduce pentru ele notiunea de eficienta, sau coeficient de performanta, COP, ca raport fntre efectul energetic util gi lucrul mecanic consumat pentru producerea lui. De exempli: ~ in cazul unei instalagii frigorifice, la care efectul energetic util consti tn preluarea de citre agentul termic a caldurii Oy, de la sursa rece, eficienta frigorifica, ©, , este dati de relafia: olailiok =COP==4% = (3.10) Uhl Isel-On ae Tie TaMOTENRICR ERE Eee ere ee eer eeet oa3. Prineipiul al U-lea al termodinamicit 3.2. Enmfuri le prineipiului al i-lea al ermodinaricii in cazul pompelor de cildurd, Ia care electul energelic will consti in cedarea de cilire agentul termic a caldurii Q,,. catre sursa calda, eficienta pompei de caldura, Ey. , este lQse} data de relatia: Eee lsc} a Eel [Qscl~ Ose Un exemplu de ciclu rermodinamic inversat il constituie masinile termice de tucra (consumatoare de lucru mecanic), dintre care, cele mai reprezentative sunt masinile frigorifice $i pompele de etidura (Figura 3.5), + oe, lite GAL) lel Pe parcursul unui astfel de ciclu termodinamic inversat, de tip instalatie frigorifica, agentul de Iucru (agentul frigorific) suferi urmaitoarele transformai: ~ preia cildura Qs de la sursa rece (am mediu a conreson le carui temperaturi trebuie_mentinuti Ia _velori a coborate) in vaporizatorul instalatiei frigorifice gi vaporizeazi; eat - primeste Iucrul mecanic de comprimare, Z, , in fom compresor si ca urmare isi mareste presiunea; Figura 3.5. Schema unei instatatii ~ codeazi cildura Q,.. sursei calde (de temperaturt Frigorifice seu a unei pompe de cilduri ridicatd) in condensator. 4Qse Sursa calda poate fi, de exemplu, apa saw aerul de réeire al condensatorului. Vaporii de agent frigorific condenseazti; ~ lichidul obtinut prin condensare este lamtinat in yentilul de laminare, unde are loc sctiderea presiunii lui, pani la nivelul celui din vaporizator, conditie necesaré reluirii ciclului termodinamic. Dacd sistemul termodinamic lucreazi tn regim de pomp’ de calduri, atunci agentul termic de lucru preia cildura Q., in vaporizator de la mediul ambient si transfera cAldura Q,. unui spafiu a cui temperatura trebuie menfinut’ ta temperaturi ridicate, parcurgind accleasi transforméri ca gi in cazul instalatiei frigorifice. .2, Enunfuri ale principiului at i-lea al termodinamicii Aga dupa cum rezultd la punctul 3.1,, principiul al [-lea al termodinamicii precizeazi sensul natural (firesc) de desfagurare a proceselor termodinamice reale gi stabileste conditiile de desfagurare a lor. Sunt redate mai jos cateva dintre formulirile principiului al T-lea al temrodinamicii: * Bnunful Ini Sadi Carnor (1824): "O maging termict nu poate produce in mod continuu (Gislic) Iucru mecanje, decit dacd agentul termic schimb’ edldurd cu 2 surse de cllduri de temperaturi diferite,” Aceast& formulare, care stabileste conditiile in care caldura se poate transforma tn lucra ‘mecanic, descrie chiar modul de functionare al masinii termice de fort& (tip motor), prezentate {a punctul 3.1, Din aceastit prima formalare a prineipiului al H-lea al termodinamicii rezults logic imposibilitatea transformarii integrale a cildurii in Iucru mecanic (in mod continua, cictic). 38 TECTIIDE TERMOTENNICA3. Principiul al Telea al termodinami 3.3. Ciclul Carnot © Enunful lui Rudolf Clausius (1850). "Caldura nu poate trece de la sine (ia mod natural) de Ja un corp cu temperatura se3zuti la un corp cu temperatur’ mai ridicat’." Aceasti formulare, care precizeazi sensul firesc de transfer el caldurii, nu exelude posibilitatea trecerii cildurii in sens invers, de Ja un corp eu temperaturd sclizuti la un corp cu tmeperaturdi mai ridicat, ci afirmn numai — implicit ~ c& acesta nu este un proces care s& se desfigoard in naturi de la sine (in mod spontan). Pentru ca un asemenea proces si aibii loc, este nocesar si se consume lucru mecanic din mediul exterior. Este cazal functionarii instaltiei frigorifice si a pompei de cildur’ prezentate la punctul 3.1. © Enunful lui Wiliam Thomson, (Lord Kelvin) (1851): "Un perpetuum mobile de speta a doua este imposibil.”" Un perpetuum mobile de speja a doua ar reprezenta 0 masin& temic’ care ar transforma, tn mod continut, in lucru mecanic, cildura preluata de la o singura surst de etldura, Pir sa necesite si existenta celei de a dowa surse de clildurd, de temperatura mai scdzut, cireia si-i cedeze o parte din c&ldura preluata. Presupundnd c& o astfel de magina ar transforma in mod continuu, in lucru mecanic, cAldura preluati de la mediul ambiant — care este practic nelimitata, ea ar avea o duratii de funefionare nelimitat, constituind deci un "perpetumn mobile.” Acest perpetuum mobile mr contravine principiul I al termodinamicii; intruc&t contravine principiul al I-lea al termodinamicii, Ostwald i-a adiugat precizarea "de speta a doua.” Din aceasti formulare a principiului al I-lea al termodinamicii rezulta, in mod logic, imposibilitatea folosirii energie] mediului ambiant, in mod izoterm, asemeni unei surse de caldura, in afara acestor enunturi ale principiului al I-lea al termodinamicii exist si altele, bazate de obicei, pe afirmarea ireversibilita|ii unor anumite fenomene, ca de exemplu, procesele de frecare, destindere in vid etc. Desfisurarea in sens contrar a acestor fenomene ar contraveni fonnuliilor clasice ale principiului al I-fea al termodinamicii 3.3. Cictn} Carnot Ingineral francez, Sadi Camot, a conceput cicfut care ii poarté numele, ca raspuns la intrebarea: "Care sunt conditiile optime de transformare a ciildurii in lucra mecanic”? Altfel spus: ,Care este randamentul maxim al unei magini termice?" Avénd agadar ca obiectiv determinarea limitei superioare a randamentului tennic, care nu poate si corespunda decat unor procese ideale, Carnot consider’ un cick termodinamic reversibil, adici, parcurs infinit de ient si fit nici un fel de pierderi, in care evoiueazt un agent omogen oarecare