Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • C107 Partea 3 PDF

    Uploaded by

    Rus Jouana
    4 views120 pages

    Original Title

    C107 PARTEA 3.pdf

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    4 views120 pages

    C107 Partea 3 PDF

    Uploaded by

    Rus Jouana

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 120
    MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA | Ne, 1.128 big 3.xiL2005, n NORMATIV PRIVIND CALCULUL TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR Indicativ C 107-2005 Partea a 3-2 - NORMATIV PRIVIND CALCULUL PERFORMANTELOR TERMOENERGETICE, ALE ELEMENTELOR DE CONSTRUCTIE ALE CLADIRILOR C1073 ie revizitt de: UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA $I URBANISM ,.ON MINCU” — Bucuresti UNIVERSITATEA TEHNICK DE CONSTRUCTH — Bucuresti INSTITUTUL DE CERCETARI IN CONSTRUCTI $I ECONOMIA CONSTRUCTILOR INCERC ~ Bucarest ‘COORDONATOR: ASOCIATIA. INGINERILOR DE INSTALATII DIN ROMANIA ~ AIR Prof. dr. ing. Liviu DUMITRESCU Elaborator: 4s. ing. MIHAELA GEORGESCU ™ MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Ne 1.124 bi93xI:2005 1. OBIECT $1 DOMENIU DE APLICARE 1L1.Prezentul normativ se refer la calculul termotebnc, pent timp emi al taurorelemenelor ‘de constrcfe ale cdr, cu excepfaelementelor de consti fn contact ct sh 12, Prevederile prezenfului nomnativ se aplict Ia clementele de constucfie care delimit spi incilzte ale clidicilor de Jocut, scisl-cultarale i industrial Prevederile aormativulu se utlizeaza sila elementele de construcic care delimite spafile refncizite, in scopul determintlitempecatriinterioare ecestr spat, pe baza uns calc de bilan termic. 1.3. Prevederile prezentului normativ au se aplicd la elementele de coastucieaferente lidar ‘i lnciperilor Ia eae se impon cerinfe speciale ale regimulu de temperatur i de unitate, cum ‘sunt: pail frigorifice, cole cu mediu agresiv,§. LA, Irolerea termica a clementelor de consinicfie care delimitet ‘nedperile incite, se realizeach in vederea asigurriiclimatula interior impus de exigenee igienico-sanitre si de confor Ia clidirile de locuit si social-culturale, de conditile nevesare desfiguréit muni i procesuluitehnologio l lide industrile, precum gi pentru reducerea, i ft mai mare misur, ‘consumulu de energie si de combustibil in explotare. 1,5, Provederile prezentului normativ se uilizeazi at de cite proiectari, pentru determinarea si pentru verificarea caracterstiilortermotcinice ale elementelor de corstrucfc, ot ide cate ‘actor abilitai pentru verificareaproietelor de cli. Prevederile nommativului xe ulizeazs deasemenea la determinarea necesarului de cir de caleu, in scopul dimensions instalafei de tntzire.. Inte modelul de ealeul folosit pentru verficdiletermotzhaice gi cel sdoptat pentru calealul installer, trebuie st existe o riguroast coresponden. 1.6, Prevederle prezentului normativ se eplic ait pentru elementle de construcfe perimetrale, ‘dt si pentru elementele de construe interioare eare desprt spi nie care exis odifereni 4e temperaturd mal mare de SK. 1.7, Prevederile nomnetivuni se aplica la verifcarea temmotehnic, att aclirilor noi, ft gi clirlor exstente care urmeazA afi supuse unor Incr de reabilitare gi de modemizare. 18. Provederile prezentului normativ se aplicl, sit la clidiile avini sisteme centrale de Incizire, tg a cele eu ncaa local (inclasv cu sabe). 