Professional Documents
Culture Documents
N. IORGA
ISTORIA
BISCRICII
ROMANOTI
SI A
VICTII ROLIGIOASE
jS ROMANILOR .
:
,w
r4q.
7,4,7elp
.
EDITIA a II-a
,e
REVAZUTA SI ADAUGITA
-
.1?
Vol. II.
EDITURA
MINISTERULUI CULTELOR SI INSTRUCTIUNII PUBLICE
BLICUREgI st 1932
www.dacoromanica.ro
ISTORIA
BISERICII ROMANESTI
VOL. ll.
www.dacoromanica.ro
N. IORGA
ISTORIA
MERU ROMANESTI
SI A
aclAugitA
Vol. II.
BLICURE5TI
www.dacoromanica.ro
veacul al XVIII-lea.
Jc
17E7
e-,
Ccref
f4
f Tr 11
7r1
C
? 1711.0:
GHEDEON, EPISCOP DE FILTI
7
NEOFIT I-IU, MITROPOLIT MUNTEAN
www.dacoromanica.ro
..
rnrf
c.77rrcjd
77-cf/c l'
.,,exf
www.dacoromanica.ro
CARTEA III-a
EPOCA ROMANEASCA.
CO:
www.dacoromanica.ro
PARTEA Ia.
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
10
II
www.dacoromanica.ro
11
dir(i de slujbli bisericeased. Astfel e slujba Sf. Grigore Decapolitul, facuta in aceast limba de Matei al Mirelor si
cea, in legatur de zi cu aceasta, a Sf. Paraschive,
cu toate
ca in manastirea Bistritei oltene, care nu era Inchinata" si
nu adapostia calugari greci, laudele Sfantului ocrotitor fusesera cantate pang atunci in slavoneste. La Mitropolie, si nu
Inca la Snagov, altd manastire neinchinata, unde fu numit apoi
si ea egumen strainul Antim, care-si gasi indata adapostui
prielnic intre zidurile ei2, se publica la 1693 o minunata
Evanghelie greco-romaneasca, prin care putem vedea mai bine
gandurile unora dintre arhiereii pribegi si boierii de alt neam
cari incunjurau pe Brancoveanu. $1 aceasta e dupa-greciasca
ai (sic) Bisearicii oranduiala asezata", ca 9 i tiparitura mai
veche a lui Serban-Voda ; partea greceasca e menita pentrit
slujba,
voastre cu cetaniia ei adease sa va indeletniciti", scrie tipograful. Teoria lui Dosoftei al Moldovei ca Scriptura foloseste
numai daca e inteleasa, teorie primit pana la 1688 si in
Tara-Romaneasca, e inlocuita prin aceia ea palimile rele din
inima omului si numai din cetanie si din auzire s omoara".
In sfarsit, nu numai pentru Grecii de departe, ci si pentru
Romnii de aproape; se da, la 1697, Antologhiul, Sbornicul
din Snagov, care cuprinde in el tot ce trebuie pe tot anul":
slujbe la sfinti sau acolutii", Psaltirea Intreaga, Octoihul,
Orologhiul sau Ceaslovul, Penticostariul, Triodul ; volumul de
www.dacoromanica.ro
12
II
tarea ei practica, dadea la lumina Antim in 1698 o Oramatied slavon destul de intinsa. Cand, cu titlu si prefata rornaneasca, se publica, la 1696, Slujba slavona a Sfintilor
Constantin si Elena, se spune ca s'a %cut slavoneste, nefiind la izvoadele grecesti". Un Ceastov apare la 1703:
Numai despre Psaltirea de Buzau din 1701 se spune c e
Bianu 1 Hodos, Bibl. Rom., 1, pp. 481-2.
www.dacoromanica.ro
13
peste trei ani teascurile Mitropoliei dau o Psaltire, cu catizme", tropare, molitfe, pashalii de 50 de ani", exapsalm",
dup5 oranduiala greciascA" ; aceast lucrare, revAzutd dupil
textul. Bibliei de la 1688, era insA menita, nu sA se dea preotilor spre intrebuintare, ci sA se impart numai, pentru cetire,
in har pravoslavnicilor crestini". Tot asa i cu Evanghelia
de la Snagov din 1697, care d numai intr'o forma' diorthosit mai cu multa nevointa" textul cunoscut, pentru cetirea de cAtre cei ce nu stiu slavoneste.
In acelasi an; ca o urmare a aceleiasi miscari, Moldova
ra'spAndia o Tdlcuire a Litarghiei, tAlmAcire fAcutg de Cacavela, indreptat5 de un necunoscut $i tip ritA de AntiohVod Cantemir, prin ingrijirea boierului Lupu Bogdan, care
iscAleste Prefata.
SA se adauge traduceri dupA editiile grecesti ale acelora$i
me$teri, ca acea Carte sau luminA", din 1699, care e redarea in romneste a cArtii lui Maxim Peloponesianul, retipAriri
sau prelucrAri, ca aceia ce cuprinde InvAtAtura preotiloril
www.dacoromanica.ro
publicatie din
14
II
ori, in sfarsit, antologia de sentinte" ale filosofilor, Sfgturile crestino-politice" ale lui Antim Ivireanul (1715).
Mitrofan de Buzgu urma singur dincolo de Milcov traditia cea bung. La 1697 eVindraznia sg deie un Triod slavoroman, iar in 1698 incepea, pe temeiul Vietilor de Sfinti
ale lui Dosoftei, Mineiele romanesti, avand tipicul, par-miile $i sinaxariul in limba noastrg, traduse si de Radu
lucrate cu mare
Greceanu. Si in prefata acestei arti,
sarguire", cg si noaptea o am facutu-o", spune -episcopul,
supt iscAlitura sa, ca tipograf, si nu a superiorului sAu Teodosie, In unele vremi in loc de zi", el aratg cg, mai
inainte, din neintelegerea slavonei de cgtre preotii de pe la
sate, oranduialele Besearecii nu sg fAcea deplin, nici Vietile
Sfintiioru sA citiia, ascultgtorii neintelegandti si prorocestile
citanii"
intelese doar dupg acel sunet cu care se multmiau grecisantii : aramg sunandii era, au tinbale strigandti
sg auziia". Inteun singur an de zile ie$irg toate cele dougsprezece volume, proclamand, se poate zice, introducerea
Undid romdnesti itt slujba Bisericii, asa cum dorise Dosoftei
al Moldovei. Octoihul din 1700 al aceluiasi Mitrofan urm
aceastg lucrare revolutionarg, de cel mai mare folos pentru
.neam, dar tipkitorul nu cutezg, ori nu putu, sg deie in
romaneste decat tipicul $i nu cantgrile Insei, rgmase in
slavong. In Triodul buzoian din acelasi an se prefaceau,
Ibid., p. 539.
2 Radu Greceanu, ed. St. Grecianu, p. 347.
1
www.dacoromanica.ro
15
iarsi, din greceste numai tipicul, sinaxarele i cetaniile, lAsAndu-se in limba slavonA cntArile. Daca acestea se p5strau
in forma traditional5, nu trebuie,
am spus
sa se creadg
ca-1 indemna pe Mitrofan numai frica de a strica ortodoxia
sau de a elca datinile, ci mai ales greutatea de a pwze
cuvinte romdne.,sti pe melodiile obisnuite. Dovad a in Triod"
unele cdntdri stint si traduse.
Mai tarziu, Mitrofan si-a urmat opera de prefacere in romneste a crtilor de sluj136, macar inteo parte a lor. El da,
la 1699, Molitvenicul, caruia-i mai zice, dupg datina de a se
adugi si numele grecesc: Euhologhionti", un Molitvenic
mic carele cuprinde intru sine toga. treaba Besearecii, ce sa
cuvine preotilor": tipicul singur e rom'anesc, pe and Dosoftei aI Moldovei d5duse molitvele insesi in aceasth limba. La
1701 i sly P z icostariul, care nu mai fusese tipArit ptig
atunci la noi mci inteo formA. Liitirghia lui din 1702 are
tipicul in romaneste, pe cand Psaltirea, cu pascalii si para-
CAP. II.
1 1.
www.dacoromanica.ro
16
11
urmasul lui Sevastos', in sfrsit silintile unui lerotei de Silistra si ale unor Arhierei balcanici ca aceia cari sfintir5 biserica Sf. Gheorghe, fundatie a lui Panaioti Nikussios, Marele
Dragoman, supt ingrijirea lui BrAncoveanu ca boier, Dionisie
de Tarnova, Clement de Adrianopol, Auxentie de Sofia, Ma-
www.dacoromanica.ro
17
7 Data In Radu Greceanu, p. 181; pe piatra de mormant a lui Teodosie, lorga, Inscripfq, 1, p. 240, No . 540. Avea la raposare optzeci si
sapte de ani si jumtate.
www.dacoromanica.ro
18
II
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
19
ghiile si milele". Icoane vor fi in toate bisericile, si nu numai spre podoabd, ci spre cinstea", potrivit cu hotArarile sinodului al VII-lea impotriva iconoclastilor ; dar sArutarea lor
20
11
s'ar fi strecurat intre preoti, a prorocilor mincino$i" $i apostolilor mincino$i". Odata sau de doug ori pe an, se vor
aduna, nu toti preotii
de protopopi nici nu se mai vorbeste
ci numai ale$i $i intalepti $i cinstiti preoti", far
vre-o imparta$ire deci a clericilor straini ori a mirenilor de
orice nalie. Aici sa rasepesti mahnirile $i zaticnirile, $i sa
tai indoirile, i a$a sa aduci pacea Bisericii".
Deslegarile in pricini cu indoiala le cla Mitropolitul muntean, cu sinodul sau, cu arhiereii trini, dascalii" $i intaleptii" ce-I incunjura. Si el e supus in asemenea casuri apelului la Patriarhul sau din- Constantinopol t
In aceste instructii, in aceasta sfatuire" se oglinde$te, nu
numai dogma compleeta; ap cum o statornicisera teologii
din veacul al XVII-lea, lamurind-o in lupta cu calvinii $i cu
catolicii, precum $i in cea cu partenitorii lor din mijlocul or' Condica Sainta",
714 si urm.
www.dacoromanica.ro
21
todoxiei, de la Chiril Lukaris pAn la loan Cariofil si la cugetMorii religiosi inrAuriti de lesuitii din Moscova, dar $i
ierarchia perfectd, w cum se impusese in urma caltoriilor,
infrunt5rilor, anatemelor si indreptarilor attor arhierei greci
in caTatorie de cucerire.
Stim care erau anume leg5turile Bisericii muntene cu cea
din Constantinopol dup povestirea cronicii oficiale a Brancoveanului cu privire la intronarea lui Antim.
Pentru a nu se l5sa alegerea in sama unui sinod eparhial,
Teodosie designeaz5 in scris pe urmasul s5u, $i diata aceasta
care hotAriste $i asupra Scaunului metropolitan se cete$te
Inaintea clericilor adunati, impreun cu boierii, numai de
forma', pentru a-i da un urmas. Ei recunosc pe cel voit de
inainta$ul s5u ; Vocl chiam5 pe -Antim acolo in casa cea
vldiceasc5", si-i d crja, dupa dreptul sAu de st5pAn al terii.
Apoi un Trimes pleacd la Constantinopol cu c5rti la Biserica cea mare, la Patriarsia Tarigradului"
unde, totu$i,
adesea Brncoveanu face el pe Patriarhi , ca dup orAnduiala bisericeascA s-i irimit ecdosis i metathesis, ca s5
poat fi arhiereu Vladic5". Ecdosis pentru int5rirea alegerii,
www.dacoromanica.ro
22
celor patru puncte, adAugind c5 li trebuie neaparat privelighiomurile", f5rA care nu pot trAi. Aceasta a fost cea d'intAiu
forma a c5rtii de mArturie", singura data si in latineste,
dar Atanasie, care avea totusi putinA cinste in sufletul sit],
nu se invoi a-si pune pecetea cu cei trei arhangheli a Mitropoliei, pfrna nu se. adause, de aceiasi mAn5, dar economisin-
lege Unirea cleat cu conditii, si anume: pre noi si fatnasitele noastre diet obiceaiulti Besearicii noastre a Risiritului
si nu se cliteasca, ci toate tarAmoniile, sirbitorile, posturile,
cuma pina acutnii, asa si de-acumh' nainte si fimil slobozi a
le tinea, dup5 cilindariulit vechiu"; se adaugi ca Atanasie sa
nu fie scos din Scaun pia in rnoartea Sfintii Sale" ; urmasul lui va fi ales de sobor, in chip liber ; il vor MEM Sfinin locul Vlddicdi ,s1
Domnului de peste multi- ,iar sfinfirea o face Patriiarhulii
de suptit biruinta Innilti[mili Sale",
deci cel sArbesc din
tia sa Papa si InnAltatulil Imparatti",
CarlovAt; si protopopii
se asigurau ca nimeni nu se va
" V. ibid., p. 206; Atanasie spune apriat InsA ca sinodul a fost che
mat Ia 24; Ibid., p. 200.
www.dacoromanica.ro
23
amesteca in rostul lor. Altfel sA n'aibA nicio valoare iscaliturile si pecetile noilor membri ai Bisericii Romane1.
Astfel isc5lir5 si pecetluirA in ceard protopopii Hategului,
Inidorii, Sas-Sebesului, Blajului, Catei, Nimigel, Bistritei, Haportei", OrAstiei, Bistritei, C51atei, Giumalului, L5pusului, Dail,
Armeniului, Chioarului, Colunului, Mohului, Racovitei, SAlistei, csei doi din Fagaras, cei din Ilia, din Vint, din UifalAu,
www.dacoromanica.ro
24
II
CAP. IV.
Casei de Austria, noua stApAn5 a fedi, sute de mii de credinciosi legati strAns prin comunitatea religiei ; in rnalte p5rti,
furia domnilor" de pgm 'ant merse asa de departe, irick dadu
la pAmnt capistile papistsesti ale Valahilor 2. In sfirsit, pen-
www.dacoromanica.ro
25
Totusi pang' la o data asa de tarzie cei din Tara-Romaneascg nu aveau Inca stiri sigure despre gandurile si faptele
lui Atanasie, sufraganul cu jurmant i instructii al Mitropolitului Teodosie $i ucenicul in materie de dogma al marelui
teolog Patriarhul de Ierusalim. Astfel la 15 Iunie 1700 Constantin-Vodd intria Mitropoliei Balgradului satul Merisanii
www.dacoromanica.ro
96
II
pe tipograful Mitropoliei sd numeasc5 pe -Voevodul ocrotitor: lumindforiul credintii pravoslavnice", patronosil adevdratii al Sfintei Mitropolii de aici ding Ardealii" $i s asigure
cd nu s'a Mart vre-o strAmutare in potriva Sfintei Scripturi,
au in rAnduiala dogmelorti ce tine si porunceaste pravoslavnica Besearec5 a Rdsdritului".
www.dacoromanica.ro
27
pada' la uciderea lui de hoti (15 Maiu 1701). Isaia avea supt
ascultarea lui pe toti protopopii de pe acolo, pana ce sarcinile grele ce arunca asupra lor aduse plangerile unei Orti
din cler, cu protopopul Pantelimon dela Baia-Mare in frunte
Acolo era un Tinut de Unguri, Rusi i Greci, cu episcopi
din 1670-5 , and
cid se chiam5, cand Volosinovschi
Teofan Mavrocordat
din 1677 , cand Ieremia Lipnitchi
1685-8 , and Metodie Racovetchi
episcop de Munde
Zips,
de
Krasnobroda,
Maramufas
caciu, Machowicza,
si prin toatA Tara-UngureascA", in 1688, pada ce, la urm5,
un Chiot italianisat, episcop de Sivas, intaiu, apoi de Muncaciu, Maramur5s si Zips, pe lang5 care se adaugA Machow
si Komarom, ajunse vicariu apostolic al poporului de nit
grecesc in toatA Ungaria" si, cu autoritatea unui sfetnic al
Imparatului", fAcu Vl5dici pentru Romani si tip5ri pentru
mantuirea lor sufleteasc5 un Catechism, din care o a doua
editie iesi dup5 moartea lui, la 1726 2.
Ibid., pp. XLIX-L.
Ibid., pp. xLvnt-Lx ; XIII, pp. 9-10, no. 9 ; Bianu i Hodo, Bibl.
Rom.. I, p. 439, no. 100; II, p. 27, no. 190.
2
www.dacoromanica.ro
28
II
gre$, iar cei ce nu vor asculta si vor lipsi a treia oard, vor
fi lepAdati dela bisearica", neavand dreptul de a fi ingropati crestinaste, ca in vechile ponturi" ale lui Sava Brancovici ; se porunceste ca fiecare credincios s stie Tatl
V. N. Densusianu, in Revista critico-literard, I, 0 Cestiunite din
Blaj, 1893.
2 V. Vol 1.
8
www.dacoromanica.ro
29
putea rom5neste, evanghelia i poveaste, s inteleagg ere-tinii", si s fac'd poucenie" Dumirieca $i serbMoarea, dac
sA aiba
sa'
faca asa ; nu
urm.
www.dacoromanica.ro
30
It
www.dacoromanica.ro
31
CAP. V.
www.dacoromanica.ro
32
11
nnmai in iarna anului 1700-1, in sunetul 'clopotelor i petrecut de vre,o dotrazeci de protopopi si vre-o sut de preoti,
luAnd cu el pe vicariul Meletie $i pe negustorul balgr5deanStefan Rat, unul dintre Mori" 1. Sosia la 5 Februar 1701
in Capita la liuipriei, trei ani dup ce mersese la Tifgoviste spre a .fi ales si sfintit ca arhiereu ortodox 2 Avu cinstea de a Vedea luminata fat a Mgriei Sale imparatesti $i
lu parte la conferinte cu insu$i cardinalul Kollonics $i cu
vice-cancelariul Ardealului, cernd cu acest prilej, pe 15110 ce
$tim C doria, si plata zaherelei date de preotii rom'ani o$ti-
www.dacoromanica.ro
33
3.
tor 5i sftuitor pe acel teolog" catolic pe care 5i unii din Iesuiti ii credeau prea impovarator 5i jignitor pentru bietul
episcop" cazut in epliropie 4; ii va primi ca un p5rinte dtator de sfat", cu drept ins5 de a-I intovgr55i in visitaii canonice, de a hotari in chestii de despArtenie sau Iepadare
din besearec5", in numirea preotilor, in globirea lor, in punerea de tascg", adecg taxg, $i, in sfar$it, in toate, cele,
ca unul ce se simte el insu5i in multe nainvatat, nemuncitti
5i necercat" ; teologul" va avea dreptul sg-I mustre, $i el
datoria de a primi dojeneala", ba chiar sfatuitorul va putea
sg oranduiascg imbungri", pornindu-se deocamdatg cu inggduirea cuminecgturii ,,$i din sarbatorile Pa$tilor incolo" $i
urmandu-se indatg cu incercarea de a se introduce calendarul
cel nou 5. Nici gospodgria Biscricii n'o va mai avea el, care
inggduise pang atunci pe tat $i frati sg-si facg afacerile cu
preotii $i diecii doritori de a se preoti. Va fi un socot" al
intregului cler unit, care se va trimete cardinalului ; episcopului i se va da numai cate un florin pe an de cgtre fiecare
preot ; taxele vor fi hotgrate, rupte pentru orice slujbe bisericeascg, iar hasna i proventu$ul din economie Besearecii
sau Mitropolii, ce va esi, o fi suptil grija coratorilor". Se
indatore$te, cu umilintg, a nu rgbda jocuri ia Mitropolie, a nu
aduce muieri" la petrecere, a nu lua parte la vangtoare armath $i cu sunetir. Si, dacd nu s'ar tinea de aceste conditii
si ar cglca $i a treia oarg porunca teologului sdu", va putea
1 Bianu si Hodos, Bibl. Rom., 1, p. 480, No. 156.
2 Cf. si Nilles, I. c., p. 312.
8 Ibid., pp. 107-109..
4 Ibid., p. 264.
5 Ibid., p. 24.
www.dacoromanica.ro
34
11
in care se oglindeste sufletul josnic al unui om Bea' demnitate si farA rusine, al unui arhiereu uitAtor de toate datoriile
$i jurAmintele sale), al unui Roman fara simt de neamul sau,
ca, intre deosebitele forme de Unire cu Biserica Romei pe
care le-au inirebuintat neamurile ajunse in stApanirea Austriei,
niciuna n'a fost a$a de ru$inoasa $i de brutala. Oricate foloase culturale, mari $i netagAduite, ar fi adus Unirea, foloase pe care Atanasie, cand fAgaduia la Balgrad, cu banii
Bisericii sau cu pomana de 6.000 de florini a lui Kollonics,
o$cula" de diecea$te $i rumaneaste : valachicam et latinam"
diploma imparAteascg vorbe$te de trei coli, la Balgrad,
Hateg $i Fagara$ 2,
n u putea sa le inteleaga $i sA le pre-
vada, declaratia lui din April 1701 e de sigur cel mai injositor act public sAvarsit pana atunci de vre-un VlAdica ro
mAnesc.
in lorga, Sate si preoti, pp. 185-8 ; cf. Nines, I. c., p. 289 si urm. : v.
gi ibid., p. 99 si urm.
2 Ibid., p. 298.
www.dacoromanica.ro
35
Mitropolitului fals ce fusese, cand lesuitul neamt Carol Neurauter, noul ieolog", adgugi intarirea privilegiilor episcopului romanesc, pe cand eroul zilei isi va fi oprit ochii la strlucita strangere subjugatoare a aurului, numai cativa ini-tiati stiau si intelegeau ca aceastg zgomotoasa petrecere se
serbeazd pe ruina unei vechi organisgri bisericesti si pe ramasitele sfasiate ale trupului Bisericii romanesti unice, intinse
fgra intrerupere pang la hotarele neamului '.
CAP. VI.
catre alti stgpini; sau sa ias din targ, care nu e doar incunjuratg cu zid de piatrg". 0 mare parte dintre orgsenii
cei mai bogati, unii dintre dansii Greci din Compania greceasca de comert, care-si avea Inca de mult membrii in cele
mai insemnate centre ardelene si in unele localitgti din Ungaria 3, nu mai voirg sg calce in biserica metropolitang, ri
facurd s li se slujeascg in biserica mica din oras 4, aratand
in gura mare cd-si vor aduce preot bun, ortodox, de peste
' Cf. ibid., pp. 287 si urm., 320-2 ; Sincal, III, p. 312 si urm.
2 Nilles, o. c., o. 322; Silviu Dragomir, Ist. desrobirii religioase a
Rondinilor dig Ardeal, I, Sibiiu 1920, Anexe.
www.dacoromanica.ro
36
11
www.dacoromanica.ro
37
nu cer deck o simpla declaratie iscalit de Unire cu punerea supt ocrotirea altei Biserici 2.
Cat prive$te Banatul, el ramnea in vechea lui alcatuire $i
www.dacoromanica.ro
38
II
www.dacoromanica.ro
39
i$i
vor aila
dAnsa ti-ai cApAtat consacrarea", care e o adevArat batjocurd" (comoedia) ...Esti unit si ai mare legatura cu aceia
doi de protopopi ai lui, rAmase sg-si caute singur de ros1 Niiles, 1. c., p. 344 i urm.
2 Stinghe, o. c., 1, p. 34 i urm.
www.dacoromanica.ro
40
II
Ibid.
3 Ibid., pp. 353-4.
4 Ibid., pp. 27-8, 139.
5 Ibid., p. 26.
Iorga, Studii fi Doc., XIII, p. 96.
7 Un episcop valale din Croatia, Miakid, sfintit In Moldova inainte
de 1667; Nilles, o. c., pp. 715, 746-7. El se amestec In conspiratia lui
Petru Zdny l moare in temnita dela Gratz.
2
www.dacoromanica.ro
41
4 Ibid., p. 5
5 Ibid., p. 3 M.
Ibid.
www.dacoromanica.ro
42
II
CAP. VII.
www.dacoromanica.ro
43
pentru a se putea zidi cetatea cea noug $i de .unde se izca episcopul catolic, adus inapoi in
Scaunul sAu, prin diploma dela 11 Decembre 1715 1, s5 nu
goni VlAclicia pentru
presenta sa o si mai grea lovitur pentru neam. Numai struinta lui, in doi ani cat sttu la Viena, impAcA in aceast5
privint Curtea si Curia papal.
Autoritatea lui Patachi se intindea asupra tuturor Unitilor.
Avea mosii date de Imprat, ctitorul" diecesei, pe la
Gherla si la Besimbac. Maramursenii nu voiau A-1 recunoascg ins5, tiind ca urma$ al lui losif Stoica $i al lui
1 Un intaiu episcop catolic, Andrei lliyes, numit in 1696, nu se putuse-
www.dacoromanica.ro
44
Serafim
BAnAtenii,
guri sau alte ierbi" ce se manncA la Pasti5, de hore in ajunul serbAtorilor, ca la Jina, de targuri" ale fetelor de maritat, ca la MAn'astur, de hramul Maicii Domnului fkAtoare
de minuni ; pentru baterea cu lopetile a celor ce nu vin la
bisericA, afard de alte lucruri carele acuma nu le'm putut
da afar, iara, and li va veni vremea", se vor da in stire 6.
In Sibiiu, el se bucura de ascultare, si, la ingroparea provincialului iesuit Rudolf Lewenberg, in 1715, protopopii romni si vre-o ireizeci de preoti fur de fats& purtnd si siriul pe umeri 7 j aici catolicii cntau latineste in ziva de
Corpus Christi, cnd preotii romni cetiau, in odAjdii, Evanghelia pe limba lor 8. La 1716 un preot romn primise, cu o
cuvntare romneascd, pe Martonffiy la poarta bisericii catedrale smulse de Guvern din mnile calvinilor, 5i preotii ro' Ibid., pp. 445-6.
2 lorga, Studii fi doc., IV, pp. 80-1.
8 Nilles, 1. c., pp. 804-6.
www.dacoromanica.ro
95
$i
unit cu Biserica
www.dacoromanica.ro
46
II
alte limbi, simtem ca trmbita, de o rasufla, i nu-i intaleagem glasul ei ; asia $i tocmealele svintilor le audzimii intealt
limb5..., $i niciunfl folos nu luomil, iara alte limbi au de
$tiu toata Scriptura in limba boril, adeca cumu-s Sarbii, Ru$ii,
Grecii, iar5, dup aceia, jeluind $i ai no$tri spre infIesult
lorga, Studii i doc., XII, pp. 79, 121, 129, etc. Cf. Padiseanu, in
Cultura Crestinii, VIII, 1919, p. 151 si urm.
NilIes, I. c., p. 463 si urm.
3 Ibid.
4 Ibid., p. 491.
5 Ibid., p. 487 si urm.
6 lorga., Studii
i doc., XIII, p 101.
7 Ibid., p. 196.
8,1Iil1es, I. c., p. 494.
www.dacoromanica.ro
47
and se lupta sa dea slujba ortodox in romne$te, EzoviPi", papista$ii se straduiau, cum $tim $i mai de sus, s
surpe Sionul cel de la RsAritil", pentru ddinuirea cgruia se
roaga" scriitorul
www.dacoromanica.ro
PARTEA IIa.
CAP. I.
la scris ; mare paguba s'au cunoscut ca s'au facut la norodul pravoslavnic, $i rar orn in chip $i vrednicie se va putea
afla ca el"2; multa nevointa au pus pentru credinta pravoslavnica", adauge un scolar al Iesuitilor, Nicolae Costin
insusi, multe ca'rti au scos in tipar improtiva ereticilor, cu
filosofia dAsaliei lui ; c era un om prea invatat si indraznet
1 Chrys. Papadopulos, o. c., p. 53. La 1708 Dionisie de Heracleia la
Brasov; Dragomir, /. c., Anexe, pp. 15-6.
2 Radu Greceanu, p. 166.
www.dacoromanica.ro
49
raurire a lui Hrisant nu se poate descoperi, politica Domnului insu$i famaind neramurit, din motive de prudenta socotitoare, intre Craiul" de rascoala $i marele Impgrat al
Apusului5. Hrisant, prima impa'rate$te, se multame$te a sfinti
biserica bucure$teang inchinata Locurilor Sfinte, Sf. Gheorghe-
cel-Nou, care, in forma pe care i-au dat-o me$terii Brancoveanului, $i nu in aceia, schimonosit, care i-a fost impus
in veacul trecut, era un stralucit monument al architecturii
' P. 53. Pentru petrecerea lui la Bucuresti in 1702, v. lorga, Doc.
Cant., p. 141 si urm.
'.8 Nilles, I. c., p. 102: E ii pia ben affeziorato all' Unione di tutti
i prelati greci". Pentru activitatea lui curat literar i culturaIg, v. lorga,
1st. lit. rom., II, p. 51 si urm.
8 Hurmuzaki, IX', pp. 366-7, no. xxx11.
4 lorga, 1st. lit. rom., II, p. 363 si urm.
www.dacoromanica.ro
50
II
muntene ajunse la cea mai deplinA, mai sigur i armonioasA a ei desvoltare 1 Era incA la noi la sfarsitul anului,
si lua parte la inmormAntarea Mitropolitului Teodosie i la
asezarea in Scaunul arhipAstoresc a Ivireanului Antim, pe
care talentele si hArnicia sa II ridicaser in scurt vreme
asa de sus. Plecnd la Ierusalim in cursul anului 1707, el nu
pare s fi venit in terile de la DunAre, unde II astepta carAta
domneasc5, alaiu cu sunet de clopote, tain imbielsugat, inchinari de biserici i mnstiri si bAsmAli cu galbeni, deck
in 1711, and campania lui Petru-cel-Mare la Prut i stramtorarea acestuia de Turcii pe cari prea mult ii despretuise ii
pusera in masurA s5 joace un rol politic destul de insemnat
ca mijlcitor de tain5 2 Mai tarziu el intemeiazA la Sf. Sava
din Iasi, pe ianga o scoala greceascA in stare. s steie alaturi
cu Academia din Bucuresti,
de la celalt initoc al Sf. Mormnt, noua mnstire, cu chilli multe si frumoase, a Sf.
Gheorghe, supt conducerea unui Sevastos Kymenites (1702)
si a nepotului sau, Gheorghe Hypomenas din Trapezunt
o
tipografie bine inzestrat5, care dddu in 1715 Liturghia slavoromapeascA si Aratarea Credintei ortodoxe", a lui Loan Damaschin, in greceste. Hrisant insusi a scris o carte de
.matematic5, impodobit cu chipul sgu, Predici, Omilii", ap5rute dui-A moartea sa, in Venetia, la 1734, Inv5tAturi sau
Didahii, dar el d5du teascurilor din Bucuresti o editie, cerut de Constantin Cantacuzino Stolnicul 3, a falsului Curopalat, despre oficiile Curtii bizantine, adausA cu tratatul despre
Taine al lui Gavriil de Filadelfia4 si cu una din omiliile lui
Ghenadie Scholarios (1715), apoi, in acelasi an, rnarea lucrare
despre Vatriarhii din lerusalim a unchiului s5u Dosoftei 5.
1 Cf. stampa din Radu Greceanu, ed. St. Grecianu, p. 154, cu cele
spuse in lorga, Viata i Donznia lui Barbu $tirbei, 11, extras din An.
Ac. Rom., pe 1905, pp. 119-20 (si deosebit).
2 Iorga, 1st. lit. torn., II, p. 363 si urm.
www.dacoromanica.ro
51
CAP.-H.
