TRADUCERE, ANG. DEMETRIESCU. BUCURESCL 7 TYPOGRAFIA NATIONALE r. Acaiemiel. —C. N. Radulescu, - Str. Academiei, 94. 187°PREFATI NE, Studiulu limbeloru antice, mai ci Sema” allu’ eellet latine si ellene, suntu de ua importantia asia de ine semnata pentru éompletarea éducatiunii unui june, in cotu nu éssiste nici unu statu civilisatu unde aceste mac terii se mu fia cu din adinsulu recommandate, In ceea ce concerne limb’a latina, amu constataty eu ua viua satisfactiune 6, gratif straduint cunoscintielorn domniloru professori respettivi, metodult s'a amelisratu si progressulu este enormu, Nu shat putiny satisfacue toriu in acesti din urma anni, @ fostu progressult: realic satu in studiulu limbei ellene; dero, sau din Tipsa de mediloce, sau din alte cireumstantic si motive bine cuventate, D-loru nu ‘st au publieatu anco eursurile. Acest'a este ua lacuna pre care noi ne amu straduitu 2 0 implé, fora 4 pretinde cu tote acestea co am facutu ua opera de ua valore eonsiderabile. Noi amu allessu, dupo recommandatiunea unui distinsy D. Professore de limb’a ellena, grammatic’a cea mai metodiea, cea mai concisa si cea mai apta pentru intelliger eleviloru incepitori, si in orele nostre de repaosi am tradusio. in Timb’a romana spre a se puté servi de dins'a cine doresce si se applica la studiulu acestei care ideiele celle mai inalte, sentiment nerose: s'au espressu pentruea scintiay nea pedagogi si didactic’, pune principal cari cautn se conduen pre autoriu in de= fele prineipat Sonentelora unui edificin de acesta, na terminarea Iineamentel u ‘ fan, era emisse eu, desaversire., Genadiu, adeveratuln fara ally cart, a probavi co possede limb'a ellena jo-celle mai scrupulose, detaliuri alle. sclle, nu insa si artea care face ca sciint’a: din mintea professoriului se treea in capulu discipulului, Acca carte ‘si a facutu c- pacla si este departata chiaru din scolele grece, unde a supplantay de altele mai noi, si mai cu sema de opersle pré remaccabili alle eruditului Asopiu. Autoriulu geammaticel, ce am dorinti'’a va popularisé in scolele nostre, sc vede co este uinu barbatu care a reflectatu multy, a comparaty, a combinatu, a arrangiatu, eu unu feuventu unu barbatu care este domnu pre obicotulu seu. Misisteriulu {nstructinei publice din Franca nu a in fardiatw a recunosce distinsele calitati alle acestui opu, recommandandu introductiunea sea in scolele publice francese. Fia ca acestu inceputu neinsemnatu se fia urmatu de uvragie cari voru stabili pentru totu-de-un'a metod’a si voru assecura preponderanti’a scoleloru ro- mane asupr’a cellora straine! Zehulu, intelligenti'a si ‘sclintia necontestata si necontestabile a D-niloru pro~ fessori de limbia ellena, me assecura anco de acumu 0 dorinti’a ce esprimu se va traduce in faptu, Praducatorintu. CAPITOLULU 1. gL ALFABETULU, Alfabetulu ellenu se compune din urmatoriele 24 de litters: Figora amin, delta, epsilon escurtu, zeta, (2). et, © langue, th (3) i k Jambda, mi, ni, xi, omicron, —aE=ON" SPentru pronuntiare cauta se observamu co (a) 7 nware sonetula siveratorin alla Tui g allu nostra in ‘inte de ¢ si i (geniu, gingiia), ci se pronuntia in ainte deg, % ¢ siv, ca gh in ghiatia, ghemu—Pusu in ainte de unm alta 7, si in ainte de x, 7, 5 acestu sunetu (7) se pronuntia ca y: 8. es. dyyehos (messager, angert), promuntiati an-ghelos; dyedin, (bratin), an-gali; Zyps (a prope), an-chis (2) € reunesce amendoa snnetele ad sau dz, Din accste oa pronuntiari se prefere in genere cea din urma. 48) Oeste aspiratu, ; pronuntiandu-lu trebuie se cautamu alla distinge de 3, t ne-aspirato () 1, este aspirato, ch, si trebnie se ne straduimu a nu ‘iu ‘eonfunda cu h ca in uma, hamale, haine, ete; ellu corres- pande co sunetulu th ca in sacharu, chartia, $36) Diftongi. Yocalile « si v se nneseu cu vocalile ce le prevedu, si se jonuntia ca ua singura emissiune de voce, precuma In noi ai, en, ete, De aci noua diftongi, (de la als, bis, si @Oer- 1, sonus, vocali cu suneta dipluy), de-un'a prin @, putemi,si noi seta ima simpla alla nostra mer amEi sap ca aw Ia noi, ea in eoventula four, aca ei, pleiada. 4 sv ca ex in merew, Dero in qu snuetulu ¢ lunga predom- nesce, si cauta se facema se se audia mai multu prima littera. a cx ca oi, & 5, Zopwntr (omen), citesce vn-throspoh ov cau; dero in wy sunetulu o lagu cauta se predomnesea ut ca iui, s. es, in cuventulu francese.enm bee Candu vocalile cari formedia de ordinarin diftongistrebuie © se fia separate un'a de alta, si se faea doa sillabe dlistinse, attunci ponema doa punte say’trema asupr'a vocal & do's; . 08. Adivos (lopidens,de, petra), in trei sillabe, §.4. fota subserisu. Deco a lungu, 7 si w suntu urmate de unt, acestia din urna se perde cu totulu in yocalile indicate si devine perceptibile pentra urechia, De aceea Ellenii “iu tala. ‘seria littorelora ce trebuiescu pronuntiate, si “Iu pana desubtuly acestoru yocali, unde ‘lu subseriu. De aci tw % cari sunta prenumerate intre diftongi ‘,‘du un vorbe incepe cu un acestti vocali acestu micn Acestn senimit fitere 8, 1, % Bhs st yeh Cam ocale scprata, ponema Pasopi'a eman (°): futpx (dina), pronantiati Hemera (() se namesce spiritu aspro ‘Tau semi analogy, dero into pene supra veces wall ste incepe ua vorba: acesta din urna ine wipe un, atu caer), pons creme Puneto, afora do acest’, spritalu aspru pres pasiediata Ia fnceputl une vorbe; &. es. f@cv (ros): cool Grecit pro- antiga acésta litera eu ua sspiratinne forte. Caudu doi p fe intelnesen uowlu longa sltulu, memai celli urmatu de va octle pote face se i ce audly aspirationea: ieto pentru ce se sere 9, primula mareata eu spirtala dude ‘Semmula precumu si usulu apostrofei suntu acellea~si ea si in Romanesee u in sensu coutrarin (’) se Giftongu ne-aspirate care se namesce spirit dulce $6 Accente. Voralea sillabei pre care trebiie se: redicainn vo ‘insistemo mai malta de cota pro eelle--alte sillabe alle ace- Wei-a-et vorbe, este marcata en tinu accoutn Jn limb'a elena distingemn » ? Accentule ascutitu sin acutu (") 4, of 4a ates wsemuedia ua intonatiune mai slabu, liu se pune smal pre mouosilabe sau pre wlinta sillba a yorbelora cart. sunta inmetiatu urmate de alte vorbe, ce facn parte din aceea-si = frase, Acesta slabire a sunetolui une sillabe aceentnate, im. mediata umata de site vorbe se observa. de ua potriva, si