4/2008 (111) 6 (60.000) lei DAU eyAbonamentele pentru 2008 se fac: prin mandat postal pe adresa: Gristing GRAGIUNIOIU, Giodeiicm Sh, Galion a, 65, Informatii suplimentare 921-212.07.55 wonder Pretul unui abonament anual (6 numere) este de 25 [401] (360.000 le), inclusiv taxe postale. Far suterpion to MODELISM INTERNATIONAL in 2008, (6 sues) send 30 EURO or 39 USD in our bak acount MODELISM INTERNATIONAL srl, |AN RO75 RZBR 0000 0060 0065 9507 (USD) 7 BAN ROS1 RZBR 0000 0600 0164 1685 (EURO), Raiffeisen Bank-Ag. Dorobanti. ‘VISA, EUROCARD, MASTERCARD accepted. coruise Cristian CRACIUNOIU sEoABTR gar: Cristina CRACIUNOIU Flori GRIGORESCU GoUASOAAOR PaARAN ‘Mihai GEOROESCU ‘Serban 1ONESCU Nicolae BUZDUGAN Réxvan BUJOR Corneliv NASTASE Florin MIMAILESCU George ZAGANESCU - Paris Jean-Louis ROBA-Charlerol Herbert WINKLER - Viena ‘Arcadio SENILEVSCHI -Chisindu ‘Alexanidey MIMAIL- Versailles Petr rprotacre, cir paral, aioe sou later copie acest revs ete necesrd atria preaabl din parte ett, Opiniie exprimate i Modelism Internajional reprezinté puncte de vedere ale autorilr. Materalele rimise spre publicare ny se Mapoiaca (SSL 222.9330) Mmowa Magazinu| MODELISM, din Bucuresti, str. Calafat nr. 65, tel. : 0740 432499 MODELISM, din Cluj, str. Traian Vula nr. 164/1, tel.: 0720 546345 Tiparit la C.N.I. ,CORESI* S.A. EDITORVAIL cum un an taversam un rum secundar pe undeva a inte Constanta si Tulcea. Un date ‘camion DAC d-ala adevarat cu prelatd din roggjn so remorc& cu coceri a tras un claxon “Iha- g inaaa It sia trout ca mégaru dup morcov. Am frénat, lam lasat dar nu am plecat imediat.Prietenul din dreapta mea, itaiano-austiac, m-a privit intrebator si atunci a observat 0 cfrula uriasa, facuta in ciuda p..rivtorilor, legata gospodareste de remorcé,trece si ea forlaté de dou’ parame cde vapor | Tare | Pepe, temperament meridional sare in sus si zioe: “Come e diversa la Comunita Europea !* Eu rid, el {nc nu si imi povesteste cum primarul din Graz creeazdi condi pentru minoritarit ce vor s8 munceasc. Cum nu vine nimeni la autobuzul ce duce fa intervuri pentru job-ur i explic cum se traduce manga, teapa, ciubue, ciuciu si dupa 0 secdricd asia greu ajungem la concluzia c& prinire modelisti nu exista asemenea expresi El spune “Alles gutte I", eu traduc prin “Alles bules* pentru c8 vin 25 de ani de cdnd alt fals|profei ai hobby-utilortehnice au spus co revista de modelism nu are nici f sansa | Ghetoi au fost gheroi sunt tnc& | FORCES OF VALOUR DRAGON, HASEGAWA, TAMIYA, AIRFIX, ACADEMY, iN CONDITI AVANTAJOASE. Rewaguz (Minacia Stan MODELISM TELEFON/FAX: 021 212.07.55HS-123 BOMBARDIER IN PICAJ 5 123 nu a fost Hiecncopt este unvt volabit, 1% Bogdan IONESCU imul bombardier in picaj, dar a fost primul aparat care « demonstrat ci acest Proiecat ca bombardie in pica inteimar and cénd un aparat din clas lui Junkers 87 va fi disponibil pentru serviciu operati, pro {otipulbiplanului monoloc a zburat pentru prima data in 1935, avéndu-1 la mansé pe Ernst Udet. Avionul de productie Hs 123 A-1 a intrat in serviciul Lutwafe in luna octombrie a aceluias an. in cursul anulu urmator, un num de avicane au fost evaluate in Spania a elemente ale Frfelor Aeriene Nationalist, in timpu! Rézboiului Civil, Acestea S-au dovedita fi foarte bune pentru atac la Sol. La ebucnirea celui de-Al Dolla Rzboi Mondial multe Hs 123 se aflu inc in prima lnie ca avioane de atac la sol, dnd parte la cam ‘panile din Polonia, Franta si apoi Rusia - unde au continuat sé opereze pan la mijiocul wi 1944. Tn data de 8 mai 1935, Generalul Ernst Usdet’ridicd in aer intro demonstrate public prototipul lui Hs 123 V1, primul bombarcier in picaj de concept ger- ‘mand, la numai tre ile dup& ce fusese anunjata publiculuiexistenta Luftwatte.” Tie ile inainte, Germania nu avea 0 avi- aie miltaa, iar pe 8 mai poseda deja prototipul unui bombardier in picaj ! Preludiul bombardierului in pica} Imediat dupa folosiea avioanelor pentru 1 - As ne 2in ume da Pl Rho Mendal (2 vitor, mal ra Decora aestrri Lutate 2 chat He: Hose Hs123- Tek Pubs Btn. utp nitechpubelnfahangeae deschlandae de 8 anscelbs-12e de 8 -nscel MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 ‘observare, in timpul Primului Razboi Mondial, militar s-au pus problema {olosri lor pentru