Apostolul, Nr. 93 (2007)

APOSTOLUL
REVISTA CADRELOR DIDACTICE
SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 93
AM AMENDAT PROIECTUL STATUTULUI

PERSONALULUI DIDACTIC!
PROPUNEM
INSPECTORATULUI
{COLAR
Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]
~n ulttima s\ptt\m`n\ a luniii apriiliie [i priima s\ptt\m`n\ a luniii maii, Birouul Operattiv
al Sindiicattuluui din ~nv\]\m`ntt Neam] a analiizatt, `n maii multte [ediin]e succesiive,,
Proiiecttul Stattutuluui Personaluuluui Didacttic [i a propuus urm\ttoarele modiifiic\rii `naiintatte Comiisiieii Na]iionale penttruu a fi negociiatte la Comiisiia de ~nv\]\m`ntt a
Parlamenttuluui Romniieii.
Consiider`nd c\ Proiiecttul Stattutuluui Personaluuluui Didacttic a statt `n aten]iia celor
maii mul]ii dinttre colegiii no[ttrii, dac\ nu a tuturor,, v\ oferiim numaii modiifiic\riile la textt
f\cuute de noii, sauu formuul\riile noii ale unor artticole cu care n-aam fostt de acord sauu
pe care le-aam reformuulatt.
PROPUNERI PENTRU
MODIFICAREA PROIECTULUI STATUTULUI PERSONALULUI DIDACTIC NEGOCIATE LA COMISIA PENTRU
~NV|}|M~NT LA PARLAMENTUL ROMNIEI
rt. 4. va avea
u r m \ t o r u l
c o n ] i n u t :
"Prevederile
prezentului statut
se aplic\ personalului didactic,
didactic auxiliar
din `nv\]\m`nt".
Motivare:
OAMENII
DIN JUDE}UL
NEAM}
SE TEM S|
VORBEASC|
~n `nv\]\m`nt exist\ [i personal nedidactic, c\ruia nu se

aplic\ prezentul statut.
Art. 8. (3) Formularea este
imprecis\ (ambigu\).
S\ fie stabilite criteriile
dup\ care opinia unui cadru
didactic afecteaz\ "prestigiul
`nv\]\m`ntului [i demnitatea
profesiei".
Art. 15. (3) Va avea loc
urm\toarea formulare:
"Personalul didactic [i
didactic auxiliar din unit\]ile de
`nv\]\m`nt de stat, care nu au
domiciliul sau re[edin]a `n
localitatea `n care `[i
desf\[oar\ activitatea, benefi-
ciaz\ de decontarea cheltuielilor de transport din bugetul

de stat".
Motivare:
Actualele reglement\ri permit plata cheltuielilor de transport pentru `ntreg personalul
didactic (Legea 108/2007).
Art. 16.(5) S\ fie eliminat,
prevederile art. 15(3) fiind
acoperitoare pentru acest
aspect. De asemenea, prevederile acestui articol elimin\
posibilitatea ca decontarea
cheltuielilor de transport s\ se
fac\ [i pentru cei ce fac naveta ora[- ora[ (completare la
art. 15(3), decontarea s\ se
(Concursul Na]ional de Iconografie "Fereastr\ spre cer", Piatra Neam], 16 mai 2007)
nainte de Ispasul
Anului Domnului
2007, adic\ `n 16
Florar, miercuri,
orele 18,30, `n
sala de jos a
Oficiului
St\rii
Civile
(fostele
Galerii de Art\),
Prim\ria Piatra
Neam] a organizat
[i a premiat o
excelent\ expozi]ie de icoane
a tinerilor elevi de la Liceul de
Art\ "Victor Brauner", Piatra
Neam], Seminarul Teologic
Liceal "Veniamin Costachi"
M\n\stirea Neam], Clubul
Copiilor din municipiul Roman,
Liceul de Art\ "Dinu Lipatti"
Lia POPA
(ccontinuaare `n pag. 2)
Biroul Operativ
Pre[edinte,
prof. Florin
FLORESCU
v`nd `n vedere prevederile Legii nr. 84/1995Legea ~nv\]\m`ntului, republicat\ cu

modific\rile [i complet\rile ulterioare ale Legii
128/1997 privind Statutul Personalului Didactic,
]in`nd seama de prevederile Contractului
Colectiv de Munc\ la nivelul `nv\]\m`ntului preuniversitar Neam] din februarie 2004, Biroul
Operativ va propune Inspectoratului {colar
Neam], `n prima [edin]\ a Comisiei Paritare,
convocat\ `n regim de urgen]\, la sf`r[itul acestei luni, aprobarea urm\toarelor amendamente:
1. Angaja]ii din unit\]ile de `nv\]\m`nt, din
jude]ul Neam], care nu s`nt membri de sindicat dar beneficiaz\
de prevederile Contractului Colectiv de Munc\ negociat de
sindicate, vor achita lunar o contribu]ie echivalent\ 0,50% din
salariul brut. Sumele se vor re]ine pe statul de plat\, la fel ca
[i cotiza]ia membrilor de sindicat [i vor fi virate `n contul
S.L.L.I.C. Neam].
2. ~n conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de
Munc\ se vor pl\ti urm\toarele drepturi salariale:
- un salariu de baz\ mamelor angajate pentru na[terea
fiec\rui copil. Acest salariu va fi pl\tit `n luna urm\toare
na[terii;
- un salariu de baz\ salaria]ilor care se pensioneaz\ la
v`rsta standard. Sumele necesare vor fi prev\zute `n bugetul
fiec\rei unit\]i de `nv\]\m`nt, eventualele dep\[iri urm`nd a fi
rezolvate cu ocazia rectific\rilor bugetare.
Biroul Operativ
ICOANA DEVENIT| CHIP DE COPIL
sus]ine prof.
Gabriel Plosc\,
liderul zonal
al Federa]iei
Sindicatelor Libere
~nv\]\m`nt Neam]
ider de sindicat de mai
bine de 18 ani
[i reprezentant
al dasc\lilor
roma[cani de
31 de ani, profesorul Gabriel
Plosc\ crede
c\ drepturile
celor din sistem vor fi
dob`ndite pas
cu pas, cu foarte mult\
r\bdare [i cu mult tact `n
raporturile cu Puterea.
- ~n ultimul an, a]i
ap\rut `n fa]a instan]elor
pentru a sus]ine drepturile
celor pe care ì reprezenta]i. Cum s-aau `ncheiat
litigiile?
Gabriel PLOSC|: S`ntem `nc\ pe rolul
instan]elor pentru a ob]ine un
drept ce decurge din Statutul
fac\ `n conformitate cu Legea

108/2007).
Art. 20. S\ fie eliminat,
deoarece exist\ alte acte normative care reglementeaz\
problema secretului de stat [i a
secretului de serviciu. ~n plus,
acest articol poate deveni
piedic\ `n aplicarea prevederilor Legii 544/2001.
Art. 24.(b) Completare:
"Plata examin\rii medicale se
face de angajator". (d) S\ fie
eliminat deoarece permite
abuzul [i arbitrarul.
Art. 26(a) Nu pot ocupa
simultan func]ii de conducere
`n aceea[i unitate sau institu]ii
de `nv\]\m`nt persoane care
s`nt so], so]ie, rud\ sau afin
p`n\ la gradul II.
Motivare:
Gradul IV este mult prea
restrictiv [i `mpiedic\ accesul
mai 2007
Pite[ti.
A[a cum remarca, `n
cuv`ntul s\u de deschidere,
pictorul [i profesorul {tefan
Potop, ini]iativa de a premia [i
stimula actul artistic (`n cazul
nostru cel plastic) ì apar]ine
primarului Gheorghe {tefan,
care vrea s\ `nscrie urbea
Piatra Neam] `n circuitul
ora[elor turistice [i de cultur\.
A[adar, brandul "Piatra Neam]
ora[ turistic [i cultural" vrea [i
prin aceast\ serie de expozi]ii
care vor continua s\ se
impun\ ca o "marc\ `nregistrat\", de altfel inconfundabil\
de mul]i, chiar foarte mul]i ani
`n acest domeniu, [i care cred
c\ va prinde via]\, av`nd `n
vedere emula]ia artistic\ a

locului, care are ceva de spus
lumii at`t `n literatur\ (vezi
{coala de poezie de la
Neam]), `n muzic\ (vezi
Academia de Muzic\ [i
Vacan]ele Muzicale), `n pictur\
[i sculptur\ (vezi Filiala Uniunii
Arti[tilor Plastici [i Liceul de
Art\ "Victor Brauner" P.
Neam]).
Revenind la lucr\rile copiilor, cred c\ elementul definitoriu, leit-motivul sub care stau
aceste minunate crea]ii este
chipul, inefabilul, puritatea. El
vine n\valnic spre tine s\ te
Dorin PLOSCARU
Festivalul Na]ional de Teatru pentru Copii Tinere]e f\r\ b\tr`ne]e edi]ia I, Piatra Neam] 4 - 6 mai 2007
imp de trei zile, la
Piatra Neam] s-a
desf\[urat prima
edi]ie a unei manifest\ri
artistice
menite s\ contribuie
la
`mbog\]irea teritoriului spectacular
nem]ean [i s\ asigure,
totodat\,
spa]iul
cuvenit
celor mici `n etalarea competi]ional\ a disponibilit\]ilor [i resurselor `n formare.
Organizat\ de c\tre Teatrul
Tineretului Piatra Neam] [i
Asocia]ia
Pedagogic\
Educatoarea", aceast\ prim\

edi]ie, sprijinit\ de Ministerul
Culturii [i Cultelor, a constituit
materializarea unei idei de suflet
a actri]ei Manuela Mo]i, cunoscut\ pentru obstina]ia cu care
`ncearc\ s\ defineasc\ spa]iul
cultural [i, `n spe]\, teatral al
celor mai mici interpre]i. I s-au
al\turat `n acest l\udabil
demers, o serie de al]i oameni de
suflet, `ncep`nd cu Liviu Timu[,
`n calitate de director al festivalului, Cristina Ionescu, Loredana
Grigoriu, Lucre]ia Mandric, Maria
F\rc\[anu, Georgeta Morar,
Rodica V\deanu, Smaranda
Astanei-Be[leag\,
Cecilia
H\isan, Georgeta T\nase,

Margareta M\riu], Alexandrina
Leonte, Liliana Simion, Stela
Ga[pari, Florentina Stroiea,
Iuliana Irimia. La reu[ita manifest\rii au contribuit [i c`teva
firme [i persoane care s-au
ar\tat interesate de acest proiect
cultural: S.C. Document M SRL,
Teatrul de anima]ie Piticot", S.C.
Copyrex SA, S.C. Farforest SA,
Cofet\ria Diana", Restaurantul
chinezesc Dao", S.C. Mavex
SA, S.C. Astoria SRL, S.C.
Edipan Impex, Dr. Liliana
Ioan AMIRONOAIE
PRIMIM DE LA ROMAN
OAMENII DIN JUDE}UL
NEAM} SE TEM
S| VORBEASC|
(urmaare din pag. 1)
ersonalului didactic. Este vorba
despre reducerea
normei didactice
cu dou\ ore,
drept de care ar
putea beneficia
educatorii
[i
`nv\]\torii,
ei
urm`nd a fi pl\ti]i
cu ora. Am `ncercat s\ ob]inem
recunoa[terea acestui drept
prev\zut de statut pe cale amiabil\, `ns\ ministerul ne-a trimis `n instan]\. ~n toamna lui
2006, 860 de dasc\li au semnat pentru ca noi s\ cerem
acest
drept
`n
fa]a
judec\torilor, dar, la ultimul termen, am aflat c\ 54 de educatori [i `nv\]\tori [i-au retras
semn\turile. ~n a doua decad\
a acestei luni, va fi un nou termen [i vom afla care este
motivul pentru care au
renun]at. Sigur c\ noi vom
merge mai departe [i vom cere
reducerea normei cu dou\ ore
pentru cei care au r\mas pe
baricade. Ceea ce [tim cu precizie este c\ acei 54 de dasc\li
care [i-au retras semn\turile
au primit, recent, grada]ii de
merit. A[ vrea s\ cred c\ nu s-au
f\cut presiuni asupra lor, dar
vom afla pe 18 mai, c`nd se vor
prezenta la Tribunalul Neam].
- Spunea]i, `ntr-uuna din
discu]iile noastre, c\ s`nt
foarte mul]i roma[cani care
nu `[i cunosc drepturile.
Este vorba doar de lipsa de
informare?
G.P.: - Este trist c\ trebuie
s\ afirm, dup\ 18 ani de la
c\derea comunismului, c\
oamenii din jude]ul Neam] se
tem s\ vorbeasc\ sau c\ le
este team\ s\ `[i cear\ drepturile. Mai dramatic mi se pare
faptul c\ s`ntem trimi[i s\ ne
judec\m pentru a dob`ndi drepturile noastre, stipulate `n legi.
- Vorbea]i de o alt\
ac]iune `n instan]\ pe care
o ve]i `nainta `n perioada
imediat urm\toare. Despre
ce este vorba?
G.P.: - Da, un alt drept
care ar putea fi extins `n cazul

suplinitorilor este prima de
instalare, prev\zut\ `n statut
pentru dasc\lii care se angajeaz\ prin concurs. La o cerere
similar\, formulat\ la Boto[ani,
s-a dat r\spuns favorabil, dar
se pare c\ `n jude]ul nostru nu
se vrea. Vom apela din nou la
instan]e [i, acolo unde va fi
cazul, vom str\muta procesele
`n alte jude]e.
- La `nceputul discu]iei
noastre spunea]i c\ anul
2007 este unul crucial pen tru dasc\li [i, `n general,
pentru personalul angajat
`n sistem. Pute]i s\ argu menta]i?
G.P.: - Anul acesta se va
finaliza un document de mare
importan]\ pentru echilibrul de
care are nevoie sistemul
educa]ional. M\ refer la statutul cadrelor didactice care va
stabili principalele repere organizatorice pe baze care,
sper\m noi, se vor situa `n
concordan]\ cu economia de
pia]\ european\. {i aici este o
problem\. Se discut\ tot mai
mult despre eventuala eliminare a transferurilor. Noi vom
sus]ine men]inerea acestora,
ca pe o form\ de protec]ie
social\ a dasc\lilor cu vechime
`ndelungat\ `n sistem. ~n
acela[i timp ne preocup\
proiectul
de
lege
a
`nv\]\m`ntului. Mai s`nt foarte
multe puncte de discutat,
legate de finan]are [i de organizare. P`n\ la forma final\
drumul este lung [i va trebui s\
ne `narm\m cu r\bdare [i
diploma]ie `n negocierile cu
reprezentan]ii Puterii.
(Text reprodus dup\

Evenimentul din 09.05.2007)
LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ROMAN- PARTENER DE SUFLET

AL INSTITU}IILOR DE ~NV|}|M~NT DIN EUROPA
n s\pt\m`na 7- 12
mai, `n cadrul
Liceului cu Program
Sportiv- Roman,
institu]ie
de
`nv\]\m`nt de prestigiu din jude]ul
Neam]
[i
din
Romnia,
s-a
desf\[urat o vizit\
de studiu pentru
directori, `n cadrul
Proiectului de dezvoltare
[colar\ Comenius Socrates,
cu finan]are de la Comisia
European\, prin programul
Socrates.
Men]ion\m c\ Liceul cu
Program Sportiv este institu]ia
european\ coordonatoare `n
cadrul proiectului, iar ca
parteneri se g\sesc institu]ii de
`nv\]\m`nt din Italia, Grecia,
Turcia.
~n programul vizitei,
partenerii
europeni
au
desf\[urat o serie de activit\]i,
at`t cu directorii [colilor din
proiect c`t [i cu profesorii de
[tiin]e socio- umane, prin care
s-a dorit un schimb activ de
experien]\ dar [i `nv\]area de
noi lucruri despre metodele
active de predare- `nv\]are,
folosind noile tehnologii informa]ionale.

