MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE SI AMENAJARII TERITORIULUL ORDIN NR. 78/N din 13.10.1998 Avizul Consiliulai Tehnico-Stiintific nr. 59/15.06.1998, in temeiu! Hotararii Guvernului nr. 456/1994 privind organizarea $i functionarea Ministerului Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, in conformitate cu Hotirarea Parlamentului nr. 12/1996 si a Decretului nr. $91/1996, in baza raportului Directici Generale Tehnice. Ministrul Lucrarilor Publice i Amenajarii Teritoriului emite urmatorul ORDIN Art. 1 — Se aprobé “Normativ pentru proiectares constructiilor de captare a apei”, indieativ NPO28-98. Art. 2 — Reglementarea tehnica de la art. 1 intrd in vigoare la data publicarii in Buletinul Constructiilor. Art, 3 ~ Directia Programe de Cercetare si Reglementari Tehnice va duce la indeplinire prevederile prezentului ordin. INISTRU, NICOLAE NOICA, MINISTERUL LUCRARILOR PUBLICE $1 AMENAJARH TERITO! RIVLUL DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTIILOR DE CAPTARE A APEI INDICATIV NP028-98 Elaborat de: S.C. AQUAPROIECT - S.A. BUCURESTI DIVIZIA: INGINERIE SANITARA DIRECTOR GENERAL: dr, ing. Dan MARINOVICI DIRECTOR TEHNIC: ing. Mihai BREHOIU DIRECTOR DIVIZIE: ing. Radu MITULESCU Responsabil lucrare: ing. Alexandru DAMIAN Avizat de: DIRECTIA PROGRAME DE CERCETARE $I REGLEMENTARI TEHNICE Director: ing. Octavian MANOIU Responsabil lucrare: ing. Georgeta VASILACHECUPRINS COLECTIV DE ELABORARE Cap. A CAPTARI DE APA. OBIECTUL NORMATIVULUL, DOMENILE DE APLICARE St POTENTIALI UTILIZATORI i |. Obiectul normativuly oo 7 Ing. Alexandru DAMIAN - responsabil lucrare o - 2. Domenisl de aplicare i considera generale seston Ine. eee 3. Potential ilizator, ee 9 ing. Ion ig POPESCU ap. BCAPTARI DE APA DINSURSE SUBTERANE.. u Ing: SGU 1. Investigate, studi d tren gi cercetirile de laborator. u Ing. Mihail SARBU n 13 LA. Studi si investigayi preliminare speeifice. 12. Studi geologice 13. Studii hidrogeologice . : a 3 1.4, Studii topografice.. 6 1.5. Studi privind calitatea apei subterane sooo. . woes IT 1.6. Investigati geofizic. : co IB 1.7, Modelarea numericd a dinamicii apelor subterane iB 18. Investigatii geomorfologice.. 19 19. Date climatice si meteorologice 19 110, Investigatié hidrologiee von 19 1.11. Studia! privind influenfa lueriilor ingineresti aeupra surselor de apa subterand 20 1.12, Studiul privind fiabilitatea captirlor existente din zond. aa 1.13, Studii privind necesitaea ji modul de institwite a zonelor de protectic sanitara 9 surselor de api subterai.... . ose Bl 1.14. Studi de evaluare a impactului asupra mediului..... 2 2. Proiectarea captirii apeler din surse subterane, 2 2.1. Preseriptii generale, 2 2.2. Captarea apei prin pupir 24 2.2.1 Prescriptii generale... - - seni 24 2.2.2 Dimensionarea hidraulies a captii 27 2.2.3.Prescriptii pentru clemeatele constructive ale eaptiri 34 2.2.4 Zonele de protectie sanlari a captiii de apd prin puturi 37 2.3. Captarea apelor prin drenur stn 39 23.1 Preseriptii generale ooo nsnnnnnnnnnn 39 2.3.2 Preseriptii pentru dimensionarea drenurilor de captare a apei ne) 2.3.3 Prescriptii constructive a captarea epei prin dreauri...... 44 2.3.4 Zonele de protectic sanitara a captirlor de apS prin drenur nen AT 24, Captarea izvoarelor... se 4a 2.4.1 Prescziptii de proiectare... scutes AT 2.4.2 Zonele de protectie sanitari a captitilor de api din izvoare st 5Cap. C. CAPTARI DE APA DE SUPRAFATA woesnnenone sean $2 1. Investigati, studi de teren si cercetiri de laborator 32 1.1. Confinutal cercetirilor prefiminate 0 soe 2 83 1.2. Studii topografce..... . ves S46 1.3. Swdii geomorfologice. ~ ~ ss 14. Studii geologice som oe 55 1.5. Studi hidrogeatogice si geotehnice. - 56 1.6. Studi climatologice gi meteorologice..... 56 17, Studi hidrotogice. - non 56 168. Studi hidrologice gi de stabilitate pe modele analogice fizice gi matematice.... 37 1.9. Studi privind calitates gi tratabilitatea apelor din surse de suprafa$S 000.00. 87 1.10. Studi privind sterea trofied a lacurilor de acumulare sau a lacurilor naturale... $8 LIL. Studi privind necesitatea instituirii zonelor de protectie 2 surselor de aps de suprafst oe . 59 1.12. Studi de impact gi studi de siguranga (rise)... : 59 1.13, Studi de gospodirire a apelor si de amenajare a bazinelor hidrografice.........60 1.14, Studi hidraulice gi inceredri de laberator sone 6 2. Proiectares captatilor de apa din surse de suprafis conn - a 2.1. Clasifieare 2 2.2. Asigurari de calcul gi de verificare privind dimensionarea hidraulicd a captiil....63 23. Criteri privind alegerea amplasamentului capti ne 64 2.4. Criteri privind alegeres tipului de eaptat€ eseeornm or 2.5. Prescripfii constructive la proiectarea captirilor de ap n 2.6. Dimensionarea hidraulicé a captirii de spi. 7 2.7. Dimensivnars: hidraulica a evacuatorilor sn 86 2.8. Dimensionaisa hidraulics a construetior de consolidare aval son 99 29. Zonete de protecte sanitard a captarilor din surse de suprafiph. sooo snr sn 97 Cap. D. INSTALATH HIDROMECANICE woo 1. Datele da bazé necesare proiectérit os cove 9D 2. Principii de bazi pentru proiectare... sv . 99 3. Prineipalele utilaje gi echipamente mecanic cecrnmnnseninenncenes 10H Cap. E. INSTALATI ELECTRICE. Cap. F. BIBLIOGRAFIE wos. NORMATIV PENTRU PROIECTAREA CONSTRUCTHLOR DE CAPTARE A APEL INDICATIV NPODESE Cap. A. CAPTARI DE APA. OBIECTUL NORMATIVULUI. DOMENIUL DE APLICARE $I POTENTIALII UTILIZATORI 1. Obiectul normativului 1.1. Prezentul normativ se referd la proiectarea lucratilor de captare a apei din surse subterane si de suprafaf, pentru a fi utilizaté in scop potabil si industrial, El pune Ia dispozitia specialistilor care proiecteazi constru captare a apei, elemente teoretice, tehnologice si constructive privind aceste lucrar Normativul nu se referd la calculele de rezistenta, fundajii, betoane Gtc., acestea urmind si fie facute conform reglementirilor tehnice de specialitate existente. Prevederile normativului nu exclud consultarea si a altor reglementari tehnice gi a literaturii de specialitate si nu limiteaza inifiativa proiectantilor in adoptarea justificatd a unor soluii tehnice favorabile. 2. Domeniul de aplicare gi consideratii generale 2.1. Prevederile normativului se aplica la urmatoarele tipuri de captir ~ captiri de apa din surse subterane, prin puturi sépate sau forate; ~ captari de api din surse subterane, captarea izvoarelor; ~ captari din surse subterane, prin drenuri; + captiri de apa din surse de suprafata din cursuri de api, canale de derivatic, lacuri artificiale sau naturale. 2.2. Prevederile normativului nu se aplicd la proiectarea prizelor pentru folosinfe hidroenergetice si pentru cele de la sistemele de irigatii, care se va face pe baza unor reglementiri specifice departamentale. Eiaborar: “Aprobat de: MLPAT cu ordiaul S.C. AQUAPROIECT -$.A. Bucuresti__| din 13.10.1998 =|2.3. Normatival se coteleazi cu standardele de specialitate si cu legislatia in vigoare privind proiectarea Iuerérilor de captare a apei pentru a fi utilizati in scop potabil sau industrial. 2.4, Lucrarile de captare a apei dintr-o sursa subterand sau de suprafata trebuic si se incadreze in schema de amenajare si de gospodarire a apelor din bazinul hidrografic respectiv, iar solutia tehnic& optima care va fi adoptati este necesar si rezulte din compararea tehnico-economici a mai multor variante studiate. 2.8. Captirile de api, amenajate in scop functional, sunt lucriri hidrotehnice complexe care cuprind in ele constructii, echipamente hidromecanice, instalatii electrice, aparatura de mésurd si control si alte amenajiri constructive pentru stabilizarea albiei sau pentru protejarea $i conservarea tntregii zone de captare. Captirile au rolul de a prelua apa dintr-o sursi natural sau amenajata in vederea satisfacerii necesitatilor de consum a unor folosinfe cu caracter economic, social sau de agrement. 2.6, Pentru proiectarea oricirei captiri de api trebuie si se intocmeasc&, in prealabil, o tema de proiectare care sa cuprinda urmitoarele date ; _ ~ — mirimea debitului de apa necesar pentru satisfacerea folosintei cerute de beneficiar cu asigurarea corespunzitoare categoriei sale de important; ; ~ calitatea necesari a apei ce va fi captatd flicindu-se preciziri asupra limitelor maxime si minime ale principalilor indicatori. 2.7.Conditiile generale ce trebuie si le indeplineascd 0 lucrare de captare a apei sunt urmatoarele: a a rine» Te mizarea canitativ a debitului de aps necesar flosingei, finand seama de asigurarea de calcul si verificare impusi de categoria de importanta a acesteia, a 4 = asigorarea calittii apei preluate prin priza pe intreaga durati de functionare a captirii de apa, aceasta trebuie sa aiba caracteristicile fizico-chimice, bacteriologice si organoleptice cerute de folosinta de pi, inaintea intrarii sale in procesul de tratare. 2.8.Captirile de api din surse subterane, care au de reguld api corespunzitoare calitativ, in stare natural, netratata, vor fi destinate eu precédere pentru alimentarea cu apa potabila a populatiei si animalelor, Aceste ape vor putea fi utilizate insi si pentru satisfacerea altor folosinfe numai in baza autorizatiei objinute de la organele teritoriale de gospodirire a apelor, dupa ce folosintele de alimentare cu api potabil ale zonei au fost asigurate in totalitate. 2,9. Investigatiile locale, studiile de teren si cercetirile de laborator necesare vor fi legate de faza de proiectare, iar amploarea lor urmeazi sf fie stabilitd de eétre proiectant, in funetie de complexitates lucrarilor de captare a apei si de conditiile naturale existente in amplasament. 2.10, Pentru lucrari de captare importante, unde situatia local este complexé, efectuarea studiilor si calculelor se va face cu metode moderne gi incereari de laborator, pentru a se putea modela matematic cit mai exact fectele interactiunii dintre sursele de poluate, conditiile hidrogeologice din amplasament si apa captata. Pentru faze preliminare de proiectare, studii de prefezabilitate (SPF), sau studii de fezabilitate (SF), volumul studiilor de teren esentiale se stabileste de citre proiectant finand seama de prevederile ordinului M.LP.AT. nr, 1243/69/N/1996, 2.11, Asigurarea cerin{elor de calitate privind atat materialele utilizate cit si sistemul complex de asigurare a calititi luctirilor executate se va face cu respectarea prevederilor legii 10/1995 privind calitatea in constructi 3. Potentialii utilizatori ai normativului 3.0. Normativul se adreseazi specialistilor si organelor administrative din Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajrii Tetitoriului si din Ministerut Apelor, Paduritor gi Protectiei Mediului, 3.1, Normativul se adreseaza cercetitorilor si proiectanfilor care claboreaza studi, proiecte, caicte de sarcini ale documentajilor de licitatie 1 detalit de exceutie pentru captiri de apa, verificatorilor de proiecte,antreprenorilor care le executi si personalului responsabil cu. urmirirea execufiei 3.2, Normativul va putea fi utilizat si de personalul care va exploata captirile de apa precum si de consiliile judetene si locale, regiile, societatile comerciale de profil si primariile locale, 33, Normativul urmareste si ofere utilizatorilor un punct de vedere unitar asupra problematicii captarilor de api privind studierea, proiectarea gi executarea acestora in corelatie cu legistatia in vigoare si cu reglementarile tehnice din domeniul hidrotehnic. 3.4. Normativul se adreseazi in acceasi misuri si studenfilor si cadrelor tehnice din invétimantul superior de specialitate pentru a contribui, aléturi de literatura tehnicd existenté, la formarea de specialisti in domeniul alimentirilor cu apa. 3.5. In masura in care prevederile normativului nu intra in contradictie cu alte reglementiri tehnice privitor la proiectarea si execufia captirilor de apa pentru folosinte hidroenergetice sau de irigatii, acestea vor putea fi aplicate gi la acest gen de lucrari. 3.6. Se atrage atentia tuturor utilizatorilor asupra obi i i. pri ederilor legii 10/95, a cali proiectantului privind respectarea prev git 10/95, a construcfii, referitoare la cerintele de calitate obligatori, stabilirea fazelor determinante de control a executici precum gi verificarea proiectelor de verificatori atestati M.L.P.A.T. 10 Cap. B. CAPTARI DE APA DIN SURSE SUBTERANE 1, Investigafiile, studiile de teren si cercetarile de laborator Pentru proiectarea oricérei construcfii de captare a apei este necesar ca, in prealabil, s8 se intocmeascd studii temeinice si complete, care sd asigure cunoasterea tuturor fenomenelor previzibile de naturi hidrologica si geomorfologica din amplasamentul viitoarei Iucrari de captate. Se vor consulta obligatoriu si prevederile legii 171/97 de aprobare a planului de amenajare a teritoriului nagional, sectiunea a H-a — APA In S.R. 1628-1/1995 sunt previzute urmatoarele categorii de studi + studii geologice; ~ studit_hidrogeologice, hidrochimice, hidrobiologice si pentru determinarea radioactivitatii apei subterane; ~ studii topogratice; ~ studii privind calitatea apei subterane; : investigatii geofizice; ~ modelarea numericé a dinamicii apelor subterane; ~ investigatii geomorfologice; ~ date climatice $i meteorologice: ~ investigatii hidrologice; ~ studii privind influenfa lucrdrilor ingineresti supra surselor de apa subterane; ~ studi privind fiabilitatea captirilor existente; ~ studii privind necesitatea si modul de instituire a zonelor de protecfie a surselor de ape subterane; ~ studi de evaluare a impactului lucrarilor si dimensiunii acestuia asupra mediului si a mediului asupra lucririlor propuse. in functie de importanta captarii de apa projectantul poate renunta la unele studii dintre cele mai sus mentionate. "LL. Studi si investigatii preliminare specifice Cercetirile preliminare trebuie si analizeze toate sursele potentiale de apa subterand din zona investigati pe baza gradului de cunoastere hidrogeotogica din documentafiile existente, 4Pentru faza investigatiilor preliminare se va consulta studiul PROED privind “Modalitajile de creare a unei baze de date cu resursele de api subterand (exploatate, exploatabile si disponibile) in vederea dezvoltirii hidroedilitase a Romaniei”. Se vor consulta studiile PROED (1.S.L.G.C.) intocmite intre ani 1981- 1997 pentru evaluarea si omologarea pe judete (28 judefe) a rezervelor de api subterana, (Este posibil ca intre ani 1998 si 2004 si se completeze intreaga banca de date privitor la sursele de apa subterana). Cercetérile ce se efectueaza, volumul si gradul de aprofundare ale acestora se stabilesc in functie de faza de proiectare, de gradul de cunoastere si complexitatea acviferului avut in considerare, in special de afectarea antropicd a acestuia, precum si de importanta obiectivului proiectat ce urmeaza a fi alimentat cu apa. Temele de studii si proiectare trebuie si cuprinda: = amplasamentul obiectivului pentru care se proiecteazi + alimentarea cu apa; = cerinfa de apa stabilitf conform S.R. 1343-1/95 pentru localitati si STAS 1343-289 pentru unititi industriale etc.; - conditiile de calitate a apei pentru folosinfa respectiva (pentru apa potabiki STAS 1342/91); - gradul de asigurare a folosintei, stabilit conform STAS 1343- 0789; ~ clasa de importanfa a obiectivului proicctat conform STAS 4273/83 si STAS 4068/87. In vederea intocmirii temelor de studii si proiectare si a programelor de luctu trebuie si se realizeze documentari prealabile si recunoasteri de teren privind zona interesaté cum ar fi: = identificarea pe teren a zonei de cercetat; ~ informarea pe teren asupra conditiilor social-economice a folosin{ei terenului; - obfinerea de date asupra captirilor de apa existente in zona, a cdilor de comunicatii, a conditiilor generale morfologice, hidrologice, climatice, hidrogeologice, hidrochimice, de inundabilitate, de stabilitate a terenurilor ete.; - posibilitatea stabilirii zonelor de protectie a surselor de apa subterand gi indicafiile acestora asupra regimului de proprictate a terenului; 12 - documentarea generala privind zona solicitaté prin: harti de ansamblu, cadastral apelor de suprafata si a celor subterane, harti geologice $i hidrogeologice, proiecte si studi existente intocmite anterior, planuri de amenajare a bazinelor hidrografice locale, avize de gospodirire a apelor, documentaii hidrogeologice de stabilire si omologare a rezervelor de api subterané din hidrostructurile zonei, prevederi ale documentatiilor de urbanism ete.; + objinerea unui aviz de principiu de la organele bazinale de gospodirire a apelor privind posibilitatea de captare a noi ccantititi de apa din subteran sau din surse de suprafafa 1.2, Studii geologice Studiile geologice trebuie 4 precizeze clemente referitoare la: ~ litostratigrafia, tectonica gi alte caracteristici ale terenului cu referire speciala asupra orizonturilor permeabile (posibil sa cantoneze strate acvifere); + elementele geometrice ale orizonturilor permeabile (pat, acoperis, grosime); ~ _ elementele geologice specifice pentru evaluarea acviferelor si anume: granulozitatea pentru acviferele aflate in strate granulare, sisteme de fisurare ale roeitor pentru acviferele din strate fisurate, caracteristicile geometrice ale carstului de suprafati si ale cefui subteran pentru acviferele din medi carstic. 