1.9, Alegeea moduli de alttuire a elementelor de constrctc, din punct de vedere termotehnic, se face astfl Inet si se realizeze, in principal, umitoarele : ‘© reistenja termi minim necesael penta asigurreaclimatului ineror, penta Timitarea ‘lurull termic gi pentru economisireaenerpei in exploatare clidilor, * evitaea condenstti vaporilor de apt pe suprafija intrioarl a elemntlor de construct; © rezistenfa Ia permesbiltate la vapor, pentru timiterea sau pentra impidicarea ccondensisi vaporilr de ap8 tn interioralelementelor de construc, © sbiliten temicl neces, alt pe tmp de fama, et gi pe timp de var, petra limita ‘osclilortemperaturi aeafi interior pe supa interourl a eemerelor de consti. MONTTORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA , Ne. 1126 bls/t3.xiL2005, 1.10. Pe baze prevederilr din prezental normatiy, se pot detenmina: = Rezistenfele termice specifice corectate ale clementelor de ccnstructc, ou luarea in considerare a influenfei punilor termice, permifind: * compararea acestor vali, calculate pentru ficcare fncipere in pars, cu rezistentle termice minime necesare din considerente igienico-sanitare gi de confor * compararea acestor valoi, calculate pentru ansamblul clidini, eu reistenple tenmice ‘minime, nornate, in seopul economisiri energie! in exploatare; + detcrminarea cocfcientului globel de izolare termicd, in scopel stabil sveluui de performanti termotchnict de snsamblu a clidtii gi a compari cu valoarea normal, Stabilitt in vedereslimitiriiconsumuiui de energie pentru inclzitea eladivlor, ‘+ ullizarea rezstenjelor termice specifice corectate Iz caleulul necesaraui de cilduc, in vedereaproiectirlinstalajilor de inedlze. ~ Temperature pe suprafaia interioard a clementelor de construe, permitind + verificarea riseului de condens superficial, prin compararea temperatrilor minime cu ‘temperatura punetlui de rou * verfcarea conditilor de confor intrior, prin ssigurarea indicilor globali de confort ‘termie PMV si PPD, in functc de temperaturile medii de pe suprafejle intriare ale clementelor de constrcfie perimetale. 1.11, Caleuultennotehnie al elementelor de conse fn contact cu soll face tn confrmitate eu i ‘Verificarea comportisii clementelor de constmefio la difizia vaporilor de api, precum si veriicaren stbiltnitermice a elementelor de constracfe perimetrale gi & inctperior, mu este ‘walt fn prezentol norma, sceste verificriflcind obiectul unor alle reglementi tence. De asemenea sunt tratate tn acte normative speciale - [12] si [13] - aspectle referitoare Ja Aetorminara gi Ia verfictea coeficientulu global de izolare temic. 1,12, Normativul este fntocmit in urmitoaelejpoteze generale: * tansferul temic se face In regi stajionar; toate caracteristiile termofiice ale mateilelor sunt independent Je remperatrt, * principalelecalcule temmotehnice se bazeazA pe caleulul numeric automat al cimpurilor ‘Setempertu, 11.13, Calcuele gi verficrle termotebnice previzate in cadrul prezentul: normatiy, se refer Ia rmltcrle elements de consti permet parlea paca pereflo exterior, inlusi suprafitaadiacenttrostrilor deschise; componentele transparente si trancucide ale perjlor extesori si acopergurilor (Qimplirie extesionr,perefi vita i Iuminatoaree); ‘© plangeete de pest utimul nivel, de sub erase gi podur; © plangecle care delimieaza clsdirea le parten inferiosrs, figs de mediul extesior (bowindour, ganguri de trecere, $2); + plangeete de peste pivaipe gi subsoluri nefactlzite; ‘© perefit gi plangecle care separt volumul clad de speti adiaente neinttete sau mult ‘al pun Incdlite, precum si de spatial rosturilortncise. 1.14, Pentru cezl speciale gi sti termotchnice, prin efectuarea un caleul numeric automat al ‘cimpulu pan, bidimensional, de temperatri, pe baza prevederilr din prezetul normativ se pot determina si reprezenta grafic: ‘© varagiatemperutusilor pe supraffeleinterioare ale elemenselor de consrucie; ‘© curbele izoterme din nteriorul elementalor de constructic. 