in romanesce; comparat, se. pronintiarea.euventulal fre anos in aceste don frais Tato nm calle fruyesy, si Tato sun frumose calla. Deco inionaten forte se prelungesce mai multu eanda cae pro ua yocale Iunga saw pre una diftonga, 0 isemania ae desea eu accentulu circumlssu substitu accentilut aputu: dero acesta sulistitutiune nu are nici ua data Jocw deco sil- Jaa Iunga este urmata de uy alia vorale Junga:serleiqa upto) Ia nomivatira, dero la genitivu ayév%. Cand diflongit porta ‘nw secenta sau unw spirit, san pee meudoa impreuna, sennele se punn totu-de-un'a pre @ dole si nici ua date pre cea dantain gt. -pPuntuatiunea. Phu si virgata aw in elenesee agell’6 wx ea in to. rmanesce. Ta Ioeu de dow gente (2) st de pinta st a Hilleni intrebaintiedia numa? wn sen, punta ex saci: Pile serge os, Ine een de intrabaro: devine; audi?“put, se so ohisioniaea a facb ss andi willbe accentuate regent vorbe, proanfanda-o ex wou tonn potina mai re- sebeate de cote silotele ne-accentuate, In acella-st timpa treba oe alba gra se nu Imgesn vocabile scvvle dandode fin amneta pre tare. Spre esempl in 2p, precoma in Intnece in Tous, ci trebie se frase se audia accontalu rime allabe, fora selengesca pre o, si fra se alereie can- tiaten-worbei ote-va essrciie voru produce in organu ua tlasitatesuficiente pentra a secte una sunetu scurtn totu- * de-ordata cu fora st rapetitioe entra silbire, linia elena are aesta particuaritate, eo erce reanime de mai multe consane ew eari pote incepe Ie worbs, ma ve separa nic do came, ci ve pave in copule silabelom,, Velema assemeni reaniani de consune in vor- Tele romnesci code, albu, atv, clopotn, strata, shierare, serene, splendre, sricare, eri, i urmatrile derivate din flienesce, gnostce, memoneticn, tmese, ete. "Tote aceste onsane (cari saat, dxpo cin se vele, de natara » poté i pronutiate imprenna) frebwiesen legate do voralea co wr- teiia; vonm sili déra topes ai mu Suv, ep Instr) sina y-)a6s, “A-Zmaes (Admetu, mime” proprio) a "AP enors, a-yote (arta), ea soriare te, Consanee co tt pota fi pronuntate impreana se divin cain romanexco: o-g2-my, lination, antagonista etc; pentru accea met ua orba mu incepe, cu ua reaniune de consune ee Mu se pot CAPITULULU II, DESPRE SPECIELE DE VOREE Si DESPRE DECLINARE, §. 9% In grecesce, ea siin romanesce, sunt ieee fear de vorbe: Suistantivwiu, Articlulu, Adjectivulu, Prowumele, Verdi Participintn, Prepostiunen, Adverbjula,. Conjunctionea §¢ Ine terjectiunea. f ‘Articlulo, Substantivaln, Adjectivulu, Pronumele si Parti- cipinlu se declina, ca in latinosce, prin variationi de termi rare, Verbala se conjaga, Celle--alte parti alle caventalui santa invariabili « 8. 10. Numere, gemeri, casei Limb'a ellena ave érei numere: ea possede, afora de Sin- gularu si Plaralu, va forma numita Duala, si intrebwintita candu ua pluralitate se marginesce Ia doa persone sam 1a doa Incr, Geaurile sunta acellea~'si ca ia latines ining, Neutra. Suntu numai cine! casusi netivula, Dative sP Accusativuln, = ‘Dintee aceste casnri mai multe se assemenn: 4. In totude-un’a 1a plural, si adessea In sing cativula este assemenca ca Nominativalt 2, Nominativuta, Voeativalt