a arunca incarcaturi explazive asupra pozitilor inamice. Inca de la inceput s-a pus problema preci Pilot au observat c& daca orienteaza vionul cétretintd intr-un pica abrupt, ‘reste precizia lovturil. Bombardamentul in picaj a fost incercat, dar aparatele de ~zbor nu erau suticient de solide incdt sa ‘upravietuiasc’ suprasarcinit impuse de iesirea din picaj la vteze limita. Sansele 3) 129.0 de supravietuire erav minime, iar ideea ‘bomibardamentulu in picaj a fost descu- ‘ajata pan la momentut in care vor apairea aparate de zbor mai solide. Ideea ‘bombardamentului in picaj a fost abando- nat odata cu finalul Primului Razboi Mondial. Pe la millocul anor '20, in Nicaragua, aviaia Warinei SUA a incercat bombarda- ‘mentul in pica} pentru a sustine cu foc trupeleincercuite la distanfa mare de rm, in afara raze de actiune a tunurilor continuare pag. 6\\ ARMAMENT: >) 2mivaliere MG 17, cl. 7:92 mm. Pind a 450 kg bombe sub aii sub uzla HENSCHEL —— ues |___ WERKEAG ie ‘MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 FyHENSCHEL de pe nave. Avicanele nu erau suficient de solide, bombardamentul nu a avut pre- Gizia astepiat, dara fost suticien incat Sti sperie pe rebel, Si astel s-a wezit un ‘nou interes pentru bombardamentul in ie. T1905, curtis aor o versiune mot fica a aparatului de vindtoar biplan FAC pentru teste de bombadament in pica), Marina a nurit proiectul "026-1 Hellver” sia comandat mai multe aparte. Plot marine au observatdestul Ge repede ce pot face cu ele si au cerut “mundi care -au orentat pe inginer care consirurea une "pasin de prada mai bune. In 1983 Vought aintrat in com- pelt cu SBU si aparatul de vandtoare biloc XF3U. in moment alaculu dela Pearl Harbour se mai afi in servicil floeicateva SBU-un, dar ee au fost te- cat rapid cite sco de plot. Pn la crab fmanciar din 1929, Ernst et ria destu de bine n America, fering consultant pentru fimele 6e ‘aboi sca pilot la show-unile avitce Nu era iegit ain comun pentru companile aviatoe svi cearéopinia cu privice la proectele oi, Cidereabursei a afeztat pe Udet,acesta find nevoit si se ‘muttumeascd cu un stl de via mai mo- est, n timp ce Germania ncepuse 88 se stabiizeze si sisi econstruasc fortele armate. Udet a vazut oportunitatea de asi (eu vitor in Nova Germani in 1934 in cursul une vate, de aceasta in SUA, Udet a avet sansa nilta un bombarcier in picaj Curtiss Find a curent cu dezvoltaea din dome- rl bombardamentulu in pica se pare & ela reusit s4 obtnd bani de la Goering pentru a cumpara cel pun dova (unele rapoarte vorbesc de patru) bombardiere ‘in picaj Curtiss 02C, pentru a demonstra cu ele in Germania, La momentul respec tiv (1934), Curtiss anuntase construirea [rimuluiavion speciaizat de bombarda- ‘ment in pica), SBC Helldver, un biplan biloc. Att Gdering cat si Udet stu c& Germania putea reaiza cel putin un astfel de aparat, dar 026 arf fest un punct bun de plecare* Compania Henschel & Soin din Kassel construia locomotive cu aburi i dorea 84 si axtnd’ afacerile in dome ru constructor de avioane. Ei au incer- cal sé construiasc’ un apara elegant ‘monoplan, monoloe, cu arp sus, perfor- rmanfele 1s lioseau si nu au primit omen. Goering Fa propus companiet i stuieze Curtiss-ul O2C, dup’ care si construiasc’ un bombardier mai bun. Nu 4 fost nici un moment wre intentie de a conta pe avionul lui Henschel mal mult dacét pentru a aseza compania ferm in industria aviaticd sia obtine pentru Germania un aparat de antrenament avansat De fapt, echina de proiectant de la Henschel Fleugzeugwerke AS. condusa da cate Ing. F Nicolaus a proiectat gi produs 0 pasdre de pradé mult mai Dunit Conceptul bombarcieruul tn pica ea urmant pe planficatoni germany, ne de la final Primului R&zd0i Mondial, si et au explorat anumite posbilitti pe vremea cand Reichluffahrtministeriam (precur- sorul secret al ui Luttwatfe} a fost i intat in 1933, Cu interventia personalé a lui Ernst Udet si spijnul lui Goering, © cerere de protect a fost avansaté in acel an pentru un bombardier in pica biplan imonoloc. Acest aparattrebuia deevolat rapid pentru a echipa deja planuitele Stukagruppen (grupuri de bombardiere tn ical), contind pe echiparea cu un bem- boardier in picaj mai avansattehnologic la tun moment uterior = Ju 87 Stuka Freseler Fugzeugbau