1.3. Studii hidrogeologice Pentru valorificarea datelor existente se va consulta “Studiul privind metodologii modeme de abordare a problemelor hidrologice si de alimentare cu api din surse subterane” PROED 1996-1998, Lucrarile cu specific hidrogeologic pot fi: ~ de cartare si inventariere a zonelor cu rezerve potentiale de apa subterana (izvoare, foraje, drenuri etc.); 13de valorificare a datelor existente furnizate de refeaua hidrogeologica, gestionata de .N.M.H. (Inst. National de Metrologie si Hidrologic); de testare hidrodinamica a capacitajii stratelor acvifere prin pompari, realizate din foraje singulare sau grupuri experimentale de foraje; de testare a capacitati si vitezei de refacere a volumuiui de apa din strat, prin urmarirea revenirii nivelului piezomettic initial dupa oprirea pomparii; de stabilire a unei retele de foraje hidrogeologice in zona studiata, care vor servi ca piezometre; de estimare a varstei apei subterane; de definire a dinamicii acvifere cu 0 structur’ intern’ complicata (de ex. acvifere carstice) folosind tehnica trasorilor artificiali (chimici, coloranti, radioizotopi); de estimare aproximativa a duratei probabile de exploatare a lucratilor de captare a apei subterane. Studiile hidrogeologice realizate, in etapa preliminard trebuie si defineasca conditiile hidrogeologice naturale (de ‘dmént), iar in etapa definitivi sa se urmareascd aceleasi elemente pentru situatia de exploatare, Toate studiile hidrogeologice, indiferent de gradul de detaliere, vor fi prezentate la ILN.M.H. pentru expertizare din punct de vedere al bilanfului hidrologic global. Obiectivele etapei preliminare sunt: 14 delimitarea bazinului hidrogeologic al acviferului; definirea tipului de acvifer in zona studiatd: freatic, cu nivel liber sau subpresiune, ascensional sau artezian, monostrat sau muttistrat; definirea completi a hidrostructurii prin _identificarea orizonturilor semipermeabile i a celor practic impermeabile; intocmirea hirjilor hidrogeologice (cu trasarea curbelor hidroizohipse); stabilirea grosimii stratului, a capacitafii de debitare, vitezei reale de curgere; calculul parametrilor hidrogeologici principali ai acviferului conductivitate hidraulic’, porozitate realé, transmisivitate, coeficient de inmagazinare, difuzivitate hidraulied, factorul de drenanté, sarcina piezometric®, panta hidraulica; intocmirea hartilor piezometrice pe baza cérora sc pot determina directiile de curgere, gradienfii hidraulici, debitul unitar al curentului acvifer, relatiile dintre acvifer i cursurile de api ce il alimenteazA sau il dreneaz: in cazul acviferelor freatice si al celor de medie adincime se vor determina variatiile in timp ale nivelurilor piezometrice; intereseazi in special variatia nivelului minim in functie de asigurare, Etapa definitiva trebuie sa furnizeze urmitoarele date: - O fist tehnicé a fiecdrui foraj de exploatare care va cuprinde: sistemul de tubaj; modul de echipare, tipul si pozitia filtrelor; graficul cu rezultatele pomparilor experimentale si al revenirilor, in functie de timp, al nivelului apei subterane; anatizele granulometrice ale straturilor aevifere de captare; calculul debitelor de exploatare; bdiochimismul apei captate; diagramele cu caracterist pe baza datelor de pom calculul diferitelor categori subterand cu referire Ia variafia lor in timp la formarea debitului exploatabil; bilanful hidric global al bazinului hidrografic de suprafaya si bilanful hidrogeologic al domeniului subteran respectiv cu ajutorul carora se pot verifica posibilitifile naturale de formare si refacere a rezervelor si resurselor exploatabile de apa subterané, evaluate prin alte procedee; in cazul unor debite importante necesar a fi preluate trebuie si se acorde o atentic deosebité resurselor de api subterand induse, prin captirile amplasate in apropierea cursurilor de apa (captiri de mal) sau fenomene de drenanti; posibilititile si modul de instituire a zonelor de protectie hidrogeologica gi sanitara a captarii; le forajelor de exploatare, stabilite in regim permanent; de rezerve si resurse de api Ia contributia lor 15- analiza cauzelor hidrogeologice sau tehnice care au determinat aparitia unor deficiente la unele captari de api subterani existente in zona + recomandari privind: tipul de captare, modul de amplasare $i gradul de interferenti hidrodinamicé reciproca a lucrarilor componente, debitul si denivelarea in regim de exploatare; ~ izvoarele care necesiti a fi captate trebuie si fie cercetate cel pujin un an; se va stabili regimul de variafie al debitului si calitatii apei in timp in corelatie cu. regimu! pluviometric inregistrat; - pentru captirile cu imbogafire artificialé vor fi furnizate elementele necesare (vezi studiul PROED "97 ~ Contract 876/196) “Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea constructilor si instalatiilor pentru realimentarea artificial’ a apelor subterane in scopul asigurarii siguranfei in exploatare protectiei snitajii oamenilor” 1.4, Studi topografice Studiile topografice trebuie sé confind planul de situatie, profile topografice, detalii de planimetrie gi de nivelment la scarile corespunzatoare tazei de proiectare. Pe planurile de situatie trebuie si fie localizate forajele de studii executate sau cele de exploatare, existente. Planurile de situatie trebuie sé redea: - limitele terenurilor si natura juridicd a proprietitii, zoncle construite, incintele industriale, zootchnice, depozitele de reziduurr si alte posibile surse de poluare a apelor subterane; + cdile de comunicafii existente, reteaua _hidrografied culocalizarea —_posturilor —hhidrometrice, _constructiile amenajarilor hidrotehnice, retele edilitare subterane, starea lor actualé si proprietarul; - toate sursele de poluare din zond, indicate de beneficiar, proiectant sau unitétile locale de protectia mediului siu descoperite cu ocazia recunoasterii pe teren. 16 1.5. Studi privind calitatea apei subterane Calitatea apei subterane este definiti ca o sintezi a unor indicatori gi proprietiti care se determina in laborator pe mai multe esantioane prelevate dupa un program care prevede: refeaua de esantionare, tehnicile de recoltare, yolamal probelor, conservarea si manipularea lor si esalonarea recoltirilor timp. In cazul acviferelor freatice, la care se inregistreaza o variabilitate in timp a calititii apei, este necesar repetarea (de regula sezonieré) a egantionari. in cazul aparifiei unui proces de poluare a acviferului se impune repetarea in timp a esantionarii, in eadrul unei relele, care sf posta identifica sursele de poluare, in situatia aeviferelor freatice, care sunt in legatura hidraulicd cu Fefeaua hidrograficd de suprafata, reteaua de esantionare trebuie si cuprinda si cfteva sectiuni din albia raului, tn cazul pomparilor experimentale de durata, esantionarea se face la sfirgitul fiec3rei pompari, pentru a constata eventualele variatii de calitate a apei subterane, determinate de dinamica intensa a pomparii. La forajele de observatie (inactive tehnologic), recoltarea probelor trebuie precedata de evacuarea unui volum semnificativ de apa (pind la de ‘ei ori volumul de api din interiorul putului) pentru a se evita objinerea lunor rezultate calitative neconcludente. Fiecare proba trebuie si fie insotita de o fisi de recoltare (identificare) care si cuprindé data si conditile de recoltare, forajul si acviferul probat. Conservarea si manipularea probelor reprezinti operatic foarte importanta intrucat in timp se manifesti o variatie mai mare sau mai mica a diferitelor proprietiti ale componentilor din probele de api datorita procesetor de oxidoreducere, activitifii microorganismelor gi schimbului de ioni dintre apa si peretii recipientului Este recomandabil ca uni componenti si uni indicatori (pH, tempers, ondutviaes elect s se determine in situ cu ajutorul Studiile de calitate a apelor subterane trebuie si prezinte date si o metane ae complet cu privie la agresivitatea acestora fay de betoane 5 le. 7Pentru captiri prin mal este necesar si se stabileascd 0 corelatie de durati intre apa din rau si apa infiltrata (debite, nivele si indicatori de calitate). in scopul asigurarii unui sistem informativ de monitorizare integrata a caracteristicilor fizieo-chimice a resurselor de apa subterana pentru localitfi urbane se va consulta studiul PROED cu acelasi titlu elaborat intre ani 1996-1998. 1.6. Investigatii geofizice Accasti investigare geofizicd se face pe forajele hidrogeologice cu metode electromagnetice si pune in evidenfa caracteristicile diferitelor tipuri de hidrostracturi cum ar fi: = aeviferele freatice; ~ reliefuri de eroziune ingropate; ~ falii ce constituie praguri hidraulice sau zone cu potential acvifer ridicat; sinelinale cu acvifere multistrat, - zone putemic fisurate; + zone carstice acvifere; - determinarea zonelor poluate in cadrul acviferelor de adancime redusa; = zone de intruziune a apelor marine in acviferele litorales - direcile si vitezele de curgere a apelor subterane. Modelarea numerica a dinamicii apelor subterane in cazul captarilor importante, cu fenomene complexe, este necesar si se intocmeascd un program de modelare numeried a dinamicii apelor ‘subterane. Metoda modelirii numerice permite Iuarea in considerare a oricirei forme de neomogenitate si anizotropie precum si a tuturor condifillor de margine ale acviferului studiat Prin modul de diseretizare a domeniului (acviferului) se deosebesc trei metode: = metoda diferentelor finite, care opereaz cu refele rectangulare; 18 + metoda elementului finit, care poate discretiza orice forma de frontiere (limite); = _ metoda elementului de frontiers. Utilizand modelarea numerica se pot objine date preliminare importante privind evolutia nivelelor si a debitelor extrase din subteran in diverse ipoteze de exploatare a captirii. Programele de calcul sunt elaborate atat pentru regimul de curgere nestafionar cat si pentru regimul stationar care caracterizeazi captarea. Modelarea matematica a fenomenelor legate de apele subterane face parte din metodologia de elaborare a studiilor hidrogeologice si are la baz date temeinice furnizate de studiile de teren. (Vezi studiul PROED 1992- 1997, poz. 45 din bibliografie). 1.8. Investigatii geomorfologice Investigatiile geomorfologice trebuie si se refere la: - gradul de fragmentare a reliefului care determin’ aparitia izvoarelor; ~ Faporturile dintre nivelurile de terasé si de tuned, care determina legiturile hidraulice dintre acviferele respective: + influenta procesclor geomorfologice actuale asupra conditiilor hidrogeologice locale sau zonale. 1.9, Date climatice si meteorologice Pentru evaluarea conditiilor de alimentare, de la suprafaté a acviferelor, sunt necesare date referitoare la: - temperatura aerului (medie anualé i multianuala, valorile ‘maxime $i minime lunare); - umiditatea relativa lunard, anuala si multianuala; > fegimul de precipitarii si distributia sa in timp; ~ _ evapotranspiratia potenfialé gi real. 1.10, Investigatii hidrologice _ Aceste investigatii apar necesare cénd acviferul cercetat se gaseste in legiturd hidraulicd direct cu refeaua hidrograficd de suprafata. in astfel de 19situafii se poate aborda problema captirii de mal, cu alimentarea indusa din rau, sau cu imbogitire artificiala. (Vezi poz. 42 si 43 din bibliografie). Studiile hidrologice, in regim natural, trebuie si stabileascd urmitoarele: - conditiile fizico-geografice ale bazinului de receptie al cursului de apa respectiv si date privind activitatea hidrometrica din zona; - debitele caracteristice ale cursului de apa (minime, medi, maxime); + nivelurile corespunzitoare ale debitelor minime, maxime si medii in diverse sectiuni apropiate de zona de interes; - dinamica albiei cursului de apa in zona respectiva cu referire speciala la eventualele procese de autocolmatare. In condifile captarilor de mal trebuie luate in considerare si urmitoarele elemente: - debitul de servitute, care va rimane pe rau, in aval de amenajare; + hidrograful nivelului apei din rau sau, dupa caz, din lacul de acumulare; = prognoza calititii apei subterane captate, in corelajie cu calitatea apei din rau; - posibilititile de alimentare artificiala a subteranului din suprafati, dacd este cazul. 1.11. Studiul privind influenta lucririlor ingineresti asupra surselor de api subterank Influenjele acestora se pot manifesta ca surse de poluare, puncte (zone) de alimentare sau de descircare ale acviferului cercetat. Studiile respective ‘atebuie si se refere la: . - captiri de api din surse subterane sau de suprafati existente pentru alte folosinte; = captiri de api subterand dezafectate total sau partial, cu analiza cauzelor respective care le-au determinat gi starea actuala a lucririlor rimase; - lucrari cu caracter hidroteimic (aducfiuni, canale pentru evacuarea apelor uzate, batale pentru stocarea apelor uzate, stafij de epurare etc.) din care se pot produce pierderi de api care 88 patrunda in subteran; ~ _ modul de exploatare a eventualelor sisteme de irigafii din zona, ‘cu privire in special la pierderile de api, prin exfiltrare din canale i aductiuni care pot alimenta acviferele subterane; - cariere de balast, argili etc.; - alte refele si construcfii subterane (conducte pentru produse petroliere, canslizari etc.); + alte surse de poluare (localititi, c&i de comunicatii, unitati economico-sociale si industriale) ale ciror evacuiri de api ‘uzatd pot ajunge, in timp, in acviferul cercetat, 1,12, Studiul privind fiabititatea captirilor existente din zona Aceste studii trebuie si stabileascé modul de comportare in timp a captirilor de apa din surse subterane aflate in condifii similare si si recomande parametrii hidrogeologici optimi de exploatare care si nu condued Ia innisipari sau alte fenomene care sd compromité total sau partial exploatarea. (Vezi poz. 46 din bibliografie). Coneluziile acestor studii trebuie si se compare intre ele, in timp, precum si cu recomandirile studiilor hidrogeologice inifiale. 1.13, Studii privind necesitatea si modul de instituire a zonelor de protectie a surselor de api subterani In toate etapele de cercetare, proiectare, trebuie si se studieze posibilitatea practica de instituire a zonei de protectie a sursei si mérimea ci in plan pe perioada de exploatare, in functie de specificul activi economice ce se desfisoara la suprafati in perimetrul bazinului de receptic. Se recomanda ca zonele de protectie sanitara cu regim sever si cu regim de Testrictie si fie stabilite prin calcule de dispersie a poluanfilor conservativi 5i necoriservativi, 1.14, Studii de evaluare a impactului asupra mediului Studiul de evaluare a impactului asupra mediului se va face la cererea organelor locale de protectia mediului, acolo unde este cazul. 2tExploatarea unei surse de apa subterand poate avea efecte directe sau indirecte asupra caliti{ii_mediului si poate determina schimbari in functiunile ecosistemului. Schimbirile pot fi generate de variatia nivelului apei subterane in special la nivelul acviferelor freatice, diminuand functia de autoreglare a ecosistemului. Impactul asupra mediului al acviferelor de adancime poate fi mai redus decat al celor freatice, Deoarece exploatarea sursclor de apd subterana de calitate bun’, realizati in condifii optime, nu genereazd noxe si substanfe nocive, evaluarea impactului se face intr-o singurd etapa prin studiul de evaluare global’ a impactului. in cadrul acestora se va cuantifica formele posibile de ‘manifestare a impactuh + asupra séntifii si securitifii omului; = asupra apelor subterane $i apelor de suprafafa; + asupra stabilitifi terenurilor; asupra peisajului, florei si faunei; = asupra monumentelor, siturilor, rezervafiilor naturale sau istorice; + _ se va evidentia gi impactul mediului asupra captarii in cadrul cercetarilor pentru proiectarea si realizarea lucririlor de captare se vor trata modificdrile ambientului natural al zonei, Procedura de evaluare a impactului se va face conform legii 137/1995 — Legea protectici mediului si se materializeazi prin emiterea acordului sau autorizatiei de mediu. A se consuita si studiul PROED (poz. 47 din bibliografie). 2. Proiectarea captarii de apa din surse subterane 2.1. Prescriptit generale 2.1.1. in functie de marimea gi distribufia stratelor acvifere unde se Propune a se amplasa captarea, se recomanda verificarca aminunjiti a urmitoarelor aspecte cuprinse in studiile hidrogeologice:” - studiul hidrogeologic al interfluviilor teraselor, conurilor de dejectie, trebuie si determine debitele minime capabile ce pot fi captate pe bazi de bilant hidrologic general, calculindu-se cantitatea de api ce se poate infiltra in strat din precipitati, finind seama de amploarea si morfologia bazinului hidrogratie; + lastratele acvifere din luncile raurilor se vor verifica conditiile de infiltrare a apei prin mal si scurgerea ei spre frontul de captare propus, in mai multe profile transversale, tinand seama de caracteristicile hidrologice ale stratelor_acvifere (permeabilitate minima pe profile, grosimea stratelor, panta de sourgere ete. - Ia stratele acvifere de adancime se vor evalua rezervele (volumete) exploatabile de api; ~ _ nivelurile hidrostatice de calcul ale stratului exploatabil trebuie si fie stabilite pe timp de secetd, folosind observafiile existente pe timp mai indelungat iar in lipsa acestora ele se vor aprecia pe baza factorilor climatologici, sau prin estimarea probabilisticé pe modele matematice; - in cazul in care frontul de captare cuprinde zone cu caracteristici diferite, datele hidrologice si hidrogeologice vor fi stabilite in mod diferengiat pentru fiecare zond; ~ captarile din strate subterane cu configuratie complex. vor face obiectul simularilor numerice atat in faza de proiectare ct sui ulterior in timpul exploatirii pentru a se urméri dinamica apelor subterane in condifii de preluare a apei din strat pentru satisfacerea unor folosinte. 2.1.2. Proiectele captirilor de apa subterani trebuie s% analizeze si sa stabileascé pe criterii tehnico-economice urmatoarele: ~ alegerea tipului de captare; - definitivarea amplasamentului; ~ dimensionarea hjdraulic’ a captiri sanitara; ~ _ elementele constructive ale obiectelor captarii; ~ _sistemul de colectare a apei si racordarea la aductiune; + instalatiile hidraulice, mecanice, electrice, de misurd si control, sistemul informational; ~ _ racordarea la sursele de alimentare cu energie electrica; ~ _ instruefiunile de exploatare ale captariis > costul investitiei gi costurile de exploatare raportate la debitul “si volumele de apa ce se preiau din sursa subterand. a zonei de protectie 232.1.3. Sistemele de captare a apei subterane se clasificd in functie de iti i ii in tei tipuri: pozitia axului elementelor captarii - _ captiri verticale: = pufuri sépate sau forate; - captiriorizontale: = drenuri, galerii $i captiri de izvoare; + captiri mixte: a. = pafuri verticale si cuplate cu drenuri radiale. ; Captarile subterane prin pufuri si drenuri se mai pot clasifica in: “perfecte” si “imperfecte”, dup cum dispozitivul de captare este dispus pe toati grosimea stratului acvifer sau numai pe-o parte din grosimea acestuia Captarile orizontale pot fi: een nevizitabile, realizate din tuburi perforate, cu diametrul sub 150 cm; - drenuri vizitabile realizate din galerii permeabile vizitabile, sau tuburi circulare perforate cu diametru mai mare de 150 em. 2.2. Captarea apelor prin pujuri 2.2.1, Prescriptii generale 2.2.1.1. Captirile verticale ale apei se pot realiza prin: = pufuri forate, executate atit in sistem uscat (rotativ-manual sau semimecanic gi percutant mecanic), cét si in sistem hidraulic (rotativ); . . - pufuri spate, executate manual sau semimecanic. 2.2.1.2. Proiectarea puturilor “perfecte” se va face conform prevederilor din S.R. 1629-2/96 din care in cele de mai jos se prezinti un extras. i diametre de 2.2.1.3. Captarile prin pururi sipate se previ de reguli cu 15-3 min finch de capacitatea stratului acvifer gi de posibilititile reale de executie. 2.2.1.4. Captirile prin puturi spate nu se recomanda in cazurile: - cand grosimea stratului acvifer depiseste adancimea de 10 m ‘in granulajia rocii in care este inmagazinati apa subterand; 24 ~ _structura terenului este consttuiti din nisipuri fine care pot fi antrenate cu apa in timpul epuismentelor; ~ cdind trebuie executate un _numér mare de pufuri pentru asigurarea debitului solicitat de folosina 2.2.1.5. Captarea apei subterane prin pufuri forate se recomanda la strate acvifere de mici, medic si mare adéncime cu permeabilitate bund a stratului gi de la adancimi ale stratului acvifer mai mari de 10 m. 2.2.1.6. In cazul stratelor acvifere cu adincimi de 10-25 m si cu permeabilitii variabile atit in sens vertical edt si de-a lungul frontulai de caplare, se recomandi prevederea pufurilor cuplate cu drenuri radiale, dacd existi tehnologie de executie adecvati. 