si Aceusativula “suntu tota de-un’a assemeni, ca in latinesce. Masculiny, Fe-1. Declinarea orticlult Jn Hint’ cllena essiste uumai unu articla definite: la masclinn 6, te san'Tey La feminina f @ la neutra x4. Con- finn « treee tn tote elle-alte casuri alle eelloru nari si alle ella trei namere Singularu. Pluralu. Mase. Fem, Neu. Mase, Kem. New, Iusau le, 2, Ia i, ei, Iti, 4, In, ef, Iu, Rey Mnsar le a,Iu, eee, dey ek Duala, Nom. Ate. 6, <4, x6, aitendoi. Gen, Dat. 2h, amendxorn, Articlulu mi are Vocativu. Acestu casu este allessea pre~ Ges de interjectiunea , ca in latinesce si in romanesce de multe ori Nota. Se va vedé indata co maseulinntn si neutrulu ayti- luluiurmedia dapo dectinarea a do'a, si co femininulu r= media dupo tea dantain. Aceste doa deglinari. suntu devo, chiara de aéumy, invetinte in niare parte ; . — CAPITOLULU IIL Daciinas A suagANT OUI § 12. ‘untu frei deetinari in ellenesee: Tn prin’a si a do’a mi nile (substantive sau adjective) conserva acell'a-siuumern ‘le sillabe in tote casurile: de aceea aceste doa declinari se ‘uineton:porisilabicey apre deciclie ett ucts, a anena tote numile inperisitabice, deen acellea alla caroru, geni= tiv si celle--alte casuri au ua sillaba mai molt de cota” nominativuln singulara, “ ' 13. Declinarea antai’a. Avesta declinare correspmnde ex sitai’a declinare- lating; x coprinde ¥ £ 1. Numi feminine ferminate in 2 gq 2. Numi mascutine terminate in ae gi 4p Plaralola si duslulu fofore numilora din acesta: deck se declina ca plural si duatulu artical femininas a singular, snumile in a pastredia acesta vocals casurile, deco este precedata de wa vocale saw de fsa (Guana se eaprenu gcamatii) deeo aimile in a pur ee Deco, din cbntra, este precedati de ua co deg, attused acest a se sehianba i - dativas 6 esNume in = puru. Singular foeepl a, histor a Plaralu. ~s Nume in « impura. GD, eavigapl a, amend. istorielora « ae .* Beate ja a precefata de p v2 pars, 4 pa, Hore, cai flop, ibe « amen muse pie mo amond sel dectina ca aumele in 2 ete, Declinati dupo ace Wwsi modeln % fudpr, diva; % Mpa, usia; % old, cas'as axqla, intelleptionea; % aki, adoveruln, Deelinati ea poten: % 24%, plo’ Hla, ralecin'n; 4 phoass, limb's, Tas Wihaara, area; 4 ee sly nme; fy cntenl. §. 15. Declinarea.numilora_masuline in acai in de a femininclora in a si in % de eotu Ta gentival sine ® guluru. La vocativu, ¢ finale allu nominativului se taia sim de 1a cea mai mare parte din numile in ye se sehiamba in = seu Nume maseulinu in ye. ume masculiny in a. Singulars, rome #6, pale 8 sea at rune pala ven a, Tony 63. poite i ree G, otto: pean seg Hy, posta a 3 Plural, tv a. ja a en rr =e spore once NY. Ac. 20 roe GD, sy ste oh, Declinati ca xbun: xepahfy copula guvh voces ae§. 