La sfarsitul anului 1673, pribegii Domni Constantin Serban si Stefan Petriceicu, cari furA goniti in curand de Turcii
1 Iorga, Inscriptii, 1, p. 280 si urm.
2 Cf. Nines, /. c., pp. 385-6.
3 Memoriile lui Radu Popescu, In Mag. ist., V, p. 103.
www.dacoromanica.ro
52
II
care-I
ceruse nu se mai
www.dacoromanica.ro
53
si
www.dacoromanica.ro
54
II
fatg si la sfatul din 1714, pentru alegerea unui nou stgpanitor, si el sfinti pe $tefan-Vodg, fiul lui Constantin Cantacuzio Stolnicul, pentru Domnia cgruia se lupta de multi
vreme partidul de opositie. Pe cand Patriarhul Hrisant se
strgduia sg scape viata lui Brancoveanu si a neamului lui,
Antim nu fgcu nicio incercare pentru aceasta, dovedind astDidachil, p. xviii l urm.; cf. Dinulescu, Antim lvireanut,in Candela" pe 1886, p. 74 0 urm.; N. Dobrescu, Antim Ivireanul; Biserica
ortodox& 1X, p. 63 0 Airm.; Suplementul Condicii Sfinte.
2 Desvinov5prea se afl la capAtul Didahiilor liii Antim ; v. mai departe.
8 V. Memoriile liii Radu Popescu, in Mag. ist., V, p, 177 ; cf. Cronica
ace1uia0, ibid., IV, p. 27-8.
www.dacoromanica.ro
55
fel c5 avea mai multe insusiri cleat inima si ca era mai bun
mester si luptator politic deck arhiereu si episcop crestin..
$i Cantacuzinul muri, impreun cu tatal $i unchiul, autorii
mririi si nenorocirii lui, de moarte silnica din mna Turcilor, la 1716. In loc, veni Grecul Nicolae Mavrocordat, dar
un Grec credincios ,Turcilor si hotarat s pastreze pentru
dinsii Principatul muntean, in razboiul care se deschisese cu
Germanii. De si acestia aveau- scris pe steagul lor catolicismul si tarau dupa dansii harnica militie neagra a Ezovitilor",
Antim, care nu se putea desparti de partidul crestin" al
Cantacuzinilor, lucra pentru a da Bucurestii in mana catanelor. Cand Voda cel nou fugi, la 18 August, pang la Calugareni, de frica acestora, cari se zvonia s se apropie, Mitropolitul trebui s-1 intovaraseasc5.
La acest conac el ar fi aratat scrisori, de la vicariul sau,
Ca Nemtii au si intrat in Bucuresti, cu beizadea Iordachi, fiul
lui $erban-Voda. Domnul trecu atunci la Giurgiu, iar Antim,
fara a-si capata voie de la Mavrocordat, se intoarse inapoi
la Scaunul de Domnie si incerca o actiune impotriva Grecilor, ca aceia pe care o facuse inaintasul su Teodosie i;
fostul predicator al Curtii supt Brancoveanu, Grecul italian
loan Abrami, care daduse vestile cele false, era si el in complot. Oricum, indreptatirea pe. care Antitn o aduse, c n'ar
putea sa lase -Fara pastor turma sa, nu poate fi aruncata ca
zadarnica : in lipsa Domnului, dup cea mai veche dating,
Mitropolitul avea puterea si raspunderea, si, dacd inaintea
crestinilor navalitori nu putea s iasa Domnul Turcilor, era
dator s se infatiseze, cu scutul crucii, pentru el, pentru
locuitori si Ora, arhiereul lui Hristos. Strangerea unui numar
de boieri,
mazili", cum spune cronicarul ptimas al Curtii,
sau ba
facea parte iara'si din datoriile lui, caci numai cu
un Sfat de boieri Vladica era indrituit sa carmuiasca2. Cand
' V. lorga, /st. lit. rom., H, p. 472.
2 Mag. ist., IV, p. 48 0 urm.
www.dacoromanica.ro
56
II
cilor, venira iute gramatele" care declarau pe Antim criminal", $i chiar vrajitor", facandu-i-se deci procesul pe
alt basa cleat a purtarii lui politice. Nu numai ca era caterisit", dar IOsandu-i-se calitatea de calugar, i se hotara,
de la Poarta, $i locul de pocinta, la muntele Sinai, wide
peste putin era sa fie surgunit $i Patriarhul mazil leremia 2.
Fu dat in sama unor Turci de cari Mavrocordat putea fi sigur,
si, multamit acestora, el nu ajunse niciodata la noul &Alas ce i
se preggtise: se spune c 1-ar fi inecat in apele Tungei, in Tracia,
si fostul medic al lui Brancoveanu, nepotul lui Abrami, care
fusese intemnitat $i el, Vanderbech, scrie ca Nicolae-Vod
nu s'a ingrozit a-$i minji manile sacrilege cu sangele" Mitropolitului prigonit de dnsul 3. Acestea toate se petrecurd
intre August si Novembre, cand catanele prinsera in Bucuresti, unde se credea asa de sigur in paza Turcilor cu tunuri, -pe Mavrocordat. In 1717, urma$ul lui Antim, care nu
era altul cleat Mitrofan, Ii lua in cercetare gest:Linea $i, pentru datorli, sechestra averea manstirii Tuturor Sfintilor 4, in
care, tocmai in August 1716, fail niciun rand din partea
Mitropolitului, se tiparise Istoria Sacra" a lui Alexandru
I Cf. Hurmuzaki, VI, pp. 160-1, no. mootuc; Vanderbech, in Engel,
Cesch. der Walachey, II, p. 12; Del Chiaro. Cf. Bis. ortodoxd, XV,
pp. 388-9, 395 l urm.
2 Mag. ist., IV, p. 148.
a L. c. Cf. DIdahille, Prefata, p. xvit; Cipariu, Acte i fragmente,
p. 226; Condica Sfdntd, p. 111 gi urm.; Cron. lui Radu Popesc141).5I.
4 BIs. ort., XV, p. 397 gi urm.
www.dacoromanica.ro
57
Mavrocordat Exaporitul, tatal Domnului. Afara de o Intiinlare cu privire la clan, o singura publicatie straina mai iesi
acolo, dup intoarcerea lui Nicolae Mavrocordat din surgunul
-ski la Sibiiu ; cartea scris in acele luni de odihn silit si
www.dacoromanica.ro
59
impartia in tot cuprinsul Terii-Romane$ti Capete de porunca", pentru a vesti preotilor ca stapanitorul cel nou i-a
scutit de orice fel de dare de randil cu tare, ramaind,
fire$te, darea lor preoteasca deosebit, a$a cum o a$ezase
$i Grigore Ghica, patruzeci de ani in urma, printr'o invoial deosebita, o rupta. Cu acest prilej, el, Mitropolitul,
invat pe pastorii satelor a face testamente: dieti" bune, a
scrie foi de zestre cum trebuie, a se feri sa cunune pe cei
fugiti de pe aiurea si cari-$i au poate sotiile pe acolo, a nu
arunca in robie pe nimeni prin ingaduirea de casatorii intre
Romani $i Tigani, adaugind i hotararea sa in ceia ce prive$te pe Ruthann scapati din rumnie", cari vreau s se
preoteasca
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
59.
invAtat, bine crescut si, mai ales, ca un om inieresat politiceste, avu legaturi de prietenie cu Iesuitii din acest nou centru catolic ; dacA n'avem nicio urmA despre daruri ce ar fi
fAcut, ori ajutoare ce ar fi dat, bisericii romnesti din acest
oras, sau capelei comunitAtii grecesti, in care slujba se fAcea
pe limba lui ', in schimb ni s'au pAstrat scrisorile lui latinesti
cAtre un Pater Bardia, vicariu al Romanilor uniti, cAtre un
Pater Miel 2, cgrora li trimete, pe lang vinuri bune din
tam unde se intorese, si cArti tiprite sau scrise chiar
de dansul, ca Iudaicele" Exaporitului ori acel De officiis
.
Fiul lui, Constantin, se gandi s deie Iesuitului Peterffy, recomandat pentru aceasta de colegii lui, sarcina de a scrie latineste, pe intelesul Europei, si in cat mai multe volume, istoria Principatului muntean 4. Caluzit de Nicolae Ruset, care se ficu
catolic si ajunse contele Rosetti, locuind in Ardeal ca pribeag, apoi martirul conte Nicolae de Rosetti, care traia la
Bucuresti supt aripa ocrotitoare a episcopului de Nicopol,
Anton Becich 5, un misionar episcop vAzu Bucurestii in 1745
' Ibid., pp. 1124-5; cf. lorga, Mdruntiquri culese in Ungaria, Pesta,
1904, pp. 58-60.
www.dacoromanica.ro
60
II
www.dacoromanica.ro
61
cu randuri arabice 1; in Iasi el a tip5rit antimise $i o Lilarghie greco-arab52-. Loan Mavrocordat, fratele lui Constantin,
fostul beizadea Iancu", si Grigore Ghica 8- il ocrotirA $i ei.
Patriarhul Matei de Alexandria stAtu o bucat de vreme
intre Rgmani 4, al cgror Domn, Constantin-Vod5, ii castigasePatriarhia, f5candu-se chiar in Bucuresti, la 1746, ceremoniile
mutgrii" de la Mitropolia Libiei la Scaunul patriarhal 5. Ves-
titul erudit Chesarie, in mirenie Constantin Daponte, predicatorul Mavridakis, Mauroides, isi aflg rostul la Curtile Mavrocordatilor si la a lui Grigore Ghica6.
Mitropolitii din acest timp ai Terii-Romanesti sant priviti
de Domnii constantinopolitani cam asa cum 1np5ratii de odiniroar ai R5sAritului priviau pe Patriarhii lor. Toat cinstea
la toate prilejurile, intaiul loc in Sfat, intaiul loc la ceremonii,
intaiul loc in adunArile de obste pentru luarea socotelilor sau
inraturarea cu brast5m a obiceiurilor rele 7. Teninita, sabia uciga$ului, pe care Fanariotii indfaznesc a le intrebuinta -rata
de boieri, nu sant pentru ei. Dar sant numiti de Domn, dup'a
www.dacoromanica.ro
62
II
CAP. IV.
care fusese egumen la biserica bucuresteana zisa Arhimandritul" 5, ci un ucenic roman al lui Teodosie, langa care si-a
aflat, in 1738
a murit la 23 Septembre
si locul de
odihna 6: fu eclesiarh al Mitropoliei supt acesta i apoi,
de la 1720, episcop al Buzaului, in locul lui Daniil : luase
1 Corespondenta lul Hrisant, mal ales cu privire la Antim, in Bis.
ortodoxd, XV, pp. 778-80, 782.
2 Condica sfcintd, p. 119; Biserica ortodoxii, XIV, p. 70.
8 lorga, Inscriptii, I, p. 326.
www.dacoromanica.ro
63
www.dacoromanica.ro
64
11
cel batran $i ai lui Constantin Cantacuzino Postelnicul, impreun cu mitocul lor, Verbila, schit din al XVI-lea veac;
Antim, arhirnandritul Sinaii, facu, la 1742, din nou biserica
ce se afla in ruine dupa un cutremur2; biserica din Ramnicul-Srat, cladita de Stefan-eel-Mare, cu Ufl schit, $i, de mai
www.dacoromanica.ro
65
de Matei Basarab, trimitea prisosul la Xeropotam; Clocociovul $i Slatina, din Olt, le avea Cotlumuzul ; Jitianul din
Dolj plAtia la Sf. Pavel; schitul doljean Roaba la Xenofont:
cel de la Baia-de-Aranfa la Chilandariu; Hotranii din Romanati la Dionisiu, iar schitul din Dealul Spirii, cldit de
Spiridon doftorul", mort la 17653, la Moni Grigoriu 4.
Slobode" r5rn'aseserl lush' destule mAnAstiri, de care, cu
toata" faima lor cea rea, Fandriotii", cafi, ca stra'ini, trebuiau
rAm'aseserg
destule m'andstiri mai mici, care nu au deocamdat o insemna'tate pentru viata cultural $i religioas5, intre ele $i Ostrovul, a lui Neagoe-Vod5, ViforAta, refacut de Radu Mihnea
si de curnd dreasg, mrnit si impodobit cu chilii de Brancoveanu3, Cald'aru$anii lui Matei Basarab, ma'n'astirile oltene
1 Cf. lorga, in An. Ac. Porn. pe 1912 si Studii fi doc., III, pp. 85-6.
2 Ibid., V, p. 363.
8 lorga, Inscriptii, 1, p. 336.
4 Aratarea dependentei, dupa Lesviodax, o. c., p. 460 si urm.
5 Radu Greceanu, pp. 228-9.
5
www.dacoromanica.ro
66
11
Dintr'un lemn, Surpatele, Mamul: cea d'intAiu, a lui MateiVod5, dreas5 de Stefan Cantacuzino, care e ctitor si la Sf.
Apostoli din Bucuresti l; cea de-a doua, fgcutd de iznoav
prin evlavia darnicd a Doamnei lui Constantin Brncoveanu,
Marica 2, ziditoarea la Bucuresti a bisericii Dintr'o zi, lAngA
biserica Ienii, a fratelui ei, l'an5 Negoiescu 3; cea de-a treia,
ctitorie a lui BrAncoveanu insusi, care g5sise in loc o bier
bisericutd de lemn I.
Pentru mai mult siguranf c nimeni nu se va atinge
de ele, unii ctitori si Domni luaser de la un timp m5sura
de a face din mAn5stiri, chiar din cele mai vechi, mai mari
si mai bogate, metoase ale Mitropoliei si episcopiilor : de
Scaunul TArgovistii se tinea un mare numgr din m5nstirile
si schiturile DAmbovitei si 'Prahovei, ca Zamfira, zidit de
Vacluva lui Manu Apostolu 5, agentul de negot si de afaceri
al lui BrAncoveanu. Episcopul RAmnicului isi avea ate o bisericA la Bucuresti
Patruzeci de mucenici" si la Craiova
Sf. loan Botelatorul 6, apoi un num5r de schituri
valcene, pe and Scaunul Buz5ului stgpania si mAn5stiri frumoase, ca Vintil-Vod
Berca.
www.dacoromanica.ro
67
ci Argesul, p. 30
.1 urm.
www.dacoromanica.ro
68
II
tilor, unde fcuse prefaceri mai de curand Stroe Leurcleanul 2 si unde la 1702 era egumen roman foasaf, pe mormntul earuia e o inscriptie in limba lui si a terii 3; Arge,sul, unde doar fcuser daruri de obiede pentru moaste
Constantin Carnul i Doamna Balasa, fiind egumen poate
acel $tefan, mort de cium5, dup care veni Teodosie, care
ridicil la 1661-2 o cruce in amintirea lui 4; Reincticiovul ,
Alfircu(a, cerut numai dup 1750 de Alexandru-Vocl Ipsilanti3; Dealul, mult scgzut, unde se pa'streaia Inca o cruce
de la Matei Basarab si Doamna Ilina 6; si, in sfarsit, Snagovul,,
CAP. V.
www.dacoromanica.ro
69
$ Ibid., p. 5 si urm.
Ibid., pp. 361-2; cf. DrAghiceanu, 1. C., pp. 28-9.
5 Sculpturile dia pridvor i privelistea el generald In Istoria Roma-
www.dacoromanica.ro
70
11
Hurezul poate fi privit ca tipul definitiv al arhitecturii religioase a Romnilor, alcatuita prin contopirea elementelor
venite din Moldova cu cele, mai putine $i mai putin insemnate, afiatoare in principatul muntean. Frumos pridvor pc
www.dacoromanica.ro
71
de RAmnic nu vor fi primiti la Hurez decat doar ca oaspeti ; Domnul si boierii nu pot Inrduri intru nimic viata manstirii. Cu $tirea $i cu socoteala" ctitorului, sau a celor
cari, dup moartea lui, 11 vor represinta, se va alege egume-
nul. Pentru a se $ti de la inceput cg nu e vorba de o inchinare, actul spune c Patriarhul nu va trimete niciun cleric
numit de el la manastirea-stavropighie, ci va primi numai,
-CAci nu anume imprejurari intampl'Otoare sau lipsa de oaStefulescu, Polovraci, Bucure0 1907.
I lorga, Studii i doc., XIV, pp. vil-vm.
" Ibid., p. 5 I urm.; cf. i pp. vill-Ix din Prefata acelei cArti.
4 V. Prefata la vol. citat din Studii i documente.
1
www.dacoromanica.ro
72
11
de arta si de literatura a trecutului, sa nu mai poata raspunde chemarii lor, ci faptul c episcopiile, oprite prin
vointa Domnilor celor noi de la orice politica religioas, si
Inca mai mull de la politica propriu-zis, chemau la ele toata
priceperea, toata ravna, toata munca pe tramul bisericesc,
lasand in umbra manstirile, care din ce in ce mai mult Ianceziau in grija dijmei de strans, a viilor de cules, a padurilor de stapanit si a carmuirii salaselor de Tigani.
www.dacoromanica.ro
PARMA A IIIa
CAP. I.
Mitropolitul Dosoftei, pribegind in Po Ionia pe urma ostasilor Craiului Sobieski, nu luase cu dAnsul numai odAjdiile
scumpe, odoarele vechi, folositoarele cArti de stApnire ale
Mitropoliei Moldovei, ci si sufletul ei insusi. Urmasul lui,
Sava, n'are niciun fel de insemnAtate ; fost episcop de Roman pe urma lui loan din Secul el nu si-a legat numele nici
macar de stramutarea Mitropoliei.
in
www.dacoromanica.ro
74
it
In aceasta biserica a Strateniei, dusa !Ana la capat inainte de 1683, and se mntui cea din urma Domnie a Ducai-Voda, de ispravnicul" ei, Patrascu Jicnicerul7, se slujia.
deci Inca din zilele Mitropolitului Dosoftei 8. Intorcndu-se
dui-A 1693, ca mama de Domn, in stapnirea lui Constantin
Duca-Vocla, care a premenit biserica dela Copou 9, Anastasia
adause apoi ctitoriei sale zestre de mosii, din ale Dabijai' Erbiceanu, Ist. Mitr. Moldaviei, pp. LATIII, 3-4: lorga, Studii i doc.,.
V, p. 90, no. 65.
2 N. Costin, p. 18.
8 lorga, Inscriptii, I, p. 29, no, 65.
4 N. Costin, p. 20.
5 V . Studii ci doc.,. V, notele la cap. I. Inscriptia in culegerea adesea
citat, II, pp. 171-3.
6 Ibid., p. 173, no. 455.
7 N. Costin. p. 20
8 Cf. Erbiceanu, Ist. Mitropoliei Moldaviei, p. 1 0 urm.: cf. ibid.,.
p. XLIV i urm.
-9 lorga, Inscriptii, II. p. 146.
www.dacoromanica.ro
75-
nu-i apuca, la nAvalirile lor in acele parti, dar in curand Andrei Dymidecki, Nicolae Roguszki, Woicechowski, Dobrow-
Upusneand, s'a pustiit" in cel mai deplin inteles al cuvantului ; in 1691 Polonii porunciau in Cetatea Neamtului, si-si
poate inchipui oricine in ce hal se va fi ggsit ingngstirea
de lang dansa i. Suceava era atunci in manile lor ; biserica
din Harlgu a lui 5tefan-cel-Mare, ca si cea, din aceiasi epoca,
dela Popguti langd Botosani, poart si astgzi pe tencuiala
lor iscbiturile scrijelate ale luptiitorilor Craiului loan, cari
veniau dela Stefanesti pe Prut si mergeau la Cotnari 5. La
dea in mana turnul unde b5nuiau a se afla bogAtiile ascunse ale boierilor ; neclndu-li-se, ei aprinserA mAnAstirea si
cle-
at atunci cand li se dAdur cheile 7. Starea mangstirilor Mol' Erbiceanu, o. c.; lorga, Studii f i doc., V, pp. 95-6, no. 87. V.
www.dacoromanica.ro
76
II
$i
pe alti
www.dacoromanica.ro
77
www.dacoromanica.ro
78
11
poclonul episcopiei"1, a aril sum ni-o (IA Dimitrie Cantemir, domnescul istoric de la inceputul unui nou secol : 200
de aspri sau bani si o piele de vulpe ori de jder2, si colaci
vilidicesii, poclon in natura. Episcopii, din partea lor, dadeau
lui Voda-, dupd plac, un dar3. La 1657 inca se stia ea ydesiatina de stupi si desiatina de yin" si alte dijme le dau si
preotii, daca nu sant anume scutiti4, dar, cand, la 1707,
Mihai Racovita puse pe episcopii, pe manastiri si pe preoti
deseatina terneste", interesatii protestara, aducand inainte
ca au avut scuteala, pre obiceiul carele au fost legat de la
Domnii cei batrani". De fapt in 1706, Antioh Cantemir declara c preotii si diaconii din Roman sant scutiti, intre alte
sarcini, si de deseting si de gostin58, si pe mosiile Sf.
Mormant nu se lua gostina oilor6. Domnul trebui sa dea
privilegiu cu juramant, in lulie, pentru ca apoi asa-zisul abus
sa se intoarca T. Manastirile Sf. Mormant aveau Inca din cea
d'intaiu Domnie a lui ruptd cu testament, iarsi legata cu
blestem", ca sa dea o singur dajde pe an, in patru sferturi,
asa cum ceruse Patriarhul Dosoftei, care trebuia ascultat8,
i, in a doua stapanire a lui, Antioh Cantemir intinsese aceasta osebire de cMre tara si asupra tuturor celorlalte manstiri3. in vremea lui Dosoftei Inca, la imprejurari grele, se
luase bir si de la preati, pentru cheltuielile facute cu trecerea de dou ori a Sultanului prin tara, impotriva Poloniei".
Astfel aceast Biserica moldoveneasca, odinioara asa de
Cron. Rom., 1, pp. 331-3.
Descr. Moldaviae, p. 197; cf. Cron. Hufilor, pp. 194-5.
1 Ace1asi,
2
6
4 Melchisedec,
5 Ace1asi,
6 Codrescu,
Uricariul, II, p.
104.
ricariul,
11,
1asi an.
9 N. Costin, p. 52.
"
www.dacoromanica.ro
79
Descriere a Moldovei", Dimitrie Cantemir declara ca Voevodul are toate drepturile asupra episcopilor, si deci a Mitropolitului, acele drepturi pe care Patriarhia din Constantinopol
nu le-a cerut si nu le poate cere fafa de o Biserica asemenea in rang si demnitate cu cele patriarhale: Domnul singur
are dreptul de a cerceta viata si invatatura candidatilor si a
hotari pricina de scoatere a episcopilor sau a-i despoia de
.demnitatea lor". Mitropolitul are numai chemarea de a-si
hirotonisi sufraganfii si a lua act de plecarea lor. Schimbrile bisericesti le face tot Domnul, cu singura incuviinfare"
consimfire" (consensus) a Mitropolitului, care, in schimb,
are dreptul, curat teoretic, de a se impotrivi la masurile
domnesti ce jignesc legea. Episcopii au de lucru cu preofii
dor, iar, cat priveste pe calugari, ei n'au niciun drept in
asezarea sau scoaterea egumenilor i arhimandrifilor, ca unii
ce trebuie s stea numai inaintea Scaunului Domniei". Singure pacatele mai u$oare" se judeca si se pedepsesc in
-cuprinsul Bisericii, pe calea ierarhica. lii casuri canonice chiar,
www.dacoromanica.ro
80
11
ara, hain prin tridarea fat de Turci a lui Dimitrie Cantemir si ramasa Ufa Dorian, atinsera greu subreda si sAracita Biseric a Moldovei; care, inteun timp cand TaraRomaneasc5 se umplea de biserici minunate, ptitea s arte
doar reparatia lui Antonie-Voda la Sf. Nicolae, noua Mi
tropolie a Doamnei Anastasia si biata mantistioard de hotar
de la Miera Putnei, la care cheltuir pe rand bgtranul Cantemir, ingropat definitiv acolo, i fiul ski Antioh 5. De pe
urma focului fataresc nu famase in Episcopia de la Husi
decat piatra goal, piatra in jeriste", spune cel d'intaiu
Domn din sirul Constantinopolitanilor, Nicolae Mavrcicordat
1 N. Costin, p. 55.
2 Melchisedec, Cron. Ilufilor, 1, p. 171.
8 Ibid., p. 173.
4 Ibid., pp. 173-4.
5 V. lorga, Inscriptii, 1, pp. 23.
Melchisedec, Cron. Hufilor, I, pp. 185-6, 198-9.
www.dacoromanica.ro
81
Pe vremea lui, un al treilea razboiu pustii manastirile, umplandu-le cu catane si pribegi, cari-i ajutara. La Casin si in
alte manastiri din munte se facura cuiburi de ostasi nemti,
cari venir si spre Iasi, ca sa-i gateasca lui Mihai Racovita
soarta din 1716 a lui Mavrocordat. In Cetatuia statu inchis
Voda, si Tatarii se luptara cu oamenii lui Ferent pe coastele
dealului. Ei mersera pe la manastirile-cetati pentru a goni pe
dusmanii Sultanului. Tinuturile Neamtului, Sucevei, Bacaului,
Romanului fura jafuite si arse, si la plangerea Vladicai Pahomie de Roman' se adauge a Mitropolitului Ghedeon, care
se tanguieste pentru averea lui luata de catane si Tatari2.
Episcopul Gheorghie de Roman fugise spre Pangarati, cu
privilegiile Epicopiei sale, uricele, si ispisoacele, si yesmintele, si arginturi", dar carale se inecar in Bistrita 3. La
1723 Ghedeon muri, si las Mitropolia impovarata de datorii.
www.dacoromanica.ro
82
11
www.dacoromanica.ro
83
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
84
a a fost
II
cure0
' Erbiceanu, I. c., pp. 13-4. UrmeazA un act din 1735 pentru preotil
de la biserica Sf. Nicolae Domnesc.
2 lorga, Studii si doc., V, pp. 100-1, no. 101.
3 Cf. Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 205.
4 lorga, Ist. llt. rom., II, pp. 493-4.
5 Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 199 si urm. Cf. D. FurtunA,Preo
timea rorndneasca in secolul al XVIH-lea, VAlenii-de-Munte, 1915.
www.dacoromanica.ro
85
In Iasi, supuind orasul la o grea contributie de rkboiu. Mitropolitul Antonie 1 fcu fata de Rusi ceia ce Meuse Dosoftei
fata de Poloni : se duse cu ei, la 1739, luand cu sine bucatele si altele ce au fost mai ramas a' Mitropoliei". In
Novembre din acest an, el se afla inc5 la Harlau, langa
Domn, impreuna cu episcopul de Roman, Ghedeon, caruia
Ohica-i dadu voie s poarte paterita impodobit cu argint si
dincolo de hotarele eparhiei lui 3; indata ins, Antonie parasi
sara pentru a nu se mai intoarce niciodata 4. Fara zabava i
-867 (411). Asa face si episcopul Misail In Octombre, i Mitropolitul Sidis, duhovnic al lui Grigore-VodA Ghica ; Daponte, Ephemerides daces,
pp. 381-2, 398. Cf. lorga, Studii i doc., VI, p. 411.
6 V. i Neculce, p. 413.
www.dacoromanica.ro
86
11
prin care Nichifor, care-0 zice : cu mila lui Dumnezau Mitropolit Sucevi pre-cinstit $i exarhil plaiului" (!)
ca $i Mitropolitul muntean,
arata cA la 1-1u$i, in locul liber, prin
trecerea lui Teofil la Roman, a chemat pe lerofteiu, $i pe
pravila cu sortu" a fost. ales, de cei ce s'au aflatu la noi
arhierei $i de Dumnezau iubitori episcopi", Teofil $i Varlaam
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
II
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
89
alt Putnean, ca si Iacov, precum Putnean era s fie si urmasul lui Ieroftei. Alta' data, dup acesti ierarhi ai Bisericii
moldovenesti veniau egumenii de la manastirile inchinate
Sfntului Mormant : cel de la Hangu, de la Sf. Sava din Iasi,
de la Galata, Barnovschi, Barnova, Cefatuia, a caror vreme
egude inchinare o stim, de la Sf. Gheorghe din Galati,
men roman la 1749 1,
de la Tazlu, Casin, Bistrita, Pobrata, si poate c5 si egumenii de la manastirile ce se tineau
de Athos : Dobrovatul, inchinat de Vasile Lupu, dar pastrnd
egumeni romani 2, Capriana, ctitorie a lui Stefan-eel-Mare,
ddruit de Antioh Cantemir la 16983; cel de la Aron-Voda,
supusa mangstirii din Chalke4. Acuma, locul intaiu, dup5
episcopi, il are egumenul Putnei, Calistru, fostul si actualul
egumen de Neamf, Lazar, care functiona la 1749, si Nicanor ; Misail, un arhimandrit de la Bisericani, manastire a carii
insemndtate literard se va lrnuri indat;_ Ioanichie de Moldovita5, pe care navalirile n'o atinseser si care ramasese
intre cele mai vechi manastiri slobode ale terii ; Calistru al
Voronefului, i el scutit de nenorocirile vremii ; Natanail de
la Sdntilie, langl Suceava
tot manastire de-a" lui Stefancel-Mare ca si precedenta,
Teofan de Humor. Apoi Nicanor al Bogdanei, din Tinutul Bacaului, ctitorie nou5, a marelui
boier Solomon Barladeanul si a sotiei lui, Ana, manastire
binecuvantat, la deschiderea ei, in 1670, si de Dosoftei al
Ierusalimului6 si adApost in 1676 al Mitropolitului Teodosie :
peadata de atane, ea se intremase din nou7. Tot asa fasat-Ise din mina Slatina, care-si trimete egumenul, pe Par1 KogdIniceanu, Arch. Rom., I, ed. a 2-a, p. 97.
2 Ibid.
8 Codrescu, Uricariul, III, p. 272 si urm.
5 in actul pentru vecini din 1749, iscAlesc patru egumeni greci din
aceasta categorie, pe langd doi egumeni de origine boiereascd de la alte
rnandstlri ; KogAlniceanu, Arch. Rom., ed. a 2-a, I, p. 97.
5 Wickenhauser, Moldowiza, p. 136 si urm.
0 Melchisedec, Notite, p. 117 si urm.
7 Ibid.
www.dacoromanica.ro
90
11
www.dacoromanica.ro
9L
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
92
II
cu acest prilej s vad si pc fratele" de odinioara. Antim plec in Domnia lui Mihai Racovit, deci dupa 1716, si
el se intoarse la 15 Iulie 1722, aduand cu sine $i un Tetravanghel moschicesd, ce-i fusese druit de eclesiarhul Lazar,
al lui Pahomie5.
Pe acel timp, de alrninterea, nu era lucru rar s se vadd
1 Lista lor, cum erau olat, la Melchisedec, Notife, p. 76 si urm.,
cele pAstrate Ora azi i addpostite la Bibl. Ac. Rom., in Lapedatu, Manuscrlsele de la Bisericani i R4ca, din Bis. ort., Bucuresti 1906.
Pomelnicul romnesc i istoricul mnAstirii in vol . XVI din Studii doc.