Produsul final al proiectului
va fi o platform\ de Internet,
fiind principalul mijloc [i material didactic `n cadrul unui nou
curs
op]ional
denumit
"Conexiuni culturale".
Cursul op]ional este predat
`n cadrul Liceului, cu elevii
claselor a XI-a, iar produsul
final a fost Concursul "MADE
FOR EUROPE", organizat de
Ministerul Educa]iei, care a
premiat cu locul I - sec]iunea
Proiecte
de
Dezvoltare
{colar\.
Prof. Valerian
PERC|
SUFLET ROMNESC
e la sosirea la Liceul cu Program Sportiv Roman,
partenerii str\ini din cadrul Proiectului European
Socrates au participat la mai multe activit\]i care au
scos `n eviden]\ d\ruirea cadrelor didactice,
ata[amentul fa]\ de valoarea cultural\, spiritual\,
social\ [i, de ce
nu, sufleteasc\,
romneasc\.
~n
cadrul
proiectului,
oaspe]i au fost:
o delega]ie din Turcia, format\ din director, director
adjunct [i `nc\ doi profesori; din Grecia- doi profesori; de la {coala Boto[anidirectoarea [colii reprezentative, iar din cadrul Liceului
cu Program Sportiv, prezen]i
au fost domnul director
Sandu Petru [i coordonatoarea de proiect, doamna profesoar\

Irina P\tr\uceanu.
Schimbul de experien]\ `ntre reprezentan]ii proiectului a scos
`n eviden]\ sistemul de `nv\]\m`nt din Romnia [i managementul educa]ional.
~n cadrul "Serii Europene", desf\[urat\
`n cadrul unit\]ii sus-amintite s-a punctat
semnifica]ia zilei de 9 Mai, Ziua Europei.
P`n\ au plecat din Romnia, reprezentan]ii institu]iilor [colare din Italia, Turcia,
Grecia au participat la o activitate de genul
"Cum petrecem o s\rb\toare na]ional\" [i
au avut discu]ii pe tema activit\]ilor din
anul III de proiect.
De comun acord s-a elaborat un studiu
psihologic al elevilor din Italia, Grecia,
Turcia [i Romnia, pentru ca la sf`r[it, ca
produs final al anului III, s\ fie elaborat un
curs op]ional intitulat "FAMILIA EUROPA".
IMPRESII DESPRE ORA{UL ROMAN {I ROMNIA
in discu]iile purtate
cu reprezentan]ii
[colilor incluse `n
proiect- a reie[it c\
Romnia a f\cut
progrese `n toate
planurile, aspect
apreciat [i datorit\
faptului c\ profesorii prezen]i au
vizitat ]ara [i `n anii
anteriori.
Pentru a vedea pe viu
tradi]ia pur romneasc\, [i mai
ales cea moldoveneasc\, `n
ultima zi s-a realizat o vizit\ `n

Bucovina, cu un popas special
la Marginea, pentru ca oaspe]ii
s\ observe modul `n care se
realizeaz\ ceramica Marginea.
Despre Centrul Cultural
realizat `n cadrul Liceului cu
Program Sportiv- Roman, prin
d\ruirea dlui director Sandu
Petru- musafirii au avut numai
cuvinte de laud\, afirm`nd c\ o
asemenea realizare nu au
observat `n [colile vizitate p`n\
acum `n Romnia [i Europa.
Directorul LPS Roman,
modest ca `ntotdeauna, nu a
dorit s\ apar\ `n centrul
discu]iilor, consider`nd c\ meritul [i meritele s`nt ale colectivului de profesori [i cel al
elevilor. Cu to]ii, profesori [i
elevi, formeaz\ o mare familie
a LPS - Roman, marea familie
a profesorilor [i elevilor din
Europa.
S`nt cuvintele dlui director
al LPS- Roman, cuvinte simple, iar faptele domniei sale
s`nt la mare `n\l]ime.
ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII ARTE & MESERII
"~NTR-O
O REPUBLIC| BANANIER| TO}I
S~NT PRIN}I"
ntr-un interviu acordat prozatorului Constantin Arcu de la
revista "Bucovina literar\" (2-3/2007), criticul literar Cornel
Ungureanu din Timi[oara este nemul]umit de balcanismul `n
care ne sc\ld\m: "~n jurul meu, la "Orizont", s`nt vreo [ase
directori generali [i vreo cinci directori executivi. La Catedra
de literatura romn\ [i comparat\ de la Universitatea de
Vest din Timi[oara s`nt [apte profesori, doi conferen]iari, un
lector [i un asistent. ~n orice republic\ bananier\ to]i s`nt
prin]i. Dup\ ob]inerea independen]ei, fiecare ]ar\ `[i pune
de-o aristocra]ie autohton\, a[a cum poate ea. C`nd am
`mplinit 60 de ani, Nicolae Manolescu a trimis `n republica
bananier\ Timi[oara articolul intitulat "Institu]ia Ungureanu".
Dup\ 1990, Nicolae Manolescu a f\cut prin provincii un [ir
de generali [i gener\lese, de ce nu m-ar fi f\cut [i pe mine?"
O ~NTREBARE MALI}IOAS| "DOMNULUI

GOMA, CU DRAG"
Criticul literar Ioan Buduca public\ un fel de scrisoare deschis\,
"Domnului Goma, cu drag", cu destinatar scriitorul autoexilat la Paris, `n
ultimul num\r al revistei "Cuv`ntul" (5/2007). ~ntre altele, Buduca zice c\
o p\s\ric\ i-ar fi [optit la ureche o `ntrebarea mali]ioas\ pentru Goma,
care ar suna cam a[a: "~ntreab\-l de ce n-a vrut s\ vin\ `n Romnia dup\
Pag. 2
1990? Nu cumva din cauz\ c\, dac\ ar fi venit, [i-ar fi pierdut statutul de
refugiat politic `n Fran]a? ~ntreab\-l, dac\ [i c`nd a primit cet\]enia
francez\! ~ntreab\-l, dac\ nu cumva, venind `n Romnia, pentru c`teva
zile, nu [i-ar fi pierdut drepturile sociale ce decurgeau din statutul de refugiat politic `n Fran]a: locuin]\ etc! ~ntreab\-l, dac\ nu cumva a pornit
polemici `mpotriva tuturor romnilor mai de soi [i mai f\r\ de soi tocmai
pentru a-[i mai putea sus]ine statutul de refugiat politic `n Fran]a?
~ntreab\-l ce ar fi pierdut `n Fran]a, dac\ ar fi venit `n Romnia pentru a
o vizita liber, c`teva zile?"
Re
evista prese
ei lite
erar
re
"OAMENII POLITICI APELEAZ|
NU LA DREAPTA JUDECAT| A }|RII,
CI LA IMPULSURILE EI"
~n num\rul 19/2007 al revistei "Romnia literar\", Ileana Iordache (`n
calitate de fiic\) public\ c`teva texte de analiz\ politic\, semnate de tat\l
s\u, scriitorul Vladimir Streinu [i ap\rute `n publica]ia "Gazeta" `n anul de
gra]ie 1936. C`t de actuale s`nt acestea ve]i vedea mai jos: "De obicei,
oamenii politici apeleaz\ nu la dreapta judecat\ a ]\rii, ci la impulsurile
ei, c`nd vor s\ determine un curent de opinie public\. Nu e vorba,
bine`n]eles, de o dib\cie dr\ceasc\ de care ei s\-[i dea seama [i pe care
APOSTOLUL
s\ o foloseasc\ anume, con[tient. Nu. Constat\ aceasta numai comentatorii vie]ii politice, de la distan]\ sau de deasupra v\lm\[agului. ~nc`t
adev\rul, mai exact formulat, este c\ opinia public\ `[i formeaz\ acel
politician care mobilizeaz\ sensibilit\]ile [i nu inteligen]ele. Dar caracterul nestr\mutat al oric\rei impulsiuni colective este confuzionismul.
Marile curente de opinie public\ stabilesc responsabilit\]i pentru culpe
absurde. De aceea nici un om foarte inteligent nu va fi g\sit vreodat\
printre fanatici".
"TOCMAI REU{ITELE LITERARE

DIN COMUNISM ATEST| VICIUL
FUNDAMENTAL AL REGIMULUI"
Scriitorul Alexandru George, care ]ine de mai mul]i ani o rubric\ de
"Opinii" `n revista "Luceaf\rul", noteaz\ `n num\rul 19/2007, sub titlul
"Necesitatea unui bilan]" c`teva g`nduri despre literatur\ scris\ `nainte de
1989: "~n timpul comunismului s-a scris o `ntreag\ literatur\ care
prenum\r\ [i unele opere valoroase, dup\ opinia unora; dup\ al]ii, totul
a fost viciat de programe, de angajamente nesincere, de realiz\ri false
sau exagerat evaluate. ~ntruc`t m\ prive[te, eu cred c\ de[i nu totul a fost
fals sau lipsit de valabilitate, tocmai reu[itele atest\ viciul fundamental al
regimului, adic\ diversa [i generala lui abera]ie. Oric`t te-ai fi distras
directivelor, minciunii, falsului manifest, obliga]ia de a le suporta nu era
lipsit\ de unele efecte nefaste".
OCHELARIST
mai 2007
ACTIVITATEA SINDICAL|, LA ZI
PARLAMENTUL A APROBAT MODIFICAREA
STATUTULUI PERSONALULUI DIDACTIC
La propunerea federa]iilor sindicale din `nv\]\m`nt, Parlamentul Romniei a aprobat `n Camera
Deputa]ilor modificarea [i completarea art. 43, lit. a, b [i f; art. 44; art. 45, alin. 4 [i art. 49 din Legea
nr. 128/1997 privind Statutul Personalului Didactic cu privire la norma de educatoare, `nv\]\tori [i
institutori, precum [i a unor categorii de personal didactic din `nv\]\m`ntul special `n modul
urm\tor:
RT. I
Art. 43, alin. (1),
lit. a), lit. b) [i lit. f)
se completeaz\ astfel:
a) un post de
educatoare (institutoare) pentru fiecare
grup\ de pre[colari
sau pentru grupe
combinate,
`n
unit\]ile `n care nu
se pot constitui grupe separate;
la gr\dini]ele cu program prelungit [i la cele cu program
s\pt\m`nal, posturile se
normeaz\ pe ture; un post se
asimileaz\ cu 18 ore pe
s\pt\m`n\;
b) un post de `nv\]\tor
(institutor) pentru fiecare clas\
din `nv\]\m`ntul primar sau
pentru clase simultane din

cadrul acestuia, unde nu se pot
constitui clase separate; un
post se asimileaz\ cu 8 ore pe
s\pt\m`n\;
f) pentru persoanlul didactic din `nv\]\m`ntul special [i
din casele de copii, norma
didactic\ se stabile[te astfel:
profesori, `nv\]\tori, `nv\]\torieducatori, institutori- educatori,
profesori- educatori [i profesori
pentru activit\]i specifice- terapia tulbur\rilor de limbaj,
educa]ia auditiv- perceptiv\
compensatorie, ortofonia, labiolectura, orientarea, mobilitatea [i educa]ia senzorial\,
educa]ia vizual- perceptiv\
compensatorie, psihodiagnoza,
orientarea [colar\ [i profesional\, psihoterapia [i con-
silierea, cultura fizic\ medical\,

kinetoterapia, educa]ia psihomotric\ [i altele de acest tip- 16
ore pe s\pt\m`n\; maistruinstructor- 20 de ore pe
s\pt\m`n\.
ART. II
Art. 44 se completeaz\ cu
urm\toarele alineate:
(6) ~n `nv\]\m`ntul primar
orele de religie, educa]ie fizic\
[i muzic\ prev\zute `n planurile
de `nv\]\m`nt nu se includ `n
norma `nv\]\torului sau institutorului. Aceste ore pot fi predate de profesori cu studii
superioare de specialitate, fiind
incluse `n norma acestora, sau
prin plata cu ora ori prin cumul.
(7) Orele de religie,
educa]ie fizic\ [i muzic\ din
`nv\]\m`ntul primar pot fi pre-
date `n condi]iile alin. (6) [i de

`nv\]\tori ori institutori de la
clasa respectiv\ dac\ fac dovada calific\rii prin diplom\ de
studii.
ART. III
Art. 49 alin. (4) se modific\
[i se completeaz\ dup\ cum
urmeaz\:
(4) Personalul didactic
prev\zut la art. 44 alin. (4) [i
alin. (7) este salarizat prin plata
cu ora, conform prevederilor
alin. (1) [i ale art. 43.
ART. IV
Art. 51, alin. (4) se completeaz\ dup\ cum urmeaz\:
(4) Personalul didactic de
predare care `ndepline[te
func]ia de diriginte, `nv\]\torii,
institutorii, `nv\]\torii- educatori, institutorii- educatori, profesorii- educatori [i educatoarele primesc o `ndemniza]ie
de 10% din salariul de baz\, cu
excep]ia situa]iilor prev\zute la
art. 45, alin. (2) [i (3). Aceste
`ndemniza]ii se includ `n salariul de baz\.
CONVEN}IA CU PRIVIRE LA PROTEC}IA

SALARIAL|, 1949 (nr. 95) (ratificat\: 1973)
Comitetul a luat `n considerare observa]iile f\cute de

Confedera]ia Sindicatelor Democratice din Romnia (CSDR) [i
Federa]ia Sindicatelor Libere din ~nv\]\m`nt (FSLI), referitor la
aplicarea acestei Conven]ii [i la r\spunsul Guvernului.
n conformitate cu cele prezentate de c\tre CSDR [i

FSLI, `nc\ de la adoptarea Legii nr. 128/1997 privind
Statutul Personalului Didactic, salariile profesorilor nu
au fost niciodat\ pl\tite la timp [i integral. Cele dou\
organiza]ii subliniaz\ faptul c\ sporurile salariale [i
`ndemniza]iile care se cuvin cadrelor didactice `n conformitate cu art. 48, paragraful 1 din Legea nr.
128/1997 au fost gre[it calculate `n mod sistematic,
conduc`nd la re]ineri ilegale din salarii; consecin]a o
reprezint\ pierderi incorecte din veniturile cuvenite,
chiar dac\, conform legii, salarizarea cadrelor didactice se face cu respectarea principiului conform c\ruia
`nv\]\m`ntul constituie o prioritate na]ional\. Se face, `n acest
sens, referire la recentele hot\r`ri judec\tore[ti prin care au fost
aprobate solicit\rile profesorilor privind recalcularea sporurilor
salariale [i `ndemniza]iilor, ca [i a pl\]ilor retroactive provenind
din diferen]ele salariale.
~n r\spunsul s\u, Guvernul face referire la un acord care a
fost `ncheiat pe 28 noiembrie 2005 `ntre Guvern [i reprezentan]ii
federa]iilor sindicatelor din educa]ie, inclusiv FSLI, cu privire la
cadrul administrativ care reglementeaz\ plata salariilor restante
pentru perioada octombrie 2001- septembrie 2004. ~n conformitate cu prevederile acestui acord, sumele cuvenite profesorilor
vor fi pl\tite `n rate `ncep`nd din februarie 2006, pe o perioad\ de

