PROF. DR, ISTORIA __ UNIVERSALA ARHITECTURII ILUSTRATAcolon tos cle # sot To! acto ast, vol. art, MIHAT OPRIS Ate Rome ti, ss. CARMEN TEODOSIA MAGAZIN (Ashitectorapopoareor Earope ante din fen Soot iv. de wh, ANTON MOISESCU. TIA BESLIUAIONITA, [EmaNA wor], RODICA BULIGA, CATALINA ITIC, LUMINITA CREANGA, RUXANDRA PASTIA, DOINA ROSCA. VASILIU, CALIN TATAR, CRISTIAN VASILIU, MARIANA ZUP. ‘La preptires votumalul pent tips ALINA CIUREZ, ANCA GHERASIM, ILEANA SERBAN, ANA MARIA VASILESCU, GABRIELA MESZAROS. 1 tucmites indcior: VIORICA DINU, ivogafle originale au fost excctste de lector univ. ath, ION LUGACEL (Arbitecc- turn grovovoman in Asa Mit ac, DORU VASILE (Ashtecua cetiior dick) ‘Machete «foot selluti de ter, just {8 VIORICA DINU. LUMINITA PETRULIAN, (Contrlul tite piving terminalogsereso- SERBAN MIRONESCU. Cetra t5e), Baghenonss car a88) tempted ikenet Nike (21 hen) wi lnggia Catan, SSpponcld a Erechincomul (31-400. Timapien dia pagina & repress an fsag- neat il ator de spor 8 presomet Prthene™a ww Se ‘THE ILLUSTRATED HISTORY OF WORLD ARCHITECTURE, Jn eat volume on the Hinory of World Arctectre wes aad three eyeles inthe development of architecture somchow contemporary, belonging 10 the Sone” Age an the, tal Age (he Copper Ape and the hoe Age in thyee. geographical areas situated around the. Mediteranean Set, The fst ticle wat represented By the architecture of Europe and the basin of the Mediteranean’ Sea, the second one by the architecture of Anterior Aste, the At ne y the cherie of Bao ‘The second volume deals with the architectare of some nations belonging to the nest period of the ancient world history, the Tron Age: Greeks, Thracians, Iiyrians, Celtsy Scythian, Euscans, Romans. Although begining almost rltancously the architectures of these nations reach their maturity at diferent times, the most edvanced exercising an influence over the others, ftom which it results the image of an unigue eyolutive chan. “The Hellenan architecture eater crystallized goes over its stages, Homeric, archaic, lssc and Hellenistic, and exercises its potent inluence on the forming fnd on the development of other architectures, In this wap, according priority ver the autochthonous sources ‘which decide on the specie physiogoomy of the arehictra phenomenon ne cold ot expat eveopmen of he Ecruscan and Roman architecrure beside tis influence. At the same time the Hellenic and Grecien — Hellenistic architectural wadidons appear a8 8 catayser in the evolution of the architecture of the nations belonging vo the continental Europe hiner RSI the aval whic x ona she object othe pesca istry, begins with the sitting up of the Grecks in the Egean region and en tn the enslavement of the Hlemstic world by the Romane, The esteion of Shoice of this interal as the object of the present volume i the very unity of se Grek and Henares one ate the neteatan ‘the architecture belonging to the Roman republic period, strongly marked fy Hellenism, from the archtcctore of the Ronian empire : Product of a certain stage during which the classical form of slavery constitutes itself, once the vicory obtained by the sata inked to handicrafts, trade and navigation against the tribal aristocracy, the Grecian architecture, Ughtly bound to the philosophy the religious etc, supersiructure embodied in disney clear forms in comparison with those which assumed the archi= tecture in the Ancleat Orient countries, Ifthe architecture of ancient civilizations analysed in the frst volume, presenting the proces of gencss of the pheaomencn, reveal laws which malntain {sir value et any degree of the craton, the Grevian and Roman srebitecre offered with regard te Composition and aesthetics classical models forthe entire Buropean archifecture and'to a certain extent for the. world architecture, to date, Keeping on playing a part of arranger over the contemporary architecture el Both the architecure of the Roman empire and the architecture of the carly Byzantine empire wil form the object of next volume. They stand forthe clssial Roman antiquity, the period of apogee of the slave owing system organized in an universal emapite and the late antiquity, the pesiod of the gadval transition to the feudal system to which corresponds 4 despotic siste of oriealal ype. Gonsttuted as'& distinct and cfiginal phenomenon ‘which assimilated however both the entire experience of the Greecan and Hellenistic architecture, and the architectural experience of other peoples under he sway of Reme or with which Ie came into contact the architecture of the Roman empite will boqucath to the Btchitecture ofthe Byzantine empire 4 eritage thet will allow the ater to prepare S'new stage, medieval, of the architecture of the easter. Burope 5HISTOIRE UNIVERSELLE ILLUSTREE DE L’ARCHITECTURE ayia le premiey volume de PHissire Universlle de PArchitecure ona analyse ois cycles de’ Tvolution de Tarchitccture appastnant'n Te de Ju plrre et aus periodes da cuvre ec du bronre: Parcbectare Whurope ee ‘bassin de la Méditerranée, de "Asie Antérieure, de VEgypte. Dans le développement de ces architectures on disergu aussi des échanges ct des influences réciprogues, qui cmt conduit 1 Puppatitan’ de take ese meme de certains flitons; ls sont cependant rests dans un certain Sale ent et onty dans Fensembl, les uns par rapport aux autres tn caeire aioe iis deuxitme volime trate des wehitestutes dee pe "etape suivante de histoire da'monce antiqus, la perade Se Mysiens, Celts, Seythe, Etrusques, Romaine” Bien que débutant prenguc ieee tanment les architectures de ces peupls attegnent lve mattskea der cs diferentes, les plus avancéesenergnt lear influence sur ley tutes cei ee Pimage dane chaine unique: Wevoludon. Larchtectre helesigee eee, plus {ot parcourt ses apes, homeériqu, arcaigue, casique et balsnstie exerce ne influence considerable sar Ia ‘constitution et fevluton des sear architectures. Cet ainsi que, tout en denmant in pier aun sues autcchnce gu décident de ls physionomie spéciigue du phenomne atchitccwsal eo ae Saurait expiquer Je" développement de Farchitecure ctugue ot semaien oe dshors de cette influence. En meme temps, ies traditions de Tarchitccune hale igus et gréco-hellinstique apparsssent an fos. commie a eatajeeer nee "evolution ‘de architecture des peupies te ‘Europe contnenses Chronologiquement,Vistervalle qui constimae Pobjet de i présente histoire commence au moment de Pinstalation des Grecs dane le sone Cacenne of mg pat eseervissement dv monde hellenstique par les Romaine Pe che ds chore roan at abet da pra volun ft fitnen um one seprésente architecture greoque et hellinitigque, Cest ex qui caplgue ix eepaee tion de Parchitecture dans la petiode de In tépublique Tomane® visbioneat marguée par Mhellénisme par rapport a Parchitecure de Tempite romain Produit d'une étape'an cours de laquelle se constitue lr forme easigue de Vesclavagisme, au moment de la vietoire rempuree par les eatepinis sis se fatachant aux méter, au commence et 4 la mavighion conte Farce tebale, Parchiteture grecque dtoitement lige al superstructure phoosophine, relginse et, Sest incase dans des formes nettement dsinctes ce celee wee revEusient Parchitectre dans les payp de TOrent Angus Si Farcitectute des civilisations nciennes analyse dans le premier volume, représentant Te processus de genese du phenomene, reve des Tos gal Cone ent Jeur valeur & tous les moments de lt creation, Parchitectre precaus ot se. ‘aaine a offert cu point de vue esthesique et dela composition Get meats 110,36. m) ‘puin fn urma Heraionului de pe insula Semos, a Artemisio- naului' din Ephesos sau a templului lui Zeus din Akragas Apropiat sica mumir de colome (8% 17), de diptercle Tonies, templul G apartine Upulut pseudodipter. Retrast 33 Pyi eee Prisaul temple eat Herel in Poseidon Gag 165) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERIGA, ARHAICA $1 CLASICA cou patra travee, cella era precedati de un pronaos deli- iat de ante P19 fn Iroc ve centrale a celle imparyte prin doua siruri de coloane suprapuse, probabil, pe trei registre, se ala o incipere, inchish pe tel Jaturi, care Iuase Tocul adytonului. Coloanele uriase, inalte de 16,27 m, realizate in etape dlferte, aveau grosimi de 2,60 m, cele mai vechi, si de 3,50 m cele mai noi, de unde rezultau proporjiile H = 6,25 D si H= 4,64 D. Coloanele mai vechi de pe latura de est a pteromel aveau proporfii mai zvelte, echine despair ite de fusuei prin stout adinci, iar intercolonomentele frau egale, in schimb, coloanele dé pe latura de vest aveau © echini ‘cu profil inclinat, un hypotrachellion cu tei restituri, iar’ intercolonamentul de col] era. ingustat, fenomen denumit + contractie unghiular », Dou dintre templele de pe acropola din orasul Posei- ddonia, situet pe coasta de risirit a mirii Tyrrhenienc, aparfin_aceluiasi ordin doric arhaic. Cel mai vechi dintre ele, psimul tempin dedicat Herei, construit intre anti 550-530, denumit conventional + Basilica», rela tema Stiveche a diviziunii celle, prelungiti cu un adyton, printr-un sir median de coloane, modalitate prin carey ints-o etapa anterioari, se solutiona acoperirea unor deschi- desi mani, din care rezulti un mumir impar, de nou coloane, pe lature inguste ale peripterului si un pronaos twisty] i ants, Cole 918 coloane de proporti joase (eu H = 4,47 D), apropiate de factura coloanelor celor mai vechi temple de Ia Selinous, se ingusteazs potemnic in partea superioarl, avind in schimb un pronunyat entasis, apirut aici, poate, pentru prime oari, Echina, cu un profil puternic azcuit, fe leaga de fus prin intermediul unui hypotrachellion de forma unei scot decorate cu palmete, constituind, dupa 37,ARGOS, retoponnesot, perlondsle achnich cise enn eee Seat apoltes, «ten de un se vl Saree per ‘voopsie, baka lee Gb ecto pou dons ace ria Shut tic oramente one iabl pale teal Pe pncal de Bp texte terran cate accialt e Sure gon SS Et te sue oa se iol ae adeare cu fr nie fot Sepia ilies Sopuicanr “et WEiaia) Gs epi Gale a Vied! ome rE a 34168 7 Achenaionsl din Poseidon (ig. 20-23) [NASTEREA $1 DEZVOLTAREA ARHITECTURII DB PIATRA A GRECIBI ANTICE IN PERIOADA ARHAICA uni cerestitor, reluarea unui motiv al arhitectuti reto- Iicencene, dupl ali on rezult al inluentel tonne ‘Absonfe oricSrorresturi ale nei frize cu teigife gi metape permite si se creada cl partea supericart a anteblamen- full era execotats din lemn, probabil imbrdcat cu cora- ‘ied, Tnllimea tedusd @ antablementului cena fmpresia dezaie eo all, Gora dimesie nilorstylobatului (24,52><54,27 m) si numarolui mare. de Coloane ab perome Athenaionol, fist in presia, denumit i ¢emplul aeijh Demetsasy constele late ani 510-500, este un ipcr_dorie cu 6% 13 coloane (14.54%52,88 im). Cella Slips de opisthodomos ‘seu adyton este inzestatt un pronaos Precedat de un portic cu 42 coloane fonice. Rpropise din punet de vedere al stucturirit ordi- nului de arhitectura Basic templul Athenci sia pistat Pts stale Hontonal, Ace din uri se at de cornsa exizonalay iar cornisa inlinati, puter feyith pi decors cu easetoane in local radfonaelor rmutule, se fringe in cljuri -continuindy-se. in. acelest plan cu cornisafajadelor lateral Solutionarea frei orice incumunate eu un omament de inspiatic ionic in ‘colfurle perpteruvi, unde tigfele mo mai corespund sich coloandlor, se face print-o alungire a metopcor ‘pre deoscbite de templele din Grecia, Mare, templu tui Apollon cin Korinthos, peripter realizat in 4 dova 35 38. DELPHOL (DELPHI, DELFD), ‘in pviond ante owl Emons pera a tances Sia Dipper come ite ie peoada Shun Eee denen unor set etontene, ‘hh pj de eastnta nor map eure, inde ‘protein ytkine soneourl alent fan BuApoten Delphine, ads mae ft Gin. Caetay pollon inal cipiting sas ‘Bune de Prthne Haroon ot Anolon Seupd 1 fmear fa fom de taper smemonle 4: 150s 00'm, cue deairlare de 30m neon Suoaede wm porolr, contrat aera) ell ona Goo af'Visen Sem, para retew ta paris) nega (os a) Wen hee‘Templal tut Apotion din Koriachos the 3825) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, jumitate a secolului al Vi-lea