78 MONFTORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA |, Ne 1.124 bi XIL2008 2, Prezentareglementare ten uilizeaza prevedericuprinse in urmitoarele acte nomntive: [1] C10715-Nonnativ peivind calculul exmoteni al elementelor de consrucie fn conta ca sola, [2 C107/4-Ghid pentr caleuel performaatelor termotchnice ale cliiilor de loc. [5] SR-1907-2 Instalaii do inczire. Nreesarul de ealdurd de calcul Temperatur interioare decaleul, [4] SRISO7345-Lzolaie termes. Masini frice gi defini [5] STAS 7109-Termotchnice constructor. Terminologi,simbotus si unit demasur. [6] STAS 737/10-Sistemal international de unit (SI). Unitas ale misimilor caxctetistce fenomenslor calorce. [7] *) Calcul transferuui de mast (umiditte) prin elementele de construcic [8] STAS 6472/6-Fizica constrcilo, Proiectarea termotehnick elementelor de constructic x pangi temic. [9] STAS 6472/7-Fizica constructillor. Termotehnica. Caleuiul pameai ‘elemeatelor si materalelor de constructc, [10] STAS 13149-Fizice constrcjilor. Ambianfe termice moderateDeterminares indicilor PMV gi PPD ginivele de performan pentru ambianje. [11] *)Stabiltatetermica a elementelor de inchidere ale cladiilor. [12] © 107/1-Normativprivind calcul coeicenilor globali de iolaetermict a cll de Tecait. [13] © 107/2.Normativ privind calcul coeficenflor global de izolazetermict la cdi cu all destinatie dee cea de Iocuie. ‘Pentru ulizarea prezeatelreglementiti tshnice se pot consulta standardele eurapene fn domeni [14] EN 1S0 6946 Building components and building elements — Thermal resistence and ‘thermal transmittance — Calelaton method. [13] EN ISO 10077-1 Thermal performance of windows, doors and shutters — Calculation of thermal transmittance ~ Pat I: Simplified method [16] EN ISO 10077-2 Themsl performance of windows, doors and shutters - Caleulation of, ‘thermal tansminanee ~ Part 2: Numerical method for frames. [17] EN1SO 13789 ‘Thermal performance of buildings ~ Transmission heat loss cocfiient ~ (Calculation method, [18] EN 1SO 10211-1 Thetmal bridges in building construction — Heat flows and surface temperatures Part 1: General calclation methods. [19] EN ISO 10211-2 Thermal bridges in building construction — Calculation of heat lows and surface temperatures Pat 2: Linear thermal bridges. [20] EN ISO 14683 ‘Thermal bridges in building construction ~ Liner thermal transmttance- simplified methods und Wefault values. fi la oer 8 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Ne 1.124 bi!t8.xi.2005, 3. DEFINITI $1 SIMBOLURI 3.4. Definitt + Regim (termic)stafionar : Ipotez4 conventional de call termotehc, In cadrl crea se consider ci temperature nu variaza fa timp. + Strat omogen : Strat de grosime constants, avind carsctristcitemotehnice uniforme si cate pot fi considerate uniforme, + Strat evasiomogen : Strat aleduit din dows sau gai multe materiale, avind conduetivit termicedifeite, dar care poate fi considert ca un strat omopen, eu o conductivitate temic echivalent + Punte termie& + Porsiune din anvelopa unei clade, tn care reistenja texmict, alfel uniforms, este sensibil modifiett ca urmare a faptulul eX izotermele mu sunt paralele eu suprafjele elementelor de construct, + Anvelopa clidieii: Totlitates suprafefelor elementelor de consinctie perimetrale, care elimitezs volumul interior (neat) al unei clair, de mediul exterior sau de spaii neldlzite din exterior eld + Flux termic () : Canitatea de eildurt transmis la su de la un sistem, raportatl la timp. + Densitatea fluxului termie (q): Fluxul termic raportat Ia supraija prin care se face transferulealdui + SuprafatSadiabatid : Suprafsa pin care mu se produce nici un transfer temic. + Tzoterme: Lin sau suprafefe care unese puncele avn aceleasitemperatut, determinate pe baza unui calcu l cimpuli plan, bicimensional de temperata + Liniéde flux: Lin perpendicular pe izoterme reprezentind drefia¢sensul flux termic fn elementee de construct + Reristens termica (Ry: Diferenja de temperaturtreporat la denstetea Suxului temic, regim stjonar. + Goeficent de transfer termie/Transmitangltermicd (U): Fluxul tere tn regim statonar, ‘aporat la supra gil dferenja de temperatur diniretemperaturile