2 Mss. 69, 85 ale Academiel Romaie.
8 Melchisedec, I. c., p. 79, no. 11.
4 Lnedatu, I. c., pp. 27-8, 35.
Melchisedec, Notife, pp. 79-80.
www.dacoromanica.ro
93
in Moscova chiar preoti brasoveni veniti pentru milA 1. Deacolo veni ceva mai tarziu preotul Statie, fiul lui Vasile Grid,
care-si zicea, deci, dupg moda ruseascA, Efstatie Vasilievici,
ca sA-si dea la scoalA pravoslavnicA fiul, Dimitrie Evstatievici,
www.dacoromanica.ro
94
II
cari fagaduiau
Pentru aceste intelegeri ale lui cu Muscalii
cd Domnul nu se va atinge de boieri Ufa de iscalitura Mi-
colae 2.
www.dacoromanica.ro
95
facndu-se indata, la 18 lanuar 1707. Aduse la Roman cartile slavone pe care si le cAstigase in timpul petrecerii peste
Nistru si ddu limbii slavone vechile ei drepturi, pe care a
trebuit sa" vie Constantin Mavrocordat pentru a le smulge,
stramutnd cu el din Tara-Romaneasca datina cartilor de
slujbA in romneste. Trecu fara sa se primejduiasca, schivnic
lipsit de "intelegere pentru framantarile si preschimbarile
lumii, prin zilele grele din 1711: 1-am v5zut sfintind pe
www.dacoromanica.ro
96
If
Peste cativa ani, $i Putna-$i avea sihstria, intr'o injghebare de lemn a lui Hie Cantacuzino, $i calugarul Silivestru
sau calugarul Arsenie scriau acolo vieti de pustnici ori carti
de-ale lui Ditnitrie de Rostov, supt carmuirea starefului"
Dosoftei2, mort la 17543
Si la, ocrotitorul Mitropolitului Antonie, care Si la calatorise
www.dacoromanica.ro
9T
pang azi actiunea acestui curent rusesc in mgastirea lui $tefan-cel-Mare 1. C5lug5ri ca ierodiaconul Venedict Pavlincovschi
Tarului, prin algtoriile la Chiev ale lui Pahomie si introducerea in Moldova de cgtre dnsul a schivniciei dup normele
lui Dimitrie de Rostov,
si, s adgugim, prin introducerea
normelor liturgice moschice$ti" in anume tip5rituri ramnicene, Triodul din 1731 $i Molitvenicul din 1747, se incepe
un schimb de inrauriri intre ortodoxia romneascA si cea
ruseascd, menit s5 aib5 $i mai mari rosturi in desvoltarea
mai departe a istoriei noastre : in Moldova, ca $i in TaraRomneasc5, $i in Ardeal chiar.
Ibid.
2 Ibid., p. 83.
8 Ibid., p. 84 si urm.
4 Dan, Putna, p. 94.
1
www.dacoromanica.ro
PARTEA a IV-a.
CAP. I.
www.dacoromanica.ro
100
11
intreaga carte a celor mai insemnate cntari a fost talmacit de pre vorba cea greceasca $i sloveneasca pre limba
noastra cea rumneasca", $i anume pentru ca s poata $i
ciata begtrib-asca $i copiii crestinilor carii s nevoescii la
invdtdtura Sfintei Scripturi sd o cdstige pre lesne si sit o
citeascd, nu numai in scoale si in casele sale, ce si in
sfintele beseareci, spre lauda prea-slavitului Dumnezeu"
Cum se vede, pentru indreptatirea acestei insemnate inoiri
se aducea inainte intrebuintarea Octoihului $i ca o carte
de $coala $i putinta de a-I ceti chiar acas. Cnd la 1713
Ca
Damaschin episcop de Rmnic 3. Am vazut vorbindu-se necontenit in Prefetele cartilor de prin anii 1680 de dascalii"
cari faceau talmacirile, $i iat c Mitropolitul Teodosie scrie
apriat, in scrisoarea de mustrare catre Vladica apostat al
Ardealului, ca Octoihul din Buzau 1700 a fost facut aproape
din nou cu mblta munca de dascalul Damaschin al nostru":
intrebuintandu-se de traducatorul in latineste cuvntul scho1 L6pedatu, Damaschin episcopul i dascdlul, din Cony. lit,", XL,
Bucurevi 1906.
2 Bianu i Hodos, Bibl. Rom., I, p. 259.
www.dacoromanica.ro
101
Epa
a lorga, Studii i doc., VI, p. 442, no. 1668. Cf. lorga, 1st. invdfdinntului, p. 72 i urm.
4 Condica Sfdntd, pp. 91-2.
5 Declaratia din 22 Novembre 1325 a la Damaszhin cAtre generalul
Tige, in Lapedatu, o. c., p. 8.,
www.dacoromanica.ro
102
II
www.dacoromanica.ro
103
Mitropolitul din Be lgrad, fost sufragant al Patriarhiei din Ohrida, s nu fie supus vecinului
sau de neam sarbesc. Slobod de orice atarnare, el ar fi
hotarat orice numire de egumen, el ar fi represintat mnstirile inaintea Imparatului, el ar fi luat socoteala la Craciun,
cu soborul, fiecaruia. Langa el la Ramnic s'ar fi asezat o
scoala de preoti, Guvernul fiind slobod s aseze la Craiova,
unde chemase, pentru Bulgarii catolici, de la Chiprovaci,
adusi acolo cum fusesera adusi la Vinfi in Ardeal i aiurea,
in Banat, pe episcopul Stanislavich 1, o scoald latineasca,
pentru care era vorba, in 1731, a se chema calugri piarum
scholarum, Piaristi. Vechile drepturi ale manastirilor, vechea
lor randuial5 trebuiau s5 fie restabilite 2. Aceste dorinti nu
se finura in sama, i decretul imperial fu publicat la Sibiiu,
inaintea lui Damaschin chiar, care fusese chemat si el pentru
aceasta inaintea Mariei Sale generalului. La 1725 se supunea
si pe aceiasi treapta cu
II,
4 Ibid., p. 44.
5 An. Ac. Rom., II p. 202 ; Sulzer III, p. 73; lorga, Studii i doc.,
1-ll, pp. 451-3, no. m; p. 453, nota 2.
6 Ibid., XIII, p. 211, no. 2.
www.dacoromanica.ro
104
II
prestatii" fur impuse mAn5stirilor. Iar alugArii de la Brancoveni puteau scrie : S5 se stie and ne-au scos Pivod5
din chilii afar pe toti alugari ; leat 1721" '. Un al doilea
sobor, tinut in 1725, cu egumenii de Bistrita, Hurez, Segarcea,
Govora, Arnota si CAluiu, protest5, cu un oarecare succes,
numai in chestia vingriciului 2.
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
105
aceasta, intarzierea hirotoniei pana la sfarsitul anului Inochentie merse la Belgrad in 1731 ca s iea parte la alegerea
unui nou Mitropolit pentru Sarbi i Romani 2, si lua parte la
sinodul noului ales, in Novembre 1732, aducand plangeri
pentru calcarea drepturilor sale de judecat53.
Inochentie e acela care urma anume exemple din Ardeal,
cerand ca preotii sa poarte tonsura catolica, in amintirea
cununii de spini a Domnului Hristos"4.
Certe noua izbucnir la alegerea urmasului sau. Neastamparatul calugar-boier Dosoftei Brailoiu voia pe Ghenadie Cozianul, talmacitorul Ithicei" si autorul de frumoase versuri
www.dacoromanica.ro
106
II
Ardeal,
CAP. III.
www.dacoromanica.ro
lOT
Antim, si cel romnesc, din Targoviste, de la 1712, Penticostarial buzoian slavon de la 1701, Mineiele lui Mitrofan de
Buzgu, druite bisericii domnesti din FAgAras,
pentru predici intrebuintandu-se Chiriacodromiul din BAlgrad.
www.dacoromanica.ro
108
II
Nicolae Mavrocordat. Se spune chiar c teascurile din TaraRomneasca ar fi dat la 1725 o lucrare despre Taina sfantului Botez" 4.
Frumoasa Cazanie nou din 1732, Chiriacodromiul Mitropolitului Stefan, incheie vrednic acest $ir de carti inoitoare
in sens romnesc5, adesea reeditate apoi, ale Mavrocordatilor.
1 L. c.
2
Bianu
www.dacoromanica.ro
In cAntarea bisericeascg
1C9
Mai tArziu $i carti de teologie incepur5 s apar in Bucure$ti, unde tipografia se a$ezase la V5c5re$ti, lng coal,
apoi la Mitropolie. Astfel, o nou5 editie din litvgtgturile bisericesti" ale lui Antim, a Vl5dicgi Antime, reeditate la
1746, in Ramnic, si Intreb5rile bogoslovesti", 15muriri asupra credintii adunate de boierinasul lanache, fost al doilea
Postelnic, indrepfatorul Penticostariului, ambele din 1741.
Minunatele Predici, Cazanii, ale lui Ilie Miniat se tipgresc
supt Neofit la 1742, iar la 1746 Mcirgdritarele Grecenilor
au a doua editie. La
1745
www.dacoromanica.ro
'110
II
din grece$te, %cute de un muncitor cu staruinta, Ramni1 LApedatu, o. c., pp. 8, 14-5, 19. Descrierea unui exemplar, foarte
neindestulatoare, in Bis. ort., XIV, p. 439.
2 Bianu si Ilodos, Bibl. Rom., II, p. 23.
www.dacoromanica.ro
III
intru toate", sveatnicu prea-minunatu" al Chesariului innltatil", se d5du intaiu, la 1730, Molitvenicul, in aceia$i form5,
se pare, ca $i cele dou care iesisera" peste Olt, dar cu
oarecare diorthosiri" si Intocmiri" $i cu adAugirea unor
molitfe nou5. Episcopul, care era unul din ucenicii lui Damaschin, spune limpede cg neamul romnesc nu se mai
indestuleaz" cu artile slavone $i grecesti, ci se cultiv
acum cu tAlmAcituri in limba noastr rumneasc5, cea de
mosie in patriia noastr5". Deci, spune el, amil socotit5 a
inbog5ti sfintele beseareci cu inmultirea sfintelort c5rti in
limba patriei noastre rumne$ti" $i pentru alte osibite locuri
ce s'au obicinuit cu aciast5$u limbA a sA indestuil". Triodul
din 1731 e insA o editie nou5, acumu inteacestu chipti
talmAcit" ; lucrarea, asezat5 in stihuri si in cuvinte" de
Damaschin , tipicul e ins5 schimbat dup5 cel rusesc,
moschicescii" de la 1682-3, din zilele inp5ratului" Ivan ,
care
tip5ritorul vorbeste
www.dacoromanica.ro
112
II
prinzand peste 650 de foi, slujba anului intreg, dup5 Mineiulil cel rumAnesch", g5tit de Damaschin care voia s5-1
deie in tipar, la 1725. Inca o carte primit5 cu nespus5 bucurie
pretutindeni si introdus5 r5pede in toate bisericile neunite
$i, f5r5 indoiara, chiar in multe din cele unite, ale Ardea-
lului ;
www.dacoromanica.ro
113
iar5si
o nou
www.dacoromanica.ro
114
II
scoasd nu numai din greceste, ci si din jidoveste", si inzestrat5 cu note, despte istoria numelor jidovesti", i cu
pashalii". In anul urmdtor, o carte de slujb5, Catavasierul
rumnesc", apare, dar fill de supt aceleasi teascuri, ci la
RAdAuti, unde Vldica Varlaam f5cuse o tipografie, CU un
mester din Brasov, Grigore Stan
in BrasoV tipArise dasclui Petcu Soanul i cel d'intaiu Calendariu r3manesc, dupd
unul slavon1,
cu un c5luggr din Neamt si un mirean din
Iasi, pe lAngsa alti drugari" i pilcari" si un poslusnic".
Urmeaz Ceaslovul .din 1745 al lui Varlaam. Si episcopul
care vine dup5 Varlaam lucreaz pentru aceastA r5spAndire
a cArtilor bisericesti, dnd, in acelasi an 1745, cele d'intaiu
Liturgliii romnesti care au vgzut lumina in Moldova.
In acest timp, Duca, de la ca're avem i versuri pentru o
nunt domneascA la 17493, tipgreste si mai departe pentru
Mitropolit. Sinopsis din 1714 apare din nou, rornneste, la
1747, in acelasi an cu un Triod dat pre limba moldoveneasc5, spre des5varsita intAleagere si urmata folosinta
torliorit". Pentru Mitropolitul Iacov insusi el incepe apoi,
dup5 aceast5 necomplect5 publicare de Carti bisericesti, un
www.dacoromanica.ro
115
4 V. si mai sus.'
www.dacoromanica.ro
PARTEA a V-a.
CAP. I.
contenita intrebuirrtare a cartilor din Tara', prin deasa hirotonire de preoti dincoace de munti, prin sloboda Calatorie
a calug'arilor de la manstirile oltene $i muntene la mangstitirile ce se mai pastrau Inca in Ardeal,
multe, de si mici,
prin cartile de ierputin locuite $i cu venituri neinsemnate,
tare ale Patriarhilor ce se sal$luiau trecMor in Bucure$ti $i
Iasi, ale episcopilor caTatori, ca acel de la Polyane 1, ba chiar
ale egumenilor de la Athos 2, $i, nu mai putin, prin pastrarea
in Maramufa$ a unui episcop ortodox, sfintit in Moldova, cu
toate ofertele de Unire pe care le -Meuse Serafim de Petrova 3.
www.dacoromanica.ro
118
II
dinciosi din sate, a unor credinciosi din orase, asa de preliosi prin sprijinul si darurile lor, a patronatului Terii-Romanesti, in sfarsit, unit cu mosii, mile si pocloane.
Dup moartea lui Patachi, a earui mostenire a fost confiscafa, pentru motive necunoscute, Iesuitul Adam Fitter avu
grija diecesei fagrgsene. La 17 April 1728 se oranduia de
la Curte sinodul de alegere, pe care avea s-I presideze epis
copul catolic al Ardealului, ajutat de un Iesuit. Cei trei candidafi cari se infatisar Imparatului full Iosif Hodermarschi,
fost episcop rusesc al Muncaciului (1707-15) si, de un timp,
retras la ma'n5stire, apoi parohul unit din Fagaras, un Maghiar,
si, in sfarsit, un scolar in vrisfa de treizeci si cinci de aui
al scolii lui Kollonics de la Sambata-Mare, loan Micu din
Sad, langa Sibiiu. Dupg moartea lui Hodermarschi se imbulzir apoi la -episcopia unit a Romanilor un Grec, Macarie
fa"-
www.dacoromanica.ro
119
cuse studii mai inalte de teologie, fie $i numai la Simb5taMare. Mantuind intAiu $coala, el trecu la mn5stirea Sf. Nicolae din Muncaciu, mAnstire unit5, $i dup catAva vreme,
episcopul Ghenadie Bizantie, care izbuti un timp s inlAture
pe VI5dica romnesc neunit $i nerecunoscut de Guvern, Dosoftei, puind in locu-i, peste Romnii de acolo, pe fratele fostului episcop Hodermarschi, Procopie 1, il sfintia ca Inochentie
www.dacoromanica.ro
120
II
Cand, dupa doi ani, in locul unui Imparat puternic $i bi1 Toties fata natio prae ceteris in Transilvania constitutis non modo
longe antiquissima, verum etiam numerosissima"; Nilles, o. c., p. 519.
Nos enim, tempure Traiani, adhuc antequam natio saxonica Transitaniam intrasset, in terra illa regia haeredem egimus integrasque possessiones et pagos usquedum possidemus, licet millenis miseriis et variis
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
122
II
2 Stinghe, 1st. besearecei $cheailor, p. 116 si urm. Cf. Silviu Dragomir, Istoria desrobirii religioase, I, pp. 24-5, n-le 18-9.
3 Nilles, o. c., p. 592.
www.dacoromanica.ro
123
la posturi, in care fierbea legume cu uleiu de in, asupra luminatului vicariu Petru Pavel Aron (25 August 1747). Pe
and in urma lui Ardealul se aprindea de rAscoal, asupra
cgreia sufla vantul vechilor suferinte si patimi, Inochentie,.
CAP. II.
Corespondent(' din exil a episcopului 1nochentie Micu Klein, 17461768, Bucuresti 1924. Cf. lorga, in Rev. Istoricd, X, p. 219 si urm.
8 lorga, Studii si doc., XII, p. LW.
4 Thid., p. 237, no. xt. Cf. culegerea de inscriptii i insemnAri a d-lui
BArlea, in Studii ci doc.
www.dacoromanica.ro
124
II
putin primejdiosi. Sarbii, de si se aflau in cuprinsul monarhiei chiar, erau mai neastampa'rati si gata de razboiu pentru
desfiintarea Unirii. Inca mai de mult, un episcop de Cruedol,
din pktile impartesti prin urmare, Nicanor. Melentievici,
rasbatu pana la Brasov, unde facu un preot,- pe care negustorii nu-1 puteau face la Ramnic, de oare ce locul de episcop
era slobod acolo I. Episcopatul Inului, ioanopolschi", se
inlarise bine, sprijinit fiind de toata organisatia militara a
Sarbilor, de ober-capitan", de apitanii" si ofiterii Crainei",
margenii incredintate pazei lor. La 1724, Vladica Sofronie
de Ravanita, care statea in Arad si numia dupg acest oras
mai mare diecesa lui, izbutise a ca'pa"ta pe protopopul din
Cabesti si pe preutii din cinsprezece sate ; el chem si pe
protopopul din Beius, care trimesese sol de supunere, pentru
a-1 pofti la Arad, cu doi preoti alesi" si doi oameni dintre
mireani", spre a primi singhelie si numire de la un arhiereu
al credintei celei pravoslavnice a Besearecii Rasaritului, a
Ierusalimului", al Iegii crestinesti" 2 Vladica sarbesc linistia
pe acei cari doriau de dansul, spuindu-li, prin scrisori romanesti bine scrise de duhovnicul Arsenie, ea" el nu cere
alta dajdie, de la sate si preoti, deck cea obisnuit si de
inaintasii sAi ". Protopopul Bihorului primi sa se intoarca la
legea veche, de care se tineau acum si alte sate I, si la 1731
Mitropolitul Vichentie de Balgrad, aflator la Viena, pentru
confirm-atie", putea cere, in calitatea lui de pravoslavnic
Mitropolit al Beligradului si a tot crestinescului norod ce sa
afla supt 'sfapanirea Mariei ImparMesti arhiepiscop iproci",
si, ceia ce trebuia sa-i inalte autoritatea in ochii Romanilor, superior al eparhiei romanesti a Rmnicului,
cerea,
zic, ajutor bgnesc de la credinciosii sal din orasul de Dum' Stinghe, 1st. besearecei Scheailor, pp. 131-2 si urrn.; Hermann,
Das alte und neue Kronstadt, 1, p. 193 si urm.; Stinghe, Doc., I, pp.
173 si urm., 188 si urm ; Silviu Dragomir, 1. c., p. 117 .si urm.
2 Iorga, Studii i doc., IV, pp. 80-1, no. Lxx.v.
3 Ibid., pp. 81-2, no. ',XXVI.
4 Ardeleanu, o. c., II, p. 24.
www.dacoromanica.ro
125
8i
www.dacoromanica.ro
'126
II
p. 172.
www.dacoromanica.ro
127
El presidd mai tarziu si un sinod de obste, care ceru privilegii peutru cler si intoarcerea lui Klein in diecesa 5. Tinerii
' Hurmuzaki, VI, p. 602.
www.dacoromanica.ro
128
II
Romni intorsi de la Roma, unde invataser5 cu banii diecesei, Grigorie Maior, Caliane, Cotore, nu vedeau nici ei
alt mijloc de a potoli tulbur5rile. Cnd cancelistii Camerei
mergeau prin sate cu asigurarea scris a Imp5r5tesei c5 nu
e silit nimeni la schimbarea Unirii in lege nemteasc5" ori
a Neunirii in Unire 1, nimeni nu voia si-i cread5. Dacg in
prtile Bistritei se cerea sAtenilor s jure cele patru puncte,
ei treceau in Moldova, precurn din p5rtile Sibiiului, unde
mai toate satele romnesti erau impotriva Unirii 2, ori ale
Sas-Sebesului, lumea, ingrozita de zvonurile ce umblau, pribegi in Tara-Romaneasca 3. Dac5 autoritatea incerca sa' se
amestece, gloatele indfazniau s5 loveascd pe cei ce luau
ap5rarea preotului unit,
unele pArti
www.dacoromanica.ro
129
intorsi la Unire isi faceau cruce cu groaza la vederea preotului unit $i n'ar fi calcat pentru nimic in lume in biserica
legii sprijinite de Ckmuire2.
CAP. III.
in urma paroh la Dioszg ; pentru a nu se mai crea o diecesa unitg a Romnilor, Meletie fu facut episcop in partibus,
de Tegeia, dandu-i-se numai sarcina de a administra in aceste
locuri3. Va fi facut $i el ca $i Klein noviciatul lui de calugar
la Muncaciu, al ckui episcop il $i consacra la 17504. Se in1 Ibid., p. 217.
2 Cf., ibid., pp. 255-6.
8 Cf. Nilles, o. c., p. 603 0 urm.
4 Ardeleanu, 1. c.
www.dacoromanica.ro
130
II
5 Ardeleanu, I. c.
www.dacoromanica.ro
131
care sat si nu merg cu mana goala",-fie siguri c vor izbandi ". Poate c scrisoarea, care vorbeste de stiruinti la usa
Impgratului", venia de la Trimesii la Viena ai neunitilor
din Scaunele Sibiiului, Miercurii, Sebesului Sgsesc, Orgstiei
Dobrei, cari plecasera la Impargtie in 1749 2.
II,
p. 159
ui urm.
www.dacoromanica.ro
132
II
si se
zicea: vicarhs al Sfintiei Sale de la Car lover'. Puterea duhovniceasca a fanaticului, care nu era lipsit de oarecare $arlatanie naiva, ajunse asa de mare in tot Ardealul, incat Curtea
trimese, in 1761, pe generalul Buccow, ca sa bed' pace. La
6 April, Romnii din Sibiiu ii cerura un episcop, ori macar
alipirea bisericeasca a Ardealului la Carlovat, neindraznind sd
pomeneasca numele Ramnicului, care se afla in tali straina,
la Turci", iar, Inca din '121 Mart, Sofronie stia ca s'a dat
voie de viata in ortodoxie pentru Romnii in Ardeal si cd
maica" imparateasa a trimes si un arhiereu pravoslavnic" 2.
Vladica si trebuie
www.dacoromanica.ro
133
Climent
www.dacoromanica.ro
134
II
and se
d'arainS
until din ei
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
135
fi doc., XII, pp. 10-1; Bianu i Hodos, Bibl. Rom., II, pp. 153-4.
www.dacoromanica.ro
136
II
www.dacoromanica.ro
137
Cat priveste pe Novacovici, un episcop ca dansul, necunoscator de limbg, de tar, de oameni, desgustat de o situatie care-I facea sa resideze inteo cAsuta teraneasca din
R4inari 1-, s primeasca jignirile lui Aaron unitul $i sg-$i
auda', find Sarb, Rat, porecle ca acelea de rata" $i rAtoiu";
un om bdtran $i bolnav, lipsit de autoritate, ingrozit de halul
moral al unui cler ce se tinea de batai $i petreceri si de
furia ce -Ikea s se ciocneasca necontenit neunitii sgi, cari-i
cereau scutul, $i unitii, pe cari din porunca Guvernului era
dator sd-i crute, sa-i
curteneasca
$i
lingu$eascA,
n'avea
www.dacoromanica.ro
138
II
www.dacoromanica.ro
PARMA a VIa
BISERICA DIN PRINCIPATE
IN
CAP. I.
II-111,
XIV, p. 654
si
urm.; 718
urm.; Papadopulos-
Erbiceanu,
Cron. greci,
113.
www.dacoromanica.ro
140
II
www.dacoromanica.ro
1411
ii lasa
carja,
www.dacoromanica.ro
142
II
$i
preotii, cu negutator0, pe langa Domn, Divanul sau i Brancoveanu in deosebi, ca s fie iertat, $i s poata veni la locul
sail", tie 5i pldtind inca odata cat i s'a luat $i dand chize$i
pe rugatori pentru scoaterea lui din cine stie ce manastire
de surgun ; ,de acum innainte", adauge el, cu cerbicia infranta, nu Voril mai fi ceale ce au fosth pn acumil de
spre partea noastra, ci vomu fi cu totulu $i totu al Mariei
Sale credinciosil $i cu dreptate" 3.
'
2 Ibid.
8
www.dacoromanica.ro
143
supt un Domn care fusese boier al Craiovei, stapanirea turceasca. Fugi odata cu Domnul sal la sfar$itul anului, dar
nu trebuie sa uitam ca puterea lui Manole-Voda firm in judetele oltene $i pana in Octombre 1771. Acel care, adapostit
in schitul de munte al Saracine$tilor, era numit une ori VI-dica Saracinescul", putu sa iscaleasca de aici inainte proin
Mitropolit". Murind la 28 Decembre 1777, noaptea, el fu
1 Istorical eparhiei Rdmnicului, p. 143. Pentru celelalte, v. lorga,
Inscriplii, II.
2 Cf. Claariu, Ade .Fi fragmente, p. 226 i urm.
8 Condica Sfdntd, pp. 179-70, 192-3; cf. G. Lahovari, In Cony. lit.,
XXVI, pd. 1068-71.
www.dacoromanica.ro
144
11
Tot un continuator al $colii lui Damaschin, Partenie, eclisiarhul lui Grigorie in zilele grele de prigonire, traductor
al Liturghiei Sf. Iacov, din grecesfe 2, $i al Slujbei Sf. Ni-
trgia in 17704, and se spune5 ca" Grigorie n'a putut fi hirotonisit indata, din causa fugii lui Cozma de Buzau $i a
mortii lui Partenie.
CAP. II.
www.dacoromanica.ro
intovArdsi
145
si
apoi urrnwl
lui,
Constantin Mihailovici
Scaunul metropolitan.
10
www.dacoromanica.ro
116
N. lorga
cetitoriului si inteleagerea deplina"), Triodul (1761), iar Penticostariul numai in 1767. Pe lAnga acestea, lasAndu-se mul-
in
romAne$te, pentru intAia$i data, dupA publicatia slavona din
stramutati pentru
2 E cartea din 1763" a lui Partenie, care a slujit apoi lui Stefan din
1839 ca sa redacteze VI* Sfantulu .
3 V. ai Studii si doc., IV, p. 88; Mangja, Stufba sfintirii bisericii,
Arad, 1905 ; Bianu i Hodos, Bib!. Rom., 11, p. 157, no. 327.
www.dacoromanica.ro
147
deci un leu intreg, care era pretul c5rtii2. In 1760 incepea Mitropolia lui Grigorie insusi.
Btr5nul boier Constantin Dudescu, ocrotitorul lui Daponte si una din apeteniile miscArii din 1754 impotriva
Grecilor, indeamn5 la cea d'int5iu publicare, pl5tit5 de un
Bulgar Ilie, oaia tarlei cei crestinesti a Ohredei", a Vietilor
de pustnici, Lafsaicon-ul luk Heraclid de Capadocia, tradus
odata, cu cheltuiala lui loan de Hurez, in RAmnic, de un
Polon ce fusese dasal la Brasov, inainte de 1700, Alexandru ", si, ceva mai VA] ziu in Moldova, de Pahomie al Roma-
keep acum tip5riturile bucurestene ale lui Iordachi Stoicovici tipograful, cu Evanghelia din chiar acest an 1760.
Apoi, tocmai in 1764, c5rti de slujb5, un Apostol (editii
' Cf. Lesviodax, o. c., p. 465; lorga, Studii i doc., 111, p. 85 si urm.
2 Bis. Ort., XXII), p. 128.
3 Bianu, in Col. 1. Traian, 1882, r. 599 si
Iorga, 1st. lit. rom.,
11, p. 85; Rev. Rom., II, pp. 118-20; Bis. Ort. pe 1887, pp. 103-5.
El a tradus din nou Penticostariul, in 1694, si Psaltirea, in 1697, dar
www.dacoromanica.ro
N. lorga
148
aflau in manuscript.
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
N. lorga
150
1 urm.
www.dacoromanica.ro
151
CAP. III.
N. Iorga
152
de dari a clerului intreg, oranduia ca toti preotii sa se infatiseze la episcop, pentru ca in patruzeci de zile sa invete
neaparata cunostint a Intelesului tainei bisericesti", ca orice
candidat de preotie sd fie intaiu ispitit" de arhiereu asupra
pregatirii sale si s inainteze pe rand pana la vrednicia de
preot ; calugarii nu vor mai umbla pe drumuri, si ei nu vor
putea fi primiti deck de Mitropolit 3.
Masud bine venite, pe care le intregi Grigore Alexandru
Ghica-Voda, reformatorul pe atatea terenuri, care ho`tari, la
15 Iulie 1764, ea nu se vor mai face preoti -WA numar, ca
mita va aduce dup sine caterisirea, ca orice numire de preot
va fi precedata de o cercetare a cunostintilor candidatului,
ea nu se vor rimi face biserici fara socoteal, pentru trufia
unuia si a altuia, cari, negandindu-se la starea Idcasului"
adevarat, care e sufletul, cldesc biserici i paraclisuri
1
ni
www.dacoromanica.ro
153
de
artilor
www.dacoromanica.ro
154
N. lorga
www.dacoromanica.ro
155
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
N. lorga
156
din ceput s'au cinstit a s numi cea mai intgi, cap tuturor
mnstirilor parnntului Moldovii, sAngur de sine stapani1 Dan, o. c., pp. 46-7.
2 Ibid. p. 96.
8 Ibid.
www.dacoromanica.ro
IL7
ale
unui
www.dacoromanica.ro
158
N lorga
456, no
www.dacoromanica.ro
159
cultural , Ordnduiala chipului celui mare ingeresc, hodleitura dulce sau livada infloritd, Crinii Tarinei", foarte
mult cetit ; in sfarsit cAlugdrul putnean a voit sA creascA
numArul cArtilor de slujbA, traducand, dupd izvoade moschinesti", Pavecernicul, Canonul la pavecernitd, PlAnsul
NAscMoarei de Dumnezeu", Panahidicul, Paraclisul Sf. Petru
si Pavel, pentru hrarnul Solci, Liturghia arhiereascd 2, Treb-
www.dacoromanica.ro
160
N. lorga
www.dacoromanica.ro
161
CAP. V.
www.dacoromanica.ro
11
162
demnul lui Damaschin, care avea gata si Tcilcul Evangheliilor de Teofila ct al Bulgariei '. Un Mihalcea Logof5tul de
tain5, care-si zicea Litterati in loc de Litteratus, pe latineste,
porni tot acolo randul talm5cirilor de pe grecie": fusese
la capuchehaielacul romanesc din Constantinopol, impreun6
cu Constantin Diichiti, autorul ziarului Campaniei in Moreia 2s
p5n5 pe vremea lui Stefan-Vod5 Cantacuzino si a lui Nicolae
Mavrocordat, si, odath cu intrarea celor cinci judete in st5panire german5, veni de se asez acolo. Om evlavios, el
cheltui o parte din economiile sale pentru a inoi pe la 1726
schitul valcean Tarca, metoh al Titireciului, fkut pe la 1680
de un c5lugAr grec din Tricala, Dionisie. -..Dup intoarcerea
Olteniei la principatul muntean, Mihalcea e imbrtisat, pentru
invaTatura si priceperea sa, de Constantin-Vod5 Mavrocordat,
Tiprituri teologice romnesti incep intaiu in Tara-Romaneasc5, unde Mitropolia cl la lumina* o nou5 editie din inveiNtura bisericeascei a lui Antim, mai mult o circular5 pe
inteles pentru preoti
in Moldova se tip5rise pentru acelasi
iar la
scop, la 1732, Invtaturi preofesti despre Taine"5,
' Upedatu, Damaschin, p. 18.
Am dat o noud editie a acestei scrieri, in colectia Comisiei Istorice
a Romniei. V. Cron. Muntene, din An. Ac. Rom." pe 1899 (XXI).