fen, (550540), are por Get mpi asin depnd pin ges wee Tonament. Planl su, dey alungit (615 coloane; 21-48% 58.82 m, precede totsi Upologia templelorclasice snun- find dispotipile de. plan ale Perthenonalui. Nucleo! su rinde -o ceili winavati, un opisthodomes eu patru Roane (2% 2), precedate, respectiv, de un pfonaos si Gh vestibal co Gte dou! coloane inte ante, Stylobacl ‘ste pentru prim oard ridicat pen soclu cu patra gradenc, Ireplomay cae. pregica apect. wiz pereepered pleromey acentuind impresia de elansare pe care o dideat emplulul coloanele, ale caror propor, in fazele urmi- tone de evolujie # arhitecart grecest vor deveni din ein ce mai zvelte, Plastica templul reflect Intoemai 2 41 plastica templelor dorice din Grecia Mare, acela oett ind poportie dase le ‘slo nl oi force din Grecia au fost inlocuite prin proportit grec, fart et impleteze avopra express ordinal Coloancl2 mmonolite, de proporti joase (H~ 4,244 D), se ingus- qeazt puvcrnic citre pertea lor superioar, ‘ind ins lipste fe entasis. Trecerea‘de Ia cchind la fs se face print-un fnypotrechellion format din tee cordoae, cota ce echiva: Ie fe wai te micnees etl, Das Jn templce antercare sau contemporane deplaserea trghi- {Stor din axa. coloanelor citre sauchiaantablamentului ‘docea la alungtea metopelor, tn caultemplulu ui Apollo din Korinthos, mengnetea rtmului egal al metopelor sa fezalvet printt-o contract a intercolonamentelor de. colt Mat malt dest ondonare empodiil unin “dnc ‘componentele plastice ale templelor lute izolat,contractia Unghivlard (cemnalat pentra prima oari la templul Herei Gin Olympia seu la templul C din Selinows) a. consituit tina inte intetvengilecongtente ale arhtectuui pein fare, treptat, sistemmul constructiv tiie, nscut din ARHAICA $1 GLASICAcA Templut Hekarompedon in ‘Athena (he 20) “Templul Athenet Aphata in Aga ent 3) NASTEREA $1 DEZVOL:TAREA ARHITECTURII DE PIATRA A GRECHEL ANTICE IN PERIOADA ARHAICA interpretares ta pial a une sructeri de lena, 2 des Re Ste See ede pe a Solaeie unghie’ aplrae i'tie excep eae Fey Hemi elf ono tn finite eign ale ivopone! fae anablomencut pore concave iar olen decal, prtecate pe ceed Ebsstma subyit dese cele cto eazare th parte Tor supercars re exsrion In etl aca nant Sioianeb sores opeace “ a rempla fn Apotion sin Korntos, i afr de con- urea angular face coon de else tele Sie cont tet Cincinare care, dup unit creer, Sr essa ater la temp Cn Selous) style Hel preeatlpe cle pete ltt ovaj crouse ind lod Toro Cages de 2 om elecropaa dn Athets pe ternal tut ine templee de! mai in ale pesoade less, Parthenon Evshe theta in furl arate 100 fea fsese contra empl edit Athens! Passi ol Poseidon, num Hekate fadon (a o tutl de pups) prvisut ooo cela tapar- hf tn opithodomey ait ndout il de teaun Tnigal amphipeos templal = fost senstormst fn perp= tern carol eae dew dove jam solu! al Uden ESnn ‘in stemea it Febovets, (00-521) Mons UScospora de ceramicd ¢prupul «Athena fuptl en om figant scupturi ia manenfa care ewer pare din Sera Tomtmeor,iuteaa prcedeue de" decorape tte aor dant ce de constructs templar ‘Un moment semnifcay a exclu tempulai_ dorc ai pecoadel hate i represintepal roje_ Athens ‘pbs (95-185) din Alpina (Aegan un me pespter OBISGgAL my su60 12 tomy dent peo epee tloma eu te grngens avin o eal os dubla yf de calc Sl app Ups pn ate rent), pronaos si-opisthodomos, Coleanele pteromel aa Propord cnet cae vor fats de ae tonple pcp Bre ate Greg contnentle bia ip pede cated it tite colanelcuprinde de 332 on ametul bas, fp Expcal prin iar proporior ajar ale afer Geicimn ef tchle post dato dipansnor. mil al ticins Tough to aehtccute temples perso eam divin arhizantesontablameata exec poo ep nin 1/5 din fines clone ehion este ea nl, {sterana oloanelor' dee fade langle rat ngust a an reuparen penta eecara deformailor optce este ig ms exes, Asin progtese Pasce reabzte Er shite templdoranesons, areca templole, Gin Alginarecge pon prima cad a nol joe de cotnpeteare's deers expect! pete tchare south ar bi cu cea"20 cn tape, supsiou, qVarclortuturor coeareor prrome! te centr so: fatal" prince sponse dnnetraucolownelor de eo 37 syapeenor payor, aut Extn, Fence dopunere cies a fost nce SSE See emer gona, Sinus oforeamerew au cate de Purspected, Dereperen tempi tal Apatn in poo ‘cate kg din cen oF al copeinatvosteARHITECTURA GREGIE! ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICA ose 4 Poticromia Executat din ealcartencuit, dar avind decoraia frontoa- 41, DELPHOL DELPIIN,DELED, Aleta solic achaice lor sia acopeiglut sealizati din marmirs, tomplul Retlonda anklet Heol I Aion in Algian “abe Tao ford conic yi preveupie i= a wn nin te vind. polcromia, manifestat fn cursul ftregt perioade | Sotget Vit Sasi Srrr cool arhaice: tegulele, mutulele si triglyfele erau colorate in Wi igethence dip anol 382, Lens gonstituie abstr, contrasind co opal wal tenis gi al fe nte~ ce oa sae nag Be rivare a gheisonului. Acsleasi culorierau florite ait pentru feat a, Sahay 8 rie ced impodobirea elementelor de decoratie ale acoperigulvi, {SS 12e)"s) grap ‘ott al tees ynte Gt gi in comporitia figuraied a celor “dot frontoare Erin’ din Ano unde mai intervenea ji aur Thotowt ia Deipbot "La Delphoi, dedesubtul 2 dou construct suprapuse suceesiv, sau gist restoile unui tholos, cel mai vechi exemply de construtie cgculard de stil’ dovie. De mici 4. gas not pe ae dimension, diametral siu Bind. de 6.20 my acest tholos, ,{2,DEHPHOL DELPHE, DELFD, Aota, ssemenee templulsi Athene! Pronaia, pistea proportia uutme a 3i1 3 38Arkitectara doris in Ain Eabacana Geneen eedinctst NASTEREA $I DEZVOLTAREA ARHITECTURII DE PIATRA A GRECIEL ANTIGE IN PERIOADA ARHAICA ‘zecltd a coloanelor, mosteniti din arhitectura_ [emnului (H= 65-7 D), Scotia, care despirtea echina de fusul soloanei, amintea tipul’ de coloani. creto-micenand, Tn nord-vestul Asici Mici, in Aiolia (Acclia) deminatd dle ordiaul ionic s-au gisie restavile unui mic templu apar- Jinind doricului, construit in jurul anului 560 ie.n, Peripter su 6213 cologne, de proportii zvelte (H— 5D), tard entasis $i scotie, cu intercolonamente largi, el se aprog de templele din metropoli, construite sub intiuritea arhi= tecturii emmului. Decorarea arhitravei cu o fisie de rele fur reprezint, fara indoial o influeng’ a ordiaului ionic Tn ceea ce priveste originea sa, ordinul ionic deriva din arhitectura populara a Tonie, legati la rindul ei, de evo~ lujia arhitecturit din’ Asia Anterioaré, dupa cum ordinul doric deriva din arhitectura populari 2 Peloponnesului, Fajada unui mormint rupestru, de ling’ orasul Ecbstana (Hamadiin, in Media, databil intze aii 650-550, contempo- Fan sau posterior unor edificii de ordin ionic, reproduce in relief porticul unei clidiri de lemn, desigur mult anteri- foare ca tip, care trebuie sf fi constituit prototipul ionicu- lui, Coloanele, aici angsjate, cu capiteluri care amintese pe cele de ordin ionic, sustin o invelitoare plati a clrei Structurd este consttuitd dintt-un sir de grinzisoare dese. Asemenea grinzisoare au generat, cv prilejol tanspuneri lor in piatra, denticulii care sustin coraisa, dups cum ca telul ionic provine, probabil, din piesa cate se interpunea inure stilp si grind, mecesari find pentru transmiterea sacinilor Dact ordinul doric @ constituit transpunerea in. piatri 1 nor construefii de lem cu sectiuni mari, ordinul tonic, niscut intro regiune mai siraci in lemn, interpreteazi 0 siructurd executati din piese de lemn co secfluni mic. Inipial, antablamentul ordinului ionic era format din arhi- tava tripartci, rezultati din suprapunerea & trei_grinzi si din cornisa’susjinuté de denticule, Friza lipsea, cic Cocxistenja el cu denticulele ar fi fost un nonsens, amin= dou exprimind aceeasi structurd orizontall. purtati. Friza Ccaracteristicd ioniculul a apirut_mai inti ea 0 formult dde a decora o suprafayd in forma de fisie, cum a fost cazul templelor de la Prinias sau Assos. Odata devenita o compo- nent 2 ordinului ionic, frizainlocuieste denticulele, pentra ca apoi coexistenta lor si devind 0 caracteristicd in arhitec- ‘ura secolulut al TV-lee fen. cind, probabil, sursa lor constructivi a fost de mult uitata Capitelul ionic are exprimate dous feje ca principale, cvea ce dovedeste ci, spre deosebite de cel dotie, conce- ut a fi perceput din toete directile in mod egal, el s-a hlscut in intetioral unor porticuri, cum ar fi cele apart hind constructillor de tip bit-hilani, Vestigille arhitecturii hittte gi siro-hittve, in care fusese elaborat acest tip, ‘nu conservi nici un singur capitel, coea ce permite #8 se read cl numai bazele coloanelor erat de pitt’, fusu= bile si capitelurile find executate din Jema, 0 coloana angajati unui tron de piatri din palatul de ia Tell~Tay- nat (6. 800 ie.n,), pastratd fragmentar, reprezentind 0 39Antecedente pe {tora microesiatic Antecedente coliene, sh cretane ARHUTECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA SI CLASTCA legiturd stilizaté de frunze de palmier incununati de dowt perechi de volute usor relicfate, constitule unica marturie privind existenfa posibili a unor coloane executate In ntregime din piatri. ‘Constituit pe coasta Asici Mici, ordinul ionic este legat sub aspectul interpretirii plastice, {ard a se putea preciza 0 iige, deo seami de manifestiri cu caracter predomi nant decorativ din arhitectura Asiei Anterioare, ‘Pe unul din orthostapi din Gusana (Tell-Fialaf) este reprezentat un trunchi de palmer stilizct, impodobit cu volute. (sec. al XViclea Len.) Un palmier similar apare intr-o alts ima- fine unde este infltisat_culesul roadelor. ‘Acceasi inrudize cu formele vegetale 0 arati citeva capiteluri gisite in Aioli, denumite din acest moti eoliene. Cipitelurile unor coloane dispuse in axa cellet unui temple din Neandria (sec, VIT-VI hea) reprezentau un minunchi de frunze de paimier din care se dezvoltau doud mari Yolute legate printr-o palmeta, Capiteluri similare s-au gisit la Napa, pe insula Lesbos sila Larissa. Pe insula Egpru a fost descoperiti o steld” cu reprezentarea unor volute, jar in templul de Ia Prinias, de-pe insula Creta (Gee, VIII fen.) testurile unor capitelurt cu volute. ‘Evolujiei continue a arhitecruril azhaice dorice, ii cores punde o dezvoltare intensi, dat limitata in timp, @ arhitec~ 40Tomplele gizantice siete NASTEREA SI DBZVOL-FARES ARHITECTURI DE PIAT turii fonice, intrerupti de supunerea cetijilor Ioniei de titre persi, Etapele evolufiei ordinului ionic sint grew de reconstituit iatrucit din edificile perioadei arhaice nu ‘au imas deci fragmente, Tn cursul secolului al Vi-lea fe.n., se desfigoari in Asia Mic construcfia a trei temple ionice gigantice: Heraionul din Samos, Artemisionul Ephesos si templul Ini Apol- lon din Didyma, Este posibil ca predilectia pentru dimen- suni colosale s8 fi fost datoratd exemplului dat de construc tille Egiprului antic care au furnizat, probabil, si experi cnja tehnicd necesari, Dealtfel, si dimensiunile in plan ale templelor Ioniei se apropie de cele ale marit sili hypo: syle de la Karnak (52> 103 m jar intlfimea coloanctor, cate tinge 17-18 m, se apropie de inalyimea coloanelor (20,4 m) accleiasi sili hypostgle. Coloanele acestor temple ionice, executate din marmurd duri, aveau proportiiclansate Asasnumitele « corecti A.A GRECIEE ANTICE IN PERIOADA ARHAICA (i, DELPHO!, (DELPHI, DELED, lin “peronda ark eat ‘nt en's empl dots provi] ron al cl Slo, prin supe ss 54 Dy sah ‘ropieliesdhtecor elseSemos (hg. 31 2) ARHITEGTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASTOA ‘optice » ~ entasisul, inclinarea si ingrosarea _coloanelor ‘de colfy curbarea stylobatului si antablamentului — carac- teristice unor monumente de ordin doric, erau absente. "Templul athaie’ al Herei din Samos (570-550), opera achitectlor Theodoros si Rhoikos, a fest ridicat pe Tocul templului edificat la ineeputul secolului al VII-lea ie.n, ale ‘clrui reconstruct succesive si transpunerea sain piatri au fost infayigate mai sus. Spre deosebire de edi Giile care aw precedat, modeste ca dimensiui, templul Herei din Samos se prezinti ca un dipter urias (52,50% % 105 