medi situate de © parte ide alta aunt sistem, Inversulrecisteneltemice, + Coeficent de expla} terme (L) : Fluxultermic in rogin stfionar, porta la diferenta de ‘emperatut ntre dou meal care sunt legate intr ele din punct de vedere termi, prnt-an clement de consircte. + Coeficlent Hinlar de transfer termic) ‘Transmitantd termicd liniard (y): Termen de ccorecie care fine scama de influenja unei punfi termice linia, fafl de un calcul unidirectional al eceficientul de transfer termi. + Coeficient punctual de transfer termi) Transmitan(& termick punctual (2): Termen de corecje care fine seama de influena unei pani termice punctual, faja de un calcul ‘unidirectional al coeficientului de transfer ermic ‘+ Calcul unidirectional (1D) : Model de calcul termotchnicsimplifict, fm care se considers ile deux sunt perpendicular pe elementul de construc. + Caleu!bidimensional (2D) : Model de caloultermotehnic, in cae se fine seame de influenfa punfilortermice liniate si care se bazeazk pe un calcul plan, bidimessionl, al cfmpului de temperatut. + Caleu! tridimensional (3D) = Model de calcul termotehnc, in care se ine seama de influenjs tuturor punfilor termice - lniare si punctuale - gi eare se bazeaz8 pe un calcul spatial, teidimensiona, al cimpula de tempera. + Coeficient de emisle(e): Fluxol radiant al unui corp tn raport cu fl rnogre tn aceleagi condi de temperatur, ‘agian al compului MONFTORUL OFICIAL AL ROMANE}, PARTEA |, Ne, 1.124 big xI-2006 ‘32 Simboluri si wnt! de miisurs Simbolurle i unitjle de misurt ale prncpallor termeni utiliza in prezentel normativ sunt date in taba ‘Majorateasimbolurlor folosite sunt precizate fn SR ISO 7345 gi STAS 737/10; pent uni termenis-au menfinut simbolurle prevdzute tn STAS 7108, 1) Temperature diferenele de tempera se pot nota cu simbolrile 9 ¢respectiv A, 2) Se di mai jos corespondenja inte simbolurile wilizate tn eadrl prezentului nommativ sf simbolufil folosite tn prescrpjile tehnice elaborate anterior onproe TERT, om i z 7 a aie Sa ¢ oeineos TT sempeanen [a tae . Ty ‘Temper pe supeafala interioard c i iS aeaiecmast ‘ Se Si Ditemde ete x ‘AT. mee tatre Ty $i Tae Te-Ty | sap ot desemprst pee ce a «| feton douse semper neoae z | an “a Re [ea ETS [Re | supeniiasFextriant Kw Seance — Sfececereme [oer wea) seed 7 Sesion dea Tak {finch mia ao un constant material de . Je K) 2 Bataan cate ae] .— Catea canis aan Si fase mene inte MONTTORUL OFICIAL AL. FOMANIEL, PARTEA |, Nr 1.124 Bl '3.x1.2005, 3.4, Sistemul de unitafi de misori ‘Se foloseytesieru! international de unit de masud (SD). Pentra uneleirnsformt se pot folos gi elie Wo #1 Ts =0860 Keath =1_W.s =239.10*keal 0860 eal 1183 Js —— — | Uae i se rr | Wi de verte eta (url Shinar ear or ra schinbrlr camel a) fa =| Gti de ene 5 zi Gross uot chet Be comteae fa oi aT Stones do cose - 5 isc et on T Pings icp ti, a pir aie tire i Tnaifimea grinailor, buiandrugilor, et. B ‘Litjimes consideratd in ealculul eoeficientului liniar de 7 = enter eri [nines nip Ferme ii sv al npr TA Tai (ert emi) z Vo [Wola cpa aa ci = 0 [antes dere i [Fs emi (pee rai om Ww S| Bersales oA | Wat 2 ‘Coeficientul liniar de transfer termic_ T = Wiki) | Grete uct de raster erie = Wik cs ovis ono a % ais d ern = # «| initetonaa | Ree i | vai oe re edi elem de Ree nee contucte. [Maat cs ins — 5 | Cee de nike Ti a tnfrtemic_| eee at, oa] we) Gocfito de See [eet [wk spl ernie GT Greist at ot re a Sad wie 33 Indi i precentul nomativ se tilizcz in principal urmston nics 7 neon 0H, condens exterior {timp Si supa interioat mn meis Se supa exeiourt min minionen 1 spafunctrstat ymax maximum oe sch sohvalent @ MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEL, PARTEA |, Nr. 1.124 Bala xIL2008 4. CARACTERISTICI TERMOTEHNICE 4.1, Caractristcile termotehnice de ealeul ale materialelor care se utllizeaz8 la aletuires elementelor