1. yMecanisme de producere a fracturilor de mandibul.

- dupa mecanism de producere

dupa rap.focarului de fractura cu locul de actiune al ag.vulnerant:
o fracturi directe(apar la locul de aplicare a fortei)
o fracturi indirecte(apar la distanta) ; la copii:caderea pe menton
dupa biodinamica:
o fracturi prin flexie:-cele mai frecvente
mecanism direct/indirect
cele 2 corticale se fractureaza independent si asincron
o fracturi prin tasare:-mecanism indirect(ag.vulnerant action.la niv.ram ascendent presand unghiul si
elem.articulare de jos in sus si de sus in jos
o fracturi prin forfecare:-mecanism indirect(la niv.ram vertical=>fract.de la incizura sigmoida retrosp. la
unghiul mdb.)
o fracturi prin smulgere(apofiza coronoida)-implica mm.temporal
o fracturi prin torsiune:-rare la mandibula
2.
-

3.
-

Clasificarea fracturilor de mandibul.

dupa grad de interesare osoasa
partiale:-os alveolar
o margine bazilara
o unghi mandibular(en cose)
o menton
totale
dupa numarul liniilor de fractura
unice
duble
triple
cominutive
dupa relatia focarului de fractura cu mediul extern
deschise:-focar de fract.are comunicare cu cav.orala sau mediul extern
inchise:-focar de fract.nu are comunicare cu cav.orala sau mediul extern
o la copii,edentati,unghi mdb.in plina insertie musculara
dupa gradul de interesare a periostului
complete:-cu interesare periostala
o asociata cu dislocarea fragmentelor
incomplete "in lemn verde":-fara interesare periostala
o fara dislocarea fragmentelor
o frecvent la copii
Aspecte clinice ale fracturilor de mandibul
Semne clinice comune ale fracturilor mandibulare:
durerea
afectarea functionala
mobilitate anormala
tulburari de ocluzie
deformatie
tumefactia si echimoza
crepitatii osoase
absenta transmiterii miscarilor
tulburari de sensibilitate
tehnica de apreciere a mobilitatii anormale dupa V. Popescu
se cuprind fragm de-o parte si de alta a focarului de fractura, policele pe oral/ocluzal/creasta edentate iar
celelalte degete aplicate tegumentar pe marg bazilara a mand
se imprima miscari in plan vertical si orizontal pt a decela mobilitatea anormala
cu bloandete pt a nu provoca dureri si a nu deplasa mai mult fragmentele
manevrele Le Bourg
pt stabilirea dg prin depistarea pctelor dureroase la niv focarelor de fract prin presiune indirect pe mand, la
distanta de focar
pres sagitala pe menton fract de unghi, ram, condil

4.
-

pres bilateral transversal spre medial pe unghiuri fract de corp mand (mediane, paramediane, lat)
pres bilateral vertical pe unghiuri fract de ram sau condil

Semne clinice specifice diferitelor localizri ale fracturilor de mandibul

Fracturi mediane:
Localizare:-intre cei 2 incisivi centrali inferiori
Patogenie:-prod.prin flexie(inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular)
Clinic:-linia de fractura trece rar prin simfiza mentoniera
o de obicei trece intre cei 2 IC inferiori si coboara parasimfizar
o deplasare secundara absenta/redusa-dat.echilibrului intre fortele musculare
o echimoze ale regiunii mentoniere
o plaga gingivo-mucoasa
o ocluzie "in armonica"
o uneori fracturi oblice cu desprinderea unui fragment triunghiular din bazilara="fracturi in "
Fracturi paramediane:
Localizare:-intre IC si IL sau intre IL si C inferiori
Patogenie:-mecanism de deplasare a fragmentelor:-primar:sub actiunea agentului traumatic
o -secundar:prin actiunea fortelor musculare
Directii de deplasare a fragmentelor:
o fragm.mare:-in jos,inapoi
sub act.mm.suprahioidieni=>inocluzie verticala,orizont.
o fragm.mic:-in sus: sub act.mm.maseter,temporal
inauntru: mm.pterigoidieni=>rap.normale de ocluzie
Fracturile oblice ("in banduliera") pot accentua deplasarea secundara.
Clinic:-plaga fibro-mucoasa la niv.focarului de fractura
o mobilitate anormala a fragmentelor osoase
o echimoze geniolabiale si in planseu anterior
Fracturi laterale:
Localizare:-intre C inf. si M3 inf.
Patogenie:-mecanism direct/indirect
o prin inchiderea/deschiderea exagerata a arcului mandibular
Directia de deplasare:-fragm.mare: jos,inapoi
o fragm.mic: in sus,inainte
Clinic:-tumefactie in regiunea geniana,submandibulara
o plaga fibro-mucoasei la niv.focarului de fractura
o interesarea canalului mandibular(vase,nerv):hemoragie,tulb.de sensibilitate
o fragmentul mare: inocluzie
o fragmentul mic: normal/lingualizat/ascensionat(in cazul arcadei edentate)
o scurtare corp mandibular=>devierea mentonului de partea afectata:prin ligaturarea fragm.mic
si translarea lui fata de cel mare(interpoz.osoasa)
Fracturi ale unghiului mandibular:
Factori favorizanti:-curbura osului mandibular, eruptia tardiva a M3 inferior
Forme anatomo-patologice:
o fracturi inaintea insertiei m.maseter=>CU dislocari importante
fragm.mare: in jos,inapoi
fragm.mic: in sus,inainte
o fracturi in plina insertie a m.maseter=>FARA dislocari
Clinic:-pt. forme FARA deplasare: tumefactie a regiunii parotideo-maseterina, trismus, disfagie, durere la
presiune laterala pe unghi sau anterioara pe menton (manevra LeBourg)
o pt. formele CU deplasare: tumefactie voluminoasa periangulomandibulara, trismus,
echimoze,hematoame, ocluzie modificata, mobilitatea fragmentelor
Fracturi ale ramului mandibular:
Patogenie:-prin traumatism direct/indirect
Linii de fractura:
o verticale: -sunt longitudinale
sit.in plina masa musculara:maseter,pterigoidian lateral
directie:incizura sigmoida-marginea bazilara
fara deplasarea fragmentelor
o orizontale:-sunt transversale
sit.in 1/3 mijlocie a ramului mdb.

5.
-

6.
-

o oblice: -directie:incizura sigmoida-marginea posterioara a ramului mdb.

Fracturi orizontale,oblice:-tractiune in sus a fragmentului inferior sub actiunea m.maseter si m.pterigoidian intern
o tractiune spre anterior si medial a fragm.superior sub act.m.temporal si m.pterigoidian extern
Scurtare ram.=>devierea liniei mediene spre partea afectata=>contact prematur la ultimii 2
molari=> ocluzie in 2 timpi
Clinic: -tumefactia reg.parotideomaseterine
o durere la presiune laterala pe ram
o trismus
o inocluzie frontala ce se remite la presiune moderata pe menton
o interesarea canalului mdb.(fracturi sub Spina Spix)=>tulburari de sensibilitate
Fracturi ale apofizei condiliene:
Patogenie:-cel mai frecvent -traumatism indirect
Forme anatomo-clinice
o intracapsulara: -aspect de tasare a capului condilian:
asociat frecvent cu: fracturarea cavitatii glenoide, perforare conduct auditiv, lezare menisc articular
aspect de "decapitare" a apofizei condiliene(fractura transcondiliana)
clinic: limitarea miscarilor mdb. Otoragie, dureri la palpare CAE, tulburari ocluzale absente
o extracapsulara:
fracturi ale colului condilului(fracturi subcondiliene inalte)
zone de minima rezistenta
cele mai frecvente
linia de fractura sectioneaza transversal colul condilului=>cap deplasat/luxat din cavitatea
glenoida
fractura bazei apofizei condiliene:
deplaseaza condilul in afara cavitatii glenoide
clinic: menton deviat pe partea bolnava, dureri la pres.later. preauriculara, palpare:miscarile
condiliene nu se palpeaza
o subcondiliana joasa: -liniie de fractura cu directie oblica in jos,inapoi,de la incizura sigmoida la
marg.posterioara a ram.
Situatii:-scurtare ram=>ocluzie "in 2 timpi"
fara deplasarea fragmentelor=>fara modificari de ocluzie
Fractura apofizei coronoide:
Patogenie:traumatism lateral cu infundarea arcadei temporozigomatice
o mecanism de smulgere prin intermediul m.temporal
Forme anatomoclinice: -fracturi complete
o fracturi incomplete
Clinic:limitare dureroasa a deschiderii arcadelor dentare
Complicatiile fracturilor de mandibula
imediate: apar in momentul traumatismului si se datoreaza in mod direct acestuia
leziuni associate: intereseaza extremitatea cefalica, sunt cu risc vital
o leziuni neurologice: ale coloanei cervical, fractui de baza de craniu, hemoragii intracraniene, edem
cerebral post-traumatic
o insuficienta respiratory abstructiva sup
o hemoragia cu risc vital
o socul hipovolemic
locale: in cazul fract cu deplasari importante ce duc la lezarea pachetului vasc-nervos alv inf
o hemoragii mici sau medii, lezarea vaselor faciale, linguale
o hematoame geniene sau ale planseului bucal
o hipo/anestezia in teritoriul de distributie
secundare: de natura septicadatorita faptului ca fract sunt deschise in cav bucala, prezentei dd in focar
tardive: consecinta a gravitatii traumatismului si in urma unui trat inadecvat
consolidari intarziate/vicioase, pseudoartroza, constrictia de mand, anchiloza ATM, tulburari de crestere
mand
Tratamentul de urgenta al fracturilor de mandibula
pacient in stare grava
eliberarea cailor aeriene (corpi straini, sange, mucus, fragm dent)
mentinerea permeabilitatii cailor aeriene sup (traheotomia, cricotirotomia)
respiratie asistata

7.
-

asigurarea functiei circulatorii

pac cu leziuni associate cu risc vital
lez neurologice: ale coloanei cervical, fracture de baza de cran iu, hemoragie intracraniana si edem cerebral
insuf respiratory obstructive sup
hemoragia cu risc vital
socul hipovolemic
pac cu fract de mand fara lez associate cu risc vital
seroprofilaxie antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare
plagile partilor moi se sutureaza inainte reducerii si imobilizarii
in cazul unor plagi extinse mai intai se face reducerea si imobilizarea si apoi sutura
extractia dentara inainte de reducere si imobilizare daca dd prezinta fractura rad, irecuperabili, mobilitate
excesiva, care impiedica reducerea
reducerea fracturii prin repozitionarea manuala a fragmentelor deplasate
imobilizarea de urgent: bandaj mentocefalic, capelina cu fronda mentoniera, ligature interdentare
monomaxilare din sarma (in 8), ligature interdentare intermaxilare din sarma, ligature intermaxilare fixate pe
implanturi
AB, antiinflamatorii, antialgice
Fracturile orizontale si vertical ale maxilarului aspect clinice
Le Fort I
Traiectul liniilor de fractura: apertura piriforma, deasupra apexurilor dintilor, fosa canina, creasta zigomaticoalveolara, tuberozitatea maxilara, apofiza pterigoida (1/3 inferioara)
Aspecte clinice:
o examen clinic facial: oligosimptomatic (echimoze, excoriatii, hematoame, plagi)
o examen clinic oral:-inspectie: echimoze ale santului nazo-genian,labio-genian, "in potcoava" pe
mucoasa vestibulara, tulburari de ocluzie moderate (contacte premature)
palpare:puncte dureroase in santul vestibular si retrotuberozitar
patognomonic:punct dureros inapoia M3,pe aripa externa a apofizei pterigoide
mobilitate anormala a portiunii inf a max
Le fort II
Traiectul liniilor de fractura:-oase nazale, os lacrimal, apofiza ascendenta a maxilarului, rebordul orbital pana
la niv gaurii IO, peretele ant-lat al sinusului maxilar, apofiza pterigoida (1/3 mijlocie), peretele lat al fosei
nazale, vomer, sept nazal cartilaginos
Aspecte clinice:
o examen clinic facial: tumefactie accentuata a fetei, echimoza palpebrala inferioara,nazo-geniana,
chemozis conjunctivo-bulbar, facies aplatizat antero-posterior

pastrarea reliefului oaselor zigomatice, stergerea reliefului oaselor nazale

epiphora,epistaxis, emfizem subcutanat, tulburari de sensibilitate pe traiectul nervului infraorbitar
o examen clinic oral: echimoze pe fundul de sac vestibular superior
o modificari rapoarte de ocluzie vertical si sagital, ocluzie deschisa in zona frontala
o retrognatism maxilar, ocluzie incrucisata la laterali
o tulburari de sensib pe traiectul n palatin mare
o mobilitatea anormala a intregului bloc maxilar, palparea unei trepte (oasele proprii nazale, marg inf a
orbitei, crestei zigomatico-alv)
Le Fort III
Traiect: oasele nazsale la niv suturii naso-frontale, os lacrimal, apofiza ascendenta a max, supraf orbital a
etmoidului, perete inf orbita, apofiza pterigoida in 1/3 sup, arcada temporo-zig, lama perpendicular a
etmoidului, vomer
Aspecte clinice:
o clinic facial: infundare in totalitate a etajului mijlociu inclusiv piramida nazala,oase zigomatice
echimoze palpebrale superioare,inferioare bilaterale ("in ochelari"), edem palpebral
chemozis,echimoze conjunctivo-bulbare,epistaxis,epiphora
diplopie,exo-,enoftalmie
emfizem subcutanat
tulburari resp prin obstructie aeriana sup, rinolicvoree
o clinic oral: mobilizare anormala in plan vertical,transversal
malocluzie datorita deplasarii posterioare,superioare maxilare => retrognatism maxilar fals, ocluzie
deschisa la frontali, contact pe molari
deplasari laterale
fract mediosagitala (disjunctive intermax)