a oferit proiectul Fi 98 si Henschel Flugzeuowerke proiectul Hs 123, Dupa primele teste comparative din 1935, Hs 123 s-a davedt superior performante La data de 5 mai 1936 Uset a devenit seful Droului de inestrare in cadrul noi Luftwatfe acordnd o inal prioritate pro- {ramului Dombarderului in pica) in cur- sul anului 1935, Germania a anuntat con- struiea a tei noi bombardiee: Henschel 423, Blom and Voss Ha, 137 si Junkers Ju. 87, "Stuka”, Henschel a pornit de la tun exemplar care treauia imbundtat, aga fa pierdut molt mai putin timp cu cerce- tarea $i deavoltarea cecat concurenti i lvrau deja avian tn timp ce ceil con- siruiau prototip dupa prototi. in 1996 Vougit a anuntat realizarea raul bombardier in picaj monoplan - BU Vindicator. Avionulreprezenta un ‘mare pas inainte din punct de vedere tehnologic, dar a aparutint-un moment in cre tahnologia se dezvota fosre rapid. Constructia complet metalic’, nile slice $i evolutia motoarelor au facut ca nail avioane sa fig considerate depasite ‘in ctzva luni, Avionul ui Vought, aplau- dat ca 0 minuna a modemitat la momen- ‘ul apart, a cézut in obscuntate in monentul in care primele modele de pro- duct eraulivrate. Evenimente similare ‘au impiedical noile bombardiere 7 picaj ‘germane s& ajung’ din urma salturie {ehnologice, prototipurile find depasite ‘nainte de a fi terminate nu meritau 88 fie Droduse in numar semnificativ. Blohm ‘and Voss au iesit din competitie cand a fost evident c& Udet si Goering i favorizau pe Junkers. Henschel nu avea ‘aceasta problem’. Goering i-a orivit dela bun inceput ca producttori de avioane de antrenament, i nu aparate de lupta de talie mondial? Design-ul si dezvoltarea Primile tei proietipuri ae ui Henschel ‘echipate cu motoare BVI 132A-3 de 650 Gp (485 kW), au fost testa la Rechin Tn ‘august 1996. Numai primul prototio a avut capota motoruli lsd, urmatoarete ‘aparate avand pe capota motoruli cu 0 ‘curburd mai redus, si cu 18 “umfétur ‘coparind vavele motorului. Prototipunile Henschel au ficut fat testelor in ciuda parent usor demodate cu grinale solide itr planuri si trenul de aterizare ‘carenat atasat de aripile de jos mai scurte, Hs 123 s-a bucurat da 0 constructie com- plet metalic, init curate so manevrabil tate superioara. Performantele generale ale ll Hs 123 V1 au refuzat orice sans tus Fi 98 al céru program a fost nchis dupa constructia unui singur prototip, in timpul testi, Hs 128 s-a dovedit capabil s4 degajeze din pica "aproape verticale”, aceasta dup’ ce coud pro- totipur s-au prabusit datorité rupari on- jeroanelorariplor in timp ce aparatele au testte in pic cu viteze mari. Al ule prototip a incorporatfmbunatai- ile necesere rezeWvani problemelor struc- ‘urale, constnd in primal rénd in plasarea unor bare de torsiune in secti- unea central, Dupa ce a facut fat la toate tesele,Hs-123 a trecut in productie find echipat cu un moter BMW 132 Dc de 880 Cp (656KW). inital, Ministral Aeruuiintentiona ca Hs123 sd inlocuiascbiplanul de recunoastere si Dombardament Heinkel 50 si 8 actioneze ca element ce tracere pnd la producerea lui Junkers 87, Astfel, producti lui Hs 128 a fost limita si nu a fost luaté in corsiderare nici o variant moderizat desi in 1938, Henscnel a deavoltat Hs 1238. O propunere de cominsro pag. 8 3. Gra 100 ae Araton”- OK ere p10 '"Tum Sita. "icin F125 185" tp. vac asta er/oraanyPesia 12389 Tom Dinan." schol 8 125 1555°- apc aastr opAlrpommanyPanc-125 pp 0) MODELISM INTERNATIONAL 4/2008,HENSCHEL Ho-123A PLAN HENSCHEL He-123A (MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 9To HENSCHEL echipare a aparatului cu un motor mai pouternic BMW 132 K de 960 Gp (716 kW) ‘ya trecut de stadil de prototip - Hs 123 VS. Prototipul V6 echipat cu un motor similar $i cu 0 cupold inchisd glisanta s-a intenfionat s& devind capul de serie al lui Hs 123 C. Hs 123 a fost construt a fabri- cile Henschel Schonefeld si Johannisthal din Berlin Productia a fost oprita in 1938 sia totalizat 604 exemplare A-1 Activitatea operational Anterior celui de -AI Doilea Rézboi ‘Mondial Un numar mic de avioane din ftul de pre-serie HS 123 A-O a fost completat in +1936 pentru afi evaluat de Luftate Grupul initia a fost urmat de seria cu mick modifica Hs 123 A- - primele exer- plare de serie. Aparatul