Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Cuvant Despre Om

    Uploaded by

    frategrigore
    14 views47 pages
    cuvant despre om

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    cuvant despre om

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    14 views47 pages

    Cuvant Despre Om

    Uploaded by

    frategrigore
    cuvant despre om

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 47
    LS.BN. 973 - 8071 - 16-x CuvANT INAINTE Alatu-s-au aici, 0 seems de réspunsurl Ja multimea de Intrebir, care au framéntat de-alungulatétor veacur, mult sufletesicare poste au intrat in vesnice, nedumenti de aceasta tain mare, a aparite! omulu. Totul pare prezentat in-form concisa, dar in realtate este de o adéncime uimitoare. Insus! ‘Sfantulignati maturiseste, cc cu cata Incereat sa patrunds ‘mai adére, cu até totu @ devenit mai tainic. Dar luminal finda fost dat s4 njleaga ca asa 6 trebule ‘38 raméng, pentru c4, in esenté, este uerare a Dumnezeulul Nepatrune. El spunea ca "omul este oan pentru sine nus", $1a9a varéméne pecetluts, pentru ca ia urna c&deri, pacatul ‘9 lasat amprenta, Coea cea roi, din lacrimi si rugaoiune, Stantul Ignatio a Incereat sa sooat fa lumina ale, ca fot om donor de curate, ‘84 nu mai orbecaiasc in intinaciunea nestinte Traducerea acestel carl vine In sprint tuturor color care dorese 0 trae a viel crestna, in toata adancimea ol oi care tnd catre desavarsire trebuie s2 aiba In vedere aptu 8, inainte de toate, este nevoie deo curd a sulotul, do totco este num palma prin acea cunoastore de sine. ‘Aci se gasesc raspunsurila maltimea de Intrebari care au salt mintoa omeneasca de dupa cédere. Nedumert de ceea ce va fou 8, acesta a Inceput a se ifreba: “Cine sunt eu, ‘mul? Cares roll meu pe acest pamant? Voi" sors, 0a7e, do po fafa ll, edd vieluraa pe acesta se ve Inchela, dsparénd Inneant ca tof cotati?” ‘La toate acestoa, Stantul nu raspunde decatastfet: “Out 2 fost creat, dupa perfectunea chipulul ui Dumnezeu $i dupa ‘asemanarea So” Plinslatea asemanari ere necesard ca omul 84 coresounda destinaie sal, si anume aceee de a fbiserica 2 Atoiperectunil Dumnezeiest. Dar acelas sft e pune in fata reat crude, zicdnd: "Est eu noputin(s,afndirne in stares noastré de cadre, £8 prim clad explicate, privind Starea de desévérsire, dupa tup sidupa suet, n cae au fost ‘stramosi ost. Continua 88 limureascs pe fot, rin comparato: "Es. {a incoput existent, in stare de curéfie si sfnfenio, nol in ‘9m inceputo spurcati si Impatimi. El aly fost nemunto cu trupul gi suet, no’ insd ne nastem cu acestea afectato $i 20robite de moartea pacatul". Si tot este! deserie cum ne- ‘am plerdut pacea cu nol insine ¢ lupta pe cere 0 ducem in ‘agitafia de 2i cu 2, tntrun cuvant nemulhumirea existenel noastre cu asa stare. ‘Apogeul aceste’ luerér| este ating in capitolul-ntitulat "Caderea color int crea’, nd autorul exciama: Este lmor cide repede s-a sévérsit caderea sramositr nostri int-o {8a stare, suvoaie de lacrim’inunda obraeul ordre fap, ‘fata In umbre pécatulu. Dar cum paméntl a fost pus ea loc {de pocsinta, pentru intreg neamul omenase, au réméne deca 2 omul s8 cugete la cele Intinate ale sale inainténd care eliberarea de sub jugul patimton Prefata acestei cd arage ivarea amint, la fl cléucitor 1 enurne: curtrea sufetuul omenese Stareasufetui dincolo de mormant este continvaree stiri ale paméntost fede vst, fe de moarte. Nédajduim ca Duna Stéint se va sélaslu In sufotole oamenilor erzdnd patimile Dlerzétoare $i ridicéndu-le pe acestea po inalle culm! ‘duhownicest PREFATA Autor acestei luca - episcopulIgnatie Briancianinov (1807 - 1867) este renuritl ascet rus 6 sritor al dverselor ©8rt duhovnicesti dn secolul XIX Scririlo sunt semniicative print-o ampla si adéncé cunoastere a Sfintoi Scrjtur sa srisrlor Sfintior Parner, ef Bisoricii Ortodoxe, cat si prin faptul c@ au fost prolucrate Sill s-a dat un aspect care contribuie cerntelor dunovnicest! ‘ontemporane, Ele au fost editateInc8 pe cénd StBntul era tn vats iar a {nul 1886 au fost resditate In cinci volume. Find seriso