maximum 35 de luni. Guvernul face de asemenea referire la
Ordonan]a de Urgen]\ nr. 17/2006, care a fost elaborat\ `n consultare cu reprezentan]ii organiza]iilor sindicale [i care stabile[te
cuantumul sumelor pe care se oblig\ s\ le pl\teasc\ ca datorii
salariale restante. Guvernul a mai ad\ugat c\ prevederile necesare bugetare pentru anul 2006 au fost realizate. Comitetul salut\
acesste evolu]ii pozitive [i cere Guvernului s\ `l informeze `n continuaare `n leg\tur\ cu oricce evolu]ii ulterioaare viz`nd implementaareaa acordului din 2005 [i cu solu]iaa finaal\ referitoaare la
daatoriile salaariaale acumulaate pentru plaataa perssonaalului didaacticc.
Mai mult, CSDR [i FSLI men]ioneaz\ faptul c\ Guvernul [i-a
`nc\lcat `n mod sistematic obliga]iile privind alocarea procentului
de minim 4% din PIB pentru sistemul de educa]ie public\,
`nc\lc`nd astfel articolul 170(1) din Legea `nv\]\m`ntului nr.
184/1995, potrivit c\ruia finan]area sistemului de `nv\]\m`nt de
stat din fonduri publice se realizeaz\ `n echivalentul a 4% din PIB,
urm`nd a fi crescut\ la 6% din PIB `n anul 2007. ~n r\spunsul s\u,
Guvernul explica c\, `ntr-un acord `ncheiat cu sindicatele din
`nv\]\m`nt s-a angajat s\ aloce resurse bugetare suplimentare la
nivelul a 1,1% din PIB, astfel `nc`t cheltuiala public\ pentru
educa]ie `n 2006 s\ fi fost adus\ la nivelul de 5% din PIB.
Guvernul ad\uga de asemenea c\, p`n\ `n august 2006, au fost
alocate pentru bugetul educa]iei sumele de 3076,37 milioane lei
care reprezint\ 0,95% din PIB. Comitetul `n]elege faptul c\
finaan]aareaa sisstemului de educca]ie a reprezentaat surssa unor controversse profunde de-aa lungul ultimilor ani [i `[i exprim\ speraan]aa
c\ Guvernul va continuaa s\ caute solu]ii `n acesst domeniu extrem
de senssibil,, prin intermediul diaalogului socciaal.
AM AMENDAT
PROIECTUL STATUTULUI
PERSONALULUI DIDACTIC
a func]ii `n conformitate cu valoarea profesional\.
Art. 31. Func]iile didactice s\ cuprind\ [i
func]ia de `ndrumare [i control deoarece func]ia
de monitorizare [i evaluare nu acoper\ un aspect
important al organului de evaluare- identificarea
unor solu]ii viabile aplicabile unor situa]ii concrete.
Art. 50.(2) Propunem eliminarea deoarece
lipsa de activitate la catedr\ duce la deprofesionalizarea directorilor [i incapacitatea de a reveni
la un nivel profesional corespunz\tor la catedr\.
Art. 51.(1) Va avea urm\torul con]inut:
Ocuparea func]iilor didactice se face prin concurs, ca titular al `nv\]\m`ntului. La concurs se iau `n calcul [i
media la absolvire [i media examenului de licen]\.
Motivare:
Titularizarea pe unitate poate genera situa]ii `n care cadre
didactice `n v`rst\ s\ r\m`n\ f\r\ catedr\ sau post `n situa]ia
restr`ngerii de activitate `n [coal\ (unitate).
Art. 73(1 a) Propunem eliminarea deoarece calitatea
activit\]ii depinde de condi]iile concrete ale locului unde `[i
desf\[oar\ activitatea un cadru didactic. Calitatea deosebit\
a activit\]ii este recompensat\ prin salariul de merit, grada]ia
de merit [i alte premii. Consider\m c\ punctele b- f acoper\
suficient o salarizare obiectiv\ `n `nv\]\m`nt.
(2) Eliminarea acestui alineat deoarece coeficien]ii debutan]ilor s`nt prev\zu]i `n gril\.
(5) alineat "a"- va avea urm\torul con]inut" Personalul
didactic calificat care desf\[oar\ activitatea didactic\ `n zone
izolate, prime[te o `ndemniza]ie de 5- 50% din salariul de
baz\ al func]iei didactice".
Motivare:
Exist\ localit\]i cu condi]ii foarte dificile unde atragerea
personalului didactic este deficitar\.
(d) "Personalul didactic calificat, angajat prin concurs,
beneficiaz\ de o prim\ de instalare, o singur\ dat\, `n primii
5 ani de la absolvirea studiilor".
P\strarea tuturor etapelor de mi[care a personalului
didactic (completare de norm\, pretransfer, transfer, schimb
de catedr\, retragere de activitate, concurs pentru ocuparea
posturilor [i catedrelor vacante.
a mai pu]in de un an
de la publicarea, `n
mai 2006, a primei
c\r]i de beletristic\
( P a r a d i s u l
Papagalilor"),
`n
aceea[i editur\ din
Piatra-Neam]
(Cetatea Doamnei" director ing. Viorel
Nicolau), Dumitru D.
Ursache [i-a lansat
recent, `n cadrul Zilelor Bibliotecii
Jude]ene G. T. Kirileanu" (mar]i,
24. 04. 2007), al doilea roman, ce
are un titlul insolit, incitant chiar,
PENTAGRAMA sau IRONIA
SOR}II, despre care, `n cadrul
`ntlnirii cu publicul cititor, au
prezentat puncte de vedere:
Constantin Bostan, Gheorghe
}ig\u, Viorel Nicolau [i semnatarul acestor rnduri, de[i invita]ia [i afi[ul manifest\rii anun]au
al]i referen]i.
De[i am mai f\cut acest lucru
[i cu alte ocazii (oral sau `n scris),
precizez, de la `nceput, ca fiind
riscant\ scrierea unui roman `n
manier\ tradi]ional\ (a[a cum este
cartea de fa]\), `ntr-o perioad\

cnd tinerii autori, [i nu numai, se
orienteaz\ spre tot felul de
sofistic\rii", pe care unii le
numesc
experien]e,
chiar
l\udabile, care de care mai bizare,
att `n ceea ce prive[te structura,
`nc\rc\tura ideatic\, ct [i limbajul
ce, de multe ori, frizeaz\ normele
cele mai elementare ale bunului
sim].
Am f\cut aceast\ precizare,
deoarece Dumitru D. Ursache, un
bun cunosc\tor al literaturii noastre interbelice, [i-a scris cartea din
perspectiva acesteia, cititorul
sesiznd cu u[urin]\ reverbera]ii
ale prozei fantastice semnate de
Vasile Voiculescu, Mircea Eliade...
PENTAGRAMA" este un
roman ce con]ine o nara]iune /
nara]iuni pendulant\/e `ntre real [i
fantastic, chiar dac\ uneori trecerile snt abrupte [i par nefire[ti. Am
folosit [i pluralul nara]iuni" pentru
c\ aceast\ carte este alc\tuit\ din
mai multe nuvele [i povestiri,
fiecare putnd avea [i un statut
independent, dar, prin folosirea de
c\tre autor a cunoscutului pro-
mai 2007
cedeu ,,povestire `n povestire"

(poveste `n ram\") [i a unei idei
coagulante (ce ]i-e scris `n frunte
]i-e pus") exprimate prin sintagma
de autor juc\nd tabinet [i

rememornd fiecare, `n gnd,
`ntmpl\ri tr\ite de ei, `mpreun\
sau individual, `ntr-un timp foarte
Note de lector:
PENTAGRAMA
sau IRONIA SOR}II
de Dumitru D. URSACHE
din titlu, lait motiv `n paginile c\r]ii

- ironia sor]ii" -, aceasta devine
roman.
Personajele principale snt
cinci mo[negu]i care se
`nc\p\]`neaz\ s\ `n[ele moartea",
pensionari ce se `ntlnesc frecvent
`n Cafeneau Turcilor", ca [i `n
aceast\ zi torid\ de var\
(desprins\, parc\, din proza lui
Mircea Eliade), cnd snt surprin[i
vag precizat, toate stnd sub semnul destinului, al ,,ironiei sor]ii", dar
puse pe seama divinit\]ii, fie c\
aceasta este de sorginte cre[tin\,
mozaic\ sau musulman\.
De altfel, PENTAGRAMA"
este compus\ din reprezentan]ii a
trei etnii: romnii Duic\ (`nv\]\tor),
Dolcan
(perceptor),
Mihai
Moalemi[carea (po[ta[), turcul Ali
Mehmet (patronul cafenelei) [i
APOSTOLUL
evreul Adam Hram (cadru sanitar),

to]i prieteni de-o via]\, tr\itori
`ntr-un or\[el de provincie uitat
de lume, `n care niciodat\ nu se
`ntmpl\ nimic" (v\ duce cumva
gndul la Mihail Sadoveanu?) [i
unde, totu[i, au loc `ntmpl\ri ciudate, inexplicabile, ale c\ror origini scap\ min]ii omene[ti [i snt
puse pe seama destinului.
Con]inutul ideatic este generos [i prezentat cu subtilitate, f\r\
a fi tezist, [i cu o idee central\:
diferitele etnii dintr-un anumit
spa]iu geografic pot conve]ui `n
bun\ `n]elegere, toate fiind supuse
ironiei sor]ii"; credin]ele, de[i
diferite, nu trebuie s\ dezbine,
deoarece fiecare individ are o anumit\ identitate, pentru care nu
poate opta, fiindu-i atribuit\.
Personajele, surprinse `n
diferite ipostaze, au o anumit\
complexitate, snt credibile,
datorit\ `nc\rc\turii de tr\s\turi
pozitive [i negative atribuite de
c\tre autor, `n egal\ m\sur\,
fiec\ruia.
De[i de forma]ie filosofic\,
autorul nu abuzeaz\ de maxime [i
norme morale (chiar dac\ vom

descoperi citate extrase din
operele unor `n]elep]i, de la antichitatea greac\ la filosofia contemporan\), ci, mai degrab\, apeleaz\ la zestrea paremiologic\
autohton\ pe care o cunoa[te
foarte bine [i care folosit\ de personajele c\r]ii nu sun\ r\u.
~ncheiem aceste cteva considera]ii ad\ugnd: cartea de acum
a lui Dumitru D. Ursache - PENTAGRAMA sau IRONIA SOR}II este prezentat\ cititorului `ntr-o
]inut\ grafic\ aparte (se remarc\
`n mod deosebit, coperta, inspirat\
[i sugestiv\, realizat\ de arhitectul
Leonard Rusu; autorul a reu[it un
pas `nainte, fa]\ de romanul
precedent [i, `n acela[i timp, s\-[i
respecte scopul propus prin
con]inutul mottoului extras din
cartea lui Paulo Coelho Al
Cincilea Munte": De scris fiecare
poate scrie orice, dar memoria nu
re]ine dect ceea ce s-a `ntmplat
cu adev\rat".
Constantin TOM{A
Pag. 3
ZILE DE S|RB|TOARE
COLEGIUL TEHNIC PIATRA NEAM} - REPERE ISTORICE
Colegiul Tehnic Piatra Neam] func]ioneaz\ sub aceast\ titulatur\ din anul 2000, cnd `n urma OMEN
4565/19.09.2000 [i a procesului de reorganizare a unit\]ilor [colare a avut loc fuzionarea Colegiului Tehnic cu {coala
nr.6, dar [i existen]a pe istoricul [colii nem]ene a celor dou\ unit\]i este mult mai veche.
Actul de na[tere al [colii noastre, ca spa]iu de educa]ie [i cultur\ `n zona cartierului Valea Viei, are la baz\ dona]ia
f\cut\ de THEOPHILE RAUX [i GEORGE D. LALU `n 2 mai 1927. Dona]ia, `n valoare de 3.000.000 lei, era destinat\
construirii unei [coli primare cu patru clase, ce urma s\ fie ridicat\ pe suprafa]a de 11.985,50 mp, situat\ pe platoul
Borzoghean, adic\ pe amplasamentul actual al [colii noastre. Cl\direa finalizat\ `n anul 1929 [i purtnd titulatura de
{COALA NO.4 B|IE}I, corespundea p\r]ii `n care se afl\ ast\zi cancelaria, secretariatul, birourile [i sala de festivit\]i.
La intrare a fost amplasat\ `n 1930 urm\toarea plac\ comemorativ\ (disp\rut\ din p\cate `n anii comunismului):
- {COALA PRIMAR| "JEAN RAUX [i
G.G. LALU"
zidit\ `n anul 1929 de
Th.Raux [i G.D.Lalu
~n amintirea fiilor lor,
Cet\]enii ora[ului
recunosc\tori
Piatra-N
Neam]
1 Dec.1930.
n acest spa]iu [i-a
desf\[urat activitatea, `n
perioada 1929-1966, [coala
nr. 4 din cartierul Valea Viei.
~ncepnd cu anul 1966, aici a
fost mutat "Grupul {colar
Forestier", a c\rui activitate
a continuat pn\ ast\zi.
Dup\ aceast\ dat\ s-au ridicat aici: noul corp de [coal\
avnd 17 s\li de clas\ dintre
care 5 cu destina]ie de laborator; corpul de ateliere [i
s\li destinate instruirii de specialitate;
cantina [i internatul; terenul de sport.
Grupul {colar Forestier, cu sediul `n
strada {tefan cel Mare 67, `[i are
`nceputurile `n noiembrie 1949, cnd s-a
constituit {coala tehnic\ profesional\
celuloz\ [i hrtie", preg\tind cadre
tehnice pentru domeniul celulozei [i hrtiei, cu sediul de activitate `n localul
fabricii Reconstruc]ia". Cadrele didactice erau profesori de cultur\ general\
din Piatra Neam] [i cadre tehnice formate din ingineri din domeniul celulozei
[i hrtiei.
~n 1951 prin transferarea de la
Bac\u `n sediul din strada {tefan cel
Mare 31 {coala medie tehnic\ celuloz\
[i hrtie", ce completa unitatea [colar\
existent\ anterior [i o transforma `ntr-o
unitate de `nv\]\mnt cu 4 ani la studiu..
~n 1955 este transferat\ `n aceea[i
adres\ din strada {tefan cel Mare 31
fosta [coal\ profesional\ de industrializare a lemnului, ce oferea studii de 2
ani absolven]ilor de 7 clase.
~n baza HCM 91/1955, dup\ lichidarea [colilor medii cu profilurile celuloz\ [i hrtie, respectiv de exploatare [i
industrializare a lemnului, este constituit Centrul [colar al Ministerului

Industriei lemnului, hrtiei [i celulozei",
[i `n conformitate cu aceast\ hot\rre au
fost comasate [colile tehnice, profesionale [i de mai[tri. Elevii erau recruta]i
dintre absolven]ii de 7 clase, durata
cursurilor urma s\ fie de 3 ani. Profilurile
existente fiind `n domeniul profesional
de tmpl\rie de mobil\ [i articole
tehnice", iar `n domeniul tehnic
de"mai[tri `n industrializarea lemnului",
sediul [colii r\mnnd `n strada {tefan
cel Mare 31.

~n 1959 [coala [i-a schimbat din
nou denumirea `n {coala profesional\
de industrializarea lemnului" cu profilurile industrializare a lemnului, respectiv mai[tri `n industrializarea lemnului.
~n 1966 [coala este redenumit\ Grupul
{colar Forestier" [i avnd profilurile de
[coal\ profesional\ de p\durari, [coal\
profesional\ de industrializare a lemnului, [coala tehnic\ de mai[tri [i [coala
tehnic\ de personal tehnic. ~n 1966
[coala se mut\ `n sediul actual din strada {tefan cel Mare 67 sub titulatura de
Liceul Industrial Forestier", cu durata
cursurilor de 5 ani [i profilurile silvicultur\, exploatarea lemnului [i construc]ii
forestiere, industrializarea lemnului.
Dup\ 1989 se revine la titulatura de
Grupul {colar Forestier", dar se men]in
vechile profiluri cu durata cursurilor de 4
ani.
{coala nr. 6 `[i are `nceputurile `n

`nv\]\mntul particular bisericesc organizat `n mahalaua Valea Viei [i
men]ionat\ `n documentele din 1846
sub denumirea de {coala catihetic\ a
dasc\lului Gheorghe", func]ionnd cu 12
elevi [i al c\ror num\r a crescut `n timp
pn\ la 29 . ~n perioada 1860-1867 elevii din zon\ urmau cursurile [colii 3, iar
dup\ 1875 apare [i o [coal\ de fete `n
valea Borzogheanului. ~n 1901 este
`nregistrat\ `n zon\ {coala de fete
nr.4", ]innd de {coala nr. 2 de b\ie]i
(actuala [coal\ Elena Cuza"),
cele dou\ unit\]i separndu-se
`n 1921. Dup\ o perioad\ de
peregrin\ri `n diverse sedii
improvizate are loc fuzionarea
[coli de b\ie]i cu ceea de fete [i
mutarea lor `n anul 1929 `n
sediul din strada {tefan cel
Mare 57 (ridicat\ din dona]ia
de 5 milioane de lei dat\ de
Theodor Raux [i George Lalu),
sub denumirea de {coala primar\ Jean Theodor Raux [i
George Lalu".
***
Dup\ anii r\zboiului [coala
`[i reia activitatea `n 1945, dar
va suferi al\turi de tot
`nv\]\mntul romnesc vicisitudinile
reorganiz\rii ideologice impus\ de noul
regim comunist. Lipsit\ de sediu propriu
`n perioada 1966-1971, [coala a
func]ionat temporar `n cl\direa Liceului
Pedagogic (actualul Liceu de Art\),
pentru ca `n 1971 s\ se inaugureze
sediul din strada {tefan cel Mare 104.
{coala a r\mas aici [i dup\ fuziunea
din anul 2001, pn\ `n august 2006, cnd
sediul ei a fost alocat Liceului cu program sportiv.
~n cadrul unit\]ii noastre `[i
desf\[oar\ activitate 41 de colective
[colare, cu un total de peste 1.096 de
elevi, cuprin[i `n ciclurile pre[colar,
`nv\]\mnt primar, secundar, liceal, profesional [i postliceal. Preg\tirea teoretic\ [i practic\ este asigurat\ de 84 de
cadre didactice (profesori, ingineri,
mai[tri instructori, `nv\]\tori, educatoare), organiza]i `n 11 catedre [i avnd
un `nalt grad de preg\tire profesional\.