m) avind una din fajade marcatd ca principala prin prezenfa unui altar exterior situat in axa si prin tre inter- folonamente centrale lirgite, care corespundeaw celle si color dow siruri de coloane din interiorul ei. Dact pe {ceasta fajad’, principali, numaral coloanelor era de opt, pe fajada opusi era de nou, iar pe fadele laterale de 21 2 4s, DELPHOL (DELPHI, DELED Atolls, periondaarhaich, Herocns! iu) Apolih Beton remand aches Gut 30m fit prin anastyoat taal 1893 "1608pesos lie. 3536) LNASTEREA $1 PEZVOLTAREA ARHITECTURM DE PIATRA A GRECIEI ANTICE IN PERIOADA ARHAICA. ‘Inelul interior al dipteruli aves 6(8)%19 coloane. Baza toloanelor era alctuitt dint-un tambur si un tor decorate cu ‘scat orizontale convexe. si concave. Desi fusurle Soloanelor craw de pista, capitelurile st toate elementele purtete ale ordingluifuseseri execotate. in lem. ‘Artemisional din Ephesos,.inceput. in jurul” anului 560 ‘en, opera arhitecyor Kersiphron. sf Metagencs, Grigiari din Knossos, edifici la a cir fundare intr-un feren mlistinos a colsborat, probabil, si Theodoros, unul Ginere"autorit Heraionufui” din Samos, eis comporitia. frandioasd« acestaia din vrms, pe earev amplificl, Dimen- Stunile sale (109,2 55,1 m), mai mari dctt ale templulu din, Samos, cit si modenatara sa-msi evoluat, permit Sie creadd ‘ci este ulterior Hersionulu. Desi partea estici a pterome: gi a ove este distrust (au a6 lie decd exista un adyton saw un opinthodomes), seuowte dalucepmial count de 821 In primal Snel, de 6>19 in al dite. Pe fajada principal, de vest, fusese'introdus si un al telea rind de coloane, ‘Ca yi la Samos, impartizea tipartita a. pronaosalwi corespande a tee intereolonaments. centale irgite ale” pteromel {a schimb, cela, care euprindea o arie purtatoare de vechi vestigi ale cultolui zeijes Artemis, exe. hypetrali, Diver ‘se recimtuprsne temo Gu 8 tau 9 olan pe fajada,posterioara, iar cella hypetrala Impinits prin oud indur! de colosne pentru a corespunde numarulut ear loane senna de ror! Pinan Dn itercolonamentel era atit de larg (6,12 m corespunzitor ln se duametre ale coloancior de1-—1,6 my tncit 2 fi putt crede cd trabeatia at fost de lea, dacl descie- fet lui Vitruvius privind transportal s! puerea in operd 46, DELPHOI (DELPHI, DELFD, Aitetia, perlonde arhates. Hereorel ‘st Arion Py: RSGe'AL anes ronson a ei sare tind dee ‘spit a! perspesivel fale desceneate tezsurl ‘Shier, detareant into pats somicies lan cere care ote orient portal omic th enienlorGnaugutt tn gl 00" Len ‘erviat de-a fang idol deepen altro capil ta ApelcsARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICA a liourilor ahitevei ay aH fast 0 martuisire cu earac~ {er de document protator. Bazele coloanelor, compuse din dowa trochilosuri si citeva toruri similare cu - femplului din Sams, erat ridicate pe pinch Fu coloanelor erau decorate ca 40 caneluri, iat cele fajada vested averu temburul inferior wast ce piedestal decorat cu imagini Sgurative scp Jie 2 reyslui Lytle, Croiseos (Crests), remit Imbracimingt de aréms a coloanelor de reluaté cu priljl refaceritemplul di Goncentrarea acestel ornsmentat la nivel ‘Suth reeditatea unos modal de de Speciice ahitecturs Asiet Anterioare. Gu prleel reconsteucieliotegrale a Heraionull % 55,95 'm) si comporitie de’Athenaion, prezinti ca particularitate douk sciri, dispuse simetric, deo parte si alta a intriri in celli, care conduceau_deasupra tavanului acesteia Desi inceput in anul 510, templul lui Zeus din Akrages s-a realizat in cea mai mare parte dupa anil 480, in perioada clasici, riminind neterminat pind in anul 409 cind orasul a fost distrus, Templu.gigant, cedind putin ca dimensiuni (52,85. 10m) templului G din Sclinous, wemplul lui Zeus din Akragas a constituit expresia doringel tiranului Theron de a-si intiei prestigiu! in condiple ascurisi lup- tei de clas gia unui permanent pericol din partes Cartha- ginei, Faificil a fost un pseudoperipter cu 7> 14 coloane fangajate unui zid, clrora, in interior, le corespundeau 28, ATHENA (ATHENAE, ATHINAD, perliadele casies) clenfsted qt romant Eifel mosey Sevens tance per nds arbi, fo ura truer ale de he Down Acropale Aihene se secontuitte In Gis cle des down fumes swclall VES Len: case nied Parthenon, Props. Isle (Propsiaiy temslalAthene Nike Erchtonal Th Ace ial conta de isos! tol Penis, Aporal pend lenses ‘Ste reprezetat de stow al Buses, ia Sets mane de done fi Herod Aca $l Roni a Ta Angst 24, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, SSventisanctane al Atbene! yal fnvegit fam ice ibid crete ol le ‘aat de mogul de lac of ify co ‘mea Io Pike, end pare a fone hott Smplaseres pelbeiplelor cei raportarile “alumetrice dite te eh imginesconcrett ‘pecan tn pirtey Ghar “das anele dine {ft tar dectncoma genplan 9s, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, pericada slasled, Acopols Ix somestal 35 [Ei tasmbll eronse! Gare axe esta, intre menuraemcleAcropolel se nas est emi sretacl atecural aie @inchop Gust dapiate Popsicle, “vedas Bech ‘Seton es suas Se stata moramenta Athen! Promachon, pete apo peli fv tree anupes Partbenonals pecepat as ‘Sul irceoonamentta ents Propyieior SS ponitia soul fvorab, in mised sh ‘Silos Wumarees jh mlrets temple inohinw Arhene Parthenc,‘Templal F din Selizous (ge ‘empl tuk Zeus din Olympia (ee 8-75) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMBRICA, ARHAICA $1 CLASICA pilagtsi, Dowd siruri de cite 12 stil legai prin zidusi Linpirteau interior in rei nave, dintre care cea central Doate Sif fost hypetrla, Restutile tempi au scos ia Evidenld prezenja”“unor caryaude musculine, tclamoni, de 82 my despre care Cockerel code ch ar fi suxinut tavanl de lem al celle at Koldeway ca fost intexpust ie clone. pent a sisting airy In ie Colonamentl lg nu putea f legat print-un singur bloc de piatsd Din cuss dlmensiunlor mar, captelut fusece cioplit din cine blocuri de patra, it semicoloanele rau ompuse din eltevasectoare $0 miduv “Templul E din Selinous, construit intre anit 480 si 460 in «ormjul de os contin o seam detrital. propril tradijctsiliene: planul alunait cu 615 ‘coloane, vind inte faturt un raport de 38 (2536738 my cella uni- nuvael, Ingusth, care, deqi inzestrat cu un opisthodomncs iste adyronulintercolonamenteleingste(094—1,05 D) yale pe toate. laturile, proporile ease ale -coloanclor (H = 4,57 D). Ceca ce ill situeazai in rindul realizarilor arhi- tecturil clasice este proporjia dintre antablament i coloane, care i confer velteeycontracia unghiular,echina putia vazatd eu profi incina,caltates sculpturt metopelor de Celcar unde, pent reprezntares nal femiain, a recor ja marmurde Opert a arhitecului peloponnesiae Libon di Elis, con- seruft in eadeul ansamblului Ads din Olympia din fondurile fevultate din. prada cizutt in mile greclor dupa vic torla asupra peril (479 Len) templul Toi Zeus este un 96 68 96,97, ATHENAI(ATHENAE, ATHINAD, porto asta’ Seopa: “jepaned BeStenonisipaEtecttbecnaine ctrl et Felt deconeuteat nic de subordnare ple {eh Dacl Parton pn pou Po ‘Auopol imine demiaants tabi, Ere iikelena, dep sens mn mic er dca, ‘es composiia'sapste posed 0. peegeatd Fratiguaae,ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA GLASICA IN ETAPA DORIGULUI SEVER mare peripter (27,68%64,12 m), cu un aumar canonic de colaane (6°13), construit din calcar cochilifer local, teneuit feu stuc de marmuri si inzestrat cu_o bogati decoratie plastici, executati in marmurd, meterial folosit si pentru tegulele invelitori. Desi distrus de seisme, resturile edi~ ficiului pistrate in situ, permit s& se tragi concluzia ci el a sintetizat Inteeaga traditie dorici, desivirsind formu- Jarea clas # templului dorie peripter. Krepidoma templolui, foarte inalta, a facut mecesari proiectarea pe fatada principal a unei rampe, deja inti- dite la templul Athenel Aphaia din Aigina, care contra- ice inte-o anumiti misura simetria edificiulul a clrui Celli teipartith este perfect centrati intre pronaos si opis- thodomos, tratate identic, cu dow’ coloane intre ante. ‘Arhitectul stapinea cu siguranya procedeele de » corectie pticl ». Dack prezenta entasisulul sa curbirii stylobatului este discurabild, se por deduce, in schimb, dilatarea inter- colonamentului central, dubla contractie unghiulari, incli- nares soar ¢ tuturor coloanelor preromei citte interior. Tesindul puternic al echinei si hypotrachellionul amintese ‘apitelurile coloanelor templului Athenei din Aigina, Friza aleituitt traditional din wighyfe si metope era reluati in trabeaia pronaosului si opisthodomulei Decorapia frontoanelor, aleatuiti din grupuri_statuare de marmuri infitisind Topta lui Pelops cu Oinomaus $i 69 7 Important in raportrile dintre dowd dic representing dowd mirimi, dou forks ta dead. patert neste Sapral a une. ar fi tal mare sala mad ‘cay un dubjugetd pt call trfum= fitoore san cd oe arf egale, ct fal noun se leg una de alte si pa inese.impreumd ea pirficonaidativ le tne Simetrs. care’ te menfine inal fntmo Misr comand FRANCOIS GALI, Lorde ereARHITECTURA GRECIEL ANTICE Tupi cetaur c api, etd arate oarecum con: ventional, static si rigid,” al sculpturit arhaoe, cigtigind Jn einamism, mijcare si soli Simetria lor” cows jumitatt ale fronteanelor nu se mai reduce lao repetare tin oglindd » a mouvelor, et rezulek din echilibrere unor figurdiferenjiate. Inzestrat cu aceastd exceptional’ de- coratie sculprurala, templul este imbogait in jural anol 425 Len, Ca statuia monumental, chrysoclepbanting, Te prezentind pe. Zeus ayezat in ton, opera. scuptorulyi Phedias, considerett una din cele sapte minuni ale lumi Seclul statuit ocupa ‘intreaga lajime a nave centrale calle, iar staula ins, tnteaga ef iim. Ea putes f Drivité de aproape din galerie amengjate la nivelul esl de 4 doilea registu de coloane din interioral celles, accesible prin scart de Lema 70 IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICA 95,9, ATHENAL(ATHENAE, ATHINAD, Teepe aipate in sinerAcrople peed srcpidons temple seplilnd veal pre imax ne produc tne ln ve {at din sx. porticul soterior al PopylesioeARHITECTURA GRECIE! ANTICE IN PERIOADA © ASICA IN BTAPA DORICULUI SEVER Prin comprimare, acral devine nar, jar mai por apa. Continuind sist Indescased ape devine pamint, iar ntuncieind se comprima ait cit este it puting se transform in piatr, feu ca-oteime di Eni, Panta (pancast Uberneflind susinal de mimic EE tpt patent foul prin feptad tte egal depart de tote (parle lumi fa coal bas ate opus acest Prin echlibrul comport si proporile sale ermonioase, prin iobinaren tadiel co clemente de inovaie,tomplul din’ Olympia se preainti ca un monument de’ riscruce in evoluia abitectrs doce, find Iuat ca model de cltre athiteel cate vor edifca monumentele-Athene ‘A doit templa al “"Evolujia ashitesturit dorice in colonile ocedentale, din al doileasfert al secofuul al V-len Len constivind © simian rene a. procilor eet in aera tetropolei,culmineezd prin edificarea dupi anul 468 Lem. 4 calulde al doiles templu fnchinat Herel din Poseidonia, denumit eronat «al Tui Poseidon», unul dintre cele mai bine péstrate temple ale antchitajil_grecest si singaral care conserva colonada interioard pe devs mivlurt nmARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMBRICA, ARHAICA $1 GLASICA ‘Templul este in mod neindoilenic leget de radisile avhitecturii sacre a Greciei Mari. O seami de date canti- tative (6-14 coloane, dimensiunile stylobatului de 24,31 % 59,93) cum si unele particulaitati tipologice (0 scar de acces pe acoperis, dubla contractie unghiulari pe toate lature pteromes) Hi dau caracter de replici a celor dou temple siciliene de le Himera si Syracousa executate an- terior. Mai mult decit ati; ‘sub influenya arhitecturi Basic situate alituri, ordinal celui de al doilea templu al Herei capiti trisituri arhaizante: proporpi relativ joase fle coloanelor, previzute cu echine evazate si un entasis pronunyat. Inalfimea coloanelor de pe froaturi si din fnjadele laterale, egal, respectiv, cu 423 si 4,33 diametre inferioare, le confers’ o robusteye arhaizanté, amulati, parte, de sporirea numirului de caneluri la 24, ia locul