V. 0 lorga, Ghightu i Arges, P. 57, no. 17 ; ms. din 1761.
4 Upedatu, Bisericani si Rdsca, P. 35 0 urm. V. i Codrescu, Uricariul, VII, p. 20.
5 Bianu 0 Hodos, Bibl. ROM., II, p. 4, no. 205.
www.dacoromanica.ro
163
case, dincolo de Milcov, si poate chiar in Iasi, la 1747. Adunare de multe invataturi", din 17573, e ins o lucrare noua,
2 Cf. 0 lorpa, 1st. lit. rom., ed. 1, II, p. 45, nota 1; p. 429.
Pretinsa editie din 1753 e o greseall a lul-V. Popp, o. c., p. 9; se
spune in titlu ca s'a tiprit supt ScarlatV )da Ghica, i acasta nu d )m8
niA in 1753.
www.dacoromanica.ro
164
II
ce s pocgieste, emit se cade sg se ispoveaduiascA"; Ev loghie dascAlul iscAleste doar ca diorthositoriu. Numai in
1771, prin sarguinta acelui Toma al doilea Logofgt, Toma
Cara, din care Rusii, cari ocupau Moldova, ar fi vrut sal
facA legislatorul acestei teri 1, se lucrA o AlcMuire inaurit5",
traducere a cArtii Evreului convertit Samuil Rabbi, care
scrie impotriva iudaismului,
dupg textul din Lipsca, 1764. Itica sau ieropolitica lui Vartolomei Mazgreanu
din ruseste, dupg o editie de la
Pecersca, din 1712,
rAmase insg si mai departe in manuscript, cum rAmase si alt traducere, din 1747, a lui Ghenadie Cozianul
a.
cu
www.dacoromanica.ro
16
Fecioarei
$i
traducere a Talcurilor Psalmilor de Teodoret (17878), Hatitovreiton Paradeisos, Tainica Florarie", i poate Scara lui
lacov"7, Tipicul, Oglinda. tainica a vietii calugaresti", Calist", Viata lui Dimitrie de Rostov, loan Scarariul, Sf. Chiril
de Alexandria, Bogoslovia, Talcul Apocalipsului, etc.8,
ce
bogatie de munca spornica!
dar lucrarea de capetenie,
mantuita in 1782 abia, a acestui om invatat si harnic, patimind
ins-a de multe ciudatenii, in traiu, de sigur, ca si in serisul neobisnuit, in stilul plin "de neasteptate si neingaduite
cuvinte, e traducerea Vieglor Sfintitor din greceste, lucrare uriasa, care a vazut tiparul numai tarziu, dupa oarecare prefaceri, in Moldova, tocmai in Aipografia intemeiat
anume mai tarziu de Paisieni, in randul carora se inscrisese
lorga, Ghighiu qi Arges, pp. 17-9.
2 lorga, Cernica, p. 23, no. 151.
8 Iorga, 1st. lit. rom., ed. 1.-a, II, p. 275 si urm.
lorga, Ghighiu .si Arges, p. 58, no. 19.
5 LApedatu, Bisericani Si Pd.sca, pp. 12-3.
lorga, 1st. lit. ram., ed. 1-a, II, P. 391 ; Bis. ort., XII, p. 673 si urm.;
)(VIII, pp. 298 si urm., 303 si urm., 695 si urm.
7 lorga, Cernica, p. 23.
8 lorga, Studii c1 doc., VII, pp. 309-10,
www.dacoromanica.ro
166
II
dascalul, cad nu pot sta alaturi de un Evloghie din Moldova2. 0 nou legatura intre .slavona, inviata mai ales pentru
cetirea i talmacirea Vietilor Sfintilor, celor vechi i noi,
intre schivnicii inchinati numai lui Dumnezeu i limba greceasca, acurn cultivata, nu de Greci, nici pentru Greci, si
mai putin pentru grecisare, ci pentru largirea si adancirea
studiilor de teologie, pentru inzestrarea Bisericii si imbogatirea literaturii prin carti talmacite fr mijlocire din aceasta
limba, era s'o faca Paisie, ai carui ucenici, Sloveni" i Ro-
CAP. VI.
2 Pentru Floru, v. ibid., p. 17, no. 115; lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, I,
pp. 421-457; Me1thisedec, In Rev. p. ist., arch. fl fil., vol. 1V, p.
Urechil, 1st. Rom., 1, p. 822.
www.dacoromanica.ro
167
8 Ibid., p. 35.
4 Inceputul la Condica mandstirii Solca, ed. cit.
5 Marian, Inscripliuni de pe manuscripte c1 crfl vechl din Bucovina, Suceava, 1900, pp. 46, 49-50; cf. lorga, Inscriplii, I, no. 1.
www.dacoromanica.ro
168
II
www.dacoromanica.ro
169
de obste moral. Enzenberg Ii arata cd are de gand sa restrang5 nurn5rul calugarilor, sli scrie averea manastirilor, sa
4 Ibid., p. 53.
www.dacoromanica.ro
170
II
al lui Iosif al II-lea 1. La 1783 el tAri pe DosOftei in Cernauti, unde decretul din 12 Decembre 1781 mutase, necanonic, episcopia, $i unde el trebui s'a" facA din banii si o
biseric5 mai cuviincioas5 pentru ca s5 aib unde se inchina.
Arhimandritul Meletie, proegumenul Antonie din Putna $i un
Gherasim primir sa" scrie, impreung cu 13*, averea manastirilor 2.
www.dacoromanica.ro
171
Cali
ani mai are de trait. Era vorba acum sA-1 supuie Patriarhului
$i aceasta se $i fAcu, la 6 DecemsArbesc de Carlovat 3
bre 1783, in chestii de dogma mai ales, iar la 8 Decembre
1786 in toate, episcopul bucovinean fiind chemat la sinoadele sArbe$ti. I se trimesese de acolo, ca indreptator", un
fel de teolog oriental, arhimandritul de la Sistatovici, Ghedeon Nichitici. Se prevazu chiar sA se creascA popii tineri
in studii mai inalte $i in $tiinte la Liov 4, pe lAngA cA
se incepu o $coala de preotie in Bucovina chiar 5. Se hotart
apoi indat s lipsascA cAlugArii de la economiia mosiilor",
afarA doar de o grdinita pentru aier 6 $i sA se imputineze
lAca$urile lor mai mdrunte, ba chiar &A se paraseasca unul
ca Dragomirna, pentru. ca e alcAtuit din a$a de multi oameni
strAn$i laolalt i deosebiti, cu faimA rea, $i mai e i la
granitA" 7. Enzenberg voia sa pstreze doar Moldovita, Sucevita $i Putna 8 ; numarnt preotilor va fi restrAns, din atAtea
sute ce erau, la... nouazeci.
Ibid., p. 78.
9 Ibid.
www.dacoromanica.ro
172
II
iscAlit
4 Ibid., p. 121.
www.dacoromanica.ro
17
in veacul urnAtor. In ace1a$11 9n, el inchidea ochii in ternnita-i onorabilg din Cern AO 1
Urrnasul lui, Sarbul Daniil Vlahovici, de la m'angstirea Covila
2 Cf. lorga, Inscriptli, II, p. 12, no. 28 ; cf. Vorobchievici, Dragomirna, p. 39.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A VIIa
INVIEREA SPIRITULUI BISERICESC
PRIN
Un Meletie Ghica,
fugar pentru cg n'a gasit de cuviintg sg se strice obiceiurile ferii $i randuiala ortodoxiei", ajunse pang la Athos si
Smirna. In Slatina lui Lapu$neanu se a$ezg fugarul Macarie
de Voronef 2, in Ra$ca, Venedict de Moldovita 3. Schiteni,
,dela Schitul-Mare din Galitia, Intemeiarg in judeful Boto$ani
mgngstirile noug Copla $i Zghireni4, dintre care cea d'intaiu fusese bogat dgruitg de boierul ctitor din veacul al
XVI-lea, Vistierul lui Rare$, Teodor 5. Vartolomei Mazgreanu,
care nu zgbovi nici el sg pgraseasca Bucovina, dupg inceperea
reformei" mangstiresti
la 1-iu lanuar 1779, neprevazand-o,
se adgposti la Roman,
www.dacoromanica.ro
176
11
rul" s5u se inmulti insg asa de rgpede, IncAt ConstantinVod5 Moruzi, urmastil lui Ghica, simti, in August 1779,
Neamtul, dup5 petrecerea in zidurile sale a Polonilor intAiu, a cAtanelor nemtesti pe urma, ie afla in stare proast5,
de si din mijlocul calug5rilor s5i, cari nu erau mai luminati
1
www.dacoromanica.ro
177
tite, p. 6.
3 Melchisedec, Cron. Rom., II, pp. 51-5, 63 si urm., 80 si urm.
4 Ibid., p. 7N.
5 Ibid.. pp. 86-7.
6 ii urmeaza, scurt timp. Daniil de Solca ; Melchisedec, Cron. Rom.,
II, p. 21.
7 Ibid., p. 95.
8 lorga1 Inscriptii, II, pp. 175-6, no. 471.
www.dacoromanica.ro
12
178
11
adAposti mai mult decal vre o cinsprezece vechi ucenici de-ai sal
www.dacoromanica.ro
179
i acela care au adus luminata trfan5stire la cea lui Dumnezeu plAcutalviata caluga'reascr, fiind si Matalorul ierodiaconului Gherasim, care a fost apoi cel d'intaiu tipograf muntean1, al lui loan si Meletie, scriitori. Un Agafton, RUF,
internei schitul Vorona, in Odurile Botosanilor, schit de
Sloveni", din Malorosia" si Bucovina, Moldoveni si Rom Ani,
strAnsi din toate pktile. Schiturile de la munte, Vovidenia,
Pocrovul, Taraul, aveau schivnici dup vechea rinduialg .a lui
Dimitrie de Rostov, cari se uniii la miscarea paisian5.
Munteni se adauser la sobor": un Rafail din Hurez2, un
Grigorie din Bucuresti, care se asezA la Caldgrusani, mAn5stirea lui Matei Basarab, al cgrii egumen Dosoftei, mort la
18073, arat sA fi ascuitat si el de-a dreptul invAlAturile marelui dascal de cAluggrie nou; Chiriac RAmniceanu14, care
ajunse cAlugr la Caluiu ; Gheorghie, care satu in fruntea
InAnAstirii Cernica de lAng5 Bucuresti, o fundatie a familiei
Stirbei. Schitul Iezerul, Poiana Mgrului, poate Varzgrestii, Ghighiul de lAnga. Ploiesti, D'alha'utii, Ciolanul din Buz5u, Cheia
prahoveanA, din 1835-9i, toata' partsa de spre Moldova a
a lui
Paisie.
care trAiau la Socola, zidita de o
Si, pentru cAlug5ritet
-fat a L'Apusneanului, apoi la Soborul Maicelor" din Iasi,
www.dacoromanica.ro
180
$i
II
alte iscusite
lucruri, care acestea sant pentru cinstea $i folosul lor $i pentru podoaba Patriei".
$i
hotAri c in ob,stejitii nu vor infra decat cei ispititi cu cercarea cuviincioas, de vin adecA cu gamin de spAsenie",
oameni maturi, intregi la minte $i slobozi, lipsifi de greutati
de familie; el mai addugia c5 fratii nu vor avea incurc5tura
ali$verisurilor", despktindu-se de lume cu-totul, printeo diatA
de moarte", cA ei nu vor ravni alta mancare cleat cea
proast5 $i lesne ca$tigat5 a ob$tii", nici alte vesminte decal
ceale s5r5ce$ti 5 i lesne cumpArate", cA nu vor pAr5si md-
www.dacoromanica.ro
cur-
1St
Ceale patru
Isaia
Raiului" de loan Sinaitul, Efrem Sirul, Paterice, intre care
cel de la Pecersca, Capete lucrAtoare" ale lui Nichita Stethat,
cAlugAr din mngstirea constantinopolitan5 Studion, Sf. Grigore Sinaitul, Simion Noul Bogoslov, InvtAturile $i scrierile
lui Paisie $. aA
CAP. II.
biserica Gavriil, ctitorul ei, slujia mai bucuros deck in ade' Cf. lo-ga. Cernica ; L5pedatu, I. c.; lorga, Ghighiu fi Argef ; Stuclii si doc., VII, I. c.
2 lorga, Doc. Callimaclzi, I, pp. cucxxv, 40'7 ; Erbiceanu, Mllr. Mold.,
p. xLVIII; lorga, Inscripfii, II, pp: 175-6.
www.dacoromanica.ro
128
vAratul lOca$ metropolitan al Doamnei Anastasia Duca, Stratenia, care fiind, prin vanzArile nechibzuite ale lui Gavrii1,.
ca $i Sf. Gheorghe, de
altfel, care avea Iocuirea Jidovilor panA aproape de altarut
incunjurat de prAvAlii jidove$ti,
Un fecior de boier, Leon Gheuca, crescut pe langA Ga-care-1 fcu $i protosinghel al Mitropoliei, ajunse pe
rand episcop de Roman, la 2 Februar 1769, supt Grigore-
vriil,
www.dacoromanica.ro
183
talmkit insusi o carte de multe invgAturi" mai mult morale decat religioase, din limba francesa" 4. Cum se vede, un
arhiereu foarte lumaret, a ckui iubire pentru noua Iiteratufa
francesa", revolutionar si deista", se poate intelege and ne
gandirn c invtatul episcop grec al Cazanului si Astrahanului, Evghenie Bulgaris, care a fost si pe la noi, traducea din
Voltaire insusi si c Charles XII al aceluiasi afl un thlmcifor caluggr din Iasi, pe Ghervasie 5.
In timpul cnd Mitropolitul avea grija traducerilor sale si
a celor pe care gAsise c trebuie sa' le comande, tiparul romnesc e in mAna unui Rua,- legAtor, sgp5tor, mester tipograf, protopop, econom, exarh chiar al Mitropoliei Moldovei,
din timpul fazboiului din urnA, cnd el, venit in Moldova
Inca' de la 1764, va fi tinut locul lui Gavriil : Mihail Strilbitchi.
ACesta dduse in Iasi o Psaltire-, in 1784, apoi, poate, un
Autologhiu i un Molitvenic in 1785, Octoihul de la 17866,
o nou'd editie a Privglioarei" muntene, invtatur pentru
duhovnici, din 1781 (1784), o traducere a Alfavitei sufle' V. Tichindeai, Fabule, ed. Russu, pp. XVI i urm.
2 lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, 11, pp. 33, 436-7, 449, nota 3.
3 Picot, IVotice bibliographique sur le protopope Mihail Strelbirkij,
Paris. 1905, pp. 4-5:
4 Melchisedec, Cron. Rom , II, pp. 112-5.
5 Cf. Sulzer, o. -c., 11, p. 37, nota a ; Xenopol si Erbiceanu, Serbarea
colard din Iasi, p. 270.. Cf. memoriul nostru la Academie despie francmasoni in Moldova, 191.9.
6 V. si mai sus.
www.dacoromanica.ro
184
si intre Ru$i4.
www.dacoromanica.ro
185
Iacov, egumenul bisericii Barnovschi ; prin bani acesta capatase sprijinul Curtii lui Alexandru-Voda Mavrocordat, Si prin
bani biruise in, lupta pentru episcopia de Roman pe Venedict de Ra$ca si pe dichlul de la Husi, de sigur un Putnean,
lorest ; Mitropolia fiind in manile Domnului, alegerea se
facu in biserica Dancului 4, din care Constantin Duca fkuse,
www.dacoromanica.ro
186
11
Rusii
' Cron. Rom., la locul respectiv. Cf. Wolf, Besclzreibung der Moldau,
p. 149.
www.dacoromanica.ro
187
cruce de briliante. Moruzi nu vol ins pe acest nou arhipastor al Moldovei; el -Mat pe Patriarh s-1 inlture si
hotarasd, in April', o nott alegere, si, data aceasta, ieI, prin
lunie
Iacovi
episcopul de Husi, om vrednic de Mitropolie, care primiseeparhia sa prAdat pAri in sandurg si aruncata in grea
datorie de 75 de pungi de bani", de Alexandru Constantin
Mavrocordat-Vocla, rapitorul mostenirii lui Inochentie, si a
lasase acum cu totul slobod. Faptul ca el rscump'arase pe
prinsii turci din mnile Muscalilor, cheltuind pentru aceasta
16.000,de lei, si d, la descoperirea acestei dovezi de mila
pentru pkani, el fusese manat in tabara de la Hotin pentru
a-si da sam'a, 11 recomandau in deosebi Portii2. Gavriil fu
luat, in Maiu, cu sila din Iasi si dus la Poarta", unde Patriarhul vol sa-I dea in mnile Trimesului Rusiei; adApostindu-se
totusi, la urmg, in aceasta tara, el dpat5 episcopia Gotiei
in Crimeia i Ordinul Sf. Andrei3.
Iacov era un arhiereu indtat, stiind ceva greceste i slavoneste, poate si frantuzeste4. A fost i aici un foarte bun
gospodar, care a zidit casa de resedint a Mitropolitilor si a
scos pe Evreii cari, cu drti de vAnzare si de bezmen ale lui
Gavriil Calimachi, se asezaser in jurul bisericilor Strateniei
si Sfntului Gheorghe5; clAnd Mitropolia veche pe lAnga" Academie, el isi alese pentru slujba sa arhiereasd biserica
notia a lui Gavriil6; o mare reparatie, in 1797,s cuprinse
1st. Mitr. Mold., p. 320.
Cf. Melchisedec, Cronica Husului, I, pp. 346-7,
1 Erbiceanu,
Codrescu,
www.dacoromanica.ro
188
II
$i
p. 42 0 MIL
5 V. brosura mea despre dansul In Bibl. Minervei".
h Picot, o. c., p. 15.
www.dacoromanica.ro
PARTEA a VIIIa.
CAP, I.
www.dacoromanica.ro
190
11
In acelasi timp se gsia tot in Tara-Romaneasca un arhiereu, ucenic a lui Chesarie, fost protosinghel la Rmnic,
ingrijitorul tiparului supt episcopul Filaret, care, fiind n5scut
irk Lovistea Valcii, poate din neam de Ardeleni, trebuia s5
aibA leg5turi cu Ardealul, de care-1 apropia numirea sa ca
intaiu episcop al Argesului, ridicat ca Scaun arhieresc din
ruinele sale, in August 1794 ', pentru doau5 judete, adecA
al Argesului si al Oltului" 2. in sfarsit legMurile sale in Bucuresti 11 fAcuserA a cunoaste pe Gherontie si Grigorie si a
pretui curentul paisian. Astfel cArturAria oltean5 a lui Damaschin, Grigorie si Chesarie, noua miscare ardeleanA, care
incepea, cum se va vedea chiar acum, s5 apropic de Romanii de dincoaCe, si pe neunitii treziti la culturA, si pe
Uniti, scApati de exclusivismul catolic, si, in sfarsit, cAlugAria
vine a ne opri.
losif, care a fost si un foarte bpi gospodar, dregand minunata bisericA a lui Neagoe-VodA, in care bAciuiserd doi
Hristos"3, el stia CA Gherontie si Grigorie, doi parinti calugari din Moldova", au gata Tit lcul lui Teofilact, pe care
' Cond. Stahl, p. 279 si urm. Cf. Zilot Romanul, in Rev. p. ist.,
arch. fi fil., vol. V, p. 73.
2 Cond. Sfdntcl, 1. c., Tomos-ul patriarhal pentru noua diecesa nu s'a
publicat si nici pretextul intemeierii ei nu se cunoaste mai de aproape.
Cf. pentru eparhia Buzului, la t544, Tunusli" (Mihai Cantacuzino),
trad. Sion, p. 101 si urm. si actul din Rev. 1st., IX, pp.173-177.
d Ms. de la Cernica, semnalat de par. D. Furtuna.
www.dacoromanica.ro
191
el ar fi vrut s-1 van' tipkit in Ardeal, cu cheltuiala corespondentului s5u obisnuit, marele negustor sibiian Hagi
Constantin Pop 1. Fa'cu sa' se tipkeascd la Bucuresti, in
noul asezmnt privilegiat al boierinasilor Clinceanu $i Topliceanu, cari intrebuintau pentru drtile biserice$ti, pe un
cAlugAr din Neamf, Isaia, o notr editie dintr'o carte de
combatere a Volteri$tilor, pgginilor adecg, celor fgra" de
Dumnezeu, ai veacului acestuia", Apologhia contra celor
-L-Cov
Oe.cov Ocrathcov,
CAP. II.
Schimbarea in sens romilnesc a spiritului in Biserica unit: Samuil Clain, $incai si Petru Maior
ca rgsvrAtili religiosi.
Privirile lui losif se indreptau insg, nu numai dtre muncitoarele chinovii ale paisianismului, ci i calre fruntasii ierar-
1-iu,
II, p. 403,
nota 1.
www.dacoromanica.ro
192
II
2 V , pentru ei,
www.dacoromanica.ro
193
Petru Maior (n. c. 1760), din p5rtile Bistritei, fiul protopopului de la Cdpusul-de-CAmpie, crescut la Osorheiu si Cluj,
caut5 alte drumuri. De la inceput, dacd tustrei se c51ugarird', in mIindstirea de viatd asprd a lui Aaron, viata
aceasta de caznd pentru sfintirea prin rdbd5ri $i Infranare,
prin slAbire si dureri, in vesnice posturi cu maz5re au
fasole au linte fiartd, dar cu niciun uleiu direasd", disciplina
toat5 legea",
aceasta, pe care VIAdica Rednic o inthri incd
lugdri, cad-0 radeau de bataia lui Dumnezeu" si de ajutoriul Preacesti", II desgustard adanc 1. De $i Clain ajunse
prefect" la ma'n5stirea Sf. Treimi, apoi eclesiarh $i consis-
www.dacoromanica.ro
13
191
11
latine 4.
La Viena se imprieteni cu- Clain, celalt mare scriitor al Bisericii unite romanesti, Gheorghe Sincai, care petrecuse la
Roma de la 17755 pand pe la 1780, luand doctoratul in filosofie sl teologie, i voia acum sA invete, stand la Sf. Barbara,
dreptul s lucreze in biblioteci pentru istoria neamului $i
s5 lege relatii cu inv5tati ca Benk si Cornides7. Nici acest
G
epis-
www.dacoromanica.ro
195
p. 47.
Aceste idei le exprim el intr'o cercetare de dript asupra canoanelor
vi tocmelii bisericesti", spre folosul mai cu sarna. a Romniloi" ,
www.dacoromanica.ro
Pro-
196
11
www.dacoromanica.ro
197
printre Unguri
cu scurte popasuri la Oradea lui Darabant
si la Viena
care-i tinu p5nd la moarte.
cea facuta de Clain, indemnandu-I la liniste" si lioruncindu-se ca el s5 fie p5strat in m5n5stire"3. Nu i se dddu
acestuia nici parohia din Sibiiu, pe care a ceruse, ,dar in
1790 el trecu in acest oras la o rud5 a sa, Efrem Muntiul4.
Pe atunci Samuil cel invdtat dedica luceari de ale sale Patriarhului ortodox din Carloval, cu care ar fi stat in legaturi inc5 din 1784 5, si se putea crede cd a p5risit cu totul
Unirea. Cand Guvernul ardelean trimese, in 1794, spre cercetare Istoria Bisericeascii, tradus5 dupd a lui Fleury, de
Clain, impreund cu dedicatia incriminat5, i se zice preot neui urm.
lorga, 1st. lit. rola., II, p.
2 Istoria Bisericii Rorndnilor, Prefat6; cf. p. 360..8 Ordinul, in Bibl. din Orade, ms. 1336.
Ms. 885 din Blaj.
Archivu, p.
717.
www.dacoromanica.ro
198
II
CAP. III.
In Octombre 1768 administrarea ei provisorie se dddu episcopului sarb din Varset, loan Gheorghievici, care fu chemat
intAiu la Viena pentru a primi instructii 1. Urmasul lui Dionisie ca episcop de Buda, Sofronie Chirilovici, fostul lui vicariu budan si fost staret la m5n5stirea Sf. Mihail din Grabat,
c5pAt apoi grija Episcopiei neunitilor ardeleni si ungureni,.
la I -iu Decembre 1770: dup cererea intregului cler ortodox_
al Romnilor, i se ing5dui a-si lua resedinta la Sibiiu5. De
Pasti in 1772, el era la Belgrad, si avem o scrisoare a lui
cu aceast5 dat5, in care-si zice numai smerit episcop
neunitilor in Ardeal" 6. Dup5 dnsul, de la care nu ni-a rIbid., p. 715.
" Ibid., p. 675 i urm.
3 P. Maior, 1st. Bis., p. 131.
4 Bunea, P. P. Aaron fi Novacovici, p. 253
i nota 4.
5 Ibid., p. 254, nota 1.
6 lorga, Studii SI doc., XII, p. 81, no. cum
1
www.dacoromanica.ro
199
topop in pktile Abrudului, Ii gsim pe la 1780 2, care sttuse deci un timp in mijlocul Romnilor din Ardeal, apoi pe
ling`a cei, de curand luati in stap5nire, ai Bucovinei, si a
cArui aducere in Ardeal a folosit $i in ra'scoala de iobagi a
lui-Horea, in care i se 'Astra $i lui un rost de impdciuitor
prin predicA si blgstm3; antimisele lui, care poart datele
de 1784 $i 1786, li dau tith41, mai limpede, ae pravoslavnicti episcopti aiti Marelui Printipatti all Ardealului" Muri la
6 Decembre 1788, i, [Ana' la nurnirea succesorului su, vedem
preoti romni mergnd pentru hirotonie la episcopul sArb al
Timisoarei
Al patrulea episcop ortodox de neam s5rb, Gherasim Adamovici, trAi $i el supt conducerea directorului $colar Eustatievici, care intocmia,Ja 1790, Cazaniile, dezvoaltile si falcuitele Evanghelii a' Duminecilorii, a' sarlAtorilorti $i a'
mresckora zile, spre trebuinta catehetilorti si a' dascalilorii
uniti", tipkite la Bart, in Sibiiu, cea d'infAiu tipkitur
oficiala' a Bisericii pravoslavnice ardelene, pe c5nd p5na' atunci
avem numai cele dou tipkituri sibiiene, din 1789, ale dascAlului brasovean Radu Duma, Preo(ia sait indrepidrea preo(ilor, o nou editie, si Inca un catehism pentru $colile normalicesti" neunite. Era in legaturi strAnse cu ierarhia sirheascg, sial vedem luAnd parte, in August 1790, la alegerea,
in Timisoara, a Mitropolitului sarbesc. Avea rezedentie" la
Sibiiu, i grija ei ramnea, cu prilejul unor asemenea lipse,
Nntru antimisele deosebitele Biserici
XII, pp. LXV
si cap. Sinaia.
2 ibid., XIII, p
2.;, no. 6. Pentru numire i instalare, Matei Voilean 1, Momente din viala bisericeascd a Romdnilor, 1780-1787,
Sibiiu, 1902, pp. 25-6.
3
4
www.dacoromanica.ro
200
II
Quartalschrift, V, p. 179
8 Cf. Inca $tefan Haragus. Preotimea romand in veacul al XVIII-lea,
egyhciz,i
din Telegra'ul Roman" pe 1907; Lupas, Az erdelyi
Matei Voileanu. o. c.; Ilarion Puscarin, Documente pentru Umbel .st
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
11
CAP. IV.
forma schilodita.
Unirea, care e de credinta", si nu de leage" $i are in vedere scopuri materiale ce n'au fost atinse, ajungAndu-se in
schimb la ru$inea tiraniei teologului" si la prigonirea impotriva Neunitilor, ca $i cum nu s'ar $ti ea mai multe muste
1 V. lorga, /st. lit. row., tabla.
2 Cf. 5i Cipailti, Ade l jragm., p. 145 51 urm.: din partea incdit5.
www.dacoromanica.ro
203'
se prind cu miiare cleat cu o.tet" Se ating, in partea desprecredinta, ca $i in a doua, despre ierarhie, imprejurarile mai,
noua la Blaj, la Orade, la Muncaciu i la Sibiiu, care urmeaza, dupa el, vechiului Scaun balgradean; critica nu lipseste
pe alocurea, dar Maior fagacluise a spune $i mai multe despre faptele cele scalciate ale celor putearnici", ce frAiesc
Inca. Toata urmarea, cu privire la istoria bisericeasca a Principatelor si a Romanilor din Balcani, lipseste.
Dar era de sigur o noud, mare i binefacatoare ideie aceia
de a trata la un loc istoria Bisericii Romdnilor de supt Matestdpdnirile, i ivirea acestei opere area cat de mult slabise
in acest timp antagonismul zadarnic, exclusivismul fanatic,
oarba pornire de a invrajbi oamenii din acela$i neam in numele aceluiasi Dumnezeu2. Studiile de limba; de istorie,
coborandu-si resultatele $i in judecarea evenimentelor religioase, indreptasera astfel, in parte macar, raul cel mare pe
care-1 facuse pofta de train bun, ambitia de drepturi, vanitatea de onorifiri, frica de orice Guvern, a preotimii de
dincolo.
in stare $i singura sa deie un vesnic nume acelui_ce a sa' P. 55; cf. Cipariu, Acte ci fragmente, p. 163 0 urm.
2 CI. lorga, 1st. lit. rorn., ed. 1-1u, H, p. 239 0 urm.
f Cf. Cipa:lo, Arcluvu, p. 100.
www.dacoromanica.ro
204
11
zur lumina inainte de ale lui Major, la 1784, lucrare pentru popor, facut5, spune insu$i scriitorul, nu cu mgestrie
ritoriceasc5, nici cu graiu de vorb5 innalt5 $i adancg, ci mai
de josii $i mai pros-tit; ca si cei proti s5 Int5leag si- sA
se foloseascA", vrednic ins de toat5 luarea aminte prin
limpeziciunea acelui stil familiar pe care Clain singur, intre
tovarA$ii s5i inv5tati, il are. Spre sfarsitul vietii lui, el pre-
www.dacoromanica.ro
205.
veris narrationibus.
www.dacoromanica.ro
206
11
fata de r5scoala lui Horea, el fu numit profesor de specialitatea sa la Universitatea de curnd intemeiat in Cluj. Era
ocrotitul baronului Bnffy, guvernatorul Ardealului, si-i dedic
www.dacoromanica.ro
207
4 lorga, Scriitori bisericqti, p. 22 : Raposatul a inceput coresponclenta th tipograful de aici, ca sa vie acoio i sa aseze tipografia lui
la Sf. Mitropolic ; curn a si venit, dar nti
ascuns scopul, pentru el
a gasit paretisit din Scaunel Mitropoliei pe rap. chir Filaret".
www.dacoromanica.ro
208
11
www.dacoromanica.ro
209
prin asezatea la Arges a lui Iosif, pstratorul mostenirii marelui Chesarie si patronul paisienilor, se statornici o leggtura
prielnica vietii bisericesti a Romani lor din toate Tinuturile.
Tip5rituri-model, care se cumpgrar dincolo ca 9 i dincoace
de multi, o semnalard indat5.
Inca' din 1793, acel prieten al lui Iosif si al lui Molnar, Hagi
Constantin Pop, bogatul negustor sibiia, cerea voie sA retipAreascd Mime le lui Chesarie, dar el primi, pe 1ng5 binecuvntarea, cerufa prin Iosif, a Mitropolitului Filaret, si in--
www.dacoromanica.ro
14
210
II
cerea se tot zabovi, si in 1800 nu mai era vorba de publicarea Mineelor de luna", la Buda sau la Ramnic, la Bucuresti, ci de o alegere, un Antologhiu, in trei volume, avand
numai la sfintii cu sarbatoare pe deplin" slujbe, iar la ceilalti stihirile vecerniei" 2; Bart facu insemnarea cheltuielik r
pentru o mie de exemplare.
1 Ibid., p. 31.
2 Ibid., p. 40.
www.dacoromanica.ro
PARTEA A IX-a.