de lupta avea tetera plotlui carenata si blindata,car- linga deschis si trenul de aterizare carosat.Prncialaindrcatura de luptt era formata din 4 bombe SC50 (50 kg) acrosate sub arip dejo si o bomb ational $0250 (250 ko) acrosaté de un suport sub fuel. Configuraiaobisnuits consta in acrosarea sub fuselj a unui rezervor suplimentarlargabil de com- bustibil, Doua mitraliere MG1? (ca. 7.82 mm) au fost montate in partea supe- roar a fuseljului anterior cu trageresin- cronzaté print pall elicel Aviganele au intrat in servciu tn cadrul S16 162 "Imermann” in oar Wi 1996. Cariera sa ca bombardier in picaj a fost Intrerupta bruse atunci cnd unitatea a primit primul Ju 87A anul vitor. Aparatele Hs 123 rimase au fost incorporate tem- porar in Fliegergeschwader 100 in ‘momentul crzei de la Munchen, Escadronul a fost creat ca masurd de urgent, echipat cu aparate depasite si ‘nsarcinat cu misiuni de atac la sol. Odata cu semnarea Acordului de la Munchen, rupul a fost dezmembrat si aparatele au fost transferate la alte unitai. In 1939, in ciuda succesului obinut in Razboiul din Spania, Luftwaffe a considerat Hs 123 zat moral si Schlachtgeschwader(aripile de asalt) au fost desfintate mentinand doar un singur Gruppe - Il (Schiy/LG2 - ‘inca echipat cu Hs123. ‘Rézhoiu! Civil din Spania ‘In aceeasi perioada, la cererea Colonelului Wolfram Freiherr von Richthofen (mai tarziu General, apoi Feldmarschall),seful de Personal al Legiunii Kondor, cine avioane au fost angajate in Spani cadrul unit, intentionandu-se folosirea {or ca bombardiere tacice {in rolul intentionat, aparatele Hs 128 au dezamagit intrucdtva datorité capacitatit de transport reduse si raze foarte scurte de actiune, isa, Henschel-ele cu baza la Sevila au fost folosite pentru sprijin ‘apropiat cu foc al trupelor de uscat - rol ‘in care raza scurté de actiune nu mai reprezenta un handicap, si unde capaci- tatea de a lovi cu precize era mult mai importanta decdt cantitatea de bombe. Evaluarea in lupta a lui Hs 123 a demon- strat rezistenta in misiunile de sprijn cu foc, dovedindu-se capabil s& absoarba o ‘mare cantitate de loviturinclusiv lovitur directe in structura de rezistenté si motor. Nationalist spanioliau fost atat de impresionati de comportamentul in luptt al aparatului, inet au achiztionatintregul lot de evaluare si au comandat incd 11 aparate din Germania, Hs 123 spaniol a fost denumit “Angelito” (Ingerasul) sin 41945 se mai afla ined in serviciu, tn cadirul Ejérito del Aire (Fortele Aeriene Spaniole) cel putin un aparat Hs 123. ‘Al Doilea Razboi Sino-Japonez Douasprezece Hs 123 au fost de aseme- nea exportate in China, unde au fost folosite extensiv ca bombardiere in pica ‘impotriva navelor de lupta japoneze de-a lungulraului Yangtze, in special in 1938. ‘Al Doilea Rézboi Mondial La deschiderea ostitatilor, cele 39 de aparate Hs 123 din cadrul 1. (Sch LG 2, au fost implicate in Campania din Polonia. Aceasta unitate unica s-a dovedit a fi deosebit de eficace. Hs 123 si-au livrat bombele cu acuratete devastatoare. Un aspect psihologic important a atacului lui Hs 123 era sunetul staccato al motoru- {ui pe care pilotul i! putea manipula schimbnd turatia astelincat s4 creeze tun sunet asemanator focului de mitral’. Operand de pe aerodroame cu 6 Hache Hs 120 pr centr gh net vation Ohne lbunetinainesen2Renshel OMe %20120. Nm RIS CHANT Alera of he Ha BBA MODELISM INTERNATIONAL 4/2008dotare primitiva, situate in apropierea li nieitrontului, echipajele de la sol au con- siderat avionulfabil pentru conti din teren si usar de tntretinut, Campania din Polonia a fost un succes pentru un aparat considerat de oatre Luftwaffe depdsit. in mai putin de un an, Hs 123 s-a allt din now in actiune atacurile blitzkrieg din Tail de Jos si Franta. Generalul Guderian a fost cont- rnuu impresionat de Tntoarcerea rapida tn teatrul de operatiuni a IL(Schi)LG 2 De cele mai multe ori pozitionaté ca cea mai avansatd unitate Luftwaffe, Hs 123 au zburat mai multe misiuni pe 2i decat or care alt unitate, si s-au dovediteficace in mmisiunile de sprijin, Ju 87 find folosit mai mult ca bombardier tactic decdt ca aparat de spriln cu focal asatulul, Hs 128 atre- butt s8-si continue rolul desi numarul aparatelor era in continua scadere Hs 123 nu a fost implicat