cclor 20 obignuite, ceea ce subliniazi dezvoltarea lor ver~ ticali. In general, edifciul dio impresie de masivitate, fapt datorat nu numai proporjilor coloanelor, dar si dis- punerii lor dese (raportal dintre diametrul inferior si intercolonament este de 1: 1,1 si 1 : 1,2 iar raportul din tue antablament si coloani de 1 :2,3), cit si blocurilor foarte mari din care sint cioplite tamburele coloanelor si arhitrava, Ca urmare, scara monumentului este ingeli- foare: el pare de dimesiuni mat mici decit in reaitate, R 100ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN BTAPA DORICULUI SEVER sdevirata sa monumentalitate fiind scoast in evident prin comparafie cu scara umand. Realizat dup victoria obsinutd de orayul Poseidonia ta jocurile olimpice din anul 468 ie.n., concepfia sea suferit iri Indoialt influenta arbitecturii templult lui Zeus din Olympia, Asemenea celle acestui templu, cella templului ddin Poscidonia, previzuti cu pronaos_ si opisthodomos, fete impartiti in'trel nave prin doul rindunt de coloane orice suprapuse pe doud repisire, solujie neobisnuitd in athitectura Greciel Mari, Spatiul central al cellei este Caracterizat de iniltimea sa mare in raport cu deschiderea, Sporita. vizeal prin descresterea intltimil si diametrului coloanelor din registral superior, fai de cele din registcul inferior aflate, respectiv, in raport de 7:9 31.9116. De fsemenea, Ia’ templul din Poseidonia, intervine pentru prima oat ia arhitectura Greciei Mari curbarea convex 2 stylobatuluit si a trabeatici, Plastica templului este rezultatul interactiunii 2 dow provedes opuse: pe de 0 parte, geometrizarea structurii, Iinterextl julcind fol de modul egal cu 9 picioate dorice (inilyimea’ coloanei find egali cu wei interaxe), pe de alti parte, recurgerea la rafinate abateri: contracyia unghiu- Tard simpla pe frontusi, contract unghivlars dubia lateral 73 101 100, 101. ATHENAL (ATHENAE, ATTHI- [NAD [pecionda clasica. Pathenotl (7 {3g Bean Fade Ingust ale teal on she ing ete ty ld ent ar TB char qide, Varwran deep covet pice eae cnfes edie “un cancer {Rustin He sporsesuborgooae piree omponente iat Ge snget, de unde rez ‘rss desvrgs wie reo comune cat!ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMBRIGA, ARHAIGA $I CLASICA cicaneniiaianainaati (de unde rezulti schimbarea treptati a dimensiunilor me- 102 ATHENAL (ATHENAE, ATHINAL), opel), reducerea inteeolonamentelor tn fayadele. late. fonda sel Pathol i 38Le,) tale, 0 soar ingrosare # clonnelr in faacele inguste, Astpl"geaup eines ha wie cutbarea "aturof® components argon, modikarct SINT Mh pis, 2 part fal and forme coloanelor de col in loculinclndei lor cite interior. nee reat, "Dig cos Riccar templates Hest dis Anes name nergy Agree Reshoonal «coe pe, | al ‘clunonel Laciiay diet pe local cdl mal natal SSP ce feropolehy in jurul anulel 450 ‘Leng imbindtisitur dle ehitecturit metropole, com arf. Krepigoma inal Ga patra gradene, platal adanat cu 6% 13 oleane (169 SCoQs13 my xen oe echivleard cu raportul 4:9) 2n ++ 1 intre coloanele de pe laturile seurte si lungi ale pleromel, 414-117, ATHENAL (ATHENAE, ATHT- NAD), pericada claies. Prpyiee (3? Soest SiS erage fsedelsebaze de un peopyen monurtetaly Pesce in iron draped sctstoa de ete Eph ss ecco che Mines Popstete BEDS lisce sae posi deve sea Sher datqur sprmumentle coor “éle Ipvpeson utaid, Reale Sind dup ele ‘Buta Parthenon soa Popyiedor ete moat ‘EStm in rapore cu cea'¢ Propionic, find rian cite sata Athena! Promachen,a 18 a9 ARIITECTURA GRECIBI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRII CREATIEY ATTICE pe care il canonizeari, arhitectul recurge 1a formula de ctostyl, pusin uaitati’ (in mediul doric, Heraionul din Corfu fusese © exceptie), de unde rezulti 817 coloane, ung dinte suse impreel de monumentaliate prop In interiorul pteromei fusese cuprins un nucleu avind structura unui templu hexastyl, fir coloane intre ante. ‘Acest nucleu era compus dintr-o celli, in care, in locul ‘unel impiryiri tsinavate, obignuite, intinite la’ templele 118-120, ATHENAI (ATHENAE, ATH NAD, perionda clasich, Propyleue (st Rest rte din cxerorel tin iter cra {opi Poppe avs yet ‘Smal liege ain chs. templlor Loe inspection: ringer solonade Proprio fate dou apy solinae cara ‘rn dove mina, stant yea dara os ‘ier momumentcitten diab Propytetr ‘ilar proport ordinals PatbesonsSe ARMITECTURA GRECIE] ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAIGA $1 CLASICA a0 Strvetora eset xe, arhitectul a inclus pe tei laturi 0 colonadi cu Parthenonuial fiout ordine dorice suprapuse, si dinte-un_opisthodomos Gs HI) amplu, cu patru coloane (252), probabil ionice, dispuse {in mijloc. Cella, subliniats ca centra al compoziie! templului largs de 19 m (leschiderea intresirurile de coloane interioare flind de 10 m), gzdoia statuia chrysolephanting a Athenci, 84 23 121, 122, ATHENAL (ATHENAE, ATHI- NAD, pertonda clasiot, Prorycele (T= Da Wins a dis Paper Src dr’, ce nw i ppericadaclaict a arhitecturi grecegt i j |ARHITECTORA GRECHEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA 18 BTAPA INFLORIRIT CREATIBI ATTICI m Seatuia executati de Pheidias, inalti de 12 m, in jurul cireia co- hryeoclephantini a onada forma un ambulacru in forma de U. Este posibil ca ‘Adhenet nava centrali a celle) fi fost hypetrala.” Opisthodomul, enumit + Parthenon », adici + Casa Fecioarelor », denu= mire ce s-a extins apoi asupra templaluiintreg, era destinat pistreli tesaurului si a inventarului de cult. 5 128 123-126, ATHENAL (ATHENAE, ATHI- NAD,,_petionda vclasied, sebsions) Aa aoP Een): autor) Ereciheonthl, Messe, 9 ops leer do aoed 8 pteromel Discos fanad n soabi> care reect Reretc'de suds sdestht» owe pein Togait Siatdelos Updo srimewe in capital et de Sev ccitiba er solum deport foaie ‘rent treeARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERIGA, ARHATCA $I CLASICA,ARHITEGTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRIE CREATIBE ATTICE 126 | 1 Asemenea si membrele edifctilor sere trebuie si fit asifel dimensionate, fue Intve sume’ generold a intregilor mirimi Hi parle tor. considerate. separat si xiao corespondenta de relatii_ de Imasuri foarte apropiatd.. Deci, deoarcee ratura a facut corpul omulut fn ase fol et toate. membrele réspund fn anuinite proporti tntregié lui ff tisiri, apei ew drept curint se poate pune of bine ‘ae orinduit cei” din trehime ew si in sivirsirra operelor de lantd membrele acestora Tuate individual Sa aia relat dimensionale comune few infaqigarea generald a Intregului VITRUVIU, Despre aritectri, II, 1ARHITECEURA GREGIBI ANTICE I PHRIOADELE HOMERICA, ARHAIGA $I CLASICA | a2 | “Tentativa de a reaiza © sinterh a a ‘si ionice pe baza unei structuri dorice, pe ling utilizarea Etoaneor once in epistnodomesy scape rin {Sica nel cvice = prom, decorate ch metpe 9 Be, ca ie ionic ctmnul cae facings inregel ncleu esi soblnins ins de o tne siege doce 1 128 88ARHUTECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRIT CREATIE! ATTICE Raportuile canttative Intre difeitle componente ale 2%, 128, ATHENAT (ATHENA, ATH: cordinuful constituie una din sursele expresiei individuali- NADs,,perlonda slated. Ersktzional ind G28 Composant a Eck She a monumentuli. Coloancle Parthenonulut sint cgale Gero” Com ate Giastjme ca cele ale templului Tui Zeus din Olympia ca cm cindy st pres prindees Gios43 mo, dar ordinal Parthenontlul este mult mai suplu, ute vei sare ale Aspe se ast pe Gfportul fotre inaltimea coloanclor si diametrul lor ine Slates wl eam primate dace ete ‘Bor find Ts cele-doud temple, respectvy de hm 5,48 St EHnse Pam MT se Sih 46 D, De asemenca, deci la templul hui Zeus din portal de nord § al lomel eapeeor Siympiayinkizimen antablamentulut reprezinth 0,417 din Seamte cite sd inlgmes colomne, ar la cel de al dollea templa al Herel din Poseidonia 0ji2, la Parthenon, acest raport este echi- ‘alent cu 0,316. Coloanele beneficiaza de un entasis imper- Wadi earaisigeats masimatinge 1-7 cm. Eckina exe pin eves 7 in dame super al clone, pda, TEA Ct anual Gr Pelint care pan pureraicinliah,ceen ce sper Ramin late, Becca Aye Impresia de clansare e coloanclor, Arbitava se spr sala de Gm Sexem POL Paon, 89way ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMBRICA, ARHAICA $1 CLASICA. 130 ind numsi pe partea centrld a echinei,corespunzitoare 190, 181. ATHENAL (ATHENAE, ATH. | srosimil fusului usor ridicath, Tn felul acesta, spre deose- NAMs,,,Pevfoada claies. | Hrechcicnul bire de templcle athaice, unde evazarcacchinel cra chemata (20 8), Nolumels Sens Sin cope) si asigure transmiterea sarcnilor pieselor purtate esupra Funk tet ert cones pt deca Coloantior, captelurile coleanclor Parthencnult if pis- sedis an dca unis ce tnd trea numa functiaestetch Peace mae ese eee ‘Autorul Parthenonului foloseste concomitent toate co- ‘*t e cult grecerti reafile optice Tntinite in arhitectura aneriourd pe care aa 1Gorectie optice ale Parshenoneh ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRII CREATIRE ATTICE le aduce 1a ultima lor consecingi. Toste componentele orizontale sint curbate pe toate laturile emplului: gradenele stereobatului si antablementul. Curbarea arhitravei se reali zeazi printr-o succesiune de lini frinte, feyele de sus si de jos ale blocurilor fiind drepte. Coloanele de colt au ddiamewral sporit. Intercolonamentele faadelor inguste si in consecints, ltimile metopelor, se reduc progresiv din or 132 132,133, ATHENAT (ATHENAE, ATHT- NAD; pevioada cased. Brecuhional G21 200)" RSolesindsproblemele de pss {er in excite cu sfroralorsinslas Fonie ogg Carsrtielorselntegeze i egsileace= ‘is) Brecthecnaly carne pin Atsintie gi vainamesl imap pice, eae 1, pene monemeatseAcrpolel, un Sti 13ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAIGA $1 CLASICASorectlor opce Decor in Seaiptural a Parthenonalat Ge. 0) ARHITECTURA GRECIE! ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN BTAPA INFLORIRIT CREATIE ATTICE colpuri citre axa fagadei. Zidurile cellei fuseseri inctinate cctre interior; la felsint gi coloanele gi antablamental’pte~ romel; totodatd, toate coloanele de pe fayadele inguste int fnclinare eitce centrul acestora, Timpanele frontoanclor, gheisonul, acrotercle si abacele coloanelor pteromei sint Inclinate citre exterior. Pentru a objine corecjile dorite, arhitoctul a operat xu mirimi foarte reduse crea ce abimpus exeeutantul © cioplive specialé a Fecatei pietre in parte, pentru ca din fnsumarea tuturor abaterilor cle la forma goometricl purl si rezulte efectul urmarit. Dar aga-numitele « corectiuni > ‘nu pot fl socotite exelusiv ca un mijloc de inliturare a deformayillor optice, cu atit mai mult cu cit uncle dintre fle sint insesizabile cu ochiul liber. Ele trebuie si fi constituit un mijloc de individualizare a vaciatelor edificii, realizate, toate, eu aceleasi componente ale ordinelor, de objinere’ 2 unci unititi organice a edificilui plismuit de fom, asemenea unitigit unui organism viv. Un fragment into pterom’, in condifile existenged + corectiunilor » fnu are © independentl proprie; el capith sens numai incorporat in componenfa edifciului, Aceasts modalitate dle abordare a achitecturit reflects, fri indoials, si conce fia mivologich a grecilor, care considerau natura populaté de fine ‘supranaturate ‘si tindeau si atribuie lucrusilor Insusirle uncr organisme vi ‘Decoratia sculptural a Parthenonului a fost executatl in etaper intre anii #17 i443 fen. au fost sculptate cele 92 de metope, intre anit 44251 438 ie. reliefurile frizei aucleului, far intre ani 43891431 Len. grupurile st 93 4-107, ATHENAI (ATIENAE, THI NAD, geende cee ec Tao Ceetidse See sega Seca’ ent chet tn Empress de sch pepe toe element cu ‘Eel clang lp pote sich ca fer Soak haeiahae oe olumel e, rec, Fe uy oe, Sette ESN c's seine ison de Omagi fl Sil Mien Petenes Poe mca a peosanspanoacARHITECTURA GREGIEI ANTICE IN PERIOADEL f HOMERICA, ARHAICA SI CLASICA Corelgitestrinse dintre tempat gree si corpul omenese au fost de. mult Joptul cd miesul:templutui tt forma mmasurd la construcjia templalul (dupa suluivgrec). Dar aceasta. corelajie est Aeasebt de lar exprimatt tn cotonadele agrecegi. Coloanele orientale erauy. tn Inajeriiatca lor, sarianto ale mativeor tegeale, le lotusului, ale pallmierulu, seu ale pupirusulu.” $i catoanele gre de copaci, dar’ aceasta nut impiedica De greet si le compare. en trupul domenese. Nu tatimplitor, Ulise, privind fu um panier sell. Seritot do mai poate’ cu 0. exageraid schematizare, Coleanele doviee eu nistefigurtbarba teat, cele ionice eu figuri femeiestt 3 cle corintice eu figurd de’ fite. Tdeen inst ‘de a compara colonada ew fine vit pormeste le la arhitecit greet MIIAIL. ALPATOV, Tori seARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRI CREATIEI ATTICE Te rg, damnit, in genunchi. Bi sina, Gri muritoare ? Dach tw esti vn Din "cele care loewiese. Olimpul, at gi fat 3 fiplara Te-asemin fourie cura lut Joe fied Diana. Tar de esti 0 muritoare De pe piiminy ferice sint de tret ork Pairlntele. gi mnaicacta gi frit! Ge woseli vor fief de bund seamé, De dragul tu ‘ricind te vad. pe tine, Asa feumos wlastar, pisind ta herd! Prisindacte wimiren md cuprinde In Delos doar viteui aga un lujer Do finie ears fraged résarise Pol tari seula Aplon Gum. eisutcam Wiidiul copacal uimis én fogd-i Am stat eu indelung, edna fos altul Mai gingas din paint ereceut ea dns Asa uimit sienmdrmurit, femele, Privese sim fata ta, si mil eutcemur Dae tine si mcating ta rugdminte™ HOMER, Ouitees, Cis! 1.ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERIGA, ARHAICA $1 CLASICA cuare ale frontoancior. Datoritt gradi dimensiumilor st {relefufus componentle sealpeuale erau percepute su Sel'in rapore go cistanas mii iti sculpture frontoz- Selon apol metopele fist doice In fine, fia ionic. “Temata seulptriiavea menirea sf imbogiteascl me~ sujil Leologis fr esteus al edibclel, Composit. cler ‘idut fronteene este conoscuté dup fgmentele piste in'inma diwugerts templusi sureente in anul 1687 51 a" eenele relate cx cfiva ant inaintca acestel date. {Frontomal e est representa naterea zeit Athena, ocTti- tooven cetiiy ein capul iui Zeus. Frontonol de vest repre~ “ante fupt victoria zcfelimpouriva fu Poseidon, prtee- Toro aftotrapel geatlcs, veind.stogindesscl fs Sibece: in acest fe victoria democrat sclavagiste. I ‘Athena, Metopee, exeoutate de macyti dfn reflecting trecere Ge la maniera arcs de © sclpta la cea clash, Infugjae gi ele scene de Tuptd care simbolizau victoria fell abupra perlr. Pe Tatura de est metopele repre- 96 138 138, 139, ATHENAT (ATHENAE, ATHT- NAD, perioada lasted. Tenpiel ”Ahenel ‘Nike peecar de Kalsctes aml 49 Les lie at dea rm te an Et Tem, se prea cu te ‘resis Wunwas foie, Co esl deci Ey fips de remacs 91 qpstosomos,” Co ne dinemsnbe sale “relwe “GAs H13), (Giocsh proportdler tale, infoenate de chi fectun doh, aemist nmnd deliberate ‘Sora fu, rs obpmes o tar cage I cont Sectanl i un supe sever. Dapus pet Promoorid al Pyrpesttaly Toemjuat de un ‘Bospee de murmurs desea ca elf cic eae sel Ne rain te RGtin ropor t‘Propred, womplul ae Teniea_oimbogsaechmagines"Aeropelel SMtapreie a vvzare Athens arupiafavs- Shes i “Ott ae ee ‘putea pent onmriresforesilor Se pe RSopale piste ce siete tempi fa fee becprae aproape ‘ntepal gl Fecomuse prin sono and 1635-136.a ai ae 19 ARHITEGTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRH CREATIEI ATTTICE zentau gigantomahia, pe letura de sud, lupta lapiilor cu centaur, pe cea de vest, Jupta grecilor eu amazoanele, jar pe Tatura de nord, cucerirea Troiei. Friaa continual 4 cellei infatiga procesiunea panathenaicd aleatuita din barbapi gi femet de toate virstele, purtind oftande, miniad animale’ peneeu jerta, in runten cortegiului affindu-se srupul de fecioare care trebuiau sa ofere Athenei, repre- tat pe fade de esi snd! eo cal 2 peposul Decorafia sculpturaldi a Parthenonului sporeste impresia de tensiune interioarS, propric ordinuli doric. Rezolvares uunitard a raportului intre structura si decorajie face din templulAthenei unul dintre cele” mai reprezentative exemple de sinteci a arhitecturii cu artele plastice din intreaga arhitecturd universal Tn 'momentul in care constructia Parthenonului_era ‘erminati, urmind $4 fie imbogatiti cu opere de sculptura, Gind voir sa idice coloanete acestui empl, ‘necunostindicse simetriile si luting cum lear putea face si fie in Imdsurd‘npurta. saveinile yi tolodatd Sibi tn tnfitisaren Tor si framusete invederatd, ei misuraré uring unl pietor de’ birbat sie rapertara ta fnaljime, Gisind ti la om pieiorut fale a sasea parte din fnalfime,. i recur aceasta’ masurd ta eoloand $i grosimea cw care au feu basa Jusulut au tnmulive de sase ori in inaljime, socotind fn weonsta gi eapitell, Asif trenpn eoloana dried a infajisa in clad" proportia corpubui hirba tose si tari st frumusefen ui Tot aya, ‘mai tate “cind au hotdvit sa dice "un templu” Dianei, edulind Infatsare nowt aw luat tn autor tot rma” piciorulai si, mésurindo, aw vaportato ta inalime, de dota aceasta ined dupa sveliefes fomeiased. In primal ‘ind didurd coloanei ea grosime. a ‘pia parte a tnéltimit, ea 8d aiba © nfaqizare mai velit. Si dedesubtul ef layezard © basin chip de inciliminte, Tor capitelului 4 puseri In stinga gi la dreapta volute, ea niste uluf de. par ce atirnd, si Ti impodabird fitle ew Imuluri si frisuri, aidome pared unet femei. “Tar dea lungut Inteegutu trunchi sipard eanelurt, asemenca cute lor rochiilor femeiasti, Asfel ereard ef Aloud feluri de coloane: una eu tnfitiyare vivili, nuda si frd ornamentes alta suelta, ew podoabe si proportii fomeiesti VITRUVIU, Deore ste IV, 1Propytais (Propstete) Ge 120) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICK sca trecut la realizarea unui, mou acces monumental pe ‘Acropole, situat in capital aleei ceremonilor, cel vechiy tun propylon cu patra coloane in antis, find ras de pe fata pimintalui de cre pers. Aceasta sarcin8 i-a revenit athitectului Mnesikles care a dat o nous tratare monu- mental acoesului pe Acropole si feyei acestuia orientate titre exterior (437-432). Propylaia (Propyleele), executate Si cle in intregime din marmurd de Pentelicon, reprezinti Un edifieiu dreptunghiular, cx dou faqade orientate citre vest si esty denivelate ca utmare a inclinirii pantei colinei Exprimate prin cite un portic dorie hexastyl incununat ca un fronton, oe atl Wii iy 7 14d, SOUNION (SUNTUM), oad lates Teng 1 Pe (EN Rfoy” prin secentuares elansirih > (Scoset i apore ce ordinal Peehenonul volun proves de dotdiae a) ordinal fhe are ae vn conor Ia cura Sool aOrdinul Propyleclor dine Parthenonalat (ie aly 12) “3 ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN, Reconstituit prin anastyloza, intre anii 1910—1918, ¢ potiul de est a Propylector pone in event caracteral festiy al accesului_ monumental pe Acropols, permitind, torodath "0 apreciere “a raportiilor awe” elementele sale constitutive. Proporte porticului sint apropiate de ele ale pteromei Parthenonului, dind impresia. de usu ring si elansare. Raportul intre antablament. si coloan’ este de 13,12, iar inaljimea coloanet cuprinde 518 dia- |, |) ‘metre inferioare. Entasisul coloancior Propyleclor este ceva mai pronungat decit cel al colodaelor Parthenonulu, Stylobatul este lipsit de curburd, in schimb aceasta este prezenti in cazul tuturor componentelor antablamentul Corespunzitor intercolonamentului central, mai larg, Jkrepidoma este intrerupti pe o lajime de aproximauv gpa in sen wanneral fn dud pn nce penn nid stpuns de cine! port, dispus paralel cu ose dou porticun. In tronsonul vestcal Propylelor, incercoloana- entulul central, mai lat, i corespund dows sirur de cite trai coloane iosice care flaucheast teserea,Propslele Sint dlimitate eltre nord si sod de dows vid pine 7 care, impreuni eu coloanele ionice, au misionea 3 preis fsreuiatea tavanului de marmurawatat’in case. Ca si in cazul Parthenonului, utlizaren ordinslor dori siionis in cadrul aceleias! clad, urmarea sf sublinieze Garacteral de. sanctuer Panelen al Acropole si rolul ‘Athenel de conducitoare a intregit lumi grecest In mo- rmentul edificii Propylesior covanele fonice din inte- oral lor aveas cele mai elke properf cunoscute, 4m pentru a permite treeréa, Intertrel Propylecir ese @ mt HLL ETAPA INFLORIRIL CREATIBL ATTICE is j Hh m2 M0142, ATHENAT (ATHENAR, ATHT- siege Temp Ace Nie Qninat ive anal 2 bey et te facnpla se Ge wntabiaent ea) sritors ‘Spurs, fe Gers Geprerenting pte redler eu pervs cori fs detaul poe Eni sonic tore Ia 148, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, ppeoada elaate, Hephastconsl enuf 2 in conde “untedpensint amie ch propor oul Parthnonul colons ar el ;ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA SI CLASICA Soo ie do Hephancon, | Seta comple: temple a) GreeARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN BTAPA INFLORIRI CREATIBI ATTICE Bazele compuse dintr-o scotie prinsd intre dou’ toruri reprezints un exempla timpuriu al tipulul numit «attic iat forma capitelurilor au-si va mai gisi egal ca desivirsire “Tavanul executat din casctoane de pistri, partial pis trate, ca si cel al pteromei Parthenonului, dispirut in uurmé distrugerii templului, reprezintd cel mai vechi exemplu de utlizare a pictrei pentru aceasti component 1 edificului. La templele anterioare, cu prifejltrecerii de fa constructia de cirimida crudi si lema la construcyia Ge piatrd, cella si pteroma au rimas dow’ structuri indepen- M9, BASSALPHIGALEIA, Pelopon- (rendia), perioadn case Tenglul wilen Epos (c. 480-420), Caer eke fone. din ierirst calles sepzzintd 0 Interprecate plate» eapecior wor fagmente Ae aldur ansvesle, Cuitlul, cre_ prin Profil los cuit par si se opsnd presi Sac stu pe til later mosirel sole. ‘Opetind cu yossbuleral sult eat Tim tae a cede, eeitectn gree i fncte {i staioh de demote a ten eientle surge ale eapeh dimensimie ilu 0 ‘labors montmeste eu crater puteaie Inds ‘idslat pein seine asupa properARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAIGA $1 CLASICA dente, legate doar prin grinzile de_lemn ale acoperisutui, ‘eed ce asiguras in anumite lite rezistenta or la cutremure, unl fepitus din acelasi material pune in evident caracterul plastic formal al iizelor dori sau ionice, care fedau, asemenea unui decor, espectul tecilor anta- blamente de Tema. 150 150182, FLEUSIS, Arica, perlondcle ‘ere ienistict 9h roman, 4 raul dou Dist nea ‘mic retevatd ansturuls Dome: mae, se! renin, Samet yeni friar ein ine ecnentice fiir posta (300510) ‘es Ripon (80-480) ll Pein (5 429), i penrada lenin 1 oman fn accel ‘SSopote 9 talGonseructit adiacente Propytesior ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRIE CREATIEL ATTICE Fatada de spur» Propylelor este flancath de dow corpur de lid cxprimate lire extetior prin cite un Povic doric, Uist, ant, spine. perpendicslar in Faport ct portcul Proprietor. Unit cercestor,presupun inten ala a Nlnciben xa acon de'n prinde Propylecle cite aps intre dou corpurl egoley cue sar na ere ai sf dou a ma ae tale in raport ct faada orietala 2 Propyleeony ca dou ipl fara. Proictl arf fost modem fn curs eae ini Sale fe’ din cause unui git peviad tered fe din causa iabocnsl nirboslst peloponnesiae (11 Len) iascnal cf Macleay a comes in lei proiectate spre su de Prope, fas fod simeuich ca en a ciiJWl Gnspre notd cu estinaie de 151 152 conte de aiector emer, arhttctuva ediicilor public desaate 6h ‘Siprinds ue ‘numer duare de :i ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PBRIOADELE HOMERICA, ARHAICA SI CLASICA pinacoteci, Acest artificiu nu era inst sesizabil, deoarece Spectatorul percepea aceasti fajadi falsi numai de pe ultima turnanti a cli singoase de acces citre Propylec. Dupé alti autori, supozitia privind corpul de sud care flancheazi Propyleele nu ar fi exact, deoarece MnesiklesHCA ephaistelonsl Cikesctonu) “hitena (fs. 3) ARHITECTURA GRECHEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN BTAPA INFLORIRIL CREATIEI ATTICE ‘ar i proiectat yinind seams de edifcareatemplului Athenei Nike." Ca urmare, arbitectal nu ar fi urmérit niciodatt © repetare simetticl « celor “dou avancorpuri Vesti, Scan Himndse Ta wea um echlibew dest its mal dreiu. prin