2.2.1.7. Dupa exploatarea integrald a tuturor datelor cuprinse in studiile {ntocmite, la proiectarea captirilor de api prin pufuri trebuie sa se sind seama de urmitoarele recomandai * ¢stimarea resurselor de apa subterand, exploatabile trebuie si aba in vedere toate conditiile hidrogeologice microregionale si locale; ~ _ sf se evidentieze toate captirile de api subterani existente in ond si sa se aprecieze posibilitatea de interferare a acestora cu captarea proiectati; ~ 84 se find seama de existenfa tuturor factorilor antropiei de poluare a acviferelor luate in considerare; + _ de reguld, amplasarca captirilor de apa potabifa este bine si se faci pe eat posibil in amonte de localitatea sau industria pe care urmeaza s& o alimenteze. 22.1.8, Valoarea debitului ce se ia in considerare pentru dimensionarea caplitilor nu trebuie si depigeascd resursa dinamici (debitul maxim exploatabil) a acviferului, corespunzitor lungimii frontului de captare Proiectat (cu exceptia captirilor cu imbogifire artificial), 2.2.1.9. Proiectul unei captiri prin pupur tebuie si cuprindi: * Planul de situatie cu amplasarea tuturor puturilor, (de investigare, supraveghere si de exploatare) a zonelor de 2526 protectie senitard, a lucririlor hidrotehnice aferente si a consrifilr anexe; idrogeologice longi ; peru si prin forajele de studii executate, cu menfionarea caracteristicilor hidrogeologice ale seater acvifer; retoda cea mai adeevaté de forare poturilor) vee a coloanele de luera ee urmeazi a fi utilizate in execute te forajul uscat sau diametrele de sap, la forajul forajelor); - oe pent de sata hidrogeologic ce trebuie realizat in tip sau dupé forare (analize granulometice, fizico-chimice $i agresivitate pentru apa gi sol, carotaj geofizic); de. thar, eal co ceeds “ong, flrs imensiunile coloanclor a Secon si materialele din care sunt confetonate, ‘ial coloanei filtrante si a piesei de fund canine lena ‘gului margaritar folosit la © rului, zone prenate sa izaate, cventualutlzaren gootexeor, cabina i) si pentru construcfile aferente; salt pene sistemul de extagee saa a i (conducte, pompe) cu profilul probabil de depre oat apei fade nivel hidrostatie minim asiguaty ‘i detalii pentru sistemele de actionare, de comanda, con! mo de instiwire a proteejici sanitare, conform Jlementirilor tehnice specifice, in vigoare; sparatura necesari pentru urmiritea functions sormale @ feed put si instructiuni privind tehnica urmaririi si t i exploatarii pufurilor; ; srevederee ner Terje exclusiv de observa, pentru urmirirea in timp a evolutiei nivelurilor de apa din acviferele arenes punere in functiune (la inceperea exploatirii sau dupi un accident). 2.2.1,10. Materialele folosite la constructiile si instalafiile sistemului de saptare se aleg astfel incat si nu se alteeze calitatea apei din subteran si sf nu fie distruse in timp previzibil (min. 50 ani). 2.2.1.11, Sistemul de colectare si pompare a apei, aparatura de mAsuri si control, precum $i piesefe metalice din interiorul cabinelor sau ciminelor Pufurilor se protejeaza impotriva coroziunii, sau se realizeazi din mat rezistente la coroziune. Fiecare denivelarea, 224112, Trebuic si evite realizarea contactului api-aer in zona coloanci filtrante, in acest sens pastrandu-se un spafiu de garda de cca. 0,5- 1,0 m intre nivelul hidrodinamic gi limita superioara a zonei din coloana de la care incep fantele. le Put va avea mijloace de misurat debitul gi 2.1.13, Gura coloanci de foraj, a puyurile forate, trebuie adipo Intro incpere etangi (cimin sau cabin8) avand capacul la cel putin 0.7 m valoarea 9 = TI, (mss) Gradientul hidraulic (mediu) intre rau i dren I, rezulté din relatia: Ho -hy 4q, se calculeazi cu relatia: Le (vezi fig. 4, cap. 2.3 “Captari prin drenuri”) in care: Hy ~ cota nivelului apei in rau, cu asigurarea de calcul considerati la dimensionarea captirii, in metti; hy— cota nivelutui apei in drenul perfect echivalent, in metri; D~ distanja de la frontul de captare pana la malul raului, in metri. Pentru Hy dat, dependenta dintre D si hy rezulté din impunerea conditiei de regim sever pentru protectia sanitara pentru apa infiltrati din rau: Kir, _ Kig(Ho~hy) 7” nb O™ D=Vt= 32 =A Ht, -1,)=-E.5, fe Me in care: ‘Ve Kl/n,— viteza efectiv’ de filtrare, in metri pe secundé; 1, ~ porozitatea efectivi (activi); ty, minim 20 zile — timpul normat pentru definirea zonei de protectie cu regim sever, eventual se stabileste prin efectuarea calculului de optimizare in functie de tipul de poluare, in concordanti cu legislatia in vigoare (conf. SR 1629-2/96); Sq =H, —h, - denivelarea in drenul perfect echivalent, in metri. in continuare rezulta: Qo. =0,08-20: n= ==2; 2c, =0,08-20; ag Denivelarea in puturile frontului de captare cu infiltratie de mal se obtine adunind la denivelarea din drenul perfect echivalent, S, denivelarea suplimentara: D 4, = 2 ty 2 nT" Td, ‘in care: Qo debit optim (maxim) al unui put, in metri cubi pe secundi; T— transmisivitatea acviferelor, in metri pitrafi pe secunda; ©, — jumitate din distanga dintre pufuri, in metri; 4, ~ diametrul exterior al coloanei filtrante sau al filtrului de pietris ‘Indirgaritar in metri. 2.2.2.3. in cazurile unor caplari de apa cu pufuri forate pentru Prelevarea de debite mici, la fazele preliminare de proiectare cand nu se dispune de toate elementele hidrogeologice stabilite prin pomp&ri de proba $¢ pot folosi formulele din literatura tehnicd de specialitate pentru calculul debitelor capabile ce pot fi captate (11).Prescripfii pentru elementele constructive ale pufurilor 2.2.3.1. Prescriptii pentru pupuri forate indltimea de siguranti dintre filtra si culcugul, respectiv acoperigul impermeabil se ia de 0,5 m, respectind insa si conditia ca lungimea activa a filtrut im 75% din grosimea acviferului. Diametrul interior minim al coloanei definitive in care se monteszi pompa submersibilé trebuie s4 fie de cel pufin diametrul exterior al pompei plus 100 mm. ; Sub coloana filtranta se prevede decantorul (piesa de fund). Lungimea decantorului 1, este invers proporfionala cu granulafia stratului acvifer exploatat gi direct proportional cu adancimea totala a putului, dar nu mai mica de 2m. La alegerea dimensiunilor granulelor pietrigului filtrant trebuie respectat regula de alcdtuire a filtrului invers. Grosimea filtrului de pictrig trebuie s& fie de cel pufin 100 mm pe direcfie radiala si va fi in concordanti cu tipul de coloand si granulozitatea stratului. Este interzis& aplicarea oricdrui tip de siti metalic pe coloana filtranta, Materialele utilizate la executia pufurilor, care sunt in contact cu apa captati, trebuie si fie avizate din punct de vedere sanitar. 2.2.3.2, Preseriptii pentru puturi sépate Perefii putului se previd cu goluri (barbacane) in care se monteazi piese speciale, alcdtuite astfel incdt si impiedice antrenarea in put a ‘materialului fin din strat dupa deznisipare. Golurile sunt amplasate incepiind de la 0 cot cu 200-300 mm mai sus de fundul putului si pand la nivelul maxim al apei subterane, astfel incat si se asigure captarea pe tot perimetrul pufului in mod uniform, a intregului debit din strat. Diametrul interior al putului sipat trebuie si fie de cel putin 1,5 m (ru a se permite accesul pe durata executici. me in cazilin care apare percoll refulrii stratului de sub talpa putului se executi un radier de beton la fundul pusului, amplasat cu cel putin 1,5 m sub patul inferior al stratului acvifer care se capteazai. 34 Golul de acces in put se inchide cu un capac metalic, protejat impotriva coroziunii, care trebuie si fie etans si agezat mai sus cu cel putin 300 mm de platforma amenajati din jurul pufului, In sapitura de la exteriorul putului, deasupra nivelului apei subterane, se recomanda executarea unui guler de argili, cu cimentare, cu o grosime minimi de 500 mm gio latime de 2-3 m masurata radial in jurul putului care si impiedice infiltrafia directa a apelor de suprafafa in coloana pufului sau in stratul filtrant. 2.2.3.3. Prescriptii privind punerea in functiune a pufurilor Dupé echiparea fiecdrui foraj de exploatare se executi decolmatarea si deznisiparea pufului, pana la limpezirea complet a apei. Deznisiparea se executé prin pompare cu instalatia aer-lift cu un debit cu cca. 25% mai mare decit cel optim proiectat pentru exploatare si care si functioneze nu mai putin de 4 ore. in cazuri speciale se pot adopta si alte sisteme de deznisipare, funcfie de conditiile locale. Se face verificarea eficienfei hidrodinamice, respectiv a capacititii Putului, pe baza datelor objinute la o pompare cu 3...6 trepte, timp de 2...8 ore pe treaptd si cu valori crescétoare ale debitului, dar fara a se depasi debitul maxim de deznisipare. Prin executarea testului de performanta se fac verificiri continue ale debitului obtinut Q si ale nivelului apei in put, S = f(t) si in final se stabileste diagrama reala de functionare a pufului Q = f{s). Pentru determinarea caracteristicilor de calitate ale apei se executd analizele organoleptice, fizico-chimice, de radioactivitate, bacteriologice si biologice si se comparii cu reglementirile specifice in vigoare referitoare la indicatorii de calitate ceruti pentru apa necesara beneficiarului. In functie de nivelul dinamic corespunzator debitului ce urmeaza a fi captat, pompa submersibila se recomanda a se amplasa intre 5 m pana la 10 1m sub acest nivel si in nici un caz in dreptul filtrului. 2.2.3.4. Sistemele hidraulice de colectare a apei captate prin pufuri care Se recomanda a se adopta sunt urmitoarele: ~ _echiparea puturitor cu electropompe submersibile performante; ~ sifonarea apei captate din puturi intr-un put colector amplasat convenabil fat de captare, din care aceasta se pompeaza spre 35obiectul urmator al schemei de alimentare cu api; sifonarea se recomanda s& se adopte cu dispozitiv autoamorsant deoarece acesta are 0 siguranta sporiti in exploatare; sistemul de sifonare cu conducte in ramp spre puful colector necesiti o conduct perfect ctans8 si cu regim de curgere a apei care si permiti antrenarea aerului spre puful colector, problema greu de rezolvat $i intrefinut in exploaiare, din care cauzi nu se recomandi si se adopte decit in cazuri speciale (panté convenabila la conducti, adincime de pozare micd, colectoare de sifonare de lungime redusi ete. ~ se mentioneaza cd sistemul de aspirafie directi din mai multe pufuri concomitent cu o statie de pompare central nu este recomandabil a fi adoptat din cauza dificultatilor de exploatare. 2.2.3.5, Penta dimensionarea sistemelor hidraulice la captarile prin pufuri se fac urmatoarele recomandari: + electropompele submersible, cu care se echipeazi puturile trebuie alese pe baza diagramelor caracteristice ale acestora si se va urmiri ca diagrama “Q.H” a pompei si permiti funejionarea sa cu un randament corespunzitor. Debitul pompei nu va fi mai mare decat debital putului; = conductele de sifonare sau aspirajie se vor dimensiona pentru o viteza de curgere a apei de 0,6-1,0 m/s; - pompele de vacuum, pentru amorsarea conductelor de sifonare se vor dimensiona astfel ca intregul volum de aer din sistemul de conducte s8 poata fi evacuat in 20-40 minute. Se vor prevedea 2 pompe, una in funcfiune si una de rezerva; - pompele din stafia de pompare centrala se vor prevedea astfel ca s& se asigure indltimea de aspiratie rezultati in ipoteza functiondrii captirii la Quix captat gi la denivelari maxime de exploatare in puturi; 2.2.3.6. Dimensionarea hidraulicd a conductelor de colectare gi ‘transport a apei trebuie sa conducé la urmitoarele conditii de functionare: ~ eaptarea debitului capabil al tsturor pupurilor; + menginerea continui a del admisi menfinerea acestor caracteristici $i prin reglaj succesiv de vane, ficut ulterior in timpul exploatérii); - conductele de transport a apei de la pufuri pind la iegirea din zona captarii, trebuie s& fie dimensionate pe criterii tehnico- economice $i si fie etange si sigure in exploatare; - in cazuri justificate, conductele de transport se vor putea prevedea a fi separate pentru grupuri de 5-8 puturi si bransate la conducta general de transport care va putea fi realizaté cu 2 fire, astfel ca s& permita eventuale reparafii partiale atat la stupurile de puturi cat si la uncle tronsoane de conducte, fard a se scoate total din functiune captarea. 2.24. Zonele de protectie sanitard a captirilor de apa prin puturi Pentru dimensionarea zonelor de protectie se iau in considerare urmatoarele criterii: + capacitatea de purificare asigurati de formatiunile geologice amplasate deasupra stratului acvifer; - extinderea zonei de protectie pe toati aria in care se inregistreazi scideri ale nivelurilor apelor subterane in timpul ‘exploatirii frontului de captare; - _ viteza realé de curgere in acvifer; + mirimea in plan a bazinului de recepfie rezultaté din calcule hidrodinamice; - condifiile la limita ale aeviferului; - natura si pozitia sursei potenfiale de poluare, daci aceasta existd in zona captirii; + pentru captiri importante vor fi ficute estimari pe baza simularilor pe modele matematice. La dimensionarea zonelor de protectie sanitard cu regim sever gi la cea cu regim de restrictii se utilizeazi, de regula, controlul timpului de tranzit al uunei particule de api hidrodinamice active. In cazul captirii pentru api Potabil, mirimea zonei de protectie sanitari cu regim sever a surselor subterane se determing astfel incét si fie asiguratd o durati de parcurgere de minimum 20 zile, pentru orice picdturi de apa, presupusi contaminatd, care ‘ar infiltra, de ta limita acestei zone pani la locul de captare a apei. Aceasti distanja va fi de minimum 50m in amonte si de 20 m in aval de captare. 37Zona de protectie sanitara cu regim de restricjie pentru sursele subterane va fil astfel_ dimensionata si asigure protecjia faji de contaminarea bacteriana si impurificarea chimicd, ludnd in considerare o durata de 50 zile pentru parcurgerea distanfei de la punctul de infiltrare pani la limita zonei de protectie sanitard cu regim sever. La delimitatea zonei de protectic sanitard se vor respecta prevederile STAS 1629/2-81. Zona de protectie sanitard nu ajutd decdt la biodegradarea unor substanfe care sunt transportate de ape subterane. Dimensionarea perimetrului de protectie hidrogeologica se face prin calcule avand in vedere aria pe care se produce regenerarea resursei naturale exploatate prin lucrarile de captare. Pentru acvifercle de adancime la care depozitele acoperitoare confer’ o protecfie naturala impotriva factorilor poluanti, iar in vecinitatea lucririlor de captare s-au luat toate misurile pentru evitarea contaminarii sau a impurificdrii apelor subterane, protectia sanitard se realizeazi numai prin instituirea zonei de protectie cu regim sever. Aceasta va putea fi redusa numai la 10 m in jurul sursei in cazul unui strat freatic de adancime peste 50 'm, cu acoperigul impermeabil. Zona de protectic sanitara cu regim sever se va imprejmui, pentru oprirea accesului necontrolat al populafici, animalelor $i utilajelor de orice fel, devenind astfel parte componenta a captirii, Pot fi exceptate de la imprejmuire acele zone care se gisesc in locuri greu accesibile persoanelor fizice, datorité configurafici terenului. Aceasté zond va fi ins marcata vizibil cu plicufe de avertizare inscripjionate amplasate la limita zonei de regim sever. Zona de restrictie se va delimita pe planul de situatie prin puncte cu coordonate date i prin repere existente in teren, usor detectabile. Ea va fi bomnata si marcata cu plicute de avertizare. in interiorul zonei beneficiarul captirii va asigura conditiile de protectie a sursei prin conventii stabilite cu proprietarii terenului, : in “Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara” aprobate prin H.G. 101/1997, se prezinta in eap. V masuri referitoare la utilizarea -terenurilor cuprinse in perimetrele de protectie hidrogeologica; in cap. VI, “masuri cu privire la exploatarea si amenajarea terenurilor incluse in zonele de protectie sanitara cu regim de restricjie”, iar in cap. VII, “masuri cu privire la utilizarea suprafetelor incluse in zonele de protecfie sanitard cu regim sever”, 38 In cazul captarilor de apa cu infiltratie prin mal, se executi lucrari de consolidare a malurilor si de stabilizare a albiei, necesare pentru protectia captirii. Aceste lucriri nu trebuie sé impiedice alimentarea captirii prin infiltrati i nici s& provoace colmatarea albiei. Pentru mentinerea calitifii apei trebuie sa se ia masuri de protectic impotriva inundatiilor sia stagnirii apetor meteorice. ; Lucririle de protectie impotriva inundatiilor se proiecteaz_prin indiguirea perimetrului aferent puturilor sau prin supraindlfarea acestora astfel incit cle si fie asigurate impotriva inundarii la debitele maxime de calcul si de verificare conform prevederilor din STAS 4273/83 si STAS 4068-2/87. 2.3, Captiri de apa prin drenuri 2.3.1. Prescripfii generale 23.1.1. Captirile de apa prin drenuri trebuie proiectate tinind seama de prescripliile STAS 1629-3/82. Captirile prin drenuri pot fi: vizitabile sau nevizitabile. 2.3.1.2. Proiectarea captarilor prin drenuri, trebuie s& fie precedata de cercetirile de teren, efectuate in conformitate cu prevederile S.R. 1628-1/95 al carui extras s-a prezentat in normativ la cap. BI. 2.3.1.3. Captarea prin drenuri se aplicd de reguld, in cazul unor straturi acvifere cu nivel liber si cu grosimi de 2...5 m ale stratului de apa. Este recomandabil ca adincimea de pozare a drenului si nu depaseasci 10 m. Solutia de captare cu drenuri se alege numai in urma unei comparafii tehnico-economice cu solufia de captare cu pufuri. 2.3.1.4. La captirile importante care se executi pe etape, elementele ‘are intr in dimensionarea intregului front de captare in principal valoarea debitului captat, vor fi reconsiderate in functie de rezultatele efective, ‘obfinute pe primele tronsoane executate gi puse in functiune. 2.3.1.5. Proiectul de execufie al unei captari de apa prin drenuri trebuie 84 cuprinds si urmitoarele prevederi specifice: 39verificarea posibilititilor de alimentare continua a stratului acvifer, corelat cu gradul de asigurare al folosinfei, in mod similar ca gi la captarile de apa cu puturi; ~ debitul unitar asigurat al stratului acvifer al drenului; - _ masurile realizate a zonei de protectie sanitar’ ~ sistemul de colectare si eventual de pompare; ~ _ instructiuni de exploatare a captirii In acest normativ mu s-a tratat proiectarea stafiilor de pompare aferente captirilor de apa, acestea urmand si fie proiectate dupa alte normative sau dupi datele din literatura tehnica de specialitate. 2.3.1.6. Materialele folosite la constructiile si instalajiile sistemului de captare vor fi alese astfel incat si nu schimbe calitatea apci captate gi si fie rezistente ta eventuala agresivitate fizico-chimics a apei. 2.3.1.7. Pentru drenurile care capteazi apa potabilé se recomandi execufia, deasupra stratului filtrant si sub adancimea de inghef, a unui strat izolant din argila plasticd compactati, a cérei grosime, in dreptul axului drenului, va fi de cel putin 0,4 m. Stratul de argila se va incastra in perefii trangeei de executie a drenului, pe ambele parti, cu cel pufin 0,3 m si va avea la fata superioaré pante care laturile exterioare ale trangeei pentru a se evita colectarea gi stationarea apei de suprafata din precipitafi 2.3.2. Prescriptii pentru dimensionarea drenurilor de captare a apei 2.3.2.1, Frontul de captare, pe lungimea drenului, va fi amplasat, de reguli, perpendicular pe directia generala de curgere a stratului acvifer ce se capteazi. In cazul in care frontul de captare cuprinde zone cu caracteristici hidrologice si hidrogeologice diferite, debitul total al captirii va rezulta din insumarea debitului capabil al fiecdrei zone in parte, 2.3.2.2, Debitul teoretic captat fa{i de cel necesar folosinfei trebuie si fie mai mare findnd seama de ua coeficient de siguranfé de 1,1...1,2. Pentru compensarea efectului de colmatare in timp, debitul captat va fi 0,8 din debitul stratului pe lungimea captirii. 