16. Deolinarea a do’a. ‘Aces decinare, corrpuide éx declinaren a do's Intiny ex coprind 1. Nami masculine 6 feminine in os 2, Nami vevtre in 09. Nonile feminine in o¢ (cari st declina tocmai ca cell rmascatise) finda in immer micu, este essentiale se le pu oma totu-de-m'a artciuln4—'0 2éyax inseminedia; cuvone fla, ratiunea; # 64s, drumaln, In essomplulu ce youn Ina ‘yom iuloeuiaceste insemuari prin onvinte Iatine de wa forms -aualoga, Numa masculin ines: Numefemininy in. Nume neutru ino, Single, Bb Maen oe) 48, nye Waal Favela 5 8 fe) ta Goel ate 8 tr) estan fit Rag iis! me Boe eee 2 [myrtume] Bip a» (aon). Pluralu fo] et int om, sere & Smarr omen ice) eae In, 28 Ga BY feminine en nana woo mat morbulo; % dazhos, villa (le vinw); 4 wagbéves, ftiora, Ci tape neulrcle: Upon, acvores yey, insteninenta; Hey, Inerns, server, cnpillus fy, 105m. TK: Declinarea a do’a dissa attica. In unu twicu smmera de substantive din aeesta deetinare, Attieii (alin carorn dialeetu illu stadiamn aci) substitaie ypre © Tui o, precumu si toi z din plaralula neutra, ‘si fain pre vo de Ia genitivula singulara si de la dativuluplaraluy ieee de la nominativala st dativalu plural se subserie ea fa ativulasingularu allu declinaritodinarie, ‘ Nume masculinu, Nume neutru, Singular, Nb Nes dude gy elle dean Vi het Suis or. Gv hay = ined © gos deaye oy w It Toon da on, Deg Susie. # ‘Ac tr Nay Or sau lays, Rew dae oo Pluralu.‘Totu asin declinsti: & vais, paunula; 6 vede templulu; 4 Ahoz, aria unde se treiera grault. ota, In cote-va alte sume de a do's declinare, terminarile os si ov suntu precedate de ua vocale care se combina cu ‘prin operatinnea numita contractiune. Acesta declinare con- fractata se va areta la §. 28 § 18. Declinarea a treia. Declinarea a treia coprindo tote numile imparisillabice (vedi § 12). Teto terminarile ce. se adaugu immediatu la adeciua spreva forma casurile Singular Plural, Duala RY. f,pentrunestm 9. G. oy. Z D, - ou pentru eutru ms oun decting dero Singulara, ap, palma mane Sho, Duala N.Y. Ac. + php qhie ‘ antein), 705 i ee ee a aso Bo (e-cenn2 mam in in %, un radocina decinn su 4, sau x, save 7; un nominativw in %, aceste frei littere 2, 9, 5) disparw tx nowinati sat, nominative (03 Rad. xopo0, wow: (29009) Fades (asta), gen. piece Ra yas nom. (p20 fia, gen. dps, Rad. revs, nom. (xerqs) 6 gen, rior. Titers dispare assemenes inainte- te radecin'a Hepa: 8 formedia uoninstvila @egaves, 8 4 Bdgas, gen. gare (@ituarss, @ pons) & Sve45, stata: Avesta adaugeré a lui a la nominativaln declinart a trey fe inte ehjarn asupr'a ralecinelora terminate in vorali sa in wisi cari, prin urmare, nu ara contrarié de locu priu= ‘pinta fundamentate EBsvomple, Radecs fp, "wowinativa & fpws (eroula), gen! Foor. Rad. Oyo, now. ¥ this (stejarulu), gen. tous. Rad. fe, nom. (foe) 4 fle (aasalu), gem. fivés. Rad. dace, nom, Gee) 4 ras (aa), gon. des. 4 Ds) hap din Fedecin'a ay jnativila © ato Ui Tok, fe ied aga etc Hal ion, mom fe fl pete a desea! yocalea scurta draenei s¢ Jungisce la i pee etna Si st) gen, Rad: agjuey, nom, 6: sartaieee i cecpos Gonttn em dene Re pera Bisap (oratarula), gon. pitopas * eee Aceste mole alle nonfuativelut singnlara suntn_sine arele-neregularitati reali deta dectinnreaa tela tte lee alte easuet se formetia regulate dupa gentiodt singutary, Este dero-essentiale ene veportamu Ia genitioda nunilora de acesta declinare, . § 28 Formarea dativului pluralu. Acestu easu avendi termina! oy tobu cea dann anapPa rominatvatui terminatn jn oi se applica. x If asia ‘mai totn-de-un'a yom adauge