ajerarea ‘unel staal, monumentale Simetric in rapost cu templl Athene! Nike a local dispoztei ptoresti a drumului citre Propyles, cu potspetivels, migeareaplanuror i unghiunle de wedere variate ofeste spectatorulul care ajungea sl per~ cap fontal Propyleele numa dela civa mew stan, fn epoca romana fost proietat un acces pe o scart rect linie aezath in. axa inde Tasluenya creajict lui Ttines, Pasthenonu, se esimte in replica sa contemporand, Tephatstcionu, din Athena, dlenumit si Theselon (419-444), opera unui autor necue noscut, cdruia se atsbuie gi temp inchinat lui Poseidon dela capul Sounion (444-440) st terplul lui Ares din 153, 154, ELEUSIS, Attica, perioada clasicas Teter dehy atictrul se lor Demncucy ete loca, dup relate int Varutian de cite Tein co dade nowt Depigind componin silt gh oma a ce Aielog "cae eeu presedat, Teetrona! “al {eel a ay te concerto Seo diate Spejmundase ca 8 hed pe ‘Shine Acopoic thats io scat sp Tele ‘sta! rma Sab, dup cum atest anda plot ‘um porte pe cele tel ita Tete, “nbulacrataceia a8 permis acco Pio Inernedl uo see pe cole ait 155-155. AKRAGAS (AGRIGENTUM, AGRIGENTO), Mauna. Gracin "Sti: ‘oli, recomseut in cuts solu al T-lex ‘ny innate on exemple induallore 1 inkgni in’ fincie de ampiure, ‘De mic ‘meni, tpi ae interelenasets lags, ‘Siping caracteral una asagora Athenci, ulterior distrus, toate inzestrate cu 0 ptet- romi cu 6-13 coloane Hephaisteionul executat_ in marmuri de Pentelicon (sculpturile, in marmura de Paros), reia proportile ondi~ ‘pula Parthenonului dar, ca urmare a dimensiunilor sale Feduse (13,72 31,77 m’masurati_ pe stylobat) na: bene= ficiazd de ‘monumentalitatea acestula. Tntroducerea ult Hoard, dup modelul Parthenonului, in cella prevazutd ‘cu_pronaos si opisthodomos, retrase faa de fronturile pperomei cu un rind de coloane, a unei colonade pe trei Jaturi (dispiruta) a dus la o saturatie excesiva spatiului, jn detrimentul clatitapi_ tectonic. 106 BCTURA GRECIEI ANTICK IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 GLASICA 17 19), 158. AKRAGAS (AGRIGENTU: AGHIGENTO), "Mana, Graces, Sil eto tap Ca PaSoumion fe. 140) PRES ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INELORIRIE CREATIEL ATTICE Templul lui Poseidon de pe capul Sounion, cu dimensiuni (13,48 31,15 m) apropiate de cele ale ‘Hephaisteionului, ridicat in punctal cel mei de sud al Atici, pe 0 stinc’, a 60 m deasupra nivelului mirii, are coloane neobisnuit de zvelte,aciror iniltime depiseste 6 diametre inferioare, Cifna arhiveci mai vechi an negat cdvar fi potriodsdse fact temple tn ordinal’ doe, pretinsind etn acest i nepotrivte. Totusi_ nu infafizarea lips de mindrie cl ved cn stinj esi supra in lwerdrile de stl rie tor repartsarearigifelor sia trill od fe asesate tn corspondentd fie tot ast do lungi it site Gna Contrar ecestni_principia, la colonel de colf iiglifle sint agate totusl la pete fatades, simu tn sete colog telor. tf, metopele alaturate trig fetor de ca a ice ptrate, ef alungit fu jmatate ‘mai pujin #.sesime ain tayimea triglifulu., fel, cet care vor at Jock (oute metopele opel Sngustensd inucrcclonamentele de lav eapate cu. jus Irslifului. Dat acount inflisare, ol te coain{a st me. tddeased temple dupa repute simetret ordinutui dori Nat ined expunem Ineraile dpa rin: dial, Gunn Team tnoijat de te Ge simerile dorieutud, ‘sh gseased splicate properile eu ajatoral etrora winge. deautpiee tn pl ffl de tas ‘sae VETRUVIU, Depee a poata| | clansare temperstt de un mimar redus de coneluri (16 in Toe de 20). Material de constructie wit exte um calcar loca, ca excepia fits sonice sculptat In murmurd Ge Paros. ‘Autor eslor dowd temple adopt motivulfrzetfonice in interior petome! cate se liiters3 noma ta lara Principalé a cle. In cazul ambelor temple itr-un med 159‘Template Apollon Epinoortos: ain SBhssa! (ig. 1— 9) ncobignuit pentru Grecia metropolitan, frontal pronaosului Jr ontis se reteage faa de pleroma cu doud travee. Totodati, trabeatia celle, purtitoare a frizei ionice, se prelungeste peste ambulacru pind intlneste faja intern a_pteromei Pa Hepheisteion, friza se limiteaz la tabeatia frontald prelungita a celle jar la templul lui Poseidon, se extinde Continua pe fejele interne sle prerome, ‘Dupd desivirsicea construirii Parthenonului, in cursul celui de al trelea sfert al secolului all W-lea, se proiectcaza fi se executi la Bassai, in apropiere de Phigaleia, int-o Fegiume montana, templul Ini Apollon Epikourios. Dis- utat ca datare gi paternitate, edificiul trideazi ca autor pe Tctinos. ‘Trisituti arhaizante, cum ar fi forma alungiti 2 planului (14,63% 38,29 m) si zidurile transversal, scurte, in cell, existonte Ja templele arhsice al Athenei Orthia| din Sparta st al Here din Olympia, au ficut pe unit autori GW. B. Dinsmoor) si considere templul din Bassai anterior Parthenonulvi, Ori, maeturile Jui Pausanias, care vazuse templul. in ‘tare ‘de integritate, privind realizaren ‘sa in tarme epidemiei de ciuma care @ bintuit in anul 430 ie. i dataren sa de etre L. T. Shae, in baza unei analize 161 169-161, EGESTAL (SEGESTAE,, SE~ GESTAy itagna Graccin, Silla, perioada i 'bemat peter ©. 50 Len), teat ermine i aber grctor uae ale cele {Tecae pe ua ctcetont ot erendi ch din motive ‘eas ace Snstuira mas prom, eh iSdehendaay strcrris lnre ee doo com pons, a renuharasiculay deste pent 162, 163, AKRAGAS (AGRIGENTU AGHRIGENTO), Magna Graesia, Shi: Reneerditts (450 fea), foane bine pita, ba rice oli stfpanee de are. u pri tabsel Ste peau ell rey (2d araduce Simic nou eomparae ca edie. conte orane in mctopoiey ace parte dit ingul Exe temple sir inivdualie se dared ‘SSeediget dace sendin. de grometrare ‘Tine apr de coe ce fh et Fr face ingore named inecoonamentl Einburee columcoe metopee sinetce a EE dou ste doud eeeARMITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERIGA, ARHAIGA $1 CLASICA Ge, Stila, perlonda. clase, Te ‘Sonsteutin taza ul peincpiy module, wea fowrleltercovonamente se feo co 10S i ae de colt en 20 om. De semen, pena t i meroele de colt sit lege pene et In Seon cee repeats a untrclomumeateer,166 ARHITECTURA GRECIBI ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRIT CREATIEI ATTICE stlstie a profilaturi sal, in jurul anului 420 .e:n., permit {situa edicarea templubu inte ani 430 91420, De asemenea, forma alungtt cele, care genereard wn raport acobljnuit pentru aritectra perioadetclasce inte Taturile prerome! cu 6> 15 coloané, ‘mi constiaie o'reminscend aries. Orientarea neobisnuil a temp Gu axa lungh pe directa nord-sud st alungizea navel Se datoreazi cuprinderit in structara aceseia celle uni fic sapctuar preexstent, devenithadytonul noului tempi, Gireia {sa inlgturatzidul de nord, pastindi-se sntrarea dinspre est. [a comparajie ‘cu. ofdinul”Parthenonulu, proportie coloanelor templulu din Bassai sine mal joase, Inublamentuly fa raport cu coloanle, este mai toa Profil echinclor este mai abrupt, abacele slat mai inate Spre deosebire de plastica de ansamblu a Parthenoulu, 165,161. TEGEA (PIALD, Peloponnesos, perioada clases, “Tempel Attra Alen con! uit ine ani 350340 in urna sncendha fave adistos inant 93ie.. templul precedent, Ste seu judeind upd tgmencle ae uti pitts, ee ale fromonei ysl in fell, Seat pl fecara onda crite Milan ia “vei, 1a Stopes Ord doe a pteromel ria propor cabot fa ress fam oll ate ar plana, porte Incite 1 femplul”din Bass opera Ta Tees.ARHITEGTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $I CLASICA mn, 165, 169, EPHESOS (EPHESUS, | SEL- ‘GUR}, Aria Mie, Ionia, perloads clases Seeebateel, Miers dete? seen In a BAe tet tteresostat aor eu dear, ete dfs ioe wane - eS ai eirel caracter este condjonst de fasumaren cururor ‘tar ope eameseate plastica tempi in Bos seen ee agin reglarne geomet colo weet gamed ell sine pest vertical, £0 nate prem. Guburle componentin onsen La say ae nag 9 promunin renee decreas Nicto- acer satan aot Mp de dacorje doar casa de re ee pcuundat anabamenta, pour 0 deco see, one nested confers. paste exteiare igi 'un atacter sever jl 0. anomie seein CBE ca in Dace ana pl Serres geese penta solujonares spa itor, ema ‘chsiant in aaeee a crefoure, pe tel ftur, multe in cella Parthe= SARS. unleash composi cell fempluh dn Banas pin eights sty devine fatal gen Bae me i inregull. celica, nseeut patch ia Tey eh peta? isue pronacs sf opitiodamos, faesrate Ir, jl [baeeeneseeeeryessese Hl le eee LLL) ii jeoe o jesenans ® a ices: " , I \ee= a | |p oso meoK see RAw RS || jee mersoneneansoeeses it l 16 x12[ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRI CREATIEC ATTICE 170, 171. PRUENE Miety erloada ‘ere olin, aria nttioranisB4e-n, Sonata de ahieetel Pytheo, bi pron ding ethan cu. proporie plan arse fesse setae atte die peas sae Iu Atbene! Nike, posed! o robustere dori. iF omit ential Seca ey ct do clone Ine ay cl ete ane oe eaten Geng iano se log de ce a Se ec Bee Eta as Seago ove, eee ee ee eS cata sank oa aaa Geet at ain ral pe ae le Aer ma eat Ein Cuneta it bua ae Reem eae eset as etre] 170 113Gea, dint inctudere SS iviel in faterior ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICA cell reprezinté 0 reminiscensd_plasich a uni slut Constructive athaizante, cle sou apatiia unorstrvctur in care fanetin purtitoae va reven! dulul lin ae oF dial va capita ‘caracterl sine! forme. decorative conven Tiogale, inaeive sub aspect soicnlr. Cala ionic, setasé eum sind de cooane fi de fton- ture nguste ale pterome) contrasta ca severtten expre= Sil exterioare a fempoitl, Pentru prima cart in tos arhicectuit.grocestyfriza decoratd ste dntrodust nun Interior. Fria antablamentuu, rdicat deasapra colonadel fnteroarecaplti forma une ipl continue! decorate ca reer, infafiind confrumarile inte grec st amazoane, intr centaur lapis. Relea promungt si flcura foash. nilor Tealzate pe lespeei de marmurs, independente Ce Steucturaantablamenten permit sf se crendi ch decraia frzel ar f fost excoutat 9 nclasd fv operd in secolal Uurmitor, Coanle donice ‘angajate si coloana cornet liberi, “de access propery. dea spe un aspect clansat’ Colomnele nice aveay 0 baci evacat Ht volute puteric areite.Capitelil coring cumoseut fin desenele fot Cockercl si Golberstein, sre rept pre= carsor capil teavralu orapeiai Mascla din Delph Starla zeuel se aa, probabiy in adyton, find ional de" razelesoaried de" dimineaécareptrundeau, prin posrtaIseraléorientatd cite rst. “Templol hui Apollon din Bassai apare ca 0 operi de sintet pe mat mute planeris ire crsituie‘arhitect athace Stale cell claice, intr tradiie locale pelopoane- 4 172-175, DELPHOL (DELPHI, DELED, ‘Loceiy petlonda leet. hol in a ‘ary constr le feepurl seo al Vea Sy eee ca. dint dine temple euler sient lange, Princ de ome: Engunte in sropel milocall Brdrl l dade Interclonament al cconadelextsarey dove, ‘unfenarecuooscws acer onda, upd ‘mpl din""Bama” Compare, ox tolosa Fetoudeltvaice’ (ig. 173) hol peroade Sie apare nal omipleg_ eh stra de pln yl volt lst inm4 “Teleserional ain Tlouris es 150-154) ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN ETAPA INFLORIRIT CREATIEE ATTICE since gi tradiileattice, itre ordinele doric, ionic si corintic, cel din urmi aflat la cea. dintit apart Cu prilejul construct Telesterionului din Eleusis, Gesfapurete probabil Inte anii 435-430 Len. edificia estinat celebririi.misteriilor legate de_cultul Demetrei, Tetinos.soluyioneaaa pentru prima card problema unui spatiu acoperit destinae unui numir considerabil de pa ‘pani Pe locul edificiului proiectat de Tetinos, incepi ced secolul al Vilclea ie, au existat citeva clidiri prin ‘care sa urmitit crearea uni spajiu acopert, tate reluind adytonul celui dintii Telesterion. Edificul, inceput dupa Droiectul ui Tctinos, delimita ‘un spariu generat de un plan apropiat de un pétrat (51,54 49,44 m), avind grade~ hhele spectatorilor, sipate partial in’ stinci, desfayurate dea Tungul celor patra Istarl, Acoperigul urma si fie us Stet gt romans Stactar Sree a 390-390 ctl de Epil ii Asklopioe Ci) et tla) vil dimensant modene, Ansambll eupinde ‘Sif de up tow () denna closers, ‘astern @, un sbmasion In cates eral 8 foe itr