cu 0 deosebité si exceptonalé iscusin(a acestea reprezints, prin ‘continutu far, un adevérat materia didactic pentry cel ce au ravn8 de a merge pe calea cea siramta @ cunoastert lui Dumnezeu. Lucrerea prozonta,inttulats "Cuvént despre om’ nu a fost incusd in cete inci volume, nevaztnd lumina paral vreme indelungata. Aceaste face parte din acela cri lo Sténtulai ‘cu continut fiazofice-dogmatc. Pent faptul e8 in ea sunt ‘expuse, in mod sistematic, numeroase invajatur despre adevar, ‘ s-ar putea atributitul de studiu privind antropologia cresting Invatatura despre oma Stantulullgnate are la baza Stinto Trdite 2 Bisercl Onodoxe, Stanta Scriptura, cit si Sonor Stintior Paring. Conceptite care nu au un caracter ortodor $i gale care sunt Impotriva religie! nu sunt examninate Tn codral ‘cesteilucrari deosrece Sfantul le pune pe seama acelor ‘plasmuini" sau nascociri ale “constiintel umane cézute~ Acoasta antropologie, des! esto prluata din tradiia patstic®, {si ore totus’ particulate sal. ‘Stéintul latis este preacupat at&t de descoperirea color ‘mei optime 51 mai efilante cai de vindecare a sufletului de ace, cts de problemele asceze si practic pastoral. Privtor {a eceastd tematicd ef impartasoste idol din urmatori Sfint arnt: loan Gurd de Aur, Cuviosul Macarie cel Mare s Isaac Sir Ins Ideae de baza.privind-invalatura despre om este Dreluata de catre Sfantulignatie de fa Stintul Apostol Pavel Care sustine ef omul reprezini@.n sine © Biri ir roth {sto do a0 sits do a se urmple de Duh Start. In caz contor, ‘evost® biserlcd“cuvéntétoare”s-r putea transforma intr-un ‘cas al duhunior necurate, adi al demonlor, nemaiextsténd hilo alté optiune". El face o delimitare a isterieluniversale prin trasaroa a doua axe, Prima este reprezentaté de cel care ‘5pird sé ajunga fa cer, considerdnd viata paménteasca un Imploc de pocanta, iar pémantul ca adepost provizor, ais fara fzgonin din Ral. A doua axa Insa este constiuté de ecoi bare und de pocdinia sf de mAntue, isi ronduiose viata paménteascd dupa bunul plac, rménéndin staroa cea de dupe ‘dere care aro ca final totale supunere “imparatuui acestel Tumi"=adiea caval ‘Continutul lucrarii este fntocmit dintr-un plan obisnut ‘ncepénd cu ntroducerea, urmeaté deo serie de cuvinte despre ‘reares lumi, 2 omulu, despre stares ulin Rai, despre cédere ‘despre cum decurs ulterior vata pamnteasca a omenii A doua pare este Inceputd cu venrea In fume a Domnulu Histos, dpa care manuscrisu este Inierupt. Qin toate acasten reozuts ca StintulIgnaie a sris aceast luerare cu putin timp Inainte de ferctul sau sre (30 aprile 1867). ‘Numoroaee idel din aceasts carte care se refer la Rls] Jad, Is cunoastorea binel si aul, la rlatvitatea suletul ‘omenese sunt tratate si Tn alle opere ale episcopullIgnate, (Gum ar fi: “Cuvdnt dasprestarea reascé a omulul n report cu Dinolesrau’"Relaia-chipul siaseménarea iui Dumnezeu in ‘om (Experienfole ascatice vol. I); “Cuvént despre mosrte” (Experionts ascetice vo.) “in cade! opere! "Cuvént despre om, autora face triitore 5 la scrierile sale mentionate anterior, fapt care tntareste convingerea 8 aceasta luerare a fost scrsa In ulti ani do viaid a sféntulul, raméndnd astfel o opord nefinisatd si neravzuita spre regretultturor. ‘De mentionat este faptul ca problemele prvind invatatura espre om au legatura cu histologia si soterilogia ‘Cu toate acostea, lucrarea de fata poate fi considerata un Imiloc de zidire duhovniceasca a color ce voiesc "sé se ‘méntuiascé sila cunostinia adevaruul sé vin" (1 Tim. 2, 4). "Textul acestollucrdri sa pastat in aiva familie Fiorensti Probabil aces fexts-2 preconizat sd fe publica In “Buletinul feologe” al cérul redactor a fost pr. Pavel Florensh, intre ani 4912-1917 ined, din motive necunoscuto, nu s-@ ajuns la realzarea acestul lucru. Textul a fost propus de egumenu! ‘Andronie(Trubacioy) $i pregail petra tipdrire de arhimandritul ‘sala (Belov). Arti, Isai, Lavra Sf. Trim @ ‘Sf Serghie de Redone} (ii de eam jude ml nine vom ma uc (1.000 11,9) INTRODUCERE, ‘indu-ma retras inmanastire, priveseadesea la minunata si