2.3.2.3. Panta longitudinalé a drenului urmareste in general panta terenului natural sau a rocii de baz a stratului acvifer si se va stabili in functie de parametrii caracteristici ai captirii, astfel incdt sectiunca de colectare a drenului si asigure curgerea gravitafionala a intregului debit citre 0 cameri de colectare din aval. 2.3.2.4, Sectiunea de curgere a drenului se va dimensiona astfel incat la debitul de calcul sa fie realizat un grad de umplere al sectiunii de max. 50%. Debitul de calcul, pentru determinarea secfiunii de scurgere, trebuie si fie cu ca. 20% mai mare decat debitul captat. 2.3.2.5. Pentru drenurile situate in curent acvifer subteran cu panta mai mare de 1%o gi de lungime mare, la care raportul intre lungimea drenului gi lungimea frontului de strat acvifer este mai mare de 0,8 se vor aplica formulele ce vor fi prezentate in normativ. 2.3.2.6, Pentru celelalte cazuri, dren in bazin acvifer sau dren scurt, dimensionarea va fi facut prin metode speciale de calcul, care trebuie si find seama de conditiile reale de curgere a apei spre dren. 2.3.2.7, Pentru dimensionarea captirilor prin drenuri se pot folosi si alte metode de calcul numeric, de modelare analogica etc. 2.3.2.8, Debitul unitar de calcul al captirii prin drenuri perfecte, de lungime mare, este dat de relagia: q=kH (mi/sm) in care: k- coeficientul de filtrajie al stratului acvifer, in metri pe secunds;, panta piezometricé a curentului subteran, in regim natural; H_~ grosimea stratului de api subterani, in metri. Panta piezometricd a curentului subteran pentru diversele situatii de captare se considera: = panta medie piezometricd a curentului acvifer subteran, in regim natural: je ia kh = sau i= 2DH in care: 41H — valoarea hidroizohipsiei din amonte de dren, in regim natural; fh— valoarca hidroizohipsiei din aval de dren; D~distanja dintre cele dou hidroizohipse; | + _ panta piczometrica a curentului de infiltratie la malul réului: Hh 2HD in care: h~ grosimea stratului de apa in dreptul drenului; D—distanta de la axul drenului la rau. a ; Pentru evitarea colmatarii la captirite cu infiltratie prin mal, trebuie respectata conditia: iS0,015 in cazul straturilor aevifere cu nisipuri fine sau ape ferugionase, conditia de panti devine: $001 , Denivelarca (3) a straturilor de api in dreptul drenului este dati de relatia: S=H-h Figura 3. Dren in strat acvifer cu nivel liber 42 Figura 4. Dren cu captare a ape infllrate din rau Debitul ce poate fi captat dintr-o zoni cu caracterstici apropiate din Punet de vedere hidrogeologic este dat de relatia: Q.=4L, (m'ss) in care: Q.—debitul frontuiui de eaptare, in mvs; 4 debitul unitar a frontului de captare, m’/sm; L,— lungimea reala a frontului de captare in zona, in m. Cand drenul eapteazi concomitent apa infitraté din malul raului si din terasd, debitul total al captirii este: 2. = Qn, +2, in care: Q,, — debitul de infiltratie din mal; Q-~ debitul de terasa, Debitul captat din terasi considerat fa dimensionarea captétii nu trebuie si depaseasci 80% din debitul minim subteran aferent terasei, pe lungimea captarii 432.3.3, Prescript drenuri -onstructive la proiectarea captarii apei subterane prin 2.3.3.1. Drenurile se amplaseazi de regulé cu partea lor inferioara pe patul impermeabil al stratului acvifer, pentru a putea intercepta integral curentul subteran (dren perfect). 2.3.3.2. Dremurile agezate deasupra patului impermeabil (drenuri imperfecte) se pot utiliza in cazurile justificate tehnico-economic, cand se poate accepta captarea numai partial a rezervei de apa din strat. 2.3.3.3. Tuburile de drenaj se vor ageza, de reguld, pe un strat de egalizare din beton Tuburile de drenaj se executi din: = beton simplu; = beton armat; ~ ceramic’; - _ materiale plastice (PAFS, PVC, Polietilena), Tuburile de drenaj vor fi prevazute la partea superioard, pe 50% din perimetru, cu orificii conice avand diametrul la exteriorul tubului de | om si de 1,25...1,50 em la interior; suprafata totala a orificiilor de intrare a apei la exteriorul drenului va fi de min. 3...4% din suprafata laterala totala « zonei perforate pe jumtatea superioard a tubului. 2.3.3.4. in jurul si deasupra drenului, se va realiza un filtru de pietrig cu dimensiunea minima a granulei mai mare decat diametrul orificiului de intrare. Grosimea acestui strat va fi de minimum 0,4 m. in cazul cand stratul acvifer este constituit numai din nisip sau preponderent cu nisip, se va executs in jurul drenului un filtra invers, compus din cel pufin doud straturi, Numarul straturilor si compozitia granulometriei straturilor filtrului invers se vor stabili in funofie de compozitia granulometrica a nisipului din stratul acvifer si de dimensiunile orificiilor drenului (care trebuie executate in corelafie cu structura geologica a stratului acvifer). Se poate monta un strat geotextil filtrant la baza filtrului invers. 2.3.3.5. Drenurile vor fi prevazute cu cdmine de vizitare, la schimbérile de dimensiune a sectiunii, de directie si de panti. Cota radierului pentru cdminele de vizitare va fi cu cet putin 50 cm mai coborati decit cota radierului drenului pentru a permite colectarea in vederea evacuarii materialului fin antrenat de ap%, in perioada de exploatare a captarii. La drenurile nevizitabile intre 2 cdmine vecine, drenul va fi drept. 2.33.6. La capitul aval al drenului, format din una sau mai multe ramuri, se va prevedea o camera colectoare previzuti cu dispozitive de misurare a debitului captat, organe de inchidere pentru izolarea drenurilor, preaplin (daca este cazul), conducte de golire, sorburi la conductele de plecare a apei (eventual la aspiratiile pompelor), ventilatii, spafii necesare pentru depunerea nisipului antrenat de api 2.3.3.7. Pentru captirile nevizitabile, diametrul minim al drenurilor va fi de 300 mm; tuburile circulare se recomanda si fie cu mufé; cdminele de vizitare se amplaseaz& la 60...80 m in aliniamente; la drenurile cu indlfimea interioaré mai mare de 0,8 distanta intre cimine poate ajunge la 100 m. 2.3.3.8. Drenurile vizitabile se vor folosi numai in cazul captirilor importante, cu debite peste 200 Vs gi unde conditiile de exploatare justificd accasti solutic (necesitatea de curafire periodica a depunerilor de calcar, fier, mangan etc.). La aceste drenuri ciminele de vizitare se prevad la distanje de cel mult 400 m. 2.3.3.9. In camt captirilor de apa potabilé cu drenuri vizitabile, se prevede deasupra nivelului de scurgere a apei din cuvetd, la 30 cm, 0 bancheta de circulatic care trebuie s& iba deasupra o inaltime libera de cel puifin 1,70 m care poate fi redusi, numai in cazuri speciale, la 1,20 m. 2.3.3.10. Prin proiect se vor preciza instructiunile de exploatare pe baza cirora beneficiarul va intocmi regulamentul de exploatare al lucrarilor de captare a apei. 2.3.3.1. Se vor prevedea profile cu minim 3 puturi de observatie fiecare, amplasate transversal pe frontul de captare, doua amonte si umul aval, pentru observarea i inregistrarea variafiilor in timp a nivelurilor apei 45in stratul captat. Profilele vor fi amplasate de-a lungul drenului Ia intervale de 200...500 m, in functie de caracteristicile stratului acvifer. 2.3.3.12. Proiectul de executie va cuprinde un program de urmirire de cltre beneficiar a comportirii sursei pentru a obtine date ce vor folosi la ‘imbunatitirea exploatirii sau privind posibilitatea de extindere a captit Captirile pentra api potabilé se vor da in funcfiune numai dupii o dezinfectare corespunzitoare a conductelor gi instalatiilor componente si avizarea lor de cétre organele sanitare abilitate. 2,3.3.13. Camnineie de vizitare yi camerele de colectare vor fi acoperite cu o placd de beton armat. Placa de beton de inchidere a céminelor de vizitare ca si a camerei de colectare trebuie si aibi o garda de cel putin 0,7 m deasupra terenului sau in locuri inundabile, deasupra nivelului apelor mari, cu asigurarea de calcul a captarii finand seama si de suprapunerea cefectului valurilor, pentru a evita patrunderea apei de suprafata in interiorul renal. 2.3.3.14. La captirile pentru alimentarea cu api potabili, accesul in ‘cdmine si camere colectoare va fi prevazut cu capace sau usi metalice cu un sistem de inchidere corespunzator, pentru a impiedica patrunderea persoanelor strdine, neautorizate. = Capaceie de acces vor fi asezate pe un rebord de 20 em deasupra placii. - Tubul de aerisire va fi i garda al accesului, tat cu 2 m deasupra nivelului de 2,3.3.15. Pentru coborirea in ciminele de vizitare si in cametele de eolectare, vor fi previzute, la interior, scari metalice fixe, protejate cu vopsea anticoroziva. 2.3.3.16. In locurile inundabile, in jurul partilor de constructie care depasese nivelul terenului, trebuie prevazut o umpluturé de pimant cu taluzuri protejate (asemandtor ca Ja ciminele captirii prin puturi). 46 2.3.4, Zonele de protectie sanitara a captirilor de apa prin drenuri Dimensionarea zonelor de protectie sanitara pentru mentinerea calitatii apei, se face Ia fel ca ta captarea apei prin puturi prezentaté la pet. 2.2.4. 2.4, Captarea izvoarelor 2.4.1. Prescriptii generale si constructive de proiectare 2.4.1.1, Captarca izvoarelor pentru apa potabilé sau industriald se va proiecta in conformitate cu prevederile STAS 1629/1-81. 2.4.1.2. Dupa felul cum apare apa la zi, izvoarele pot fi: ~ javoare de coast descendente la care apa apare difuz, pe o zon mai intinsi, sau concentrat in mai multe zone apropiate; = izvoare de terasa la care apa poate apare ascendent, concentrat sau difuz; ~ _ izvoare de carsturi unde apa apare prin erapituri ale rocilor sau chiar prin galerii naturale. 2.4.1.3. Proicctarea captirilor de apa din izvoare trebuie corelata ca si la celelalte tipuri de captari de apa cu schemele de gospodirire a apelor din bazinul hidrografic respectiv. 2.41.4. Proiectarea captirilor de apa din izvoare tebuie si fie precedata de studiile si cercetirile de teren efectuate in conformitate cu prevederile S.R. 1628-1/95 al cdrui reaumat s-a prezentat in normativ fa cap, B11. Alte studii necesare sunt cele cerute de STAS 1242-/89 “Teren de fundare ~ Principii de cercetare geologicd-tehnica si geotchnic& a terenului de fundare”. Se recomanda ca studiile prealabile de observare privind debitul gi calitatea apei izvoarelor si fie extinse pe o durata de 1-3 ani. 2.4.1.5, Solutile constructive ale captarilor de izvoare pot fi: = camere de captare pentru izvoarcle mari, cu galerii sau drenuri laterale pentru captarea stratelor subterane difuze; 47+ camere de captare sub formi de puj in cazul izvoarelor ascendente, cu sau fird drenuri laterale, pentru captarea zonelor de izvorite laterala; ~ _ captari din carsturi care necesité, de multe ori, executarea de galerii si pufuri de acces pentmu a prinde izvoarele pe toati zona de izvorare a apeis - pentru izvoarele de terasi, intinse pe zone mari se recomandé executia de drenuri sau galerii de captare, 2.4.1.6, Proiectele captirilor de izvoare vor prevedea misuri eficiente si sigure contra eventualelor pierderi de api din sistemul de captare pe sub peretii de inchidere a camerei de captare, din drenaje laterale ale acesteia, sau sub stratul pe care s-a construit captarea, 2.4.1.7, Pentra a nu apare remuu in strat de drenaj care ar putea schimba modul de debitare, captarea trebuie si realizeze “prinderea” iavorului astfel ca nivelul maxim al apei din camera de captare si fie mai jos decat nivelul apei la izvordére din stratul subteran cu cca. 0,30...0,50 m. Captarea se va dimensiona pentru prinderea intregului debit al izvorului, urmand ca eventualul surplus si fie evacuat prin preaplin. 2.4.1.8. Proiectul unei captiri de izvoare trebuie si cuprindé lucratile de constructii si instalatii aferente captirii, amenajarile hidrotehnice corespunzitoare, precum si zonele si misurile de protectie sanitari gi hidrogeologica. 2.4.1.9. Camera de captare va fi aleatuité de reguli din tei compartimente: ~ compartimentul de colectare si sedimentare in care soseste apa din izvor si care trebuie dimensionat astfel incét si poati permite sedimentarea particolelor solide confinute de apa izvorului; acest compartiment poate lipsi cand apa izvorului captat nn confine suspensii (captipri din zone carstice); - compartimentul de prizd, in care apa ce vine din compartimentul de colectare si" sedimentare este preluati de conducta de evacuare (aductiune); 48 + compartimentul de exploatare in care sunt instalate vanele, conductele functionale etc, 2.4.1.10. Camera de captare va fi prevazuté cu: ~ conducti cu sorb de preluare a apei; conducta de preaplin; conducti de golire prevazuta cu vana de inchidere; dispozitive pentre masurarea debitului (deversor, debitmetra tc.) si nivelelor, ventilatie adccvaté pentru acrisirea compartimentelor, instalatii speciale de ventilatie in cazul cand in camera de captare se degaji gaze, care prin acumulare pot deveni periculoase. 2.4.1.1. La izvoare cu debite mai mari de 50 V/s, cand conditiile locale permit, se pot prevedea dowd camere de captare care sé functioneze independent $i alternativ, permigind interventia si exploatarea care si nu opreased livrarea apei spre consumatori. 2.41.12. Pentru menfinerea calititii apei trebuie Iuate mésuri de protectie impotriva apelor meteorice, de siroire, evitindu-se stagnarea si infiltrarea acestora in captare si, de asemenea, masuri impotriva inundatiilor. 2.4.1.13. in zonele inundabile lucrarile pentru captarea izvoarelor vor fi proiectate findnd seama de asigurarile de calcul prevazute in STAS 4273/83, si STAS 4068/2/87. 2.4.1.14. La captirile izvoarelor trebuie proiectate si organizate misurile de securitate si supraveghere (imprejmuire, paza, iluminat, acces ete.). 2.4,1.15, Pentru captirile de izvoare situate in terenuri mai putin stabile va fi stabilita limita zonei in care se interzice amplasarea de constructii sau folosirea exploziilor ce ar pune in pericol existenta izvorului sau modificarea regimului apelor subterane cu diminuarea caracteristicilor calitative sau de debit al izvoarelor captate. 4924.116. Constructiile si instalatiile anexe captirii (cabine de paz’, stafia de pompare, drum de acces etc.) vor fi amplasate aval de captare, astfel ca si nu se afecteze regimul hidraulic si protectia sanitard a izvoatelor captate. 2.4.1.17. Camera de captare trebuie si fie vizitabild si izolata impotriva infitrafilor accidentale de apa si influentei variafiilor de temperatura. 2.4.1.18, Pragul intririi de acces in camera de captare trebuie si aiba 0 garda de cel putin 0,7 m deasupra nivelului terenului, iar in locuri inundabile deasupra nivelului apelor mari (de verificare) cu asigurarea conform STAS 4273/83 $i STAS 4068-2/82. 2.4.1.19. in jurul partilor de constructie care depagesé nivelul terenului, in locurile inundabile, trebuie {uate masuri pentru protectia constructiilor captarii prin umpluturd de pimant cu taluzuri protejate. 2.4.1.20, Accesul la compartimentele camerei de captare va fi asigurat in conformitate cu reglementirile privind protectia sanitara yi a muncii La captirile de apa potabild, capacele gi ugile de acces din exterior vor fi metalice si previzute cu incuietoare pentru interzicerea accesului persoanelor neautorizate. Tubul pentru ventilajic va fi indljat cu cel putin 1m peste acoperigut camerei de captare. 2.4.1.21. Proiectul de executie va cuprinde un program de urmatire de citre beneficiar a comportirii sursei (variafia debitului gi calititii apei) in scopul obfinerii de date care sé permit stabilirea capacitafii reale de debitare a captarii la diferite asigurdri in vederea unor eventuale ameliorari sau extinderi a captiri. 2.4.1.22, Proiectul va cuprinde obligatoriu succesiunea si modul de realizare a principalelor lucriri necesare. Pe toati durata executiei vor fi luate masuri de protectie a calitajii $i cantitafii apei din izvor. In proiectul de execufie se vor da instructiuni pe baza cdrora beneficiarul va elabora regulamentul de exploatare. 50 2.4.2. Zonele de protectic sanitari a captirilor de apa din izvoare 2.4.2.1, Dimensionarea 2onelor de protecfie sanitara pentru menjinerea calithti apet captate se face ia fel ca la captarea apei prin puturi, prezentat in Normatiy la pet. 2.2.4. 2.4.2.2. Instituirea zonei de protectie sanitara si modul de utilizare a terenurilor din acest perimetru se vor stabili in conformitate cu H.G. 101/1997, Decretul 1059/67 si Instructiunile 51/68. 2.4.2.3. Toate prevederile cuprinse in capitolul 2.2.4. se vor adapta la situafia locald a fiecdrei captiri de izvoare, stabilitd prin studii gi cercetiri de teren fiicute de personal de specialitate in domeniul apelor subterane. 51Cap. C. CAPTARI DE APA DIN SURSE DE SUPRAFATA 1. Investigafii, studii de teren gi cercetari de laborator Elaborarea proicctelor pentru captiri de ap’ de suprafata (din cursuri de apa, canale, lacuri artificiale sau naturale) vor fi precedate in conformitate cu prevederile $.R. 1628-2/96 de urmitoarele investigati, studi $i cercetiri de laborator: = studii topografice; - _ studii geomorfologice; - studi geologice; ~ studi hidrogeologice; + studii climatologice gi meteorologice; ~ studi hidrologice; ~ studi hidrologice pe modele analogice si matematice; ~ studii privind calitatea apei si solutiile de tratare a apelor de suprafata, + studii privind starea troficd a lacurilor, amenajate sau naturale; ~ _ studii privind necesitatea si modul de instituire a zonelor de protectie a captirilor din surse de suprafaya, + studii de impact gi studii de siguranta (rise); - studi de gospodirirea apelor si de amenajare a bazinelor hidrografice Pentru captirile de api din lacuri trebuie intocmite studi suplimentare asupra: de cutrofizare a lacului; > vanturilor, valurilor si curenjilor de apa din lac; + stabilititii fundului si malurilor lacutuis > Fegimului optim de exploatare a apei din lac. in functie de importanta captirii de apa, de gradul de complexitate al lucrarilor gi de situatia naturald, proicctantul poate renunja la unele din studiile menfionate mai sus. 1.1, Continutul cercetirilor preliminare 1.1.1, Cercetirile si studiile preliminare trebuie si {ind seama de ansamblul surselor de apa de suprafati (naturale si artificiale) din zona investigati. 1.1.2. Cercetarile trebuie si conduca la strategii coerente de utilizare rafionala si durabilé a apei, cu accent pe bilanfurile de gestiune si pe planificarea utilizarii resurselor de apa de suprafata. . 