CAP. I.
de la Moldova" ', cu care erau in 1egatur5 Gherontie si Grigorie, traducalorii. Episcopul nu e altul deck Niniamin
Costachi, care, copil fiind, fugise de-acas" pentru a merge
la Neamt dar fusese totusi calugArit, nu in l'acasul dorit al
care avea tu dnsul si un fecior de boier din
lui Paisie,
familia Ruset 2,
ci la Husi, de episcopul Iacov. Ajuns Mitropolit, in 1803, s_i deci st5pAn al teascurilor din Iasi, Veniamin isi incepu tipariturile cu vestita apologhie a lui Dimitrie de Rostov, care iesi tot in acest an. Alta" carte calugAreasd, tradusa" de Gherontie si Grigorie, Intrebrile si r5spunsurile oarecare bogoslovesti" ale Sf. Atanasie, iese de
supt teascurile iesene tot in 1803. Si la 1805 Nemteanul ierodiacon Gherasim adea acel Talc al lui Teofilact, pentru
tip'arirea aruia peste munti vorbisera aceiasi talmkitori nedesprtiti, prin Iosif, la 1796. In acelasi stil curat, curgkor,
1 lorga, Scriitori bisericesti, p. 24,
2 lorga, Studit si doc., V11, p. 162.
www.dacoromanica.ro
212
11
plin de perioade frumoase dupi sintaxa originalului si cuprinzand nurnai ziceri de obste uneltite si cunoscute intreamandou terile", era tradus si Descoperirea cu amnuntul
a pravoslavnicii credinte", de loan Damaschin, in prefata
carzia cei doi calugari nurnesc cu recunostinta pe Veniamin
ctitor al limbil noastre" (1806). Inca o carte despre cele
Septe Taine, o Tlcuire a lor, poate tiparita si mai inainte
dui-A un text slavon, e tradus din nou de Veniamin insusi
tiparit in mijlocul noului razboiu ruso-turc, la 1807. lit
aceasta din urrna carticic e, pe nedrept, ura impotriva Unitilor, talmacindu-se in tipariturile lui Bob gresit cuvantul de
tareni", intrebuintat de canonicul Vaida, pentru a se in-semna locuitori din Tara-Romaneasca ; dar, cand Veniamin
ataca astfel, pentru ea ar fi zis ortodocsilor din Principate :
Planul lui Veniamin era si mai mare : el voia sa se ieiela intrecere cu acei Uniti despre cari scria asa de aspru : in
Socola erau sa se aseze scoale de paradosire,a bogosloviel
si de talmacjrea Sfintelor Scripturi", dascali procopsiti in
limba moldoveneasce, pentru a invata dogmele" pe pfeciorii de preoti si diaconi". Tot odata, alti dascali in depline stiinte" erau sa talmaceasca carti bisericesti, ca, cetind ucenicii, sa se invete stiintele si dogmele bunei Credinti". In acelasi timp, Moldova se facea adapostul cantaretilor reformei in Psaltichie : Veniamin primi perprotopsaltul
Bisericii celei Mari, Petru din Efes, si-i &du, 141805, 3C0
de lei pe lung, pentru ca s paradosasca rnusica" , si o a
treia categorie de dascali trebuia sa pregateasca pe viitorii
1 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 345-6.
www.dacoromanica.ro
213
preoti
$i in
aceasth privinth
Impkgia lor $i din care goniserg pe consulii i agentii Puterilor, ca unii ce nu mai aveau niciun rost in teritorii definitiv anexate. Gavriil Banulescu fu adus din Rusia, unde
fusese Mitropolit de Chiev, dar trala bolnav si retras, Inca
lin 1803, cu pensie de 3.000 de ruble pe an3, pentru a fi
fcut exarh peste Moldova ca si peste Tara-RomAneasc5.
Partidul Bal$ din Ia$i $i partidul Filipescu din Bucuresti cerur, odata cu scoaterea lui Constantin-Vod Ipsilanti, regent al Principatelor, $i chemarea de la Dubasari a lui
Gavriil.
Ibid,, p. 43 i urm.
5 Cron. liii Naurn Ramniceanu; Erbiceanu, in Cron. greci, pp. 2-Y-80.
www.dacoromanica.ro
214
11
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
216
II
pi
urm.
www.dacoromanica.ro
217
i aici arti
din acelasi izvor. Astfel incep, supt ochii acelui care dusese
paisianismul la triumf, lucrarile tipografice nemtene, i Inca'
din Iulie 1807 aparea volumul 1-iu, pentru luna Septembre,
de inceput al anului in vechea socoteaI5, al Viefilor Sfintilor,
pentru prefacerea din greceste a carora
intaia lucrare de
acest fel dupg a lui Dosoftei Mitropolitul Moldovei se
ostenise un alugar slovean" care nu mai era in via-Ca acum,
ierodiaconul 5tefan. Anul urmAtor clAdu apoi dou arti de
Psaltichie, dupg sisternul cel nou. in 1311 Gherontie publicg
apoi Cazania, Chiriacodoinion, pe care Veniamin insusi o
talmacise.
inapoi
CAP. II.
Cf. fore.a, 1st. lit. rom., ed. 1-a, II, pp. 175, 212, 289 nota 1, 377 nota
7; Studii si doc., XII, pp. 162-3, no. cccxxxvitt ; Scriltori greci, pp.
g-10; Bis. Ort , XVII, PP. 32-4.
www.dacoromanica.ro
218
11
tutindeni unde se slujia romaneste, ca o adevarata binefacere, la tipografia din Blaj se lucrau brosuri ocasionale, ca aceia
pentru instalarea lui Vulcan, in 1807 2,
Logica i Dreptut
Cate o mica lucrare a episFirii de Clain aparura la Sibiiu,
copului insusi, precum Forma clerului $i a pastorului celui
bun" (1809), volumele din care se alcatuieste cartea de concurenta a canonicilor, 7 eologhia dogmaticii i moraliceascii,
dup Tournelly, opera din care parti iesir deosebit la 1801,
1802, 1804, Cate un Catechism in editie nou (1815), Carti
de invataturi crestinesti despre desertaciunea lumii i datoria
lumii in fiestece sfat" (1807), iar, dintre cartile de slujba,
Triodul din 1813, Evholughiul din 1815, Strastnicul, Evanghelia din 1816. La Orade, Samuil Vulcan (n. Blaj, 1758),
fostul profesor la seminariul Sf. Barbara,
seminariu dus
pe la Erlau i Liov inainte de a fi inchis, foarte mult
serbatorit de scriitori timpului, romani, dar $i straini, cari
II.
www.dacoromanica.ro
2 I9
Octoihul, din nou tradus din greceste, la Neamt, de oarecarii parinti" $i corectat de Iosif al Argesului, apare la 18111,
dupd ce o alt editie se daduse la Ramnic 2, in anul precedent, cu mai putin lux. Evanghelia din Buda are data de
1813 ; 7 riodul se publica la 1816, cu binecuvantarea Patriarhului din Carlovat, care o daduse $i unei frumoase Cazanii de Viena, de la sfar$itul veacului trecut (1793)3. Apocalipsul apare acum intaia oara ca o carte deosebita. Teologia pastorald a lui Clain (1817), carti religioase pentru
$coli sau cantareti se adauga in timpul cat avu locul de revisor
Petru Maior, care $i muri aici la 1821. Inca din 1816 indeninatorul $i corectorul eartilor liturgice din Buda, losif de
Arge$, tiparise la Neamt
in Moldova el avea legaturi $i
cu Gherasim, urmasul lui Veniamin la Romani
Epitona
Tar/ Oekov ao-(11Cc-ccov a lui Atanasie din Paros, care nu se
putea publicala Buda pentru cuprinsul ei de dusmanie fatade catolicism si pentru polemicile cu scornirile straine" $i
necuratiile apusenesti afumate.
Atelierul cel mare de lucru pentru Biserica e insa in Moldova, la Neamt5, unde Veniamin publica cel d'intaiu Tipicon
tradus de Nemteni din greceste (1816), un Octoih ca acela din
Ramnic, datorit acelorasi traducatori (doua editii), Ceaslovul
mare $i mic (1817), Psaltirea, Evanghelia din 1818 (ed. notia,
1
www.dacoromanica.ro
22')
11
1821), Rugliciunile (1819), Liturghiile, pe care insusi Mitropolitul le Indrept, in 1819. Psaltichia iese a doua oara acum.
Carti le olositoare calugarilor .se imbulzesc la tipar : gasim
Scara Sf. loan Sinaitul (1814), Checragarion al Sf. Augustin,
opera a lui Gherontie $i Grigorie, inchinata Mitropolitului ca
$i
www.dacoromanica.ro
221
pentru a aduce o noug ordine de lucruri, el trecu in Basarabia $i, stiind ca, de frica, a %cut molitfa lui Ipsilanti, capetenia Grecilor rasculati, in schimb, Ii trimesese ierochirixul, pe Ghenadie Roset, la Brila, ca sa asigure de credinta terii pe Turci , el ramase in ad5postul sari basarabean din Colinca'uti pan destul de tarziu in noua Domnie
de tara a lui Ioan Sandu Sturza. Avea cu dansul pe protopopul de odinioara al Hotinului, ocupat de Nemti, Leon
AsTchi, invatat preot galitian, din care Veniamin, urn-land
grafiei Romdnesti.
' lorga, 1st. lit. rom., ed. 1-iu, II, p. 512. El se gandia in April 1822,
fugar la Grozintl, a merge in Rusia, pentru inchinarea moastelor ; Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 230-1.
8 Melchisedec, Cron. Husilor, I, p. 389. A fost la 1-cusi de la 1796 Ia.
1803.
www.dacoromanica.ro
a-1
11
prejurari I.
Ibid.
I,
www.dacoromanica.ro
p. 106
i urm.
223
i urm.
www.dacoromanica.ro
224
11
v. N. M. Popescu, Editia Prohodului ieromonahului Macarie fi editiile altora, in ,,Biserica Ortodoxr pe 1908.
www.dacoromanica.ro
225
de a eauta, dup5 o
www.dacoromanica.ro
15
226
11
tipari -la 1808 Epitomul sa scurte aratari pentru santa besearica, pentru vemintele ei i pentru dumnezeiasca liturghie
care se savarte intr'insa, aijderea i pentru preotul i
slujitorul lui Dumnezeu, prin scurte intrebari i faspunsuri"
s,i avea gata un tratat despre serbatori dupg Sarbul I. Muscatirovici, o Teologie Pastorala, una Dogmatica i o Istorie a
Bisericii, care nu vazura lumina3.
Dar marea osteneala pentru a da carti de slujba, de teologie, de polemica, se cheltuia tot la Iai. Nici alegerea ca
' S'au pstrat tanguiri ale kik miFatoare, contra guvernului imparA-
tesc.
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
11
www.dacoromanica.ro
229
care rasbate.
pe cand al lui Macarie, gatit totusi pentru
tofi Romanii i recomandat pretutindeni, se cumpard foarte
putin si se pastre-aza mai mult ca o curiositate
Carfi noud
de literatura noastra religioasa sant si alte publicafii iesene,
ca Maslul si Aghiavnatariul.
Dar, in acelasi timp, se da o literatura teologica, nou
ctr desavarsire, din nou talmacita de parinfii din Neamf, in
manastirea lor sau in cele ce erau legate cu dansa, ori de
Mitropolit chiar, in care se destepta tot mai mult cheruare
de scriitor, ravna de luminator al legii, la Iasi. Pe langa cele
trei lucrari de traducere facute la Colincaufi,
turtle
hristianice,sti pfiliesc mai mult clerul mirean ; Cartea folositoare, Neveizutul rzboiu, lave/Miura crestineascd, un Catechism explicat, Apantisma, care spune lupta si in titlul sau,
reprodus de-a dreptul din greceste, alcatuiesc un intreg arsenal de discufie dogmatica. Cea d'intaiu Pravild pentru ju-decata canonica e aceia a lui Veniamin, si tot el da Bisericii
romanesti culegerea intreaga a canoanelor, Pidalionul. Un
www.dacoromanica.ro
230
II
attea tiprituri, $i dou lucfari in manuscript, Tdlcul Psaltirii, tradus, cum vzurkn, $i la Orade, $i Trimeterile Sf.
Pavel'. Astfel Veniamin putea scrie -WA laucl de sine aceste
cuvinte: 11Adejdea care am brAnit $i hrgnesc in sufletul mieu
csa , inmultindu-se crtile si $tiintile in limba natiei, dad nu
www.dacoromanica.ro
PARTEA A X-a.
CAP. I.
pentru cultura special5 a clerului, fiind toti doritori de tip5rituri si sprijinitori de $coli, macar in masura pe care li-o
ingaduia un nou -veac, indreptat ,spre alte tinte. Ca $i aceia,
ei furrt buni gospodari, cari $tiau la ce trebuie s se cheltuiascd banul Bisericii. Ca $i dAnsii, in slat-sit, mai ales in
ultima fas5 a manifesthrii lor, acesti arhierei furd strabatuti
de acel spirit patriotic", de care era st5panit5 intreaga societate contemporana, spirit care facea pe Iancu Nicola sal
dedice Inca din 1826 lui Veniamin, ocrotitorul sau,
dui-A
ce lucrase o Culegere de irrtelepciune", cu doi ani inainte,
un Manual de patriotism, in care amesteca lauda Mitropolitului Moldovei $i a Mitropolitului muntean cu ami rtiri
www.dacoromanica.ro
232
II
emotionate ale obArsiei romane, si care se sirnte asa de puternic in spusele lui Macarie musicantul" des_pre patriotii
rAvnitori" -ce trebuie neamului, despre dorinta ce ar avea-o
el de a-$i Impkti c5rtile de poman" Intre Romnii din toate
pArtile, despre lumina pe care o asteapt5 Inca poporul s5tt I.
A. BISERICA MOLDOVEI.
De Bugg Veniamin se desfcu fratele lui Alexandru Beldiman, autorul poemei despre Eterie, acel Filaret, impodobit
cu titlul de onoare de Mitropolit Apainias, al Apameii, care,
2 lorga, Inscriptii, I, p. 51, no. 14. De zurnd s'a gsit, imi spunca
d. Al. Lacedatu, coresponcienta lui cu Veniamin In aceasta. calilate.
8 Iorga, Thscriptii, I, pp. 134-5 ; cf. Etbiceanu, Mitr. Mold., pp. 413-4.
4 Ibid., p. 269.
www.dacoromanica.ro
233
www.dacoromanica.ro
234
II
I, Bucuresti, 1905.
www.dacoromanica.ro
235
Tot in zdar ceruse Guvernul provisoriu, in fS5S, ca Nemtenii s'a" fac sea pe mosiile nfanstirii, fie si cu dascali
dintre c1ug5rii cei mai bgtrni, cuviosi $i cu stiint de
In Tara-RomneascA, urmasul lui Grigorie, pe care-1 si inlocuise in timpul petrecerii silite peste Nistru, e Neofif, egumen la Sf. Gheorghe Nou, episcop al famnicului de la 1824,
pAng la 1840. Era un
cAnd se retrage, silit, Galaction,
Bucure$tean (n. 1-iu Ianuar 1787) $i fusese grAmAticul lui
Galaction
'
Neamtul i Secul, f. a.
8 Brosura citatA, p. 52.
4 Bis. Ort, Rom., XXVII, p.
191.
1854.
www.dacoromanica.ro
236
il
www.dacoromanica.ro
237
rile de flu ale tuturora se indreptarA mult limp atre mormanful lui, pe care-I voise la Cernica, locul lui de invAtAturg
$i de preg5tire duhovniceasc57, unde se retrAsese (t 11.April
1868). TrAind pariA departe in timpuri nou'A pe care el nu
118 si urm.
www.dacoromanica.ro
233
Totusi el Muse a se celebra o slujbA cu lacilmi per,tru Tudor Vladirnirescu, pe care-I sfkuise; Rev. tstoricd, II, articolul despre o cronic
neobservatg.
p. ltt.
www.dacoromanica.ro
239
Un Bucurestean trecut prin obisnuita preg5tire m5n5stireasc5 la Cernica, Chesarie, crescut in spiritul lui Iosif de
Arges, c5p5t5 eparhia Bufaului la plecarea spre schimnicie
a lui Gherasim. 0 piatr5 de mormint la episcopia Buzgului
www.dacoromanica.ro
240
II
tuna.
www.dacoromanica.ro
241
www.dacoromanica.ro
16
242
II
V. lorga, Inscriplii,
1, pp. 165-6, no. ritIv.
www.dacoromanica.ro
243
CAP. II.
Dac ar fi trAit seminariul din Neamf, in chiliile insufle lite de Paisie, cu profesori purtnd rase de 6111011, el ar
fi pregati clerici potrivit cu datina. Seminariul ie$ean insa,
nu. El avuse, Inca inainte de 1821, profesori ardeleni, ca Bob,
poet, nepot de Vladic unit, fost unit el insu$i, ca Vasile
Pop, doctor in filosofie, autor de scriere latina oupra obiceiurilor poporale romne$ti, de bibliografie, de articole prin
foile din Brawv1, ca Mamfi i Costea,- crescufi in acela$i
spirit national $i laic. Ei nu-1 putuserrt da nici Bisericii unite,
din ce in ce mai isolate, $i nici Biserfcii neunite a lui Moga
www.dacoromanica.ro
244
II
priiveghind tare dascalul la aceaia ca s5 nu despart slogurile", cu cathihisisul cel mic, de rost bine, din tablA in
tablA", cu cetirea Apostolului, Evangheliei si Liturghiei cu
glas cuviincios", cu patru pArti ale arithmeticii", cu cantrile bisericesti si asezarea slujbelor dui-A tipic", cu norme de
crestere-ca starea cu trupul drept, prul pieptgnat, unghiile
tAiate, fata si manile spAlate"1,
educatie ca aceia a vechilor nostri ucenici de mAnAstire, cari totusi o dAdeau si pe
grecie", invtau Octoihul tot si seamnele psaltichiei", heru$L. a Liturghiei, axioanele de preste an si aghioasele", deprinzandu-se a canta de
rAsuna mAnAstirea", dar nesocotindu-se indestulati cu atata
invaTatura"2. Cursusul 5coatei candidatilor de preotie" din
Sibiiu nu adaugia mult la aceast5 invAtAturA, i putini iesiau
inainte la venirea arhiereului in paraclis, in capelA", pe cand
cei mai multi se trAgeau la us5" de frica ignorantei lor3.
Ca la Blaj, sgolarii de la Socola invAtau teologie inalt5, filosofie, limbA greacA si latinA, iar pe urmA toate ramurile culturii superioare religioase se introduserd in program.
Regulamentul Organic din 1832 prevedea studii pentru
orice preoti, si el hot5ra prefacerea Seminariului intr'o Academie ortodoxA ca la Chiev, cum i ajunse de fapt prin
reforma de la 1839, care dupA dreptate-i dAdu numele de
vicul, priceasna, randuiala Vecerniei
al Seminariului ortodox din Arad (de la 1822), jurist, ingrijitor al Bibliotecii" care apArea pentru toti Romani la Pesta,
ca 5i urmasul sAu, Bucovineanul Vladimir Sohupan, vre-un
ucenic de-al episcopului Isaia BAlosescu, erau oameni apuseni, in stare s5 conduc5 dupl cuviint5 o astfel de institutie.
Dar calitatea inferioar5 a profesorilor ce se puteau avea, un
preot Teodorescu, un Lupu David, un Oldrescu, un Veniamin
' Iorga, Shrill ,s1 doc., XII, p. 201; cf. p. 209-,- no uv.
lorga, Scriitori bisfrice#i, D. 28, nota 2.
lorga, Studii 1 doc., XII, p. 208, no. LINT.
4 V. Adamescu, Istoria Seminariului Ventamin, Buctire01, 1-004, sL
lucrarea mai veche a lui C. Erbiceanu.
2
3
www.dacoromanica.ro
245
Domn la 1834, Mihai facu din aceast mare $coal de romneste Academia profana", zisa Mihalleand", dupa numele
aceluia care, mai tArziu numai, trebuia s'o loveasd, prefa-
www.dacoromanica.ro
246
11
CAP. III.
cu litere latine
de
profesorul ardelean Campeanu, adus la Seminariu de Bojinca, un Catichis sau invaldturi de cdpitenie a' Bisericii or
todoxe". Cu Eftimie Murgu, Bngtean, care fusese chemat
si el ea profesor la Iasi, tankul cleric merge la Bucuresti,
ea s urmeze etirsurile de la Sf. Sava. Infra' in conflict, el,.
www.dacoromanica.ro
luarea ei in stApanlre
247
inainte de dansul , care cetia frantuzeste, admira pe Voltaire ca i filosoful" Mitropolit Gheuca, si f.5cea versuri
nationaliste
cu Filaret Beldirnan, represintantul vechii scoli
www.dacoromanica.ro
248
II
Fratele lui Neofit, Vasile (n. 1811) $colar al lui Bob, incepu ca profesor laic al Academiei, scriind o retoricg, o gramaticA frances5, o geografie 1. In 1838, e trimes la Chiev
pentru studii teologice ; aici il face cAlugAr, in 1841, Mitropolitul Filaret, cu un an inainte de a-$i isprAvi studiile supt
aqspiciile lui A. de Stourdza, ale cArui opere mistice le traduce, dup Efrosin Poteca, in acelasi timp cAnd pregkeste,
mntia oarA dui-A Petru Maior, cu gAnduri patriotice", o
revolutionari, Filaret fu izgonit, numgrul claselor redncAndu-se la patru. Supt revolutionarul Domn Grigore Ghica el
alcAtuieste o lege prin care clerul moldovenesc ar fi cApAtat,
pe langl seminarii eparhiale, un, mare seminariu central, cu
un curs de girnnasiu, 0 i o Facultate, o Academie ca aceia
in care invgase el. Nu izbuti s o realiseze, dar conduse cu
destoinicie, impodobit i cu titlul de arhiepiscop Stavropoleos,
seminariul, pAn in epoca Unirii. Atunci purt lupta canonich
lngA fratele sAu, refusal-1d a fi episcop impotriva canoanelor.
Iorga. 1st. lit. citat, I, p. 174. Cf. tesa par. C. Vasilescu despre el.
Iorga, Ist, lit. citata., 1, p. 178; Hurmuzaki, Supl. 1, vol, IV. p. 228.
Cf. lullu Scriban, in Enciclopedia Romand, III, p. 918.
I
www.dacoromanica.ro
249
pe Romul Scriban,
al
1892.
2 v C. Erbiceanu, in Bis. Ort. pe anul 1889 ; Rutu, Geografia eclesiasticd a judetului Vincea, p. v si urm.
a V. Neofit Scriban, Cuvdut la Inmornuintarea episcopului Ghenadie $endrea, Iasi, 1861.
www.dacoromanica.ro
2L0
11
www.dacoromanica.ro
Erbiceanu,
251
Ufl
Tipicon care
fu dat satului de igsusi Mitropolitul Veniamin. Mihai $tef5nescu se intoarce apoi la Seminariu dup5 irrmultirea claselor
acestuia, si la 1893 el era profesor la aceast scoal5 inalt
a clerului moldovenesc. La 1848, dup5 citeva luni de surgun
in me,n5stirea Neamtului, unde, adec5, ar fi fost trimes in vederea intemeierii unui seminariu 4, el pleac la Chiev, ca
odat5 dasc5lul s5u, Filaret Scriban, i cu acelasi sprijin al
puternicului Alexandre de Stourdza ; in trei ani iea titlul de
magistru in teologie, pe care numai Filaret II c5pAtase pan5
atunci ; ca si ac6sta, e facut dluggr de Filaret al Chievului.
www.dacoromanica.ro
252
Aici a trait el treisprezece ani (t 16 Maiu 1892), in vechile -chilli daramate de langa biserica lui Rares, fail a se
plAnge de ingustimea traiului su, nici a-si cere cladiri mai
potrivite si cu demnitatea lui de episcop si cu valoarea lui
personala. Imbracat simplu, strain de lumea mireana a claselor
mai inalte, purtAnd cu triAndrie vesmntul rosietec de saiac
manastiresc, Melchisedec a dus o viat care poate fi un
exemplu oricui. Odat a mers in Rusia, cu o misiune a principelui Carol, pentru a incredirita pe cei mari de acolo cat
de fals5 e calomnia cA Romania e o far prigonitoare de ortodoxie, care-si preg5teste trecerea la catolicism (1868)3.
Motive de partid 1-au tinut de-o parte de Mitropolie.
Opera lui Melchisedec se tine, intalu, in domeniul stiintii
teologice. Pentru Seminariul de la Husi prelucreazA el, dup
Cron. Hqilor, 1, pp. 458-60.
2 Diculescu, o. c., pp. 42-3.
3 Cf. Dobrescu, in Cony, lit. pe 1907, si mai ales Diculescu, Un epi-sod diplomatic, 1907 si o. c.
www.dacoromanica.ro
253
destul de obiectiv. A scris si o lucrare de polemica, Papismul si starea actuala a Bisericii ortodoxe in Romania" 2.
Mai putin fericit a fost cu incercarea lui de a introduce
neologisme in cartile liturgice, pe care le revisui 3.
Activitatea lui Melchisedec a provocat emulatie in randurile clericilor inalti ai Romaniei. Ghenadie Enaceanu si-a dat
www.dacoromanica.ro
254
11
www.dacoromanica.ro
255
adus anume pentru aceasta in tar5. Tempea era un bun cuvntAtor, $i el a tip5rit discursurile sale la sfifitirea steagurilor Terii-Romane$ti" (1834) $i la deschiderea Seminariului
(1837); cel tinut la examenul $colarilor sgi in 1845 a rAmas
in manuscris. Mai e cunoscut prin prelucrarea sa Oglinda
statului po1itices ci bisericesc, apArufa cnd se afla Inca la
Brasov, in 1835, si prin opera sa de Pravild manual?! din
1844G. La 1844 era Inca' inspector- $i profesor al teologhiei
lorga, Viata lui ,F tirbei-Vocid, 11, p. 101. Pentru biserid, v. lorga,
Inscriptii, 1, pp. 297-8.
lorga, Viata lui Stirbei-Vodd, I. c.
3 Vestitorul roindnesc, pe 1851, no. 43.
4 Ibid., pe 1852, la 90. 89; cf. no. 55. V. 0 Mitropolitul Athanasie,
Istoi ia incirrstirii Cernica, 1930, pp. 203 nota 1, 248-56
5 ibid.
o V. Istoria eparlziei Ramnicului, p. 237 si urtn.; Baiulescy, Mono-
www.dacoromanica.ro
256
II
morale"; peste un an se retr5gea la schitul argesean Fla"manda, unde a si murit. Pe lang5 acest Brasovean, dintr'o
vestit5 familie de c5rturari $i Insufletit de cele mai frumoase
sentimente pentru neamul s5u, intalnim si un preot, Vasile
Teodorescu, cgruia i se zice Ardeleanul". $i loan Procopier
al treilea profesor, e Ardelean. Seminariul a fost mutat, dup
focul din 1847, la Craiova, apoi dup5 revolufie" (1851)_ In
m5n5stirea Bucovt, a doua oafA in Craiova, p5n5 ce episcopul Calinic Ii fcu din nou locul in RAmnic.
La Buz 5u, Ardeleanul Chesarie chem5 pentru Seminariu pe
Gavriil I. Munteanu, un v5r al profesorului Florian Aaron.
Cf. 0 lorga, 1st. lit. rom. in sec. al X V111-lea , ed. 1-iu, 11, p. 291, nota 1.
www.dacoromanica.ro
257
5i
Teoreti-
conul, 5i Alexandru Geanoglu Lesviodax, prin Istoria bisericeascei pe scurt, talmacit din greceste, cu multe $i insemnate adausuri, i dupa documente, privitoare la eparhiile romnesti muntene si la Mitropolia Moldovei, precum $i cu
www.dacoromanica.ro
258
II
catre Dumnezeu : Doamne, nu pedepsi Romania dup p`acatele fiilor ei". Aceste cuvinte sant s'apate si pe mormntul
ui 1.
pp. 102-3.
www.dacoromanica.ro
PARTEA a XI-a.
DIN ROMANIA.
ORGANISAREA El. ALCATUIREA DEFINITIVA
A BISERICILOR ROMANESTI
DE PESTE HOTARELE ROMANIEL INCHEIERE.
CAP. I.
260
11
Mitropolitul Veniamin pare s5 fi avut $i o conceptie superibarri despre drepturile sale, despre chemarea sa ca $ef
al Bisericii. Din corespondenta sa cu Sofronie de Husi, ii
vedem luand de la sine hot5rari in chestiile cele mai insemnate privitoare la dnsa. El hot5rAste, fgra" sd mai intrebe
pe cineva, aducerea mirului de la Chiev 1, el d5 norme in
cas de despdrtenie, inlAturind vechiul sistem al cartii" prin
care pe cale de contract privat un sot putea ingAdui pe celalt sa plece 2 ; el se pronunt pentru botezarea din nou a
veche discutie resolvita
neortodocsilor cari se convertesc
astfel in trecut
sau, dac se impotrivesc, macar ungerea
cu mir $i postirea dup norma rasariteana 3; el opreste
dupa porunca din Constantinopol insA c5s5toria suditilor",.
a supusilor straini cu pamantenii 4 j el caut s aduc5 la ortodoxie secta ruseased a scopitilor 5; el prevede ca un barbat
insurat sau o femeie maritata, cari voiesc sA mearg5 la manastire, sa faca trei ani de incercare 6 ; el cateriseste pe
preotii cari cununA pe cei inruditi de sAnge $i pe preotii
cari ieau chez4ie asugra lor 8 El porunceste episcopului sa
1 Melchisedec, Cron. Ilufilor, I, p. 437. La 1823 el se cerea din Con..
stantinopol, ca i deslegarea in unele casuri candnice; Erbiceanu, Milr
Mold , pp7 902-3.
5 Melchisedec, Cron. Husilor, 1, p. 431.
1011-,
pp. 435-6.
Ibid., p. 435.
8 Ibid., pp. 427-8.
www.dacoromanica.ro
261
$i
episcopilor ;
tot atunci se lila $i jumatate din venitul manastirilor neinchtnate, scutindu-se ob,clejiliile cele mari : Neamtul, Secul, Agapia $i's Varatecul, Mo$iile Mitropoliei fur arendate la mezat,
in cursul aceluia$i an greu, 1822 7; Meletie fu silit chiar sa"
' Erbiceanu, Mitr. Mold., p. 274.
2 Cf. Hurmuzaki, X, p. LXIX
I urm.
www.dacoromanica.ro
262
11
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
264
11
lui Chiselev ii revine indoielnicul merit de a fi voit s prefac intia oar5 m5ndstirile de rugAciuni si cultur5 ori art
bisericeascA in ad5posturi pentru lepdAturile si naufragiatii
societ5tii: in adevr, plictisit de vederea cersitorilor pe strzile Iasului, el otinduise -trimeterea la mngstiri a intregii calicimi. Mitropolitul Veniamin z5d5rnici ins aceast mAsur5,
propuind ca episcopiile sA se cotiseze pentru _ca s asigure
celor ce nu pot tr5i deck prin poman5 un ajutor de trei-
zeci de bani pe zi
2 Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 457-8; cf. 0 Bis. Ott, XVII, p. 482;
XXIII, p. 1013 fi urm.
www.dacoromanica.ro
265
CAP. II.
din 1840.
www.dacoromanica.ro
266
II
si uniformd calugareasca.
www.dacoromanica.ro
267
nul, acela$i Mihai Sturza cu care lucrase alaturi r entru intemeiarea colii romane$ti, inainte $i dupd 1821, lua in 1844
(Veniamin muri numai la 28 Decembre 1846) masurile revolutionare pe care vecinul su muntean apucase a le adopta
Inca din 1843.
Averea Scaunelor .arhieresti
vor trece inteo condica $nuruit", pecetluit cu pecetea Mi$i adeverita de Logoatul trebilor biserice$P.
in Moldova se reprodusera intocmai aceste masuri de urnilinth si jignire, and cloar in manile Mitropolitului, dator cu
o contabilitate in regula, nu pafru septimi din veniturile averii
ce i se confisca -Mfg drept $i fara indreptatire, ci mai mult,
cinci $eptimP. 0 Casa Centrala primi de acum inainte banii
pe cari in acesthlalt Principat ii socotia'si controla Vornicul
averilor biserice,sti, noul ministru de Culte.
tropolitului
Aceastd stare de lucruri cerea o singura intregire: secularisarea averilor manastirilor inchinate, cu privire la care Regularnentul oranduise ca o parte din veniturile lor va fi data.