neintcleasa, uneori, creaie si astfel ma uimese, nepricepand, ins bucurindu-ma. Peste tot vad nepatrunsul! Peste tot vad manifestarea unei Inalte Retuni care intrece eu mult propris-mi ratiune si atunci cind meditez asupra nenumaratelor Sale creatit din imensul acestei lumi, nu pot Injelege pina la sfirit nici o opera de-a Sa gi nici oaefiune. Mica fost oferta inst posibilitatea de a contempla numai acea parte a creatci care s-a doveditaccesbilasirmiior mele si anume de a ma convinge, in mod percept, de exstenta rmateriei, ale carei proprietati sunt clare simrior mele, dar toodatainabordabile datoitaorizontului mew limit. Astéel am putut trage 0 coneluzie autentica asupra materiei expuse proprilor mele simprsinvestigar privind existentasa dar care {in esenja a ramas necunoscuta pentru mine prin aspectul su subtisrafinat. Am ingeles c8 natura est drjta de olegslaie mpl, cu 0 tnfelepeiune deosebita. Aceasta lepislatiecuprinde insine cele mai minuscule, edt gi cele mai covarstoare crea Nimic din ceea ce ine de creatie nu a fost subordonat, pina cum, une} alte vointe, deeat lui Dumnezeu, ‘Am cunoscut doar partial si superficial cea mai mare parte in Legile naturi pentru ea mai apoi, din aceasta cunonstere (care constituie roadele unor eforturi de milenii si slava raivnii ‘umane), 58 ajung la conctuziaabsoluta despre existent aceei Ratiuninelimitae si Atotputerice (Rom. 1,20) ei insti natura cu voce tare vestese despre existena natural faptul cin interioral meu exist notunea despre Dumnezeu ins accasta nu poste i neperceputa de constin absorbits de suflet, chiar prin simple examinare a naturt eu ‘chiul ber. Dal Ea este de nepatruné pentru mine! Si cuca imi dorese mt implic mai mult mai adéne, cu att ea devine tot ‘mai tainica pentru mine. Si trebuie sa ramana astfel pentru cd este o lucrare a Dumnezeului Nepatruns ‘Acelasi ura il reprezinta penta mine gi vastaInindere @ boli cerest,euagezarea bine Intocmit aimensilor laminator. La fel se poate vorbi si despre fricelul de irbt verde care se sale cu neglijenja in picioare. El absourbe viaga necesard din pamint, opreluceaza iar apo if formesza dit ea paticulaitatile sale spectice:gustul, miosul,culoaea, fructel; lingé acesta asim un alt firicel, din acelagi pamant, care a absorbit aceeasi hrana, ins acesta poseda proprietai radical dferte de primal, care se conduce conform altor leg. $i adesea,langa un fruct {usos sao floare cu bund mireasma cresteo plant in continual ‘area se alla otrava cate provoact moartea, Printre ucrrie necuprinsicreatiima vd i pe mine - om Cine sunt eu? De unde sunt? Care cauza afar mele pe pamint? Care este scopul vietiimele amines a acess altri seute, istovitoare si extenuanta in raport cu tne insu in comparaie cu vesnicia de lunga durata. Apar in aceasta lume inconsient, fara aavea vreo contribu a aceasta, ce mai apoi spec din ea impotriva voinei mele, int-un mod nesigur si neprevizut par si ma petre impotriva voinei mele, ca un ceptiv. Ba ‘mai mult! Apar si dispar ca 0 cteatur. Traiese pe pamant, ‘ecunoseéndui vital. Nu gtiv ce se va iatimpla cu mine, peste 07% sau peste un minut Totdesuna intdlnese ceva neasteptt, ‘Mereu ma afl sub influentaunorcircumstante i situati de care sunt condivionat. O viata petrecuta in zadar te face prada unor asemenca cugetri.Insa ele nu pot fi ascunse de Creator. ‘ups expirarea termenvlui limitat al vietuirii mele pe _pémént, ce se va intimpla cu mine? Voi fi ters de pe fat lui? Voi dsparea in nestina asemenea celorali oameni? Modalitatea trecerii mele din viata pamantessca ¢ ‘nspaimantaioare si ea senumeste moarte, Notiunea de moarte este legatt de cea a intreruperifexistentei; ins, in interior ‘meu exist in mod involuntar convingerea cd eu sunt nemmutitoe Masimtnemuritor:s toate actunile mele vin in concordant ‘cu acest simamiint Cei care mor actioneaza in acel moment ca nist treeatori, ca uni cae se stramuta i nu ca uni eare sunt sori unei totale dispar Omul este o taina pent sine insusi. Oare aceasta taind va amine pecetluith si nu exista nici un mijloe pentru a fi

    You might also like