in Batali Anglii, Canalul Manecil find un obstacol pentru un aparat cu o raza de actiune atat de mic, Singurul operator, I(Sch/LG 2 5.2 intors in Germania pentru a se echipa ‘cu Messerschmitt Bt 109 €, versiunea de vndtoare-bombardament (E3B/ £48) * Bf 109 dabo nu era capabil sé duc’ mai multe bombe decat Hs 123, dar avea 0 raz de actiune mai mare si se putea patra singur. La inceputul campaniei din Balcani, cele 32 de exemplare de Hs 123 care au fost retrase din activitate dupa cAderea Frantel au fost repuse in serviclu pentru a echipa 10,(SchI)/LG 2. Aparatul s-2 comportat suticient de bine pentru i garanta parti- ciparea la Operatiunea Barbarossa. La inceputul Operatiunii Barbarossa, sin urul Gruppe din Lutwatte dedicat spi linului cu foc al asaltului era Il(Schi/LG 2, operand 38 de Bt 109 E si 22 Hs 123, in serviciul pe Frontul de Est, aparatele ramase au fost madificate tn teatrul de operatune, avand carosajultrenului de aterizare indepartat, bindajul imbunatatit i echipate in plus cu mitraliere sau tunuri ‘n gondoleplasate sub aipi. La Inceputul ofensive, untatea a partici- pat a actiune de-a lungul frontuli central sial celui de Nord, incluzand pentru 0 Scutté perioada sustinerea luptelor din |urul Leningradulu si pariciparea la Batalile dela Bryansk si Yazma In prima séptimand au aparut probleme la folosirea lui 109 pentru bombardament, datoritétrenului de aterizare prea fragi, si a problemelor cu motorul rac cu lichid, ‘mult mai vulnerabil decét BMW-ul radial ‘cit cu aer al lui Henschel. In ciuda iernii rusesti, Henschel-urile cu cabinele lor deschise, au luat pate la Batlia pentru Moscova. in ianuarie, unitatea a fost redestinata ca find primul Geschwader dedicat atacului la sol - SchiG 1 Aceastd noua unitate a paticipat la ope ratiunile din Crimeea in mai 1942, dupa care a operat in sectorul sudio, und parte la A Doua Batalie pentru Kharkov si la Batalia de fa Stalingrad. n acest timp, ‘humrul mic de avigane Hs 123 a cont HENSCHEL rua sé se diminueze. Datorité necestat- lor frontului, avioanele au fost culese de prin scolil de pilota si chiar recuperate de la fare vechi de pe cuprinsul Germaniei pentru a iniocuipierderie, Avionul care ar fi trebuit s+ inlocuiasca pe lis 123, Ju 87, a nceput de asemenea i fe transterat cdtre activtati de atac la sol, isdnd bombardamentul tactic pe ‘seama altor aparate mai no. Hs 123 s-a dovedit afi deosebit de efi- ‘cace impotriva concentrator de try pe care leataca folosind cere doua lansatoare de mine anti-personal SD-2 (2 kg) cu defragmentare - "bombe tlu- ture” - fiecare avand o capacitate de 92,2 kg. Hs 123 putea de asemenea si tle echipat cu Incircatura traditional de patru bombe SC 50 sau cu tunuri MG-FF ‘de 20 mm plasate in gondole sub fiecare aripa? (Gea mai mare recunoastere a meritelor lui Hs 123 a avut lac in ianuarie 1943, de catre Generalul Colonel Wolfram Frieherr vor Richthofen - la momentul respectiv ccomandant al Luttlotte 4 - care aintrebat daca productia lui Hs 123 ar putea tirelu- ald, deoarece Hs 123 s-a comportat bine ‘in teatrul de operatiuni indiferent de Nnoroi, z4pada, ploaie, heat, care au TIngreunat actvitatea unor aparate mult ‘mai moderne. Oricum fabrica Henschel ddezmembrase linia de fabricate a lui Hs 123 incd din 1940. Dupii ce a luat part la Batali de la Kursk, ‘8G 1 s-aintors in Crimeea, unde, la {8 fg! Bed Ande Jie: Lo Messerchnit Me 19 Tome | df 1061942 ster &Cletion 201 8 Gieg Got Hensel 128- piv sion anbatcombackgaund 31223809962 MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 | 5sférsitul primer ui 1944, au renuntat la ultimele Hs 123, pentru Ju 87 Stuka - avionul care arf tebuit se Tnlocuasea in 1997. In 1945, Hs 128 ramase in serviciy au ‘ost destnate remorciiplanoarelor, Nu este cunoscut ca veun aparat de tip Hs 123 s& f supravietutt pana in prezent Specificatii tehnice (Henschel Hs 123A-1) Tip: Aparat monoloc de bombardament in ical si spin cu foc al trupelor Design: Echipa de proiectare a Henschel Flugzeuguwerke AG Fabricant: Fabricie Henschel Flugzeugwerke AG dela Schoneteld si eC eS 0 przenae nt a lato 09, a ptt sence onde tare pate era Gio an Ronan, 9 pap, rumrase fog, pote col, cate Gin ahivee romsnest Pro: 35 etx posal 3 r7 ren (MODELISM - CARTI Monograte exaustva a oekd