1 $i in Erbiceanu, Mitr. Mold., pp. 490-2.
V. Manualul administrativ, II, pp. 261-7.
'
www.dacoromanica.ro
268
II
abusivi, cari nu mai represintau acum o singur lege ortodox5 in forma ei cea mai curat5, ci un neam osebit de
celelalte $i avAnd scopurile sale -Iume$ti bine definite, ca
mo$iile manastirilor inchinate s5 se arendeze pe Cate trei ani
numai $i f5r5 a se da bani d'inainte, ca egumenii s nu mai
invoace protecti $i s nu mai cearA judecata consulatelor,
ca ei s nu distruga, din lacomie de bani, padurile2. Multamita Ru$ilor, mandstirile din RAsdrit, imbog5tite prin situatia
privilegiat5 pe care noua organisare o fcd propriettii mari,
puturA zAbovi zece ani observarea prescriptiilor regulamentare
cu toate silintile Domnilor din acest timp, mai ales ale lui
Vad-Bibescu3. Supt Voda-Stirbei numai, se ajunse la arendarea mo$iilor manastirilor inchinate prin Stat, care voia
richcarea unei pArti a pretului de arena de cAtre clAnsul,
avAnd in vedere ins5 mai ales grele nevoi budgetare momentane5: SfAntul MormAnt $i Patriarhia din Alexandria incheiard
o invoiala cu Guvernele Principatelor, dar la incasarea sumelor prevazute nu se ajunse niciodat5, Athosul tiindu-se in
atitudine de du$manie, Rusia f5cAnd s i se aucla glasul poruncitor, $i chiar agentii la Constantinopol ai lui Stirbei
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
27)
II
Cat de departe era de la acesti slabi episcopi s5raci, plecati cAtre societatea mirean5 care-i alesese dup5 lungi va-
putere si autoritate a Bisericii, surgunit in regiuni put spirituale care sant, bisericeste, vecine cu moartea.
11 mai indemna si putea s5-1 indreptAteasc5 la asemenea
mdsuri ceva : situatia creat5 de curand celorlalte Biserici ro-
al Romanilor uniti, si era ingropat fu pomp5, cuvantand roMelchisedec, Cron. Husilor, 1, p. 439.
www.dacoromanica.ro
271
mAneste o trist predicare" unul dintre canonicii sAi, traducAtorul din non, din evreieste, al Psalmllor (1835), Teodor
Pop de Ujfalti '. isi lAsA toatA averea clerului s5u s5rac" 2,
Abia dup5 doi ani, in 1832, episcopia cApAta un titular, pe
fiul de nemes loan Lemny (numit la 23 August), supt pustoria cgruia curentul de culturA si de inaintare politic5 a
neamului unguresc pAtrunse si in Biserica romAneascd a Unitilor, fixandu-se chiar $i un soroc dup care limba ungureascA
trebuia s se introducA in slujbA. Episcopul tinuse un discurs
maghiar la ingroparea inaintasului sAu ; el se simtia cA face
parte din clasa stApAnitoare de lirnb5 -ungureasc5; interes
pentru cultura neamului din care totusi se ridicase, intelegere
pentru menirea lui fireasc5, pricepere in a gAsi drumul firesc
pentru progresele lui nu se puteau cere de la unul ca dinsul.
Ceasul absorbirii in Biserica romano-catolic5 a midi episcopii
unite ardelene nu pArea sA fie depArtat.
In gimnasiuT blAjean, unde erau profesori un Simion.B5rnut,
www.dacoromanica.ro
272
11
www.dacoromanica.ro
273
Numai prin nea$teptatul fenomen al numirii in fruntea diecesei neunite a unui bm ca Andrei $aguna, 5i anume in ajunul anului_de crisa 1848, se datore$te,
in legatura cu
puternicul curent de viata ce domnia intre tinerii $colari ai
lui Barnut, ai lui Cipariu, cafi erau $i cetitori ai foilor lui
Barit, iar, pe langa aceasta, fusesera inrauriti de curentul
nationalist unguresc, invierea spiritului romnesc in amancloud Bisericile $i definitiva lor organisare.
i biografia complectA a
lui
$aguna.
www.dacoromanica.ro
18
274
11
De aici ii lua numirea imrarateasca in locul de administrator al episcopiei Neunitilor, si, peste vre-un an de zile, in soborul
www.dacoromanica.ro
275
Cf. lorga, 1st. lit. rain. in veacul al X1(111-lea, II, pp. 242-3.
Gaz. de Transilvania, 1848, n-lc 31-2; Popea, Memorialul,
-52-3.
www.dacoromanica.ro
r p.
276
II
ina spre a strica pe Romani", cari au nevoie doar a seuni intre sine". $i, daca, din prudenta, cuvanthtorul adause,.
innainte de a trece la proselitismul" episcopilor pana la
$i la certe
: o crima in contra pacii nationale",
Bob,
ca a lui A' anasie Vladica $i lui Popa Sofronie, unul cu
icoana sinodului de la Fiorenta", celalt cu palaria in bat"
1 Se prevedea i dreptul de present/ in dicta pentru episcopi, i chiarpentru canonicii Ion. V. actele in Papiu, Isforia Romatzilor, Ii, i in
Popea, Memorialul, p. 56 si urm.; presIntarea la Viena, de Saguna,_
Popea, o. c., p. 132 si urm. V. si lucrarea arhimandritului Ilariu Puscarith
despre Mitropolia sibiiang.
www.dacoromanica.ro
277
terese de servit prin acest popor, la organisarea lor bisericeased definitivA. Biserica unith,-creatiunea lui Leopold I-iu,
-trebuia sA meargA innainte. Aceasta se $i hothri, cu toath
politica anti-imperialisth a lui Lemnyi 2, in conferinta din Viena,
la 18 Novembre 1850, aprobindu-se de ImpArat la 12 Deccembre din acela$i an. NO de nevoie se fAcurA la Roma,
t$i aici se redacth, in Novembre 1853, restabilirea pentru unitii
de limba romneasca (linguae rotnenicae), inoirea vechii MiJropolii din Balgrad, dndu-se noului Mitropolit titlul de FAgka$ $i Alba-lulia" 3. Biserica Orzii-Mari se rupse de legMura
www.dacoromanica.ro
278
11
www.dacoromanica.ro
279
www.dacoromanica.ro
280
II
La 25 Februar 1849, Saguna insu$i, marele proprietar Mocioni din Banat, loan Stoica, Malt functionar ardelean, protopopul din Bra$ov, loan Popasu, Treboniu Laurian, care
represinta o politica liberala laica, une ori deosebita de a
episcopului de Sibiiu, un numar de fruntasi din oficialitatea
ardeleang si banateana, dar, impreuna cu ei, $i Eudoxiu Hurmuzachi, cel mai ales dintre $efii rornani in Bucovina, viitorul istoric al poporului sau, $i membrul bucovinean al dietei
imprate$ti Mihail Butnariu (Botnar) cereau, intre altele, deschiderea congresului general al intregii nate pentru a-$i
-5 Ibid., p. 361.
www.dacoromanica.ro
cuta
281
www.dacoromanica.ro
prin episcopul
282
II
$i Bucovina era, cum stim, supusA acestora. Deci si episcopul Hacman fu poftit la Sinod. El se declarase la 1849, pe
vremea cand corespundea prieteneste cu Saguna, pentru Biserica romaneascg unic5. Acuma ins5, v5zand c5 ea nu-i
poate reveni lui, episcopul, care astfel reducea o chestie de
aceast5 insemn5tate la o miserabil afacere de gloriold personalg si de egoism local, fa.cu s'a se declare printr'un sinod
preotesc c doreste Mitropolie si pentru Ardeal, dar i pentru
sine,
www.dacoromanica.ro
283-
numisera pentru scurt timp ca administrator al diecesei vacante pe Romanul Ignatie Vuia. Cel d'intaiu ocupant a fost,
dela 6 lulie 1865, una din personalitatile conducatoare in
timpul Revolutiei, protopopul Brasovului $i organisatorul $colilor de acolo, Ioan Popasu (n. 20 Decembre 1808, din phrinti dela Valenii-de-Munte), care invatase la Blaj si la Viena 1
fraganti pe episcopii de Zara si Cattaro. In bucuria triumfului meschin, el muri la Viena, in ziva de 12 April st. n.
din acelasi an. Congresul bisericesc, pentru care se dadusera
atatea lupte, nu se stranse nici supt Teofil Bendela (1873-5),
nici supt Teoctist Blajeviciu, ci numai in 1882, cand fostul
paroh $i invatator Silvestru Morariu-Andrieviciu, ajuns Mitro-
sovului, passim.
www.dacoromanica.ro
Bra
284
11
ardelean neunit cartile pe care le a$tepta de mult. In formatul $i cu litera tipriturilor din Buda, se publicara, dup
o revisie a textului stabilit de inainta$i, Evanghelia, Psaltirea,
Mineele, etc. Mitropolitul a scris insu$i, prelucrand din sal-be$te, pentru ca Seminariul sAu sA aib5 o Istorie bisericeascei
(1860), cu pArti consacrate Romnilor, un Compendiu de
drept canonic (1868), un Manual de canoane sau Enchiridion
www.dacoromanica.ro
285-
administratie, ca
' Locul de la Arad 1-a luat loan Ignatie Papp, caruia i-a succedat tangrui cleric Grigorie Comp.
www.dacoromanica.ro
286
II
neamul sau, cca mai ufilta pagina din istoria Biscricii romnesti ortodoxe din Ardeal. Vasile Mangra isprvi pe timpul
Marelui Razboiu, Cand era mai mare suferinta abc sai, trimesi la lupta pentru o causa straina, printr'o moarte intre
ocrotitorii sai, asa de tainuita, incAt s'a banuit o sinucidere
care ar fi fost la ispasire.
www.dacoromanica.ro
peste hotare
237
CAP. IV.
www.dacoromanica.ro
288
11
stralucitul sgu palat din Cernguti, de un stil curios $i pretentios, vre-o actiune caracterisata in orice sens. El va tfai s'
vada acea alipire a teriwarei lui la Romania pentru care el
nu cheltuise nicio silinta $i spre care nu se indreptase niciodat sufletul sat' de o prudentd fricoas, cal e singura lza
impiedecat de a fi un adevarat factor in viata natiei lui.
CAP. V.
va fi
care
$i
jertfise a-rata in lupta pentru Unire $i care avea atatia representanti in adunare
caracterul romanesc al episcopatului,
neprimindu-se nici imparnantenitii", crearea unor seminarii
depline $i pentru cgluggri, reforma pe base canonice a monahismului, alegerea episcopilor de Adunarea Ob$teasca a
fedi,
dup canoane i drepturile clerului ab antiquo", ca
$i dup legea fundamental" in vigoare,
adaugindu-se la
ea sinodul si represinlantii extraordinari ai clerului monahal
289
In acest sens si, fireste, mergand ceva mai departe, a lucrat Cuza-VodA.
c5
n'a
www.dacoromanica.ro
19
290
11
i vtata starelului
www.dacoromanica.ro
291
inaintea altui judecalor, mai chemat s5-1 intrebe cum a pktorit turma ce-i fusese incredintatg. Nici macar cea mai
simpl piatra" de mormnt nu arat unde se odihne$te acest
fiu de boier mare, care sttuse multi ani de zile in fruntea
Bisericii moldovene.
tunic lor firesti cu episcopatul si dAndu-li o indreptare mirean5, cu profesori luati, numai pentru $tiint5, $i dintre laici 2
www.dacoromanica.ro
292
II
www.dacoromanica.ro
si
de peste hotare
293
CAP. VI.
1864, cu ju-
www.dacoromanica.ro
294
11
Atunci chestia canoMcitalii izbucnise. Cuza-Vod, care inlocuise prin lovitura de Stat din Maiu 1864 Conventia cu
Statutul sau de absolutism moderat, el care isprAvise cu
Grecii $i pusese tin cap5t arz5toarei chestii rurale, vol sa
deie Bisericii romAnesti, pe aceia$i cale de voturi $i decrete,
o nou5 orAnduial5. La 20 Ianuar trecea prin CamerA $i la 5
Februar prin Senat o lege, redactat5 de respectatul profesor
Laurian, care prevedea : autonomia Bisericii romAnesti si numirea episcopilor de catre Domn, prev5zAndu-se $i vrAsta
cerutA (patruzeci si treizeci i cinci de ani), $i judecarea de
www.dacoromanica.ro
295
popular, degenerau in scandaluri si erau lipsite de orice autoritate 2. Discutiile tot mai inviersunate un cleric cu studii
bune, un arhiereu, Climent Nicolau, directorul Seminariului
din Iasi, trase asupra Mitropolitului Calinic (1871)
durau
incd la sfarsitul Domniei lui Cuza-Vodd. Se merse pand la
memoriul cdtre consuli !
www.dacoromanica.ro
293
11
CAP. VII.
sinodul
unul singur,
central"
reserva
afara de etero-
doc0,
care se contopia pentru acest prilej cu sinodul ;
acesta era sa fie alcatuit, nu din episcopi in partibus, din titulari ai eparhiilor pierdute de ortodoxie in Asia-Mica si
Siria, din clienti bane0i ai Patriarhiei constantinopolitane, ci
din arhierei de tara, avand i titluri romanesti, fiecare dup
oraul cel mai insemnat din eparhia pentru care era ales si
sfintit. Se pastreaza prescriptiile privitoare la limita de vrast
www.dacoromanica.ro
297
Primatul unguresc a incercat in zadal, in epoca de slaliciune a noastra supt Regulamentului Organic, sa Ii deie
un cler maghiar cu sentimente nationaliste, dusmane Sta-tului '; pe langa acesti credinciosi terani, vechi catolici, cateva
persoane boieresti convertite din snobism si mon' n'aveau
www.dacoromanica.ro
298
II
cular
Biserica Ortodox Roman", revist slab redactatg, era servitaf in schimbul abonamentului, tuturor preotilor
* * *
www.dacoromanica.ro
299
copii nu mai puteau veni din manstiri, dintre care cele mai
multe devenisera inchisori, spitale, asiluri, une ori si coli, sau
ruine, iar celelalte erau lasate in sama unor egumcni ignoranti si -Fara demnitate, cari se impuneau alegerii episcopului
pentru un motiv sau pentru un altul. Acolo nu mai era nici
carturarie, nici gospodarie, nici ravna pentru Biserica si simt
al chemarii ei: cu doug-trei manastiri model, dintre cele cu
nume mai glorioase, bine organisate i cuprinzand in ele seminariile, apoi Facultatea de Teologie, condusa in spirit bisericesc, de arhierei, si Tipografia cartilor bisericesti, carora Ii
trebuia forma practica, material trainic, text curat si limba
adevarat romaneascain locul limbii modernisate care a fost
adevarate pepiniere
asa de mult i cu dreptate criticat
de episcopi i arhierei, am fi folosit mai-mult decat cu toate
paraginile existente. Una ori dotia manastiri de femei, avand
ateliere de arte, pe care actul de fundatie al lui Veniarnin le
prevedea pentru VAratec si Agapia, unde doar de se mai
lucra, in vAlmasagul oaspetilor mireni din fiecare vara, printre cari eterodocsi, saiac, mohair si dulceturi de specula,
ar fi ajuns.
Preotii
scapati de tutela epitropiilor de enoriasi ar fi
putut fi consultati in tot ce priveste parti din gospodaria
Bisericii, reservand Sinodului dogma si administratia bisericeased superioara si scotandu-I de supt tutela rninistrului de
Culte. Nici inteun cas dintre preotii traiti in mediul laic,
materialist si sceptic, amestecati in viata politic, legati prin
interesele familiei lor din preotie, nu s'ar fi ridicat episcopii,
prin voturi date potrivit cu interesele unui partid astazi, ale
altui partid de mane, in folosul unor clerici vaduvi, fosti
profesori si elemente cunoscute in luptele politice. S'ar fi
inlaturat astfel i afaeeri" ca aceia din 1896 a Mitropolitului
Ghenadie Petrescu, foSt 'episcop de .Arges, a carui ambitie
jigni pe unii si servi pe altii, aducand caterisirea [Ili de sinod, care apoi, supt alt Ministeriu, Ii restitui, la, distantA de
' V. Ghibu, Limba dirtilor blsericesti.,
www.dacoromanica.ro
300
II
301
ori, cu mult mai pre jos cleat aceia pe cari, in numele religiei $i a moralei, Ii atacau. Cate unul din tinerii clerici bucovineni, $i nu din cei mai rAi $i mai pufin pregAtiti, crezu
cA are dreptul sA se amestece in acest trist conflict.
IncercArile de reform5, ca acelea, indrAznete $i sustinute
cu talent, care fAcurA, pentru cAtva timp, popularA figura ln'Arului arhimandrit Iului Scriban, dinteo farnilie de energici
apgrAtori ai punctului lor de vedere in Biseric5, aveau desavantagiul c erau desorientate, recomandAnd une ori formule
catolice 1, $i c intrebuinfau acele.a$i mijloace ca autorii de
articole $i de bro$uri cu caracter polemic contra persoanelor,
oricare ar fi fost, de altfel, valoarea lor adevArat.
In aceast atmosfer veni (1910) reforma bisericeascA inspirat5 ministrului Haret de sfAtuitorii sAi mireni cari trecuserA
www.dacoromanica.ro
30?
II
telor personale si asupra reformelor pripite, organul Mitropoliei din Sibiiu, Telegraful Roman" 1, scria aceste randuri
cuminti : Turburarea contintia in organismul bisericesc prin
reforme i para-reforme, care ,sant $i inveninate une ori $i de
un spirit de partid politic inevitabil, precum $i demisionari
de Mitropoliti, disciplinari de episcopi, chiar juste fiind, nu sant
www.dacoromanica.ro
urrn.
303
www.dacoromanica.ro
304
11
insdsi. Crearrdu-se un episcopat al armatel, el fu incredintat, cu saldsluirea in chiar Palatul incorondrii de la Albalulia, fostului protopop de SAliste, loan Stoica. Protopopul
Brasovului, Vasile Saftu, desi salutase ostile germane in Ardeal, ar fi doril sd capete Scaunul de la Ramnic. Numai
la Iasi, la Galati, la Buzdu si la Ramnicul-Valcii localnicii avurd administratia eparhiei.
Ardealul isi pdstra, bine inteles, "oamenii sAi. La Scaunul
vacant din Sibiiu fu ales un tandr profesor originar din Ortile Bistritei, Nicolae Man, unul din primii indemnAtori ai
intrArii celei de-a doua in Ardeal a soldatilor Romdniei, si
el ardt indatA ca loreste a merge, cu o necrutare care a
putut fi criticatd, pe urmele lui Saguna, intregind Biserica".
La Cluj, episcopie noud, Nicolae Ivan cheltui lungi si spornice silinti pentru a organisa o administratie, a crea o resedint si a inAlta o mAreatd catedrald. Un vechiu luptAtor pen-
tru unitatea romaneascd, un ziarist de mare talent si un Roman neincovoiat in lupta cu vechiul regim unguresc, Roman
Ciorogariu, indeplini cu deplind izbandd aceiasi functiune
de prim ctitor.
Si in ce priveste intemeierea noii Universitti romnesti de
la Cluj, se dovedi clerului din Ardeal aceiasi frateascd iubire,
dandu-se o catedrd de Istoria Romani lor protopopului sdlistean de panA atunci, loan Lupas, autorul unor frumoase studii,
de o viatd intreagd, asupra trecutului Bisericii ortodoxe; se
adaugi un alt profesor, de slavisticd, d. Silviu Dragomir, care
tutors din Vechiul Regat unde-si petrecuse toatd tinereta si desvoltase o frumoas activitate de istoric, cu p Atrun-
www.dacoromanica.ro
305
www.dacoromanica.ro
306
II
Nici creatiunea Patriarhatului romanesc n'a zguduit o societate clericald impiedecata Inca de mult de a forma din
nou un adevarat organism. Ideia mijia de mult in mintea catorva carturari, dar si aceia laici, Biserica ea insasi neavand
vitalitatea, cohesiunea, mandria necesard pentru a ravni ea
insasi o tinta asa de inalta.
Istoricii
caci numai de la dansii a plecat miscarea si numai prin amestecul lor hotarator in politica ea a biruit
stiau cat de larg fusese vechea autonomie a Bisericilor din
Principate, cat de inalt loc II avea pe la 1600 Mitropolia
Moldovei, bucurandu-se de drepturi patriarhale, cat de mare
a fost in tot Orientul crestin jertfa pentru legea terilor
noastre, si ultimele imprejurari care au scos din circulatie
Rusia, patrona ortodoxiei, erau de natura sa incurajeze asemenea tendinti. Deci s'a facut (1925) solemna proclamare a unei
Patriarhii care nu putea lipsi nici pentiu aceia c Sarbii aveau
un Patriarh si exarhul patriarcal bulgresc era mai mult deck
un Mitropolit Primat. Camerele au votat legea de creatiune.
Bisericile celelalte ale credintii rasaritene au pritnit fara protestare pe noul Patriarh, parintele Miron al Romaniei unite.
pana si emigratia episcopald a Rusiei
trimetand chiar
delegatii lor la instalarea lui solemna. Ba chiar imprejurarile
au adaus la prestigiul acestui sef al ierarhiei romanesti situatia de regent ce i-a revenit prin statutul constitutional.
www.dacoromanica.ro
307
Si totusi hotarirea, luata prea usor si fail cunostinta ps''hologiei populare, complexa, conservatoare si mistica, de a
toata unitatea unui Sinod care nu si-a aflat Inca drumul s'gur, acea actiune concordanta de care, fata de concurenta
sectelor navalitoare si de inaintarea spiritului de negatie, ar
avea atata nevoie.
X.
Biserica unig.
A doua zi dup incheiarea razboiului Biserica unita si-a
capMat episcopi noi in persoana Mitropolitului Vasile Suciu,
aufor de lucrari istorice, vice-presedinte al Asociatici" ardelene si a episcopului de Gherla, Hossu, Scaunul Lugojului
avand un pastor de mare blandeta si de discreta carturaiie,
pe Alexandra Nicolescu, iar in cel de Grade dainuind, dupa
rnoartea tragica, in accidentul de la Senat, al episcopului Radii,
un cleric favorabil spiritului apusean strict, represintat si prin
calugari straini, Valeriu Frentiu. Un Scaun al Maramurasului,
www.dacoromanica.ro
308
clerului ortodox din Tara veche. El stabilia i legaturile tuturor catolicilor din tara cu Scaunul pontifical al Romei, su
puindu-i autoritatii arhiepiscopului de Bucuresti, care era acum,
dupa' trista epoca a unui Netzhammer, dusman national declarat in timpul razboiului, par. Cisar, nascut si crescut in Romania (la Iasi aceleasi erau antecedentele episcopului Robu). ,
www.dacoromanica.ro
1ISTA MITROPOLITILOR
EPISCOPILOR ROMANI.
www.dacoromanica.ro
fost episcop".
Albert de Usk t 1371.
Nicolae de Buda, Augustin, 1371-5.
Gobelin, d. 1386 (?)2.
Emeric Secuiul, 1431.
www.dacoromanica.ro
Grigore 1369(?)-82.
Grigore are putere
in Campulung.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Valerian Lubieniecki, in legAtur cu traditia locuintei episcopilor catolici mai vechi in manastirea franciscang din Bacau, I-iu Februar
1611 c. 1618.
Adam Goski, 26 Novembre 1618.
Gavril Fredro, 19 Iulie11627-1631.
loan-Baptist Zamoyski, 8/18 Iulie 1633 (trece la
Przemysl).
1661
(mutat la Aenos).
Vicariu: Gavril Thomasii, 1660.
Atanasie Rudzinski, 31 Iulie 1665-68.
Vicariu : Petru Parcevich, 1668-73.
www.dacoromanica.ro
ListA de episcopi
315
Huiller, c. 1760-...
losif Martinottl, c. 1777-c. 1780.
1798.
Episcopi in Moldova :
Bonaventura Carenzi (nerecunoscut), 26 Decembre 1808.
Iosif-Bonaventura Berardi (nerecunoscut), 4 Novembre 1814..
Prefecli:
losif Salandari, titular de Marcia-
nopole, 1864-73.
1838.
Petru-Rafael Arduini, titular de Car- Ludovic Maranzoni, titular de Gorrae, 1838-43 (strAmutat la Altyna, 1875-7.
ghero).
Fldelis Dehm, titular de Colophon,
1877-80.
Paul Sardi, titular V err ends, 1843-8.
Anton de Stefano, titular Bendensis, Nicolae-losif, Camilli, titular de-59.
Mosynopolis, 1881-94.
Episcopi de Iasi :
Camilli, 1883-1894.
Dominic Jaquet 1894-1903.
Camilli, a doua oarg, 1903.
www.dacoromanica.ro
Arhiepiscopi de Bucuresti.
Paoli, 27 April 1883 arhiepiscop ; t 27 Februar 1885.
Paul Iosif Palma, 19 Maiu 1885t 2 Februar 1892.
www.dacoromanica.ro
Efectivi:
Andrei Wasilo Jastrzebiec, din Cracoyia, sufragan
al Cracovici, 9 Mart 1371 (mutat la Halicz,
apoi la Vilna, 17 Februar 1387).
Titulari:
$tefan Zajaczek, 1430.
Nicolae Venatoris, din Ordinul Sf. Pavel Eremitul,
5 Mart 1413 (numit la Scardona, 1418).
Toma Erneborn [Grueber]2, Dominican, 31 Julie
1413 ...
loan al II-lea, 29 Julie 1434.
Urmare, de fapt, episcopia de Moldova.
1 Cf. Auner, Episcopla de Siret, in Rev. catolicl", II.
' Candrea, o. c., p. 28.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
lachint (Hyakinthos), episcop de Vicina, insdrcinat cu Mitropolia munteand, cu toath Ungrovlahia" plaiurilor", ca
exarh, delegat al Patriarhiei de Constantinopol, Maiu
1359c. 1379.
Antim, fost Daniil Kritopulos, intgiu la Severin si in prtile
oltene, cu titlul de al unei pArfi din Ungrovlahia cAtre
Severin", al unel jumdtati", Octombre 1370-1381.
Hariton, protos, intdiu-starit la Atos, 1379-81.
Antim, ca singur Mitropolit al Ungrovlahiei; schimnic, 1381-8.
Antim, intors in Scaun, 1389-...
Atanasie, Mitropolit al Severinului, 1389-401 ; rezid in tail
la 1394.
Macarie (?), 1442.
losif, prin 1460.
1507...
c. 1540.
Premia
www.dacoromanica.ro
320
11
Februar)August 1716.
Mitrofan, fost de Nisa, August 1716 1720.
Dania de Aninoasa, 1720-1732.
$tefan, 1732 t 16 Julie 1738.
Neofit Cretanul, fost al Mirelor, 1738-54.
Filaret Michalitzi, 1754Iulie 176b.
www.dacoromanica.ro
Mitropola Terii-Romanesii
321
Filaret al II-lea, fost al Rmnicului i vicariu (1375), 23 Septembre 1792 Septembre 1793 (demisionat).
Dosoftei Filitis din lanina, fost de Buzgu, 11 Octombre
1793 (15 Ianuar 1810, scos; 1812, retras); t '4/26 Decembre 1826.
Gavriil, exarh al Sinodul rusesc, Iulie 1808Maiu 1810.
Ignatie Grecul, numit 15 lanuar, instalat 5 Maiu 1810 10
August 1812.
Nectarie, fost la Rmnic 1812-1-iu Maiu 1819 (retras ; t 13
Septembre 1825).
Dionisie Lupu, titular de Sivas, 1-iu Maiu 1819 (pribeag 1821;
Inlocuit Ianuar 1823; t 7 Februar 1831).
Grigorie din Ceilddru,sani, 10-11 lanuar 1823-10 Februar 1829
(scos de Rusi); intors 22 August 1833t 22 Iunie 1834.
Vicariu: Neofit de Rdmnic, Februar 1829-22 August 1833;
de la 22 Iunie 1834 la 1840.
Neofit, fost la Rmnic, 29 lunie 1840-27 Iulie 1849 (demisionat).
28 lunie 1911.
t 9 Octoinbre 1931.
Conon Aramescu-Donici, ales la 14 Februar 1912-31 Decem-
www.dacoromanica.ro
sau a Inninicului.
15..-1577.
Leontie, c. 1508.
Paisie, 1535.
Daniil, de Severin i Ardeal, 1577-8.
www.dacoromanica.ro
323
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
1429c. 1451.
Vasilie,
326
II
..,740Novembre 1750.
lacov, fost lii Rduti, 13 Novembre 1750
Februar 1760.
Gavriil Callimactd, fost de Salonic, 20 Februar 1760t 20
Februar 1786.
www.dacoromanica.ro
Mitropoliti ai Moldovei
327
www.dacoromanica.ro
Apoi egumeni:
Simion Salageanul, 1458.
Ilarie, 1494.
1600, sfintit
1603-1614.
Ardeal, 1651.
1649.
1658-84.
losif Volosinovschi, calvini-
sant, 1670-5.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ping* in
331
t 15
Maiu 1701.
Vicariu roman unit: Gheorghe Ghenadie Bizantie, 1705.
www.dacoromanica.ro
loan Vancea, numit la 4 Iulie 1865; recunoscut 25 Septembre ; sfintit 3 Decembre; Mitropolit la 21 Octombre 1868.
www.dacoromanica.ro
1-iu Septem-
la c. 14 Novembre
1499.
www.dacoromanica.ro
334
11
t 20 Iunie 1878.
Melchisedec 5tefanescu, de la Husi, 22 Februar 1879 t 16
episcop
Maiu 1892.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
c.
33
Episcopia de RAdAutl
1686toamna 1686.
Lavrintie, apoi la Roman, toamna 1686 1702.
Nicolae Vasilievici, pomenit la 8 Maiu 1694 (supt ocupatia
polona ; fotografie a unei pagini de ms. comunicata de
par. D. Dan).
Ghedeon de Agapia, pomenit la 2 Decembre 1703-1708.
Calistru, 1708retragerea sa in Maiu 1728 (1729 ?)-.
.Antonie, apoi Mitropolit, 1728 (1729 ?)c. 1730.
www.dacoromanica.ro
22
3 April
1895.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Calvinizanti:
Dan, 1503.
loan, 1538.
Petru, 1554.
Mihail, 1608.
ea.
www.dacoromanica.ro
Chiril, 1605-1620.
Efrem Trufd,cel, 1620-1638.
apoi Mitropolit, 1638-1649.
342
II
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
tot Ardealul.
Gheorghie de Sdngiorz, adus de la Vad, episcop si superintendent al bisericilor romnesti", constatat Decembre
1566-69.
www.dacoromanica.ro
si in Principate; ortodocsi.
Eftimie de Neamt, 5 Octombre 1571 intrit de principe ; confirmat dup sfintire la 3 August 1572. Trece 'n Moldova in Mart 1574. Intors, p5storeste la Vad.
Cristofor, numit 6 lunie 1574.
Ghenadie, arhiepiscop", Mitropolit al Ardealului" si terilor
supuse principelui, sfintit c. sfarsitu1 lui 1578-158...
loan de Prislop, numit la 30 Mart 1585, hirotonisit in var ;
Mitropolit in Blgrad din 1599 ; izgonit 1601 t resta-
21
Fe-
bruar 1615,...
Eftimie de Vad(?),
Dosoftei de Vad, pomenit in BAlgrad la 1-iu lanuar 1625-...
Gheorghe, Ghenadie Brad, 4 Decembre 1628 inceputul lui
Septembre 1640.