1.1.3. in functie de faza de proiectare, de gradul de cunoastere, de complexitatea conditiilor existente si de importanta obiectului proiectat, volumu! cercetérilor poate fi extins sau eventual redus. \ 4.4, Dacd bazinul hidrografic, lacul natural sau acumularea ‘amenajati, luate in considerare, sunt cunoscute la un nivel satisficator, se poate renunfa la etapa preliminard a cercetérii, valorificdndu-se banca de date care are |a baz cercetiri anterioare de specialitate. 1.1.5. Cercetirile se efectueazi pe bazi de teme de continut si de programe de Iucru intocmite de proiectanti si care trebuie si cuprinda: = amplasamentul obiectivului pentru care se proiecteazd alimentarea cu apa; ~ cerinta de apa, determinati conform SR. 1343-1/95, pentru localititi, respectiv conform STAS 1343-2/89, pentru unitafile industriale etc.; = condifiile de calitate a apei, stabilite in conformitate cu folosirea acesteia in diferite scopuri, = gradul de asigurare al folosinti,stabilit conform STAS 1343-0/89; + clasa de importanta a obiectivului proiectat, stabilit conform STAS 4273/83 si STAS 4068/2-87. 1.1.6. Pentru elaboratea temei de confinut yi a programetor de fucra trebuie si se realizeze in prealabi - documentarea generala asupra zonei solicitate, prin consultarea hartilor de ansamblu, cadastrul apelor de suprafati, hartilor geologice, hidrologice, hidrogeologice, _hidrochimice, 53,proiectelor i studiilor existente, planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice, avizelor de gospodirire a apelor, reglementarea problemelor de inundabilitate, documentatiile de urbanism si de amenajare a teritoriului ete.; identificarea cadrului natural, aferent zonei ce trebuie cercetata; informarea la organele administratiei locale, asupra conditiilor social-economice, a folosintei terenurilor si a posibilitatilor de stabilire a zonelor de protectie sanitara, aferente surselor de apa de suprafati; constatari privitoare la gradul de solicitare a surselor de suprafati si precizarea condijiilor generale hidrologice, morfologice, hidrochimice, hidrogeologice, de inundabilitate ete cercetri asupra calititii apei prin analiza datelor existente la institusile specializate (ICIM, Regia Apele Romane, Agentia de protectie a mediului, Regiile locale de apa etc.); cereetiri asupra surselor de impurificare gi modul real de functionare a statiilor de epurare din zona amonte a captirii. 1.1.7. La alegerea surselor de apa de suprafafé se iau in considerare si urmitoarefe elemente de ordin general: incadrarea in planurile de amenajare ale bazinului hidrografic respectiv; incadrarea in planul general de amenajare a teritoriului; in cazul constatarii interdependentelor dintre sursele de apa de suprafafl si cele subterane, precizari in legituré cu ordinul de mirime al valorii, schimbului de apa dintre suprafaji. i subteran. 1.2, Studii topografice Elementele principale care trebuie furnizate sunt urmitoarele: planurile de situafie (de ansamblu i de detaliu), pe care s8 fie amplasati sursa de apé de suprafafi luati in considerare; precizarea limitei de inundabilitate, corespunzitor nivelului maxim istoric al apei si pe care dupa calcule hidraulice se vor pune limitele zonei de inundabilitate la diferite asiguriri de caloul conform standardelor in vigoare; - profile transversale prin albia raului; profile topografice in lungul cursului de apa prin talvegul réului gi in lungul malurilor; = cote exacte, la nivelul oglinzii apei, masurate instantaneu, in amonte $i aval de captare, pentru calcularea pantei naturale de ccurgere in zona de amenajare a captatii de apa; in cazul lacurilor de acumulare artificiale sau a celor naturale sc fac periodic masuritori batimetrice, necesare la calculul volumului de apa inmagazinat la un moment dat in funcfie de nivelul apei in lac gi pentru stabilirea ritmului de colmatare; = Timitele de proprietate, natura juridicé a proprietatii, zonele construite, perimetre degradate, indicarca balastierelor, a incintelor industriale, a depozitelor de reziduuri, a tuturor surselor de poluare etc. 1.3. Studii geomorfologice Studiile trebuie si furnizeze urmitoarele elemente: + pantele naturale ale terenului pe diferite sectoare din cadrul bazinului hidrografic; = seotoarele ocupate de terase gi lunci, unde infiltratia in subteran este favorizati; = influenta conditiilor geomorfologice asupra disponibilitatilor de captare a debitului necesar; = sectoarele favorabile de amplasare a unor captari cu barare, ccaptiri de mal sau alte tipuri de captiri; - determinarea mirimii zonelor din subteran care pot crea conditi favorabile de exfiltratie (pierdere) a apei din acumulare spre aval prin by-passarea subterand a secfiunii de captare. 14, Studii geologice Studie se referd la urmatoarele aspecte: = constitutia litologicd a bazinului bidrografic, precum si gradul de tectonizare a acestor formafiuni, care furnizeazd elemente 55privitoare la scurgerea de suprafati, eventuale pierderi in teren, ‘gradul de mineralizare in timp a apelor raului; ~ posibilitatea aparitiei unor aporturi sau pierderi de apa din sau in subteran, in tungul unor sisteme de falie; > Stabilitatea malurilor lacului si a amplasamentului lucrarilor auxiliare captarii 1.8. Studii hidrogeologice si geotehnice Studiile precizeaza: ~ pierderile prin infltratii de mal; ~ pierderile in formaiuni permeabile sau semipermeable, din ampriza unei acumulari sau in lungul unui curs de apa; + pierderi datorita fenomenului de drenanta; ~ aporturile de apa de suprafata in subteran gi invers; ~ stratificajia terenului in amplasament si caracteristicile geotehnice ale fiecdrui strat, atat in stare uscaté cat si umeda 1.6. Studi climatologice si meteorologice Studiile furnizeaz’ urmatoarele date: . ~ precipitatii medii anuale si modul de repartitie af acestora in cursul anului; - volumele de apa furnizate sursei in cazul unor ploi ionale; + umiditatea relativa lunar, anvala si multianuala; ~ temperatura medie anual si variafia temperatutilor in decursul anului - evapotranspiratia potentiali si reala calculaté cu formule ‘empirice sau pe baza unor masuritori; + regimul vanturitor din zona. 1.7. Studii hidrotogice Studiile hidrologice iau in considerare atat regimul de scurgere natural, cat si cel amenajat 5i furnizeaza urmitoarele elemente: 56 dinamica afbici in zona captarii cu referire la fenomenele de ‘eroziune, afuieri encrale si locale, limitele de inundabilitate: = fenomenc legate de actiunea inghetului (date medii de aparitie i disparitie a fenomenelor respective, formarca podurilor de heafa, curgerca sloiurilor, formarea zipoarelor si a zaiului; = debitul anual mediu; = debitul minim de calcul cu asigurarea ceruta de ol pentru care se face captarea; = debitul solid (tarat si in suspensic) si corelatia acestuia cw debitele lichide; = date privind temperatura apei si variatia ci in timp; = cantitatea de apa furnizata sursei prin sectiunea de amplasare a captarii in cazul unor ploi exceptionale; - corelatia dintre debitele si nivelurile apei din rdurile gi lacurile de acumutare; = corelarea cu lucririle de amenajare sau de degradare a suprafetei bazinului, tival 1.8, Studii hidrologice si de stabilitate pe modele analogice, fizice gi matematice Se recomandi ca problemele ridicate de aluvionarca si stabilitatea albiilor réurilor in zona captiritor de apa si fie studiata in laborator pe modele hidraulice, care sa urmareasca si determinarea coeficientului de captare gi eficienta solutiei de spilare a aluviunilor din fata prizei Studiile furnizeazi date suplimentare privind - nivelurite maxime, cu diferite asigurari (10, 5, 1, 0,1%); - nivelurile minime ale apei, corespunzitoare debitclor minime cu diferite asigurari (90-98%); + stabilitatea malurilor, lucrarilor ete 1.9. Studi privind calitatea si tratabilitatea apelor din surse de suprafara Studiite privind calitatea apei de suprafaa se referd la: = incadrarea in categoria de rau conform STAS 4706-86 si asigurarea calititii acesteia: 57~ incadrarea in criteriile stabilite de STAS 4706-88 pentru apa destinata potabilizari; wentarierea surselor de emisie in riu ce ar putea aduce substante periculoase pentru calitatea apei (ape uzate industiiale, de canalizare, spalare suprafete, drumuri ete.); = agresivitatea apei fata de betoane si metale: ~ precizarca cursurilor de apa de suprafata din zona care nu pot fi utilizate ca surse pentru statiile de tratare de api potabili in conformitate cu prevederile STAS 4706-88 in conditii tehnico- econamiee accoptahile Studiile de tratabilitate a apei preeizeaza: - procedeele tehnologice de tratare care trebuie avute in vedere, in functic de caracteristicile fizice, chimice si microbiologice ale apei de tratat in concordant cu categoria de folosinta, + tipuri de reactivi neccsari yi recomandati procesului de tratare; = dozele necesare de reactivi in corelatie cu caracteristicile apei brute; = schemele tchnologice de principiu si parametrii de proiectare tehnologica. Aceste studi sunt necesare in cazurile in care se proiecteaza si lucrarite de tratare a apci, dar yi in analizele tehnico-economice privind alegerea unci surse de apa ee urmeaza a fi captata din mai multe posibilitati (variante). 1.10, Studi privind starea troficd a lacuritor de acumulare sau a lacurilor naturale Studiile privind fenomenele de eutrofizare trebuie sa aiba o strategic pe termen lung, scutt si mediu. Evolufia fenomenului de eutrofizare depinde de o serie intreagd de factori care caracterizeaza sursele de apa de suprafata, vegetatia acvatica in corelatic cu modul de folosinga al terenului din amonte de lacul de acumulare, modut de folosire al apei din lac, in anumite conditii climatice ete. Studiile privind aceste inferdependente permit evitarea _unor inconveniente ulterioare din exploatare, printre care: = cresterea confinutului in suspensii solide al sursei naturale de api, 58 cresterea continutului in azotati, azotiti, fosfati, amoniac ete, atunci cind sursa este in vecindtatea unor terenuri agricole pe care se aplicd nerational ingrisaminte minerale cu scop de fertilizare a terenurilor si care pot duce la aparitia fenomenului de eutrofizare a apei din lacurile de acumulare; = laamenajarea in cascada a acumularilor este necesari 0 evaluare a fenomenelor pentru difevite regimuri de functionare a lucrarilor hidrotehnice. 1.11. Studi privind necesitatea instituirii zonelor de protectie a surselor de api de supratata Studiile precizeaza = distanta in special spre amonte, la care se pot amplasa abiective industriale sau agricole fird riscuri de poluare a sursei de api de suprafata; ~ gradul de cpurare solicitat pentru apele deversate in cursttl natural in amonte de priza, sau date privind tehnologia adecvata de climinare a efectclor poluarii existente; ~ masuri pentru evitarea poluarii accidentale, date. anumite conditii 1.12. Studii Je sigurantai (rise) je impact si stud Impactul unei surse de api de suprafatd asupra mediului poate avea efecte pozitive sau negative. Pentru evitarea efectelor negative trebuie luate masuri speciale pentru a au fi depasite limitele admise pentru protectia mediului Procedura de claborare si continutul cadru al studiilor de impact trebuie si fie conform reglementitilor tehnice in vigoare. Studiile de impact webuie si abordeze atit influentele factorilor de mediu asupra sursei de api, cat si a sursei, asupra factorilor de medi. Studiile de siguranta (rise) comportd trei ctape: Etapa I: Analiza existentului Se elaboreazi 0 documentatic in care se analizeazi planutile de securitate actuale 59Etapa a Ila: Studiu de securitate are ca obiective principale + identificarea riscutilor care pot afecta lucrarea §i cauzelor lor: + evaluarea importante: acestor situatii de rise, caracterizate prin indicele de eriticitate; + mentionarea si definirea masurilor corective. Etapa a Ill-a: Clasificarea riscurilor si recomandari iii de rise se ia in considerare indiccle de criticitate - pentru misurile cotective, stabilirea unui grad potential de rise rezultat din diferentele intre indicii de criticitate, inainte si dupa aplicarea mésurilor, - Ia un anumit rise se poate atribui © proportie de rise total eare influenteaza sistemul de alimentare cu apa; = 12 0 masurd corectiva data se stabileste influenta asupra unei Parti din coeficientul de rise total Aprecierile de rise se fac pentru situafia actualé si de viitor. Evaluarea factorilor de rise pentru sursa de apa se face atat din punct de vedere calitativ cat si cantitativ, ambele fiind fa fel de importante pentru functionarea sistemelor de alimentare cu apa 1.13. Studi de gospo hidrografice ire a apelor si de amenajare a bazinelor Aceste studii furnizeaza in principal urmitoarele elemente: - mésuri ingineresti in proiectarea si exploatarea lacurilor de acumulare, in vederea satisfacerii cerinfelor de api, prevenitii si intarzierii eutrofizdrii, combaterii poluarii din bazinul hidrogratic amonte si amenajérii bazinclor de receptie; + debite minime de calcul, cu asigurarea dati de importanta obiectivului; - debite maxime de caleul; = debite medii multianuale de aluviuni in suspensie; + fenomene de iama posibile cu efecte asupra functionarii captaii de api; - corelatia dintre debitele lichide solide, perioadele de viitur. Debitcle pentru care se face corelafia se referd la un regim de scurgere modificat prin exccutarca lucrdrilor hidrotchnice necesare eaptatii de apa. Studiile trebuie si mai stabileasca: = interdependentele dintre apele de suprafata si cele subteranc, in regim modificat, = influentele asupra calitatii apei_din rau in cazul acestor interdependenge si in timpul exploatirii intensive a apelor de suprafata; = influentele pe care fe poate avea amenajarea unui curs de apa, pe ansamblu sau pe sectoare limitate asupra unor captari subterane existente in zone adiacente sau in aval de aceasta amenajare, - _posibilitatile imbunatatirii exploatarii lacurilor de acumulare, in vederea majorarii debitelor captate; = nivelurile apei la prizd, in functie de debitele luate in calcul; = modul de incadrare a lucrarii in schema de amenajare si gospodirire a apelor, a bazinului hidrografic, calcule de bilant ete.; ~ misuri_necesare pentru realizarea unor anumite cerinje ale captirii de 3 1.14, Studii hidraulice si incercari de laborator Pentru captirile de apa importante (incadrate in general in clasa | si Il de important conform STAS 4273-83) si eu conditii dificile de captare, se recomanda ca pe lang studiile prevazute de S.R. 1628-2/96 sa se efectueze $i inceredri pe model in laborator pentru verificarea hidraulicé a: = amplasamentului captarii de apa si a accesului apei la ferestrele de priza; ~ Tucrarilor de regularizare si a capacitatii de transport a albiei in sectiunea de amplasare a captarii, amonte $i aval de aceasta; ~ capacitatea de descarcare a barajului (evacuatorului de ape mari); - capacitatea de prelevare a apei si pozitia prizei de api fata de directia curentului principal la ape mici, mati si medii; = eficacitatea dispozitivelor de spalare disipare a energici din aval; - formelor constructive ale prizelor. pilelor, culeclor: 61- manevrarea stavilelor in diferite regimuri de exploatare si efectele hidraulice obtinute; ~ _efectelor aval pe care te poate avea prezenta prizei pe albie 2. Proiectarea captarilor de apa din surse de suprafata Proiectarea captarilor de api din surse de suprafata se va face in conformitate cu prevederile legii 10/1995, urmirindu-se realizarea_ si mentinerea pe intreaga durata de existent a construetiilor, a cerintelor de: a) rezistenta gi stabilitate; b) siguranta in exploatare; ©) sigurania la foc: 4) _igiend, sindtatea oamenitor, refacerea si protectin mediulti ©) izolatii termice-hidrofuge gi economie de encrgie: . £) _protectie impotriva zgomotului. 2.1, Clasificare Captirile de api de suprafata din rauri si lacuri se clasificd cum urmeazi 2.1.1, Dupa durati si importan - definitive sau provizorii; = principale sau secundare. (conf. STAS 4273/83): 2.1.2. Dupa regimul de functionare in timp: ~ continue (de exempht, pentru alimentiri cu aps potabili yi industrials); ~ _intermitente (de exemplu pentru hidrocenttale clectrice); ~ _ sezoniere (de exempta pentru irigatii). 1.3. Dupi sursa: ~ captari din cursuri de apa (paraie, rauri, fuvii) > captari din canale artificiale; ~ _ captari din lacuri (naturale sau artificiale). 62 2.1.4, Din punet de vedere functional ~ captiri gravitationale: — _captari cu pompare. fata de curentul apei si 2.1.5, Dupa pozitia capt constructie adoptat: captiri de mal in curent liber eu camera fard prag de fund; in turn sau in pili; = captari eu crib; = captari cu canal de aduetiune gi static de pompare plutitoare; = captari in regim barat cu camera de mal si prag de fund: ~ captiri cu baraj mobil si priza in culees — captiri eu baraj fix si prizi pe coronament; ~ _captari cu cchipament hidromecanic mobil sau neechipate. 22. Asigurdri de calcul si de verificare privind dimensionarea hidraulicd a capti 2.2.1. Stabilirea debitclor si nivelurilor maxime de caleul si de verificare pentru care se vor dimensiona yi asigura constructiile si instalatiile de captare se vor incadra in prevederile STAS 4273-/83 si 4068-2/87, privind determinarca clasei de importanti a obiectivelor social-economice deosebite, precum yi pentru apdrarea impotriva inundatiilor. Cand constructia hidrotchnica are folosinta complexa, clasa de ordin superior a folosiniei determina clasificarea captain 2.2.2. Dimensionarea hidraulica a captarilor cu baraj mobil la debite maxime de calcul se va face considerand o stavila blocata, iar la debitele maxime de verificare se considera toate stavilele deschise. 2.2.3, Debitele necesate a fi prclevate trebuie si aiba asiguririle fata de debitele din rau, exprimate ca valoare (medie, minima, zilnica), conform STAS 1343/0-89 pentru centre populate, tinand seama de asigurarca yi a debitului minim salubru (de servitute) pentru albia aval = LocalitSti urbane cu unitati industriale de interes national ~ localitati balneare, climaterice deosebite sau cu caracter special 95% 63- alte centre urbane, alte localitati ‘balneare climaterice sau lutistice peso posse . 90% - — localitati rurale ane . 80% - Unitati industriale (cu exceptia centralelor electrice nucleate) ~ de interes republican 2... vesseee 95% = de interes local sesccteee ceetenavenen 85% - _ Unitati zootehnice = ew caracter industrial . 90% = alte unitati . 80% = Amenajiri pentru irigatii = Amenajari piscicole - __ pepiniere si statii de incubatie 90% + eresedtorii furajate cece cos 80% + alte unitii 0... . . 75% Valori mai mari ale gradului de asigurare se pot adopta prin fundamentatea lor pe baz de analize tehnico-ceonomice. 