de constructie, se vor considera in conformitale cu anexa A. 442. in anexa A se dau urmatoarele caacteristiel termoteinice, tn func de fell materialist de densitatea parents p (kg/m) conductivtaeatemnicd de calcul 2 wKeK)]: * cosfcintal de asimilae termi s [Wiw'ky: “ capactatea calories masiet la presiune constants —_[J/QkgX)} 43, Conduoivsletemice de cael din anexa A sunt dte tn condfile unui cepim normal de ‘umuditate a materiselor in timpulexploatei ‘Ale materiale decit cele dn anexa A po lizate fn elemente de consrucfie numai eu avizul ‘unui institut de specialitate, care va stesta gi conductivitteatermict de calcul a respestivalui material 44, Capacitatea caloric volumica se objine prin mabtiplicarc capaci alorice masie eu “ a e fm) 4 i 6 6 Yi - ° 4, 0,167 0,167 Te (Te) 3) Penins Condit Ge var aa = 12 When K), Ree» 0084 RK MONITORUL OFICIAL AL. ROMANIEL, PARTEA | Nr. 1.124 Bia XI,2005 7A, Rezistntele fermice ale straturilor de ner TALL. Rezistenfele termice ale taturilor de ser neventilate (Ry) se iau din tabelul I, in functie de dicta gi sensu uxulu termic gi de grosimea stratului de er. 742, Valorile din abe, din eoloana “fx tennis orizontal” sunt valaile gi penta fluxurt temic inclinate cv cel mult 30° fej de vertical, iar cele din coloanele “fax termic vertical" sunt valabil gi pontrafuxur inclinate eu cel mult "30° fs de erizontald. 743, Valorile din tabelul TI sunt valabile zentu toate elementele de constucic, cu exceptia geamurilr, penta care se poate consul anexa I TAA. Valorle din tbel sunt valabile fn urmttoarele condi: + strat de ser este minginit de suprafefe paralele gi perpendiculare pe direojia Faxalui ‘eric, toate suprafejele fiind suprafye obignuit, netraate, cu un coeficient de emisle rigica (€> 08); > + sraul de er are grosimea (pe dzestia Mull termi) de cel mult 10% din oricare din celelate dows dimensian, gf mu mal mut de 0,3 m; + mute loe nici un schimb de er, ait eu medial interior, et get el exterior. TAS. Pentru madul in car s© pot considera in calelele termotehnice sxatrile de aer in care exist un oazecate grad de ventilare al spaiuui de ser, deci © comunicare cu mediul exterior, se ‘poste consulta anexa FE. REZISTENTELE TERMICE ALE STRATURILOR DE AER NEVENTILATE Ry[m'K/W] TABELUL Grosimea strata de Direofa sent Runala termi ver 5 ‘Vertical (cum) Orizonta wenden descendent o 0.08 0,00 0.00 s 9.0 os. Oat 7 08 03 0.13 i 05 o5 0.15 15 a7, = 046 Ou7 25 0418 06 09 30 v.18 0416 o2t io. oa ‘oa oz2 300. 18 6) 023 ‘OBSERVATE: Pentru valort intermediare se interpoteazd liniar. 178. Reaistenta termiek specified unidirectional 78:1. Rezstenta termich, specific unidirectional a unui element de consirucfealeatuit dn unul sau mal multe statari din materiale omogene, fc8 pant termice,inclusiy din eventuale straturi de aerneventla, dispuse perpendicular pe drejia alu termic, se ealculeazA cu relaia, ReRUtER HER +Re (ww © Relaja (5) se uilizearh gi pentru determinarearezsteneitermice speetiice fn cmp euren, @ elementelor de construct neomogene (cu puniteraice). MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA , Nr. 1.124 bis!18XHL2005 © fn calcula! undirejona, supe ioteme 20 consider cf sunt parlele ox suprafita semen ds constucie 7.52. La elementele de constuctie ou stratus de grosime varisbila(de ex. La plangecle de la terase), rezistenfele terme se pot determina pe baza grosimilor medi ale acestorstratur, aferentesuprafejcir care se ealeuleazs {ncazal in care condutiviate termi a sratlui cn grosime varabila este redust, pen 0 mai ‘mare exactitate se recomanda utlizarea prevederilor din anexa F. 1753. Cosfsientul de transfer termic uniditetional se determin cu rlaia 1 v [wok] © R 718A, La elementele de constrctic cu permeabilitat Ia ser ridcatt, determinares reistenjei tenmicespecificeunidirecfionae se va putea lua fn considerfieprevederile STAS 64721 753, Dack valorte R gi U repreznts rezuliate finale ale ealeulelor ternotehnice, ele pot fi tnt I 3 ire semnificative (2 zecimale. 