Oferta noastr\ [colar\ cuprinde
nivelul educa]iei de cultur\ general\
pentru ciclul pre[colar [i al claselor
I-VIII. La nivel liceal oferim preg\tire `n
domeniile Resurse naturale [i protec]ia
mediului (specializarea
tehnician
ecolog) [i Tehnic (specializarea tehnician mecatronist). La nivelul [colii de
art\ [i meserii oferim o serie de specializ\ri cum ar fi: l\c\tu[ mecanic, lucr\tor
`n silvicultur\, lucr\tor `n tmplarie,
lucr\tor `n construc]ii - drumuri [i poduri
forestiere.
Unitatea noastr\ realizeaz\ o foarte
bun\ conlucrare cu organele administra]iei publice locale, `n special cu
Prim\ria municipiului Piatra Neam], la
care se adaug\ numero[i agen]i economici din domeniul prelucr\rii [i
exploat\rii lemnului, Inspectoratul
{colar al Jude]ului Neam], Prefectura
Neam], Inspectoratul teritorial de protec]ie a mediului, Casa corpului didactic, ocoalele silvice din jude].
Baza material\ a unit\]ii cuprinde
corpul atelierelor [coal\ cu 9 s\li de
instruire practic\, dotate cu utilaje necesare prelucr\rii lemnului, utilaje ob]inute
`ncepnd cu anul 1997 `n cadrul programului PHARE [i prin autodot\ri. La
acestea se adaug\ diverse utilaje proprii (tractoare, TAF, moto-fer\straie)
precum [i baza de instruire practic\
Doamna (destinat cu prec\dere sectorului de silvicultur\ [i exploatarea lemnului).
Instruirea teoretic\ este realizat\ `n
dou\ corpuri de cl\dire ce cuprind 7 la-
boratoare (informatic\, chimie, biologie,

dendrometrie, geografie, vn\toare,
prelucrarea lemnului) [i 13 s\li de clas\.
Directorii care au asigurat de-a lungul timpului buna coordonare [i conducere a activit\]ilor educativ - instructive
au fost:
***
La Grupul {colar Forestier
- ing. Dumitru Doag\ 1966-1978
- ing. Mihai C\t\r\u 1978-1979
- prof. Petrache Tuto[ 1979-1983
- ing. Ecaterina }ar\lung\ 1983-1987
- prof. Liliana Lupu 1987-1988
- prof. Ioan Ioni]\ 1988-1990
- prof. Petrache Tuto[ 1990-1994
- prof. Gheorghe Brnzei 1994-1995
- prof. Maria Ficlenescu 1995-1997
- prof. Niculina Ni]\ 1997-1999
- ing. Edita Simsenshon 1999-2001.
La {coala nr.6
- prof. Vasile Mih\ilescu 1971-1979
- prof. Mihai Cozma 1979-1991
- prof. Ilona Michiu 1991-1993
- prof. Mihai Moro[anu 1993-1995
- prof. Ana Munteanu 1995-1997
- prof. Mihai Cozma 1997-2001.
La Colegiul Tehnic
Piatra Neam]
- prof. Mihai Cozma 2001.
Istoric realizat de
prof. Gheorghe
COM|NESCU
N.R. Ne cerem scuze pentru c\, din lips\ de spa]iu, n-aam putut
publica [i textul semnat de prof. Dida VASILCA, interviul cu dl director
Mihai COZMA fiind publicat, la timpul potrivit, `n ziarul Ceahl\ul - 23
mai a.c.
st\zi, dragii mei,
oameni care v\
p\r\dui]i propria
existen]\ `n [i prin
[coal\, mi-am propus s\ v\ vorbesc
despre Iubire (ct\
trufie!). Iubirea, pe
lng\ faptul c\ este
o porunc\ divin\ [i
un concept cre[tin
(cred eu, mai cu
ap\sare ortodox), r\mne pentru noi to]i [i un cuvnt sfnt, cu
func]ie de axis al m\surii umanului, deschizndu-ne calea
unei dificile hermeneutici praxiologice.
Beneficiem de [ansa de a
ne salva prin zicerea
Preafericitului
Augustin:
Iube[te [i f\ ce vrei !'', precum
[i apropriindu-ne textele sfinte,
indubitabile, care func]ionnd
ca axiome ale propriei identit\]i, ne dumiresc cu privire la
importan]a pe care trebuie s-o
acord\m Dragostei, `n econo-
Pag. 4
mia existen]ei noastre de aici [i

a trecerii de Dincolo: De a[
gr\i `n limbile oamenilor [i ale
`ngerilor, iar dragoste nu am,
f\cutu-m-am aram\ sun\toare
[i chimval r\sun\tor (...) {i de-
posibila r\t\cire `n neantul

`n]elesurilor individuale. Cine
nu a tr\it iubirea-recuno[tin]a,
iubirea-leg\m`nt, iubirea-vis,
iubirea-t\cere, chiar iubireatain\... ? Dac\ Doamne-fere[te
poate pierde sensul `nafara

trimiterii la alteritate, cum ar fi
existen]a conceptelor de: bine/
r\u, adev\r/fals, drept/nedrept,
libertate/r\spundere... A[adar,
situat\ obligatoriu `n paradigma
rat\ de prostia `n ac]iune) [i are

tot atta for]\ `n direc]ia c\derii,
ct\ are Iubirea `n sensul zidirii.
Antonimul urii poate fi, de[i
sun\ ciudat, respectul. Ce
repede uit\m aproape tot ce
PROLEGOMENE LA UN POSIBIL
DISCURS DE ABSOLVIRE
a[ avea darul proorociei [i
tainele toate le-a[ cunoa[te [i
orice [tiin]\ [i de-a[ avea atta
credin]\ `nct s\ mut [i mun]ii,
iar dragoste nu am, nimic nu
snt (...) {i acum r\mn acestea trei: credin]a, n\dejdea,
dragostea. Iar mai mare dintre
acestea este Dragostea.'' (I
Corinteni, 13.13)
Ca `nsu[i Pon]iu Pilat, care
a formulat cea mai adev\rat\
interoga]ie, ne vom `ntreba la
rndu-ne: Ce este Iubirea?
Farmecul discursului deriv\ din
v-a lipsit aceast\ s\rb\toare,

acest miraculos tip de
experiere, v\ rog m\car s\
dori]i a-l avea `n timpul vie]ii
voastre [i nu `n timpul vie]ii
altora, pentru a-l putea investi
cu povara de a v\ r\mne singura speran]\ autentic\ de salvare.
Tautologic, Iubirea nu
poate fi `n]eleas\ dect ca un
concept corelativ, adic\ unul
dintre acelea, care nu se pot
defini dect vis-a-vis de un altul,
de existen]a celuilalt [i care `[i
unei perechi care func]ioneaz\

ca limit\ [i Iubirea trebuie
definit\ (dac\ ne-am propune
asta) `n mod corelativ. Cu ce?
Curios, nu cu ura, dup\ cum
lesne sntem tenta]i s\ credem,
dintr-o proast\ deprindere, nici
cu respectul, a[a cum am
g\sit-o prins\ `ntr-o posibil\
argumentare.
Corelativul conceptului de
Iubire poate fi chiar indiferen]a,
pentru c\ ea doare, sf[ie,
ruineaz\, `ngroap\ (aproape la
fel de eficient ca r\utatea gene-
APOSTOLUL
ne-a marcat [i ct de des sntem dispu[i s\ murim pu]in prin

orice fel de plecare...}ine oare,
acest tip de cinism, de natura
uman\? E ca [i cum am fi cu
to]ii de acord c\ Samuel
Beckett a avut dreptate atunci
cnd a scris: "Nimic nu este mai
comic dect nefericirea!".
Ne-am deprins prea
repede cu trista defini]ie a lui
Hobbes "Homo homini lupus
est" [i uit\m c\ el, omul, ar
putea fi chiar "Dumnezeu pentru om", dac\ s-ar `nvrednici s\
iubeasc\.
A[adar, v\ doresc vou\,
absolven]ilor anului 2007, copiii
de ieri [i adul]ii (vai, vou\!) de
mine, s\-i respecta]i pe
dasc\lii vo[tri, pe cei de la "a"
mic de mn\ scris pe "tip II",
pn\ la cei care v\ inoportuneaz\ cu "Problematica fericirii" din manualele de metafizic\ , f\r\ pic de ur\. {i mai de
pre] ar fi s\ ave]i m\sura
`n]elepciunii de a nu v\ fi
indiferen]i , ei profii , pe care-i
ve]i re-g\si la `ntlnirea de 10
ani (nici atunci cu preten]ia c\
ar merita s\ fie iubi]i), cu 10 ani
mai albi, mai blajini, sau
poate... mai absen]i.
S-ave]i noroc, libertate [i
inim\ bun\, iar Iubirea din noi
care v-a fost scut, v\ va ocroti!
Prof. Diriginte,
Masterand Dumitri]a
VASILCA
Colegiul Tehnic
Piatra Neam]
mai 2007
LEC}IA DE ISTORIE
~NV|}|TORUL CONSTANTIN ROMANESCU
reg\tindu-m\ s\ scriu c`teva r`nduri

despre distinsul `nv\]\tor Constantin
Romanescu de la Dreptu, comuna
Poiana Teiului, jude]ul Neam], am avut
bucuria s\-mi reamintesc [i s\ recitesc
relatarea lui Mihail Sadoveanu (Opere,
vol. XX, pag. 78) despre unul dintre cei
mai ilu[tri dasc\li de pe Valea Bistri]ei:
"N-a[ putea s\ spun cetitorilor no[tri un
lucru mai pl\cut `n ceasul c`nd `ncepe
un nou an, dec`t povestindu-le ce am
v\zut eu `ntr-o c\l\torie pe care am
f\cut-o `n Valea Bistri]ii, `n vara acestui
an r\u, 1936- (...) Iat\ ce am v\zut eu `n satul
Dreptu din comuna Galu, jude]ul Neam]u. Am v\zut
un `nv\]\tor t`n\r, cu numele Costic\ Romanescu.
(...) C`nd a fost numit, acum c`]iva ani, `n satul
Dreptu, [coala era numai urzit\; era una dintre
cl\dirile pornite
sub impulsul
ministrului dr.
Anghelescu, [i
r\mase neispr\vite. T`n\rul
a convocat pe
o a m e n i i
`n]eleg\tori [i
copiii
mai
m\ri[ori, s-a
descul]at, [i-a
suflecat
m`nicile, d`nd
cel dintì pilda,
a str`ns lut, a
f\cut c\r\mida,
a stins var. (...)
S\tenii [i copiii
au `mbr\]i[at de la `nceput cu drag pe asemenea
`nv\]\tor..."
Constantin Romanescu s-a n\scut la 17 mai
1906 `n comuna Bistricioara- `n prezent comuna
Grin]ie[ jude]ul Neam]- fiul preotului Alexandru
Romanescu [i al Virginiei, n\scut\ Balt\, fiind al
doilea `ntre patru b\ie]i [i trei fete. ~n 1913- 1917
face primele patru clase la Grin]ie[. ~n prim\vara
anului 1917 familia este evacuat\ din cauz\ c\ `n
timpul primului r\zboi mondial Grin]ie[ul era sat de
grani]\, astfel c\ ultima clas\ primar\- a cincea- a
absolvit-o `n comuna Buhalni]a. Clasa `ntìa secundar\, 1917- 1918, a urmat-o la {coala Normal\
Preg\titoare din Hangu- Neam] iar clasele a douaa [asea, la {coala Normal\ "Vasile Lupu" din Ia[i
pe care a absolvit-o `n anul 1924.
~ntre anii 1924- 1927 a lucrat ca `nv\]\tor `n
comunele Ernea [i Vo[lobeni, jude]ul T`rnava Mic\`n prezent Harghita- iar `n anul 1927- 1928 a efectuat stagiul militar la Regimentul 15 Infanterie din
Piatra- Neam] [i {coala de Ofi]eri de Rezerv\ din
Bac\u. ~n perioada 1939- 1940 a fost concentrat la
Regimentul 4 Gr\niceri cu gardul de sublocotenent,
apoi `n tot timpul r\zboiului, 1941- 1945, a activat `n
Plutonul fix teritorial Galu, `n calitate de comandant.
Dup\ terminarea stagiului militar a func]ionat ca
`nv\]\tor `ntre anii 1928- 1931 la [coala din comuna Bistricioara jude]ul Neam] iar din 1931 [i p`n\ la
pensionare - 1967- a fost directorul [colii din satul
Dreptu, comuna Galu, Poiana Teiului de ast\zi.
Povestind despre tat\l s\u, domnul Dragomir
Romanescu men]\ioneaz\ c\ `n anul 1926
Constantin Romanescu a urmat "Cursurile de var\

ale {colii de mai[tri pentru `nv\]\tori" de pe l`ng\
{coala din Deva, jude]ul Hunedoara pe care le-a
absolvit primind certificatul eliberat de Ministerul
Instruc]iunii pentru titlul de maistru. Organizatorii au
fost uimi]i s\ vad\ cum harnicul cursant a reu[it s\
urmeze `n paralel patru specializ\ri: t`mpl\rie,
rot\rie, dog\rie, aparate pentru lec]iile de fizic\.
Pentru fiecare specializare a primit calificativ
"Excelent" sau "Foarte bine".
~nzestrarea nativ\ pentru activit\]ile practice
dublat\ de preg\tirea pedagogic\ temeinic\ cu profesori de renume ai vestitei {coli Normale "Vasile
Lupu", au f\cut din t`n\rul Romanescu unul din cei
mai ilu[tri dasc\li din acele vremi. Cine `l vedea
pentru prima dat\ realiza c\ are `n fa]\ un t`n\r
chipe[ `nzestrat cu acele calit\]i umane [i profesionale care cuceresc pe cei care au norocul s\ le
fie `ndrum\tor. A[a se explic\ realiz\rile distinsului
`nv\]\tor care `n cei 43 de ani de activitate f\r\
z\bav\, s-a f\cut cunoscut [i respectat nu numai de
[colarii care `l iubeau mai mult dec`t pe proprii
p\rin]i dar `n aceea[i m\sur\, de concet\]enii lui
precum [i de to]i muntenii, de la Bro[teni la Hangu
[i de la Grin]ie[ la Pipirig.
Cine are ocazia s\ viziteze {coala veche cu
clasele I- VIII "Constantin Romanescu" de la Dreptu
va afla c\ localul vechi dar ar\tos [i bine `ntre]inut
[i ast\zi a fost ridicat `n anul 1929- 1930 de c\tre
`nv\]\torul Vasile }ifescu. Deoarece `n 1930 a survenit decesul bunului `nv\]\tor, lucr\rile au stagnat
[i a fost dat\ `n folosin]\ o singur\ clas\.
Terminarea cl\dirii este opera lui Constantin
Romanescu. A[a cum a remarcat [i Mihail
Sadoveanu, t`n\rul `nv\]\tor a mobilizat s\tenii astfel c\, `n acela[i an a fost gata `ntreaga cl\dire pe
care `n anii urm\tori a `nzestrat-o cu mobilierul
necesar me[terit `n totalitate de el `n atelierul de
t`mpl\rie dotat `n acest scop. Ulterior atelierul [colar
a servit instruirii practice a multor genera]ii de copii
ceea ce a f\cut ca ]\ranii de pe Valea Muntelui s\
fie renumi]i ca buni meseria[i [i s\ reu[easc\ s\ se
descurce `n gospod\riile proprii cu deprinderile
`nsu[ite.
Cu priceperea [i d\ruirea proprii artizanului `n
meseria c\reia i s-a dedicat a realizat un muzeu
zoologic care, ca [i {coala, ì poart\ ast\zi numele.
Toate piesele- mamifere, p\s\ri, reptile- au fost
v`nate [i naturalizate de inimosul dasc\l pe cheltuiala sa. Doar mesele pe care s`nt expuse au fost
procurate de administra]ie.
Un b\tr`n de pe Valea Bistri]ei
mi-a povestit c\ `n urm\ cu
mul]i ani a fost `mp\iat `n
curtea [colii de la Dreptu un
elan care se r\t\cise din
motive necunoscute pe
meleagurile noastre. Am aflat
c\ `nv\]\torului Romanescu i
s-a cerut ajutorul pentru naturalizarea falnicului musafir
nordic expus ulterior la
Muzeul de {tiin]e Naturale
din Piatra- Neam].
Despre pepiniera de
pomi fructiferi din jurul [colii
se poate scrie o carte de
`nv\]\tur\. Lucr`nd cot la cot
cu [colarii i-a `ndrumat s\
preg\teasc\ solul, s\ sape gropile, s\ aleag\ altoii.