8.
-

9.
-

Traiect medio-sagital: arcada alveolara printer incisivii centrali, podeaua nazala, bolta palatina, corp maxilar
o deschiderea anterioara sau posterioara
Clinic:
o tumefactie si echimoza a buzei superioare
o largirea conturului alveolar
o solutie de continuitate a fibromucoasei inter incisive superioare
o fractura cu deschidere anterioara: falsa diastema superioara, tulburari de ocluzie
o mobilitate osoasa anormala (la inchidere/deschidere arcade):ocluzie "in armonica" la maxilar
o comunicare intre fosa nazala si cavitatea orala
fract paramediana (parasagitala, lat de max)
Traiect: rebord alveolar paramedian, planseul nazal, sinus maxilar sau tuberozitate max
Clinic: solutie de continuitate a buzie superioare,reg.geniana
o fragment mic deplasat in afara,in sus/jos => tulburari de ocluzie verticale,transversale
o comunicare orosinuzala/oronazala => refluarea alimentelor
Semne clinice comune fracturilor de maxilar
Tulburari morfologice
Infundarea etajului mijlociu al fetei
Edem post-traumtic facial important
Hematoame, echimoze, escoriatii si plagi ale teg
Accentuarea diametrelor transversal/vertical ale fetei
Mobilitatea anormala
Semne orale
Echimoze si plagi ale fibromuc orale
Intreruperea conturului osos la niv crestei zigomato-alv
Leziuni dentare
Tulb ocluzale
Sagital: ocluzie inversa frontal
Vertical: ocluzie deschisa frontal si contacte premature la molari, bilateral
Transversal: ocluzie incrucisata
Atipice: fracture partiale, mixte si cominutive
Tulb functionale
Dificultati masticatie, fonatie, deglutitie, respiratorii prin osctructiile cailor aeriene supitate osoasa cu
mobilitatea oaselor nazale sau de piramida nazala
Manif orbitale
Hematoame palpebrale inf, chemosis conjunctivo-bulbar
Discontinuitate a conturului orbitei cu treapta osoasa la niv rebordului orbital inf sau lat
Exo/enoftalmie, diplopie, epifora
Pareza pleoapei inf
Manif nazale si sinuzale
Epistaxis, emfizem subcutanat
Discontintinuitate osoasacu mobilitatea patologica a oaselor nazale
Manif neurologice
Rinolicvoree, otolicvoree ->fract ant a bazei craniului
Hipo/anestezie pe traiectele nn IO si palatin mare
Tratamentul de urgent in fracturile de maxilar
seroprofilaxia antitetanica, anestezie loco-regionala/sedare
plagile partilor moi se vor sutura inainte reducerii si imobilizarii
fract partiale
procesului alv: se indeparteaza dd, fragm de os alv, se regularizeaza creasta
o se excizeaza muc necrotica, se sutureaza cu fire separate
o cand se desprind fragm mari se repozitioneaza si imobilizeaza prin: atela fixate cu ligature de
sarma; intermaxilara rigida sau elastica
perforatii de bolta palatine: aplicarea de mese iodoformate mentinute cu fire de sutura sau ligature de sarma
peste bolta, ulterior se aplica placi palatinale acrilice
fract vertical: reducere manuala
imobilizare prin ligatura in 8, ligature de sarma in punte, atela monomaxilara, imobilizare intermaxilara
elastic sau rigida
fract orizontale

reducerea sub anestezie/sedare prin tractiune manuala directa sau prin intermediul unor sarme fixate pe dintii
limitanti
imobilizarea prin bandaj mento-cefalic, capelina cu fronda mentoniera, dispozitiv in zabala

10. Fracturile complexului zigomatic clasificare, forme anatomi-clinice, semne clinice ale fracturilor de malar
- Clasificare
ant (rebord orbital inf, apofiza asc a max, sutura zigomatico-temporala/zigomatico-frontala, perete ant sinus
maxilar)
o fara deplasare (fisuri)
o cu deplasare
partiale (rebord orbital inf sau perete lat al orbitei, podeaua orbitei, perete ant-lat sinus maxilar)
totale: disjunctie de malar (rebord orbital inf, podeaua orbitei, perete ant sinus maxilar, sutura
zigomatico-frontala/zigomatico-temporala), fractura cominutiva a malarului
post (intereseaza numai arcada temporo-zigomatica)
fara deplasare: in lemn verde
cu deplasare: unice (denivelare in treapta a arcadei), duble (fragm intermediar cu infundare in forma de
sant), triple (2 fragm determina infundare in V), cominutive
- fract ant fara deplasare
edem post-traumatic al reg zigomatice si palpebrale
echimoza palpebrala in monocle, ale conjunctivei bulbare
pcte dureroase la vpalpare la niv suturilor osului zigomatic
hipoestezie in teritoriul n IO
epistaxis unilateral, limitarea deschiderii gurii
- fract ant cu deplasare
asimetrie facial prin infundarea reliefului malar, edem post-traumatic
intreruperea continuitatii osoase la niv rebordului orbital inf unde se percepe o denivelare
la niv crestei zig-alv se percepe o denivelare in treapta, dureroasa mla palpare
exo/enoftalmie, crepitatii gazoase
tulburari oculare (diplopie), mandibulare (limitarea deschiderii)
tulburari de sensibilitate: hipoestezia/anestezia/hiperestezia in teritoriul n IO
- fract post fara deplasare: echimoza, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
palpare moderat dureroasa la niv arcadei temporo-zigomatice
- fract post cu deplasare
infundarea reliefului osos al arcadei temporo-zigomatice, discontinuitate osoasa
echimoze, escoriatii in dreptul arcadei temporo-zigomatice
limitarea miscarilor mand
11. Infectiile spatiului genian si paramandibular
- spatiul bucal: medial (m buccinator), lat (teg), sup (arcul zigomatic), inf (spatiul corpului mand si submand), ant (mm
zigomatic mare, coborator al unghiului gurii, spatiul infraorbital), post (rafeul pterigomand si spatiul maseterin)
- spatiul genian
impartit de m buccinator intr-un compartiment medial (intre m si muc jugala) si unul lateral (intre teg si m)
pct de plecare: infectiile dento-parodontale ale M max si mand, rar Pm
clinic: tumefactie voluminoasa a reg geniene initial ferma apoi pastoasa, dupa ce se elimina continutul se
constata fluctuenta
o marginea bazilara ramane palpabila
o teg congestionate, destinse, lucioase
o edemul de vecinatate sterge reliefurile faciale (reg palpebrala, temporala, parotideomaseterina, submand)
o daca pctul de plecare este M inf -> trismus
o muc jugala congestionata, edematiata in dreptul dd cauzal
o stare generala alterata, febra, frison, tahicardie
dg dif: celulita geniana data de Haemophilus influenzae
o flegmonul difuz hemifacial
o adenite geniene supurate
o formatiuni tumorale benigne
o chist sebaceu genian suprainf
trat: incizia si drenajul colectiei supurate, suprimarea factorului cauzal
o drenajul cut submand, incizia sub rebordul mand la 2 latimi de deget si paralel
o drenajul oral: incizii in vestibulul sup/inf, cu dezinsertia m buccinator de pe mand si max
o drenaj cu tuburi de politen fixate prin sutura pt 24-72 ore, AB, analgezice, AINS

spatiul paramand (buccinato-maxilar)

etiologie: pericoronarita supurata a M3 inf
clinic: apare o colectie purulenta bine delim situata la niv muc din dreptul Pm inf sau genian inf
o partile moi sunt modif caracteristic
o la palpare in grosimea obrazului se deceleaza un cordon ce leaga tumefactia din obraz de muc ce acopera M3
o la pres pe colectie se evacueaza o secretie purulenta pe sub capusonul dd cauzal
o ex oral dificila datorita trismusului
trat: incizia cut de 2-3cm plasata submand decliv de colectie interesand teg si tes cel subcut, apoi se plaseaza
2 tuburi de dren
o incizia orala plasata orizontal in vestibulul inf in dreptul Pm, dupa evacuarea secretiei se plaseaza o lama de dren
o AB, AINS
o remisia dupa extractia M3 cauzal

12. Infectiile spatiului submandibular

- delim: med (mm milohioidian, hioglos, stiloglos), lat (teg, m platisma), sup (mand, m milohioidian, m maseter), inf
(hioid), ant (pantece ant digastric, spatiul submental), post (pantece post m digastric, m stilohioidian)
- etiologie: inf dento-parod ale M inf, litiaza gl submand, adenita supurata, supuratiile spatiilor vecine
- clinic: tumefactie submand ce se extinde ant submentonier si post la niv marg ant a SCM, mascand marg bazialara a
mand in 1/3 post
teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta la palpare
muc hemiplanseului bucal e congestionata si edematiata, infl se extinde si in pilierul amigdalian ant
forma particulara este evol supuratiei in recesus: colectia bombeaza la niv santului mand-lingual
dureri spontane si la palpare, odinofagie, lim deschiderii gurii, stare generala alterata, febra, frison, tahicardie
- dg dif: litiaza submand supurata
abcesul spatiului corpului mand
adenita submand acuta supurata
adenopatii specifice
adenopatii metastatice ale tumorilor maligne
- trat: incizia teg decliva la 2 latimi de deget sub marg bazilara, apoi se plaseaza 2 tuburi de dren fixate la teg pt 48-72
ore si se iriga cu sol antiseptice
incizia orala in cazul evol in recesus, in santul mand-ling la niv bombarii max in dreptul M inf, apoi se
plaseaza o lama de dren pt 24-48 ore
AB, AINS, analgezice, se indeparteaza dd cauzal
13. Infectiile spatiului submentonier
- delim: sup (m milohioidian), inf (fascia cervicala superf, platysma), post (hioid), lat (pantece ant digastric)
- etiologie: inf dento-parod ale frontalilor inf, stafilocociile cut labio-mentoniere, extinderea proceselor supurative din
spatiile vecine
- clinic: tumefactie submentoniera, teg congestionate, destunse, lucioase, zona centrala fluctuenta
- dg dif: adenite supurate submentoniere
abcesul spatiului sublingual
stafilococii cutanate labio-mentoniere
- trat: incizia cut submentonier decliv de colectie urmand conturul arcului mentonier
drenarea cu tuburi de dren fixate la teg 24-48ore
AB, AINS, analgezice, suprimarea fac cauzal
14. Infectiile spatiului sublingual
- sup (muc subling), inf (m milohioidian), ant (fata interna a arcului mentonier), post (hioid), medial (mm geniolos si
geniohioidian), lat (arcul mentonier)
- etiologie: procese pat periapicale ale frobtalilor, Pm si M1 inf, litiaza canalului Warthon, punctii septice, procesele
septice din spatiile vecine
- clinic: dureri spontane si provocate de masticatie, deglutitie si fonatie, trismus
tumefactie submentoniera limitata, bombare a planseului ant ce ridica plica subling (aspect de creasta de
cocos)
muc congestionata, edematiata, acoperita cu depozite false
palpare: planseu ant impastat difuz cu zona de fluctuenta
- dg dif: flegmon difuz al planseului bucal
abces spatiu submand
warthonita si periwartonita
tumori chistice de planseu bucal
- trat: incizie teg la distantei intre marg bazilara si hioid

15.
-

dupa sectionarea planurilor superficiale se traverseaza fibrele m milohioidian

drenaj cu 2 tuburi de politen fixate la teg prin care se fac irigatii cu antiseptice
incizia orala doar colectii limitate, superficializate la muc, cat mai aproape de fata int a mand in zona de
reflexie mucozala, apoi se plaseaza lama de dren sau mesa iodoformata
AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzal

Infectiile spatiului maseterin

medial (fata ext a ramului mand), lat (m maseterin), sup (spatiul infratemp), inf (chinga pterigomaseterina)
etiologie: M inf, osteomielita, tumori chistice suprainf ale ramului mand
clunic: procesele supurative se pot lim la spatiul maseterin sau pot diseca fibrele m master localizandu-se la teg
tumefactie la unghiul mand pana la arcada temp-zigomatica
impastare dureroasa fie fluctuenta, teg congestionate, destinse, lucioase
edemul de vecinatate se extinde temporal, genian, sub/retromand, trismus intens
dg dif: abcesul spatiului bucal
adenita supurata pretragiana
abces parotidian
parotidita acuta supurata
osteomielita ramului mand
formatiuni chistice sau tumorale benigne sau maligne ale ramului mand
trat: incizie teg plasata subangulomand la 2 latimi de deget sub marg bazilara, dezinsertia m maseter, apoi plasarea
tuburilor de dren fixate la teg 48-72 ore
incizia orala pt inf ce bombeaza la marg ant a ramului mand, se patrunde intre fata int a maseterului si fata
ext a ramului mand, tuburi de politen fixate la muc pt 24-48 ore
AB, AINS, analgezice, extractia dd cauzali

16. Infectiile spatiului peterigomandibular

- medial (m pterigoidian med), lat (fata int a ramului mand), inf (chinga pterigomaseterina), ant (rafeul pterigomand),
post (parotida)
- etiologie: procese inf M inf, punctii septice la spina Spix
- clinic: trismus intens, deschiderea fortata a gurii det deviatia mentonului catre partea sanatoasa
medial de plica pterigomand o tumefactie fluctuenta acoperita de muc congestionata
ingustarea istmului faringian -> disfagie si osinofagie
- dg dig: supuratii ale spatiuli laterofaringian
osteomielita de ram mand
formatiuni tumorale de spatiu pterigomand
- trat: incizia cut, disectia planurilor superficiale, se sectioneaza chinga pterigomaseterina, se patrunde intre m
pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj cu tuburi de dren fixate la teg
supuratiile lim la marg ant a ramului mand se pot drena pe cale orala, incizia verticala intre marg ant a
ramului mand si rafeul pterigomand, se patrunde intre m pterigoidian med si fata int a ramului mand, drenaj
cu tuburi de dren fixate la muc pt 24-48 ore
trat medicamentos, indepartarea cauzei dentare
17.
-

Flegmonul planseului bucal (angina Ludwig)

procesul supurativ cuprinde spatiile submand, subling, submentonier
se paote extinde spre spatiile laterofaringian, intratemporal, limba, regiunea cervicala ant, torace
etiologie: procese septice dentoparod sa pericoronarite supurate ale M3 inf
clinic: debuteaza ca o supuratie a spatiului subling
tumefactie sublinguala ce se extinde catre partea opusa, fuzeaza submand bilateral si mentonier
tumefactia e masiva si se extinde de la gonion la gonion, are duritate lemnoasa fara zone de fluctuenta
prezinta crepitatii gazoase in fazele avansate
teg sunt marmorate, apar flictene/sfacele
la periferie edem difuz de insotire ce se extinde genian si presternal
planseul ant bombeaza depasind marg incizala a frontalilor inf sub forma unei creste de cocs, muc subling
congestionata, in tensiune, acoperita de depozite fibrino-leucocitare
limba impinsa spre post, pe margine amprentele dd datorita macroglosiei
trismus, disfagie, osinofagie, disfonie, dispnee
febra apoi subfebrilitate, tahicardie, dispnee toxica bulbara
leucocitoza cu neutrofilie, tromboflebita sau tromboza septica a sunusurilor craniene, meningita septica, se
poate extinde spre mediastin
dg dif: supuratiile spatiilor fasciale ale planseului bucal

18.
-

adenopatii metastatice de niv I suprainfectate

trat: incizia cut sub forma de potcoava de la un unghi mand la celalalt, decliv de tumefactie cu 2 latimi de deget sub
marg bazilara
se sectioneaza teg, tes cel subcut, platisma si fascia cervicala, mm milohioidieni bilateral si pantelece ant ale
mm digastrici
se evacueaza serozitate murdara si fetida
se exploreaza si spatiul laterofaringia si parenchimul lingual
se indeparteaza sfacelele necrotice
drenajul cu tuburi de politen pereche fixate la teg pt fiecare spatiu implicat mentinute 5-7 zile, irigatii cu sol
antiseptice
suptimarea factorului cauzal
reechilibrare hidroelectrolitica, AB, tonicardiace, vitaminoterapie, imunoterapie
evol este favor cand apare secretie purulenta la niv plagii si se inregistreaza febra
Flegmonul difuz hemifacial
intereseaza spatiile bucal, maseterin, temporal, infratemporal, submand, se poate extinde la sinusul max si orbita
etiologie: lez dento-parod, traumatisme cranio-faciale, stafilococii cutanate faciale
clinic: debut ca o supuratie a spatiului bucal sau submand
tumefactie cu tendinta extensiva , cuprinde progresiv reg parotideomaseterina, temporala, palpebrala,
cervicala
tumefactie dura, fara zone de fluctuenta, cu crepitatii gazoase in stadiile avansate
edem de insotire palpebral, la niv piramidei nazale, buzelor, dispare relieful zonei afectate
teg cianotice, in tensiune, fara o delim neta
muc jugala tumefiata cu amprentele dd, acoperita de false membrane, regiune inextensibila
trismus, halena fetida, stare toxico-septica, modif probelor biologice
se poate complica cu osteomielite ale maxi si mand, tromboflebite de sinus cavernos, meningite
dg dif: abcese ale spatiului bucal
tumori jugale suprainfectate
trat: incizii cut submand, suprazigomatic, temporal, periorbital
incizii orale in vestibulul sup prelungite perituberozitar si in vestibulul inf prelungite de-a lungul marg ant a
ramului mand
prin debridare manuala se realizeaza comunicarea intre inciziile cut si cele orala
drenaj 5-7 zile cu tuburi de dren fixate la teg sau muc pt fiecare spatiu implicat, irigatii cu antiseptice
indepartarea fact cauzal
trat medicamentos ca la flegmonul difuz al planseului bucal