2s . Criterii privind alegerea amplasamentului captari 2.3.1, Condifiile care trebuic satisfacute la alegerea _zonei ‘amplasamentului unei prize de apa de suprafata din rauri sunt urmatoarele: 64 + lucrarile de captare a apei sii se incadreze amenajare al bazinului hidrografic respectiv; ~ in zona captarii de apa albia trebuie sa fie cat mai stabilé in plan si in profil fongitudinal sau sa poatd si fie usor stabilizata, prin lucrari de regularizare, necostisitoare: ~ captarea se recomanda si fie amplasata intt-0 concavitate a malului, in aval de punctal de curburd maxima, in al treilea sfert al curbei sau cel putin in aliniament; raza cuxbei R se recomanda si aiba valoarea: 3B0.25, cu conditia se asigure ca Onin 29. +2, +O. in care: Q,~ debitul de calcul care urmeaza a fi captat; Q, = debitul de servitute ce trebuie kisat in aval de priza; Q. - debitul care se pierde prin exfiltratii pe sub gi pe la prag, 2.4.9. Captarile cu bataj mobil si priza in eulce se folosese in cuzurile in care: a> 025 = nuteste posibila o eaptare eu camera de mal si prag de fund; = muse recomanda o captare eu bs raj fix si priza in culee 24.10. Captinile cu baraj fix si prizd in culce se recomands si fie utilizate atunci cand: a <0.25 = nueste posibila o eaptare cu came = malurile sunt inalte: = conditiile tehnico-economice conduc la o redu investitii fata de captarile cu baraj mobil de mal yi prag de funds valorii de 24.11, Captirile cu baraj fix yi prizd pe coronament se utilizes cursul superior al riurilor (in general in zone de munte} edind: i= 1% = aluviunile eu diametrul mai mie de 6 mm reprezint maxi din debitul solid total al raului 70 2.4.12. Captarite de apa din lacuri Tipul de euptare se slege in functic de urmitorit factor = fehul laculu (natural sau artificial}; = tipul barajului (in cazul lacurilor attificiale}; = fimitele maxime si minime de variatie a nivelului apet din lac: © evolutia nivelului fundului lacului, in timp in zona captarii, ~ variatia calitatii apei in Tac, atat pe verticala eat si in funetie de distanta de la tarm;, ~ posibilitatile de etapizare a exccutiei captarié: iguranta in exploatare; usurinta in exploatare; = — economicitatea hucraril. 4.13. Tiputile de captari mai importante si cu aplicare freeventé sunt ~ captiti de mal cu camere; = captari in turn: = captari cu erib; = captari in barajel facului de acumulare (lacuri artficiale): - — captari cu stafie de pompare plutitoare Pentru toate tipurile de captiri, indltimea minimd de apa necesara Ha. se determina la fel ca la prizele din cursurile de api penteu captari cu camere de mal, eu turn sau cu statii de pompare plutitoare (pet. 2.4.3.1.* 24.3.4) 2.5, Prescriptii constructive la proiectarea captarilor de apa 25.1. Viteza de wecere a apei prin gritare, care se ia in caleul la dimensionarea ferestielor, se recomanda si aibavalorile din tabel (la captirile din cursurile de apa si facut). [Conditit [Debite captate (coef. de captare) lexistente fa = 0.5 @> 05 Ire riulViteza de weeere a apei prin] — Observatii Jsaut lac |yrditare (m/s) i = 0.1 =03 ‘Viteza poate W ininitt pant To 06 mi daca se sau misuni speciale (incalznes ferstaru, aparstor de zat pluto Jscoperte mare cu apa a wdtare) Phatitons [2 08 <04 Presa poate Wank pand ta 0.6 mvs daca se int maz speciale de protecte {aparivor de 23i si pluton. acopstice vane eu apa be yeatare) 71La hidrocentrale, in functie de cerintele impuse de turbinare, ca si de Pierderile de sarcind admise, se pot adopta viteze de intrare a apei pana la 1,50...2,00 mvs. Pentru captiile de apa ale termocentralelor ca s¢ pentru irigatii se admit viteze de intrare pana la 1,00...1,50 m/s. La ptizete de adancime (din lacuri) se recomanda viteze brute pr gratar in functie de posibilitatea accesului pentru curdfire si a modului de curdtire eu utilaje speciale; 0,15...0,25 nvis la acces prin yolirca lacului ta intervale mai mari de un an, 0,20...0,30 ms la care accesul este posibil anual si 0,50...1,50 nvs in cazul curatirié gritarelor eu dispozitive mecanice, fird a se yoli lacul 2.5.2, Muchiile constructiilor din beton armat amplasate in curentul de apa se recomanda si aibi forme rotunjite pentru a evita aparitia de vartejuri, care conduc la afuieri locale ila pierderi mari de sarcina hidraulic, 2.5.3. Captirile de apa din rauri se construiese si se cchipeazi cu instalatii astfel concepute incat si se poatd efectua orice manevra, indiferent de anotimp sau intemperii, la orice nivel al apei, corespunzitor gradului de asigurare al captivii 2.5.4. Captatile de apa din rauri se recomanda sa fie proiectate in constructii comune sau alaturate cu deznisipatoare si statia de pompare de prima treapta, 2.5.5. La captirile de mal cu camere, ta cele in turn sau in pili, cand nivelul apei are variatii mari, se prevad minimum dous randuri de ferestte pe vertical, pentru a putea fi folosite la diferite niveluri de apa si a capta apa cu o incareare solida cit mai rednsi, Aceste tipuri de captari care au obligativitatea funetionitii fir intrerupere, vor fi compartimentate in mai multe linii tehnologice, eu functionare complet independenta, asitel ca si se asigure comtinuitatea alimentatii cu api, in eaznl efectwaii une’ revizii, reps uuna din liniile tehnologice. ii sau intretinere, 2.8.6. Captirile cu criburi se vor realiza ew minimum 2 criburi, recomandindu-se 3 (in functia de marimea debitului de apa ce se preleva), cu functionare independenta, ca Interconectarea lor, pentri a se 72 a conductei respective i: a in contra curent a fieedrui crib si ! sel See exceptia perioadei de {toate criburile vor function permanent, ct introtinere). 2.5.7. Captarile de aps cu stati de pompare plutitoare vor avea aceleasi principit de fanetionare cu finit tehnologice independente ca Ja punetul 2:56. 25.8. Conductele de apa de la prizd pana la mal, in cazul captirilor cu po fi cului, Ja Ingropate sau asezate pe fundul lacului, tatii de pompare plutitoare, pot fi Ing ; sora apei pe flotori (cu exceptia petioadei de inghef), montate pe pilot Sau cuprinse in corpul barajului, cu: prevederca unor seetoare flexibite care a velului de apa din lac. sf se adapteze la variatia nivelului de ap: ; jn cazul conductelor treeute prin corpul barajului, se vor [ua masuri severe pentru evitarea pierdorilor de apa, pe Langa conducte, in timpal varie, care pot duce la antrenarea hidrodinamica a cexploatarii sau in caz de materialului din corpul barajului 2.5.9. Schema de alcatuire a unei prize cu gritlar pe coronament trebule a EH ait \cipale: s& cuprinds urmatoarele parti princip: : rin galeria de caplare care fetioneaz cu nivel liber, viteza ape fiind superioard vitezei de antrenare a particulelor ce tee prin gritare; ; vani de reglare a debitului captat, Ta capatul aval al galeriei colectoare; constructii auxiliare, de racordare cu malurile si dirijare a curentilor spre gitar, stavile de spalare @ aluviunilor din fata pragalui de capt . aml ‘Acest tip de captare poate fi proiectata si fird prag de beton, cu grata de preluare a apei amplasat pe fundul riului si cu galeria de captare Ingropats sub albia raului, transversal pe cursul apei, atunci ednd fenomenele de iarna sunt grele. 2.5.10. Toate captarile sunt aleatuite dintr-o priaa de apa, in funetic de tip si de conditiile locale vor fi previizute cu luerati de retentie si spalare la prizi, instalatii hidromecanice, electrice, consolidari si racorduri amonte si 73aval cu malurile, lucrari de regularizare i i . re Grom ee fe gt si indiguire aferente, Platforme, Captarite de apa pot face cot 3 face corp comun cu deznisipatoarele sau cu sta de pompare, daca conditille din amplasament permit acest lueru, sols fiind mai economica si mai ugor de exploatat. sta 2st Cor pragului prizei se alege din conditiile de micsorare a aluviuni intrate in prizd, cat sid it i spilari aluviunilor depuse in faa prize, A ssguare« Pentru coeficienti mari de cay a ca inal - aptare se recomandé ca indltimea pragul 4 fie cuprinsa intre (0,50...0,66)h, und: inci iin faa prize $i Be cin in (0.50..0 )h, unde h este adincimea apei in fafa prizei La captirile de apa pentru centrale hidroclectri . rile de a trice, unde este necesari realizarea unei cideri cat mai mari, indi i junge Foo soo et Cade eft mal mari, inimea pragulu poate ajunge la La captirile obignuite pentru apa potabila si industriald, ca gi Ia api , indljimea pragului este cuprinsé in mod curent intre 0,50 si La captarile mai putin importante de ap de munte (cu ca pe rauri cu panti > 1% si cu aluviuni grosiere (iets, totonanisua, e debite captate reduse, se poate admite in mod excepfional coborii preg ra and la 0,20 m de fundul albiei, = indljimea pragului ferestrelor prizei de apa la captirile de i Dundte trebuie sé fie minimum 1,50...2,00 m, cu cnet ner ag topohidrografice gi hidraulice favorabile (concavitsfi stabile ale malului in terenuri rezistente), cind se poate reduce inalfimea pragului la 1,00 m 2.5.12. Acoperirea cu api a ferestrelor sau grit deh rsaote da pon debi mine of win Muchia superioard a ferestrei si fie acoperiti cu o adincime de api de - 210m sub grosimea maxima a stratului de gheafa prognozat in - 30 ‘m pentru asigurarea impotriva pitrunderii plutitorilor in ~ 1,00 m in cazul prezentei zaiului si a ghetii pe fund. 74 {fn cazul folosirii de aparatorii de plutitori si de zai, acoperirea de api este dictat numai de ingheturi (pod de gheati si stoiuri de gheata) Pentru fluvial Dunirea se recomanda 0 acoperire de 1,50 m. 2.5.13. Gritarele se vor prevedea cu o inclinare fati de verticali cu 10-20 de grade pentru a facilita curitirea si a micsora efectul produs de presiunea aghetii, pentru prizele de suprafaa. "La prizele de adancime din lacuri, gratarele se vor prevedea in plan vertical fara inclinare. Mijloacele de curitire a gratarelor trebuie alese in funcjie de transportul solid de pe rau, debinul captat 5i importanta folosintei deservite. Curifirea gritarelor poate fi manuali, cu greble mecanice sau masini de curdfat. 2.5.14. Prizele captirilor de apa din lacuri trebuie protejate prin masuri adecvate impotriva patrunderii ghefii de fund gi 2 puictului de peste. 2.5.15, Construcfiile de spilare au ca scop sé asigure indepirtarea alaviunilor din fata prizei, sau a aluviunilor intrate in priza, si colectate in anumite zone (galerii de pietris, canale de spalare a deznisipatoarelor etc.) Constructiile de spilare a frontului prizei constau in galerii de spalare construite in pragul prizei, deschideri de spalare situate in corpul barajului (stavile de spalare), canal de spalare format in fata frontului de captare ete, 2.5.16. Constructiile de retentie (praguri de fund sau baraje) au ca scop asigurasea permanenti a nivelului de apa minim exploatabil necesar la priz. Pragul de fund bareaza albia minora a raului, provocdnd o m mai insemnati a nivelului apei din rau la debite minime, fard a avea o influentd sensibila la debitele de formare a albiei sau mai mari, daca pragul ‘este bine proiectat. {in fata prizei de apa pragul se prevede ingropat sub fundul raului la nivelul talvegului pe o lungime determinata de caracteristicile hidrologice ale raului si de frontul prizei de apa, formand o deschidere de spilare a aluviunilor aduse in fata prizei. Aceasti porfiune este consolidata cu beton de uzurd pentru a stabiliza albia si a evita croziunile datoriti transportului debitului solid. 75in cazul in care pe pragul de fund nu se realizeaza un nivel suficient Pentru a asigura captarea apei in perioads debitclor minime, se prevede amplasarea unei stavile deversante in deschiderea de spalare. Se recomanda ca nivelul superior al stavilei sa fie cu 10-20 cm sub coronamentul pragului de fund, penttu a permite evacuarea plutitorilor si zaiul spre aval de seotiunea de captare. Captarite cu baraj de derivatii ridicd in mod artificial nivelul apei in rau pind Ia cota necesard patrunderii apei in priz. Aceste baraje se secomandy fie prevaaute cu stavile care si poatd fi deschise la ape mari, ca si nu se inrduté{eascd inundabilitatea in zond amante de baraj. La astfel de baraje (eu stavile), cota coronamentului deversorului peste care sunt montate stavilele, este de obicei foarte coborata, uncori deversorul reducindu-se la un simpli prag Lungimea total a evacuatorului (care este distanta dintre culei) se recomanda a se lua apropiatd de litimea albiei stabile. Nu se recomanda adoptarea unei lungimi mai mari, pentru a nu crea in amonte si in aval de baraj o albie minora instabila cu depuneri de aluviuni 2.8.17. Constnucfiile de racordare cu malurile au ca scop sa realizeze legitura intre constructile din albia raului si maluri, precum si o scurgere hidraulied controlata a apei spre aval. Din aceasta categoric fac parte zidurile de dirijare amonte gi aval de prizi la captarile de mal si culeele La captirile cu bara). 2.5.18. Constructiile de regularizare a albiei in zona prizelor de api din rauri au ca scop asigurarca unei curgeri hidraulice a apei spre prizd, consolidarea malurilor si protejarea impotriva inundatiilor. Lucririle ce se prevad sunt: apariri de mal, epiuri $i diguri. 2.5.19. Constructiile de consolidare a albiei in aval de evacuatorii lucririlor de barare, pentru limitarea eroziunilor produse de debitele descarcate, constau din disipatori de energie gi rizberme (care au un rol foarte important in stabilitatex constructiei de captare). Vezi cap. 2.8 “Dimensionarea hidraulied a constructiilor de consolidare aval”. 2.5.20. Toate materialele de constructie ce vin in contact cu apa vor fi avizate din punct de vedere sanitar. Elementele constructiilor metalice ce se afld in contact cu apa vor fi protejate impotriva coroziunii prin vopsire in 76 straturi succesive sau prin alte procedee clectrochimice care au agrementarea organelor de control sanitar. 2.6. Dimensionarea hidraulicd a captarii de apa 2.6.1. Caleulul kidraulic al ferestrelor prizei de apa Dimensionarea prizelor asezate in pile sau culee Dimensionarea ferestrelor prizei se va face in ipoteza teoretica a orificiului inecat. Ferestrele prizelor fiind acoperite de gratare, in ealeul se va introduce un coeficient depinzind de procentul dintre plinuri si goluri Notand grosimea barelor cu s si intervalele dintre bare cu b si tindnd seama de obturarea posibila cu plutitori sau aluviuni cu un procent .p” care in practica se poate lua 25%, suprafata totali a ferestrelor de captare este: Quy = C+ Bo) Qrer stp-b Yo (-p)-6 este coeficientul de corectie al constructiei, Valoarea lui ¢ de poate lua in practicd de la 1,05 la 1,10, in functie de forma barelor, inclinarea lor si de directia yenerali a curentului apei fati de planul de amplasare al gratarului Barele gratarelor prizei de apa pot avea diferite forme, mai mult sau mai putin hidraulice. Lungimea si indltimea ferestrei se determin’ in formula: Qn = Bray XH g care: B,, =(1+1)b+n,, Witimea ferestrei, iar H, este indltimea in care: Qyuy ferestrei, alegindu-se o valoare impusé pentru B,, sau He. in stabilirea debitului Q se va tine scama si de debitul de spalare din timpul functiondrii captarii 2.6.2. Dimensionarea prizelor de pe coronamenttdl deversorului 2.6.2.1. Caleulul gratarului Calculul se efectueazi in ipoteza cA misearea apci in gale se face cu nivel liber. de captare 77Prin calcul se determina lungimea gritarului L. si lajimea B,. De obicei se da latimea gritarului gi se determina lungimea. Lungimea gratarului se determina cu formula: Figurile 5 si 6. Sectiunea barelor gritarelor si grétarul prizei de pe coronamentul deversorului ‘in care: Q.~ debitul captat; 4p — debitul specific ce revine pe lungimea de 1,00 m grétar Gg = ued 0 BeK elk, in care: }~ coeficientul de debit al gritarului cand i,=0,0Sxtga,, se poate lua din curba p=f{8), fig. 7; ¢—coeficient care fine seama de panta gratarului (=cost; B - litimea gritarului; K ~ coeficient care fine seama de obturarea gritarului i se alege in funejie de forma barelor: K=0,80...0,85 pentru bare cu secfiune rotund’; K=0,85...0,90 pentru bare cu sectiune trapezoidala; h, ~ adancimea curentului apei fa inceputul gritarului, in functie de caracteristicile raului (in practicd se consider h,~0,40h,); - coeficientul de lumina al grataruluis b — panta gratarului; 5 = jg ~ panta gratarului; 5 = = — b~ intervalul dintre barele gritarului; s ~ grosimea barelor. Dimensiunile gratarului trebuie alese cu o rezerva de cca. +30% in ipoteza colmatirii partiale temporare. 78 “ Qa a6 . 050! QD Quo 0 0 hE Figura 7. Curba 4e=f(8) pentru gritarele prizelor de pe coronamentul deversorului La dimensionare se va avea in vedere si debitul de spalare. 2.6.2.2. Calculul galeriei de captare a apei Calculul va fine seama de: + debitul captat de priza; = compozitia granulometricd a aluviunilor de fund ce pot intra prin lumina gratarului gi modul lor de spaitare si evacuare; ~ _ lanivelul corespunzator debitului de calcul galeria nu trebuie si funcfioneze in sistem inecat. Secfiunea galerici va fi dimensionata astfel ca si nu permité stationarea aluviunilor intrate si va avea o sectiune miriti pe verticala, pe masura ce se apropie de intrarea in aduetiune (va avea 0 pant de maximum 10% spre intrarea in aduciune). De obicei létimea galeriei este mai mica decat latimea gritarului (B,, hg SAU a= ay unde: ag - este diferenta dintre nivelul aval 5i cota pragului deversor; h,, — adancimea eritied, determinati in cazul unui deversor de forms dreptunghiula ( Adancimea curentului pe prag h se consider egal cu. adancimea criticd la pragul neinecat hy Coeficientul de debit ,m” se poate lua intre 0,32-0,36, valoarea superioara corespunde unui prag cu muchie rotunjité Debitul peste deversorul cu prag lat neinecat se calculeazi cu relatia Q=mB,J2g-Hy”? sau O=m_B, 2g -H*? in care: By —latimea totala a deversorului, findnd seama de contractie. Valorile exacte ale coeficientului de debit ,m" in functie de coeficientul de contractie total la acces se dau in tabelul de mai jos: my ™ g,-2 ® H 0,447, 03 03 09 0,456 0,38 0,307 0,913 0,466, 0317 0315, 0,927 0,474 0,328 0,323 0,94) 0,495, 0,341 0,332 0,953 0,514 0,357, 0,34 0,964 0,538 0,376 0,348 0,975 0,571 04 0,357, 0,985 0,617, 0,434 0,366 0,992 0,695 0,489, 0,375 0,998 1 0,707 0,385 1 Debitul peste deversorul eu prag lat inecat se catculeaza cu relatia: Q=a'baj2g(Ho~ dy) in care: 88 0° —coeficient de inecare; a=ag: b— litimea deversorului, Valorile coeficientului de inecare a” la deversorul cu prag lat: 6,36 [0.37 | 038 0,96 | 0,98 | 0,99 m [93 [021 [032 [033 [034 a 10,77 | 0,81 [084 | 087 [09 2.7.4, Scurgerea pe sub stavila partial ridicata CLL LLLLD LE Figura 14, Schema scurgerit sub o stavild plan In acest caz, contractia in plan in amonte de stavild este, de cele mai multe ori, neglijabilé, date fiind vitezele reduse si presupunind pilele profilate. Deschiderea partial limita este determinati de inceperea antrenarii aerulti si a vibratici muchici inferioare a stavilei. Se recomandi ca aceasta limita sd fie t, 0,25 sau chiar 0,20, in care: 1s e “Tr 89Debitul pe sub stavila plana parjial ridicata, neinecatd, este dat de relatia: O= ube 2e-H, in care notatiile corespund cu cele din fig. 14. Coeficientul de debit este produsul coeficientului de contractie al lamei pe verticald si a coeficientului de viteza @. in functie de deschiderea relativa a - in tabelul de mai jos se dau valorile coeficientului de debit p, in care j= 6°9; #° ~ coeficiental de contractie a lamei pe verticald; p — coeficientul de viteza, z, é H 7, é H 0,05 0,6i1 0,611 0,40 0,633 0,616 0,10 0,615, 0.611 0,50 0,644 0,620 0,20 0,618 0,613 0,60 0,661 0,625 0,30 0,625, 0,614 0,65 0,672 0,627 Debitul specific q=ue2g- Hy in cazul stavil relajia g= pey2gT-0) in care [1 se ia la fel ca pentru