Trebuie subliniat faptul c\ semin]ele [i altoii de
pomi fructiferi de cele mai alese soiuri erau procurate de domnul `nv\]\tor `n peregrin\rile cu motocicleta `n zonele cu livezi renumite. Una dintre cele
mai a[teptate s\rb\tori ale copiilor [i s\tenilor de la
Dreptu era "Ziua s\dirii pomilor"! ~n acea zi fiecare
copil primea 2- 3 altoi cu obliga]ia de a-i s\di `n gospod\ria p\rin]ilor respect`nd cele `nv\]ate `n
pepiniera [colii.
~n prisaca {colii, copiii au deprins s\ construiasc\ stupi, s\ `nfiin]eze [i s\ `ngrijeasc\ familii de
albine. To]i locuitorii de pe Valea Muntelui au beneficiat de sfaturile competente `n materie de pomicultur\ [i apicultur\ ale domnului `nv\]\tor Costic\
Romanescu iar eu `mi amintesc cu nostalgie zilele
`n care l-am invitat [i l-am a[teptat cu emo]ie ca s\-i
prezint primul meu stup, respectiv primul cire[ pe
care l-am altoit cu ajutorul `ndrum\rilor sale.
Nu `nt`mpl\tor am `nceput prezentarea activit\]ii domnului `nv\]\tor cu acele preocup\ri care din
nefericire au disp\rut `n multe dintre [colile s\te[ti
[i asta nu neap\rat din vina oamenilor. Vremurile [i
schimb\rile survenite f\r\ discern\m`nt `n modalitatea de preg\tire a dasc\lilor au f\cut ca genera]ii
`ntregi care nu au mai beneficiat de {colile Normale
cu tradi]ie s\ fie v\duvite de acea experien]\ practic\ necesar\ comunit\]ilor s\te[ti. Din nefericire se
pare c\ lumea satului se `ndep\rteaz\ constant de
ceea ce alt\dat\ constituia polul de la care radiau
toate bunele deprinderi spirituale dar [i de civiliza]ie
[i moralitate, pol format de ~nv\]\tor [i Preot.
~n 1935, Constantin Romanescu s-a c\s\torit
cu Maria }ifescu, t`n\ra `nv\]\toare v\duv\ prin
dispari]ia so]ului Vasile }ifescu despre care am
amintit, `ntemeind astfel o familie mult respectat\
`ntre concet\]eni. Doamna Maria Romanescuabsolvent\ a acelora[i [coli ca [i so]ul s\u- a `ntregit reprezentativitatea familiei de `nv\]\tori ancora]i
`n totalitate `n via]a satului. ~nc\ `nainte de 1945
am`ndoi au ob]inut toate gradele didactice
prev\zute `n legile de atunci [i am`ndurora, ca [i
tuturor acelora afla]i `n aceea[i situa]ie, prin anii '50,
li s-au retras; `n acest fel, `n 1959 au fost anun]a]i
c\ au devenit "`nv\]\tori definitivi", fapt `nscris [i `n
decizia de pensionare.
Prof. Alexandru }|RANU
(Continuaare `n num\rul viitor)
REMEMOR|RI
PEDAGOGICE
NEM}ENE
MAI 2007
~n numerele anterioare au fost semnalate urm\toarele anivers\ri `n mai:

Rodica Asandei, 1/1932; Th. D.
Sperantia, 4/1856; Paul Vasiliu, 4/1923;
Gh. Negru, 8.1918; Mircea Zaharia,
10/1947; P. Jitaru, 11/1905; C.D. Bor[,
13/1912; C. Cuco[, 15/1941; Savin
Bratu, 15/1925; Eugenia Soru, 17/1901;
Sorin Donea, 19/1938; C. Cucu,
21/1936; Avram {tefan, 24/1902; C.
Cuciuc, 24/1911; Elena Cr\ciun,
24/1913; V. Petrovanu, 26/1886; Eduard
Mircea Balan, 28/1936.
{i comemor\rile: 2/1990, Matilda Jitaru;
6/2006, Gh. Negru; 9/1997, Eugenia Livezeanu;
10/1975, Mihai Jora; 12/1995, N. Gr. Ste]cu; 12/2003,
N. Acr`[m\ri]ei; 14/1945, Leon Mrejeriu; 16/1892,
Episcopul Melchisedec {tef\nescu; 19/1988, N.
Milord.
~n num\rul din mai 1882, acum 125 de ani,
revista "Asachi" din Piatra Neam] a publicat studiul
"Despre dezvoltarea [i conservarea na]ional\ la
romni", de profesorul Calistrat Hoga[, ar\t`nd
temeiurile istorice [i filosofice ale na]iunii romne.
Studiul a fost reluat `n volumul "Amintiri" (1967).
1/2007, `n multe [coli nem]ene s-au organizat
ac]iuni educative de cinstire a tradi]ionalului
Armindeni [i a Zilei Interna]ionale a Muncii- cur\]at\
de petele comuniste.
4/1920, n. la Dobreni, `nzestrata `nv\]\toare la
[colile din Girov [i Dochia, Maria D\sc\lescu
(n\scut\ Apostoaie), str\lucit\ elev\ a {colii
Normale de ~nv\]\toare din Piatra- Neam] [i, la
nevoia `nv\]\m`ntului, profesoar\ suplinitoare de
fizic\ [i de biologie. A excelat `n cunoa[terea individualit\]ii elevilor, educarea voca]iilor [i orientarea
[colar\.
9/2007, s-au organizat manifest\ri educative
dedicate "Zilei Consiliului Europei" s\rb\torit\ la noi
pentru intrarea ca membri ai Consiliului Europei la 1
ianuarie 2007. S-a subliniat c\ nu are nimic comun
cu minciuna stalinist\ a "Zilei Victoriei", s\rb\torit\ [i
azi `n Federa]ia Rus\, ca o sfidare [i chiar ca o
amenin]are a Europei.
10/2007, s-a amintit rolul zilei de 10 Mai `n
istoria Romniei: 1866, depunerea jur\m`ntului de
c\tre prin]ul Carol de Hohenzollern ca Principe al
Romniei, `n fa]a Parlamentului }\rii; 1877, proclamarea Neat`rn\rii Romniei fa]\ de Imperiul Otoman,
declarat\, implicit, prin ruperea rela]iilor cu Turcia (10
aprilie 1877) [i declara]ia de r\zboi (29 aprilie 1877);
1881, festivit\]ile de `ncoronare a Regelui Carol I, ca
urmare a proclam\rii Regatului la 14 martie 1881.
Festivit\]ile au fost conduse de nem]eanul V.A.
Urechia.
Mai s\rb\torim `n mai a.c.: Ziua Adolescen]ilor
Romniei (a doua duminic\, 13 mai) [i Ziua Eroilor
Romniei (Ispas, 17 mai); Ziua Mondial\ a Culturii
(21 mai).
Prof. Traian CICOARE
EPISCOPUL MELCHISEDEC {TEF|NESCU - 115 ani de la moarte

ruditul prelat ortodox,
Melchisedec
{tef\nescu, n\scut
la
G`rcina
`n
15.02.1823 [i mort la
Roman
`n
16.05.1892, acum
115 ani, a tr\it `ntr-o
epoc\ eroic\ pentru
neamul romnesc. A
`ntemeierii [i zidirii
Romniei moderne
ca stat na]ional. El a
contribuit activ [i eficient la
aceasta ac]ion`nd, mai ales, prin
Biserica Ortodox\ [i a
`nv\]\m`ntului. ~nclina]ia [i
voca]ia de educator complex le-a
avut din familie. Era unul dintre
cei 15 copii ai preotului Petru
{tef\nescu din G`rcina. Mama
sa, Anastasia, era fiica preotului
Ioan Foc[a din Negre[ti, familie
care a dat numero[i ilu[tri slujitori ai `nv\]\m`ntului.
Elevul Mihai {tef\nescu a

fost un vrednic discipol [i a
devenit un `n]elept sf\tuitor [i
dasc\l. A studiat la Seminarul
Socola din Ia[i, pe care `n ultimul
an l-a p\r\sit din cauza brutalit\]ii directorului. A func]ionat ca
`nv\]\tor la {erbe[ti `n anul
[colar 1841- 1842. Faptul ne
mai 2007
arat\ c\ `n [coli, agresiunea [i

brutalitatea n-au ce c\uta. Fiind
schimbat directorul brutal, reia
studiile pentru ultimul an (18421843) la Seminarul Socola. La
absolvire (1843, se c\lug\re[te
cu numele Melchisedec (Regele
Drept\]ii), e hirotonosit ca arhidiacon [i pred\ ca profesor suplinitor la Seminarul absolvit. Pentru
rezultatele promi]\toare, e trimis
s\ studieze (1848) la Academia
Teologic\ "Petru Movil\" din
Kiev. Absolvent (1851) cu titlul
de "Magister `n Teologie [i
Litere" se `ntoarce `n }ar\,
prime[te rang. ~n concretizarea
mai vechiului g`nd c\, `n noile
condi]ii, preo]ii trebuie s\ fie cul]i
[i bine instrui]i, elaboreaz\ manuale pentru seminarii. Printre ele:
Manualul de Liturgic\ (Ia[i,
1853), dup\ care a `nv\]at [i Ion
Creang\; Introducere `n Sfintele
C\r]i ale Vechiului [i Noului
Testament etc.
~n 1856 e ridicat la rangul de
arhimandrit [i numit director la
Seminarul din Hu[i. Aici va
ac]iona cu d`rz\ `n]elepciune
pentru Unirea Principatelor
Romne [i pentru alegerea lui
Cuza. A fost ales ca deputat de
Hu[i `n Divanul Ad-hoc al
Moldovei, fiind numit [i episcop
locotenent de Hu[i. }ine o
r\scolitoare predic\ `n Catedra
Episcopal\ Hu[i, tip\rit\ cu titlul
"Jertf\ pentru Unirea Principatelor" [i difuzat\ `n toat\
Moldova. Cerea moldovenilor s\
accepte orice jertf\ pentru Unire,
care `nsemna armonizarea cu
civiliza]ia avansat\ a Europei.
Cuza i-a cerut sfatul [i colaborarea `n tot ce a `ntreprins.
Amintim c`teva legate de modernizarea `nv\]\m`ntului: `nfiin]area Ministerului Cultelor [i
Instruc]iunii
(4.06.1862);
APOSTOLUL
numirea membrilor Consiliului

Superior al Instruc]iunii Publice
(13.07.1862);
interzicerea
c`nt\rii grece[ti `n bisericile
romne[ti (15.03.1863); Legea
pentru secularizarea averilor
m\n\stire[ti
(17.12.1863);
Legea Instruc]iunii Publice
(25.11.1864) [.a. Ca Episcop al
Dun\rii de Jos (1864- 1879) a
`ntemeiat, `n 1865, Seminarul de
la Ismail, care mult\ vreme i-a
purtat numele.
Aceea[i atitudine, sf\tuitoare [i cooperant\, a avut-o [i
fa]\ de urma[ul [i continuatorul
lui Cuza, fa]\ de Carol I. Amintim
activitatea [tiin]ific\ `n cadrul
Academiei Romne, al c\rei
membru a devenit `n 1870 [i
`nfiin]area Facult\]ii de Teologie
la Universitatea Bucure[ti
(21.11.1881).
Ca Episcop de Roman
(1879- 1892) a `nfiin]at
Seminarul "Sf. Gheorghe" din

Roman, unde, ca profesor [i
director [i-a afirmat admirabila-i
voca]ie de maestru, form`nd
numero[i discipoli creatori originali de cultur\, precum: Simion
Mehedin]i, Al. Rezmeri]\, C.
Nazarie [.a. Geograful- filosof
Simion Mehedin]i a publicat `n
1941 mirabila lucrare "Cre[tinismul romnesc", expun`nd creator cele `nsu[ite de la Maestrul
s\u.
A l\sat testamentar ca pe
locul proprietatea lui de l`ng\
Palatul Episcopal Roman, s\ se
`nfiin]eze din fondurile l\sate de
el o gr\dini]\ de copii, fapt realizat la 27.08.1895, `n func]iune [i
azi. ~ntreaga-i via]\, [i-a consacrat-o `nv\]\m`ntului romnesc,
factor esen]ial `n prop\[irea
neamului nostru.
Prof. Traian CICOARE
Pag. 5
CEL CE G~NDE{TE SINGUR

Nem]eni la simpozionul
Romnia
`ntre tradi]ie
[i modernitate
olegiul Economic "Virgil

Madgearu" din Bucure[ti a
organizat
Simpozionul
Na]ional "Romnia `ntre
tradi]ie [i modernitate "(17
martie 2007).
La aceast\ a doua
edi]ie,tema Simpozionului a
vizat "Cultura [i civiliza]ia
romnesc\
`n
context
European" iar printre organizatori au fost Prim\ria
Sectorului I Bucure[ti, Inspectoratul
{colar al Municipiului Bucure[ti,
Inspectoratul {colar al Sectorului I [i
{coala general\ nr. 45 Titu Maiorescu".
Partenerii
ac]iunii
au
fost
"Universitatea
"Ovidius"
din
Constan]a,Institutul de Etnologie [i
Folclor Bucure[ti [i Muzeul }\ranului
Romn din Bucure[ti.
Men]ionez cu pl\cere c\ din
Comitetul de organizare a f\cut parte [i
distinsa noastr\ coleg\, profesoara
Cristiana {oimaru, originar\ din Piatra
Neam].
Simpozionul s-a desf\[urat pe trei
sec]iuni: "Monografii de patrimoniu",
"Personalit\]i romne[ti de larg\
recunoa[tere
european\
[i
interna]ional\" respective "Vechi tradi]ii [i
obiceiuri p\strate `n cultura [i civiliza]ia
popoarelor".
Din municipiul Piatra Neam] au participat prof. Liviu Constantin Rusu [i subsemnatul.
Profesorul Liviu Constantin Rusu a
sus]inut comunicarea: "Constantin
Matas\ fondator al Muzeului de Istorie
din Piatra Neam].
Subsemnatul, m-am prezentat cu o
cercetare de arhiv\, asupra unui studiu
apar]in`nd filosofului Nae Ionescu.
Este vorba despre o "Culegere de
studii [i texte " ap\rut\ `n 1942 la Editura
"Bucovina" din Bucure[ti purt`nd titlul
"Izvoare de Filosofie".
Aceast\ culegere este cu at`t mai
interesant\, cu c`t ea este opera unor
nume ilustre: Constantin Noica,
Constantin Florea [i Mircea Vulc\nescu.
Ea are 250 pagini, o h`rtie de proast\ calitate, suger`nd restric]iile acelei perioade
de r\zboi.
Volumul se deschide cu studiul lui
Nae Ionescu intitulat "Func]iunea
epistemologic\" a iubirii.
El a fost scris `n 1919, `n perioada
c`nd autorul s\u fusese numit asistent la
Catedra de Filosofie a Universit\]ii din
Bucure[ti, la recomandarea lui
Constantin R\dulescu- Motru.
Studiul `n cauz\ a constituit lec]ia de
deschidere a anului universitar
1919-1920.
"Func]iunea epistemologic\ a iubirii", de[i vast\ ca
`ntindere,nu are `ncheiere,
care probabil, s-a pierdut dar
sugestiile teoretice `ndrept\]esc aprecierile care au
aureolat reputa]ia magistrului.
Scopul studiului este explicarea
poten]ialului
de
cunoa[tere (epistemic) al
iubirii, resping`nd "literaturizarea propriu zis\ a
filosofiei "capcan\ `n care cad,
de regul\, metafizicienii tr\irismului.
Nae Ionescu aten]ioneaz\
[i asupra altor "complica]ii"
care izvor\sc din perspectiva
religios metafizic\ asupra
problematicii iubirii. El ]ine s\
se delimiteze deopotriv\ de viziunea

pozitivist\.
~n
varianta
ei
bergsonian\,aceast\ abordare caracterizeaz\ o categorie de cercet\tori
"disper`nd a g\si `n fundul unei eprubete,dezlegarea tainelor lumii".
Cu o autoimpus\ rigoare,autorul `[i
define[te inten]iile: "Adaptarea la necesit\]ile metafizice ale personalit\]ii
umane".
Vom observa c\ Profesorul se preocup\ de o problem\ cu vaste tradi]ii,
care `ncepe cu anticul Platon [i chiar cu
scrierile vedice, continu`nd cu medievalii
extazia]i de "Amor Dei Intellectualis"
(Iubirea intelectual\ a lui Dumnezeu)
p`n\ la Blaise Pascal [i nu numai.
Grijuliu cu argumentele, Nae
Ionescu caut\ resorturile atletice
(aletheia=adev\r) al iubirii, care orbe[te
[i idealizeaz\ capacitatea instrumentelor
noastre". Au spus-o mul]i `ntre care renumitul Marsilio Ficino, conduc\torul
Academiei Platonice de la Floren]a pe
c`nd f\cea comentariul la "Banchetul" lui
Platon: "Iubirea mut\ mun]ii [i aprinde
stelele de pe cer".
Nu cunoa[tem -din p\cate- concluziile lui Nae Ionescu iar moartea sa prematur\ (1940) eternizeaz\ aceast\
ne`mplinire.
Putem `ns\ ar\ta c\ pentru filosoful
Nae Ionescu iubirea este o cale spre
cunoa[terea de sine, precum [i spre
decriptarea unora dintre `n]elesurile
ascunse ale lumii.
Iubirea nu este numai un reflex
emo]ional al cunoa[terii ci [i "procesul de
trecere de la realitate la extrarealitate",
prin intermediul tr\irii care d\ sens,
umaniz`nd [i fertiliz`nd conduita epistemic\.
Prof. dr. D. D. URSACHE
UTOPIA CA REALITATE (VI)