gi care este aledtuit din 2 izoterme gi 2 adiabate (Figura 3.6). Observayit: % Carnot arait cat cielul format din 2 tzoterme yi 2 adiabate este singurul care indeplineste condita de functionare eficienté a mayinii termice, care este wmndloarea: si nu existe nicitiert in sistemul corp catd ~ ‘asin ~ corp rece, in nici o faxd a fictiondrit masini, o trecere a eilduritintre parti, cu tenperaiuri diferite init. In plus acest cielu este, dupa Carnot, un cictu reversibil + Respectarea condisie? de omogenitaie a agentului temwodinamie permite wtilizarea ecuatiet termice de stare. Apa de exemplu, care presints anomalia oi, i jurul femperaturit de +4°C, la acelasi volum si acceast presiune por si corespundaé 2 temperaturi diferite, nu este luatt in considerare ea agent termic pentru ciclal Carnot. TECTDE TERMOTEIINICA 73. Prineipiul af (i-lea al termodinamicit 3.3, Cielul Carnot Agentul omogen poate fi un gaz perfect, aflat in cilindrul unci masini termice cu piston mobil, care parcurge succesiv, in sens direct, urmatoarcle procese termodinamice, reversibile: e J-2: destindere izoterma, la temperatura constanti, a sursei calde, 7. cu producere de lucra mecanic tehnic, Lj, ca urmare a prelude cBldusii Oy, de la sursa calda; © 2-3: destindere adiabatic’, cu efectuare de Figura 3.6. Ciclu Camot reversibil ——Iueru mecanic, Z,,,; reprezentat In diagrama p—V © 3-4: comprimare izoterma, fa temperatura constant a sursei reci, Ty, cu consum de lucru mecanic din mediul exterior, Z,,4, (Zs, <0) si cedare de cHlduri, Oxy, (Oxy <0) sursei recis © 4-1: comprimare adiabatic, cu consum de lucru mecanic, L,,,, (Z,., <0) din mediul exterior, pan’ la revenirea gazului in starea inifiats 1. Pornind de la prineipiut I al termodinamicii, aplicat ciclului considerat, rezulta c& randamentul termic teoretic al ciclului Camot, 7p, este dat de relatia: (yj 2 ae we leal a Qe Qe Se demonstreazi cf: Ce G13) Relafia (3.13) se numeste 7eorema lui Carnot gi se citeste astfel: randamentul termic teoretic al ciclului Camot reversibil depinde numai de temperaturile surselor de caldura, indiferent de natura agentului termodinamic de Iueru, sau de constructia masinii termice. Din analiza relatiei (3.13) rezulta urmatoarele concluzii: - vaioarea (7),),, este cu atat mai mare, cu cAt temperatura Ty, a sursci calde este mai mare gi temperatura 7,, a sursei reci este mai mica - valoarea (9,)_ #1 pentru cf, pe deo parte, Tz, #0 (conform prineipiului af Ifl-lea al termodinamicii, temperatura de zero absolut nu poate fi atins’ pe nici o cale), iar pe de alta parte, Tyc #20 (ca find limitata de rezistenta materialelor la temperaturi inalte). Deci, nici chiar in cazul cichului Camot reversibil (ideal) nu este posibild transformarea integral a calduri in lucru mecanie, ci numai cu un anumit randament; - valoarea (77,), #0 pentru ci Ly # Zye. De obicei, Ty, este temperatura mediului ambiant Daci Ty =Tyc, atunei ciclul Carnot ar reprezenta un perpetuum mobile de speta a doua, pentru c& ar lucra cu o singura sursi de ofldurg, care ar fi temperatura mediului ambiant. Dar, imposibilitatea utilizarii cildurii disponibile la temperatura mediului ambiant pentru 38 TEC{T DE TERMOTERNICR3. Principiul al I-lea al termodinamicit 3.3, Cielul Camot efectuarea de Iueru meeanie inte-un cicls Carnot rezulti si din faptul c&, pentra Ty, (nc =0, deci (Z,), =O. Din cele dou expresii ale ni (7,),. date de relatiile (3.12) 9i (3.13) rezulta: Pee Nah ay, Dee (3.14) Tears Toe Relatia (3.14), care exprima egalitatea rapoartelor intre caldurile schimbate de agentul termic cu sursele de cilduri si temperaturile absolute corespunzatoare ale acestora, poarta numele de fiunctie camoticd a ciclului. : 7 A . Ciclu Carnot reversibil inversat__ este reprezentat in Figura 3.7. Acesta este ciclut ideal (teoretic) de functionare al unei masini fiigorifice sau al unei pome de c&ldur’, care consuma lucru mecanic (Z,), din exterior si realizeazi transferul de cAlduré de la sursa rece, Oep, la sursa calda, Oso. ‘Aga cum ciclul Camot direct este ciciul cu randamentul termic maxim pentru maginile de forf& (tip motor), ciclul Camot inversat este cicll cu eficienti maxima pentru masinile frigorifice si pentru pompele de cildurd. Figura 3.7. Ciclu Camot reversibil inversat reprezentat in diagrama p-V Astfel: @ Eficienja figorifics maxima (¢,)_ rezulti din relajia (3.10), in care se inlocuieste funcfia carnoticd data de relatia (3.14) (3.15) © Eficienta maxim’ a pompei de caldur’, (¢,,),. rezulté in mod similar, din relatia (3.11), in care se inlocnieste functia carnotiea dati de relatia (3.14): [Reel Ll lick BoteOn | On Ose] Now: indicele "C " indivi fincfionarea instalate’ jrigorifice, respectiv a pompei de eildurd dupa cielui Carnot inversat 3.16) Find un ciclu ideal, ciclul Carnot nu poate fi realizat practic pentru c&, in raport ou condifiile ideale presupuse de funcjionarea cictului Carnot reversibil, in realitate se inregistreazd urmiitoarele diferente: ~ gazele utilizate sunt gaza reale; TECTIDE TERMOTERNICA 393, Principiul al U-lea al termodinamieii 3.4. Entropie $i ireversibiliate ~ nu este posibilé realizarea de procese adiabatice reversibile ca urmare a manifestirii fenomenclor de fiecare (cauzi de ireversibilitate); ~ mu este posibilii realizarea de procese de destindere / comprimare izoterms reversibild, pentru ci ar impune dimensiuni att de mari ale masinii, ineat lucrul mecanic produs abia ar ajunge pentru invingerea frecizilor; in consecina, transferul de ctidur’ are loc Ja diferente finite de temperatura inte sistemul termodinamic si mediul exterior (cauzai de iroversibilitate); ~ viteza de desfgurare a proceselor termodinamice este finita, Jn conctuzie, in realitate, © masini termic care Iucreaz’ intre aceleasi surse de cilduri ca si un ciclw ideal Carnot, are un randament {y,), mai mic decat randamentul ciclului Carnot, ca urmare a ireversibilitatitor