mal euroscu vn ‘orromin, Dan Aron gi George Clos, au reed ‘al in farce Ivrtea cunesout de acum 5 a Fotograti excepionale, protle, 288 pagin Pre 100 lox posal 3. MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 junyPLANURI DE NAVE CU ZBATURL \ Ss NER TRAIAN ‘Cel mal puterac remorcher eu zha- ‘uri de pe Dunire. A fost constrait 1a S.N. Turnu- Severin. Prop PRINCIPELE CAROL Aceanth navi a efectuat curtle' de paasgert CalsticTulees Sulina pind la sfrgitalanilor "60. Pret @ GRIGORE MANU A fost initial vemorcher austro- ometrait I Budapest ‘TuDoR VLADIMIRESCU. Este varianta modificas ts SN Orgova a lul-GRIGORE ‘MANU: In acest fl este cen ‘mal veche navs eu shat din Intreaga fume. Peta ANGHEL SALIGNY {alfa denumt HABSBUG, constratt Ia Linz in 1889, 2 navigst pe Iacul aman. fost cumpira dei at ebotezal. A supravietuit celor dou Fzboate mondiale Mind incendiat de heli a Galt in 1984, Pret (@@)) MODELISM IWTERNATIONAL 4/2008(MODELISM - PLANURL Planwerd Pena conands un plan ese necesar cil era cn cept su st a crespondetl ln tabell peut Atel, un plan mara. cost 10 (100000) ke. La axa suse ada tra postal de 3 (100) fe, Iinaterent valor plan, Pa eva fa aca rn MANDAT POSTAL eed pe ates: CRISTINA CRACIUNOIU, MODELISM INT., Piata Presei Lib GABEL D2 PRAYURI (Not) A 440m @ 22,za00) M aa.suorn $ aoe J A 2 Mos 20 3B Gena) H 24,2100) M 36000 T a8 como || B 3 Noi OT oat © ro (ie 1 26am 0 Bm UV soem | c 4 0 u a2 8 A220) J 2B cx) P A (aoIo) V Goro | D5 P v 24 E K @ Aaieom) W roma | E 6 a wo a8 F L R 4a uaow) X 9eicn00 | F 7 R x 35 win 1 roman FT 2 men 2 ee 4 Foou—Myem bedi Ont 7 fem 4 eto an 3 bad 2 fade Mtge aa Nee igoolon tata 5 Anh sig) ako 2 Mstoatat 5 Seton 3 Geqretos” fat beetar tet 3 taaimgst 2 tons 9) etnies 7 newt sOks 7 tarts 4 lambda 7 Set et 3 * ie a 3 a Wataier bat 3 sae 9 Eastin 7 > & 3 a 2 i ? a 3 ? ae Mistral . 3 v 2 ton 3 3 1 rl Fig 3 3 2 ‘Kogalniceaes a 5 a w tama 7 2 a 3 eon a mani : : tors. a : 2 owe a a i > ter x a 3 a e 3 2 Sasa kh - ri meni 3 4 5 Veer 7 Submarin 4 : : a ‘Stefan cel Mare | Nortias: o Lys! uy x See . 3 Mars a ‘kebeaka 2 wT a ee - : toma t 2 spate 5 cone 3 amu toa wa ret) o Seana from 3 us 2 . tase 3 ie A 3 anwar 3 rion ° 5 elbesst : a) 1 3 teats a 8 owt . 1 waneasta 5 Taser 9 ons z 1 teametese 3 fate toes eT a 2 me 2 i ‘Rateriefotants UC s 0 Me 1086 a ool 3 etoliarde Danie Detarlond eS? Me tS — i sa wat ean es teen wesrape eau “hays aes WUE sa aan Deweitine 0520 1 Me 252 v . ‘aera SEIN totems J Memes at ; Neyer, Taal 2 ena a ‘Regina Marla DHalybarton Regele Carat Ui Taube 2 MG 15—aonometic 0) alon de observatic Ms 7 ite Yn re me Bea pet 9 © GODS) Pete ar a rose ware Be rns anata, eam sds 3 Deuvings ries fo plas and rawings ae mare in EURO and you ay pay by + money vanslr order, send to MODELISM INTERNATIONAL, {BAN ROS1 RZBR 0000 0600 0164 1685 at Raiffeisen Bank-Agentia Dorobanti + card VISA, MASTERCARD or EUROCARD (tax: +40 21 2120755) ir. 1, Bucuresti, cod 013701 LSY OF PRIGES (SDRO) MODELISM INTERNATIONAL 42008 9g(MODELISM - TRUMPETER Mogertnele ore MODELISM INTERNATIONAL 4/2008(MODELISM - HASEGAWA ee re cer ee eer Ce cs a Sa 20% REDUCERE ! we 45 lei 20% REDUCERE ! 42 45 lei 20% REDUCERE ! wie 20 ei we 45 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! we 25 lei we 85 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! we 25 lei we 85 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! we 25 lei we 85 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! wn 25 lei we 85 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! we 30 lei we 85 lei 20% REDUCERE ! 30% REDUCERE ! we 30 lei 148 60 lei 20% REDUCERE ! we 30 lei 148 60 lei 48 7O0lei 20% REDUCERE ! we 30 lei 148 85 lei 20% REDUCERE ! we 30 lei 148 100 lei 20% REDUCERE ! we 30 lei 1700 60 lei MODELISM INTERNATIONAL distribuitor HASEGAW: Cu anne Meee on eet Poe ea esa (MODELISM INTERNATIONAL 4/2008‘CART! EDITURA MODELISM LA PRET REDUS 1d LUN SI96UL4) DispOiaNs 3 PENTRU LICHIDAREA STOCURILOR, ~~ PRETURILE URMATOARELOR CARTI AU FOST REDUSE LA 5 LEI/EXEMPLAR ! + Raymond STANESCU, Cristian CRACIUNOIU - pret vethi: 20 ron UN NUME DE LEGENDA . ‘Capitan av. erov Alexandru SERBANESCU + Vasile TUDOR «pref vechi: 20 ron x CAVALERII BIMOTOARELOR DE ASALT - Corne] MARANDIUC = pret vechi: 20 