116, Rexistenga fermi specifich corectath “6s. Rezistenfa temic specified corecttt so dotenmind In elementele de constrctie eu settuire neomogent; ea fine seama de influeifa panilor termice asupra valor rezistenci termicespecifice determinate pe baza wou calcu! unidtectional in cimp curent, respect in zona, cu lestirea predominant 7.62. Rezistenta_temich spesifick conectatS R* si respeotiv coeficieniul de wansfertermic sotecat U se calculeazd cu rlaia general: 11 WD EX [wien"K)) o incate: R _rezistenia termi specified uniirefionals ferent rie A: 1 Tungimea punglrliniare de acclagi el, din cadrul supra! A. Rezistenga termicd specifica corestatl se mai poate exprims prin relaja Rank (Wier) ® fincare F repreznta cveficientul de reducere a rezisteneitermice unidivejonale o 7.63. Cosfcienti_ specific liniri (y) si punctual 2) de transfer termic adue 0 coretic a calcula unidirectional, find seama aiit de prezenjs panjilor tenmice constructive, ct gt de ‘comportarea reali, bidimensionaa, respectiv tridimensional, a fluxlti termi, fn zonele de ‘eomogenitate a elementelor de constucie. MONITORUL OFICIAL AL ROMANE! PARTEA |, Ne. 1.128 bis xIL2008 Punjile temnice punctuale rezultate la intersecfia unor punfi temnice linia, de regu, se negljeazd in calcul. Coetcienity si, mu dterd in functie de zonee climatice; ei se deterina pe baza calcululut ‘numeric automat al cimputlor de temperasur. {In caruile in care sceste coeficienfi nu pot fi extasi din tabele, ei se pot determina pe baz indicailor din anexs J Cocficientii w si au valori postive sau negative gi ei se introduc fn relaile (7) si @) ou seamele Jo algebrce. Semnal (+) reprezinh o reduoere rezstenjeitemnice coretate R' ft de rezistenja temic unidirecionals R; semnul (~) are fteevenji mai redus si sermifia.o marie avalon RY fa e valoarea R 7164, in enexa G se prints o clasficare a punfilor termicelinare gi punctuale precum si o lasificaea ipuilor de coeficen lniari de tansfertermic 7165 In tabelele 1. 73 se dau coefieienti y i pent o serie de detalicurent uilzate, CCoefciengilniri de transfer termie aferenftperellor exterior’ din zona de intersecte cu placa pesol se au di tabelele1...10-di (1). 7466. Pentra caleule la Saze prlisinare de proiceate rzistenja termi specificd corectath a clementelor de constucie neomogene, poate i determina cu metodasproxinatv din ane H. 11.6.7 Duph finalizaea caleullor trmotehnice, valrile R’ gi U' pot fi rotunjite la wei citre sernifcaive 2 zecimale). 17. Realetenta termi specifics medic 171A, Rezistntatermictepecifick medic «unui clement de constructie se calculeaz8 cu elt 1 oA [o'kw] «a Ue B(A-U) cotficienti de transfer termic erect: [Wink] afeent supraftelor A, 7.72, Resstenjcte trice medi Ry s0 pt calcula * pentrao incipere avin taal multe supafefe pentru un acelagi element de construct, Ge exemplu o inofpere de cols + penteu un nivel al clini; pentru ansamblul une li fn enzl rezistenfel termice medi pe un nivel sau pe ansamblul elie, valorile A; si U; sunt arent dfeitelor incdper YValorile R’a si U'y pe ansamblul unui nivel sau al une elidel se pot determina gi direct, et rela (7), () si @) In care valorile A gil, precum si mumdral de punitermice punctuale sunt cele corespunzdloare unui nivel seu une cid a Intrepime. 