antrenate de procesele termodinamice reale: (), Integrala iui Clausius pentru cicluri termodinamice reversibile Fie un ciciu reversibil oarecare 1a 261, parours in sens direct (Figura 3.8). Acest cicly poate f descompus in cicluri elementare, prin trasarea de adiabate infinit apropriate. In fiecare ciclu elementar, agentul termodinamic primeste caldura 5Q,, de la sursa caldé si cedeazd cildura SQ, sursci reci. oh Funofia camoticd pentru un cicla elementar are urmatoarea forma: 3.8. Cicl ibid areca Figura 3.8, Ciclu reversibil oarecare 5Qu, 50x descompus in cicluri Carnot elementare T sc Ton 0 3.18) Presupunnd cf ciclul consti din m transforméti izoterme, cirora Ie corespund sursele de caldura la temperaturile (Ty.), (Pye)yo(Te),s Toe} Cre deep), atunci, insuménd relatia (3.18) pentru cele cicluri elementare, se poate serie ri LECTit DETERMOTERNICA3. Peineipiul al M-lea al termodinamiedt 3.4, Ennopie si ireversibiliate (3.19) $82 HF tt Tye SE Tee Daca numirul de izoterme legate prin adiabate n> co, atunci suma exprimati de la relatia (3.19) se poate scrie sub forma urmsitoarei integrale Jotee | 200 0.20) aan Tey Relajia (3.20) reprezintd, de fapt, integrala pe intregu! contur al eiclului 1 ¢ 2.5 1, a expresiei iferentiale 28. agadar se poate serie: 50 0 3.21 rT G.21) 5 ‘ : Integrala fe = 0 poarti numele de integrala fui Clausivs. in aceasti expresie, T reprezinta temperatura sursei cu care vine in contact agentul termic pe porfiune elementaré a ciciului si cu care schimbé cildura elementari 6 Q, intr-un proces reversibil izoterm, care impune ca temperatura T a sursei si fie egald cu temperatura agentului termic. Relatia (3.21) exprima faptul c8, integrala lui Clausius este nvl& pentru ciclurile termodinamice reversibile oQ Se demonstreaza ci = are proprietifile unei marimi de stare, Clausius a denumit aceasta _ s mirime de stare entropie si a notat-o cu S,, respectiv cus, pentru unitatea de masa (: =|: m as 22, UK} 8.22) Expresia (3.22) reprozinté expresia matematicd a principiulut al H-lea al termodinamicit pentru procese reversibile. Din analiza relatiei (3.22) rezultt c& ~ dacit agentul termic primeste caldurii de la mediul exterior (60 > 0), atunci variafia sa de entropic, AS > 0, altfel spus, entropia sa creste; > dacit agentul termic codeaza caidurli mediului exterior (6Q <0), atunci variatia sa de entropie, AS <0, deci, entropia sa scade; ~ daci agentul termic nu schimb& cildur’ cu mediul exterior (transformare adiabatic’ reversibila, Ia care 5Q=0), atunoi variafia sa de entropie, AS=0, altfel spus, centropia sa rimfne constanti. Prin integrarea relatiei de definitie a entropici (3.22), intre punctele 1 si 2 ale cictului 5, jes yee (3.23) tormodinamic reversibil ilustrat in Figura 3.8 se obfine: S, data introdus nofiunea de entropie, relatia (3.21) se citeste astfel: variatia de entropie de-a lungul unui ciclu reversibil este mula; altfel spus: in orice cichu reversibil, entropia se mentine constanta. Rezulta, in mod logic c&, dae aceasta integrala nu este egal cu zero, ci are valoare diferita de zero, ciclu termodinamic este ireversibil. Cu cit valoarea integralei este SCT DE TERMOTEHNICA él3. Principiul al lea al termodinamiesi 3.4, Entropie gi ireversibiiate jal mare, cu atat ciclul termodinamic este mai departe de reversibilitate, De accea, Variatia de entropie poate fi considerati ca o miisur a ireversibilitiii unui ciclu termodinamic. > Integrala lui Clausius pentru cicluri termodinamice ireversibile Fie un cielu termodinamie format dintr-o transformare ireversibilt 1 a 2 (reprezentata cu linie intrerupta) si o transformare reversibil 2.1 (Figura 3.9). Asa dup’ cum s-a ardtat anterior la punctul 3. e randamentul termic al unui cielu izeversibil (7)... ; XY este inferior randamentului termic al ciclului Carnot reversibil:(7,),..<(m Jo + at Explicitind cele 2 randamente termice se poate serie On 0 Ton <0 (3.24) Figura 3.9. Ciclu format dintr-o trausformare ireversibilé gi una reversibil’ Relajia (3.24) exprim& forma funegie’ carnotice pentru cicluri termodinamice ireversibile. Dac& se descompune un ciclu lermodinamic ireversibil oarecare in cicluri elementars, prin trasarea de adiabate infinit apropriate, atunci pentru fiecare ciclu elementar functia camotica 22s , FO og 6.25) sc Tan are urmatoarea formé: Dact numtiru! de izoterme legate prin adiabate n> oo, atunci, pentra intregul contur al cichului termodinamnic ireversibil se poate serie: foie <0 3.26) Relatia (3.26) exprima faptul c& integrala lui Clausius este negativ’ pentru ciclurile termodinamice ireversibile oarecare, spre deosebire de cazul ciclurilor termodinamice reversibile, pentru care integrala hui Clausius este egal cu zero (relafia 3.21). Scrist pentru intregul cick ireversibil oarecare, ilustrat tn Figura 3.9, integrala tui Clausius SQ. 4 Qre | 5 Qn are forma: is digapet <0, sau Alpes reece 3.27) OQ. | Dar, pentru procesul reversibil 2 6 1 se poate serie: f tr itcees J 3.28) a S 2 2 inlocuind (3.28) in (3.27) se obtine; f 220m. < f 88, (2.29) Tr te as Tr Dar, conform celor prezentate anterior, (relatia 3.23), pentru procese reversibile, integrala din membrul drept al relatiei (3.29) reprezint& variatia miirimii de stare numité entropie, intre starile { gi 2. Ca urmare, relatia (3.29) se poate sorie: @ TECTI DE TERMOTENNICR3, Principiut al H-lea al termodinamicii 3.5, Formutri matematice 350, rE Set <5, -5,, sau S,-8,> [Se 3.30) . 1» Sat >f | (3.30) { FQ Relatia (3.30) reprezintii expresia matematied a principiului al I-lea al termodinamicit pentru procese ireversibile, Ba se citeste astfel: in wansformatile ireversibile, valoarea integralei tut Clausius este mai mick decat variatia entropiei. 