(urmare din num\rul trecut)
tmosfera `n "1984" este tensionat\, `ntunecat\, cu momente de

maxim\ `nc\rcare care alterneaz\ cu perioade de calm `nvins.
Universul orwelian `n "1984" este `nchis ermetic, nu se poate
ajunge la miezul lui dec`t cu riscul de a fi afectat [i r\nit [i, pe de
alt\ parte, nu exist\ nici o sc\pare pentru persoanjele captive
din interior. Odat\ stabilit contactul dintre acest univers infernal
[i cititor totul devine posibil [i mai ales ireversibil. Acest spa]iu
ermetic dar plin de sensuri, de semne [i aluzii, aceast\ atmosfer\ ap\s\toare [i obsedant\ at`t de familiare `n "1984" pot fi
reg\site, la o alt\ scar\, `n "Pr\bu[irea casei Usher" a lui E.A.
Poe, unde Roderick Usher este `necat `n propria nebunie [i tot
ce-l `nconjoar\ [i tot ce reprezint\ se pr\bu[e[te, `n acela[i fel
`n care Winston Smith este `nvins de propria sl\biciune.
Lista posibilelor compara]ii ar putea continua la nesf`r[it, dac\ ne g`ndim
la romanele secolului nostru, pentru c\, `ntr-un fel sau altul, toate s`nt legate
de ideea de utopie [i singurul lucru care difer\ este dac\ utopia are conota]ii
pozitive sau negative. Secolul al XX-lea este `n `ntregime dedicat utopiei;
conceptul de utopie e ca un cancer, pentru c\ a proliferat monstruos [i-atunci
ideea e c\ "1984" poate fi `nt`lnit oriunde, cu momente omene[ti sau cu
momente `nsp\im`nt\toare, at`t `n lumea fic]ional\ c`t [i `n cea real\.
Secolul nostru se dezvolt\ sub semnul clar al decadentismului utopic:
s`ntem cople[i]i de statui, bombarda]i de cele mai ciudate produc]ii artistice
dar, din nefericire, toat\ aceast\ abunden]\ este o ILUZIE; reu[im doar s\
reproducem ([i asta facem de c`teva secole) f\r\ `ncetare c`teva capodopere
pe care nu vom fi `n stare s\ le cre\m noi `n[ine.
Iat\ ce cred mul]i intelectuali (ca M. Yourcenar, G. Papini) iar povara
acestei con[tientiz\ri este, f\r\ `ndoial\, foarte greu de purtat. Totu[i, ideea
de iluzie (adic\, utopie) este at`t de ad`nc `nr\d\cinat\ `n profilul spiritual al
acestui secol, `nc`t ne vedem for]a]i s\ ne `ntreb\m dac\ proiec]ia lui Orwell
este `ntr-adev\r una utopic\/ distopic\ sau nu.
Dac\ ne g`ndim la implica]iile ei sociale, de fapt, "materializ\rile" ei
sociale, se poate vorbi despre carcaterul ei profetic: faptul c\ aproape tot din
cartea lui Orwell a putut fi recunoscut `n via]a real\, social\ a mai multor
na]iuni, poate fi interpretat, `n maniera noastr\ utopic\ astfel: parc\ o minte
bolnav\, dup\ ce a citit romanul, a decis s\ `ndeplineasc\, d`nd dovad\ de
un pervers sim] al detaliului, fiecare pas al profe]iei orwelliene, ba chiar s-o
`nr\ut\]easc\. Nu este mult de spus despre modul tragic `n care resimte
aceast\ carte cititorul care a cunoscut ororile comunismului, dec`t c\, o dat\
`n plus, un astfel de lector redescoper\ faptul c\ uneori (de fapt, de cele mai
multe ori) realitatea e fantasmagoric\ [i merge dincolo de cele mai
`ndr\zne]e [i mai `nsp\im`nt\toare proiec]ii ale min]ii unui artist.
Cu toate astea, romanul, `n modernitatea lui perpetu\, este, dincolo de
trimiterile clare la comunism, povestea unei `ntregi istorii umane. Winston
Smith s`ntem noi, oamenii, lupt`nd s\ r\m`nem ra]ionali [i umani dar,
cople[i]i de un potop de malign de putere, care `nghite totul, `n final s\ d\m
gre[.
Dintr-un alt punct de vedere, "1984", manevr`nd o lume `nchis\ ermetic,
este, el `nsu[i, un roman "`nchis" `n viziunea lui Alberes pentru c\ Orwell [tie
de la bun `nceput c\ nu se va interpreta (adic\ dramatiza) [i nici nu-[i va justifica pe deplin crea]ia. {i pentru c\ am tot vorbit despre structura romanului,
se pune `ntrebarea: Winston Smith poate fi considerat un "pharmakos" ("]ap
isp\[itor", `n viziunea lui N. Frye? Formal privind, da, poate, pentru c\ `ntreaga lui evolu]ie e profund simbolic\ [i exemplar\, el pl\te[te pre]ul `n numele
unei `ntregi categorii umane, dar, dac\ mergem mai ad`nc `n structura
romanului, vom descoperi c\ Winston este, f\r\ nici un dubiu, victima propriei sl\biciuni; nu `nsp\im`nt\torul sistem de tortur\ `l face s\-i cedeze
echilibrul psihic [i emo]ional, el cedeaz\ sub presiune, deci nu e un "pharmakos".
"1984" este un roman proteic, pentru c\ e un roman modern.
Prof. Daniela Ioana NICOAR|
EXERCI}IU DE CHRISTOLOGIE HERMENEUTIC| (III)
n cre[tinism fundamentul nou negociabil al credin]ei

este constituit de
doctrina lui Iisus
Hristos ca "Fiu al Lui
Dumnezeu", prin/ `n
care oamenilor le
este dat\ m`ntuirea.
Mai poate fi el
ap\rat `n fa]a altor
preten]ii de unici-
tate?
Absolutul este atributul
Realului ultim. Numai Absolutul
este absolut; credin]a `n Iisus
(zice P. Tilich) nu const\ pur [i
simplu `n asigurarea /siguran]a
c\ El este "pentru mine" calea
m`ntuirii; ea `nseman\ a crede
c\ lumea [i omenirea `[i
g\sesc m`ntuirea `n [i prin El.
Se pare c\ o nou\
hermeneutic\
a
Noului
Testament se dovede[te nece-
Pag. 6
sar\ `n actualul context pluralist

[i nu mai pu]in important, `n
perspectiva unui dialog interreligios. Problema este de a [ti
ce autoritate doctrinal\ sau
moral\ este atribuit\ sursei de
revela]ie, dac\ actul de a se
`ntoarce spre ea `n c\utarea
orient\rii urmeaz\ ca act
"secund" un "praxis" de dialog
interreligios. Sursa revela]iei
mai poate asigura func]ia de
"norma normans" pentru g`ndirea [i practica cre[tin\?! Sau,
dimpotriv\, se declan[eaz\ la
rangul de simpl\ norm\ secundar\, un fel de punct de control?
Pentru `nceput putem
spune c\ primul act al "praxis"ului este el `nsu[i inspirat din [i
prin cunoa[terea credin]ei
cre[tine, ca prin punctul s\u de
plecare. ~n contextul pluralismului
religios
aceasta
`nseamn\ c\ `n "praxis"-ul dialogului interreligios, credin]a

celui care particip\ la dialog nu
este niciodat\ pus\ `n paranteze prin vreun fel de "epoche"
(epoche are `n]elesul de oprire,
suspendare a unei judec\]i logice- gr.); la Husserl- atitudine
metodic\ const`nd `n eliminarea elementelor empirice ale
dat-ului, pentru a consolida
doar esen]ele pure. Nu poate
exista dialog
inter-religios
`ntr-un vid de convingere religioas\.
~n contextul teologiei
eliber\rii, hermeneutica biblic\
nu consider\ Cartea Sf`nt\ ca o
simpl\ memorie a unui cuv`nt
din trecut. Cuv`ntul este "reactualizat" `n istoria prezent\,
f\c`nd din aceasta o parte a
istoriei continue a m`ntuirii.
{i `n timp ce evenimentul
Iisus Hristos a avut loc o dat\
pentru totdeauna (ephapaxgr.), r\m`ne contemporan

fiec\rei genera]ii [i operant `n
istoria lor curent\.
Cuv`ntul lui Dumnezeu
r\m`ne norma normans pentru
o teologie hermeneutic\ de
eliberare; dar norma nu e static\, e dinamic\. Cuv`ntul nu
r\m`ne liter\ moart\, `[i
p\streaz\ puterea creatoare
(Esenieni 55, 11), stimul`nd
istoria m`ntuirii s\ mearg\
`nainte c\tre des\v`r[ire.
~nt`lnirea inter- religioas\
trebuie s\-i ajute pe cre[tini s\
descopere noile dimensiuni ale
m\rturiei/ probei, pe care
Dumnezeu o face despre El
~nsu[i `n alte comunit\]i de
credin]\.
Convingerea credin]ei, prin
chiar natura ei, se situeaz\ dincolo de vreo prob\ empiric\
sau [tiin]ific\. Principalul argu-
APOSTOLUL
ment istorico- critico- exegetic

avansat de c\tre cristologii plurali[ti reia aser]iunea c\, `ntre
Iisus istoric [i Hristos al Bisericii
apostolice ar fi o pr\pastie de
netrecut. Reduc]iile iau forme
diferite; pe scurt, `n timp ce
Iisus era "un om acreditat/ trimis de Dumnezeu" evreilor prin
care f\cea minuni, miracole [i
semne printre ace[tia, dup\
cum este recunoscut de
herygm-ul primitiv, Bisericaprintr-un procedeu de zeificare,
l-a ridicat de timpuriu la rangul
de persoan\ divin\. Sau, sub
influen]a larg r\sp`ndit\ a
modelelor de g`ndire elenistice,
Biserica a transpus `n "limbaj
ontologic" ceea ce era conceput a fi pur "func]ional". Ceea
ce ar trebui luat drept "limbaj
mitic" sau "metaforic" a fost
interpretat "literal". "Poezia" a
fost luat\ drept "proz\" (J.

Hick); altfel spus, cristologia
explicit\ a Bisericii se bazeaz\
pe cristologia implicit\ a lui
Iisus ~nsu[i. Iisus-ul istoric este
Hristosul credin]ei.
Tranzi]ia de la stadiul
"func]ional" la cel "ontologic se
realizeaz\ prin dinamismul
credin]ei, `n m\sura `n care
identitatea personal\ a Fiului
Lui Dumnezeu este prezumat\/
pre-supus\ "condi]iei divine"
manifest\ `n umanitatea glorificat\ a lui Iisus.
R\m`ne, totu[i, faptul c\
~ntruparea Fiului lui Dumnezeu
implic\ `n mod real devenirea
uman\ a verbului `n istorie,
care independent de aceast\
devenire, exist\ etern `n taina
lui Dumnezeu. (va urma)
Prof. masterand
Dumitri]a VASILCA
mai 2007
PARTE DE CARTE
Festivalul Na]ional de Teatru pentru Copii Tinere]e f\r\
b\tr`ne]e - e d i ] i a I , P i a t r a N e a m ] 4 - 6 m a i 2 0 0 7
ndronic,
Octavian
Barna,
Gina
Gheorghiu,
Irina
Timi[escu,
Dorina
Simionel, Alexandrina
Leonte,
Simion
Dacumea,
Iustina
Livezeanu, Daniela
Bistriceanu, Nadia
Ionescu,
Tatiana
Donciu,
Maria
Inimosu.
Pe cele dou\
podiumuri de concurs - Teatrul
Tineretului [i Teatrul de Joac\ de
la Biblioteca Jude]ean\ G.T.
Kirileanu" s-au perindat peste
patru sute de copii care au evoluat
pe dou\ categorii de v`rst\ pre[colari [i [colari - `n cadrul mai
multor sec]iuni dedicate artei
teatrale [i celei coregrafice.

Iat\ premiile I acordate de juriul
festivalului, prezidat de actorul
Cornel Nicoar\ [i format din:
Loredana Grigoriu, actor, Nora
Covali (actor), Raul-Lauren]iu
Lucaci, actor, Lucre]ia Mandric,
actor, Manuela Mo]i-Lucaci, actor,
Iuliana Irimia, educatoare, Daniela
Pepene, sponsor, Geta T\nase,
educatoare, Manuela Leahu, bibliotecar:
Art\ coregrafic\ - balet:
Funda]ia Neghini]\" Bac\u
(pre[colari);
dans
tematic:
Gr\dini]a {colii nr. 3 Piatra Neam]
(pre[colari); Funda]ia Neghini]\"
Bac\u ([colari); dans de societate:
Gr\dini]a nr. 28 Bac\u (pre[colari),
{coala nr. 15 Bac\u ([colari).
Art\ dramatic\ - teatru de
p\pu[i: Liceul particular nr. 1 Piatra
Neam] ([colari).
Art\ dramatic\ - echip\:
F u n d a ] i a
Neghini]\" Bac\u
(pre[colari); Cercul de Art\
Dramatic\ [i Cor e g r a f i c \
Pinocchio"
al
Asocia]iei pedagogice
Educatoarea" Piatra
Neam] ([colari).
Art\ dramatic\ - individual:
Eduard
Filip,
F u n d a ] i a
Neghini]\" Bac\u
[i C\lin Maz\re, Gr\dini]a nr.2

Roman (pre[colari), Mara Corlade,
Clubul Artis" Piatra Neam]
([colari).
Premiul special Traian
Grigoriu", `n memoria fostului actor
reprezentativ
al
Teatrului
Tineretului, a fost acordat micii
eleve M\riuca B\l\un]escu de la
{coala nr. 2 Piatra Neam] , iar
Marele Premiu [i Trofeul festivalului a revenit Funda]iei Neghini]\"
din Bac\u pentru seriozitatea cu
care trateaz\ educa]ia prin art\ [i
pentru spectacolele de `nalt nivel
cu care au fost prezen]i `n festival".
Au mai fost acordate numeroase
premii [i men]iuni speciale, ca acelea primite de dou\ [coli din mediul
rural care, `n ciuda condi]iilor nu
tocmai optime, au avut curajul de a
se prezenta `ntr-o competi]ie
na]ional\ de amploare, oferind un
spectacol juvenil sincer [i, tocmai
de aceea, adev\rat.
Pre[edintele juriului, actorul
Cornel Nicoar\, a caracterizat succint importan]a acestui festival `n
spa]iul cultural al copiilor:
Manifestarea are o importan]\ extraordinar\ care se va
vedea `n timp. `ndrum\torii, de
regul\ cadre didactice, vor vedea
diferen]a `ntre spectacolele [colare
de sf`r[it de an, de pild\, [i spectacolele competi]ionale. De fapt,
acest festival atrage aten]ia procesului de `nv\]\m`nt viitor, c\ `n
Uniunea European\ educa]ia prin
teatru va deveni materie de studiu.
Am v\zut ni[te lucruri extraordinare, am v\zut [i ni[te lucruri de

o naivitate strig\toare la cer, dar
am avut [i surprize pl\cute, ca
aceea de a constata prezen]a unui
dans de societate de la Davideni,
de pild\. Am v\zut ni[te lucruri
uneori impresionante, am v\zut
multe lucruri bine g`ndite [i a[
recomanda celor care se prezint\
`n competi]ie s\ profite de
facilit\]ile pe care ]i le ofer\ o
scen\ profesionist\. Dac\ acest
festival nu va fi continuat [i `n anii
urm\tori, va fi o crim\. {i cu asta
chiar c\ am spus tot."
O adev\rat\ revela]ie privind
seriozitatea [i incipientul profesionalism cu care abordeaz\ spectacolul teatral pentru copii a constituit-o prezen]a pe scena festivalului pietrean a micilor interpre]i
care activeaz\ `n cadrul Funda]iei
Neghini]\" din Bac\u.
Ionel T\nas\, inimosul
pre[edinte al funda]iei ne-a
m\rturisit:
Ace[ti copii au nevoie s\ se
manifeste, iar poten]ialul lor artistic
nu poate fi pus `n valoare dec`t `n
astfel de situa]ii. Am descoperit
acest festival ca pe un lucru frumos
de care trebuie s\ profit\m cu to]ii."
Probabil c\ a[a vom face.
Chiar peste un an. Pentru c\
aceast\ manifestare merit\ s\
supravie]uiasc\ [i s\ devin\,
al\turi de multe altele care au un
statut bine definit, un bun cultural
al acestor locuri.
Jurnalul unui cre[tin

tructurat\ `n dou\sprezece capitole, dup\
cele dou\sprezece
articole din Simbolul
Credin]ei, Jurnalul
unui
cre[tin
reprezint\ m\rturia
unei cre[tine practicante, care vede,
g`nde[te,
m\rturise[te [i se exprim\ `n
scris asupra celor din
jur ridic`ndu-i la
superlativ, fapt ce constituie pilde
vii de urmat pentru genera]iile
viitoare. Cele 40 de tablouri religioase" - eseuri `n care faptul
sacru al `nv\]\turii [i iubirii pentru
cititori este pus `n rela]ie cu via]a
parohial\, prezint\ faptele concrete ale credin]ei legate de construirea Bisericii Sf`nta Cuvioas\
Parascheva"
din
cartierul
D\rm\ne[ti al ora[ului Piatra Neam].
Lucrarea con]ine antologii de
texte religioase [i imagini foto document din via]a Parohiei
Cuvioasa Parascheva. Fiecare
capitol [i subcapitol are un titlu
sugestiv ce reprezint\ o
prezentare succint\ a con]inutului.
Astfel
mesajul
divin
se
`ntrep\trunde cu oamenii [i faptele
acestora.
Autorii c\r]ii, preot Drago[
Munteanu, cu o bogat\ [i rodnic\
activitate pastoral\ [i prof. Rodica
Teof\nescu Cocan, distins cadru
didactic
al
`nv\]\m`ntului
nem]ean, ne ofer\ un amplu material catehetic prezentat [i explicat
prin prisma teologului [i a profesorului de limba romn\, care
observ\ adev\rata tr\ire a credincio[ilor.