773 Relaja (10) este valabilt si pentru determinares rezistenjelorternce specifics medit ale ‘uno elemenie de construc aleatuite din dou sau dip mai multe zone ex alttuire omogents In aceasth situaie tn relaia (10) in loc de Uj se introduce coefiientl de transfer termic ‘unidirectional U;, obsisindy-se rezistenja temic specifict medie Re = Wm MONITORUL OFICIAL AL ROMANE, PARTEA Ne. 1.124bi/.X1.2005 177. La plangele de eras ca strat pant rezstenfa termict medie pe ansamblul tease se poate determina: + pe beza grosimii medit @ betonului de pant in cazul fa care betonol uilizat nu are ‘caracersticltemoizolane ; + pe baza relator de caleul din anexe F, fn cazul fa care pantele se walizeaz din materiale cu condustivt termice sezute 715. Rezistenjatermicd specifics medie a mai multor sau tuuror elementelor de construtie aferente unei fnctperi, unui nivel san ttregit clic, e ealculeaaB cu relajia (10) in care la ‘umitortermenul 2(A,- U’) se inlocuiegte eu termenul 2(A;- U's), in care este factorul de coreaiea temperate exterioare,eorespunzttoare supra Rela (10) astfel modifica ext valabilé Ia caleulul rezistenfei temice medit a unui singur clement de constucie care separd mediul interior de dout sau mai multe medi exteriore,avind temperaturiT, gT, dirt. 18, Alte carncterstic termotehnice ‘78.1. Covficieotul de cuplaj termi (L), aferent unui element de constwcfie se ealculeszA eu A relaia general LeA.U; wwagy a R in care indicelej se poate refer la © suprafu a elementului de construct, la o indpere, la un sive sm la anssmbll lsd entry anssmblul mai multorelemente de construct, valorileL se pot nsuma, 7.82. Fluxul temic (©) aferent unui element de cozstructie se caleuleszH zu relaya general O=1.aT wv) 2) {nar indies j are aceeag semnifieatie ea la pot 78.1. In cazulelementelor de constrcfie cae separa spfil interior fetlit de un spafiu nefneazt, tn local valoii AT = 7; -T, se utlizeaza diterenja de temperaturh (Tj -.) in care Ty reprezinth temperatura din spf nelnedzt, determina pe Baza um calul de ian ene, confor cap. 8. Pentru ansambul mat multorelemente de construc, valorile © se pot sums, 78.3. Cosfcintulslobal de izolare temic (G),aferent unei clic in ansamblu, se caleuleaza cn teaja generals Eyes) ~ + 0334 [Wita?K)] a) "5 factor de corecte a temperaturi exteioar,aferent suprafeei ja elementului de consrucfie sau tnedper js Volum interior a cli (n° 8 viteza de ventilare naturals a spafilu interior a clad, espectiv numaral medi Al schimburloe de aer pe ort afetent truror inefprilor inclzite $f nelneslaite dic ‘cedral volumul interior [8] Caleululcoefcientuli global de izolae termied ete trata in detalis fn normativee 1} 542] MONITORUL OFICIAL AL RONANIEI, PARTEA |, Nr. 1.128 8/8 I,2005 8, DETERMINAREA TEMPERATURILOR DINTR-UN SPATIU NEINCALZIT. {8.1 Pontra deerminarea tempersturii conventional de calel dint-un spaiu netnclzt, e face uu caleul de bilan termi, utlizindu-se reaja general B(TyoL) + 034¢V-R (ne) ay, BL + 034eVern 1 cocficenti de op emis afr tna elements 4 verte care delimiters sail nefostde med Seu npr nate [WIKI 1, temperate conveaonale de cnet ale medior scent Ts TC} V_solumel interior l pail neta 2 ice de vente natural «pai eet rexpectv umd de schimbusi ceecr(t) e construe orizontale sdincento : ar exterior 8.2, Penta utlzareacorecta reac (14), se fac urmatoarele preiziri ‘la determinatea valorlor Ly aferente elementolor de constwctie interioare se pot liza relsenfeletermice spcifice unidiectionae (R); + dact tnedperea neintlztt este previzwa cu ug, ferest, luminstomre $4 de calcul se introdue gi acest lemente de constrcie + temperatrile Ts introduc in relajia de ealcal cu valoril lor algebrice. n elie 8.3, Viteza de ventlae a spatula nelncalzit, edpestv sata schimburilor sonveationae de ser, se Sabileste In funtie de exstena usilor si a feresrelo, de existenfa unor eventuae goluri Sau orficit de ventilre, preeum si in funeie de gadul de etangiiate elenentelor de constructie perimetale. Deiru numaeu de schinbuti de aer pe or8 inte spail neincdzt si spatial neal, precum gi Sntre spatiul neincalit mediul exterior, se pot uilizavalorieexientative din tebe i. Valorie mse vor stabil gn funoic de necesitile de serine a inciperi netnesait, tm functio

    You might also like