3.5. Formubiri matematice Formularca matematic& generala a principiului al H-lea al termodinamicii — pentra procese termodinamice reversibile (reiafia 3.23), ct si pentru procese termodinamice ireversibile (relafia 3.30) este: 31) Sau, pentru un proces elementar; as> 22 3.32) > Forme particulare ale expresiei matematice a principiului al I-lea al termodinamicii © pentru transforma adiabatice ireversibile (ca de exemplu comprimarea sau destinderea unui gaz, prin deplasarea cu frecare a pistonului in interiorul unui cilindra), la care, prin definitie, 6 Q = 0, relafia (3.31) devine: 5,-5,>0, sau 5,>38, (3.33a) Inegalitatea (3,33a) exprima faptul cd in procesele adiabate ireversibile, entropia creste. © penta um sistem termodinamie izolat, care nu schimba prin definitie céldurd cu mediul exterior, relafia (3,31) devine: 5,-S, 20. (3.33b) Relatia (3.336) se citeste astfel: entropia unui sistem termodinamic izolat nu poate si scadas €2 se mentine constantii, daod in interior se desfaisoar numai procese reversibile, sau creste, dacit in sistem se desfasoara procese ireversibile, Relatia (3.33b), care reprezinti formularea matematic’ a principiului al T-tea al termodinamicii pentru sisteme termodinamice izolate, indica, agadar, sensul firese de desfiisurare al proceselor reale si anume: in sisteme termodinamice izolate, procesele reale se desfagoara de la sine in sensul cresterii entropiei. > Ecuatia fundamental a termodinamicit Aceasta inglobeazt, inte-o expresie matematicd, cele dou’ prinoipii ale termodinamicii: ~ prineipiul I al termodinamicii pentru sisteme termodinamice inchise: 5Q=dU + p-d¥ si + principiul al H-lea al termodinamicii: THCTH DE TERMOTEHNICA 633. Principia! al -tea al termodinannicié 3.6, Principiul al [-tea al tenmodinamict gt ‘ransferul de elds a3 22 r Rezulté: T-dS2dU+p-d¥, G34) in care semaul egal tnseamn’ c& in sistemul termodinamic se desftisoar numai procese reversibile, iar semmul > inseamnX c& in sistemul termodinamic se desfisoari procese ireversibile, 3.6, Principiul al H-iea al termodinamieli si transferul de cdlduri 3.6.1 Diagrame entropice Diagramele |a care una dintre axele de coordonate este entropia poart numele de diagrame entropice. Diagramele entropice cel mai des utilizate in studiul proceselor termodinamice din instalafiile si masinile termice sunt: diagrama 7'~s (temperatura — entropic) si diagrama H~s (cntalpie ~ entropic), Diagrama entropici T-s se bazeaz’ pe expresia analitick a principiului al U-lea al termodinamicii pentru procese _reversibile deschise (nu cictice): 6 Q=T-ds Astfel: dac& se adopt un sistem de axe de coordonate avind tn ordonaté temperatura termodinamick 7 si fn abscisi entropia s, atunei 0 transformare reversibili de stare poate fi reprezentata prin curba 1-2 (Figura 3.10). Presupunind doua stiri suecesive, caracterizate printr-o variatie infinit mick de entropic a agentului termic (ds), pentru care putem considera temperatura sa ca fiind constanta (7), se constanté ci aria dreptunghiului elementar abed reprezints chiar cdldura elementaré SQ, schimbati de agenuul termic cu mediul exterior, Caldura schimbati cle acesta pe parcursul transformérii i~2 va fi deci Figura 3.10. Diagrama entropica 7-5 Qn foo fr-d5 = aria 128, 51 8.35) Asadar, dack diagrama mecanici p~V ofera posibilitatea reprezentérii grafice a Iucrului mecanic schimbat de sistemul termodinamic cu mediut exterior intr-um proces reversibil, diagrama entropica T-S oferd posibilitatea reprezenticii grafice a o&ldurii reversibile schimbate de sistemul termodinamic cu mediul exterior, prin aria cuprinsi intre curba transformécii gi abscisd. Acesta este motivul pentru care diagrama entropica T'S mai poarti si numele de diagrama caloric’, Daci agentul termic schimb& céldurd cu mediul exterior la temperatur constanta (transformare izoterm’), atunei cfldura Q,, este datii de relatia: a TACT DE TERNOTERNICE3, Prineipiul al T-lea al termmodinameti Principia! al U-tea al termadinamicti gi ‘ransfanal de cfidur Oy = [reas =7(8, -5,).10 636 Dac& agentul termic schimbA cildur’ cu mediul exterior intra proces termodinamic oarecare, pe parcursul ciruia temperatura fui variazi de Ia valoarea J; Ja valoarea Ty, atunci ‘Aldura Q,. se calculeazi on relatia OQ, = Jr- dS =7,(8,-8,), 15 63n in care: 7, Prin definifie, T,, este acea valoare constant a temperaturii, care conduce Ia acelasi schimb de cAldurs cu mediul exterior ca si procesul termodinamic reversibil, in care temperature agentului termic variazé intre limitele 7, gi 7. = temperatura termodinamica medic, [K]. Din relatia (3.37) rezulta: Ca urmare: (3.38) Expresia (3.38) face ca temperatura termodinamic’ medic s& se mai numeasci gi temperatura medie logaritmica. 3.6.2. Reprezentarea cildurilor specifice in diagrama entropic& T ~ s Reprezentarea caldurii specifice la volum constant, c,, si a cildurii specifice la presiune constant, c,, este rezuttatul studiului pantei proceseior izocor, respectiy izobar, tn diagrama T-s. ZI oa i dT Panta unei curbe reprezentaten sistent de coordonate 7 — 5 este dat de raportal i‘ s a : Daca curba reprezinta un proces izocor, atunei panta tui este data de (Z = dupa cum, IS Soey ‘i A i ia pentru un proces izobar, panta curbei care Ml reprezinta este dati de (Z) | poet TECHIE DE TERMOTEIINION 653. Principiul af H-lea al termodioamicii 3.7, Aplicacea principiului al 1-lea al ermodinamicti la gaze perfecte: entropia gazelor perfecte Pentru caloulul pantei se pomeste de la ecuafia fundamentald a termodinamicil, rezuliala din unirea principiuhai { al termodinamicii cu principiul al U-lea al termodinamicii, care, pentra procese termodinamice reversibile, are forma: T-ds=du+p-dv=dh-vedp (3.39) Dacd in ecuatia (3.39) se tine seama de ecuatia procesului izocor, v= ct., care conduce la dv =0, atunci ea capata forma: Teds = du (3.40) Dar, pottivit ecuatiilor calorice de stare, du = ¢, «dT gi tn consecinta, ecuatia (3.40) devine: ar, san (< ds ¢ Asadar, in diagrama entropic’ Ts, panta unui proces izocor este dati de raportul dintre temperatura termodinamicd si caldura specifica la volum constant (Figura 3.11). Tids= | = igo