19. Limfadenite cervico-faciale nespecifice simptomatologie, principii de tratament

- adenita acuta congestiva: debuteaza ca un nodul elastic, sensibil la palpare, teg nemodif
dim creste, gg devin durerosi, periadenita det fixarea de tes vecine
stare generala discret modif, subfebrilitate
- adenita acuta supurata: colectie supurata bine delim, la perif periadenita, durere la palpare
teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuenta
stare generala alterata cu febra si astenie
- adenita acuta submand debuteaza ca un nodul elastic, nedureros, mobil, ulterior prin periadenita se fixeaza de marg
bazilara care devine greu accesibila palparii
teg congestionate, destinse, lucioase, fluctuente la niv bombarii max
trismus si disfagie moderate
- adenita acuta parotid: debuteaza ca un nodul mobil ce se fixeaza prin periadenita si apoi supureaza
- adenita acuta geniana: supuratia gg buccinato-comisural, periadenita intensa, tumefactia poate cuprinde spatiul bucal
in totalitate
ulterior supuratia se delim sub forma unui nodul cu fluctuenta centrala
in grosimea obrazului se palpeaza un cordon de limfagita ce conduce spre poarta de intrare
- adenite cronice: apar dupa o adenita congestiva stagnata, datorita reactiei de aparare a org sau in urma unui trat
incomplet fara indepartarea fact dentar cauzal
gg cu val crescut, consistenta ferma, nedureros
starea generala nu e modif, limfocitoza , cresterea vitezei de sedimentare
evol trenanta, se poate reacutiza sau poate retroceda lent
- trat: variabil in fctie de stadiul de evol
adenite congestive: se suprim a fact cauzal, AB, AINS, antialgice
adenite supurate: in fctie de dim colectiei purulente

o colectie mica bine delim drenaj filiform

o colectie voluminoasa incizie plasata decliv de colectie, drenaj cu tuburi de politen fixate la teg 2-3 zile
o intinse in tot spatiul fascial se trateaza ca o supuratie fasciala odontogena
adenite cronice: suprimarea fact dentar, vitaminoterapie, vaccinuri polimicrobiene, Ig

20. Osteomielita acuta supurata. Osteomielita supurata cronica

- acuta: apare bruc cu alterarea starii generale, durerea se amplifica rapid iradiind la niv hemicraniului
tumefactie difuza, teg destinse, lucioase, indurate
procesul supurativ det mobilitatea dintelui cauzal, deformarea corticalelor osoase
la mand apare precoce anestezia labio-mentoniera, la max hipo/anestezia n IO
simptom se amelioreaza in momentul fistulizarii muco-teg -> secretie purulenta, sechestre lameliforme
tumefactia si semnul Vincent persista si dupa fistulizare
os moale, osteitic
la max se poate estinde sinusal sau orbirar
pe Rx semnele apar dupa o sapt cnad demin e de 30-60%: imag de os marmorat, miez de paine (alterneaza
zone de osteoliza cu zone de osteocondensare, contur neregulat)
imag clasica de sarcofag: zona de radiotransparenta de inconjoara la distanta o zona de radioopacitate
trat: drenarea proc septic prin incizia supuratiilor si largirea fistulelor,irigatii cu antiseptice, AB cu spectru
larg, extractia dd cauzali cat mai precoce
- cronica: la adult urmeaza osteomielita supurata acuta
stare gen nu e modif
deformarea ambelor corticale mand, semn Vincent +, fistule cutaneo-muc
la explorarea fistulelor se observa os moale, osteitic
Rx zone de radiotransparenta cu contur neregulat ce inconjoara sechestrele osoase
la copil la niv unghiului mand, debut lent, asimptomatic, corticalele mand deformate, semn Vincent
pe Rx zone de radiotransparente centrala cu reactie periostala
trat: sechestrectomie pe cale orala
o corticotomia dupa amendarea fenomenelor supurative acute
o indep corticalei avasculare favorizand actiunea AB
o intraoperator se vor aplica perle acrilice cu gentamicina
21. Actinomicoza cervico-faciala
- etiologie: germeni gram+, anaerobi/facultativ aerobi fac parte din flora saprofita a cav orale, devin pat in momentul
patrunderii in partile moi cerv-faciale
- invazie prin sol de continuitate ce apare postraumatic/ procese dento-parod
- clinic:
debut acut: procese supurative periosoase/ de spatii fasciale cu dureri nocturne iradiate hemicranian
o tumefactia sensibila la palpare, inconj de infiltrat inflamator cu duritate lemnoasa
o periostal nr microabcese ce pot fistuliza spontan eliminand secretie grunjoasa cu aspect de granule
de sulf, traiectul fistulos se opreste in grosimea partilor moi
debut cronic: nodular, lez initial circuscrise, nedureroase la palpare, invadeaza tes vecine dupa abcedare
progresiva
per de stare: tumefacia dura lemnoasa se extinde, teg stropitoare aderente de substratul osos datorita bridelor
cicatriciale
- linguala: nodul bine delim, creste progresiv, aspect pseudotumoral produce tulburari fctionale, evol lenta,
efractionarea muc, eliminarea secretiei grunjoase
- osoasa: periferica pct de plecare actinomicoza partilor moi care invadeaza progresiv substratul osos, demin difuza,
progresiva
central geode osoase ce deformeaza conturul osos fara afect tes moi, nu difuzeaza de-a lungul cailor limf,
evol lenta, fara alterarea starii generale
- dg: pe baza simtom cu confirmare microbiologica si anatomo-pat
par Rx pot aparea zone de radiotransp osoasa difuza neomogena in forma periferica sau similara imaginii
chistice in forma centrala
- dg dif: inf specifice/nespecif cervico-faciale
tumori benigne/maligne
clerodermia
- trat: chir si medicam
identif si indepartarea fact cauzal dentar
incizia, drenaj, largire traiect fistulos, indep tes de granulatie, recoltarea intraoperatorie de secretie si fragm
fistulare

vindecare cand teg se asuplizeaza, fenom inflam locale si loco-reg se remit in totalitate

22. Clasificarea chisturilor partilor moi orale si cervico-faciale

- ale partilor moi orale
chistul dermoiD
chistul teratoid
chsitul gastrointestinal heterotopic
chistul limfoepitelial oral
- cervicale
branhial
calalului tireoglos si gusa linguala
- salivare
mucocelul si sialochistul
ranula
- ale struct epidermului si anexelor sale
chistul sebaceu/ epidermoid
chistul cu incluzii epidermale
23.
-

Chistul dermoid semne clinice, dg dif

localizat median in planseul bucal sau paramedian deasupra planului m milohioidian
poate aparea sub planul m milohioidian sau in loja submentoniera, la niv limbii, loja submand
dim pana la 10-12cm, crestere lenta, asimptomatica, destinde muc acoperitoare nemodif si etaleaza frenul lingual
continut chistic galbui
consistenta ferm-elastica, mobil pe planurile adiacente, la presiune lasa godeu
daca este perforat elim un continut pastos cenusiu-galbui si se poate suprainfecta
deformeaza planseul bucal and si impinge limba in sus si post -> tulb de alimentatie, fonatie, respiratie
cel suprahioidian duce la aparitia unei deformatii submentoniere fara modif teg
dg dif pt localizare in planseul bucal
ranula sublinguala
chist teratoid
limfangiom chistic al planseului bucal
supuratiile lojei sublinguale
tumorile gl sublinguale
dg dif pt localizare sub planul m milohioidian
ranula suprahioidiana
abcesul lojei submentoniere
adenita submentoniera
chistul canalului tireoglos
adenopatia metastatica submentoniera

24.
-

Chistul branhial semne clinice, dg dif

localizate de-a lungul m SCM, periangulomand sau 1/3 inf a SCM
perioada lunga de latenta, apoi se dezvolta rapid volumetric (1-3 sapt)
masa cervicala situata pre si sub SCM in 1/3 sup si medie, in dreptul bifurcatiei carotice
dim variabile pana la 8-10cm
teg nemodificate, consistenta moale sau fluctuenta
nu se mobilizeaza cu miscarile capului si in deglutitie, nici liber pt ca are raport intim cu carotida ext si cea int
nu adera la planul teg, nedureros decat cand se suprainf (teg destinse, congestive)
dg dif:
limfoame cervicale
adenopatii metastatice cervicale
adenopatii din limfoame
adenite cronice specifice
tumorile glomusului carotidian
lipomul laterocervical

25.
-

Chistul canalului tireoglos semne clinice, dg dif

pe traiectul canalului tireoglos cel mai frecv suprahioidian, mai rar subhioidian si suprasternal
chisturile sunr aderente de corpul sau coarnele hioidului
apar intre 15-30 ani, afecteaza ambele sexe
dim mici sub 3 cm pana la 10cm, rutund, bine delim, aderent la hioid -> se mobilizeaza in deglutitie

consistenta moale, nedureros la palpare, teg nemodif

uneori la palpare se percepe un cordon cu traiect de la chist pana la baza limbii
cand se suprainf devine dureros, aspectul unei supuratii cervicale ce poate fistuliza tegumentar
situate suprasau subhioidian, teg cu aspect ingrosat, margini rulate spre int, din orificiul fistulos se elim o secretie
sero-mucoasa
explorarea fistulei evidentiaza traiectul spre osul hioid
uneori pot avea 2 orificii: spre teg si spre foramen caecum
dg dif al chistului
abcesul lojei submentoniere
chistul dermoid
ranula suprahioidiana
adenite submentoniere
adenopatii din limfoame
adenomatii metastatice submentoniere
chistul epidermoid
lipomul
dg dif al fistulei
chisturi radiculare
osteomielita
chistul epidermoid suprainfectat si fistulizat
adenopatii metastatice submentoniere cu ruptura capsulara

26. Ranula semne clinice, dg dif

- sublinguala
formatiune chistica cu dim variabile, localizata paramedian in planseul bucal, deasupra m milohioidian
ridica muc planseului bucal, prin transparenta se vede continutul lichidian (coloratie albastruie)
consistenta fluctuesnta, nedureroasa, nu adera la corticala linguala a mand, adera de planurile profunde unde
nu i se pot preciza limitele
poate ocupa in totalitate hemiplanseul in care se gaseste, impinge limba in sus si de partea opusa
poate depasi linia med aparand strangulata la niv frenului lingual
se poate perfora eliminand un lichid vascos similar cu saliva, se decomprima dar se reface
rar se poate suprainfecta
- suprahioidiana (in bisac)
trece in reg suprahioidiana printre fibrele m milohioidian
formatiunea chistica apare formata din 2 compartimente in planseul bucal si in loja submentoniera/submand
forma de clepsidra, presiunea exercitata pe unul dintre compartimente det marirea in vol a celuilalt
bombeaza submentonier/submand, paramedian
teg de aspect normal, mobile, neaderente
portiunea orala e mai putin evidenta, acoperita de gl sublinguala
rar se dezvolta numai suprahioidian cand adera la gl submand
- dg dif ranula subling
dilatatii chistice ale canalului Warthon
chist dermoid
chist teratoid
chistul gastrointestinal heterotopic
hemangioame, limfangioame
tumori bnigne/maligne ale gl sublinguale
tumori maligne ale muc planseului bucal
27. Hiperplazia fibroasa inflamatorie (epulis fissuratum)
- localizata la niv fundului de sac vestibular ca urmare a iritatiei cronice a muc datorata instab unei proteze dentare
mobile
- pe versantul V al arcadei sup sau in fundul de sant V l arcada inf
- sub forma a 2 pliuri de muc paralele cu creasta alv iar santul dintre acestea corespunde cu marg protezei dentare
- muc poate fi nemodif sau poate avea aspect hiperemic, poate avea o ulceratie
- leziunea are aspect fibros si consistenta ferma, nedureroasa sau usor dureroasa
- dimensiuni variate de la 1cm pana la lez extinse formate din multiple pliuri de muc
- poate fi si la niv muc palatului dur -> polip fibroepitelial: formatiune vegetanta pediculata

28.
-

29.
-

hiperplazie papilomatoasa inflamatorie la niv muc palatuluidur sau crestei alv sup la pac care poarta tot timpu proteza,
respiratori orali, igiena precara,
multiple excrescente de mici dimensiuni pe fondul unei muc hiperemice
dureroasa la palpare, usturime (dat asocierii cu candida)
dg dif: forma de debut ulcerativa a unei tumori maligne a gingivomuc crestei alv
trat
epulis fissuratum: renuntarea la proteza pt 10-14 zile, colutoriu antiinflamator
o daca dispare leziunea se reface proteza
polip fibroepitelial: extirparea chir la distanta
hiperplazie papilomatoasa inflamatorie: refacerea protezei, trat antifungic, igiena orala riguroasa, evitarea
purtarii permanente a protezei, uneori extirpare chirurgicala
Granulomul piogen
hiperplazie reactiva a muc cav orale cu aspect granulomatos
masa pseudotumorala pediculata sau sesila de dim pana la cativa cm
culoare de la roz pana la rosu intens in fctie de vechimea lez
supraf neteda, globulara sau poate prezenta zone ulcerative caracteristice
consistenta moale, nedureroasa, sangereaza la cel mai mic traumatism
evol initial rapida apoi stagneaza
epulis granulomatos: apare in spatiul interdentar, pe versantul V, in legatura cu un dinte ce are o carie subging sau
lucrare protetica adaptata deficitar
o fact cauzal: microiritatia locala pe fondul unei igiene proaste
batriomicom:localizat la niv muc labiale, linguale sau jugale apare pe fondul unui factor iritativ cronic
granulom al gravidei: in trimestrul 3 de sarcina, cauza de natura hormonala, deficiente nutritionale, igiena orala
necorespunzatoare, dupa nastere involueaza
dg dif epulis granulomatos: fibrom osifiant periferic
o granulom periferic cu cel gigante
o tumori maligne ale muc crestei alv
dg dif botriomicom: papilomul muc orale
o fibromul muc orale
o forme de debut ale tumorilor maligne ale muc orale
trat: extirparea chir cu margini de siguranta (2cm), indepartarea periostului adiacent pana la os sanatos
o extractia dd adiacenti lez nu e obligatorie
o plaga se protejeaza cu mese iodoformate sau ciment parodontal
o indepartarea fact iritativ
Fibromul osifiant periferic (epulis fibros)
la niv crestei alv dentate, in legatura cu prezenta unui dinte cauzal
mai frecvent la tineri, femei, localizare in zona frontala
masa pseudotumorala gingivala la niv papilei interdentare, sesila rar pediculata
are originea la niv lig parodontal
dim mici pana la 2cm, culoare roz sau rosie, poate fi ulcerata
consistenta ferma, evol lenta
Rx: distructia marg alv sau a septului interdentar de la niv dintelui implicatuneori poate prezenta mici focare de
osificare
o dg dif: granulomul piogen gingival
o granulom periferic cu cel gigante
o tumori maligne ale muc crestei alc in perioada de debut
trat: extirparea completa a formatiunii impreuna cu struct parod din care provine, extractia dintelui cauzal
o rata de recidiva mare