scurgerea neinecaté. jn literatura tehnicd (4,11) sunt prezentate si grafice pentru calculul rapid al debitelor specifice sub o stavili pland neinneeata ca si pentru calculul coeficientului de debit jz sub o stavila segment. inecate din aval, debitul specific se caleuleazi cu 2.8 Dimensionarea hidraulicd a constructiilor de consolidare aval 2.8.1. Generalitati Pe baza calculelor hidraulice se pot fixa gabaritele bazinelor disipatoare sau inaljimile pragurilor de disipare si se pot determina orientativ lungimea risbermei si diametrele anrocamentelor. Efectul unor 90 dispozitive speciale de disipare (dint sicane ete.) nu poate fi apreciat decat experimental. Trecerea debitului maxim webuie verificata deoarece acolo unde lifimea evacuatorilor fiontali B nu este impusi de necesitatca mentinerii stabilitatii albiei amonte, dimensiunile consolidarii aval se pot alege pe ‘eriterii tehnico-economice impreuna cu latimea evacuatorilor. O atime B mai redusi duce la debite specifice q mai mari, deci la 0 consolidare aval maj puternicd si reciproc; rezulté 0 solutie optima pentru care costul werdrilor la evacuatorul frontal si fa consolidare, in ansamblu, este minim. {in practica hidrotchnica se admit debite specifice q care nu depagese mai mult de 3-4 ori pe cele din rau in regim neamenajat. Toate calculele hidraulice referitoare ta consolidarea aval se fac considerand problema plana. Daca aspectul spatial (real) al scurgerii este de natura si introduca corective importante, acestea nut pot fi determinate dec: prin incercari de laborator, pe modele. Cazul de calcul al consolidarii aval este cel pentru care energia de disipat, proportionala cu produsul dintre q si z este maxim, deoarece la amenajarile de joasi cidere, trecerea debitelor maxime este insotiti de 0 ridicare a nivelurilor din aval atat de mare, incdt saltul hidraulic este puternic inecat. in calculele hidraulice ale constructiilor de consolidare, cheia limmnimetticd aval trebuie coborati cu valoarea recesici nivelurilor in cazul in care se prevede o afuicre general’ importanté a albici in aval de baraj 2.8.2. Determinarea adincinii bazinului disipator realizat prin coborérea cotei radierului Figura 18. Bazin disipator eu eoborarea radierului 91Jn acest caz se va considera la limit ht,’ h,”* este adincimea conjugata cu cea contractata Din figura rezulea: fp tier in care: 4d, - adincimea bazinului disipator, t~adancimea in albia aval; ‘Az~ ciderea de nivel la iesirea din bazin. Inlocuind t, cu h,” rezulta: dy =h-t—Az dar, Az= Az ~ in cave Az, este céderea Az corectata cu factorul cinetic; h, = sarcina cinetic& corespunzitoare ipotezei medii in bazinul disipator. In cazul limita marimea h, se poate exprima astfel OG tin "2g gh? 2h h,,~ adancimea critica, Din relatiile anterioare se poate serie ecuatia: Mirimea 42, se poate determina prin analogie cu schema de curgere peste un deversor cu prag lat si rezulta: Ce 289°? in care: @" ~ este un coeficient care tine seama de pierderile de sarcini la iesirea din bazin. Pentru a se asigura in bieful aval al evacuatorului o racordare cu salt inecat (fig. 15), adncimea d, ar trebui marité conform relaties t=oh,” in care: ~ adancimea apei in bazinul disipator, corespunzitoare adancimii d; 0 — un coeficient caract ind gradul de inecare a saltului. 92 Figurw 16, Bazin disipator inecat desen avem: t+d+ar in care: Az’ este caderea la iesirea din bazin, corespunzitoare adancimii 4. Tinand seama de relatiile anterioare si neglijand variatia adancimii h,” sia cdderii Az datorita cresterii adincimii bazinului disipator cu d-d, se poate exprima urmatoarea relate d=od,+(T—1)(t+ Az) Neglijind caderea Az in raport cu adancimea t, formula se simplifica d=ody+(T=1) in literatura tehnicd (4) se dau grafice pentru determinarea adancimii 4, 2.83. Calcul! hidrautlic al adéncimii bazinului disipator, realizat eu Gjutorul unui prag Determinarea adancimii bazinului disipator se reduce la determinarea inaltimii pragului, Pentru a asigura racordarea cu salt inecat adincimea t', inaintea pragului, trebuie sa satisfacd conditia: on” in care: bh," este adancimea conjugati cu cea contractata; = un coeficient caracterizand gradul de inecare a saltului 93,Figura 17. Bazin disipator cu prag Din desen rezulta N=e+H, unde ¢ este indltimea pragului, iar H, sareina pe prag, considerat ca un deversor. e= oh. Inaltimea pragului ¢ poate fi mai mare sau mai mica decat adncimea t Daca cmt, pragul va lucra ca un deversor neinecat, iar daci ct, pragul disipator va functiona ca un deversor inecat. Calculul se face prin inceredti sau se utilizeaza graficele prezentate in literatura tehnica (9). 2.8.4. Determinarea lunginii bazinului disipator Problema lungizsii bazinului disipator nu este rezolvatd teoretic gi de aceca, Ia proiectare se folosesc diverse relatii empirice, din care cauzi rezultatele sunt foarte diferite intre ele. Incercdrile pe model arata ci lungimea bazinului are rol foarte important in disiparea energie Daci lungimea bazinului va fi insuficientd, disiparea energi nesatisficatoare si deci bazinul nu va rdspunde integral functiei sale, ca atare siguranta prizei poate fi compromisa. Ar fi indicat ca lungimea bazinului disipator sd fie corclata cu lungimea vartejulut de suprafafd a saltului inecat. apar insé dificultati att la determinarea lungimii J" a zonei de vrtejuri, cat yi a lungimii 1” care determina pozitia vartejului. in aceste wea bazinului disipator se poate defini astfel: va fi in care: |, — distanta de la evacuator la sectiunea contractata; 1, — lungimea sattului; 1 —o lungime de siguranta. In calculele practice lungimea bazinului se determina cu relatia: Bal Bl ; in care: f este un coeficient subunitar (B=0,7...0,80). ; Problema lungimii saltului a fost studiata experimental si diferiti autori au propus 0 serie de relatii empirice. Cateva din relatiile e¢ se folosese in .ctica inginereasca sunt: «= relajia lui Saftancz: /, = 4,5h"s 1 -relaia i NIN. Pavlovski>_ I, = (4.545); ca fyi ~relatia lui M.D. Certousov: 1, = 10,34 (VFrd —1)°""' Uneori lungimea saltului se determina cu o relatie de tipul I,=me, in care: h,’ - adincimea conjugaté amonte de salt (h’=h,); h,” — adancimea conjugata aval de salt (h=1,', h''=t"); ¢ ~ indltimea saltului hidraulic (c-h’-h’); Fr, — numinul Froude; m—coeficient egal cu 5...7. In graficul figurii 18 se prezinta curba functiei I/h’=f(Fr,). Toate consideratiile ficute pana aici asupra lungimii saltului se referd 1a un salt hidraulic intr-o albic dreptunghiulara cu panté mica (i6, cele dou’ formule de determinare a coeficientului a dau valori foarte apropiate. Variajia cocficientului «, in Tungul zonei de tranzitie scade la inceput foarte repede, cu primul sfert al tongimii zonei si apoi scdderea coeficientului a, este foarte lenta {in graficul din fig. 19 coeficientul este o functie de ne Aici x este Gitanja de la inceputul saltului hidraulic pnd la sectiunea curenti iar t adfiicimea in bieful aval. Conditia de alegere a diametrului anrocamentelor este ca vitezi critica de antrenare in conditiite curentului de pe risberma sa rimand mai mare decit viteza la fund in acest curent. 2.9, Zone de protectie sanitar a captarilor din surse de suprafata Zona de protectie sanitard cu regim sever si zona de protectie sanitaré cu regim de restricfii se vor institui in functie de conditiile locale, astfel ca si se reducd la minim p le de inrdutitire a calitiqii apei la priza de apa. Pentru captirile din rauri, zona de protectie sanitard cu regim sever va fi determinati dupa caracteristicile locale ale albiei Dimensiunea minima a zonei cu regim sever va fi - pedirectia amonte de priza 100 m; ~ pe directia aval de ultimele lucriri legate de prizi 25 m; = _ lateral de o parte side alta a prizei 25 m Cand dimensiunea lateral nu poate fi respectatd vor fi luate masuri constructive compensatorii. Pentru captirile din lacuri, zona de protectie sanitard cu regim sever va avea unmatoarele dimensiuni minime: = radial spre lac 100 m; + radial de-a lungul malului, unde este situata priza, 25 m; + Zona de protectie cu regim sever se va imprejmui pe maluri. A dona zona de protectie, zona de restrictie, cuprinde teritoriul care inconjoarii zona de regim sever, delimitati astfel incat sa asigure protecfia surselor de api fafa de contaminarea bacteriand i impurificarea chimica ce sat produce | a 4 folosirii suprafefelor de teren aferent. 97Pentru captarile importante trebuie analizate si posibilititile de realizare a unot stafii automate de avertizare in sectiunea de amplasare a prizei sau amonte de aceasta. Distanfa stafiei fata de priza se va stabili functie de tipul de aparatura folositi, timput minim necesar pentru reactie precum si existenta unor surse de rezervi. Zonele de protectie sanitara se vor delimita pe planul de situatie prin puncte cu coordonate si prin reperi existenti in teren, usor detectabili. Ele Vor fi borate si marcate cu placute de avertizare vizibile. in “Normele speciale privind caracterul si marimea zonelor de protectie sanitara” aprobate prin Legea 101/1997, se prevad atat masurile privind exploatarea si amenajarea terenului incluse in zonele de protectie sanitari cu regim de restrictii (cap. V1), ct si pentru regim sever (cap. VI). Se vor respecta gi prevederile H.C.M. 1059/67 si Instructiunile 51/68 Cap. D. INSTALATII HIDROMECANICE o 1, Date de baza necesare proiectarii 1.4. Importanta lucrarii Clasa de importanti a instalatiilor mecanice se incadreaza in clasa de importanta generali a lucritii, stabilité pe baza STAS-urilor mentionate la cap. 2.2. 1.2, Nivele, presiuni, debite Studiul hidrologic al captarii stabileyte nivelele maxime de calcul pentru instalafiile mecanice de la prize, precum si debitele ce trebuie teanzitate prin sectiunile in care se monteazi instalatiile mecanice in regimuri normale de exploatare si in cele din viiturd. 1.3. Dimensiuni Stabilirea numarniui si dimensiunilor instalatiilor mecanice aferente captirilor (instalatii de inchidere sau obturare) se va efectua in partea tehnologicd a studiului de fezabilitate. Dimensionarea instalatiilor auxiliare se va efectua in faza de studii de fezabilitate, pe baz de calcule mecanice in conditiile tehnico-economice impuse de partea de tehnologie a captarii apei. 2. Principii de baz pentru proiectare 2.1. Dimensionare Instalafiite mecanice trebuie si corespunda elementelor constructive gi parametrilor functionali stabiliti la partea de proiect tehnologic. Dimensionarea acestora se va face in concordant cu solicitarile la care sunt supuse in perioada de exploatare si cu dificultitile de remediere eventualelor avarii. @2.2. Siguranta in functionare ile mecanice aferente captirilor trebuie sé aibi 0 siguranta exploatare, jinand seama de rolul lor in evacuarea viiturilor spre aval si in captarea volumului de apa care si asigure debitu! necesar folosintei. Se impune siguranta totald pentru: ~ manevriri la evacuatorii de ape mari; + captarea debitelor minime pentru folosinta de alimentare cu apa. 2.3. Intreruperi admisibile Prin tema tehnologica se stabilesc timpii de intrerupere admisi in functionare, precum si numérul deschiderilor care pot fi blocate pentru activitatea de revizii $i reparafii. Totodati se stabileste dublarea actionérilor electrice si mecanice cu cele manuale unde acest Iucra este posibil ca si alimentarea cu energie electric’ in regim de sursi dubla, precum si suplimentarea alimentirii cu grup electrogen pentru acea parte a actiondrilor de care depinde siguranja alimentarii cu grup electrogen pentru acca parte a actionatilor de care depinde siguranta in exploatare a acumulirilor de importanga exceptional. 2.4, Felul actionarii si comenzii Actionarea electricd se utilizeazi in exclusivitate in cazul unor echipamente hidromecanice mari la care actionarea manuala ar conduce Ja timpi de actionare de peste 30 minute pentru efectuarea unei deschideri (inchideri) complete a vanei sau stavilei. In celelalte cazuri, modul de actionare este impus de conditiile tehnologice sau din considerafii tehnico- economice. Comenzile actionéirit locale care in cazuri justific se adopt pentru toate echipamentele comenzi te se dubleaza cu comenzi centralizate. 2.5. Misuri contra inghefului Pentru functionarea in timpul iernii se iau masuri speciale la stavile, seuturi, praguri si gritare. Stavilele care se manevreazi in mod curent in 100 timpul iemnii vor fi prevazute cu piese inglobate, incdlzite, iar penta ‘impiedicarea formérii podului de gheata cu instalajii de tratare cu aer comprimat (barbotare) sau prin realizarea de curenfi de apa, de viteze ridicate. La gritare, in vederea impiedicarii depunerii zaiului pe barele gritarelor, acestea se protejeazi prin cauciucare sau vopsire cu. vopsea ~ epoxidicd. in cazurile in care exista abur tehnologic disponibil se pot realiza gritare din feava, gratare incalzite sau se introduce direct abur in apa, imediat amonte de gritar. 2.6. Suprastructurd Instalatiile mecanice si mecanismele de actionare in general necesita suprastructuri de rezemare speciale, ele descarcandu-si forfele pe betonul constructiei hidrotehnice de care sunt prinse prin intermediul pieselor inglobate. Mecanismele se protejeaza prin: cabine tehnologice, copertine sau apiritori metalice ce acoperd pirtile vulnerabile la factorii climatici, din mecanismele de actionare. Mecanismele de actionare manuala, in general, se ‘proiecteaz pentru a lucra in aer liber. 3. Principalele utilaje si echipamente mecanice 3.1. Gritare Sunt destinate pentru refinerea plutitorilor, aluviunilor sau corpuritor in imersiune ce depisesc anumite dimensiuni. Ele sunt stabilite din conditii tehhologice sau impuse de utilajele din aval (turbine, pompe ete.) 3.1.1. Tipuri folosite In functie de lumina intre bare se denumesc: + gritare rare (lumina intre bare >40 mm); > gritare dese (lumina intre bare < 40 mm). in functie de fixare: ~ gRitare fixe (incastrate in betomul constructiei); = gritare mobile (demontabile). - In funetie de modul de curajire: + gratare fir curatire; 101~ gritare cu curitire manual’; - grétare cu curafire mecanic’; ~ gritare cu autocuratire. 3.1.2. Date de proiectare Se stabilesc din condifiile tehnologice. Datele generale sunt: = secfiunea de obturare; + lumina intre bare; + presiunea de calcul a apei din amonte. 3.1.3. Indicajii metudulogice de dimensionare Barele gritarelor ce sunt solicitate la incovoiere se dimensioneazé la momente $i forfe tiietoare date de presiunea de calcul a apei stabilit’ prin proiectul tehnologic; ele se considera incdrcate uniform distribuit in ipoteza unei obturiri complete ta 0 diferent de presiune amonte-aval stabiliti in funetie de coloana de apa si lumina intre bare. Grinzile de rezistenté pe care se descarcé sarcinile din gratare se dimensioneazé Ia incovoiere (momente incovoictoare si forte tHietoare provenite din incarcarea barelor componente). Se face si o verificare a elementelor de rezistenté la blocarea total cu plutitori a deschiderii orificiului in care se monteaza gratarul 3.1.4, Elemente constructive speciale Sectiunea bareior folosita, in general, este cea dreptunghiulard, cu raportul b/’b=2,5-10. - h~inditimea barei; + b~grosimea barei. In cazul in care este impusa o picrdere de sarcind mica se folosesc bare cu profil hidrodinamic special, dreptunghiulare cu colturi rotunjite sau bare rotunde. Gritarete rare, cu lumind intre bare foarte mare se exeouti cu barele din ofel laminat (sind de cale feratd, profil { sau U), care au insé o rezistenta hidraulicd mare. Este de preferat ca profilul transversal al barelor din componenta gratarelor si fie trapezoidal. Gritarele prizelor tiroleze pentru retinerea pictrigului se executa din bare cu sectiune trapezoidal, latura mare a trapezului amplasdndu-se in partea amonte, pe directia de curgere a apei. ~ Gritarele de linistire se executa din jeavi de mas& plastica sau ofel comier. 102 3.1.5. Protectie anticoroziva 4) \Gritarele se protejeazi anticoroziv prin vopsire in sistem ‘epoxigudronie, care consta in: ~ _ sablare cu nisip cuartos; = grunduire in doud sau trei straturi; = vopsire in doua sau trei straturi cu vopsea epoxigudronicd. Garantia protecfiei anticorozive, minim 5 ani 3.1.6, Elemente de tipizare Lajimea, inaltimea si lumina intre bare ale yratarului se vor alege din 3.2, Batardouri Se folosese pentru punerea la useat a stavilelor in vederea reviziilor gi reparatiilor sau pentra inchiderea uncr sectiuni de trecere a apei, ct frecvente mici de manevrare. Manevrarca batardourilor se face numai in tegim de api echilibrat. Echilibrarca biefuritor se realizeazi printr-un by. pass (incorporat in constructia batardotlui sau in betonul constructiei prevazut cu vani de inchidere i de golire). 3.241. Tipuri folosite {in functie de material: = batardou din lemn; + batardou din metal in functie de construc = batardou format din mai multe clenente; - batardou dintr-un element cu etansire pe trei laturi (inferioare gi laterale); = batardou dintr-un element cu etaigare pe contur (inferioard, laterale gi superioara). In functie de manevrare: = batardou cu prindere directé la utilaju de ridicat; = batardou cu prindere prin intermediulunei grinzi de manevré la utilajul de ridicat 1033.2.2. Date de proiectare Se stabilese din conditiile tehnologice deschiderea batardoului, inaljimea si numarul de elemente asemenea si din condifii hidraulice si de importanga, metodele de calcul si verificare ale acestora. 3.2.2.1, Indicatii metodologice de proiectare a echipamentelor de obturare Ele se dimensioneazi ca un sistern de grind supusi la o solicitare de incovoiere dati de 0 sarcina uniform rezultata din presiunea apei cu descarcarea forfelor in betonul constructici hidrotehnice. Pentra batardonrile metalice (de dimensiuni mari) elementele componente se dimensioneaza astfel: platelajul ~ ca o placd metilica sudata rezemata pe contur; antretoazele ~ ca grinzi solicitate la incovoiere incércate din sarcina apei pe platelajul aferent fiecireia; - _ grinzile principale — ca grinzi solicitate la incovoiere incdrcate din sarcina apei de pe platelaj $i antretoaze; + se verificd sudurile la forta tietoare rezultatd din incovoiere; ~ se verified eforturile de rasucire din grinzi, datorate incarcérilor asimetrice. ~ Dimensionarea si verificarile vor fine cont de repartitia ‘triunghiulard sau trapezoidal a presiunilor in functie de indltime. 