peda soma un dior (oeindastoet nme trmele ature (3), {Sad Gen ty Barn 175, EPIDAUROS (EPIDAURUS, EPI. DAURUM), ‘Pelopontesosy pertoada "cla~ Sea, Tempal ia Ashlenice "(e380 Len) Seo dea Phat din er (Gyles in ro Cleats) arma (e fran) Peiuce dove ou 6 11 colane el Tieak de epnndmen, cow dso fre do murmur grapate pe lonteaney so prctating fem elact fopeel, Essa i's geelor co 175‘Tomplele Greciet Mart ‘Tomplal Demetrel (eaiConcordicl>) din ‘rages Gg F216) ‘Femplal zetet Nike Apicros. Gp. 138-10) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA $1 CLASICA a) a ea sina de 20 de nloane (5), pte pHa une irr, care webuion sh parte 9 stele pentru spectator Stustd deasupra gradetelor. Dupf moanea Iu Peis ashitecpl Metagenes 1 PhuloNles risa un. proict ane: tor eu 49 (6507) puncte de spin, iar in loeulpueromel Aeretliate auibuite provetiol” lo Tene, th curl Secolulul ai Velen se Gxccuul un orc cu 12 colome "In Grecia Mare, in jural anuli 430 Len, deci conco- aitent co activiaien Wo Tein. In meiropolly 56. con- Strulese tempi din Egestal (Sepia, empl Dect, 2 ca Comoe in Algae tel ste Pollux din acti ory ultimele temple. dorice din Ectonle ocedenale” le tint mal eprops de modelele din metropolt,dect de trade lcle au adc sopecte fol in procesal evoludy al programulul, Din tempat din Eger, peripter cu 6314 coloane si dimensiunile Splbatulat de 2505%575 m, sea pasta pint in ale oastre momai_pteroma ‘ea golome.zvete,necanelats, een ce ara i edie ‘nw fuse: trina. remplul Demetrei zis wal Concordci», din Akragus, periptet cu 6% 15 coloane si dimension de 16,91 % 39544, find cells perfect centro tre pronsos 9 opithodoroy fish de peroma, evident utaret ing Enamblu'de coreg’ opuce ‘Arbiecrra lnc If lsete un amplu teren de sani fostre cu. pull reconstragielAcopole din. Athen, In coful de sud-vest al clin pe un promontaria specal aMnenap, ate executat intean imp ecu (4274B0) um tric templates amphiproyl G39 % 814m), dedicat Zijel Nike Apteros, Riad in cadrul slisue defini 116 " 176, EPIDAUROS (EPIDAURUS, EPI- DAURUM, Pelopomneses, perlonda dasiel, ‘Gymnmai aerator en len cell din pole: Se disting tel ample. alli binavate, organizate fn jurul ue! aeple curt cu pers 177, EPIDAUROS (EPIDAURUS, EPI DAURUM), Peloponsesesy perioada la Ble. Aemottor cast de “ewietl" den sie Leomidaion in Oltmpia, lraopon t= Bret a an ei 6) (Gtiin alee de" cls cod pe teh de Das eiffel Beets de up out iis cise Ge prin ober de cumsErechtheionul Get) ARHITECTURA GRECI de arhitectura jonici elaborati in Asia Mici, templul aciged Nike, proiectat de Kallikrates, probabil cu 20 de ani in urmi (149 ien.), dar a cirui execujie a fost influen- {ata de experiensa realizrit Parthenonului si a Propyleck ‘capati (isituri compozitionale caracterstice pentru fectura doriel: inclinarea planurilor vertical ale zidurilor, fradenclor si axelor coloanelor cite centrul stylobatului, © propertie a coloanelor neobignuité pentru ordinul ionic (785 Comporitia Acropolei este desivirsiet prin edificarea fngre anil 421 si 400 a Brechtheionului, operi atribuiti ui Maesikles Su Philokles, cel din urmi, impreuni cx Archilochos, in mod sigur, find supraveghetor. al executiel. Trebuind sa cuprinds vestigit legate de diferite culte si tradijii preexistente si si se adapteze, totodatl, tunui ren denivelat, templul capati o structuri asimetrica Fira precedent in arhitectura Greciei: dintr-un corp pris ‘matic alungit, cu dimensiunile stylobatulul de 11,03 x 23,50, incheiat citre risirit printr-un portc ionic hexastyl, jar cltre apus prin patru semicoloane angajate, dispuse fntce ante, ridicate pe un soclu inalt, se desprinde catre nord un portic cu 4+}-2 coloane ionice, iar citre sud, asa- ‘aumita « oggie a Caryatidelor ». Un zid transversal imparte interiorul in dow! piryi inegale, Partea dinspre risirit, compusé dint cell fi pronaos si un portic’ cu coloane ionice, reprezenta sanctuarel ‘Achenei Polias. Partea dinspre apus a templului, denivelacd {agi de ceallti (3,50 m), este aledtui dintr-un vestibul lurmat de_celle inchinate ui Poseidon si lui Erechtheus. \Vestibulal este accesibil direct din porticl de nord, dispus la acelasi nivel, iar dinspre sud prin loggia Caryatidelor, din care se coboari pe 0 scara. O a treia intrare este sic tuatl asimettic pe fatada de vest, stripungind soclul colo hnadei in antis, Desehiderile dintre coloane, initial prote- jate printr-un grila} de bronz, au fost zidite in epoca ro- Imand, proiectindu-se, in schimb, nigte ferestre. Este pposibil ca ridicarea colonadei vestice pe un socli si fi ‘Urmiri esigurarea vizibiliiuit sale intrucit jumatates infe~ rioaré a fajadel era ascunsi de gridina Pandroscionul Cele dowi porticuri ionice, dinspre risiric si nord, sint constituite pe baza unor module dferite, Colonadele porti- cult estic au o iniltime (6,58 m) egald cu 9,52 diametre inferioare, iat cele ale porticulut nordic, inalte de 7,62 m, au 0 proporyie ceva mai joasi (H— 9,2 D). Diferd sh intercolonamentele, egale, respectiv, cu 208 D si 28 D. ‘Toate coloanele au axele usor Inclinate eltre central fie jade, iar cele ale porticului denord au si un entasis abia Derceptibil, Bazcle' coloanelor au. capatat_ 0 formulare Glasict pentru arhicectura attici fling compuse dintr-un trohil prins Intre dow toruri, cel superior decorat cu. rcliefuri, purtind, la rindul lor, intarsit din pastd colorat. Intarsii de bronz aurit decoreazi capitelurile. Friza con- tinai a edifciului, de mare protioziate plasticd, este sculptati din piatrd neagré de Eleusis, contrastind cu 7 1 ANTICE 16 PERIOADA CLASICA IN ETAPA IN SFLORIRI CREATIEL ATTICE a acest E iis gen ee lel DB IISISIRIIIIIL 178 17%, 179, EPIDAUROS (EPIDAURUS, EPIDAURUM), Pelopennesos, perloads Slaroa, Sunctueul i” saklenoy, hota, ‘Schumie Phimelay omer tre and 35091350, ‘pret formulatdopratt Deol, fn Sens ‘tlle in "dnersvu celle ome colomnde ‘Sorin HereARHITEGTURA GRECIBI ANTICE IN PERIOADELE HOMBRICA, ARHAICA $1 CLASICA albesta marmusei de Pentelicon, din care este excentat ‘empl entra soluonatea plastics a logget de sud, In locl obignuitelor coloan, seaw foloiccaryatide (1-°2)" Pan etl logaics foarte inal, “constrain. mari lespes, Fine privat de ornament pentru a scoate in evident sietele” earyaidelor si detoratia_antablamencelu. Be le caryatidelor se” reazema pris intermedia nor Spitelir, anablaments, cin components cfrwiaarhitectal Gehan ion entra a reduce inprsia "de gretate 93 *SKatoral Erechindonulti $3 prescupat si. tege pas stor. Erechheronal s-8 preocupat si lege plastic faadele templa, toae tatate dite Drolet i om mentaia sculpts a antelorslstts din plmee yi crni {eyaenumitl anthems), de pe fajadavesicl se contin sub antablament, pe tote faqndeles Datorits denivlanior ‘erenull profil superior af social de pe fade vex sping rile aes fd dew in thy fe tuda-de ord se inchele in partea sa inftioaprint-un Profi neal bezel pilator portent de pe acs Arhitectura fazei finale a perioadei clasice (400323); sinteza ordinelor doric, ionic si corintic 1a ‘Monumentele realizate la Athena In faza de inflorire a coli atheniene, creapile maestrilor athenieni si-au pus © Amprenti categorica asupra intregii dezvoltiri a aehitec- ‘writ grecesti din faza finala a perioadei claice ‘Templal tat Apotton Dac templul lui Apollon din Delphos, reconsteuit intre din Delphot ani 369 gi 329, preluind planul templului arhaic distrus de (oe. 3) tun cutremur in anul 373 Len., adopt! propor 180, MEGALEPOLIS (MEGALOPOLIS) elopontesos, perionda clasica. Therion Ise decrngh ese de 832 redo o sui apatit supers Tele: Eiconslsl din Blea visite uibone Sind ssguestt pin dspuaciea taal. lor {5 colabe de putt ce sspneat val, Un fore eter owner hte ust sieort 181, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, perioada arhatea gi lasicd. Agora oral FEnstitae dupa amu 960 Len Ife de Doalie Acrople, inr-o. ponte tangas kt Enea de panamiie nordfud. Role sto Seeoluat al Vis Len tara de apus este fowpat de etre versal bodaerion thos Peete temple" Sub Kimon (410-—#19 pe Tinie onde ae constr © ston ie In 160 ‘remea ii Peis et construe FepbitlonlARHITECTURA GRECIBL ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAICA §1 CLASICA 182, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, period cleat In cual pene cl ‘ic, ton de su second pe lamas ‘nent irou Tad Atal, dapuse pependslar, ‘Snubule Te ordonara seta age ‘Templut Athenct _teristice doricului din faza de inflorire a arhitecturiiattice, diets tere templul Athen’ Alea din.‘Tegea (350—340), considerar, ig 8, 16? dupa relatinle Iui Pausanias, ca cel mai frumos tempi in Peloponnesos, pare sf frecurs, dupa modelul oferit de aceeast Tuzd, ia toate cele tei ordine. 183 Sys, armunal caTHENAD, ATINNAD, estuia rome cri Se putt Tabac ctaiae 4's cal EEL Raa see dhe gel Waal itm Souk wd SSE NDS Die ee ewe poses Na caReconsteuetia Aiprereor giganice se Toniel Ephesos (i 168,169) Artemisionsl din ‘Strdele empl Athene! Palitdis Beene tei ARHITEGTURA GRECIEI A}T! Arribuit, dtorit fcturit omamentais sl, renuminuti sealptor Skopas din Paros, templul Athenet Alen repre dintd un penper dovi, ur alungit, cu 6» [4 coloune Glnnsate, Haleate pe un siplobat de’ 1919%047,55. my a Gdrorinijime (9.5m) este epi ca 611 clamor inferior Geshace soba Iocnars ee tro, & aor Solounclor $a aifurilor lateral ale cells prof rept al edinlo pe deo parte, pe de als parte Coloaele cone ee angaacd Gin intrtoval cell (previzute cu dntrare Suplimeatrd pe_ una Gin tur long) care smintse sport ale templutui din Bassai, sit evident datorate oe cnn dense past, Ty extra te Solu in colle sale, par si exstat patra coloane fonice libre Tn ccea ce priveste arhittura Tonic replicle grand caslor diptere ionce sia inluenjate de experienta arbi {Goma once din Athena, Des, &v prlejul econstrctek ‘Aremisionului din Ephesos, imediat dul incendicrea {Enplulu arhaic in antl 990 Lem. rhiteetol Hoiokrates fem se pare ntruotul plamal st dimessinile edie Drecedeat chiar uncle Getait com st decorare tamb- Ful inferior al coloanelor, ota propor sale si snteza plastih athitectual-decorated denote. prluarea expe~ Fenel ionice acumulate, Artemisionul din Sardels (Sardae, Serty reconstruit dopa nul 325 ern. rian parte Fondatle ji coloancle templull cin seolul al V-le,cipatind aspetul {rnut peeudodipter giant (45/5 104 m) cu 820 coloane, Up ulliza penta pina oar in arhitcetra ionih Ditert coe cazul templului Adhene Poias din Prien, eaieat de hire Pytheos,autoral mavsolefot gin Hallkar” 120 EIN PERIOADELE HOMERIGA, ARHAICA $1 CLASICA 18\, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD perioudnlasied, clenistiel "roman: Feira ha Dione, socat Ia, Sout {Reo bust So penie poe Tovblewre find. Ge paint bate padence G's din anat 289 Len. Construct In plac Imepe etce nel 400 Lan pomrae f Eetnith in sree admins Lou S38 S20) Ta ever de forms compa, Eiowtt de solely capeau tare 14-17 000 Spector Scent QoB0:c8 my avea dow ‘EeScpur porasena aspect wor portcur Alors, in fimp ec prokemon a fst derat cu ‘olane fm perio eens,‘holosal Athene! Pronata din Deiphol ‘Tholos (ape 179) ARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN FAZA FINALA A PERIOADED GLASICE asos, ferminat_ amerior anului 334, dup cum atest Misndsayecaté de" Alexandru Macedon. Acest tempi ayveiieadl din structure nicl dec upele.clemente Us Bec; cde exemple tabestia ips de fri fgora- tha, rar basin soar of Adnenes de apoupe the ance a Pyontosulut care Hl spropie de soluia cpt ‘lr ari Tschudi uc oie, ci WnQpind de la conceperceplanulat sdo de peripter ct BT sotsane pe un splobat de 19,353,153 m si ter feinind’ co natura proporjilor caractrstice arbiter Govice "Ts cursl faze finale a peiondstclasice, capaté © tratare nowt quemplul de tip tol Cel dinth templu cusie de ees ip ene sanctuaralAthenet roma din Delphoi ‘Stat ie ‘Inceputel secolulel al TV-lea bea,” Diametral Thelootel ext de 13,5 m, Preroma este format din 20. co- Tan dares elansate ca proporti (H— 68 D), Achitee- fai'ne a neisit facd sd corespundd axeletriglfelor cu Calomle. fe ineroral exllel se all un inel format din Soul coloane corinice, a