30. Granulomul periferic cu cel gigante (epulis cu cel gigante)

- exclusiv la niv crestei alv in legatura cu un dinte causal care prezinta un factor iritativ gingivo-parod sau pe creasta alv
edentata
- la edentati are forma ovoida sau fusiforma, cu aspectul unei tumori vasculare
- leziune nodulara dimensiuni pana la 5-7cm
- culoare rosie violacee, consistenta ferm elastica, sesila, rar pediculata
- Rx: liza osoasa ce afecteaza limbusul alv si uneori supraf rad a dintelui cauzal
o la edentati creasta alv prezinta eroziune superficiala cu aspect de os ciupit
- dg dif: granulom piogen gingival
o fibromul osifiant periferic
o tumori maligne ale muc crestei alv

trat: chirurgical, extirparea in totalitate a formatiunii cu margini de siguranta

o indepartarea tes parod din care deriva si a osului alv modif
o indepartarea fact iritativextractia dintelui sau nu in fctie de implantare
o chiuretaj pana la os sanatos, vindecarea osului prinepitelizare secundara
o protejat cu mese iodoformate sau ciment parod

31.
-

Papilomul semne clinice, dg dif

proliferare tumorala benigna a stratului spinos al ep
formatiune tumorala cu crestere exofitica, verucoasa sau conopidiforma avand prelungiri digitiforme
pediculat, uneori sesil, dim max 1cm
consistenta moale sau ferma in fctie de prezenta/absenta tes fibros
supraf neregulata, culoare alba, rosiatica sau normala in fctie de gr de keratinizare
localizari:muc liguala, jucala, rosul de buza, palat dur, val palatin, lueta
papilomul sino-nazal localizare la niv cav nazale sau sinusuri, asiptomatic
dg dif papilom oral
o granulomul piogen
o fibromul muc orale
o forme de debut ale tumorilor maligne de tip carcinom verucos
o forme de debut vegetante ale tumorilor maligne de tip carcinom spinocelular
dg dif papilom sino-nazal
o mucocel sau sialochist sino-nazal
o forme de debut ale tumorilor maligne ale muc sino-nazale

32.
33.
-

34.
-

Fibromul
localizare variata: muc linguala, jugala, buze, gingivomuc procesului alv, palatgului, planseul bucal
leziuni nodulare , dimensiuni variabile pana la 2 cm
suprafata neteda, muc acoperitoare de aspect normal, implantare sesila sau pediculata
poate avea ulceratii superficiale si semne de inflamatie
nedureroasa la palpare, consistenta variabila (moale, ferma, dura)
cele tegumentare mai frecvent in reg geniana, nazala, frontala sub forma de noduli cu consistenta ferma, mobili,
proeminenti subteg, tes acoperitoare normale
cele sutuate in profunzime sunt inconjurate ed o capsula conjunctiva
dg dif: granulomul piogen
o papilomul muc orale
trat: extirparea formatiunii impreuna cu baza de implantare printr-o incizie eliptica plasata in tes normal
o cele tegumentare se extirpa usor datorita capsulei conjunctive ce le delim
Fibromatoza gingivala
se dezvolta in adolescenta
marirea de vol a fibromuc gingivale, consistenta ferma, fibroasa
are caract dens, difuz, neteda sau nodularaa
gingivomuc acoperitoare este normala sau palida, nedureroasa, nesangeranda
poate impiedica erupria dintilor datorita consistentei ferme, poate acoperi coroana dintilor
dg dif: hiperplazia gingivala medicamentoasa
hiperplazia gingivala din leucemii acute
neurofibromatoza ereditara
trat: excizia tes ging in exces
gingivectomie extinsa
are caract recidivant
Hemangiomul
macula deschisa cu o retea teleangiectazica
in primele sapt se dezv rapid
cele superf sunt reliefate si boselate, culoare rosie aprinsa, consistenta ferma, tumora nu se goleste de sange la pres
cele mai profunde discret reliefate, au tenta albastruie
culoarea se modif treptat devenind purpurie si de consistenta mai scazuta
la 5 ani de obicei dispare, teg vor arata normal in jumatate din cazuri
pot aparea ulceratii pe fondul suprainfectarii, pot sau nu sangera
induc complicatii prin localizare: ocular, periocular, laringian
risc mare de hemangioame viscerale
cele cu dim mari se pot complica cu sindr Kasabach-Merritt (purpura trombocitopenica, coagulopatie de consum,
hemoliza microangiopatica, fibrinoliza intralezionala) -> mortalitate 30-40%
trat: depinde de varsta, dimensiune, localizare, stadiu

35.
-

pt cele mici se prefera dispensarizarea deoarece se pot remite spontan

daca exista ulceratii, hemoragii, cresteri marcate se prefera trat medicamentos (terapie cortizonica 60-90
zile), dar poate recidiva
injectarea intralezionala de triamcinolon sau betametazona, rata succes 75%
scleroterap pt cele mici: inj intralezional de agenti sclerozanti pe baza de alcool polietoxilar pt a induce
fibroza, pt cele mari e necesara asocierea cu extirparea chirurgicala
chirurgical are indic limitate pt cele mici, cu crestere lenta
cu laser CO2 adjuvant in timpul exciziei pt hemostaza si limitarea cicatricilor

Sindr Sturge-Weber
malformatii vasculare ale encefalului si fetei (pata de vin de porto)
unilaterala, de-a lungul unei zone de emergenta trigeminala
poate fi bilateral pe fata sau poate avea alte localizari
se asociaza cu malformatii vasculare leptomeningeale ipsilaterale ce induc manif neurologice
Rx craniene evid calcificari cerebrale giriforme de partea afectata
manif oculare, orale (modif hipervasculare a muc de partea afectata)
gingivomuc creste alv poate avea aspect de hiperplazie vasculara sau asemanator epulis granulomatos
liza osoasa subiacenta este exceptionala
trat: depinde de natura si severitatea leziunilor
petele vasc se pot trata cu laserterapie
interv neurochir de indepartare a lez angiomatoase intracraniene
lez ging induc dificultati de mentinere a igienei bucale, in extirparea lez trebuie avuta in vedere hemoragia
importanta consecutiva

36. Clasificarea chisturilor oaselor maxilare

- chisturi de dezv
odontogene
o keratochistul odontogen
o chistul folicular
o chistul de eruptie
o chistul parod lat
o chistul ging al adultului
o chistul gingival al nou-nascutului
o chistul odontogen calcificat
o chistul odontogen granular
neodontogene
o chistul nazo-palatin
o chistul median palatin
o chistul nazo-labial
o chistul globulomaxilar
o chistul median mand
- chisturi inflamatorii
chistul radicular: periapical, radicular lat
chistul rezidual
- pseudochisturi
cavitatea osoasa ideopatica
chistul osos anevrismal
defectul osos Stafne
37.
-

Keratochistul odontogen
primordial se dezvolta in locul unui dinte, caract recidivant marcat
dentiger se dezvolta in jurul unui dinte
apar la adolescenti dar si la copii (sindr Gorlin)
cel mai frecvent mandibular in dreptul M3, la max in dreptul M3 si C
multitudine variante si dimensiuni: forme mici si uniloculare, mar uniloculare sau multiloculare
asimptomatice, induc mobilitatea dd adiacenti si resorbtia progresiva a rad, nu induc tulburari senzitive
au tendinta de a se extinde mai mult in plan mezio-distal
lizo corticalelor osoase: max (spre V) si la mand (spre L in zona laterala si V in zona frontala si Pm)
peretele chistic se poate perfora, lichidul bogat in keratina patrunde in struct invecinate provocand reactie inflam
marcata (durere si edem)
Rx: lez osoase radiotransparente cu limite nete, cu corticalizare perilezionala

38.
-

39.
-

dg dif

uniloculare sau multiloculare, se poate evid un dinte neerupt (dentiger)

lipsa dintelui -> primordial
resorbtia rad dd adiacenti erupti pe arcada

dentiger: chist folicular

o chist/tumora odontogena adenomatoida
o ameloblastomul si fibromul ameloblastic
primordial unilocular: chist parodontal lat
o chist rezidual
o cav osoasa idiopatica
o chist/tumora odontogena adenomatoida
o ameloblastomul si fibromul ameloblastic
primordial multilocular: ameloblastomul
o mixomul odontogen
o tumora centrala cu cel gigante
o malformatii arterio-venoase osoase centrale
trat: chirurgical chistectomie, marsupializarea
chistectomia: pt cele de dim mici, indepartarea membr chistice
o abord facil pt o buna vizibilitate
o nu invadeaza partile moi nu e necesara extirparea tes moale
o la cel primordial se recomanda extirparea unei portiuni de muc alv hiperkeratinizata pt a indeparta
resturile epiteliale cu potential de transformare
o daca osul o permite dd vecini pot fi pastrati dar necesita chiuretaj
marsupializare: pt cele odontogene dentigere, creeaza posibilitatea eruptiei dintelui inclus
rezectia osoasa: atunci cand au existat recidive multiple dupa chistectomie sau lez e de mari dim si a erodat
corticala osoasa
risc crescut de recidiva: neindepartarea chistului monobloc, cele de mari dimensiuni, multiloculare, cele care
au erodat corticalele osoase
Chistul folicular (dentiger)
inconjoara coroana dintelui neerupt si este atasat de jonct smalt-cement a acestuia
cel mai frecv la niv unghiului mand legat de M3 inclus, la niv C sup inclus
mici dimensiuni, asimptomatic, lipsa dintelui de pe arcada
creste in dimensiuni, poate eroda corticala osoasa
se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral sau de la un proces inf periapical al unui dinte decidual
Rx: mici dimensiuni, radiotransparenta uniloculara ce inconjoara coroana unui dinte inclus si se ataseaza la colet
radiotransparenta bine delim, contur net, discret radioopac, daca e infectat lim mai putin nete
varianta cu extensie lat in cazul unui M3 inf semiinclus in care radiotransparenta intereseaza portiunea D a
dintelui spre ramul mand
varianta cu etensie V la M3 inf semiinclus radiotransparenta uniloculara suprapusa peste bifurcatia rad
varianta circumferentiala: radiotransp extinsa spre apical, nu respecta jonct amelo-dentinara, aspect aparent
multilocular datorita unor trabecule osoase restante
poate deplasa dintele din care deriva, dd vecini sau poate det resorbtie rad
dg dif: keratochistul odontogen dentiger
ameloblastomul
fibromul ameloblastic
chistul/tumora odontogena adenomatoida
trat: chistectomie si odontectomia dintelui semiinclus sau inclus, chiuretaj complet
dintele care poate erupe ulterior se poate pastra pe arcada
pt cele de mari dimensiuni se poate face marsupializarea ce det red in vol a chistului iar apoi chistectomia
cele extinse spre bazilara mand necesita abord cervical
recidive rare dupa indepartare completa, risc moderat de transf in ameloblastom, carcinom spinocelular
Chist de eruptie
apare om cazul unui dinte in eruptie aflat submuc, prin separarea foliculului dentar de supraf coroanei dintelui
cel mai frecv la dd temporari dar si la I sup, M, si la dd ramasi inclusi
lez cu aspect chistic in dreptul dintelui in eruptie
muc este intacta, transpare hematomul acumulat sub sacul folicular -> culoare albastruie
consistenta fluctuenta, discret dureros
Rx: dinte in eruptie care a perforat corticala crestei alv fara a fi vizibile modif patologice
dg dif: hematom post-traumatic al crestei alv sau malformatie vasc de mici dimensiuni

trat: evol spre marsupializare spontana urmata de eruptia normala nu necesita trat
buna igiena pt a evita suprainfectarea
rar marsupializarea chisturilor prin incizia si evacuarea continutului si excizia unei mici portiuni de muc

40.
-

Chistul nazo-palatin (canalului incisiv)

asimptomatic, ajunge sa deformeze palatul ant, aspect similar unui abces palatinal
muc poate fi integra sau poate fistuliza prin care se elimina continutul chistic
palpare dureroasa, fluctuenta
exteriorizarea poate fi spre V in fundul de sant din regiunea frontala, deformand buza
Rx: radiotransparenta de 1-2 cm, bine delim situat intre rad ICS median sau imediat paramedian fara a avea pct de
plecare periapical
rad dd sunt divergente, resorbtie rad
dg dif: chistul radicular
keratochisul odontogen primordial
tumori maligne endoosoase
canal incisiv normal
trat: chistectomie simpla prin abord palatin, nu apar recidive, risc de transformare maligna extrem de mic

41. Chistul globulo-maxilar

- expresia clinica si radiologica a unui chist radicular/parodontal lat/keratochist odontogen
- chist endoosos situat intre IL si CS initial asimptomatic, in evol se poate exterioriza la niv partilor moi sin fundul de
sant V sau in palat sub forma unei deformari dureroase si fluctuente
- Rx: radiotransparenta la niv max intre dd, rad sunt divergente si cu resorbtie rad
42. Chistul radicular
- chist inflamator endoosos ce inconjoara apexul unui dinte devital ca o complicatie a pt dentare
- chist periapical
la niv apexului unu dinte cu gangrena
dinte cu obturatie de canal care la apex are un chist periapical
initial asimptomatic, sensib la percutie in ax, jena dureroasa la palparea vestibulului bucal in dreptul apexului
teste vitalitate negative
creste in dim si subtiaza corticala osoasa, la palparea in vestibul se percepe o consistenta de minge de celuloid
zona e discret cureroasa la palpare, in final perforeaza corticala osoasa si se exteriorizeaza in tes moi
deformeaza fundul de sant vestibular, muc normala, palpare dureroasa, fluctuenta
se poate suprainf -> abces V, palatinal sau de spatiu fascial primar
poate interesa si rad dd vecini, poate fistuliza in cav orala la teg sau in sinusul max
Rx: radiotransp periapicala in jurul dintelui cauzal care continua, deformeaza si sterge conturul laminei dura
o bine delim, contu radioopac, rotund ovalar, uneori neregulat, apexurile incluse in cav chistica, resorbtie rad
dg dif: granulom periapical, chisturi osoase, sinus maxilar normal
trat: trat endodontic al dintelui cauzal
o trat chir conservator: chiuretaj periapical cu rezectie apicala
o dim mici, dd recuperabili, buna implantare -> chistectomie cu rezectie apicala si trat endo
o distructie coronara masiva, irecuperabil protetic -> extractie, chistectomie prin alveola postextractionala sau prin
abord vestibular
o chisturi mari -> chistectomia prin abord V, extractia sau trat conservator (rezectie)
o dim mari si se extind spre sinusul max cu separatie osoasa min nu e necesara cura radicala a sinusului
o dim mari la mand cu risc crescut de fract sau la max cu extindere in sinus/fose nazale -> marsupializare, trat
conservator sau radical al dd cauzali
- chist radicular lat
similar chistului periapical dar se dezv la niv supraf lat a rad pe seama unor canale pulpare aberante
radiotransparenta de dim mai mici
dg dif: chistul parodontal lat
o keratochistul odontogen primordial
o parodontopatia marg cronica profunda
trat: extractia dent si chistectomia prin alveola
- chist rezidual
chist radicular ce persista dupa trat endo sau extractie (fara chiuretarea alveolei)
Rx asemanator al unui chist periapical la un dinte cu obturatie de canal/persistent la niv crestei edentate dupa
vindecarea osoasa a alv postextractionale
dg dif: chist periapical

o lez chistice sau tumorale ale oaselor maxilare (keratochistul odontogen primordial, chist osos
traumatic, chist osos anevrismal)
trat: chistectomie cu rezectie apicala si sigilarea surpraf de sectiune a rad/chistectomie prim abord oral