3.2.3. Elemente constuctive speciale Pentru etansare se fobsese: , - grinzi din lemn je clemente din ofel in cazul batardourilor de lemn; ~ garnituri de caucuc pe platbande din ofel inoxidabil in cazul batardourilor metilice. Tipurile de garnituri dn cauciue wtlizate in mod freevent sunt: = gamituri plate pantra etansari pe praguri inferioare; = gamituri profilae tip .P”, ,L”, ,,S” pentru ctansrile laterale si superioare. Egalizarca pre pass sau cu pompe. for la batardouri se realizeazi prin instalatii by- 3.2.4, Protecjie anicoroziva 104 Batardourile din lemn se protejeazi prin impregnare cu carbolineum #, 2.5.20). (ec Pe ardourile metalce se protejeazi anticorozv prin vopsie tn sistem = grunduire in doud sau trei straturis = vopsire in doua sau trei straturi epoxigudronice. , Garantia protectiei anticorozive trebuie sé fie de minim 6 ani 3.2.5. Elemente de tipizare Deschiderile si indltimile batardourilor se vor alege tindnd seama de seria numerelor naturale R10, Pentru batardouri cu etansare pe contur junea de dimensionare va fi corespunzitoare urmitoarelor coloane de api: H=1; 2,5; 4; 10; 16 meA. 3.3. Stavile, vane Aceste elemente constructive se utilizeaz’ pentru inck deschiderea secjiunitor de trecere a apei din amonte spre aval in vederea refinerii safe in acumuléri, pentru evacuarea apelor mari la viitur’ precum si pentru spilarea materialului depus in cuveta lacurilor sau in fafa prizelor de apa. 3.3.1. Tipuri de stavile si vane folosite In functie de scop: = pentru acumularea apei in baraj sau pentru evacuarea apelor mari; > pentru spilare; = pentru separatie (derivatie); = _pentra evacuareapluttrior sa gheturior. In functie de materialul stavilei: din lemn (se recomandé evitarea folosirii tor); = stavile metatice. In functie de tipul constructiv: plane; - stavile segment; - — stavile clapeta; 105- _ stavile cilindrice; + stavile combinate plane cu clapeta, segment cu clapeta. {in functie de modul lor de rezemar - pe patine (la stavile plane); - _ perole (la stavile plane); ~ pe lagare (la stavile segment, clapeta, sector); - pe cremaliera (la stavile cilindrice). in functie de actionare: = manuala-mecanic’; = electromecanica, = electrohidraulica NOTA: actiondrile electromecanice si electrohidraulice se dubleazi cu actionarea manualo-mecanica. in functie de organele de transmitere a migcdrii: = acionare cu mecanism cremaliera; = acfionare cu mecanism tija filetata; ~ —actionare cu mecanism lant (calibrat, eu role, Galle); - _ actionare cu mecanism cablu,; + actionare cu mecanism servomotor hidraulic. 3.3.2, Date de proiectare Ele se stabilese din condifii tehnologice pe baza studiilor hidrologice rezultind: latimea si inaltimea stavilei sau a vané verificare ale apei din frontul de captare, ca elemente de bazi pentru iensionare. Din conditii functionale se alege tipul construetiv de stavilA si mecanismul su de actionare. Pentru stavile mici, BxH<10 m’, se adopté in general stavile plane, iar pentru deschideri gi indltimi mari, stavile segment, stavile cilindrice, stavile clapeté sau combinate. In cazul in care este necesard spilarea aluviunilor se folosesc stavile sau vane ridicdtoare. Pentru evacuarea plutitorilor se folosesc stavile cobordtoare (stavile clapete simple sau combinate cu stavilé pland sau segment, stavile plane duble sau dublu carlig). x 3.3.3. Indicayii metodologice de protectare Stavilele sau vanele se dimensioneazi la presiunea apei amonte si aval, tinandu-se seama de repartitia triunghiulara pe indlfime a presiunilor. Se iau in considerare unde este cazul si incdrcarile date de depunerile de aluviuni. 106 Fiecare tip de stavilé se dimensioneaza conform scheme statice adoptate, ce diferd de la un tip de stavila la altul Mecanismele de actionare se calculeaza la sarcina totala rezultaté din insumarea greutatilor proprii (inclusiv lestarea), a fortelor de frecare ce apar in elementele de rezemare datorita actiunii apei, a efectelor hidrostatice si a sucfiunilor hidrodinamice, precum si frecarile in gamituri etc. Rezuitanta se ‘majoreazi cu un coeficient de sigurant’ K=1,3-1,5. Mecanismele de actionare se calculeszi atat Ia ridicare cat gi ta coborire. La coborire, daca greutatea proprie nu poate invinge frecarile 5i efortusile din impingerea apei stavila sa va lesta sau va fi impinsd prin elemente rigide (tije) de cétre mecanism, 3.3.4, Elemente constructive speciale ‘Ca material pentru asigurarea etansérii se folosese: ~ — Jemn pe ofel in cazul stavilelor din lemn; = bronz pe ofel inoxidabil la stavile mari; = garnituri de cauciue cu diverse profile, profil plat, profil .P”, profil ,.L”, profil ,S", pe ofel inoxidabil, de asemenca la stavile mari Micsorarea eforturilor de ridieare i coborare la stavile gi vanele plane se face prin introducerea unor patine (bronz pe ofel inoxidabil, poliamida pe ofel inoxidabil) sau rofi de rulare pe bucse din bronz sau teflon, sau pe rulmenfi in cazul unor sarcini mari. Stavilele si vanele se manevreazi de regula in regim hidraulic de curgere a apei. La stavilele si vanele care uurmeazi si se manevreze in timpul iemnii se prevede incalzirea ghidajelor prin rezistente clectrice inglobate sau prin recireulatic de agent termic incalzit. 3.3.8, Protectia anticorozivd Stavilele din lemn se protejeaza prin impregnare cu carbolineum. Stavilele si vanele metalice se protejeaza anticoroziv in sistem de vopsire epoxigudronicd care consta in: - sablere cu nisip cuartos; = grunduire in dowd sau trei straturi; = Vopsire cu vopsea epoxigudronicd in dous-trei straturi 107Suprafefcte piesclor metalice inglobate in beton (in contact cu betonul) se spoiesc cu lapte de var sau ciment, inainte de turnarea betonului secundar. Garania protectici anticorozive trebuie s& fie minim 6 ani. Piesele metalice ale ghidajelor pe care se sprijina gamiturile de cauciue se executi din ofel inoxidabil, in vederea micsoririi frecarii si asigurdrii unei suprafefe de etansare corespunzatoare, care si nu se modifice in timp, prin ruginire 3.3.6. Elemente de tipizare Pentru a se micsora gama tipo dimensionala a clementelor in vederea tipizarii elementelor se recomandi a se aplica urmitoarele orientiri: - Presiunea de dimensionare in cazul vanelor si se inscrie in valorile: H=1; 2,5; 4; 10; 16; 32 mCA. Laimea si indltimea stavilelor (vanelor) se vor alege finind seama de seria numerelor naturale R10 pentru gama dimensionald. Sarcina de Iucra a mecanismelor de actionare se va incadra pe seria urmatoarelor valori: Q=12,5; 5; 10; 20; 32 (2x32); 50 (2x50); 80 (2x80); 100 (2x100); 125 (2x125); 200 (2x200); 300 (2x300); 500 (2x500)] KN. 3.4, Instalagii de ridicat Se folosese pentru montarea, demontarea, reparafia gi revizia utilajelor si echipamentelor, pentru manevrarea batardourilor, sitelor, gratarelor ete. 3.4.1. Tipuri folosite + troliu manual; palan manual cu cérucior; palan manual cu trepied; = macara monosina; - grind’ rulantd suspendata, + pod mutant; + macara partial simpla sau cu consol; - automacara. 108 In functie de actionare: = manual; - electrica; - combinati (ranslafie manual, _ridicarea-coborarea clectromecanica). 3.4.2. Date de proiectare Se stabileste tipul instalatiei de ridicat in functie de utilajele de ridicat existente in oferta producitorilor de utilaje gi spatiile disponibile. Se dau: sarcina de Ineru, indlfimea de ridicare, inaltimea de manevra, ecartament, lungimea caii de rulare, culoarul de manevrd. 3.4.3. Indicapii metodologice de dimensionare Se determin gabaritele de trecere ale instalatiei de ridicat in vederea dimensionarii constructiei. Pentru podurile rulante gabaritele sunt conf. STAS 6879-88. La dimensionarca construcfiei se vor avea in vedere si gabaritele necesare la montajul utilajului de ridieat. Se proiecteaza ciile de rulare, reazeme, suporti tampoane, limitatori (conf. STAS 6911-88). Caile de rulare se calculeaza ca un sistem de grinda continua supusd la incovoiere cu sarcini concentrate deplasabile. Se verificd sdgeata care nu trebuie sa depageasca valorile limité admisibile 3.4.4. Conditié speciale Instalatiile de ridicat echipamente hidromecanice conf. R1/85 nu intra sub incidenfa autorizarii LS.C.LR. Pentru punerea in functiune @ macaralelor de orice tip este necesar inregistrarea lor si avizul de funcfionare al 1.S.C.LR. 3.4.5, Elemente de tipizare Sarcinile nominate de ridicare sunt tipizate la valorile: 0,5; 15 25 3,25 5(2x5); 6,3(2x6,3); 8(2x8); 12,5(2x12,5); 20] tf Deschiderile podurilor rulante, macaralele portale ecartameniele sunt tipizate la valorile: 3,2; 5; 8 11; 14; 17 m fafi de aceste deschideri, prin specificare de comanda se pot executa poduri si de alte deschideri sau dimensiuni. 109Cap. E. INSTALATH ELECTRICE 1. Domeniul de refering Normativul de fata se referd la urmatoarele tipuri de instalafii electrice izate la Iucririle de captare a apei: " ~ brangamente electrice; + instalafii electrice interioare de forté si de lumina; ~ instalatii electrice de iluminat exterior; ~ . instalafii de imbunatafire a factorului de putere; - instalatii de legare la pimant, ~ _instalatii de automatizare, masura gi control. 2. Restrictionari ‘Nu fac obiectul Normativului racordurile electrice la SEN pentru: > instalafii clectrice de inalta si medie tensiune; ~ posturile de transformare (PT) si anexele lor aferente lueririlor de captare a apei care se vor proiecta de catre unititile specializate ale RENEL (MEE). 3. Normative aplicabile In proiectarea instalatiilor electrice vor fi respectate prevederile din urmatoarele: - Normativul republican pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pani la 1000 V, 1-7-95; > Normativul pentru proiectarea si execufia refelelor cu cabluri lectrice, PE 107-95; > Regulamentul pentru furnizarea su uti PE 932-93 area energici clectrice 4. Surse de alimentare cu energie electrici Pentru alimentarea consumatorilor din cadrul lucririlor de captare a apei vor fi folosite urmatoarele surse de curent altemnativ: + trifazic, sub tensiune de 380/220 V; _ monofazat, sub tensiune de 220 V. 110 Sursele de curent monofazat vor putea fi utilizate numai in cazul instalatiilor de dimensiuni reduse, fara statii de pompare. In localitatile unde exist surse de energie sub tensiune nestabilizaté de 500 V sau 208/120 V, vor fi utilizate transformatoare de putere, care sa permita transformarea in tensiune standardizaté 380/220 V. Condifiile pe care trebuie si le indeplineascé sursele de energie electricd. vor fi corespunzitoare Normativului I-7-95 si regulamentul pentru furnizarea si utilizarea energici electrice PE 932-93. La captirile de api de suprafata care au in componenté baraje $i stavile mobile vor fi prevzute surse duble de energie electric la care ri se poate produce 0 cidere (intrerupere a furnizdrii energiei electrice) simultana, pentru a preveni blocarea stavilelor in pozitie inchisi in caz de viituri. In situatia cdnd un alt mod de alimentare cu energie eleciricd nu e posibil se va prevedea obligatoriu si posibilitatea de actionare manuala a stavilelor. 5. Brangamente electrice Bransamentele electrice pot fi constituite din LEA sau din LES, in raport cu conditiile locale. In cazul LEA vor fi respectate normativele PE 106/93 pentru intocmirea proiectelor de refele electrice de joasd tensiune de distributie nuralé si PE 106/93 pentru constructia liniilor aeriene de distributie a energiei electrice pani la 1000 V INCLUSIV. In cazul LES va fi respectat normativul PE 107/95 pentru proiectarea si executia refelelor de cabluri electrice. In proicctarea bransamentelor se va avea in vedere regulamentul pentru furnizarea si utilizarea energici electrice PE 932-93 si instructiunile de aplicare referitoare la conditile in care pot fi realizate bransamentele si la obligatiile pe care le are proiectantul in elaborarea documentatiei. 6. Instalatiile electrice de distribufie ic trebuie s Cuprinda tabloul general de distributie, tablourile de distributie intermediare si racordurile intre acestea In elaborarea proiectelor pentry tablourile de distribuie va fi respectat normativul [-7-95. 4147. Instalatii electrice interioare de fortd side lumina La proiectarea instalatiilor clectrice de forqé va fi respectat normativul 1-7-95 mentionat, referitor la condijiile necesar a fi indeplinite de utilajele electrice pentru a avea un grad de protectie suficient in condifiile de funcjionare pentru a se elimina incdlzirea excesiva si crearea pericolului de incendiu, De asemenea va fi respectat acelasi normativ referitor la conditiile necesat a fi indeplinite de aparatcle de conectare, la conditiile de actionare, Protectie si montare a motoarelor electrice ca si la dimensionarea circuitelor. Proiectarea instalatiilor electrive de iluminat interior vor Tespecta condi din acelasi normativ. 8. Instalatii electrice de iluminat exterior Pentru fixarea datelor privind conditiile de iluminat exterior, precum gi pentru alegerea corpurilor de iluminat se va tine seama de normativul pentru Proiectarea si executia iluminatului public [RE-Ip3-91 si PE 133-87. 9. Instalafii de imbundtifire a factorului de putere Instalatiile de imbundtitire a factorului de putere pot cuprinde instalajii cu condensatoare statice, concentrate pe sectiunile de bare ale tablourilor principale, sau dispersate, pe tablouri locale, respectiv ta bomele receptoarelor mari de forta. Pentru stabilirea solutiei optime, vor fi avute in vedere: ~ instrucfiunile pentru determinarea eficienfei economice a compensirii consumului de putere reactiva din refelele electrice de distributie exploatate de intreprinderile de electricitate PE 120-94; ~ instrucfiunile privind ameliorarea factorului ge putere Ia consumatorii industriali de energie electried PE 143-93. Pentru proiectarea instalafiilor de imbundtifire a factorului de putere va fi respectat normativul 1.7-95. 112 10, Instalatii de legare la pamant Instalatiile de legare la pimant cuprind instalatii de paratrisnete gi instalaii de protectie prin legare la pamant. Pentru proiectarea instalafiilor de paratrisnete vor fi respectate normativul pentru proiectarea si executarea instalatiilor de paratrasnet pentru construcfii 1-20-94 precum si instructiunile pentru proiectarea si execufia instalatiilor de legare la pamént editat de ICEMENERG PE-Ip 30- 90 si normativul 1-7-95. 11. Instalafiile de automatizare, masura si control Instalatiile de AMC specifice captarilor pot fi: = de masurd a nivelurilor si debitelor, - de semnalizari, control; - de avertizare asupra schimbarii calititii apei. Pentru proiectarea acestor instalafii va fi respectat normatival 1-7-95 precum $i standardele: STAS 7070/64, referitoarc la schema de automatizare si STAS 6755/67 referitor Ia schemele conventionale pentru misurare, reglare si comanda. 12, Montarea echipamentului si realizarea instalatfiilor electrice Proiectul trebuie si confind instrucfiuni de montare a echipamentului electric sia elementelor componente, urmarindu-se prevederile din proiectele si cartile tehnice ale acestora. 113114 Cap. F. BIBLIOGRAFIE |. Chiselew P.G. ~ indreptar pentru catcule hidrautice (raducete din limba rust). Ed Tehnics, 1988, Bucuresti; 2. ***- Instructiuni pentru proiectare. Prizele de ap din riuri, 1S.CH., 1964, Bucuresti; 3. #* *- Normativ pentru proiectarea si executarea Inerarilor de captare 2 apci potabile gi industrial, redactarea |, LS.P.G.C., 1973, Bucuresti; 4. * * * - prescriptii gencrale de proiectare 2 amenajgrilor hidroenergetice, PE 022/89, 1S.P.H,, 1989, Bucuresti: 5. Cerlousov M.D. ~ Hidraulies (traducere din limbs rosa). Editura Tobie’, 1966. Bucuresti; 6. Ionescu Sisesti, Pavel M. ~ Statii de pompare plutitoate. Editura Agro-Silvicd, 1957, Bucuresti, 7. Tonescu Sisesti, Pavel M. 5.2. ~ Prize si stati de pompare penta irigati, Editusa Agro-Sitvicd, 1965, Bucuresti 8. Manoli I. - Regularizari de tauri gi edi de comunicafie de ap8. Editura Didactica, 1974, Bucuresti; 9. Mateeseu Cr. - Hidraulica, Editura Didactic’, 1962, Bucuresti: 10. Pop Radu 5.2. ~ Manualul inginerului hidrotehnician. Editura Tebnick, 1969, Bucuresti; 1. Pietrara V. ~ Caleulul infiltatifor, Editura CERES, 1977, Bucuresti; 12, Réizvan E. ~ Prize de ap din réuri, Editura Tehnica, 1964, Bucuresti; 13. Trofin P, ~ Alimentiri eu api, Editura Didactied, 1983, Bucuresti 14, Pisliragu I. 5.2. ~ Alimentiri cu aps, editura Tehnicd, 1981, Bucuresti 15. Manescu Al. 5.2. ~ Exploatares eaptirilor din ape subterane. Editure Tehnica 1973, Bucuresti; 16. Floreseu Al. 5.2. ~ Explostarea lucririlor de alimentare cu api i canalizare Editura Tehnicé, 1984, Bucuresti 17. SR. 1628-1/1995 ~ Alimentiri cu api, Surse de ap& subterand. Investigatii, studit de teren si cercetiri de laborator: 18, S.R_ 1628.2/1996 - Alimentiri cu api, Surse de ap de suprafaya. Investigatii, studii si cercetiri de laborator; 19, STAS 1629-1/1981 ~ Alimentiri cw apa, Captarea izvoarelor. Prescriptii de proiectare; 20, SR. 1629-21966 ~ Alimentiri eu ap. Captarea apelor subterane prin putur. Prescripil de proiectare; 21. STAS 1629-3/199] ~ Alimentari eu apa. Captisi de a subterand prin dreauri Prescripfii generale de proiectare 22. STAS 1629-4/1990 ~ Alimentisi cu apa, Captari de apa din réuri. Prescripti de proiectare; 23. STAS 1629-5/1990~ Alimentisi cu api. Captiti de apa din lacuti. Pescriptii de proicctare; 24, STAS 4273/1983 Construct hidrotehnice.incadrarea in clase de important; 25. STAS 4068.2/1987 ~ Debite gi volume maxime de aps. ProbabilitSpile anuale ate Adebitelor si volumelor maxime in conditii normale gi speciale de exploatare: 26, STAS 1242-1/1989 ~ Teren de fundare, Principii de cercetare geologic’ a terenului de fundare; 27, STAS 1342/1991 ~ ApS potabila; 28 STAS 1343.0/1989 ~ Alimentiri ou aps. Determinarea cantititlor de api de alimentare, Prescripti de proiectare; 29, STAS 1343-1/1995 — Alimentiri eu ap@. Determinarea cantitiilor de api potabil’ pentru localitti, 30, STAS 1343-2/1989 ~ Alimentiri cu apd, Determinarea cantititilor de api de alimentare pentru unitifiindustriale; 31. SR 2852/1994 ~ Apa potabilé, Prelevarea, conservarea, tansportul, pastarea si identificarea probelor; 32. STAS 3349-1/1983 — Betoane de ciment, Prescti agresivitate a apei; 33. STAS 3349-2/1983 ~ Betoane de ciment. Prescriptii pentra stabilirea agresivittii apei fa de betosnele constructiilor hidrotchnice; 34, STAS 4706/1989 ~ Ape de suprafats, Categorii st conditi tehnice de calitate; 35. STAS 4621/1979 — Hidrogeologie. Terminologie; 36. H.G. nr. 11/1997 ~ Norme speciale privind caracterul gi mfrimea zonelor de protectie sanitara (Monitorul Oficial nr. 62/1997); 37. Leges 137/1995 ~ Leges protectiei mediutui 38. Leges 107/196 ~ Legea apelor, 39, Legea 10/1995 ~ Legea privind calitates in construcii; 40, Legea 171/1997 ~ Legea privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului national, secyiunen a U-a— APA; 41. MTPA 001 - Normativ privind stabilires limitelor de incfreare ew poluanti 2 apelor uzate evacuate in resursele de api; 42, PROED 1997 ~ Ghid privind proiectarea, executia si exploatarea constnuctilor 31 instalaiilor pentra realimentarea artificial a apelor subterane; 43, PROED 1996-1997 - Exploatarea resurselor subterane prin tehnologia ealimentirii artficiale in scopul resbilitiri si retehnologizirii captirilor de mica adincime; 44, PROED 1996-1998 - Sistem informativ de monitorizare integrati a caracteristicilorfizico-chimice a resurselor de apa subterand pentru localititi urbane; 45, PROED 1992-1997 - Utilizarea modelelor matematice in vederea cresterii ficientei in folosirea resurselor de ape subterane 46, PROED 1996 ~ Studiu privind siguranta in exploatare a constructiilor ce protejear§ rezervele de api subterand eu caracter strategic gi asigurarea in cadrul fiecdrei localitti urbane a unor surse de rezerva de apa putin vulnerabilé in eaz de dezastra; 97, PRUED 1997-1998 ~ Studi 31 cetcetin privind metodele de protectie $i semedierea polusriiterenalui si surselor de ap& subteran jt pentiu stabilirea gradului de 115