G41) in mod similar, pomind de Ia eouatia (3.39) $i findnd seama de ecuatia procesului izobar, p=ct., deci dp=0 si de ecuatia calorie de stare dh =e, -€T , se obtine: T-ds=dh= saa (2) =ie8 42) 6p ASD pec TK) { Dar, aga dup& cum s-a ar&tat anterior ¢,>c,, 2 deci gf 8,), tu care agentul termic prineste cildura gy, de la mediul exterior (az in care dy, >0, conform convenjei de semine) 31 efeotueasi lucru mecanic, fntrum proces de destindere. Invers, in procesul feoterm 2~1, entropia agentul termic seade (8, <5,) ca urmare a faptului ed el cedeazd ediduré mediului exterior (xq <0 conform convensci de sere) si primeste lueru mecanie de la acest, dectsuferd un proces de comprimace > Transformarea izobart Pentru a reprezenta (ransformarea izobaréi (p= ct si dp=0) in diagrama T'-5 este necesar si se stabileasoa ecuatia ei tn coordonatele T i s, Ca gi in cazul transformivii izotetme, se Pee ere pomeste de la expresia matematica a principiului al [i-lea al termodinamicii: ds are in care, conform principiului 1 al termodinamicii: Sq = dh -v-dp. Intmeat dp =0, renultd ca principiul al H-lea al termodinamicii ia urmitoarea forma particular _ dh mea ds Gan Dar, conform ecuafiilor termice de stare: dh = c, -dT’, coea ce conduce la CECT BE TROTTER =3, Prineipjul al T-lea al termodinamicii 23.7. Aplicarea principiului al Helea al termodinamcii la ‘gaze perfecte: entropia gazelor perfecte (3.48) Integrind ecuatia (3.48) intre stitile 1 si 2, in ipoteza c8, tn timpul transforma cdldura specific’ a gazclor perfecte nu depinde de temperatura si de natura gazului, ci este constanti, se objine: Shee, In“, kek] (3.49) Expresia (3.49) indict faptul ef, tn coordonatele 7'~ s, izobara se reprezinta printe-o curb cexponentialé (Figura 3.13), TEKY 1-2: imodtzire cu destindere (efectuare de Iuoru mecanic); 2=1: racire cu comprimare (primire de Iver mecanic din mediul exterior). Observapie: Ca si in cazul wransformarii toterme, variafia de entropie a gazelor perfecte este positivd (5,>5,) in procesul 1=2 care presupnme ineilzirea gacului si negatva (8, <8,), tn procesul 2-1 care presupume cedare de etidurd spre medial exterior. Figura 3.13, Reprezentarea izobarei tn diagrama T~s Turkey > Transformarea izocoré Eouatia transformarli izocore in coordonate 7s rezult& prin aplicarea unui algoritm similar celui utilizat la transformarea izobari. Particularitatea procesului izocor este exprimali de ecuatia v= ct. (dv =0) gi de eouatia caloric’ de stare du = ¢, dT .Tindnd seama de acestea se poate scre: ds (3.50) Integrand ecuatia (3.50) intre 2 stati 1 gi 2 in ipoteza cic, = ct. se obtine: 4-5, Pe nF me, (tke K)] G51) Ca si expresia (3.49), expresia (3.51) indicd faptul ci, in coordonatele T—s, izocora se reprezinta printr-o curba exponentiala THK 1-2: inoalzire izocor 2~1: ricite izocor’, Observati: Semmul variagiet de entropie este determinat de semal schimbului de edtliurs Figura 3.14. in care sunt reprecentate atti aston curba iocord cat si curba izobard, araté of ars 5 VK} panta izocoret este mai mare deedt cea a izobarei, ceed ce s-a demonstrat matematic Ia punctul 36. Figura 3.14, Reprezentarea izocorei in diagrama T-s 68 LECTII DE TERMOTEHNICA3, Prineipil al IL-1ea al termodinamieii 3.7. Aplicarea principivlui al U-lea al termodinamicii la ‘gaze perfocte: entropia guzelor perfecte > Transformarea adiabatt in diagrama entropiek T—s, wansformarea adiabaties reversibila este reprezentati de o oq dreapti vertical’, de entropie constanta, intrucat: dy , dar 5g =0, ceca ce conduce la ds=0 sis =ct. (Figura 3.15). TK) 1~2: destindere adiabatica, 2-1: comprimare adiabatic’. ~S(K] Figura 3.15, Reprezentarea adiabatei in diagrama T's > Transformarea poltiropicit Variatia elementari de entropie a gazului perfect care suferi o transformare politropica reversibil’ este dati de relatia: aT 7 ad 3.52 al ae Integrnd expresia (3.52) si admitand c& ¢, = const. , rezulté: L 6 -ln Witke KY] (3.53) Relatia (3.53) arata ci transformarea politropic se reprezintéi in diagrama T—s printr-o curba exponential, a earei formii depinde de valoarea exponentului politropic nm. Astfel: ~daci ne (1, ), atunci curba politropic’ are forma indicat in Figura 3.16; —dac& né, atunei forma curbei politropice este cea indicaté in Figura 3.17. IK 5 ak} © ce N “& 1~2: destindere politropica cu aport de SES cAldurd (s,>5,)5 Dos 9 wy 2-1: comprimare politropica cu YL cedare de céldura ( s, k 4, Principiul al [ff-lea al termodinamicit in anvl 1906, fizicianul german Walter Nerast a formulat, in usma experimentelor asupra comportirii substanjelor 1a temperaturi coborate, teorema termica citreia ii pourta numele: “In procesele cvasistatice izoterme, desfisurate in sisteme In eckilibra, atunci cAnd temperatura tinde catre zero absolut, variatia entropici tinde catre zero.” lim(S —S, =0, sau limS=S, ,incare S, este o mérime constanta, Asadar, dack temperatura sistemulai termodinamic tinde cdtre zero absolut, procesele izoterme decurg firé variatia entropiei (AS ~» 0), aceasta avand o valoare constant’, care nu poate fi modificata Teorema lui Nernst a fost completat de Max Planck in anul 1912. Conform postulatului lui Planck, pentru procese cvasistatice izoterme desfigurate la temperaturi absolute care tind la 0, nu mumai AS—>0, ci gi valoarea absoluti a entropiei sistemului in echilibru tinde la zero, adic S90. Altfel spus, “Izoterma de zero absolut coincide cu adiabata de zero.” Acesta este unul dintre enunyurile principiului al Z-lea al termodinamicii. La aceeasi coneluzie se ajunge pornind de 1a ecuafia Ini Bolzmann, care exprima caracterul statistic al principiului al H-lea al termodinamicii: $= #-InP , in care: P =probabilitatea termodinamict (aumérul de microstiti corespunzitoare accleiasi stiri macroscopice de cchilibru termodinamic al sistemului), iar k= constanta tui Bolzmann, k= 1,38-10 T/K {ntr-adevar, daca jinem seama de faptul c& la 