43. Ameloblastomul
- tumora a ep odontogen cu orig in resturile lamei dent, org adamantin, ep unui chist odontogen, stratul bazal al muc
orale
- cu crestere lenta dar extrem de invazive
intraosos solid sau multichistic
intraosos unichistic
periferic extraosos
- ameloblastomul intraosos solid sau multichistic
apare la orice varsta , localizare la mand in zona M2 si ramul mand, la max in special in zona post
clinic: initial asimptomatic, lez mici, tumefactie a mand cu evol lenta, deformeaza contururile fetei, durere si
parestezii
Rx: radiotransp multiloculara cu margini neregulate, aspect de facure de miere, prezent un dinte inclus
intraosos, resorbtie rad a dd adiacenti tumorii
forma desmoplastica e localizata in special in zona ant a max, radio transp cu zone radioopace dat
metaplaziei osoase/mineral septurilor fibroase dense
dg dif: keratochistu odontogen
o chistul osos anevrismal
o fibromul ameloblastic
o fibromul/mixomul odontogen
o tumora centrala cu cel gigante
o angioame/malformatii vasc endoosoase
trat: chiuretajul tumorii (recidive), rezectia marg (marg libere de 1-1.5cm recidiva 15-20%), rezectia
segmentara si hemirezectia de mand cu/fara dezarticulare (pt dim mari/recidive/multe interventii
chistectomice)
- ameloblastomul unichistic
apare de nova sau prin transf tumorala benigna a ep unui chist odontogen
apare la tineri, localiz la mand in zona post
initial asimpt, in evol deformeaza corticalele osoase fara durere, parestezie n alv inf
Rx: radiotransp unilocular, bine delim
dg dif: keratochistul odontogen primordial /dentiger
o chistul median mand
o chistul radicular
o chistul rezidual
o cav idiopatica
trat: formele in situ: chistectomia, dispensarizarea
o forme microinvazive: rezectia osoasa mrginala, profilactic, dispensarizare
o forme invazive: chiuretajul tumorii, rezectie marginala, rezectie segmentara si hemirezectie de mand
cu /fara dezarticularizare
- ameloblastomul extraosos
deriva din resturile dentare si din ep bazal al muc orale
formatiune ging sesila sau pediculata, mici dimensiuni, nedureros, muc acoperitoare intacta
localizare pe muc ging vestibulara a dd cauzal
Rx: erodarea limitata a osului subiacent
Dg df: hiperplazii epulis-like
o tumori benigne ging
o forme de debut ale tumorilor maligne ging
trat: extirparea lez impreuna cu tes adiacent clinic normal, recidiva rar
44.
-

Odontomul patogenie, aspecte clinice

tumora odontogena ce combina elem epiteliale si ectomezenchimale
transformarea in hamartom a unui dinte, se asociaza cu o aparenta anodontie
paote fi independent de formarea dentara dar poate bloca un dinte subiacent
precoce este format din ep odontogen proliferativ si tes mezenchimal
la stadiul matur e format din smalt si dentina, pulpa si cement
forma compusa: struct asem unui dinte, mai frecvent, situat in zona ant
forma complexa: conglomerat de smalt si dentina fara a avea config unui dinte, in zona molara
la tineri, mai frecv la max, asimptomatice

dimensiuni limitate max 5-6 cm deformand corticalele osoase

Rx: odontomul compus radioopacitate formata din struct cu aspect asem unui dinte, inconjurata de o zona
radiotransparenta
odontomul complex masa calcificata aparent amorfa
se poate dezvolta in locul unui dinte, in vecinatatea unor dd erupti inducand divergenta rad, poate impiedica eruptia
unui dinte

45.
-

Cementoblastomul patogenie, aspecte clinice

proliferare de tip hamantom a cementoblastilor cu formarea unei colectii dezorganizate de cement in jurul rad
la adolescenti sau sub 30 ani, afecteaza dd mand
aparenta expansiune volumetrica arad, simptom dureroasa difuza
muc nemodif, dintele nu e mobil
Rx: radioopacitate marcata ce inglobeaza rad dintelui in apicala
prezinta un halou radiotransparent bine definit ce delim cementoblastomul de osul adiacent

46.
-

Osteomul patogenie, aspecte clinice

hamartoame rezultate prin dezvoltareaexcesiva de os cortical sau medular matur
frecvent la tineri, caracter solitar
la niv oaselor craniului, predilectie corpul sau condilul mand, sinusul frontal
periostal: deformare osoasa discreta, nedureroasa, crestere lenta, pe max sau mand, poate aveam dim importante
deformad zona, partile moi destinse dar nemodif, consistenta dura, nedureros
endostal: asimptomatic, poate deforma osul
de condil mand: devierea de partea opusa a liniei mediene a mand, tulburari de ocluzie, durere, deformarea
laterofaciala, limitarea deschiderii gurii
sinusurilor paranazale: pot det sinuzita, algii faciale, manif oftalmice
Rx: radioopacitate ciscumscrisa, rotund-ovalara, masa scleroasa calcificata
periostale: pot prezenta focare sclerotice cu desen trabecular central si halou sclerotic periferic

47. Sinuzita maxilara acuta de origine dentara semne clinice

- majore (specifice)
obiective: durere unilaterala la niv etajului mijlociu al fetei, iradieri in reg orbitala, fronto-temporala,
occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului
o obstructie nazala
o rinoree purulenta ant sau post, unilaterala
o febra 38-39 grade
subiective: senzatie de plenitudine sau pres in reg geniana
o cacosmie subiectiva, hiposmie sau anosmie
- minore (de insotire)
obiective: dureri dentare uneori pulasatile la niv unui Pm sau M sup sau alv postextract; palpare sant Vsup e
dureroasa in fosa canina si in dreptul dintelui sau al alv cauzale
o teg geniene moderat tumefiate si congestionate, dureroase la pres
o stare generala alterata, inapetenta, curbatura
o halitoza, tuse
subiective: oboseala
48.
-

Sinuzita maxilara cronica de origine dentara

se instaleaza datorita lez dento-parod cronice sau comuncicarii oro-sinuzale, rezultatul cronicizarii sinuzitei acute
durata trebuie sa fie mai mare de 3 luni
asemanatoare cu sinuzita acuta dar simptom mai estompata: jena dureroasa in zona sinusului afectat in special in poz
decliva a capului
durere dimineata, dispare temporar odata cu drenajul gravitational al secretiilor
cefalee matinala, rinoree ant/post cu caract mucopurulent, unilaterala
iritatie faringiana, laringite recidivante, disfonie la trezire, obstructie nazala, tuse iritativa
halena fetida, stare generala nealterata (uneori indispozitie generala cu senzatie de oboseaza)
refluarea lichidelor pe nas in comunicarile orosinuzale

49. Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute/cronice de origine dentara

- acuta: sinuzita acuta rinogena
puseul de reacutizare al unei sinuzite max cronice
rinita purulenta unilaterala
supuratii geniene de cauza dentara
chisturi maxilare in stadiul de complicatie septica

osteomielita maxilarului
nevralgii IO si algii vasculare ale fetei
sinuzita hematogena
cronica: sinuzita cronica rinogena
sinuzita max fungica/alergica/specifice
chist mucos infrasinuzal
chisturi maxilare (radicular, folicular, rezidual)
tumori maligne de mezo/suprastruct
sinuzita consecutiva fract de max

50. Tratamentul comunicarii oro-sinuzale

- imediata (deschiderea accidentala a sinusului)
prin extractia completa a dintelui
o deschidere mica (<2mm) nu necesita trat chir, trebuie favorizata formarea unui cheag, instructie pac pt a nu
disloca cheagul (evitarea suflarea nasului, stranutului, fumatului, primele zile alim lichida)
o deschidere medie (2-6mm) masuri suplimentare pt mentinerea cheagului (sutura margino-marg a gling-muc
alveolei postextractional), mesa iodoformata mentinuta cu ligaturi de sarma sau gutiera din stent mentinute 5-7
zile, decongestin nazal si AB
o deschidere mare (>7mm) plastia comunicarii in 1 sau 2 planuri cu lambou vestibular/palatinal
tipul de lambou se alege in functie de: marimea si localizarea defectului, cantitatea si starea tes disponibile,
experienta chir, prezenta/absenta dd si a lucrarilor protetice fixe/mobile
plastia intr-un plan: lambou vestibular trapezoidal alunecat cu baza in fundul de sac V
sutura pe suport osos si nu in dreptul comunicarii
produce modif min a adancimii santului V, posibile retractii ging
lamboul vestibular dreptunghiular transpozitionat
lamboul palatinal cu pedicul post, rotat si avansat in defect, include pachetul vasc-nervos palatinal, va
lasa o zona de corticala palatina neacoperita ce se va epiteliza per secundam
plastia in 2 planuri: mai sigura decat cea intr-un plan
planul profund rezulta prin alunecarea si rasturnarea unei colerete de muc V
planul superficial reprezentat de un lambou palatinal cu pedicul post ce va fi rotat pe supraf sangeranda
sutura fara tensiune
AB, AINS, decongestiv
in urma impingerii rad dentare sub muc sinuzala fara a o perfora
o extractia rad pe cale alv largita, plastia imediata a comunicarii, trat medicamentos, recomandari postoper
in urma impingerii rad in cavitatea sinuzala cu perforarea muc
o trepanare sinus la loc de electie si plastia comunicarii in planuri
o daca muc sinuzala e modif se face cura radicala de sinus
- comunicare veche
sinus infectat cu modif cronice ireversibile ale muc -> cura radicala de sinus
plastia comunicarii intr-un plan pt cele mici si in 2 planuri pt cele medii si mari
in 2 planuri: lambou in colereta rasturnat si suturat, lambou vestibular din vecinatate rasturnat cu fata
mucozala catre sinus si cea sangeranda catre cav orala
o planul oral poate fi un lambou V, palatinal
lambou in colereta si lambou vestibular
lambou in colereta si lambou palatinal
lambou vestibular si lambou palatinal
daca plastia nu s-a facut imediat se poate face in urm 7-10 zile, daca nu se temporizeaza 3-4 luni timp in care
comunicarea se stabilizeaza
se va aplica o placa palatina acrilica de protectie
51. Luxatia temporo-mand acuta etiopatogenie, simptomatologie, principii de trat
- etiopat: traumatism direct (caderi pe menton cu gura deschisa)
traumatism indirect (extractia unui dinte, cascat)
spasme musc
favor de laxitatea capsulei art, scaderea tonicitatii mm masticatori, cav glenoida mai plata
- simpt: durere puternica asociata cu cracment intraart si imposibilitatea inchiderii gurii
tulb funct: incontinenta salivara, masticatie imposibila, fonatie si deglutitie dificila
ant bilat: gura partial deschisa cu mand protruzata
o inocluzie verticala frontala cu contacte pe ultimii molari, liniile interincisive nu sunt deplasate
o depresiune pretragiana, obraji turtiti si alungiti

o condilul poate fi palpat sub arcada temp-zig

ant unilat: gura mai putin descisa
o contacte intre M doar pe partea afectata
o linia interincisiva deplasata contralateral
o obraz turtit si alungit pe partea afectata si relaxat pe partea opusa
trat: reducerea imediata a luxatiei, Rx pt a elimina dg de fractura
reducerea poate fi facuta fara anestezie, cu anestezie locala sau generala, se poate injecta anestezic in m.
pterigoidian lateral
tehnica Valerian Popescu
o se deschide max gura, intre ultimii M se introduc comprese
o se aplica palma pe menton si se exercita pres continua, progresiva de jos in sus -> bascularea mand in jurul
compreselor, ramul asc este coborat pana cand ajunge sub tuberculul articular
o se aplica pres spre inapoi pana cand se aude un cracment -> condilul a depasit vf tuberculului art
o se scot compresele, se pune pres pe menton in sus si inapoi pana se refac rel de ocluzie
tehnica Nelaton: se aplica policele bilat pe fetele ocluzale ale M inainte marg ant a ramului
o cu celelalte degete se prinde marg bazilara si unghiul mand
o se imprima o miscare de coborare pt depasirea tuberculului art
o se impinge mand spre post si se asociaza o rotatie cu ridicarea mentonului
o cand condilul ajunge in cav glenoida se aude un cracment si gura se inchide brusc
dupa reducere bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore
o sapt alim semilichida si lim miscarilor gurii

52. Luxatia temporo-mand post: etiopatogenie, simptomatologie, trat

- etiopat: traumatisme directe caderi pe menton cu gura inchisa
anomalii de forma ale componenetelor articulare (cav glenoida alungita, condili mici si turtiti)
favor de absenta M sau de tulburari de ocluzie
- simpt: miscari mand absente, otoragie, gura intredeschisa, obraji turtiti
retrognatism mand cu inocluzie sagitala frontala
depresiune pretragiana, condilii se palpeaza in conductul auditiv ext
daca peretele ant al conductului auditiv ext nu e f fracturat gura este inchisa, I inf sunt in contact cu muc
palatina
- trat: se aplica policele pe mand in santurile V in zona lat
presiune in jos urmata de o tractiune ant a mand
dupa reducere se aplica bandaj mentocefalic sau ligaturi interdentare pt 24 ore
o sapt alim semilichida si limitarea misc mand
53. Interventii chirurgicale de osteotomie cu retrudarea mandibulei
- sagitala a ramului: abord oral
linia de osteotomie intereseaza corticala int a ramului intre spina Spix si incizura sigmoida apoi marg ant a
ramului in jos si in afara continuand la niv corticalei ext a corpului pana in dreptul M2 si extinsa pana la
bazilara mand (interventie bilaterala)
fragm distal (corpul mand si o portiune din ram) se desprinde de cele 2 fragm proximale (marg post a
ramului, condilul, coronoida, corticala ext a ramului)
se va putea repozitiona liber fragm distal in pozitia dorita
fixarea fragm se face prin placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale
pt anomalii clasa a III-a, anomaliile in plan vertical (se anguleaza corpul si ramul), corectarea anomaliilor in
plan transversal
- verticala a ramului: pe cale orala sau cut, periangulomand
sectionarea vert a ramului bilat post de spina Spix pt a nu leza PVN alv inf
linia de osteotomie: de la unghiul mand pana la incizura sigmoida, intereseaza toata grosimea ramului mand
se obtin 2 fragm proximale (portiunea retrospingiana si condilu mand) si un fragm distal (corpul mand si
portiunea atasata ramului, bilat)
fragm distal va fi repozitionat liber, fixarea cu placute de osteosinteza si suruburi din titan, sarma
- in L inversat a ramului: rar, cand este divergenta mare spre post a ramurilor, variatii anatomice ale ramului
pe cale orala sau cut
osteotomie orizontala supraspingiana si una verticala retrospingian
2 fragm: proximal (condil, coronoida, ram post-sup), distal (corpul mand, ram ant-inf cu PVN alv inf)
repozitionarea libera a fragm
corectarea anomaliilor clasa II si III
fixarea prin placute de osteosinteza, suruburi din titan, sarma sau suruburi transcorticale

cu ostectomie: risc mare de lezare PVN alv inf

trebuie sa fie o ocluzie funct la gr lat, rezolva anomalii clasa III, ed laterala sau terminala, lingoversiune
pe cale orala: indepartarea unui segment de corp, conservarea PVN alv inf
fixarea fragm cu placute de osteosinteza si suruburi din titan