Ap\rut\ concomitent cu ctitoria bisericii, scris\ [i rescris\, `n
perioada 1994 - 2006, ca m\rturie
de credin]\, cartea Jurnalul unui
cre[tin" este o poveste vie,
despre oameni [i pentru oameni,
despre munca [i mai ales jertfa
acestora pentru construirea unei
biserici. Parc\, mai mult ca oric`nd
este pus `n practic\ mesajul
M`ntuitorului: Nu oricine ~mi zice:
Doamne, Doamne, va intra `n
`mp\r\]ia cerurilor, ci cel ce face
voia Tat\lui Meu Celui din ceruri."
(Matei, VII, 21).
Acest fapt ne determin\ s\ o
recomand\m cu mult\ c\ldur\
tuturor persoanelor ce vor s\ afle
c`te ceva despre chinurile facerii"
a ceea ce numim mireasa lui
(*)
Hristos", Biserica cre[tin\.

Consider`nd lucrarea o monografie a Bisericii Sf`nta Cuvioas\
Parascheva" din Piatra - Neam],
apreciem `n mod deosebit
str\dania autorilor [i recomand\m
cartea tuturor persoanelor interesate de jertfa pentru crea]ie a unei
comunit\]i ce contribuie la istoria
local\ a Bisericii noastre
str\mo[e[ti. ~n acela[i timp, jertfa
cre[tinilor din Parohia Sf`nta
Cuvioas\ Parascheva" trebuie s\
constituie un model de urmat pentru noi to]i.
Drd. MIHAI FLOROAIA
(*) Pr. Drago[ Munteanu [i

prof. Rodica Teof\nescu Cocan
JURNALUL UNUI CRE{TIN,
2006, Editura Crigarux din Piatra
Neam].
ICOANA DEVENIT|
CHIP DE COPIL
ucereasc\, s\-]i
spun\ cu toat\
gura [i cu tot
entuziasmul ce a
v\zut.
Modul cum `]i
spune acest lucru
este mai elevat sau
mai frust. Important
e c\ reu[e[te s\-]i
spun\. Tehnicile [i
manierele
de
realizare s`nt de la
cele mai simple p`n\ la cele mai
elaborate [i rafinate. Expresia

`ns\ lumineaz\ [i pe unele [i pe
altele! Canonicitatea [i norma
s`nt `nsumate [i subsumate de
unelte ori v`ltorii creatoare,
poeziei [i muzicii care g`lgìe [i
umple de frumuse]e toate
lucr\rile, indiferent de materiale:
piatr\, lemn, p`nz\ sau tehnici
(tempera, acuarel\, ulei).
Icoana prin defini]ie trebuie
s\ fie s\rutat\, ei trebuie s\ i te
`nchini [i s\ fie f\c\toare de minuni. ~n general ea este a[ezat\
`n col]ul de rug\ciune al fiec\rei
case, `n col]ul de frumuse]e cum
se exprima Paul Evdokimov [i de
aceea icoana nu trebuie tratat\
ca un simplu tablou. Mesajul ei
este sacru. Misiunea ei este s\
schimbe destine [i oameni, s\-i
fac\ mai buni [i mai frumo[i, s\-i
ajute `n momente grele, s\ apere
sate [i ora[e, familii [i copii,
comunit\]i [i persoane.
Obrazul Icoanei secolului
XXI este br\zdat ad`nc de sutele
de ani de istorie, de ar[i]ele [i
gerurile prigoanelor, sporindu-[i
a[adar aura cu noi [i noi
str\luciri, izvor`te din preaplinul

c\ut\rilor, muncii [i trudei
iconarului- copil, pictorului cu
m`nu]e sfinte [i suflet de aur care
zugr\ve[te o lume dup\ chipul [i
asem\narea sa, purific`nd-o,
d`ndu-i simplitatea, m\iestria,
cumin]enia [i str\lucirea ochilor
s\i de `nger- copil.
V\ rog s\ primi]i dragi prieteni copii, admira]ia [i smerita
mea plec\ciune pentru minunata
voastr\ expozi]ie [i frumoasele
voastre lucr\ri, consider`nd c\
ne-a]i `n\l]at de ~n\l]are,
ad\ug`nd `nc\ un episod {colii de
Icoane de la Neam] care prin voi
c\p\ta-va str\lucire [i m\iestrie
unor Grigorescu, Tonitza,
Protcenco sau Gavriil Uric. To]i
participan]ii s`nt premian]i.
Iat\ numele acestora:
Am\rioarei Magda (Marele
Premiu, lucrare pe piatr\);
Tolomei Ana- Maria (lemn,
Marele Premiu); Minerceag
Alexandru (premiul special);
Popa Emilian, Nedelea Bogdan,
Mu[at Andrei, Manea R\zvan,
Leonte Robert (locul I);
Dumitrache Alexandra, Diaconu
Rodica, Manea R\zvan, Mih\lcu]
Roxana Ioana, Babu[ Andrei,
Cargioiu Iulia Andreea, Coman
Georgiana, Grigore Lavinia,
Nicolae Doru Andrei, Baciu Niki,
Axinte Bianca, Du]u Livia, Imbrea
Valentina, Lipan Toader, Laza
Georgiana, G`sc\ Gabriela,
G\in\ Adina, Stoleru Alin,
Botonca Adrian, C\runtu Ovidiu,
Br\dule] Ioana, Conu] Beatrice,
Costea Rovana, Bortaru Florin,
Horciu Alexandra, Rica Ionela
(locul III).
Sponsori: Prim\ria Piatra
Neam], Bercas, Net Construct;
Ouatu Vasile; Dinasty; TLSIT; Adi
Baciu; Viorel Chiril\; Agnes
Toma; Bradynamycs; Novomat;
Daniel Harbuz; Unicat Construct;
St\nescu Victor; Parohia "Sfin]ii
Voievozi" S\vine[ti.
Michel Quenot `[i numea
cartea [i aser]iunea sa despre
icoan\ "Fereastr\ spre absolut",
concursul Patriarhiei se cheam\
"Icoana din sufletul copilului",
concursul Prim\riei Piatra Neam]
se nume[te "Fereastr\ spre Cer",
acum c`nd cerurile s`nt deschise
[i putem ceti `n ele ca-ntr-un
nesf`r[it azur, c`t un ochi de copil.
u]ine snt evenimentele istorice care au
marcat att de mult con[tiin]a maselor
ca acel al Inchizi]iei. Pentru a `nfrunta
istoria acestui fenomen trebuie s\
dep\[e[ti miturile [i legendele ce s-au
creat `n juru-i [i s\ abordezi cu obiectivitate contextul socio-politic [i cultural
al epocii. ~nfiin]at\ cu scopul de a ap\ra
credin]a cre[tin\ de influen]ele ereziilor
epocii, pe de o parte [i de a-[i men]ine
universalitatea geografic\, pe de alt\
parte, Inchizi]ia a degenerat `n cele mai
crude [i inimaginabile orori. ~nc\ de la `nceput trebuie clarificat faptul c\ inchizi]ia nu `nseamn\
Biserica sau vreun anumit ordin religios.
Majoritatea istoricilor consider\ c\ societ\]ile
medieval\ [i renascentist\ erau caracterizate de
violen]\. ~n decursul Evului Mediu, justi]ia civil\ [i
cea bisericeasc\ au dus o permanent\ lupt\ pentru dobndirea suprema]iei puterii, fiecare `ncercnd
s\-[i atrag\ fidelitatea oamenilor [i a popoarelor.
Sistemul inchizitorial dovede[te cel mai bine faptul
c\ amestecul religie - politic\ nu a fost [i este
benefic nim\nui. Inchizi]ia spaniol\ a reprezentat
veritabila ma[in\rie politic\. ~nfiin]at\ cu scopul de
a unifica o na]iune, a `mbr\cat forme
asem\n\toare rasismului. Timp de aproape [apte
secole, aceast\ ma[in\ de normalizare social\ a
mai 2007
O carte despre istoria Inchizi]iei (*)

func]ionat cu sprijinul puterii politice, crendu-[i
propria legend\.
Lucrarea `[i propune [i reu[e[te `n mare
m\sur\ s\ realizeze radiografia fenomenului
inchizitorial, prin abordarea unor momente cheie
din istoria acestuia: erezia catar\, procesele intentate Ioanei D' Arc, lui Bruno, lui Galilei sau
vr\jitoarelor precum Marie des Valles. Episoadele
evocate snt pline de `nc\rc\turi dramatice, cercetarea istoricilor fiind `n plin\ desf\[urare. Se
observ\ destul de u[or faptul c\ procesul Ioanei a
fost orice altceva, numai un proces teologic nu, iar
ale lui Galilei [i Bruno au devenit scen\ de confruntare `ntre [tiin]\ [i credin]\ pe fondul mentalit\]ilor colective.
Fiecare capitol al c\r]ii este conceput ca unitate [i poate fi citit independent de celelalte. Se
pleac\ de la anumite documente originale [i de la
procesele-verbale ale unor procese, pentru a
putea reconstitui atmosfera dramatic\ ce a conferit
unicitate acestor pagini de istorie.
Se pare c\ num\rul c\r]ilor arse de Inchizi]ie
este mai mare dect acela al oamenilor ar[i pe rug.
Aceasta s-a petrecut din dou\ motive: distrugerea

c\r]ilor era mai pu]in crud\ din punct de vedere
moral dect uciderea oamenilor, iar pe de alt\
parte, prin arderea c\r]ilor se distrugeau ideile
rele", ereziile transmise prin scris.
Literatura universal\ a prezentat de cele mai
multe ori Inchizi]ia adaptnd-o unei viziuni proprii,
uneori exagernd chiar. Cazul reprezentativ este al
lui Dostoevski `n Fra]ii Karamazov, `n care marele
inchizitor s-a `ndep\rtat att de mult de Dumnezeu
`nct ajunge s\ se identifice cu satana.
Istoria secret\ a Inchizi]iei constituie o remarcabil\ carte despre istoria mentalit\]ilor, ideea ei
fiind aceea de a suscita interesul [i pentru alte lecturi pe aceast\ tem\ [i de a deschide calea spre
noi cercet\ri ale fenomenului.
Drd. MIHAI FLOROAIA
(*) Natale Benazzi [i Matteo D' Amico, Istoria

secret\ a Inchizi]iei, traducere de Daniela Cristina Vintil\, PRO Editur\ [i tipografie,
Bucure[ti, 2000.
APOSTOLUL
Pag. 7
Zig - Zag
{COALA CUZA,
LA ANIVERSARE
21 mai a devenit
ziua prestigioasei
unit\]i de `nv\]\m`nt
pietrene o dat\ cu
primirea numelui
"Elena Cuza"
unoscut\, apreciat\ [i foarte
c\utat\, mul]i ani,
ca [coala 4,
"Elena Cuza" a
intrat `n cel de-al
doilea deceniu de
activitate sub noua
sa denumire. Din
1996, 21 mai a
devenit ziua prestigioasei unit\]i de
`nv\]\m`nt,
botezat\ dup\ numele so]iei
domnitorului Cuza, `n semn de
respect fa]\ de sprijinul acordat de aceasta comunit\]ii
locale, c`t a tr\it la Piatra
Neam]. Firesc, evocarea personalit\]ii doamnei Elena
Cuza nu putea lipsi din programul dedicat anivers\rii [colii,
din 21 mai 2007. Activitatea a
fost realizat\ `n colaborare cu
Muzeul de istorie [i arheologie
[i sus]inut\ de elevii claselor a
patra. O alt\ manifestare a fost
sesiunea de comunic\ri cu
tema "Cre[terea eficien]ei
activit\]ilor
educative".
Activit\]ile sportive dedicate
s\rb\toririi
[colii
s-au
desf\[urat pe parcursul
`ntregii s\pt\m`ni [i au
angrenat to]i elevii. Un punct
interesant din programul
aniversar a fost `nt`lnirea dintre
reprezentan]ii claselor a patra
[i cei din anii mari, `n care
ultimii au vorbit despre ceea
ce i-a determinat s\ r\m`n\ la
Cuza. Aniversarea din 2007
s-a `ncheiat cu lansarea
num\rului 12 al revistei
"{coala mea" [i spectacolul
festiv, sus]inut `n sala mare a
Consiliului Jude]ean, unde a
avut loc [i premierea celor cu
rezultate
deosebite
`n
concursurile [colare.
C\ci elevii [i cadrele
didactice de la "Elena Cuza"
au
`nt`mpinat
aceast\
s\rb\toare cu numeroase performan]e.
Anul acesta, la etapa
jude]ean\ a olimpiadelor,
[coala a ob]inut urm\toarele
rezultate: men]iune la limba [i
literatura romn\ (Georgiana
Ploscaru, cl. a VII-a A, prof.
Marilena Nechita), dou\ premii
II la educa]ie civic\ (Costina
Ilea- cl. a VII-a C [i Claudiu
Moldovan, cl. a VII-a A, prof.
Florina Roma[cu), o men]iune
la fizic\ (Diana Alexandra Trif,
cl. a VII-a C, prof. Mariana
Fren]i) [i o men]iune la
educa]ie tehnologic\ (Bianca
Elena Axinia, cl. a V-a B, prof.
Nicoleta C\m\ru]).
Cele mai bune rezultate
au fost ob]inute de Roxana
Dubei (cl. a VIII-a B, prof.
Adriana Vernica) [i Sorina