7'= 0X , un sistem termodinamic in echilibru se afl intr-o stare unica, bine determinata, rezulté ci P=1. in aceste conditii, ecuatia lui Bolzmann se scrie: S=k-int=0. Consecinjele principintui al Hl-lea al termodinamicii sunt: * la temperaturi care tind spre aero absolut, proprictitile corputai pur in stare condensat& tind la zero. (De exemplu: coeficientul de dilatare izobar’, cr, cocficientul de compresibilitate izocori, f. cildura specifick la presiune constanti, c, , cfldura specifict la volum constant, 6, 8t0)) 70 7 TECTH DE TERMGTERNICAS. Aerul umed 5.1. Definifie. Parameti de stare = este imposibila atingerea temperaturii de zero absolut (~273,15°C). Pentru demonstrares acestei afirmafii se consider’ un cicla Camot care lucreazi inire 0 sursii calla cu temperatura 7;>0 gio sursi rece cu temperatura T,=0. Acest ciclu Carnot este reprezentat in Figura 4.1 Conform principiutui al I-tea al termodinamicii, FETE \gu {ntr-un ciclu teversibil, integrala lui Clausius este n 3 egal cu zero: 8Q == 0 sau fas =0 4.1 CT g ca) 7 save, ‘Tntegrala entropiei pe intregul contur al cictului Figura 4.1. Imposibilitatea atingerii ee temperaturii de zero absolut AS, FASy +ASy, +ASy, 42) incare:- AS, = 22; q = AS,, =0 gi AS, =0 (procese adiabate reversibite); - AS, =0 (conform teoremei lui Nemst). Qe t Aceasti contradicfie demonstreaz& c& este imposibilk atingerea temperaturii de OK’. in consecinfa, relatia (4.2.) devine: , ceea ce este fals, intructt O,, #0. Asa dupa cur in baza principiului J al termodinamicii s-2 formulat conceptul de perpetuum mobile de spete T si in baza principiului al Ti-lea i termodinamicii s-a formulat conceptul de perpetuum mobile de speta Il, principiul al L[-lea al termodinamicii permite definirea de Perpetuum mobile de spefa III: 0 masini care s& functioneze pe seama ricirii agentului termodinamic pan’ la temperatura de zero absolut, Spre deosebire de celelalte principii al termodinamicii care introduc mé&timi de stare (principiul zero introduce temperatura 7, principiul I al termodinamicii introduce energia intern’, U,, principiul al II-tea al termodinamicii introduce entropia, S'), principiul al Hl-lea al termodinamicii mu face decd sd precizeze unele proprietiji ale entropic. Principiul al Iif-iea al termodinamicii di posibilitatea s& se calculeze valoarea absolnta a entropici unui corp, tn baza faptului c& valoarea entropiei acelui corp pur, la 0 K este egal cu zero 5, Aerul umed Acrul umed reprezinté un subiect de studiu pentru termodinamica tehnic& datorit’ faptului c& el este utilizat ca agent termodinamic pentra o serie de instalafii, cum ar fi: instalafii de ventilare, conditionare, climatizare, uscare, reftigerare gi congelare a produselor alimentare. Pentru studiul termodinamic al aeruiui umed ca agent de lucru este necesara — in primul rand - , definirea Jui si — in al doilea rand -, analiza ineadritii lui in categoria gazelor perfecte, sau a gazelor reale. STEER BE BRM 75, Aecul umed 5.1. Definite. Parametsi de stare 5.1, Definitie. Parametri de stare Aerul_umed nu este aliceva decdt aer atmosferic, considerat a nu confine impurititi, praf si bacterii, Agadar, prin definitie, aerul umed reprezint’ un amestee de acr uscat si umiditate, La rAndul lui, aerul uscat reprezinté, de asemenea, un amestec de gaze, dintre care, in principal, azot - in participafie volumetrict de 78,09% - si oxigen - in participatie volumetrics de 2084% Observape: Ix amestecul reprezeniat de acrul uned, comporiia acrului uscat swferd modified neesenpate in ‘inp $i spasty, ta suprafega paomantuls, in timp ce conginutl de wniditate din acrul umed este variabil si in fimscfie de el, se definesc starile termodinamice ale aerului umed. Pentru ca amestecul de gaze reprezentat de aerul umed st poaid fi tratat ca un amestec de gaze perfecte, este necesar ca el s& indeplineasc’ urm¥toarele conditii: > presiunea de lucru a fiec&rui component al aerului umed si fie mult mai seizuti in raport cu presiunea critic’ corespunzatoare. Aceastii condifie revine practic la a compara presiunea Ia care este utilizat aerul umed ca agent termodinamic si anume presitni foarte apropriate ca valoare de presiunea atmosferica (1 bar), cu presiunea critic’ a N, (33,9ar), a 0, (50,3bar) sia apei (220,9bar). Este deci cu totul evident c& aceast’i conditic este indeplinita; > temperatura de lucru a fiecdirui component al aerului umed s& fie mai mare decdt temperatura criticd corespunzitoare (de aproximatiy 2 ori). Dar, in amestecul reprezentat de aerul umed, temperatura fiec&rui component este egal’ cu temperatura amestecului, deci aceasta condifie revine, practic, la a compara temperaturile la care este in mod uzual utilizat aerul ca agent termodinamic -- cuprinse de obicei in gama {-20++50)C, respectiv (253,15 +323,15)K, cu temperaturile critice ale NV, (1262), O, (155K) si apei (647,3K). Se observa ci, accasti conditie este indepliniti de cei 2 componenfi ai aerului uscat (N, si O,), dar nu si de vaporii de apa. Rezulti cf, Ia presiumi si temperaturi apropriate de cele ale aerului aimosferic, vaporii de apit au un comportament diferit de cel al gazelor perfecte. Dar, avand in vedere cé, in aerul umed aflat Ia presiuni apropriate de presiunea atmosfericd si la temperaturi de maxim 50°C, continutul de umiditate este in general redus, ceea ce inseamn ca presiunea partial a vaporilor de apa este redusi, iar vaporii de api se aflfi in cele mai multe cazuri in stare de vapori supraine&lzifi, se poate admite cf aerul umed reprezinta un amestec de gaze perfecte > Stiri termodinamice ale aerului umed {in functie de starea de agregare in care se afl umiditatea confinuté in aerul umed, acesta se poate prezenta in urmétoarele stiri termodinamice: * cer umed nesaturat, care este un amestec de aer uscat si vapori de api supraine’lziti; © aer umed saturat, reprezentat de amestecul dintre aerul uscat gi vapoti de ap’ saturafi