54. Interventii chirurgicale de osteotomie cu avansarea maxilarului

- pt anomaliile in plan sagital si vertical ce implica maxilarul
- tip Le Fort I: pe cale orala
planul de osteotomie: apertira piriforma, perete ant-lat sinus max, 35 mm desupra vb cusp C sup si 25mm
desupra vb cusp M1 sup, la niv crestei zigomato-alv, retrotuberozitar pana in 1/3 inf a apofizei pterigoide
perete nazal lat, sept nazal cartilaginos, vomer la niv planseului nazal
se desprinde blocul maxilar si se repozitioneaza, se fizeaza cu placute de osteosinteza si suruburi din titan,
osteosinteza cu sarma sau suspendare scheletica tip Adams
- tip Le Fort I inalta
cand deficitul de dezv max se intinde in intreg etajul mijlociu pana la marg IO
osteotomia portiunii lat a max se practica mai sus
dezavantaje: fata ant a max este f subtire si expusa fracturilor necontrolate
o creasta zigomatico-alv poate proemina mult in cazul unor avansari importante
o tulb functiomale si modif conturului aperturii piriforme
- tip Le Fort II si III
anomalii sau malformatii faciale severe cu hipoplazia intregului etaj mijlociu
tip II: pt anomaliile clasa III cu deficit maxilo-nazal hipoplazia sau retrudarea oaselor nazale si max,
hipoplazie a reg IO fara afectarea oaselor malare si perete lat al orbitei, alungirea verticala a nasului prin
rotatia complexului nazo-maxilo-mand
tip III: anomalii clasa III cu deficit maxilo-malar sau maxilo-nazo-malar: hipoplazia sau retrudarea oaselor
nazale si max, a reg IO inclusiv a peretelui lat a orbitei
abord mixt cut, bicoronal (la niv scalpului) si oral
dificultate si riscuri f mari
55. Clasificarea TNM si stadializarea tumorilor maligne oro-maxilo-faciale
- "T" (tumora primara)
Tx - Tumora primara nu poate fi evaluata;
T0 - Nu exista dovezi despre prezenta unei tumori primare;
Ts - Tumora in situ;
T1 - Tumora de pana la de 2 cm dimensiunea sa maxima;
T2 - Tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima;
T3 - Tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima;
T4 - Tumora care invadeaza structurile adiacente:
o T4a: (operabila) - tumora invadeaza structuri adiacente (corticala osoasa, musculatura extrinseca a
limbii (m. genioglos, hioglos, palatoglos, stiloglos, sinusul maxilar, tegumente)
o T4b: (inoperabila) - tumora invadeaza spatiul masticator, lamele apofizei pterigoide, baza craniului
sau include a. carotida interna.
- "N" (ganglionii loco-regionali - "Nodes")
Nx: Ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati;
NO: Nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervicale;
N1: Un singur ganglion ipsilateral cu diametru mai mic de 3 cm;
N2: Unul sau mai multi ganglioni, cu diametru intre 3 ~i 6 cm:
N2a: Un singur ganglion ipsilateral intre 3 cm ~i 6 cm;
N2b: Mai multi ganglioni ipsilaterali mai mici de 6 cm;
N2c: Unul sau mai multi ganglioni contralateral sau bilateral mai mici de 6 cm;
N3: Unul sau mai multi ganglioni cu diametrul mai mare de 6 cm.
- "M" (metastaze la distanta)
Mx: Prezenta metastazelor la distanta nu poate fi evaluata;
MO: Metastaze la distanta absente;
M1: Metastaze la distanta prezente.
56.
-

Particularitati clinice si dg dif in cancerul de buza

debut sub forma ulcerativa, superficiala sau nodulara in grosimea buzei
orientare paramediana > dg prezumptiv
in per de stare 2 forme: forma ulcero-distructiva si ulcero-vegerativa (exofitica)

57.
-

58.
-

forma tenebranta: forma avansata cu evol lenta, la pers in varsta, intereseaza buza si struct adiacente
evolutie lenta, apare adenopatia metastatica loco-regionala, afect osoasa de vecinatate si metastaze la distanta
starea generala alterata doar in stadiile tardive de invazie
invadeaza partile moi labio-geniene, vestibulul bucal si arcul osos mentonier
afectarea osoasa: directa (invazia osului, extensia de-a lungul canalului mand, implicarea PVN alv inf), indirecta
(adenopatie submand secundara, fixata, va efractiona periostul si apoi corticala)
afect metastatica a limfonodulilor e tardiva, in cazul recidivelor tumorii primare, incidenta metastazelor gg cervicale
creste pana la 30%
dg dif: ulceratii mecanice
lez datorate arsurilor
ulceratii herpetice/tuberculoase
sancru primar
cheilite microbiene sau chimice
tumori benigne ale buzelor
Particularitati clinice si dg dif in cancerul limbii si al planseului bucal
evol asiptomatica in fazele de debut, extrem de invazive cu caract limfofil marcat
debut: sub forma unor lez ulcerative pe fond leucoplazic
initial nedureroase, durerea ce apare ulterior e asociata cu suprainf lez
ulceratiile limbii pot fi asociate cu fact iritativi
alta forma de debut e cea vegetanta
la niv limbii poate debuta ca forma nodulara, intraparenchimoasa, in evol efractioneaza muc
formele de debut ale limbii se localizeaza la niv marg lat, fata ventrala si in santul pelilingual, mai rar pe vf sau pe fata
dorsala
in planseul bucal sunt localizate paramedian in portiunea ant sb forma de lez ulcerative mai rar proliferativa, leziuni
pe fond leucoplazic; post spre santul amigdaloglos si au prognostic mai rezervat
per de stare: sub forma ulcero-distructiva poate interesa doar limba, f rar doar planseul
cand e localizata in planseu si extinsa pe fata ventrala a limbii e greu de stabilit pctul de plecare -> tumora
pelvilinguala (lez in foaie de carte)
forma ulcero-vegetanta mai des pe limba, rar in planseu
forma infiltrativa, scleroasa caract localizarilor intraparenchimatoase linguale, evol lenta, infiltreaza difuz intreg
pernchimul lingual, prognostic rezervat
75% din tumorile maligne lingualeafecteaza cele 2/3 ant, 25% situata inapoia V-ului lingual
in localizarile ant 50% afecteaza marg limbii, rmand fata ventrala, vf, intraparenchimatos, fata dorsala
pregnant caract limfofil, incidenta metastazelor cervicale e influentata de dimensiunea si localizarea tumorii primare
tumorile portiunii post-sulculare a limbii: debut insidios, diagnosticate tardiv
jena in deglutitie, disfagie, durere , cresterea in vol a 1/3 post a limbii care e dureroasa la presiune
poate fi afectata si portiunea verticala a limbii, gr mare de malignitate
evolueaza rapid, metastazare precoce
implicare constanta a gg retrodigastric, patognomonic in tumorile de limba si planseu, care dreneaza portiunea post a
limbii
gg supraomohioidian pct de plecare anatomic pt tumorile de limba si planseu, dreneaza portiunea ant a limbii si
planseului bucal
evolutie rapida, invazia tes, extinderea catreamigdale, val palatin, mand
durerea se accenteaza pe masura cresterii si invaziei tumorale prin invazia n.lingual, glosofaringian
sunt lim actele fctionale putandu-se ajunge la anchiloza pelvi-linguala cu afectare fctionala majora
adenopatia apare precoce
dg dif: ulceratii traumatice
afte bucale
ulcerarie tuberculoasa (sancru primar)
sifilis primar
tumori benigne
chisturi planseu bucal
litiaza canalului Warthon
abcesul limbii, lojei subling, lojei submand cu evol in recessus, flegmon planseu bucal
Particularitati clinice si dg dif in cancerul muc jugale
debuteaza pe linia alba ocluzala, intre comisura labiala si trigonul retromolar, pe fondul unor lez leucoplazice
debut: sub forma ulcerativa, se confunda cu o lez banala
poate debuta si ca formatiune vegetanta difuza pe fondul unei leucoplazii verucoase; poate avea aspect
pseudopapilomatos, usor de confundat cu o tumora benigna (papilom, botriomicom)
forma nodulara mai rara apare in cazul tumorilor cu debut la niv gl salivare accesorii

perioada de stare sub forma ulcerativa cu caracter infiltrativ

forma vegetanta e o forma exofitica ce se extinde in suprafata si profunzime, aspect conopidiform, verucos, se
interpune intre arcadele dentare, permanent traumatizata de relieful dintilor
extensia in profunzime duce la infiltrarea m buccinator si a teg, devin aderente si iau aspect caract in coaja de
portocala, ulterior ulcereaza la teg
durere, trismus (cand e invadat m maseter si pterigoidieni), masticatie cu dificultate, hemoragie minora a tumorii
adenopatia apare precoce, extrem de lomfofil
pac cu tumori mai mici de 6mm in profunzime au o rata de supravietuire mai mare
dg dif: ulceratii traumatice
afte bucale
ulceratii tuberculoase
ulceratii sifilitice
tumori benigne
litiaza canal Stenon
abces genian, adenita geniana

59. Particularitati clinice si dg dif in tumorile maligne ale fibromuc palatului dur
- debut
nodul interstitial cand provinedin gl salivare accesorii, paramedian, 1/3 post palat dur
eroziune sau ulceratie superficiala: cand provine din ep fibromuc palatului dur, pe fond leucoplazic
forma vegetanta, verucoasa: culoare gri-albicioasa, expresia clinica a carcinomului verucos
- per stare
forma ulcero-distructiva: se extinde in supraf si profunzime, invadeaza sinusul max, fosele nazale, valul
palatin
forma ulcero-vegetanta: are la origine debut nodular, uneori se ulcereaza, invadeaza struct adiacente, apare
invazia osoasa si perinervoasa
semne dentare: odontalgii, mobilitate
semne sinuzale: rinoree sero-purulenta, epistaxis, tulburari sensib n IO
- evol: extensie in fosa pterigomax prin distrugerea peretelui post al sinusului max -> dureri din sinuzite
tulburari de fomatie, masticatie det de vol masei tumorale
prognostic bun
- dg dif:
forme ulcerative: ulceratii traumatice, termice, specifice
o afte bucale
o sarcom kaposi
forme nodulare sau vegetante: abces palatinal
o tumori benigne ale muc palatului dur/gl salivare mici
o torus palatinal
60.
61.
-

Osteosarcomul
cel mai frecv tip de sarcom, caract agresiv, localizat rar la niv oaselor maxilare
etiopatogenie: retinoblastomul, iradierea, complicatiile bolii Paget
caracteristi neoformarea de tes osteoid, originea in zona medulara centrala, invadeaza celelalte portiuni de os si tes
periosoase
clinic: deformare dura ce creste rapid, dureri spontane, muc subtiata, lucioasa, cu desen vascular accentuat
mobilitate dentara, parestezii/hipoestezii n IO
Rx: distructie osoasa neregulata cu aspect de raze de soare datorita impingerii periostului si formarii de spiculi de tes
osos de novo
evol: rapida, metastaze in alte struct osoase sau la niv pulmonar
fact de prognostic: forma histologica si gr de diferentiere
Condrosarcomul
sarcom cu neoformare de tes cartilaginos, pe locul 2 ca frecv dupa osteosarcom
la niv oaselor maxilare, mai frecv max in special in zona frontala
riscul de aparitie creste cu varsta
paote debuta in os sanatos sau se poate grefa pe lez benigne, alti fact de risc sunt iradierea si boala Paget
clinic: durere, deformare, mobilitate dentara, invazia partilor moi prin exteriorizarea tumorii
tumori voluminoase netede sau lobulate
constituite din arii cu caract cartilaginos asociate cu zone mixomatoase, de calcificare si de osificare
Rx: radiotransparenta larga, pereti grosi, zona centrala de calcifiere in perna de ace
distructia corticala apare tardiv, cand evol spre exteriorizare

incidenta crescuta de recidiva locala

este rezistent la radio-chimioterap

62. Tumori maligne de infrastructura semne clinice, dg dif

- tip carcinom
invazie din muc ging in substratul osos si endoosos la niv platoului palato-alv
debut: ulceratie a ging-muc crestei alv situata pe versantul V
in perioada de stare evol ca forma ulcero-vegetanta sau ulcero-distructiva, produce defecte osoase
crateriforme, perforeaza podeaua sinusului max
o durerile odata cu invazia struct profunde devin violente, iradiaza in hemicraniu, dd devin mobili fara
cauza odonto-parod
o cand pctul de plecare este un carcinom adenoid chistic se prezinta ca un nodul bine delim in 1/3 post
a palatului dur, in santul palatin la niv M sup
o cresterea este lenta, progresiva, fara acuze dureroase
evol: se extinde invadand osul si chiar sinusul max
Rx: la debut demineralizare neomogena, in per de stare distructie osoasa cu marg neregulate, zimtate in care
dd par a fi suspendati
- tip sarcom
debut: oligosimptomatica, dureri nevralgiforme, odontalgii si mobilitate dentara
per de stare: asimetrie faciala datorita unei deformari osoase
evol: efractioneaza corticala si se exteriorizeaza in vestibul sau in palat
o rapida, caract vegetant, polilobat, acoperind dd si sangerand usor
dg dif: epulis, tumora cu mieloplaxe, osteodistrofii
63. Tumori maligne de mezostructura semne clinice, dg dif
- tip carcinom
pct de plecare: muc sinusului max, extinderea proc tumorale maligne din infrastruct, extinderea unui proces
tumoral malign al teg etajului mijlociu al fetei
debut: nespecific, secretii serosanguinolente sau seropurulente pe una din narine, dureri, mobilitate dentara
o extractia este contraindicata deoarece alv postextractionala nu se vindeca ci se umple cu muguri
tumorali ce sangereaza usor
per de stare: erodeaza peretii ososi ai sinusului invadand vestibulul, muc palatina sau jugala
o aspect ulcero-vegetant cu tendinta de invazie spre fosele nazale, orbita, spatiu pterigomax sau baza
craniului
o muguri carnosi tumorali in meatul mijlociu, hipoestezie n IO
Rx: voalare omogena a sinusului, interesarea peretilor ososi, distructii osoase cu contur neregulat, zimtat,
fara lim precise
dg dif: sinuzita odontogena, osteita/osteomielita maxilarului, tumora cu mieloplaxe, sarcoame
- tip sarcom
debut: simptomatologie redusa, semne sinuzale, scurgeri serosanguinolente unilat, fetide, mobilitate dentara,
dureri iradiate in hemicraniu
per de stare: asimetrie faciala, invazia tes de vecinatate duce la aparitia semnelor oculare, obstructie nazala,
epistaxis, deformari ale piramidei nazale
o teg sunt infiltrate tumoral, devin aderente de planul osos si au culoare rosie-violacee
o se exteriorizeaza in cav orala sub forma unei tumori vegetante, evol rapida, prognostic sever
Rx: opacifierea sinusului cu distructia peretilor ososi
64. Tumori maligne de suprastructura semne clinice, dg dif
- tip carcinom
debut: in unghiul int al sinusului maxsau din cel etmoidale ant, afecteaza orbita, sinusul max, fosa nazala
o semne sinuzale, oculare (diplopie, exoftalmie, amauroza=orbire), asociate
per de stare: se exteriorizeaza la niv ploapelor si in unghiul int al ochiului, teg rosii-violacee si se ulcereaza
o evol extensiva, rapida catre baza de craniu, lama ciuruita a etmoidului
- tip sarcom
forme rare, in evol erodeaza in intregime osul si invadeaza partile moi
65. Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul bazolcelular semne clinice
- cel mai frecvent timp de tumora maligna teg
- forma superficiala: pe trunchi, extremitati
nereliefata, eczematoasa, extindere in suprafata
aspect radiar al marg tumorale, zone atrofice si cicatrieale