singalara ins, § sang, sp terele &,0, =i dispara ‘alii co precede; deroreanda dow din aceste littere de ua dats, vocalea trebuie se se i Astefellin 6 Mwy, wen, Mares, fice Indat. pl hoa!) Move. Adessea acesta Iungite axe loca Is Alestulla so ak wai now ¢ Ta noun“a g 28 ‘minativulai, deco este insemnata ex und Shite, g ; aldfa (cioruln), gen, aldf2s, oe. alg, Meno 6 fra Decinsti dopo aese priniie: (oratoriaty), wea. Gfsyp2s, vox & frep. Vora. aie, dete 5 owshp, gen, surZfos (mantuitoriu), face escoptinnes — ~ Siogular Con dativula’ plurate este trmatu dé ua vorba Be ine expe ce va vei, attunct 16 adaugjene wn v's Beemu oy X.6 Haye Eenala je fn Toca de a1 Acesta littera y se numesce evfowica, « ae Y aaseds g 4 Acousativulusingularu inv. eee Multe numi in ts, vs, si ws, eari fen genitivuln in -256, sree sey ss sath -ror simi an nick 1mm accent pre nitim’s sllaba, i hand we an doa terminari la accnsativaly. singular, « si ¥, deen tages ag hua ve fchiamba nani pre s alla noainativle ia, Easempl: N54 Gs meen Nps ae me ani ¥, aig sam aor RV. Ae. sb Bip x8 oinat ¢ Gas GD. si Bidip wo, ca sh out my ae ‘ile nomi de dectinatn, Masculine: sexys (gen. nosle ind oe cir. 2 A Bila a ws), pastorin; Sezdmon (Vepdimevens), servitorin, vipa? (xspaxosh © rns ve atin ee orbu; sfrné (cme), ereeres 404 (qunds), vulturn; fyen6 Be a naa a igewh), genera, & Blache, pe Peminines wazpls (gen. rarpes), patria; dnjior (Arhvo9), teas aes Privezhintoria (passere); tathis. (abyjros), vestmentu; ahbrne ‘ aoonalt. ah aagers, vulpes vE (weeds), nopte. Precumia s'a yediatn, seesta regula mu sé aha Ventre: walquae (gen, atures), posta; appa (Bpuaces) ‘mile 9 caroru ultima sillaba este Soon} gap (gpfacs, ex % ing as ee Ante oe face BE en. atu’ he wunile fh yg inv este, singuru vusitat 4 ; are give oop (ora consana dupa, «J Essemple Singularu. Pluralu, pescele NV. de 38 ise Mota asia) declinati: 4 orzie (eon. jorchina de Strupre 6 De (g. wv, va, murs), sobolu sau sobd- anu; 9 Bless brose’'a tiestosn, 4 2p%s, stejerulu;, % plonla, anu fella de bradn; 4 topds, fort § 25 . Numi, sineopate in 1 “Vrasee atm vorbe: é-xanjp, lata, f, wiene, mami ‘ae ‘Alia, si % yaacip, vintree (pantecete) suntw sup e- eain a sincopa, aileco Ya taiaréa net Tite _Nofalea la gevitivily si ta dativala si i ledatvnty platy, in avesta din umm %, sian ue hy thee N,V, Ao x acter, sa evade, sah Ginandoon, Unu_ alla cinstea mame, 6 dig, barbatu, perde pre = in ote casuile, afora'de vocdtivnla~ singular, Acesta per- Aleve aie pune prow immediata. longa p pronustianda” Année, facema chiara fora voila nostra ée se andia Tatre ae, cesto doa lttere stibetolud, care figuredia, pentru acest ‘motivu, in mai molto, cuvinte francese derivate deta nce: fone de a tne, genre feta get ots: Deak 3 in ola detnarea. Ini jp ‘Singulara ue inte parentese, s2 eiseseu rumal | decigarea remane deplinn conforma cu modes propuse (§ ee 4 . 