uscal © ger wned suprasaturat, reprezentat de : 725. Aerul umed 5.1. Defivitic. Parametri de stare i. amestocul dintre aerul uscai, vapori de api saturafi uscati si piedturi dle lichid (cea{2), pentru temperaturi ale aerufui umed mai mari decat 0° C'; ii, amestecul dintre acrul uscat, vapori de api saturati uscati si particule solide de gheat’ (chiciura), pentru temperaturi ale aeralui umed mai mici decdt 0°C. > Parametri de stare © Presiunea aerului umed ‘Admitind c& aerul umed este un amestec de gaze perfecte, rezulta ot presiunea sa poate fi calculati ca sum a presiunilor parfiale ale componentclor amestecului (Iegea lui Dalton); =p. +p, [Pal GD in care: - p, =presiumea partiala a aerului uscet, [Pals ~ p, =presiunea partial a vaporilor de apa, [Pa]. Presiunea aerul wed este de fapt presiunea atmosfericd, respectiv presiunea barometrica, Psi P= Pp (5.2) Observasie: Presiunea barometricti depinde de altituline (scade cu cresserea altitudin. S-a admis, in mod conventional, ca, in ~—condisit- normale fice, © tu—stemperatura «de 273,15 K (py =101325N/m? =101,325kPa = 1,013bar a nivelul marit faltitudine zero) Pottivit definitiei presiunii partiale a unui component intr-un amestec, presiunea partial a vaporilor de apa reprezinté presiunea pe care ar exervitat-o vaporii de ap’ din aerul umed, daca ar ocupa singuri, la aceeasi temperatui, volumul intregului amestec. Presiunea partial a vaporilor de ap din aerul umed este direct proportional cu continutul de vapori de apa. La randul lui, acesta din uma este cu at&t mai mare, cu ct temperatura aerului este mai mare, Altfel spus, aerul mai cald este capabil si inglobeze o cantitate mai mare de vapori de api. fn consecinff, presiunea partial’ a vaporilor de apa este o functie de temperatur’: p, = p,(T) si are valori cu att mai mari, cu cit temperatura aerului este mai ridieata Presupunand ci aerul umed - ca amestec de gaze perfecte -, ocupi volumul V si are temperatura T=, =T,, cele 2 presiuni parfiale: p, sip, rezultd din ecuatia de stare a gazelor perfecte: mi RT p.-V=m,-R,-T,deunde: p, 63) si pi ¥ =m, -R,-T, de unde p, (4) in care: - R, =constanta acrului usoat: R, = 287 Ike K); ~ R, =constanta vaporilor de apa: R, = 4615 Jkg K); masa acrului useat, respectiv masa vaporilor de apd, [kg} = m,5m, LECTIN DE TERMOTEINICE a5. Aern] umed 5.1. Definitie. Parametri de stare Observafies fv aorul med nesaturar,presiaiea partial a vaporiir de apa, p,, exe mat micd decti preslunca vaporilor saturafi, p,. corespunoare stati de saturape, * Umiditatea absolut (confinutul de umiditate) ‘Asa dupii cum s-a aritat pe larg la punetul 2.6, (amestecuri de gaze perfecte), compozitia unui amestec poate fi definitéi prin participatiite masice ale componentelor amestecului. Aplicand accastt idee la acrul umed, rezulti od, participatia masicd a veporilor de apa din amesteo, g, se caleuleaz’ cu relafia: ——, fe] 63) m, +m, Dar, o anumiti cantitate de acr uscat, m,, poate s inglobeze, in fanctie de starea sa fermodinamic¥, exprimata prin temperatur’ gi presiune, diferite cantitati de vapori de api, m, Rezulti c& numitoral relatiei (5.5), adicd masa aerului umed, este o suma variabil%, constituita dintr-o mirime constant (masa aerului uscat, m,, a carui compozifie este constanta) si o mirime variabifai (masa vaporilor de ap’, m, , care depinde de starea aerului umed). intrucét aceasta raportare la o suma variabila reprezinta un dezavantaj pentru calculele termodinamice, s-a ales ca marime de referinfa (de raportare) mlrimea constant’, adic masa aerului uscat din aerul umed. Tindnd seama de aceasti referinfS, patticipatia masica a vaporilor de apa din acral umed se defineste prin mirimea numitt umiditate absolut, sau continut de umiditatc, care raporteaz4 masa vaporilor de ap’ din aerul umed la Lkg de aer seat m, x=", [kg vapori de api/kg aer uscat] (5.6) Mm, Daca la o anumita presiune si temperatura, continutul de umiditate, x, din aerul umed este ‘mai mic decat continutul maxim posibil de umiditate, x,, pe care il poate ingloba aerul la aceea presiune si temperatura (v<.x, ), atunei aerul umed se numeste nesaturat, Aerul cu confinut maxim de vapori de apa in amestec (z=x,) la o anumita presiune gi temperatura, se numeste aer wned saturat, Observasies Dacit conpinutul de umiditate din aer depiseste pentru o axumita temperaturd valourea maxima, 1%, atunct Gerul trece in starea termodinanicd de aer suprasaturat, in care wniditatea devine evident, fe sub formé de piciituri ceafd) la femperaturi >0" C, fie sub forme de gheaga (chiciurd) la temperaturi <0" C Pentru a stabili legitura dintre continutul de umiditate, x gi presiunea partiala a vaporilor de api din acr, se serie raportul dintre ecuafiite (5.4.} gi (5.3.). Rezulta: 4615 287° 622. Pte vapori de apa / kg aer uscat] (5.7) P-P, ja LECTH DE TERMOTENNICA5, Aerul umed 5.1, Definiffe. Parametri de stare Starii de saturatie a aerului umed (x= x,) ii corespunde valoarea maxima a presiunii parfiale a vaporilor de 2p%, mumita presiune de savuratie si notatt p, Scrisi agadar pentru starea de saturatie (x = x,), relatia (5.7.) devine: x, = 0,622: P+, (kg vapori de api/kg act uscat] (5.8) P~P, Interpretarea relafiei (5.8.) este urmitoarea: dai presiunea p a aerului umed se mentine constanti, atunci cantitatea de vapori de api necesara saturarii (x,) este cu att mai mare, cu cat temperatura aerului umed este mai mare (presiunea de saturatie a vaporilor de apa p.