66.
-

forma nodulara: culoare roz sau rosie, vasodil capilarelor

forma pigmentara:asem nev pigmentar sau melanom malign, lez se pot ulcera si apare invazia in profunzime
forma morphea: poate fi trecuta cu vederea deoarece este maculara, albicioasa, fara margini bine delim
formele avansate: extinse in supraf, pot fi ulcerative sau vegetante
cele localizate la zona nasolabiala, unghi int/ext al ochiuui necesita o atentie deosebita pt ca invadeaza mai multe
planuri tisulare si au o rata mai mare de recidiva
metastaze f rare intereseaza gg regionali, plamanii, oasele
Tumori maligne ale tegumentelor carcinomul spinocelular semne clinice
apare in zone expuse la radiatiile solare
nodul subcut, uneori ulcerat la teg
grafat pe un fond de keratoza actinica, unde se dezv dupa o perioada o proliferare papilomatoasa cu marg infiltrate
se formeaza o ulceratie centrala ce se acopera de cruste si sangereaza usor
uneori are aspect ulcero-vegetant: limitata in profunzime, se extinde in suprafata
profunzimea influenteaza invazivitatea tumorii, cele ce depasesc 6mm au prognostic sever
fact de risc pt metastaze: tumorile recidivante, profunzimea >6mm, dim peste 2cm, gr scazut de dif histo, depresia
imuna a pac, localizare, invazia perinervoasa, viteza mare de crestere
localizari cu risc: pavilionul urechii, reg temporala, buzele
tumorile localizate la niv scalpului, reg frontale, temporale sau auriculare metastazeaza in gg intraparotidieni si in sist
limfatic cervical profund
tumorile cu alte localizarei metastazeaza in limfonodulii submentonieri, submand, cervicali profunzi

67. Tumori maligne ale tegumentelor melanomul malign forme anatomo-clinice

- nodular: invaziv de la debut, extinderea in plan superficial e min
depaseste rapid dermul papilar, invadeaza dermul reticular, tipar exofitic de crestere, prin pres asupra marg
tes adiacente
- superficial: evol in plan superficial, de lunga durata
cel tumorale invadeaza straturile epidermului si ale dermului, apoi evol este rapida prin crestere verticala
- lentigo maligna: crestere lenta superficiala grefata pe o hiperplazie melanica difuza cu aspect lentiginos
se asociaza cu zone de keratoza actinica, limitare la interfata derm-epiderm
extensia tumorala prin foliculi pilosi
in per de stare cresterea verticala este multifocala
- muc oralesub muc septului nazal ant, muc palatului dur, crestei alv, muc jugala
lez pigmentara discreta
lez metastatice au aspectul unui nodul negricios sau albastrui acoperit de muc subtire, intacta
68.
69.
-

Stomatotoxicitatea directa (mucozita)

rezultatul lizei mitotice a cel epiteliale din muc orala si faringiana datorita ef citotoxic sau radioterapic
modif apar dupa 7-12 de la initierea trat
debut: eritem al muc, formarea unui placard de exudat fibrinos
aceste zone se ucereaza si conflueaza ->arii largi denudate acoperite de membr alb-galbui
pot aprea ulceratii profunde cu halou eritematos si centru necrotic la niv buzelor, fetei ventrale a limbii, planseul bucal
si muc orala
masticatia si deglutitia sunt dificile, dureri severe -> scade aportul nutritv si deshidratare
Stomatotoxicitate indirecta (stomatita)
auzate de traumatizarea muc orale (lucrari prot incorecte, lez odontale, resturi rad) sau inf
trat: identif si eliminarea factorilor cauzali
fact ce pot initia: microorg si sol de continuitate la niv muc orale pe fondul unui prag imunitar scazut
atit terapeutica cat mai conservatoare
alim semisolida cu evitarea condimentelor si a fact iritativi (fumat, alcool) si o igiena bucala riguroasa
terap med: suspensii de anestezice topice, sucralfate, zilactina, aspirina efervescenta
cel epiteliale ce supravietuiesc iradierii raspund printr-o accelerare a diviziunii -> vindecare (3 sapt de la terminare)
medicatia citotoxica va distruge o parte a tes epitelial in curs de regenerare -> trat radio-chimioterapic are ef sec mai
severe si de lunga durata

70. Litiaza gl submandibulare

- a gl submand si a canalului Warthon e cea mai frecventa datorita
saliva bogata in mucus favor catarul litogen si precipitarea fosfatilor si carbonati de Ca
pozitia decliva a gl si caract antigravitational al excretiei salivare -> staza salivara
canalul Warthon prezinta 2 curburi una la niv marg post a m milohioidian si la locul unde ia in brate n lingual
orif de deschidere al papilei canalului Warthon este mai ingust decat la canalul Stenon

un calcul situat in pozitie distala, in apropierea papilei, va det manifestari clinice pe fondul retentiei mecanice
un calcul situat proximal sau intraglandular va det fenomene inflamatorii si favor infectarea glandei
portiunea de canal situata inapoia calculului se dilata si apare inflamatia ep canalicular (sialodochita)
daca inflam se extinde in partile moi adiacente canalului -> periwarthonita sau peristenonita
in gl se prod edem interstitial, dilatarea si inflam acinilor, instalarea sialadenitei litiazice acute/cr cu evol spre atrofia
sau scleroza progresiva a gl
sialolitiaza are per de latenta mare, se elim spontan calculi mici
dupa aceasta per sialolitiaza se manif clinic prin triada salivara: colica, abcesul, tumora salivara
colica salivara: apare prin blocarea totala de moment a fluxului salivar
cand calculul migreaza de-a lungul canalului si se blocheaza spre extremitatea distala
calculul de mobilizat de secretia salivara declansata in timpul meselor sau prin stimuli olfactivi
durerea apare brusc in timpul meselor, localizata in planseul bucal si la niv limbii, iradiere catre ureche,
ATM, reg latero-cerv
tumefactia reg submand voluminoasa, bine delim
tensiune a reg submand, uscaciunea gurii, diminuarea perceptiei gustative
durerea cedeaza rapid, tumefactia se remite treptat (30min-3 ore) timp in care pac relateaza evacuarea brusca
a unui val de saliva (gust sarat)
hernia salivara corespunde unui blocaj momentan, partial al secretiei salivare, in timpul meselor apare o
tumefiere a reg submand, tranzitorie, discreta jena dureroasa la niv planseului bucal, fenomene ce dispar
dupa incetarea stimularii secretiei salivare
abcesul salivar: complicatia fenom mecanice retentive ce au det colica salivara, sau se poate instala de la inceput
datorita unei infectii supraadaugate pe fondul unei staze oligosimptomatice
daca calculul este in canalul Warthon, deasupra m milohioidian inf det warthonita ce se complica cu
periwarthonita si apoi cu abces de loja sublinguala
dureri intense, lancinante, localizate sublingual unilateral, iradiere spre ureche
sialoree reflexa, jena la miscarile limbii, edem al reg sublinguale, tumefactii in creasta de cocos a
hemiplanseului afectat
canalul Warthon este ingrosat, prin ostium se elimina puroi
nu apare trismus, nu are legatura cu tumefactiile de pe fata int a mand
daca calcului este submilohioidian sau intraglandular -> supuratie strict a gl submand (abces salivar) ce nu
depaseste capsula glandulara
pres pe gl este dureroasa, eliminarea de puroi, semne clinice mai estompate decat in abcesul de loja submand
supuratia depaseste capsula glandulara, se extinde in intreaga loja -> abces de loja submand
tumora salivara: sialadenita cronica datorita unor episoade supurative acute repetate sau al inf cronice cu evol
indelungata pe fondul fenomenelor de litiaza si staza salivara
semne clinice subiective absente sau reduse
gl marita de vol, indurata, neregulata, aspect pseudotumoral
ostiunul proeminent, intredeschis, la pres se elimina secretie muco-purulenta

71. Litiaza gl parotide

- rar intalnita datorita salivei seroase si a partic anatomice ale canalului Stenon (traiect liniar, orificiu de deschidere mai
larg decat la canalul Warthon), papila emai putin expusa germenilor cav bucale
- canalul, mai des pe traiectul canalului si mai rar intraglandular, este unic dim mici, aspect coraliform
- per de latenta ete mare, tablou clinic putin caracteristic, colicile salivare mai rare
- fenomenele supurative estomnpate, inf supraadaugata det stenonita cu simptomatologie redusa (ingrosarea canalului,
congestia papilei prin care se elim saliva tulbure/purulenta la pres pe gl)
- in evol fenomenele de peristenonita se pot insoti de celulita geniana
- glanda se infecteaza retrograd cu instalarea unei parotidite acute supurate ce nu va evol spre abces de loja parotidiana
- simptomatologia unei parotidite cronice recurente ce va evol spre o parotidita cronica scleroasa, cu tablou clinic de
tumora salivara
72.
-

Dg si trat sialolitiazei
dg se face pe baza ex clinic si al investigatiilor imagistice
necesara palparea bimanuala a planseului/grosimii obrazului pt identif calculilor la niv canalelor
se percepe traseul indurat al canalului iar pres pe gl duce la eliminarea la niv ostiumului congestionat de saliva
modificata, chiar purulenta
calculii intraglandulari nu pot fi palpati cu exceptia celor parotidieni superficiali, imediat sub teg
Rx simpla: pt calculii din canalul W sau gl subling se utilizeaza Rx de planseu bucal cu film oral ocluzal
pt calculii din gl submand se recomanda OPG (corpul mand poate masca prezenta calculului), mandibula
defilata sau de craniu de profil
pt calculii din canalul S: Rx cu film oral vestibular plasat intre muc jugala si arcadele dentare, se vad 2/3 ant
ale canalului

pt calculii situati in partea post sau intraparotidian: Rx de craniu de fata (scoate in afara planului osos gl
parotida si calculul) sau Rx de gl parotida (suprapunerea oaselor poate masca prezenta culculului)
calculii apar ca o radioopacitate rotund-ovalara sau fuziforma, situata in patile moi, intensitatea depine de
compozitia chimica (un calcul recent nu se poate evidentia pe Rx se fol Rx pt partile moi, sialografie)
sialografia: Rx a gl si canalului salivar in care s-a introdus subst de contrast
utila in depistarea calculilor transparenti din canal sau parenchimul glandular
apare sub forma de lacuna sialografica cu intreruperea traseului substantei de contrast pe o zona de
dimensiunile calculului
poate aduce informatii despre starea parenchimului gl prin imaginea arborelui canalicular
mai frecvent la gl parotida
ultrasonografia (ecografia): evidentierea calculilor de la niv canalului, al gl si a modif struct ale parenchimului gl
depistarea calculilor mici e posibila in 99,5% prin util ultrasunetelor B-mode
metoda simpla, eficienta, neinvaziva, nu necesita subst de contrast, nu iradiaza, costuri scazute
scintigrafia functionala: dupa inj intravenoasa de technetiu-99 se eval rata de elim de la niv gl salivare in conditiile
stimularii cu ajutorul citricelor, gumei de mestecat
scaderea ratei de eliminare paote reprezenta un semn de obstructie
endoscopia intracraniana: descopera calculii canaliculari si intragl
CT, RMN: indic in poat tumorala a gl salivare
trat: indepartarea fact obstructiv, trat lez glandulare induse de obstructia fluxului salivar
in fctie de localizarea ,dimensiunea si nr calculilor, de stadiul de evol al bolii
elim calculului prin metode nechirurgicale : favor deplasarii acestuia de-a lungul canalului si elim prin masaj local
stim secretiei prin comsum de citrice, muma de mestecat, agonisti parasimpatiomimetici, cateterismul
dilatator repetat al canalului, instilatii cu ser fiziologic
ablatia chir a calculului situat in canalul Warthon sau Stenon: cand modif glandulare sunt reversibile
sub anest locala, abord oral, incizia papilei sau a canalului si indepartaera calculului
plaga se lasa deschisa cu vindecare per secundam
riscuri: lezarea n lingual, cicatrici stenozante
fragmentarea calculului prin litotritie externa (extracorporala): admin ext de pulsatii untrasonice de mare intensitate,
focalizate la niv calculului
identificarea pozitiei calculului prin ecografie, admin undelor de soc se face cu aparate piezoelectrice sau
electromagnetice
sub anest locala (la copiii sub 10ani anest generala), litotritia incepe prin admin unor unde de soc cu
intensitate min ce va creste progresiv pana cand calculul se ca fragm si va fi alim
se repeta controlul ecografic la o ora si urm zi
audiograma inainte si dupa aplicarea trat pt a stabili daca a fost afectat auzul
daca au mai ramas reziduri ce nu pot fi elim se repeta procedura/ asocierea cu ablatia chir sau endoscopica
contraind in inflam acute ale gl sau tulburari de hemostaza
fragmentarea calculului prin laser - litotritie intracanaliculara (intracorporala): explorarea endoscopica a canalului
salivar si fragm calculului cu ajutorul laserului, metoda neinvaziva, stres min
costuri ridicate, timp indelungat
sialoendoscopia interventionala: cateterizare endoscopica a canalului salivar urmata de introducerea unui dispozitiv de
extragere sub control vizual endoscopic
indic pt canaliculi sub 4mm pe canalul W sau sub 3mm pe canalul S
inserarea temporala a unui stent pt a pari si mentine calibrul ductului
pt calculi mai mari e necesar in prealabil litotritia intracorporala sau extracorporala
rata succes peste 80%
submaxilectomia: ablatia gl submand si a prelungirii sale ant necesara cand calculul e situat intraglandular, cand exista
calculi multipli, recidive frecvente si cand gl prezinta transformari ireversibile (tumora salivara)
anestezie generala, abord cut submand pt indep tes gl si a calculilor
riscul lezarii ramului marginal mand din n facial/lingual care e in rel cu canalul W
parotidectomia superficiala: indic cand calculul e localizat intraglandular, in lobul superficial
risc de lezare a n facial in cazul tes fibrozate prin sialadenita cr
pt calculii situati in lobul profund parotid se incearca ligatura canalului S pt a induce atrofia gl
ablatia chir sau litotritia vor fi aplicate dupa remiterea unui ep acut inflamator sau infectios (se admin AB si
antiinflamatorii)
la pac cu colica salivara se pot admin inhibitori parasimpatici cu ef spasmolitic

73. Parotidita recurenta juvenila

- apare in per prepubertara si la adolescenti
- confuzie de dg cu oreionul, dar repetarea ep de tumefiere parotid dureroasa si scurgerea de puroi din canalul S

orienteaza dg
in parotiditele acute, catarale sau supurate sialografia nu are nicio valoare dg
in formele cronice recidivante sialografia ranade de baza: gl prezinta acumulari radioopace de subst de contrast situate
la extremitatile canaliculelor salivare (aspect de pom inflorit) datorita lipsei intergritatii extremitatilor arborelui salivar
prin inf repetate
canalul S prezinta dilatare neregulata cu aspect moniliform (surag de margele)
trat: AB pe cale generala si lavajul canalului
dispare spontan dupa per adolescentei sau isi poate continua evol la varsta adulta
parotiditele cronice ale adultului sunt in general consecinta parotiditelor cronice de crestere ce nu s-au vindecat la
pubertate
daca ep de reacutizare sunt frecvente si trat med nu da rezultate se poate face parotidectomie (risc de lezare a n facial)