Luiza Nechita (cl. a V-a B, prof.
Nicoleta C\m\ru]), calificate la
etapa na]ional\ a olimpiadelor
de geografie, respectiv
educa]ie tehnologic\. Din
nefericire,
Sorina
s-a
`mboln\vit [i nu a mai putut
concura la etapa final\, dup\
ce ob]inuse locul I la `ntrecerile
jude]ene, cu media 9,80. ~n
schimb, Roxana a reu[it un
rezultat foarte bun, men]iune,
la olimpiada de geografie.
Elevii [colii "Elena Cuza"
s-au remarcat [i `n competi]iile
sportive. La etapa jude]ean\ a
Olimpiadei
Na]ionale
a
Sportului {colar, echipa de fotbal (cl. V- VIII), preg\tit\ de
prof. Alexandru Onica, a ocupat locul I, iar selec]ionata
claselor I- IV (`nv. Ioan
Grigore) s-a clasat a treia. ~n
aceea[i competi]ie, echipa de
baschet (fete)- prof. Mariana
Ciurlea- a ocupat pozi]ia
secund\. ~n concursul de
tetratlon, Sorina Corchez (VII
B) a ocupat locul I, iar Elena
Loghin (VIII B) s-a clasat a
treia. Cuza are doi premian]i [i
la tenis de mas\: Ionu] Covrig
(VIII A, locul I la Cupa de
iarn\) [i Bogdan P`ntea (VIII
C, locul II la olimpiada sportului [colar). La [ah, Gabriel
Pu[ca[u (II B) a ob]inut un loc
II la olimpiada sportului [colar.
Mihai Mihu] (V C) a
c`[tigat medalia de bronz la
campionatul na]ional de lupte
greco- romane rezervat copiilor. El este legitimat la CS
Ceahl\ul. Paula Niculescu (VII
C), o atlet\ de mare perspectiv\ a aceluia[i club pietrean, a
ob]inut numeroase premii `n
competi]iile ultimului an. Cea
mai cunoscut\ [i laureat\
sportiv\ dintre elevii [colii
Cuza este juc\toarea de tenis
Ilinca Stoica. Ea este component\ a echipei na]ionale [i
c`[tig\toare a numeroase
competi]ii, `n ]ar\ [i `n str\in\tate.
{coala Cuza se m`ndre[te
[i cu mici arti[ti de excep]ie.
Un exemplu este Diana
Petronela Luca, o c`nt\rea]\
foarte talentat\. A debutat, la
v`rsta de 5 ani, la concursul Tip
Top Minitop, `n 2002, iar `n
2003 avea s\ ob]in\ Marele
premiu. A participat cu succes
la numeroase concursuri
na]ionale- Micul Prin], Voci de
prim\var\, Fulg de nea,
Mamaia copiilor- [i este calificat\ la edi]iile din 2007
Ursule]ul de aur [i mamaia
Copiilor.
Ei s`nt doar o parte dintre
copiii de la Cuza care au
reu[it, sub atenta [i competenta `ndrumare a dasc\lilor lor.
{coala a fost pentru toate
genera]iile sale temelia pe
care [i-au cl\dit o carier\, o
via]\ demn\.
M. DR|GOI
Zig - Zag
Zig - Zag
Concurs de religie `ntre liceele din Piatra - Neam]

`mb\t\, 12 mai 2007 a avut loc `n cadrul Colegiului
Tehnic Gheorghe Cartianu" Piatra - Neam] un concurs
pe teme religioase intitulat Sf`ntul Ioan Gur\ de Aur"la
care au participat 50 de elevi din clasele IX - X [i SAM
din cadrul urm\toarelor unit\]i de `nv\]\m`nt:
Colegiul Na]ional Calistrat Hoga[", Grup {colar
Economic Administrativ, Liceul Pedagogic Gheorghe
Asachi",
Colegiul
Tehnic
Gheorghe
Cartianu", Colegiul
Tehnic Piatra - Neam].
Elevii au fost preg\ti]i
de c\tre urm\toarele cadre didactice: Ursache Iuliana, Brava
Elena, Baroi Elena, Hurjui
George Alexandru, Buzu Grigore,
Chiril\ Bogdan, Iliu]\ Daniela
Mirela [i Fecioru Elena, care s-au
ocupat [i de organizarea [i
desf\[urarea `n condi]ii optime a
concursului.
Competi]ia a avut drept scop
con[tientizarea de c\tre elevi a
rolului educa]iei religioase `n contextul actual european, `n vederea form\rii noilor genera]ii. Din
acest motiv, tematica [i subiectele pentru concurs au pus accent

pe latura practic\ a religiei cre[tine: catehism, moral\ cre[tin\, [i
liturgic\.
Premierea c`[tig\torilor s-a desf\[urat `n sala de festivit\]i a
Colegiului Tehnic Gheorghe Cartianu" Piatra - Neam], mar]i 16
mai 2007, c`nd a avut loc un concert de muzic\ religioas\, a fost
vernisat\ o expozi]ie de icoane ale elevilor [i au fost evocate via]a
[i activitatea Sf`ntului Ioan Gur\ de Aur, ca dasc\l [i
teolog al Bisericii. C\r]ile [i materialele cu caracter religios oferite elevilor premian]i au fost ob]inute prin
dona]iile unor parohii din Piatra - Neam] [i ale unor
m\n\stiri din jude]ul nostru. La festivitatea de premiere
a participat [i domnul inspector de religie din cadrul
Inspectoratului {colar Jude]ean Neam], prof. Mihai
Giosan, care a apreciat efortul tuturor celor implica]i `n
buna desf\[urare a acestui concurs [i le-a vorbit elevilor
despre importan]a educa]iei spirituale ast\zi.
Desf\[urat la ini]iativa cadrelor didactice, concursul
s-a bucurat de un real succes, fiind foarte apreciat at`t de
elevi c`t [i de cadrele didactice.
Consider\m activitatea ca fiind bine venit\ [i felicit\m
totodat\ toate persoanele implicate `n buna organizare,
desf\[urare [i evaluare a acestui concurs, cu `ndemnul
adresat [i altor unit\]i de `nv\]\m`nt din jude] de a urma
exemplul colegilor no[tri.
Prof. George Alexandru HURJUI,
prof. Mihai FLOROAIA
ULTIMA OR| ULTIMA OR| ULTIMA OR|

Nici o {coal\ European\
Neam]ul nu are nici o {coal\ European\ `n 2007.
Singura unitate din `nv\]\m`ntul preuniversitar
nem]ean `nscris\ `n competi]ie,
Colegiul Tehnic "Gheorghe Cartianu",
s-a clasat pe pozi]ia a 77-a, din 159
de competitoare. La edi]ia din acest
an, `ns\, a patra, Ministerul Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului a desemnat
numai 60 de [coli c`[tig\toare.
Fiecare va primi placheta {coal\
European\ - 2007 [i un premiu n valoare de 4.500 lei, care va fi utilizat
pentru dot\ri. Decizia privind bunurile
care vor fi achizi]ionate apar]ine conducerii fiec\rei unit\]i [colare.
Competi]ia pentru ob]inerea certificatului
{coal\ European\ se adreseaz\ tuturor unit\]ilor
de nv\]\m`nt preuniversitar care au fost sau s`nt
implicate n activit\]i sau proiecte de cooperare
european\. Activit\]ile pot avea n vedere fie institu]ia, n ansamblu, fie personalul didactic sau elevii, individual sau n echipe. Odat\ ob]inut, certificatul este valabil timp de trei ani, dup\ care
{coala trebuie s\ concureze din nou pentru a
reintra n posesia lui.
Mai mult sport `n [coli

Cristian Adomni]ei, ministrul Educa]iei, `mpreun\ cu Gabriela Szabo [i Iolanda Bala[, a hot\r`t
constituirea unui grup de lucru, pentru realizarea
unei strategii menite s\ creasc\ importan]a
educa]iei fizice `n [coal\.
Cele dou\ foste mari atlete i-au atras aten]ia
ministrului c\ foarte mul]i elevi s`nt declara]i inap]i
fizic. Una din cauze este sedentarismul acestora,
urmare a lipsei de implicare a p\rin]ilor [i profesorilor. Ministrul Cristian Adomni]ei s-a declarat
nemul]umit de faptul c\ n multe din [coli, elevii nu
particip\ la orele de educa]ie fizic\, iar concursurile sportive [colare lipsesc.
La cererea ministrului, MECT va reaminti n
scris tuturor unit\]ilor [colare s\ respecte orele de
educa]ie fizic\, a[a cum prevede programa
[colar\ [i nu s\ le foloseasc\ pentru alte materii.
Examenele na]ionale,
`n sesiune special\
~ntre 21 [i 29 mai, s-a desf\[urat o sesiune
special\ a celor dou\ examene, Testele na]ionale

[i bacalaureat, rezervat\ elevilor din loturile
olimpice l\rgite, care se preg\tesc pentru participarea la diverse competi]ii interna]ionale.
Test\rile au fost sus]inute la Cluj Napoca
(absolven]ii gimnaziului), respectiv Tg. Mure[
(absolven]ii liceului). Cei 47 de copii `nscri[i pentru Testele na]ionale fac parte din echipele care
vor reprezenta Romnia la Olimpiada Balcanic\
de matematic\ pentru juniori, Campionatele
Europene de Judo pentru cade]i (masculin [i feminin) [i International Children's Day.
La sesiunea special\ a examenului de
bacalaureat 2007 s-au `nscris 121 elevi din clasele a XII-a inclu[i n stagiile centralizate de
preg\tire pentru olimpiadele interna]ionale de
matematic\, fizic\, biologie, chimie, informatic\ [i
Campionatele Europene de handbal, caiac canoe, lupte, karate [i baschet.
Din Neam], a concurat Drago[ Iancu, component al echipei na]ionale de handbal a Romniei,
la juniori.
~nc\ 132 milioane euro

pentru investi]ii
Peste 400 milioane de lei (aproximativ 132 de
milioane de euro) vor fi alocate pentru realizarea
de investi]ii n educa]ie, anul acesta. Banii vor fi
transfera]i din bugetul Ministerului Educa]iei,
Cercet\rii [i Tineretului, prin intermediul
Inspectoratelor {colare, la consiliile locale, pe
m\sur\ ce se efectueaz\ lucr\rile. Suma este
destinat\ finan]\rii unor lucr\ri de construc]ie de
campusuri [colare pentru unit\]ile de nv\]\m`nt
preuniversitar, finan]\rii lucr\rilor de utilit\]i pentru
gr\dini]e, [coli, precum [i a lucr\rilor de investi]ii,
de consolidare [i reabilitare a [colilor de arte [i
meserii.
MECT va sprijini financiar 84 de campusuri
[colare [i 94 de [coli de arte [i meserii, 1.233 de
gr\dini]e, [coli, [coli de arte [i meserii, din toat\
]ara.
n [edin]a din 28 martie, Guvernul a aprobat
alocarea a peste 7.000 de miliarde de lei vechi
(aproximativ 206 milioane euro) pentru finan]area
unor lucr\ri de construc]ie, consolidare, reabilitare
[i repara]ii capitale la un num\r de 2.799 de [coli
[i gr\dini]e din sistemul de nv\]\m`nt de stat.
n total, pentru anul 2007, au fost alocate fonduri `n valoare de 1,1 miliarde euro.
M.D.
APOSTOLUL - revist\ a cadrelor didactice din jude]ul Neam], serie nou\, apare prin colaborarea
Sindicatului ~nv\]\m`nt Neam] [i Asocia]iei ~nv\]\torilor din jude]ul Neam] (martie 1999).
FONDATORI: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Av\danei (noiembrie, 1934)

rector
r general, Iosif COVASAN - dir
rector
r econ
nom
mic
c,
CONSILIUL DE ADMINISTRA}IE: Florin FLORESCU - dir
Constantin TOM{A - dir
rector
r exe
ecutiv, Gheorghe AMAICEI, {tefan CORNEANU.
nct, Dumitri]a VASILCA,
CONSILIUL DE REDAC}IE: Mircea ZAHARIA - redactor [ef, {tefan CORNEANU - redactor [ef adjun
Dan AGRIGOROAE, Niculina NI}|, Valerian PERC| (Subredac]ia Roman, tel. 732.738), Carmen DASC|LU (secretar).
Pag. 8
APOSTOLUL
AMA LGAM
"Manuscrisele
mele
nepublicate s\ fie distruse!" (Kafka). Din fericire, dorin]a scriitorului
nu a fost respectat\,
salvndu-se cteva lucr\ri
celebre. "Scriitorul
adev\rat este cel din
interiorul junglei." (I.
Story). Deci un fel de
Proust b\tnd la tobe.
"Cam 90 la sut\ din
operele literare scrise,
snt `nghi]ite de neant." (H. Taine).
Doamne, ct\ l\comie! "S\
`ncerc\m rectificarea omului prin
utopie." (A. France). Strunjirea prin
politic\ a dat gre[ de mult. Uneori
Dumnezeu se sup\r\ foarte tare pe
oameni. ~n seara zilei de 23 aprilie
1616, de exemplu, i-a chemat la El pe
doi dintre cei mai ilu[tri p\mnteni:
Shakespeare [i Cervantes. "Poe]ii
ar trebui s\ aib\ soarta `ngerilor." (N.
St\nescu). Cum, s\-i l\s\m f\r\ crciumi? "Nu e suficient s\ reu[e[ti
tu. Trebuie s\ e[ueze [i ceilal]i. (Gore
Vidal). Dac\ ei nu snt `n stare, ajut\-i!
"Omul contemporan trebuie s\
recupereze frisonul mistic pierdut `n
Evul Mediu". (Andrei Ple[u). Ne-au
n\p\dit sumedenia de frisoane, dar
nu din cele sfinte. Marele pedagog [i
scriitor J.J Rousseau a avut o slujnic\
[i cinci copii. Pe to]i i-a dus la orfelinat. Pentru c\ tot mai u[or e s\ le dai
altora sfaturi cum s\-[i educe copiii.
Dumitru RUSU
Textele se pot trimite [i pe adresa

revista_apostolul@yahoo.com
APOSTOLUL
REVIST| EDITAT| DE
SINDICATUL
~NV|}|M~NT
NEAM}
ISSN - 1582-3
3121
Redac]ia [i administra]ia:
str. Petru Rare[ nr. 24,
tel/fax: 22.53.32, Piatra
Neam]
Pre]ul: 1 RON
mai 2007

Apostolul, Nr. 93 (2007)

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Apostolul, Nr. 93 (2007)

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

APOSTOLUL

REVISTA CADRELOR DIDACTICE

SERIE NOU|, ANUL IX, NR. 93

AM AMENDAT PROIECTUL STATUTULUI

Editat\ de Sindicatul din ~nv\]\m`nt [i Cercetare Neam]

~n `nv\]\m`nt exist\ [i personal nedidactic, c\ruia nu se

ciaz\ de decontarea cheltuielilor de transport din bugetul

v`nd `n vedere prevederile Legii nr. 84/1995Legea ~nv\]\m`ntului, republicat\ cu

ICOANA DEVENIT| CHIP DE COPIL

fac\ `n conformitate cu Legea

vedere emula]ia artistic\ a

Educatoarea", aceast\ prim\

H\isan, Georgeta T\nase,

care ar putea fi extins `n cazul

(Text reprodus dup\

LICEUL CU PROGRAM SPORTIV ROMAN- PARTENER DE SUFLET

folosind noile tehnologii informa]ionale.

Sandu Petru [i coordonatoarea de proiect, doamna profesoar\

IMPRESII DESPRE ORA{UL ROMAN {I ROMNIA

ultima zi s-a realizat o vizit\ `n

O ~NTREBARE MALI}IOAS| "DOMNULUI

"TOCMAI REU{ITELE LITERARE

pentru clase simultane din

silierea, cultura fizic\ medical\,

date `n condi]iile alin. (6) [i de

CONVEN}IA CU PRIVIRE LA PROTEC}IA

Comitetul a luat `n considerare observa]iile f\cute de

n conformitate cu cele prezentate de c\tre CSDR [i

vor fi pl\tite `n rate `ncep`nd din februarie 2006, pe o perioad\ de

cartea de fa]\), `ntr-o perioad\

cedeu ,,povestire `n povestire"

de autor juc\nd tabinet [i

din titlu, lait motiv `n paginile c\r]ii

evreul Adam Hram (cadru sanitar),

norme morale (chiar dac\ vom

industrializare a lemnului, este constituit Centrul [colar al Ministerului

cel Mare 31.

{coala nr. 6 `[i are `nceputurile `n

un `nalt grad de preg\tire profesional\.

boratoare (informatic\, chimie, biologie,

mia existen]ei noastre de aici [i

posibila r\t\cire `n neantul

poate pierde sensul `nafara

rat\ de prostia `n ac]iune) [i are

v-a lipsit aceast\ s\rb\toare,

unei perechi care func]ioneaz\

ne-a marcat [i ct de des sntem dispu[i s\ murim pu]in prin

reg\tindu-m\ s\ scriu c`teva r`nduri

Constantin Romanescu a urmat "Cursurile de var\

preg\teasc\ solul, s\ sape gropile, s\ aleag\ altoii.

(Continuaare `n num\rul viitor)

~n numerele anterioare au fost semnalate urm\toarele anivers\ri `n mai:

EPISCOPUL MELCHISEDEC {TEF|NESCU - 115 ani de la moarte

Elevul Mihai {tef\nescu a

arat\ c\ `n [coli, agresiunea [i

numirea membrilor Consiliului

Seminarul "Sf. Gheorghe" din

CEL CE G~NDE{TE SINGUR

olegiul Economic "Virgil

se delimiteze deopotriv\ de viziunea

UTOPIA CA REALITATE (VI)

tmosfera `n "1984" este tensionat\, `ntunecat\, cu momente de

Prof. Daniela Ioana NICOAR|