~=p,AT)); dack temperatura aerului umed se mentine constanti (p,(7)=cr), atunci cantitatea de vapori de api necesara saturirii (x,) este cu att mai mici cu cAt presiunea aerului umed, p, este mai mare, + Umiditatea relativa Prin definigie, umiditatea relativa, notats g , reprezint& raporiul dintre masa vaporilor de apa confinufi intr-un m de aer umed, 9, la o anumita presiune gi temperatura si masa maxim’ de vapori de ap&, p,,, pe care o poate confine acelasi m’ de aer umed, Ia aceeasi presiune gi temperatura, la starea de saturafie: 2. Py ™,1V m, 9 » Pel (5.9) {in care: - me, =masa vaporilor de api, [kg]; + m, =masa maximé a vaporilor de api, la starea de saturatie, [ke]. Intrucat aerul umed este considerat un amestec de gaze perfecte, se poate aplica ecuatia termicd de stare a gazelor perfecte pentru vaporii de apa. Rezulta: p, + L =R,-T, care, tinind seama de faptul c&: v, = —, ia urmétoarea forma: RT (5.10) Ecuatia (5.10) permite determinarea densitifii vaporilor de apa din acrul umed: (6.11) RT in mod similar, pentra starea de saturafie, caracterizatti de presiunea maxima a vaporilor de apa, notat p, , se objine: Ps 2 RT ted lor (5.11) 5i (5.12) in (5.9) rezulea Prin inlocuirea rela THOTT Be FERNTOTEENTER 755. Acral umed 5.1, Definitie. Parametei de stare o= 2, |] (5.13) Ps Asadar, umiditatea relativa, @ , reprezinta si raportul dintre presiunea partial, p,, a vaporilor de apa confinuti in aeru! umed la o anumiti presiune si temperatura si presiune maximé, p,, a vaporilor de apa la sterea de saturatie, la aceeasi presiune si temperatura a aerului umed. ‘Valorile umidititi relative & aerului umed sunt cuprinse ia intervatul [0, 100]% , sau, in valoti absolute, in intervatul [0, 1} Umiditatea relativa g este =0 pentru ceru! uscas, are valori cuprinse in intervalul (0, 1) pentru aerul uned nesaturat si este egal cu 1 pentru aerul umed saturat. Relatia dintre confinutul de umiditate x si umiditatea relativa @ se stabileste tinand seama de ecuatin (5.13), din care, p, = g- p, . Revenind in relatia (5.7), aceasta devine: 622-2 Ps 9,609 (6.14) PPP, Dacia in relafia (5.14) se expliciteazi, ¢, se obtine: go (5.15) P, O622+x care exprimi umiditatea relativ’ in functie de continutel de umiditate, pentru aerul umed nesaturat. ® Volumul specific gi densitatea aerului umed Fiind considerat un amesteo de gaze perfecte, aerul umed se supnne legii lui Amagat, potrivil cireia volumul amestecului, ¥ , este egal cu suma volumelor partiale ale componentilor: Vo, +¥,, [mr] 6.16) in care: - ¥, =volumul aerului uscat, [m°}; - ¥, =volumut vaporifor de apa din aerul umed, [m°], 6.17) Relatia (5.16) se mai poate serie sub forma: Vem,-»,+m,-v, (5.18) si, reprezinté respectiv, volumul specific al aerutui uscat si al vaporilor de apa Se noieazi v,,, volumul specific al acrului umed, constituit dintr-un kg de aer uscat gi x kg vapori de api. Ca urmare, relatia (5.18) devine: vio eat rite pce: + mM met, Mm, +m, Mm, hm, 5.19) 76 : LECTIU DE TERMOTEHNICA5. Aeral umed 5.1, Definipie. Parametri de stire Dar, din relatia de definitic a confinutului de umiditate, inlocuind in (5,19.) se obtine: m, Vine =e m,+xem, ms x-m, xm, -¥, Aplicdnd ecuatia de stare a gazelor perfecte, rezulti: y, = 8c > Jnlocuite in (5.20) conduc la: Yor [Ate A) Fe, ee ear, oe lex lp Pp) pll+x) pll+x) 87 [(kg K)] gi a = 1,61, se obfine: 2297-2 Ath OL-x P Densitatea aerului umed se calculeazi cu relajia: Tolocuind in (5.21) valorile R, y , [mi /kg aer uscat] (5.22) 1 » [kg aer umed/m*] (5.23) Pus © Caldura specifica Intrucit procesele termodinamice in care este utilizat aerul ca agent termic sunt - in majoritatea lor - procese izobare (desfigurate la presiuni foarte apropriate de presiunea atmosfericd), céldura specificé la presiune constant, ¢, , este cea care prezinta interes pentru studiul termedinamic, Acrul umed fiind un amestec de aer uscat si vapori de apa, rezult’ ci se poate serie pentru el urmitoarea ecuatie de bilan: Pcp AL= My Cpq AEE, Cy, Bt, [7] (5.24) in care: - c, =cildura specificd a acrului umed, [kg KY); pm =caldura specifick a acrului uscat, [J/(kg K)]; Con ‘Aldura specificd 2 vaporilor de ap’, [Ii(kg K)] Explicitind c, din relafia (5.24) se obgine: eer (5.25) em tm, mM, +m, om, km, m, +m, Daca se consider’ aerul umed ca un amestec dintre Lig aer uscat, (mm, =1kg), si kg vapori de apa, (m, = xkg), ecuatia (5,25) se scric sub forma: “© (kg aerumed KJ (5.26) x TECTII DE THRMOTENICA 75. Aemil umed 5.L, Definitie, Parametri de stare Dack se adopli ca termen de raportare pentru caldura specified a acrului umed masa constant a aorului uscat, m, =1 Ag, atunei relafia (5.26) devine: EC XC yyy [Kg ger uscat K)} (9.27) 6 Pentru temperaturi uzuale ale aerului umed folosit ca agent termodinamic, cuprinse intre (-20+480)'C si presiuni barometrice cuprinse intre (720+760) tom, se pot utiliza urmatoarele valori ale cfldurilor specifice la presiune constant: c,, =1,004 [kk &)] si Cpe = 184 {kIikg K)] © Entalpia Ca si volumul specific sau cildura specific’, entalpia aeruiui umed - ca amestec de gaze perfecte -, este dati de o sum, si anume de suma dintre entalpia aerului uscat, H., si entalpia vaporilor de apa, H, Hai, +H,() (5.28) Dar, H, =m, +h, si Ff, =m, -h, , deci H=m,-h,tmh, (5.29) Se noteazi cu 7, entalpia specifica a serului umed, calculata cu relatia: y= L(g act uscat] (6.30) m, Observajie: Ce sé continuaa de wmiditate, x, al aeruii med, entalpia ui specifica se raporteacd la masa coustontd a unui kg de wer uscat (0, =1 hg), $4 mu To masa varlabila (\+x) a aerului med. Cu (5.30) in (5.29) se obtine: yyy hy bx-h,, [Ike acruseat] (5.31) Problema care se pune in continuare este aceea de a stabili relafiile de calcul pentru entalpia specifici a gerului uscat, 1, si pentru entalpia specific a vaporilor de apa, h,, din serul umed. > Pentru determinarea entalpie! specifice a aerului uscat, h,, se face apel la ccnafia termick de stare, di =e, -dé., Prin integrarea acestei ecuatii intre starca normala fizicd exprimati de ¢=0°C si 0 temperaturi oarecare, ¢, a acrului umed, se objine: h, ~hy = C,,{¢ 0) Se admite c’, la ¢=0°C, entalpia acrului umed, A, = 0. in consecint4, rezulta: Hi, = yy °t , [T0kg aer uscat] (6.32) » Pentru determinarea entalpiei specifice a vaporilor de apd din aerul umed, h, este necesar sii se precizeze starea termodinamick a aeruui umed. Astfel: B TECTIT DE TERMOTEHNICA