74. Sialadenitele bacteriene nespecifice

- sunt rezultatul inf retrograde prin patrunderea germenilor nespecifici din cav orala in arborele salivar si parenchimul
glandular pe fondul reducerii fluxului salivar
- abterarea drenajului salivar -> sialolitiaza -> intretine si agraveaza tulburarea fluxului salivar => staza salivara ce
favor patrunderea germenilor si dezvoltarea coloniilor bact
- alterarea fluxului salivar poate fi secundar admin de medicam (parasimpatolitice, antihipertensive, antidepresive,
diuretice, antihistaminice) ce predispun la aparitia sialadenitelor bact
- parotidita supurata la pac tarati sau dupa interventii chir majore
- Staphylococcus aureus, streptococi, pneumococi, microorg gram oportuniste (E colli, Haemophilus influenzae,
Klebsiela, Proteus)
- afect mai frecv gl parotida unilateral
- in prima faza apare o forma catarala, debut insidios, senzatie de uscaciune a gurii, durere spontana sau provocata la
palparea gl, tumefactie progresiva a regiunii asociata sau nu cu eritel al teg acoperitoare, febra
- papila canalului salivar e congestionata, tumfiata, la pres pe gl se elim o secretie salivara modif, tulbure, redusa
cantitativ
- in 3-4 zile sialadenita catarala poate retroceda sau evolua spre forma supurativa: stare gen alterata, dureri mai
puternice pulsalite, trismus moderat, la pres pe gl se scurge puroi
- inf poate depasi capsula si det abcesul lojer parotidiene sau submand
- trat: ex bact din secretia salivara modif, admin medicam (pe cale generala AB cu spectru larg si AINS), fluxul salivar
stim prin rehidratare, admin de sialogoge si evacuarea mecanica a gl prin masaj
- lavajul arborelui salivar prin instilatii endocanaliculare cu ser fiziologic, sol AB sau dezinfectante, exista riscul de
extindere a inf in loja parotidiana prin inj cu presiune
- daca evol spre un abces de loja parotidiana sau submand e cenesara incizia si drenajul colectiei supurate prin abord
cutanat
75.
-

Sindromul Sjogreen
afect sistemica cronica, autoimuna carat prin afectarea gl exocrine (salivare si lacrimale)
primar: xeroftalmie+xerostomie= sindrom sicca si marirea de vol a gl parotide, risc de transformare benigna
secundar: sindr sicca aparut ca o manif sec a altor boli autoimune (artrita reumatoida, lupusul eritematos sistemic,
ciroza biliara primara)
xeroftalmie, xerostomie, marirea de vol a gl salivare + semnele afect autoimune de fond
cauza nu este cunoscuta, influenta genetica, vir Epstein-Barr
afecteaza in special sexul feminin, peste 40ani
tumefactie parot bilaterala, asimetrica, nedureroasa
secretia salivara redusa cantitativ sau poate lipsi, atrofie progresiva severa, nu mai pot fi palpate, papila canalului S
devine imperceptibila
se instaleaza xerostomia, xeroftalmia da senzatia de corp strain si predispune la keratoconjunctivite
dg interdisciplinar
simpt oculare: uscaciunea ochilor zilnica mai mult de 3 luni
simpt orale: uscaciunea gurii mai mult de 3 luni, tumefactia gl salivare
semne oculare: testul Schirmet cu val sub 5mm in 5 min, teste cu colorant Rose Bengalmai multe de 4 pe
scala specifica
criteriul histopat: sialadenita limfocitica focala
afect gl salivare mari: flux salivar total diminuat, sialografia parod evidentiaza prezenta sialectaziei difuze
fara semne de obstructie mecanica a canalului, atrofia marcata a arborelui salivar, scintigrafia salivara indica
concentrare anormala a trasorului radioactiv in gl si o elim lenta a acestuia
evid autoAc serici anti-SS-A(Ro)/anti-SS-B(La)
dg de sindr Sjogren primar: indeplinirea a cel putin 4 din 6 criterii cu conditia indeplinirii a cel putin 1 dintre criteriul
4 sau 6
indeplinirea a cel putin 3 din 4 criterii obiective (semne oculare, histologic, gl salivare mari, serologic)
dg de sindr Sjogren secundar: unu dintre criteriile sinpt ocular.oral plus oricare dintre semne oculare, histologic si gl

76.
-

criterii de excludere: radioterap in ter OMF, hep C, SIDA, limfom, sarcoidoza, r de rejet de organ, admin
anticolinergice in ultima perioada
trat simptomatic, paliativ, implica colab interdisciplinara
xerostomiei: stim secretiei salivare (admin pilocarpina orala, derivati de acetilcolina, saliva artificiala)
complicatiilor xerostomiei (modif muc, inf candidozice, afect dento-parod) prin mentinerea unei idiene orale
riguroase, antifungice locale si pe cale generala
hipertrofie parotid marcata se practica parotidectomia superficiala modelanta cu conservarea n facial

Adenomul pleomorf parotodian

debuteaza in lobul superficial dar si in cel profund
initial ca un nodul solitar, mici dimensiuni, deformeaza discret si limitat reg parotidiana
consistenta ferm-elastica, nedureros, mai mult sau mai putin mobil pe planurile subiacente
teg acoperitoare nemodif clinic si nu adera la formatiunea tumorala
nu det tulburari motorii pe traiectul n facial
daca debuteaza in lobul profund semnele clinice sunt mult estompate, este observata tardiv, va deforma discret reg
parotidiana, evol catre laterofaringe, disfagie, secretie salivara nemodif calitativ sau cantitativ, starea gen nu e
influentata
crestere lenta, progresiva, fara durere, tulburari functionale negate de n facial, adenopatii cervicale
paote ajunge la dim importante deformand in totalitate reg parotidiana, destinde teg regiunii, discreta sensatie de
tensiune
supraf tumorii are uneori contur boselat, polilobat, ramanand mobila pe planurile superficiale si profunde

77.
-

Semne clinice de malignizare ale adenomului pleomorf

accelerarea brusca a cresterii tumorii
neregularitatea supraf si consistenta variabila, neuniforma a tumorii
fixarea la tes adiacente (teg, planuri profunde)
aparitia la supraf teg a unui desen vascular accentuat
paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul de distributie al n facial
aparitia adenopatiei regionale
transformarea senzatiei de tensiune si presiune in durere
alterarea starii generale

78.
-

Chistadenolimfomul papilar (tumora Warthin)

tumora benigna cu caranct chistic al gl salivare ce afecteaza aproape exclusiv parotidele
la adulti (50-60ani), mai mult sexul masc, in stransa interdependenta cu fumatul
in special la polul inf parotidian, aspecult unui nodul dureros, consistenta ferma, renitenta, crestere lenta
paote avea caract multifocal la niv aceleiasi gl, paote afecta bilateral parotidele concomitent sau succesiv
incapsulata, bine delim, aspect polichistic septat, continut chistic clar, mucoid sau semisolid de culoare maronie
dupa extirpare recidiveaza rar, paote aparea la gl cotralaterala, risc mic de malignizare

79.
-

Carcinomul muco-epidermoid al gl salivare

cea mai frecv tumora maligna a gl salivare, poate aparea la orice varsta , cel mai frecv la parotide
tabloul clinic si evol sunt corelate cu gr de dif histologica
formele bine dif sunt bine circumscrise, incapsulate, formele slab dif sunt imprecis dif, caract infiltrativ marcat, nu
sunt incapsulate
bine dif: debuteaza ca o formatiune bine delom, asimptomatica, crestere lenta cativa ani dupa care se instaleaza o
simptomatologie dureroasa progresiva, va ilfiltra si ulcera teg
in evol se instaleaza pareza faciala, tardiv va invada ramul mand
moderat si slab dif: initial o masa tumorala difuza, slab delim, evol mai rapida, ajunge la dim mari, deformeaza in
totalitate reg parotidiana, infiltreaza tes vecine, se asociaza cu adenopatie cervicala
al gl submand: de cele mai multe ori forme slab dif cu evol si prognostic severe
al gl salivare accesorii: la niv fibromuc palatului dur, bine sau moderat dif
masa tumorala nedureroasa, crestere progresiva, initial nedureroasa
pt formele bine dif continut crescut de mucina va induce coloratie albastruie
in evol infiltreaza tes adiacente, simptom dureroasa, ulcerare muc acoperitoare
intraosos (central): transf tumorala a unor gl salivare accesorii heterotopice situate intraosos
initial asimptomatic, pe Rx radiotrasp uniloculara/multiloculara cu marg bine definite, situata in unghiul
mand
in evol deformeaza corticalele osoase si det durere, trismus si anestezie pe traiectul n alv inf

80. Carcinomul cu cel acinoase ale gl salivare

- tumora maligna cu malignitate scazuta, relativ rara, apare la adulti
- la niv gl parotide, masa nodulara intraparotid, dureroasa

81.
-

afectarea n facial apare rar si tardiv, caract bilateral in 3%

evol este de crestere lenta in cativa ani
prezinta o capsula incompleta si poate avea aspect multinodular
microscopic
forma solida: cel acinoase bine dif, dispuse similar tiparului glandular normal
forma microchistica: multiple spatii chistice cu continut mucinic sau eozinofil
forma papilar-chistica: zone chistice de dimensiuni mari, tapetate de ep ce formeaza proiectii papilare in cav
chistica
forma foliculara: struct si dispozitie asemanatoare tes glandular tiroidian
are caract infiltrativ
prognosticul este bun, pot aparea recidive, metastaze rare
Carcinomul adenoid chistic
apare la adulti
crestere enta, dim mici, potential invaziv local extrem de marcat
tropsm pt struct nervoase, risc crescut de metastazare la distanta
cea mai frecv tumora maligna a gl salivare aceesorii, localizare in special la fibromuc palatului dur dar se poate intalni
si grosimea parenchimului lingual, gl salivare mari (parotida, submand) mai rar
masa tumorala unica, solida, dim pana la 4 cm
pe palatul dur se localizeaza paramedian in dreptul gaurii palatine mari
infiltreaza si se fixeaza rapid in struct adiacente
muc palatina prezinta ulceratie cu aspect malign
hipoestezia fibromuc hemipalatului dur
la parotida se poate situa in lobul superficial, infiltreaza rapid n facial, pareza unui ram
submand masa tumorala ferma, obstructie salivara, tulburari nn lingual, hipoglos, ram marginal mand din n facial
deriva din cel mioepiteliale, prezinta 3 forme
1. forma cribriforma: insule de cel epiteliale bazaloide ce elim spatii speudochistice cu continut mucoid bazofil
2. forma tubulara: cel tumorale dispuse in forma de pseudo-ducturi sau struct tubulare intr-o stroma hialinizata
3. forma solida: insule sau cordoane de cel tumorale cu tendinta de formare de struct tubulare sau chistice
metastazeaza rareori in gg loco-regionali, rata crescuta de metastazare hematogena pulmonara, rar osoasa, evol lenta,
supravietuire pe termen relativ lung a pac
extirparea include si struct nn si osoase din vecinatatea tumorii
pt cele din palat trebuie hemirezesctie de maxilar
pt gl parotida parotidectomie totala cu sacrificarea ram n facial din vecinatatea tumorii
pt gl submand extirparea tumorala prin evidarea suraomohioidiana, incluzant m milohioidian, n lingual, n hipoglos

82. Interventii chirurgicale pt tumorile benigne ale gl parotide standardizare in fctie de localizarea si extinderea
tumorii
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul superficial, se va practica parotidectomia partiala a
lobului superficial, cu conservarea n. facial; piesa excizata va cuprinde lobul superficial parotidian in totalitate
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate in lobul superficial, dar care se extind subfacial(in lobul profund), se
va practica parotidectomia totala cu conservarea n. facial; acest tip de interventie permite asigurarea marginilor de
siguranta pentru aceasta situatie clinica; aceeasi indicatie este valabila si pentru tumorile de lob profund extinse
suprafacial
- pentru tumorile benigne parotidiene localizate strict in lobul profund, se va practica parotidectomia partiala a
lobului profund, cu conservarea n. facial; piesa operatorie va include lobul profund in totalitate;
83. Criterii de sacrificare a n facial in tumori maligne parotidiene
- relative: tumori cu malignitate crescuta
1. tumori maligne de dimensiuni mari
2. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund
3. recidive ale tumorilor maligne parotidiene
- absolute: pareza preoperatorie in teritoriul n facial
1. unul/mai multe ramuri ale n facial trec prin masa tumorala maligna
2. infiltrarea directa a uneia sau mai multor ramuri ale n facial
3. unul sau mai multe din ramurile n facial trec la o distanta mica de tumora maligna
- cand se sacrifica un segment de n acesta va fi extins 2-5 mm fata de lim tumorii pt asigurarea marg libere
- refacerea continuitatii filetului nervos sacrificat se face prin inlocuirea respectivului segment sacrificat cu un grefon
nervos, recoltat din n sural, auricular mare contralateral sau n hipoglos si suturat microchirurgical la bonturile
nervoase restante
84. Clasificarea despicaturilor labio-maxilo-palatine
- clasif despicaturilor labiale (Veau)
1. DLc (labiala cicatriciala): mica dehiscenta in rosul buzei sau phyltrum

2.
3.

DLUS (unilat simpla): cuprinde rosul buzei si se extinde pana la santul nazo-labial, orif narinar usor largit
DLUT (unilat totala): toata buza pana la palatul primar, se asociaza cu despicatura palatina, podeaua nazala mai
lata, aripa nasului distorsionata, columela deviata
4. DLBS (bilat simetrica):nu afecteaza osul alv sau podeaua nazala
5. DLBA (bilat asimetrica): de-o parte despicatura totala, in cealalta simpla, se asociaza cu despicatura palatina
simpla sau totala
6. DLBT (bilat totala): se asoc cu despicatura palatina bilat totala
7. DLC (centrala): buza despicata median, malformatii cerebrale asociate incompatibile cu supravietuirea
clasif despicaturilor palatine (Veau)
1. DPs (submuc): afectata doar musc velopalatina, muc acopertoare e integra, se asoc cu depicatura luetei
2. DPSs (simpla cu stafiloschisis): valul palatin
3. DPSu+s (simpla cu urano-stafiloschisis): valul palatin in totalitate, palatul dur partial, pana la orif nazo-palatin
4. DPUT (unilat totala): valul palatin, palatul dur, unilat proc alv, comunicare oro-nazala
5. DPBT (bilat totala): palat sec si cel primar bilat
6. DPC (centrala): pe linia mediana, agenezia si hipoplazia struct anat medio-craniene
7. DPA (proc alv): palatul primar prin lipsa de fuziune cu palatul sec
clasif Valerian Popescu
1. partiale
o ant: palatul primar
incomplete (uni/bilat)
complete (uni/bilat)
o post: struct palatului se
incomplete
complete
2. asociate
3. totale
o unilat
o bilat
clasif LAHSAL
L hemibuza dreapta
A proc alv parte dreapta
H palat dur
S palat moale
A proc alv de partea stanga
L hemibuza stanga
notarea se face de la dr spre stanga
despicaturi complete cu majuscula, despicaturi incomplete cu minuscula si lipsa afectarii cu punct