346
II
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Ianuar 1709.
www.dacoromanica.ro
Episcopiau Hsllor
349.
1865-79._
www.dacoromanica.ro
Ca lilac, apoi
t d. 1772.
Daniil, 1765
loachim, 1777.
Chiril, 1788.
Calinic, 1814.
Antirn (exarh a tot termul Dun Aril"), 1821-2 (poate 1828-9).
De Hotin: Neofit, episcop numit, 1765.
Amfilohie (apoi egumen de Zagavia), 1795.
Visarion Pain (fost al Argesului), ales la 29 Mart 1923.
Urmeazd episcopia Achermanului i Benderului, Mitropolia
www.dacoromanica.ro
ArdeaI si Ungaria.
Atanasie Anghel, instalat ca episcop unit la 25 lunie 1701t
19 August 1713.
loan Tircti, sfintit la 1706-7 (fuge in Moldova).
Vicari : losif Bardia i Reg-ay.
Wenceslas Frantz, ales 9 Septembre 1713 ; neaprobat.
loan Giurgiu Patachi, numit 23 Decembre 1715 ; aprobat de
www.dacoromanica.ro
Nicolae
www.dacoromanica.ro
23
ortodocsi de Ardeal.
Vasilie Moga, intaiu episcop roman, fail legaturA cu eparhia
t 11
Budei, Septembre 1810 ; sfintit 21 April 1811
Octombre 1845.
Andrei Saguna, administrator din 13 Julie 1846 ; ales 2
Decembre 1827 ; sfintit in Dumineca Tomei ; 12 De-
t 1881).
Miron Romanul, 21 Novembre 1874
f 13 Octombre 1898.
loan Metianu, de la 14 Decembre 1898 t 3 Februar 1916.
VUsile Madngra, de la 6 August 1916 1-iu Octombre 1918.
Nicplae &Ilan, ales la 14 Februar 1920.
www.dacoromanica.ro
nului (Cetlifii-Albe).
Gavriil Banuleseu, 1791.
Dionisie.
www.dacoromanica.ro
i Cf. si Iorga, 1st. lit. rom. tn second al XVIII-lea, II, p. 377 *13
nota 5.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ADAUS'.
Episcopi catolici de Iasi (p. 315) :
Septembre 1919.
Episcopia de Cetatea-AlbiIsmail (infiintata la 1923) (p. 355) :
www.dacoromanica.ro
11
357) :
,Mitropolitul
www.dacoromanica.ro
COMPLECTARI.
La pag. 316 :
Gurie Grossu, de la 1-iu Decembre 1920 (in April 1928 ridicat la rangul de Mitropolit).
La pag. 359 :
www.dacoromanica.ro
TABLA NUMELOR
Redactata dupa aceia de la editia I, de D. Munteanu-Ramnic, profesor,
de Eugenia Corone, Invatatoare misionarA.
www.dacoromanica.ro
A.
Aaron (Florian, profesor, II,
256.
55.
250.
testi), I, 289.
Adormirea biserica lui Ldpusneanu i Corniact), I, 255.
Adrianopol (Mitropolia gi eacd
II, 208.
www.dacoromanica.ro
366
Alani, I, 29.
Alaric sef visigot), I. 17.
Alba-Iulia, I, 72, 114, 111, 223;
II, 277, 280, 308.
Alatuire inaurit" de Toma
Cara), II, 164.
tipo-
graf), I, 297.
Alexandru al lui Basarab, I,
27, 30-1, 33, 39; II, 243.
Alexandru-cel-Bun, I, 30-1, 589, 62, 68-9, 71-80, 83, 96-8.
101, 111-12, 125; II, 83, 243.
Alexandru-Vodd-Aldea, I, 88.
Alexandru-Vod-cel-Tnilr,
I,
79-80, 88.
Alexandru-Vocili, fiul lui Ste-
fan-eel-Mare, I, 122.
Alexandru-Vodg. Lapusneanu, I,
82, 96, 99, 103, 109, 111-3,
122. 147, 155, 162, 164-5, 173,
185, 191, 193, 191, 206.
al Terii-Romanesti), I, 31-3,
40, 60, 1 13, 116, 148-9, 152.
Alexandru-Voda Movilit, I, 233,
2 16.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
228,
42.
Alexandru
(duce
de
Litua-
nia), I, 70.
Alexandru (Niculescu, episcop
Ale-
II, 52.
Alfavita
sufleteascA" (Sibiiu,
1803), II, 208.
246.
196.
367
www.dacoromanica.ro
368
Vod), I, 135.
n. 2; II, 214.
vita), I, 91.
n. 4.
Anastasimatariul" de Anton
Pann, II, 257.
Anca (Doamna), I, 157.
(traducere
I,
Anchial
(salinele de la),
155.
17,
www.dacoromanica.ro
68,
Tab la nuntelor
101.
369
arhimandrit grec), I,
Antirn
295.
Antim Cret.ul
170.
1429), I, 75.
Antioh Cantemir
Domn al
Moldovei), II, 13, 76-8, 80,
87.
vila, I, 293.
II, 46.
II, 172.
Antonie (egumen de Moldovita),
I, 340.
Antonie
II, 97.
Antonie egurnen de Rasea), II,
178.
24
www.dacoromanica.ro
370
Apameia
251.
farg.
de Dumnezeu" (traducere de
GEperontie), II, 191.
34.
Apostolur (tin
1851,
11,
236.
latina de), I,
66. 106.
Arges episeopia de), I, 30,
32, 37, 39, 41, 13, 134, 137,
149, 274; II, 190, 247. (*ti
stavropighia de), II, 71.
Arges manastirea), I, 134-5,
II, 64.
www.dacoromanica.ro
Tabta numelor
Arhanghelii
cei trei
pecete
II, 125.
familia), I, 21.
278,
307.
duhovnicul), II,
121.
Asnestii
A r,,enie
371
Anghel, Mitropolitul
linirii in Ardeal), 11, 9, 18,
Atanasie
22-3,
25,
30-1.
33-1,
36-7,
Atanasie
Mitropolit
rin), I, 49.
www.dacoromanica.ro
(Ie
Seve-
372
la A-
Mitropolit de Ico-
Atanasie
niu), I,
Athonitii (calugarii de
I, 150.
363.
117, 160,
I, 211.
Atanasie egumen de Drago-
de la), I,
237.
la Ramnic), II,
Atanasievici
preot in Visau), I,
Aureliu
31, 27.
145.
leremia
169.
(tipo-
Avram
pro topop),
II.,
30.
204.
B.
26.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
n. 6.
Bahluiu rau, I, 101.
Baia cetatea, biserica i episcopia din), I, 69, 72, 74-6,
80, 101, 106, 112, 171.
Baia-de-Aramd, II, 65.
Baia-de-Cris pro topopia din),
II, 26.
Baiezid sultanul), I, 51, 89.
Balaban arhimandrit neunit),
I, 256.
Bldceanca, II, 223.
BAlacescu (Dionisie), II, 112.
Balarnucii schit in Ilfov , II,
64.
283; II,
17, 68.
.373
44,
277.
Bals
baronul, guvernalor al
cdmpia ,
1, 285.
www.dacoromanica.ro
374
lit , I, 304.
Barbit mAndstire buzoianA),
II, 63.
Bthory
la), I, 252.
Cristofor), I, 184-5.
Bthory (Gbor), I, 228, 231,
251.
303-6.
Barnovschi
mAndstirea), I,
244.
131,
138,
I, 67, 84.
Benedict (preot cretan), I, 254.
Benescu (Hie, traducAtor), II,
257.
Benk5
(invAtat
ungur), II,
194.
176.
toare in Muntenia), I,
131.
187.
www.dacoromanica.ro
pro lopopia de , H,
Berivoiu
375
26.
Bu-
65.
Betleem
382.
si
manastirea), I, 62,
episcopia de , II,
60.
Bethlen
Bethlen
352.
203, 241.
272.
94
Biandrata
me(lic italian ., I,
Bucuresti, I, 145.
268.
Biblia germana, I,
135.
170.
169.
Valcea
I, 34.
www.dacoromanica.ro
376
Biserica Razvan" din Bucuresti ctitoria lui $tefan RAzvan), II, 64.
n. 7, 300.
91,
178.
23.
91, 133.
(Bizantie).
(confe-
Blajovschi
episcop de Mara-
$tefan, principe al
Ardealului), 1, 229.
Boer Sigismund , I, 375.
Boerescul Zaharia, profesor de
Bocskai
pusneanu), I,
www.dacoromanica.ro
107.
Tabla numelor
Bogdan
377
tarul), II,
142.
Brancovici
187.
254.
I,
118,
din), I,
Brancovici (despotul
Gheor-
ghe), I, 88-9.
.151.
40.
de la),
I, 287.
200.
292-3.
Bruti
Bartolomeiu), I, 195,
197-199.
64.
judetul i orasul , I,
29, 123; II, 241, 293.
BrAila
familia
126, 372.
Bosie
104.
Brzesk
www.dacoromanica.ro
378
Bucioc
Costea, Hatmanul), I,
267.
25.
64.
145-6,
17, 287.
tipografia din),
I, 145, 298, 419.
Bucvariul din 1755 Moldova),
II, 154.
Bucvariul din 1781 Viena),
II, 196.
Bucvariul din 1794 (Rusia),
II, 195.
Buda orasul), I, 55; II, 284.
tipografia din), II, 208, 217.
episcopia shrbeasc din), II,
288,
390.
138.
Budacul
237,
280.
orasul si tipografia),
I, 123; II, 18, 236. (eparhia),
I, 141, 149; II, 168, 304, e.
piscopia), I, 132, 136, 141,
146, 151, 284, 377; II, 66,
Buzu
metoh putnean), I,
Radu), I,
www.dacoromanica.ro
265.
Tabla numelor
379
C.
(protopopia din), II,
Cairo, I, 318.
Radu-Voda), I, 55.
Calist episcop de Roman), I,
CAbesti
124.
Calafendesti
292, 295.
96.
78, 91.
egumen de Putna),
II, 89, 155, 157.
Calistru egumen de Voronet),
Calistru
II, 89.
din,
I,
153,
37.
biserica din), I,
CAlugreni
192.
CMinesti (biserica
289 n. 6.
Calinic Patriarh de
295.
86.
Constan-
Camilli s. de
apostol al Uniril
www.dacoromanica.ro
380
172.
Cdndia, I, 318 n. 4.
Canisius
Catehismul lui), I,
416.
Cantacuzino
Cantacuzino
Dumitrascu-Vo-
Cantacuzino
tru), II,
Dimitrie, minis25,2.
episcop de
Husi si Mitropolit al Ungro-
Conon ArAmescu
familia),
I.,
214,
I, 32, 378.
II, 216.
II,
Cantemir Constantin-Voda), I,
419; II, 94.
Cantemir Dimitrie
trie.
V. Dimi-
Capete lucratoare"
de Ni-
Capete de porunca"
1714),
II, 58.
,.Capitole de combatere", I, 305.
can), I, 217.
Cdpotesti (codrul), I, 34.
CApriana mAnAstirea de la), I,
122.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
286.
Caracala
mandslire la Sf.
Munte), I, 320.
Caracin Vistierul), I, 144.
episcopia din
130,
171-2,
dupa Nil de
Salonic in
193.
188,
3M
197,
280,
282-3.
1760
tra-
de), I,
316.
Casin
www.dacoromanica.ro
382
46-7.
(mandstirea), I,
122.
Catalonia, I, 29.
Catargiu (Filip, ctitor), II, 160.
Catargiu Lascar), II, 291.
Catavasieriu din Moldova, II,
de
107.
155.
Catehismul"
lui Csulay, I,
336.
Catehismul"
lui Geley,
1,
302.
186.
Catehismul".
liii Movila,
I,
312.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
240.
Cavalerii Teutoni, I,
36.
399.
I, f52, n. 3.
199.
11.
293.
323.
383
II,
185.
n. 3.
www.dacoromanica.ro
150.
Sibiiu),
384
II, 219.
Ceremus
172.
Cernica
Cernicanul
II, 236.
Cern i go v
94, 97.
Cernoievici (dinastia de Muntenegru), I, 129.
Cernoievici Gheorghe), I, 129.
Cerven Mitropolia greacd de),
I, 213.
49.
CetateaAlbd episcopia de , I,
30, 47, 58, 63, 75, 106, 240;
II, 215.
Cetatea-de-Baltd, I, 105, 114.
detatea Neamtului, I, 34, 166;
II, 75.
Cetatuia
manastire in Iasi),
I, 386, 394, 399, 417; II, 81,
89.
181.
Cesareia
89.
390.
viei"
Cetinie, I, 293.
Cheia intelesului"
(lucrare
slavond in 1678), I, 403.
Chenghelat. V. Pavel (Chenghelat).
Cherepovici nobil din Ardeal),
I, 195.
Chiev
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
385
Chilandariu (mAnAstire in A-
21,
64.
I, 398.
Chioara cetate), 4 62.
Chiriacodromionul
grad, II,
din BM-
107.
II, 204.
1612-1620), I, 252.
11,
26.
Chodkiewicz
I, 292.
Hatman polon),
www.dacoromanica.ro
386
Sofronia), I, 322.
Ciogolea
Cipariu Timotei, profesor, lingvist), I, 170, 364; II, 2713, 275-6, 279-280.
protopopia Crisurilor
de la), I, 333.
Clain Samuil Micu), II, 192-3,
Cneajna
208,
217, 279.
Clain Inochentie). V. Inochen-
I, 393-4.
Codul civil 1865), II, 293.
Coeni nAnAstirea de la , I,
197,
200, 202-3,
206,
tie (Clain).
Clara sotia lui Alexandru Ba-
mgastirea de la Bu-
112-3,
292.
238,
212,
247,
269,
379.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
Comli
26.
Molybdos), I, 417.
Comoara lui Damaschin Studitul (traducere de logofAtuJ
Mihalcea in 1747), II, 165-6.
Compania greceasca", II, 35-6,
Comnenul
129, 206.
no), II,
I, 72 n.
II, 64.
387
Constantin-Voda
176, 186-7.
Constantin-Voda
Moruzi,
II,
$erban, I,
257.
Congregatia de Propaganda
fide, II, 278.
Constantin-Voda Brncoveanu,
www.dacoromanica.ro
388
154-5,
157,
174,
194,
Conventia de la
Paris, II,
Conventia de la Balta-Liman,
II, 269.
Cope lova, I, 415.
familia),
Corenici-Brancovici
I, 353.
Coresie diaconul, tipograf), I,
148, 150-1, 176-7, 184, 187,
235,
127.
(Chiev,
1645), I, 312.
Costeni (sat), I,
52.
-269, 293-4.
200,
399.
270, 322,
337-8,
303.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
389
44, 69.
tacuzino, I, 404.
Cronica lui $incai, II, 202.
Cronica Romanului", II, 253.
Cronica Husilor", II, 253.
Cronograful lui Dosoftei din
1570, I, 254.
Crimea), I, 243.
I, 251.
Csulay,
'84.
1620,
predicator calvin, I,
354, 358.
www.dacoromanica.ro
336, 348-9,
390
183.
Massillon
II, 194.
n Cuvin tele"
135, 145,
227.
Cuv Ant
227.
224.
Pustnicesc"
(lucra-
D.
DAbAceti (sat), I, 56.
Dabija-VodA al Moldovei, I,
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Dancu
boier moldovean), I,
112.
391
si Ardeal), I, 150 n. 9.
Daniil (episcop de Strehaia),
I, 383.
(biserica de la), I,
www.dacoromanica.ro
392
I, 415.
Descoperirea cu amAnuntul
148.
1737,, II,
1736 si
120.
Despot-Vorld al Moldovei, I,
111, 171-2, 174, 191-3.
331.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
9,
30, 37-8.
Dintr'o zi (biserica in Bucuresti), II, 66.
393
(episcop girant al
Direptatea (campie), I,
Ditzina, I, 29.
Divanurile ad-hoc, II,
288.
www.dacoromanica.ro
128.
90.
269,
394
152, 174.
Dosoftei
85,
(Filiti,
92, 217.
din
Ianina,
Mitropolit al Ungrovlahiei),
II, 141, 150, 189, 209, 213
214, 223.
75.
Dobru
(Mare
Postelnic), 1,
147.
I, 147.
182, 184.
II, 135.
Doicesti (movie), II, 69.
1760,
I, 91-2.
119.
232-5, 327.
66, 105.
de Radauti), I, 164.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Dosoftei
(paisianul
de
la
400, 411.
.
Duca (Constantin-Voda), I, 420.
Duca (Neofit, dasalul), II,
I, 145.
227.
Terii-Romnesti), I, 140.
Dragomir (Mare Sptar), 1,143.
91.
Drava (thu), I,
395
18.
I, 51.
E.
Ecaterina (ImpArAteasit a Rusiei), II, 157, 167.
Ecaterina (din Galata, Doamna
www.dacoromanica.ro
396
lim), I, 272.
Eftimie (Patriarh de Tarnova),
I, 21, 56, 60, 71, 74.
Eftimie (Mitropolit muntean),
I, 151, 155, 205, 213, 215,
219.
252-3.
165-6,
44.
re), I. 358.
Elena (Doamna lui Petru-VodA
Rams), I, 110, 112, 159-161,
197.
I, 156, 249.
de
183.
206.
183.
I, 126.
Eleusis, I, 406.
Eliade (Manase, dascAl), II,
161, 166.
www.dacoromanica.ro
39?
Tabla numelor
din), II,
27.
Erasul Sighetului
68.
tor), I, 18.
Enciclopedia frances, II, 182.
7) Enchiridion" (de NicoIae Mi-
din), II,
protopopia
27.
lescu), I, 397.
26.
Etica"
prelucrare de Clain,
Hacman, episcop al
Bucovinei), II, 250, 282.
Euharistia" de Cariofil), I,
Eugeniu
420.
nofisitismului), I,
www.dacoromanica.ro
18.
398
1637
de
Govora, din
1642,
324.
din
1697,
113.
108
n7 5.
Evanghelia lui Stoicovici din
1760, II, 147.
Evanghelia din Moldova, 1762,
II, 154.
Evanghelia din 1765, II, 135.
Evanghelia din Bum:II-esti, 1775,
II, 148.
Evanghelia din 1781, II, 149.
Evanghelia din 1794, II, 219.
Evanghelia din Buda, de la
1813, II, 219.
Evanghelia din Buda, de la
1816, II, 218.
Evanghelia din
1818-21, II,
219.
I, 322,
II, 13,
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
I, 268, 304.
I, 307.
1577), I, 191.
229.
399
188.
218.
F.
Fabian-Bob (dascal ardelean la
Iasi), II, 222.
Fabulele lui Esop traducere
de Varlolomei MAzdreanu,
II, 159.
Facerea" sau Bitia" cartea
prima din Biblia ebraic6), I,
188.
Teologie din
Facultatea de
Blaj, II, 271.
Facultatea de Teologie din Bucuresti, II, 249, 294, 298.
Facultatea de Teologie din Iasi,
II, 294.
Fggaras (tara), I, 221, 349,
357, 383. (orasti1 i episcopia de), I, 225; II, 34, 43,
Fagaras
52.
XV), I, 84.
Fedelescioiu (schit valcean),
384.
Feldioara, I, 209.
www.dacoromanica.ro
100,
4C0
la), I, 85.
ForrO Nicolae, nobil ungur), I,
178, 188.
Fierastii
din), I,
I, 260, 266.
(Beldiman, Mitropolit
207, 209,
246,
247.
Mi140,
248-9.
208.
I, 136 n. 1, 421.
289.
Filaret
214.
Fitter
118.
215.
88, 420-1.
Florian Aaron), II, 256.
Florql.i. manastirea), II, 90.
Floru preot, dascal, caligraf),
II, 166.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
II, 275.
Fogarasi (Stefan, predicator),
I, 300-2, 354.
nia), I, 67.
FrAsinei (schit), II, 327.
Fratta (della), I, 412.
Fredro (Gabriel, episcop catolic in Moldova), I, 211.
!
401
Franciscanii din
G.
GAiseni
238, 242.
Gaspar-Voda
al Moldovei),
260.
181,
Galitia
I, 46.
Ganos
251.
de Salonic si de Moldova),
Gavriil
187.
Banulescu, episcop al
Basarabiei
221, 224.
si urm.
www.dacoromanica.ro
26
402
Gavriil
(egumen
nesti) (1838), I,
Gavriil-Vodd
la CAlimd57.
Movild,
I, 250,
Crestinismului" (de
Chateaubriand, traducere de
Dionisie Romano5), II, 257.
Genova, I, 413.
Geoagiu mandstirea), I. 42,
222; II, 133.
Geoagiul-de-Sus Tinutul , I,
411.
1795,
II, 217.
Georgia episcopia dei, I, 320,
363.
Ghenadie Brad
Ardeal
Mitropolit de
grcc). I, 208.
Geszty Francisc), I, 188.
Ghedeon Mitropolit al Moldovei I, 392-4; II, 76, 81, 93,
218.
Ghenadie
Mitropolit al Silis-
triei), I, 418.
97, 113.
Ghedeon I-iu i al II-lea epis-
Ghenadie
de
Gheorghe Stefan
al
Cozianul,
II, 105,
164.
(Domn
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Gheorghie al
II-lea
MovilA,
Mitropolit al Moldovei), I,
192, 193, 198, 200-1, 205,
207, 210, 238, 242, 256, 259,
272, 293, 304.
403
81.
Timus, episcop de
al Bucovinei), II,
199-200, 207.
I, 307, 328.
de Roman), II,
170, 172,
episcop
81.
TI,
219, 221.
Safirin, episcop de
Roman), II, 300-1.
Gherasim ierodiaconul de la
Gherasim
www.dacoromanica.ro
404
121.
la 1606), I, 239.
Gherontie (de Neamt, egumen.
ucenicul lui Paisie), II, 178,
189-91, 209, 211, 222, 227,
211.
64.
dova la
1618), I, 211.
183 n. 5.
67, 102, 10 1.
Grabat mAnAstire , II, 198.
Grabovschi Elena), I, 273.
Gioagiul-de-Jos. V. Geoagiu.
Giulesti manastirea din), II,
II, 228.
Gramata patriarhala" din 17 2
93.
II, 71.
Gramatica slavona a lui Antiuk
din 1698, II, 12.
www.dacoromanica.ro
Tabla nuraelor
146.
14.
405
II, 10.
1.
108,
378, 381-3,
362,
414.
367, 376,
127.
6, 195.
Grigorie (de Larisa,
grec), I, 315.
www.dacoromanica.ro
prelat
406
177.
64.
(caluggrul de la A-
thos), I, 127.
Grigorie cArturar oltean), II,
190.
ao), II,
114.
143.
H.
Grigore, Hatmanul), I, 400.
Hacman (episcop de Bucovina). Vezi Eugeniu.
Hadmbul
(manastirea), II,
Habasescu
75.
scriitor), I, 334.
Halmaghi (loan, teolog), II,
armean), I, 423.
Hagigadar(metoh armean),
423.
Hagimad (soborul
125.
din), II,
196, 204.
www.dacoromanica.ro
I, 267;
907
Tab la numelor
Hevenesi
114.
luptAtor pentru U-
trimes engles), I,
Hareborne
198.
41.
tlumuz.
Haritovreiton"
traducere de
393-4.
85.
88.
Heciu (tinutul), I,
73.
76.
(Timus), I,
313,
359.
Honterus (Joan), I,
169.
in Sirmium), II,
Horea, II, 199.
www.dacoromanica.ro
274.
408
289.
I, 390-1.
65.
Sf.
tin de Arges), I,
104, 142.
66.
I.
Iachint (de Vicina, episcop de
Arges si Mitropolit al Te-
60-1.
79
411.
Iacsici (familia), I,
118.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
lancu
cApitanul), I, 285.
72, 81,
102,
195, 197, 203-4, 227,
II, 81,
150, 157.
112,
240,
125,
113.
297.
al Moldovei).
409
177, 186.
ski), I,
249.
Flamini;
apoi Mitropolit
muntean), I, 303, 376-7.
www.dacoromanica.ro
410
II, 110.
saiconului" de la Ramnic),
II, 147.
I, 156 n. 8.
Ilarion (episcop de Muncaciu),
I, 226.
Ilarion (episcop de Vad), I,
114.
164.
124.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
de
Evghenie
Dumnezeu" (de
Bulgaris, 1815), II, 220.
411
343.
II, 164.
rana), I, 170.
Intrebari bogoslovesti" (din
Eustatievici, II,
1741,
de Ienachi boierina-
137.
104-5,
211.
Intrebarile si rdspunsurile"
(lui Simion din Tesalonic),
II, 150.
111.
www.dacoromanica.ro
412
135.
InvAtaturi"
de Neofit Seri-
109.
sarab, I,
162.
140.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
I, 47 si n. 3.
Ioan ScArariul, tradus de Ma-
Patriarh de Ohrida),
20.
Ioan
de Prislop, Vladica` de
i Mitropolit orto-
BAlgrad
Mitropolit al Moklovei),
I, 75 n. 2.
Ioan (Metianu, Mitropolit de
Ardeal), II, 285, 302.
loan Giurgiu Patachi episcop
unit in Ardeal), II, 42-5, 169.
loan Micu-Clain). V. Clain.
Ioan Bob episcop unit), II,
Joan
195, 270.
413
396-7.
Joan
Ioan
Gheorghevici, episcop
tor in Ardeal), I,
www.dacoromanica.ro
105.
14
Than de Vara('
Franciscan),
I, 211.
Dealu). I, 341-2.
arturar),
bieski (Joan).
Joan Hunyadi guvernator al
Ardealului), I, 57, 100, 105.
Ioan Hunyadi (cel tnr), I,
II, 25.
Ioan (Fgariiseanu,
corector,
216.
223.
II, 46.
loan calugarul, mester
Rmnic), II, 146.
182.
dealului), I, 349.
Joan (Logoftul lui Neagoe),
I, 126.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
Galetovschi, arhi-
415
si Mitropolit in Ardeal), I,
374-5, 087-9.
Ioasaf (ar`himandrit de Neamt),
I, 91, 100.
Ioasaf egumen de Vieros,
1702), II, 68.
Ioasaf (cAlugarul), I, 50. V.
loan al VI-lea.
I, 112, 406;
Iorest
90.
www.dacoromanica.ro
416
209, 214-5,
213, 221.
40.
Irmologhion"
de Petru Mo-
Isabela
regina Ungariei), I,
141.
68.
vild), I, 293.
136, 140.
Iosif
Chiev), I, 291.
295.
1620), I,
260,
291.
Isaia
www.dacoromanica.ro
Apoldul
Tab la numelor
417
II, 191.
II, 248.
Istoria
Istoria
202.
Istoria
Bib lied"
(de Ilarion
Antiohiei"
Bisericii
16.
Bisericii romnesti"
Cipariu,
225.
Istoria
253.
II, 182.
205.
salim", I, 421.
Istoria Romftnilor" (de Clain),
II, 208.
www.dacoromanica.ro
27
418
Maimbourg,
Istoria Scripturii
Vechiului
de Ismail si Cetatea-A1b1),
II, 303.
Iustiniana PrimA, I,
121,
91,
154.
tipograf),
II, 25.
65.
Gheorghe), I, 193
n. 5.
de
obste" de D. Eustatievici),
II, 137.
Izvoranu mAngstire in Buz Au,
schitul lui Jipa"), I, 251;
II, 65,
J.
Jadova sat; danie), I, 96.
Jales judet de munte), I, 56.
Jansenistii, I, 382.
Jidovstita (sat
www.dacoromanica.ro
I, 52-3.
Tab la numelor
419
n. 4.
K.
Kakavelas
(Ieremia), I, 417,
KogAlniceanu
car), II,
421.
Nicolae, dasal
5i
KogAlniceanu
(Ienachi, croni-
151.
muntean), I,
www.dacoromanica.ro
45.
420
Maramur4), I,
II, 194.
Kymenites (Sevastos, i Critica neintelegerilor intre Apus
ci Rsarit"), I, 418.
228.
L.
Lacatu (Dhnitrie, tipograf), II,
133.
Laudat
(Clucerul,
ctitor),
143.
112-3, 146.
Lavrin tie (Zizania, preot, tradu-
dra), I,
316.
194.
Lapuneanu Alexandru-Vom.
V. Alexandru. (biserica lui
Cernigov), f, 313.
Lazar eclesiarh la Voronej),
II, 92.
Lazar Cegumen de Neamt, 1742)
Liipupa, I,
95.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
421
ca-VodA), I, 414.
Lesviodax (Alex. Geanoglu, istoric), I, 117, 153; II, 257.
39.
Lepea Serninariilor,
II, 291,
297 8.
Letini, 1, 85.
Leucuseni mosie), I, 78.
Leurdeanu Stroe), I, 381; II,
68
Lexicon
n. 5.
Libia Mitropolia de), II, 61.
Lichudis fratii), I, 389, 411,
417.
www.dacoromanica.ro
422
Litavor (Iaca), I, 47 n. 4.
oLitosul" (traducere de Petru
MovilA), I, 293.
din
.
384.
144.
www.dacoromanica.ro
Table numelor
lui
Galaction
de
(schit).
Luca (episcop de Vicina), I, 29.
Chiril.
Lubieniecki
423
Valerian,
epis-
www.dacoromanica.ro
424
M.
Macarie (Egipteanul), II, 165.
Macarie (Patriarh de Antiohia),
I, 39, 156, 354, 363, 375.
Macarie
Patriarh de Ped), I,
156, 183.
Macarie (Bucovineanul, de la
Slatina, 1787), II, 186.
Macarie (Musachi), II, 118.
Macarie ieromonahul, dascAlul
de cantari II, 161, 213 n. 1,
224 i n. 4, 229, 232, 274,
278.
diei), I, 86.
Macarie Mitropolit de Varna),
II, 16.
Macarie
I, 419, 421.
Macri Visarion), II, 12.
Magdalina calugarila, vAduva
lui Hamza, ctitorl , I, 269.
Maica Domnulu." bisericA,In
Ismail), I, 319.
Maica Domnului" biserica in
Minnie), II, 143.
Maica Domnului" bisericA in
Siretiu), I, 59.
Maica Domnului" biserica( in
Suceava), I, 210.
MAgureanu schit
II, 255.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
II, 257.
si Grigorie.
Maiota (Gheorghe, predicatorul lui Vod-Brncoveanu),
II, 10 0 n. 3.
Majlth (episcop catolic), II;
308.
Constantin( autor de
cronograf), I, 162.
66, 266.
I, 419.
245.
Mare-Vornic , I, 143.
Marcu
70.
Manfi profesor
222, 243.
425
la Iasi), II,
Grecul de la Feleac),
I, 105.
terina), I, 125.
Marcu (dascAlul), II, 16.
Marcia Pustnicul" (lucrare
paisiang.), II, 181.
I, 239.
142.
www.dacoromanica.ro
426
152.
la), I, 210.
251.
veanu), I, 420.
Maria (fiica lui Nistor Ureche),
Ian.
10.
I, 244.
de Siretiu), I,
Movila), I, 291.
69.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
427
Maurovlahia", I, 60.
Mavridakis (predicator), II, 61.
Mavrocordat (Alexandru, Mare
Interpret), I, 420.
Mavrocordat (Iancu, beizadea),
II, 60-1.
Mavrocordat (Nicolae-Vodg, De
II, 228.
Matei (Patriarh de Alexandria),
II, 61.
Matei (episcop al Mirelor), I,
252-4, 276, 279, 288; II, 11.
Matei-Vodg Basarab, I, 146,
222, 274, 281-2, 284-5, 287,
298-9, 301,
303, 305-6, 344-5, 347, 353,
375, 377, 381, 413; II, 45,
51, 66-7.
Matei (fiul lui Matei Basarab),
290,
294, 296,
I, 282.
Matei
(Peloponesianul),
16.