ron 3c ESCADRILA ALBA - Cristian CRACIUNOIU, Joan Louis ROBA - pret vechi: 20 ron 2x OTEL,ABURI $I TORPILE-MARINA iN RAZBOIUL DE INDEPENTA - Cristian CRACIUNOIU, Raymond STANESCU + pret vechi: 20 ron x AVIATIA DE ASALT-GE - Valerio! AVRAM - pref vechi: 14 ron ‘x BLINDATELE DUNARII-SCURTA ISTORIE A MONITOARELOR ROMANESTI - Cristian CRACIUNOIU, Niculae KOSLINSKI, ‘Mihai GEORGESCU, Jipa ROTARU - pret vechi: 14 ron 2 HIDROAVIATIA ROMANIEI - Aurel PENTELESCU, Cristian CRACIUNOIU, Jipa ROTARU - pret vechi: 14 ron (MODELISM INTERNATIONAL 4/2003,Le SCHMETTERLING vabeoruiLe urea 1046 (MODELISM INTERNATIONAL 4/2008(0740 432499 0752 538354 [6389 AFRIKA KORPS PANZERGRENADIER (ELALAMEIN 1942) ‘4g MODELISM INTERNATIONAL 4/2008(CD-uri MODELISM 1. $25 ca posi ae raver aparinin Foti Imperle se, 2. 170 ci postal ae raver apariid ot engine. 3, 200 ci posi ae navel aparnind eior mai purice foe nga in imu Rot Mona. 4, CO mmeda (ogra fie) eoupa fot onde 5. Unadevirat i al constucrui de nave’ CD caine 1790 cesene spans, precim s epicaS dealt etercare la constucba de nave fanceze. (0D. cupinde ci pote parr ale ravlo aparbaind SMA. . Caer cele reve Ap Roménesi pe peoad aio 1942-1965, 3.17 mit de im, subvatn eng, ce rent eoia aor in onda. 8 COs capince cata de mare sveces cu cal pila eta roast. 10. Foiogal, ch pose 9 pau naveomdneg NR. ‘Sarmisegetsa, NER. Grigoe Mar, Tudo Vadmitesu. 11, Foiogal dese cot site ae clr tt anu omnes, Masa, “Tacam 1 ¢ Taam proaun sale niet Malaa. 12. 27 domirute do Sn, subia in iba ere’, copinzin ait mag ‘suprise pe peu in august 1943 a Poe, ct eveimerile povestie de Carol Anastsescu si lon Fotecu plo pe AF-0 si Nicolae Sod, pot pe Me 109, marr recta acer inp 18, Fotogai desene coo, part sie relertoarela avoru JAS 73, 14 Foal desene ooo text reerinae a Piel 63. 18. Colecia revit Magazin Arona, pds in pesoada bo, 16. 30 domirute de fin dn cad ming ava car a atc pe ao oral Mal Kogdnicean’ 7. Agroape 20 de gal inde dn albums asprartsu Vel Buc est 200 de imag inet dn primal to modal $0 de fotogai cn cel deal doves rztel manda ngreund cu te ‘it cu alas rue ap a era MODELISM sun ezuat in engez. 2 BB 8 BRE BR RB @8 Sse ¢ 17 graft caries, api la cturanoast Jana Darn or snag eprezetind uniome iinserne iar omnes, precum gan pcr hi vec ‘To ongall repezertind dsrugtoaree cass Ina at fon Rn 1960 de on Tarngh (OD audo- 160 nin. (0 dexeat pctv fn Tardungd,cxpinzind unle de oper sa. area Les Aeropanes de 191621820 a Maurce Percheron. ‘Agroape 100d ogra ab-regt so, planar stee rel acta, in Romina, 2 Lui 28, (0 cupinzin afl nee cn via si acitatea paras mit ‘onde CO cupid wa goog oe repre inser nsomne rita, marior una instr de aie romdnass Tee ftograleentoare a aciven avadl ut reac In 19512001 ( cprnde et kore rlrbare a eal Tran Via, Colca reise Ronda mating fv cups in 4 COs Coleta reise Moetsn,inoepind cu numa inaugural, api in 9845p nad 2009 incu 4 CD Lacarerea citron uma epi sai circu acl ume, api a ecura nasa va pune a space un CD cate cprinde ssa’ oar. (CD cupid brosira cu acs itu apd a esta roast cea 30 de poi axcnomti col i150 de flo ale AR. CD cupinde nga tee releriowe a achitatea Gupuibr 356. Crea ,Povesti din itor, air avian Eugen Matnesou Mata’ Fim de 27 mint cu ie smagi epoch despre via gt acivstea i Herman Ober ‘Smit de Sim despre vata i acivata li Coad Haas. ‘Apsara Antawn 1944. MODELISM INTERNATIONAL 4/2008 4oOSTA REDACTIEI Dorel Statinaru, Bucuresti- Clasa de vvedete purtatoare de rachete OSA, cunos- cute fa noi sud denumirea VPR a intrat in dotarea Marinei Miltare a RPR prin 1962 Ele au devenit celebre dupa ce o unitate de acest tip sub pavilion egiptean a scu- ‘undat cu 0 singura racheta STYX dis trugatorulisreelian EILAH, veteran ame can al celui de al Doilea Rzbo! Mondial, Din acel moment toate navele de suprafaté au inceput sa fie armate cu rachete de croazieré ce se apropiau de {inta la joasa inatime. Celebritatea STYX- luluia egalat-o doar EXOCET-ul de fabri- cate franceza in razboiul din Falkland, Cel mai straniu camutla}gasit apartine lunei unitti din India (sus), pturarea omaneasc& o aveti pe coperta 2, realizaté de Bogdan Patrascu ‘Asteptim fotografi ale modetului dv. Mircea Maeran, Bucuresti - Colectia oastré de planuri este mult mai mare deat cea din revit’. Daca