sin. cszul Erechtheionulu, BoYEaSSestemarmura de Penteicon 9 patra neaprd de Ficus. ud ‘Tholosel din Epidauros (Phimels), mult mai_amplu (giametral ~ 2182'm), coneeput de Polyklctos cel Tinkt Gea ine’ anit 300-330 hen. rea compociia 3 Jissibage ondinelor ceil din Dei, avind 26 coloane ouee Je exterior gi 4 corintice It interior. J si sa Sussae sumal purtta de joe a zkluro, dar, fagmentee Reapers demonstreasi un rafiament deoebit al mode aww 11 1Ns, ATHENAL (ATHENAE, ATHINAD, perloade. romani. Sena testo Tal Dine serie cmodifestt ce mnt mt oe Incepind Bee Syal Te Prokona a fost de ceva at pasate orhhnay ia «stn Tie ciel fn lpn aig ona ‘edea sti, nani 229/5 en. Pavimentul orche- See ited din vecmen fat HadesARHITECTURA GRECIEI ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAIGA SI CLASICA,ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADA CLASICA IN BTAPA INFLORIRIE CREATIEE ATTICEiicile de tip ston ARHITECTURA GRECIBI ANTICE IN PERIOADELE tease reprezeatitile chrysoclephantine ale dinastici mace- donene, incheie evolugia tholesulsi gree findy totodat, ultima monument al perioadei clasce ediieat in Pelopon: nests, Stylobatului ca ciametral de’ 14'm, mai mic deci al edifctlor de acelasi tip realizate antesor, poarti 0 ‘teromd ionicd cu T8 caloane si cells decorati cul? semi foloane corintice, Inalimea coloanei pterome, egald cu 9,67 Dy depisind in clansare coloanele:Erechtheronului, inercolonamental egal cu 23 D si raportl dinte cola si antablament de. 15 confereau rdinulul Philippeio~ ful 0” clansaredeosebiti, In curl periodei clasice si indeosebi a fazei sale finale, tipurile mostenite ale athitecnui civle' sine reclaborate, Geindu-se, totodatl, ipa noi. Sios isi conservd de cele mai multe ori aspectul wadi- sional: plan rectangular, un singur eat expuimat in interior Frint-o colonadd de ordin doric. in schimby pentru fivizinea spatiulu interior se acoptd ordinul ionic. Apare, de asemenea, un now ip de stom, untae pentru Prima HOMERICA, ARHAICA SI CLASICA 191, 192, EPIDAUROS, (EPIDAURUS. EPIDAURUAL) "Peloponnesor, pevloads lasicas Teas, cont In ical se STV de cee aitecal Ply est ‘Toatrth prea sanctinrle le Aeoepioe, etd 1800 Spar Tacit ik kce nor tn aga) i dap lel ai Speier avequ ‘saree. tp pate Caen Spd 5 gene: npn dow Ze SEG aT gradene. Vstigle iostcior scence permit af: fsunot tone ‘componetcle Sale exceuate ia pias patho porarhana, "impede de neces pe lg ct ace tre rihnaa, paras 195, 194, ATHENAL (ATHENAE, ATHI- NAD," petloada elasied, Monument Pree iar tee in al SS fechinedionisace se rent or wn powrament Saku cincr-an soo pristine lini deaorat cy ase smiling critics Gat de It, dein a youre tepiedal Sign Ia concuts,Asemenes wept dacres vb Inrspl cre conan Actopls prinBvoluga eatealut Gee Componente funcflonaie ale featrat(ig. 190-192) ARHITECTURA GRECIBI ANTICE IN PERIOADA CLASICK IN ETAPA INFLORIRIT CREATIBE ATTICE ari de stoa tui Zeus» din agora Athenei (420—410) fn cate desfayurares fajadeh este prin inte dou decro- fu acununate ‘cu cte-un fronton. S-ar putea gis 0 fumarate plastics co Peoples de pe Acopal iutnd fn considerate frontanele aripilor din Caja vesich precum sh uulizarca ordinulai dori im exterior st celul "Tipologa sili de reuniumi acopeite,tatae ca 0 sala hypostyliy constituit in. peroada ara este iafluenacl cet de soluja Telestenonului din Elewin. All, con- epia fui Ietfos este reloath Ia Therslional din egale FE insu ine ai 370340 unde a oe ase. tuat targterul centripetal compocitielinteriorufai prin-o Cisporitie radii coloaneor roeuparea,greilor pentru o dewoltare Srick armo- siogaa cna Ia oliarea wot rogae cum. Ss Stadional, gymnnasil si paleste, insi-petioada clsicS ni alist ves sential, Gymnas, log de tntlnre pentru diseutic st studi, este In general asoiat cu palescl dee~ {inatl exerhllor fice. Complexul gymnasepaleset. din adrul ansamblufut Marmaria de la Delpht (see. al 1V-len fem) atest faptl cl motivul petistyulul era deja folosit fs carsul periodei clesice, stdioanele nu au eipatat 0 formulare plasticl monumental, avind ‘carneterul noe menajini provizori, Aste, baile specatorlor se exe~ Guta din lean utlinduse pentru amplasarea lor denive= {isle teremufut, Dupi cum ated stadional unde se cele- tau jocurile isthiice, Intrebuinfarea,pieteh se. Kita numei la marcajele de’ plecare gf sie Tn cursul penoedet clsice se_consituie tnt-o forma evoluatlprogramul testralu. Cele mal. vecht-amenajir pontru spectacale au fost terasele sau gradenele din pala- {ile minoice, acee coros “micencene.dererite de Homer Horthesutle dionystce atte din secolle VI—VI care Jot"h considerate’ embrionul tate grecesc. In anol 334 fey ind Peisistratos a inttodus In cadrol sector dionysiac specacole tatrale, Athena a fost iazesuath cu pamel teat stabil, numit al Tut Dionysos sau Despio. {tment ies fal It me pect torllos apotla Tocurle pe eae aceasta le ocupa, pentru Ga in cole din rm, Genumirea si se extind! supra fntregismenaisi; ‘Tenrul grecesc ii capith Tormularea Bbc! dupa cel deal dll rizbot persan (480-478), “Teatral tof Dionysos de la Athena (e476-430) si eatrl, Tel Damaskopos din Syracousa (473435) reprezineharhe- tipul teatrunat clase grecesc- Pentru amplasarea tetrulti, in toate cazurle in apro- piers unui templuy greci clttau un relief favorabil un ‘Even taclinat tn cate sh 50 inserie locurile speestorilor, Feprezentaia vind Toe pe un teren Plat alata picioarele tcestora, Friacipatele coroponente ale teatrulti erau Rolo, ‘orinestra si shene, Orkhestra a cite form trapezoidal, Greulard cau in formal de «U+ cra deterininath de dispo” Sita gradenelor, constiuiaTocul unde se petreceaactunea Slecva'ecoruhus Tn faa orkheotrel se vidica un pedium Rs 194ARHITECTURA GRECIEL ANTICE IN PERIOADELE HOMERICA, ARHAIGA $1 CLASICA de tem, proskenion unde ve producens interpret pri ‘Spal Skene era un edu de Yormf alungity cu carter utr, in care se flaw deporitle de decortr, cabincle tctorio, depuse pe. dou cats anol ‘dite le hind sch printco: logge. Skene avansa cre Kolon prin doub avancorpuri ntrsic,parashona,care aminean tea” eure de capa inti fasta di agora Athene: Locurle Spectatonon,ollon (eave, theatton)flosear deci ‘een terenulal In care se nmplisay banct de ema ind Tenvaja contnuitgi cu natura, Pachetle de” gradene rau despite prin culoare insarey disomy St prin scons terteale in" wepie, Almefe serous adale reculiate Bind Jenomite beri, Excepund carl izsat teatralsi din ‘Thotikos, un koilon de formlpecudos lide i 0 orkhesra poeudotrapezolal, cele mi vee text, incepind ca cel'at Ini Dionysos in Atheon, posed ovorkhest de foema.cicplariy pent cay tepuaty capets forma. unui +Us, dn cusul integer al VSeeten, skene se consrua din lem, tebogijndu-se Ia Athena,” de Gimp, cu paaskenia‘sub feria uaoy Portico care fancauofKhest. iu ofkhest asiatice ale acestei pevionde reprecint’ o sintezi a tradiilor locale cu vocabularul arhitecturit grecesti. Asefel sint re- Juate compozitia si siluctele monumenteior funerare ale Lykie, sculptate in stincé, care imitau forma unor locuinfe ‘cx parter de cirimid’, etaj cu schelet de lemn si acoper! cu pantecurbe sau drepte. De alfel, azitectura funer Asici Mici, indeosebicea a Lykiei, constituie o marturie a genezei ordinului pe baza interpretiril formelor arhitec- ‘uri lemnului, Acom, vocabularul claborat si larg expe- imentat al ordinelor se reintoarce in Asia Mici imbricind ‘volumele traditionale ale monumentelor funerare. Nu este de mirare ci tocmai la Xanthos, in Lykia, unde se giseste tin ‘momsosent funerar-de uel ceil descr comporia 22, XMBOS (CMIDUS, Al Mh a= acestuia este interpretati in bwza ordinului doric de citre onde, caslet; Mornin elon coniiruit asa-numitul mormine al Nereidelor, Sell Se bers deme Mor Jonumentele funerare, elene se prezinti ca inte SH comma in seek dim-un volun Nereida maple pesipicelie onda F ite eamatin dart cu snenbe angst uray es mpl periptere sa peeadopeipere, licate pen socia oman, cae oh Xanibog, ormtorl inalt si acoperte co inveioare cu ou pane sa inet Fete it Rails nace cu un tranche ptamigs: Mound NETedCT yg, ya, yeaRNASSOS GUALIKARNA- de la Xanthos (sf. sec. al V-lea sau inc. sec. al IV-lea), 10S; HALICANSASSUS BEDREA Noe ‘mormintul Lellr din’ Knidos (dupa anal 394 ten) si SMe Kasls potoads cee” saree ‘ausoleul din’ Halikarsssor (Halicamassus, Bodsun) (al seanai Rae Mowe omnis se tela sft alse. al IVele) represinnd momen ale usei eg oa a Teas Ten de ctl volufit Bazate pe sinteza dintre lemente create si ngayon devo Sepa Sri frecesti care conduce citre forme din ce in ce mal mons _‘Simurminali Leora Kaas eae Mentale, Spre deosebire de" monumentletadonae, ferme cual ap e monroe Care practic era sculpturi, monomentale funerare eens? Sa, fat, Sci propas de tice posed un'spailatevior care se previa ca o cela neler, Reems oe rf ore obit a Rant forms de tuys Raids wa 0 Sec A's mae Sas ce Suprapunere ‘de dou inelperi eu tavane sisinite ge Seciintland dee pero nich copa stilpi dorici ter si coloane corintice la eta) la Hali- a ee = fea | PER om ‘a cay ta Halt Rea pond esr peste Xinthosy “mormtarel 126ARHITECTURA GRECIE! ANTICE $I A LUMIL MEDITERANEENE IN PERIOADA ELENISMULUL ARHITECTURA PERIOADEI ELENISTICE (32331) CCucerrle lui Alexandru eel Mare (336323) au eondus Ja crearea Unel monarhil universale cu eaptala a Babylon, care a preluatimparizea in sarap i stemel birocrtic. finetionarese. al imperiului Akhemenizlor. atizsa ‘mo- narhle sclayagistoferea negustoilor rect surse de materi, Prime si peje de deslacere fi, in acclasi timp, deschides foil Sapinitor! posible Imbogapre pe seama ines Sink averor uri acumulate de. dinasit ‘oriental, Mo- hharhia ful Alexandra a insemat.lichidarea poisulat fsrecese $1 a ealtigi inte celfenii beri din peioada dlemocrajeisclavagste. Moartea it surprinse pe Alexandra jn anut 325, Ia Babylon, lisind neredlizae planurile sale nilitare de eucerive a” Arabi si Tic, precum yi cele constructive pune ‘ate dezolarea stm de i fatie a Eufrat lepateaprint-un canal « Mick Caspice 1 Golf Pes. a Domnind peste un conglomerat neinchegat de poposre, Atexandra‘tins cite costopirea sestos, organiind in anil 325323 la Susa, cisitora_a 10-000 maceoneni et femei persane. Dar, dup dispariia sa, uray su imperis lipst de unitate economicd si etnck se descompune. Lup tele pentru succesiune dintte generat si conde la i femelerea pe tertoriul acestuia de aot sesate, penta ca, inant 280 ing st Se xslt. dette se regatul_antgoni” macedonean, egatal-scleucid in” Ori= atul apropiat i mijlocu regaul lagid in Pxipe. Aces State au Tast oeupate suecesiv de romani. Cea dint sa Dierdut independenta Grecia, devenind tn anal 133 Len. Provincie romani sub numele de Achaia, monazhia scleu: ida sia Inehelee existenta inane! 64 Sem pentru ca lultimal stat clenistic, Feiptul lagi, sk duress pina cite ‘nul 30 fem. cind a laut 9 acusta sub stipinitea Rome, Pe plan suprastructral, continatil principal al perioadel dlomntet fui Alesandru sia regetclorniscute prin impariex Jmperulu su, ilconsttuierspindiceaciviizatielgreces Tn tentoite alae sub dominayia dinastilor macedonenc, asi- tllarea de eftre aceasta a unor clemente ale civics Grientale gu care a intra in contact st nasterea, peaceas taza, a civiizatich demumite elenistice. Inceputul sie ‘itl perioade elenismului, ca fenomen poi, sint situate Gift de cltre diversi stoic, Cou mi judicioast del= mitre pare'a fi accea intre data ‘mori Tui Alexandr (323 Len.) 91 bata de la Actium (31 en.) dup care contr fumilantice se muté la Roma. Consirat ca fen0- ‘men cle cultury limitele temporae ale clenismulu ar Uisbul si fie extinse. “Trasiturl ae cleismulul in ast $1 arbitecara ‘apiruserd anterior’ mort lut Alexandr, dupa cum, dupa disparja.statclor clenstice, adopting $i asimilind aie ‘elenstice, Rema ve continua pro- fesul de universalizare a lor difuzindu-e, at in Osten, aja culm ficuserd satel ‘lenstice, cit yi in Oveident, 127 196 197, ALEXANDRIA (RAKOTIS, 1SKAN- DARIVYA), Bape pstoata clench Oy i inl conssope hppodae, Cl Important caw dapuse pe mal me ween tie cle port sar dest angulosa rinse pecpendie