I,
www.dacoromanica.ro
428
Mehedinti, I, 51.
Meletie
(Covaciu, episcop de
Mehesi
*60.
206.
(Iosif, redactor in
Cluj), II, 200.
Mehmed (Ilia Turcitul), I, 111,
egumen de Cam-
vei), I,
Mitropolit al Moldo-
Meletie
296-7.
Meletie
Meletie
319, 419.
Meletie
241.
175.
61.
131.
Meletie
32.
viIA), I, 293.
Mercure frangais" (revistA), II,
Merisani sat; danie), II, 25,
30.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Metodie (episcop de Buz Au),
429
din), I, 143.
Mihail I-iu (Mitropolit muntean, 1586), I, 149, 153-7.
Mihail al II-lea (Mitropolit
muntean), I, 205.
Mihail Ragoza Mitropolit u-
nit), I, 207-8.
episcop de
Maramurs), I, 348.
Mihail (egumen de Cozia), II,
Mihail
Molodet,
143.
Mihail
pro topop de
Volvo-
deni), I, 333.
237,
280,
Mihail (fiul
biseria in Bucu-
II, 43.
Mihai-Voda
35, 65.
291.
I, 152, 156.
www.dacoromanica.ro
430
Mihalcea (sat), I,
97.
194,
201-4,
218,
247.
zar), I, 51.
Milita Doamna lui Neagoe Basarab), I, 128-9, 132, 150.
Minciaky (consul rus), II, 264.
Millo Gheorghe, boier), II, 60.
Minoriti. V. Franciscani.
Mirauti (manastirea), I, 63,
101, 109, 112.
Mircea-cel-Batrn, I, 28, 49, 55,
57-9, 65-7, 70, 113. (Doamna lui Ic 41.
Mircea Ciobanul (Domn al Munteniei), I, 115-7, 150, 152,
155, 174.
Mircea fratele lui Radu-celMare), I, 119.
Mircea-Voda (fiul lui MihneaVoda), I, 131, 146.
Mircea Smiltzes, despot al
Bulgariei), I, 28-30.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
431
episcop de Hui), I,
261, 268, 304, 407, 419; II,
Mitrofan
(egumen de Voronet),
I, 101.
Sarb, ctitor), I, 283.
Mico
Misia" (magura"), I,
133.
79.
I, 161.
178.
la
Moga
284.
www.dacoromanica.ro
432
n Molitvenicul"
Molitvenicul" din
44.
Moise
1681
(de
Dosoftei al Moldovei), I, 399.
Molitvenicul" romnesc din
1689, I, 391.
Molitvenicul" din 1699, II, 15.
Molitvenicul" din 1706, II, 99.
Molitvenicul" buzoian din
1713, II, 113.
Molitvenicul" romtmesc din
1721, II, 107.
Molitvenicul" romfinesc din
1730, II, 111.
Molitvenicul" din 1741, II, 108
n. 5.
Molitvenicul" din 1747, II, 97,
142.
Moiseiu
manuscris din
1640, I, 322.
metoh al Putnei), I,
(Minnie), II,
146.
279.
145, 181.
183.
n. 2.
Molitvenicul" din
150.
www.dacoromanica.ro
1796,
II,
Tab la numelor
Molitvenicul din
1804,
433
II,
188.
218,
238, 243-4,
Moxalie
261,
266.
Mihail, si cronogra-
317.
Monofisitism, I, 18.
Athos.
II, 65.
N.
Nagy (de Harsanyi). V. Harsanyi.
Nagyszgy (Gabriel, nobil roman), II, 35-6.
I,
370.
www.dacoromanica.ro
28
434
Napr Agy
223.
episcop catolic), I,
I, 231.
Neamt cetate si manastire
100,
120,
125,
Warn-
Naum Rmniceanu. V.
niceanu (Naum).
Basarkab-
pop), II,
192.
re), I, 144.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Neo fit
Cretan ul
Mitropolit
435
al II-lea (Mitropolit
muntean), II, 259, 264-5.
Neofit
Neofit
295.
165, 181.
6.
de Crupdol), II,
9, 409.
124.
www.dacoromanica.ro
436
Nicon
Patriarh de Moscova),
Nicopol
cetate si arhiepisco
si
127, 132.
I, 386.
(protopop
bucures-
Nil
egumen de Slatina), I,
113.
Nil (schivnic). V.
(Mitropolitul).
Nicanor
140.
ctitor), I, 264.
Nicomedia, I, 50, 86.
172.
www.dacoromanica.ro
Tabla numeIor
437
e*. V. Farcas
Gheorghe)
ai Dionisie.
87.
I, 318.
Noul Testament"
II, 253.
Notre Drime de Sion", II, 297.
Noul Neamt colonie calugdreasca), II, 216.
nisie.
Novae ep copia de), I, 17.
338-40.
resi, I, 177.
I, 188.
Nurnberg, I, 66.
Nuor boier moldovean),
339, 403.
161.
15.
0.
Obitel Bratcaia scoala de la),
I, 307.
Oboian Maropolia de), II, 94.
Obradovici
Dionisie, literat
tei, I, 399.
rie), I, 131.
Octoihul din 1568, I, 151.
II, 107.
Octoihul slavon din Ramnic
1712,
resi), I, 148.
www.dacoromanica.ro
438
8.
50.
223.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
439
159.
272.
186.
Ormenis, I, 370.
Osman (Sultan), I, 258.
Ospitalierii (Ordinul Ioanit), I,
Oreahova, I, 52.
Oreisc (mAnAstire, in I/Apra
27.
Misiei"), I, 133.
Osorheiu, II,
275.
192.
II, 205.
183.
Oxford (oras), I,
295.
P.
Padova (scoala greceascA de
la), I, 404.
PAdure Dumitru, tipograf), I,
420.
208.
1,
62, 226.
255.
II, 157.
Pahomie (cAluglrul, Banal
Barbu Craiovescu), I, 125.
Pahomie monahul (Alexandra-
www.dacoromanica.ro
440
Voda Lpusneanu), I,
traducere
Pahomie"
113.
de,
catehism
Mitropolit de Salonic),
Ligaridis, arhiepiscop
de Gaza), I, 296, 362, 398.
V. si Ligaridis Paisie .
Paisie
de
Neam), II,
calugar la Arges),
arhimandrit),
I, 100.
Paisie
263.
I, 290.
339.
Paisie
Dionisie Rali), I,
214,
Palin
II, 204.
Clain
Paleologul
1,
142.
za). V. Paisie.
Pantelimon protopop de BaiaMare), II, 27.
Pantelimon (mandstire), II, 70.
Pantocratorul (mandstire la Athos), I, 31, 71, 133, 135;
II, 65, 161. V. si Grigorie (egumen).
Papadopulo (Nicolae, Comnen,
www.dacoromanica.ro
Table numelor
171.
MovilA,
I, 293.
Parcevich Petru, misionar), I,
412.
441
Partenie
triarhi de Constantinopol),
I, 397, 311, 314-5, 348, 363.
Partenie Patriarh de Ierusalim), II, 76.
www.dacoromanica.ro
442
165.
Pavecernicul
(traducere de
Vartolomei Mazareanul), II,
227.
395.
Pavel
episcop de Husi), I,
268.
vila.
din
Patriarhia romaneasca
1925, II, 306.
400.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
Penticostariul din
44
1741, II,
nat), II,
109.
Moldova, dup unul muntean, supt Evloghie dascAlul slavon de la Iasi), II,
155.
Pentru preotie"
II,
149.
II,
238.
42.
1.3,
341, 359;
245.
II, 273-4.
Pestisel (Moise, protopop din
59.
Muncaciu), I, 332.
I, 333.
roman in Inidoara), I,
175.
282.
142.
www.dacoromanica.ro
444
52,
93.
177, 240.
I,
172.
Bistrita), II,
Piatra (targul
192.
i
biserica), I,
Pildele
i InvAtaturile Sfintei
Scripturi" (de Ioan Margineanu), II, 204-5.
Pimen (Georgescu, Mitropolit
12.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
445
la
II, 205.
Blaj
65.
II, 271.
Popasu protopop), II, 276,
313.
283.
252, 321.
286.
280
224.
206.
133.
n. 4.
200.
Porcesti
,
126.
www.dacoromanica.ro
446
Joslania"
de
Nichita Hor-
229.
I,
179.
248, 256.
Pravoslavnica marturisire" (a
Pravoslavnica marturisire"
din 1745, II, 109, 163.
Pravoslavnica mArturisire" (a
(tiprit de Serban-VodA
Cantacuzino), I, 418.
de episcopul Macarie
1556), I, 155.
la
Pravila alease
(de Evstra-
227.
200.
Potocki, I, 210.
Precista (bisericA in Roman),
I, 113; II, 176.
Precista Veche (bisericA in Piteti), I, 282.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
Predeal, II,
266.
447
rea din), I,
144, 186,
189,
Preparandia de invAtAtori (a
lui Saguna), II, 284.
Prohor
episcop de Rimnic),
I, 156, n. 8.
Protopadichia", nedreptatea
(Epitomi,
etc.), din 1816, traducere du-
zeietile ctogme"
Prima Iustiniana, I,
18.
62.
Prilep, I, 50.
www.dacoromanica.ro
448
Proita
sat prahovean
II,
303.
U.
1.
II, 28i.
II, 13-5.
337-8, 340.
(a Mitropolitului Antonie),
II, 113.
vora), I, 298-9.
din
romAneascA
I, 293.
1709,
II, 106.
Psaltirea"
185.
U.
108,
5.
I, 299.
Psaltirea" din
1651, I, 337,
1745,
II, 109.
,,Psaltirea" din 1746, II, 112
n. 2.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
1764,
1757,
II, 146.
Psaltirea" din
1752,
449
1780,
147.
II, 146.
Psaltirea"
romaneascg.
148.
1784,
II, 149.
183.
89, 94, 95, 97-100, 107, 1101, 114, 160, 304, 328, 361;
II, 75, 89, 96, 123, 160,
167, 171, 175.
II, 150,
II, 155.
II, 188.
II, 218.
Q.
toile), I, 200, 209-11.
R.
Raab (Justus, lesult), I,
riAchiteni (sat; danie),
198.
I, 308.
www.dacoromanica.ro
29
450
Rczvaros
(biserica
catolicA
247,
252-3,
228, 321,
359,
379-80, 404.
till), I, 145.
Rada (mama lui Radu-cel-Mai
re), I, 120 n. 3.
Rliduti (cetatea, biserica i episcopia de), I, 77-8, 96, 98,
107, 109-10, 161, 183, 360;
414. V. Leon-VddA.
Radu, fiul lui Vladislav Voe-
108.
Radu-Negru", I, 3.
Radu I-iu (fiul lui Vlaicu-Vo-
da), I, 48-9.
Radu-Vodd eel Simplu, I, 66.
67,
142,
Radu-VodA de la Afumati, I,
137, 140-4.
124, 129,
146, 179.
178, 223.
117-8, 126-7.
121,
131-3,
176.
335, 348,
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
451
181.
Ramnic (orasul, episcopia, bisericile), I, 157, 377; II, 634, 66, 71, 99, 102-3, 119,
124, 132, 145, 304.
Ramnic (Seminariul din, 1837),
II, 255-6, 258.
Ramnicul-Sarat (si biserica lui
Stefan-cel-Mare), I, 123, 127,
146; II, 10.
Ramniceanul (Joan), II, 135.
Rmniceanul Naum , II, 225.
228.
161.
Reteg (targ), I,
ms).
Rasca (manastirea), I, 113, 1612, 164, 240; II, 76, 175, 178.
(Antonie, egumen de), 178.
Rdinari, II, 285.
Rhaeticus
114.
II, 206.
Reuseni, I, 90, 101.
Revolutia din 1848, II, 257-9,
283.
www.dacoromanica.ro
452
protopopia de), I,
Romosel
388.
ScarlaL,
conic), II,
295.
Rosetti. V. si Ruset.
Rosiesti (sat; danie), I, 238.
Rostock (Academia din),I, 171.
Rudzinski
195, 291.
Roman orasul i episcopia
de), I, 72, 78, 93-6, 107, 109,
110, 160, 164, 171, 197. (Mi-
Rumientov
145.
211.
Ruteni, I, 204.
Ruxanda (Doamna hii Alexandru Lgpusneanu), I, 111,
113, 161.
Ruxanda
fiica lui
Neagoe,
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
Rau), I,
453
159.
S.
Sabo $tefan, teolog), II, 196.
Sac Mate protopopia din), I,
388.
Roman), II,
306.
Salagiu
119.
vei), I, 75 n. 2.
Samuil de Sinai (locotenent al
S'amurc4eti
manastire), II,
266.
37,
39 n. 1.
www.dacoromanica.ro
454
delean), I, 390.
167, 170.
90.
II, 110.
232, 272.
26.
142.
pretendent), I, 166.
Sbornicul" lui Bojidar (din
Venetia), I, 187.
lui
148.
Coresi (din
1568), I, 151.
www.dacoromanica.ro
11.
Tab la numelor
455
Scriban (August), II
249.
295.
181.
Scara
Joan
(1814), II, 220.
Sf.
Sinaitul"
249.
(Brasovului), I,
174,
Secui, I, 26.
Secuieni (sat), I, 123, 289.
Secul (mAnAstire), I, 244, 262,
304, 321, 360; II, 75, 176,
www.dacoromanica.ro
456
$erban-Voda Cantacuzino, I,
369, 372, 375, 378, 384, 387,
390,
anti).
104, 410,
415,
117-9;
Mitropolitul Moldovei),
I,
392.
Serdica, I, 18.
Seres episcopie), 1, 135.
$erpe Cozma, Postelnic), I,
108.
episcopia
de), I, 27, 48-9, 52, 54, 67,
70, 122, 123, 136, 156, 319,
351; II, 105.
Severin episcopie catolica I,
27, 84.
Sf. Ambrosie de Milan, I, 396.
SeNerin
cetatea
dip), I, 51-3.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
bisericd in Bu-
Sf. Apos(oli
ma), I,
296.
Viena), II,
40,
II, 165.
sluj-
Constantin
Panegiricul,
din 1697, al), II, 10.
cd in Targoviste),
Sf.
in Ga-
Sf. Dimitrie
biserica in Su-
biserica in Thr-
goviste), I, 283.
Sf.
60.
I, 283.
457
n. 4.
Sf.
Gheorghe-cel-Nou
biseri-
ceava), I, 112.
www.dacoromanica.ro
458
Sf. Ilie
161.
Sf.
Mormant), II,
1.
te0), I, 282.
Sf. Gheorghe (biserica Mitropoliei din Suceava), I, 107,
112, 164; II, 170.
Sf. Gheorghe (biserica in Targov4te), I, 137.
Sf. Gheorghe (manstire greaca In Venetia), I, 248. V.
San-Giorgio.
83.
(biserici In
Joan
Sf.
Bu-
122, 266.
Sf.
V. 0 Maqaritarele" lui,
Sf. loan (Biserica Alba din
Ia0), II, 74.
Sf. Joan Gura-de-Aur (biserica
In Ia0), I, 394.
Sf. loan Romanul (viata), II,
151.
63,
268. (metohul
la
78, 89,
Constantinopol), I, 305 n. 2.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
din
Sf.
Sf.
459s
mail), I, 319.
Sf. Nicolae (biserica In Muncaciu), I, 226; II, 119.
Sf. Nicolae de la Olteni (bisericA), I, 1527.
Sf. Nicolae (biserica lui Manea
Vornicul In Targovite), I,
284.
Sf.
204, 283,
an), I,
196.
160.
80, 87,
Paraschiva (bisericA
Iai), II, 179.
Sf. Paraschiva (bisericA
Ramnicul-SArat), I, 146.
Sf. Paraschiva (biserica
Roman), I, 78, 95.
Sf. Paraschiva (bisericA
Targovite), I, 276.
In
S. Paraschiva
In
Sf.
(bisericA
In
In
In
www.dacoromanica.ro
460
Sf.
Sf. Pravda a
Bisearicii", I,
326.
96.
256.
Sf.
Canon al), I,
Sfatuirile crestino-politice" de
Antim (1715), II, 14.
Sfatuiri catre duhovnici",
(1827), II, 227.
Siapte Taine"
114.
lucrarea lui
Eustratie Logoftul), I, 325,
343.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
180,
284.
280,
Chiev), I, 313.
Silivestru egumen de Govo-
133.
Simion Stefan
Mitropolit al
Ardealului), I, 329-30, 332-3,
335-9, 342-3, 345, 347-9, 371,
381.
II,. 133.
(egumen
1450), I, 226.
Simion
ai
de
Peri,
Simion de Tesalonic" traduceri de Mitropolitul Dosoltei), I, 401; II, 138, 150, 169.
64.
egumen de Putna), I,
100, 160.
Silva
283, 287.
Siluan
II, 23.
129.
461
www.dacoromanica.ro
462
274.
Rasca), I,
163.
181.
pol), I, 36.
Sinodul din Florenta, I,
din
1712, II, 41,
Sinodul de la Hurez, din 1719,
It, 102.
Sinodul de egumeni (al doilea
421.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
V. 0 Meletie (Sirigul).
Sionul cel de la Rsarit"., II,
47.
65.
II, 114.
108.
83,
106,
148,
151.
12.
Siria, I, 11.
Sirig (Meletie,
463
Patriarh
de
Constantinopol), I, 310-12.
146, n. 1.
Slujba Sf. Grigorie Decapoli-
www.dacoromanica.ro
461
11,
Domnului"
146.
Slujba
Maicii
(1706), II, 99.
I,
din
Ar-
de Buda si al Ardealului),
175.
Smolensc, I, 365.
Snagov (mAnAstire si biserica), I, 58, 125, 151-2; II, 12,
53, 68.
Sniatyn (orasul si tipografia
din), I, 70, 97, 292.
Sobieski loan, regele Poloniei), I, 400, 411, 419; II,
73, 75.
II, 198.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
Sofronie
nah), I,
Pociatchi
ieromo-
308-9.
pa', I, 57.
Sofronie egumen de Neamt,
I, 61.
Sofronie (alL egumen de Neamt,
1794-1803), II, 178.
Sogno di
dedicat
Mitropolitului Gavriil), II,
Scipione
215.
Sohupan
de Prizren), I,
Neamt), I,
413.
203.
465
eti-
de
100.
egumen de Pobrata),
I, 91.
Staico Logofatul, cumnat al
lui Badu-cel-Mare), I, 124,
127.
Stan
www.dacoromanica.ro
30
466
Stavropighii, 1, 61-2.
398.
StAne0i (mo0e si
mAnAstire
provaci), II,
103.
110, 385.
egunlen de Govora;
Stefan
142.
Stefan
Stefan
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
467
I, 132 n. 2.
Stefanca mgastirea din), II,
46.
1,
177.
dru-cel-Bun), I, 103.
..$tefan-cel-Tnr (Stef'dnit), I,
90,
102,
106,
108-9,
112,
dru lApuneanu), I,
194.
lui Vasile
51.
Cantacuzino, II,
54, 58, 100, 162.
...Stefan-Vod
159.
$tefan-Vod
Stockholm, I, 397.
Stoica (jupanul, ctitor), I, 357.
Stoian (ispravnic la Bistrita
olteana), 1, 125.
Stoica Dimitrie, profesor), II,
254.
blea), I, 384.
www.dacoromanica.ro
468
in Bucuresti), II,
1 17.
Strastnicul" din
1753,
1773,
II, 135.
lung), I,
biserica catolica, 81
parohul Ballazar), I 171,,
Suceava
mAnastire in Mehe-
210-1.
SuceVita
Strehaia
Afumati), I, 1 11.
Strilbitchi (Mihail, protopop,
exarh, tipograf), II, 183, 186,
186, 221 n. 1. (Policarp),
II, 18 1.
Strigonia arhiepiscopia de , I,
26.
Spaiarul), I, 143.
Stroe Vistierul, I, 353.
Stroe fiul lui DrAghici, Vornic), I, 14 1.
Stroe Leordeanul, Vornic), I,
Stroe
1 16.
mangstirea), I, 152,
192, 209, 242, 214, 259, 262,
291-2, 304; II, 167, 169, 171.
Anionic, egumen (Ie), II,
172.
361.
381.
www.dacoromanica.ro
Tab la numelor
469
359.
223.
arde-
319.
75.
T, T.
Tabai (arhitec4, II, 237.
Tabuc Mihai, preot catolic),
I, 197.
1,Thlcuirea
108.
pe scurt" (a lui
stratie), I, 325.
Tainele Bisericii Ortodoxe",
II, 18.
107.
Jr-
paisiana"), II,
www.dacoromanica.ro
181.
470
Talcul
I, 91-5.
Tarasie (episcop de Vad, 1546),
I, 115.
Tarasovici (Vasile, episcop de
Muncaciu, 1633), I, 228, 330,
Evangheliilor" (de
Teofilact, 1704), II, 107, 162.
Talcuirea
Proorocilor" (de
179.
Tarcan" (scutire), I,
218.
82.
n. 4.
332.
V. 0 drigorie (Tam.
blac).
Targul-de-Jos (Romanul),
I,
95.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
471
344.
Neamt.
Tarnosania" (1652), I,
II, 11.
I, 94-5.
Tatara0 (Tigani), I, 76 0 n. 1.
Tauresium (episcopia de), I,
ta), I, 94.
Teodor
(Mitropolit al Ungro-
18.
102,
n. 1, 241.
104.
202.
108, 162.
www.dacoromanica.ro
472
Teodorescu (preot
profe-
Pa II,
181.
tean), I, 256.
9,
67, 100.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
vinisant
473
de
Balgrad),
I,
231-2.
Rorydalleus, dascal
grec). V. Korydalleus.
Teofilacl Mitropolitul Bulgariei), II, 107.
Teofilact" (tradus de Grigorie
Teofil
Teologia dogmatica" (a lu
loan Pop), II, 205.
Teologia dogtnatic
177.
i mornIi-
109.
www.dacoromanica.ro
474
Tepelus-VodA, I, 67.
de), H, 125.
Timotei (Patriarh de Constantinopol), I, 249.
Timisoara-Lipova
(episcopia
6, 67-8, 70.
Theoreticonul". V. Teoretico-
nul.
Thoma de la Camp" (Kernpis; Imitatia lui Isus Hristos"; traducere de Clain), II,
204.
266.
Ierusalim", I, 60.
Tipografia (Mitropolitului Varlaam,- 1641), I, 309.
Tipografia domneascA din Bucuresti), I, 417.
Tipografia CArtilor bisericesti", II, 229.
Tipografia Armenilor din Viena, II, 224.
Tipografi (mesterul Barbu Bu-
www.dacoromanica.ro
475
Tabla numelor
282.
i urm.
162.
Tomsa-VodA.
V.
Stefan
si
Leon.
Trei Ierarhi (Trei Sfetitele, biserica in Iasi), I, 306-7, 3101, 313, 316, 320, 360, 387;
II, 161, 245-7.
www.dacoromanica.ro
476
Triodul"
Triodul" din
I, 386.
108.
1697
slavo-romn din
(de Mitropolitul An-
Triodul" -din
1726, II,
Triodul" din
1777,1786, II,
149.
297.
56.
www.dacoromanica.ro
Tabia numelor
-477"
388.
65.
U.
biserica din), I,
334
Ugocea ainut),
I, 62, 226.
politan) I, 64.
Ureche (Grigore, cronicarul),
Ucuriq
n, 1.
Uffalau
304.
23.
278.
I, 46, 89,
323, 325.
112,
244,
292?
332.
26.
ducere de G. I. Munteanu,
1845), II, 256.
Universitatea
64.
saseasca,
I,
399.
www.dacoromanica.ro
478
V.
69,
Varlaam (Mitropolit de =-
149.
(tipografia de la),
II, 109.
332.
105,
Varlaam
I-iu
(episcop
de,
in Muscel), II,
II, 67.
Varlaam (egumen de Bisericani), II, 159.
Varlaam egumen de Govora),
Voivodeni.
Valea (schit
64.
Valenii-de-Munte
(mnstirea
I, 321, 326.
Varlaam (cleric pe vremea lui
Neagoe-Voda"), I, 140.
Narciorova, I, 51.
261.
274, 281-2.
www.dacoromanica.ro
4W
Tabla numelor
vei), I, 75 n.
Mihai
Viteazul), I, 223.
2.
I, 359.
87.
I, 143.
www.dacoromanica.ro
400
Venator
74.
, T,
235, 327.
1,6"
eguinen de Moldo
vita),111, 158, 170, 172, 17.
Venedict_ egumen de Rasea
Venedict
II, 185.
Venedict egumen de Ptitna
si So Ica), TI, 157, 170.
Venedict Pavlincovschi iero-
diacon , II, 97
Venedict dascalu1),-1, 359.
Venetia, I,. 129, 145, '191, 248,
254.
253.
religioask
moralg),
II,
256S
Vevelli
Batiste-Constantin
al Moldovei), II
179, 188,
190, 211-2, 217, 219-20 223,
228,
245,
299.
01, I,
295.
231-3, 237,
251, 260-5,
210,
271
942,
291
165, 181.
Ioan-cel-Nou", II,
151
de Plajevici),
II 287.
Viata i Slujba
7.
Paraschi-
164.
lupta de la),
I, 171.
.Viata Sf
Verbia
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
481
235.
14.
Vietile Sfintilor"
(traducere
de Evloghie dascAlul. 1758),
II, 154.
Vietile Sfintilor" din 17781780, II, 119.
Vietile Sfintilor" din 1782
traducere de Macarie deBistrita), II, 165-6.
Vietile Sfintilor" (de Mitropolitul Grigore Nemteanul"),
II, 227.
oVietile Sfintilor" din 1807
(traducere de $tefan ierodiaconul), II, 217, 227.
Vietile Sfintilor" din 1830, II,
Viero
68, 236.
Viforata mAnstire de maici),
238.
1830-
Vichentie
Ioanovici, episcop
de Arad), II, 164.
Vintill-Von. (mnstire), I,
145; II, 66.
Vintil (Vornicul), I, 147.
Vinti (orasul si protopopia), I,
23,
103.
www.dacoromanica.ro
482
Virzirescu
(Oxindie,
episcop
67.
247.
resedinta episcopal a
lui loan din Maramuras), I,
Visu
138.
I,
260.
283,
I, 54.
Vladislav regi ai Poloniei), I,
70, 260; 291.
237.
I, 302.
Vlahia Balcania., I,
70.
33.
Ionic), V. Blatadon.
Vodita (mAnstire), I, 51-3, 557, 65, 358.
Vogoridi ($tefan, caimacam),
II, 161.
www.dacoromanica.ro
Tabla numelor
281.
(episcop
483
de-
70.
96.
141.
W.
'Wallis (contele de, guvernator
al Olteniei), II, 112.
Wiszniewiecki, I, 219.
Woicechowski (comandant poIon), II, 79.
Warttemberg, I, 173.
195,
42.
198, 203.
Z.
racan (Efrem, dasal In Caransebes), I, 176.
.Zaconicul" (Mitropolitului Io-
168.
sie), I, 144.
www.dacoromanica.ro
484
Zamosc, I, 208.
Zamostia (sat; danie), I, 96.
Zamostia (mAndstire), II, 171
n. 7.
ui
17'5
Zolkiewski (Hatman), I, 29
Zonaras cronicar bizantin), 1
Ion), I, 412.
283.
325.
www.dacoromanica.ro
ER ATA
La p. 119, r. 15 de sus: 1732 in loc de 1733.
La I, p. 166. Pentru fuga lui Teofan, Mitropolitul in Ar,41ea1, fiind oprit la 6111 Bistrita de trimqii donmeti Hamza
_4 i Dimitrie, cari cu chez4ie 11 inioarsefa", Hurmuzaki, Supl
.111, pp. 248-9.
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI
www.dacoromanica.ro
TABLA CUPRINSULUI.
ARTEA a Ill-a
EPOCA ROMANEASCA.
Pagina
PARTEA I-IU.
'
9
15
18
24
31
35
42
PARTEA a II-A.
Romaneti
V.
www.dacoromanica.ro
48
51
58
62
68
490
PAR TEA a
II
Pagi
111-A.
73
H.
din Rusia
83
88
91
99
104
106
PARTEA a
V-A.
.
.
PARTEA a V- A.
www.dacoromanica.ro
134
144
151
155
161
166
49r
Palma
IV. Lucrrile
PARTEA A 1X-a.
CAP. I.
II.
PARTEA A
222
x-a
www.dacoromanica.ro
-492
PARTEA A Xl-a.
P egliot
Atnestecul Statului in Biserica din Romdnia. Organisarea ei. Alcdtuirea definitiva a Bisericilor
rorndnegi de peste hotarele Romdniei.
CAP. I.
H.
1)
1)
de peste munti .
IV. Mostenirea lui Saguna .
.
.
V. Biserica bucovineana in cea din urma a ei fasa
VI. Biserica din Romania supt CuzaVoda. Loviturile date Bisericii moldovene. Secularisare.a
averii manastirilor inchinate .
.
.
VII. Schisma pentru numirile de episcop i .
.
VIII. Ornduirea definitiv a Bisericii Romaniei .
IX. Biserica romaneasca din Regat inainte de
marele razboiu .
.
.
.
.
.
X. Biserica Roniniei unite
.
.
.
.
XI. Biserica unita
270
284
287
288
293
296
300
303
307
Episcopia Cumanilor
.
.
.
.
.
.
H. Episcopia (catolica) de Severin si partile de dincoace
de munti" (Traasalpina)
.
.
.
.
III. Episcopia Argestflui (catolica) .
.
.
.
.
.
.
.
.
IV. Episcopia de Bacau (catolica ).
I.
311
312
313
314
V.Episcopi de Nicopole, avand grija Principatului muntean 316
VI. Episcopia de Siretiu (pentru Moldova-de-sus) (catolica) 317
VII. Episcopi de Moldova sau Baia Moldovei (catolici) 318
.
.
319
VIII. (I ortodoxi) Mitropolia Ungrovlahiei .
IX. (II) Episcopia Severinului $i a Noului-Severin sau
322
.
.
.
a Ratnnicului
.
.
.
X. (III) Episcopia de Cetatea-Alba.
.
.
.
. 324
.
325
XI. (IV) Mitropoliti ai Mofdovei .
.
.
.
XIII.
www.dacoromanica.ro
328
329
330
332
493
Ta. Is c .prinsului
Pagi tia
.
333
335,
.
.
.
XIX. (XII) Episcopia de Radauti
XX. (XIII) Episcopi exempli ai Bucovinei $i Dalmatiei
.
.
mu. (uy) Episcopi din Feleac, Ling5 Cluj
.
XXII. (XV) Protopopi de Seghesti, ai Crisurilor
XXIII. (XVI) Protopopi de lnidoara si ai Hategutui -
336
338
339
340
340
341
343
,.
.
.
XVI. (IX) Episcopia de Roman .
XVII. (X) Episcopi ortodoc$i rgracitori prin Ardeal
.
.
.
.
XXIV. (XVII) Episcopia Buzdului
.
.
XXV. (XVIII) Episcopii din Geoagiul-de-sus
XXVI. XIX) Episcopia calvinisant pentru tot Ardealul
344-
345,
347
348
350
.
.
.
XXX. (XXIII). Episcopi ai Proilavului .
XXXI. (XXIV) Biserica unit a RomAnilor din Ardeal $i
351
.
.
.
.
.
.
.
Ungaria
352
.
.
XXXII. (XXV) Episcopia de Oradea-M-are .
XXXIII. (XXVI) Episcopi de Buda, CAn pii Mnaciului
,
353
.
si in Ardeal .
XXXIV. (XXVII) Episcopi, apoi Mitropoliti, romani or<,
todocsi de Ardeal
354
Tabla nunielor
Erata
.
.
www.dacoromanica.ro
363
485
www.dacoromanica.ro