la starsitul anilul revista face 25 de ani, va imaginati ca tot colectionam de mai bine de 50 ! Problema este insé alta: planurile sunt de obicei pe calcuri vechi, imbatranite sau chiar arse de la prea mutte muttiplicari sau din cauza varstei. Cele mai vechi sunt din 1862, iar cele mai noi de ie, Pentru a ‘i prezentate tn revista, trebuie s& platim tun desenator (min. 100 -500 lei) care s& le redeseneze in tus. Prin scanare se Poate obtine “cevasilea", dar modelistul ‘modern vrea si pe gratis sila botul calu- lui, Muttiplicarea unui plan A 1 costa 10 lei, posta 3-5 gi calculati cate trebuiesc vvandute pentru a acoperi chetuelle intile. Concluzia s& traga cei care au mai ficut asa cova. Un plan, chiar foarte bun este un pretext, Pentru a face un ‘model de clas, trebuie fotografi cu detali, desene ajutatoare, cunostimte rminime de alegere a profilelor de aripa sau balansare a coastelor eto. Dacd nu, achielionati un corp gata facut sau dati ‘anunt prin care solicitati servicul dort. Credem c& vet primi destule ofete, pen- ‘ru c& deja existé numeroase ime pro- ucatoare. Apropo: 25 de pagina 0 im- primanta ink jet costé mai mult decdt un plan achiztionat direct ! Plus caltatea | BOS Dee eon Coon oor net eeu Corrs Coa ed oy Nova adresa a magazinului “MODELISM” din Bucuresti: PST Peed VOT te) eri) transport: metroul (statia Stefan cel Mare); tramvaiul autobuze: 182, 282 » punct de reper KAUFLAND Floreasca. Puteti comanda prin posta, cu mandat postal, pe adresa: CRISTINA CRACIUNOIU, MODELISM, Str. Calafat nr. 65, sector 2, cod 0203347, Bucuresti La pretul produsului se adauga taxe postale 5 lei (50.000) EXPEDIEM GOLETE Q telefor Aceste produse (si nu numai) se gasesc la magazinul MODELISM, din Bucuresti, str. Calafat nr. 65, sector 2 021 212.80.11 sau 0740 432499 deschis de luni-vinerl intre orele 9-21, sambata intre 9-16, duminicé intre 9- ‘si magazinul MODELISM, din Cluj, str. Traian Vuia nr. 164/1, t deschise de luni-vineri intre orele 11-18, sambata intre 10- lefon: 0720 546345 Go) MODELISM INTERNATIONAL 4/2008‘moDEUsM - CART PW aah on Profir - ,SINGUR PE CERUL STALINGRADULUI* 16 (160.000) lei Tudor Nicola, lon Marin - ,,ZBURATORII GRUPULUI SERBANESCU 20 (200.000) lei Dumitru Berbunschi - ,,SEMNE DE CER SENIN“ 20 (200.000) lei Serban lonescu, Cristian Craciunoiu - ,HEINKEL 114 14 (140.000) lei Cristian Craciunoiu, Liviu Iliescu - ,INMORMANTAREA UNUI PROIECT ROMANESC: GETTA‘ 14 (140.000) lei Cristian Craci than lonescu - ,,MOS NEATA - IAR 39° 14 (140.000) lei Jean-Louis Roba, ian Graciunoiu - ,SEAPLANES OVER THE BLACK SEA“ 70 (700.000) lei Gheorghe Rado - ,,PRIORITATI $! RECORDURI MONDIALE DE AVIATIE“ 7 (70.000) tei George Cicos, Dan Antoniu - ,, VANATORUL IAR 80“ 50 (500.000) lei Cristian Craciunoiu - ,LOW DANUBE PADDLE STEAMERS 100 (1.000.000) lei Cristian Gr: Georgescu - ,, DANUBE MONITORS“ 100 (1.000.000) lei colectiv - ,,MUZEUL MARINEI ROMANE 1969-1999 12 (120.000) lei Cristian Craciunoiu - ,RAZBOIUL SUBMARIN IN MAREA NEAGRA 1941-1944" 4 (40.000) lei Marius Bejan - ,,LIGA NAVALA ROMANA“ 12 (120.000) lei colectiv - ,.BLINDATELE DUNARII* 14 (140.000) lei Cristian Gri ju - ROMANIAN NAVY TORPEDO BOATS 120 (1.200.000) lei Radu R Rosetti - ,MARTURISIRI (1914-1919) 20 (200.000) lei Cristian Craciunoiu - 222 BEST OF RUMANIAN ROYAL NAVY PICTURES 1941-1945 35 (350.000) lei Cristian Graciunoiu - 222 BEST OF RUMANIAN ROYAL AIR FORCE PICTURES 1941-1945 35 (350.000) lei ABONAMENTUL Ia revista ,,Modelism International” ntru anul 2008 (6 numere) este de 36 (360.000) lei (taxe postale incluse). Pontru abonament si/eau alte comenzi plata ze face anticipat prin mandat postal expediat pe adresa: Cristina Cracivnoiu - Modelism, Str. Calafat nr. 65, cod 020347, sector 2, Bucuresti Nu ultagi sa completagi Ia locul pentru corespondenjai ce reprezinta suma expediata. ‘Mai sunt disponibile ta redactie urmatoarele numere ale revistei WODELISM INTERMATIONAL, pe care Je puteti achizitiona ta pretul celui mai recent numat 6 (60.000) lei: 2, 4/1991; 2/1992; 4/1993; 2, 3-4/1994; 1, 3, 4/1995; 1, 3, 4/1996; 2, 3, 4/1997; 1, 2, 3, 4/1998; 2, 3, 4/2000; 3, 4/2001; 2, a 4/2002; 1, 2, 3, 4/2003; 1, 2, 3, 2, 3, 4, 8, 6/2005; 1, 2, 3, 4, 5, 6/2006; 1,2, /2008; 2/2008; 3/2008 MODEL INTERNATIONAL 4/2008 5)