13 si 14), pentruceo contractimnea se face aneo de la nomic ; | nativa si pentru e9 vocalea a sam remane aceea-si in tote” € 20. . cowie Agel ls cota (lay aa : ‘llena); face pvc, pds piv, ph anal, cle, Bdlptehy ‘eontractatn deke2% (Hepota), face Aeskgiths, Aleheihi, ashe Declinarea contractata. gitiy, @agiat, ete; assemenca sit suey (mochinuly, us), 4h (amentatu ‘Toté términarle casmrilor, sfora, 40 a dativului plural te ta declinarea.A treia (x); incepa en’ ua vocsle care vine © Speaperam in ealacta cu on alta Yorale,canda radecina vor § 28. ‘bei de dedlinatn sé fermina inva vocale, In acesta intalnire ‘mai multe Yorali se combina la una Jocu si formedia, dopo feesta fasane san contratie, nun un sigur sillaba i “een de dot ein eu nal inate, Tet conteatnile co se 1, cit civtastresioatens 1 re ones Ar sede numeru de adjective terminarile of si ov sunta prevedate de * na vocale care se coutractedia cu desinentiele casurilra, Jeo Numi contractate de a do’a declinare, = TABELLULU CONTRACTIUNILORU. eclinarea acestoru substantive % Singularu. no dero lung, dero rae or, Mascutinw in ane avigatnnes, dae or—dosoy, ost» lak ovtae Dig as ea oe og mAb = Rowdy wb Sasha, ares 1 ieee —~ Bok 24 ons soeSingularu, spn eer , sees dee «epee Rede mews, Tele ce—ipous, GS ppd amg gpa bo ah ad oro eel tee Dea pe views re eae ‘Tone as —xpuiipen. heehee =—apeon, GD. sale sp epg Declinati ea & Stren eo 8 atte, Tey oid We baal pre xia prin 1; si acellea~’si easuri alle indefinitul ne ‘om! ved Ia. 8 all atom sje eee redefule, cart au iu. enh sl peed 6 ee § 56. Adjectivulu (sau pronumele) relativu. ‘Se numesce astu-fllin vorb'a care servesce a legn un frase dde-ua vorba, cote un data de ua frase, si eare stabilesee 0a tre doa. frasi_ pre cari Ie Tega imprenna (conjungit): de ach alta womire data apelel-a-si vorbe ; adjectio conjunction. rolatinne sa wow repo "Os, % & ui, quae, quod, se dectina asia: hm be "ae ako Sedge, oh oo Ae ae iin gsi cote on data. 0 bre, fr bop Bors mniatone. Fae agenerdlisa sensual 10 ~, G72, fora schiambare de ji cguie, in latinesce se adauge 2, verecine; in ellencsce ge sillabia. congue: qicumue, fia-ea? tadauge Ini és, % & adjectival nedefini , § 55), Singularu, Plural Mase. Fon. Newt Muse. Fem. Net x ies, ru cote 3 gentile 6 abn, Fs D. gem firm, Ac bro, Dualy, NAc & aircon, oe Noutruin x4, ca si mai susu’ Gs, se separa prin vingula spre a so distinge de « ea § 57. Adjective (sau pronumi) correlative. Aceste aljective sunta asti-felin numite, pentrusco atl ioe ‘tre elle reporturi mutiali, si pentra-co semniticatiunile Lor $8 correspunda, precumu a Ini xs interrogativu si a nedefinita: Cine? = Gre-cine, cine-va, Elle coprindu. tot ‘elassile de ‘Pronumi cari precedu, Adangendu-le ta nuas \ in latinesce fantus si quantus adaugt cantiteo, tals si quatia ier 4 itn eu doa particule rep sill stater'a sau etatea, Aceste “vorbe devinu ailjective san pro relative, deco voralea antaia. priimesce spivtuly agp demonstrative, deco ea este procedati de x; ierYogative, eco este precedata do; acgoa-si forma avendu accentuln pre ultim’a sillzba servesce ea neiifinitn, Relative. Demonstrative, Intertogatve, ‘ants tent, quanta? fers. ty abou on tnéaes, ty om radsbe fie shane, 9, ov ali, tals, qualise alicujus modi. ty oa, olan rhs, ay ols a, ade 6 brates -cayeien. eds be ietoter,atate hee satan tate qu totr etait bas, nox: (lnsesee) pan Sphandnegeaden, § 68. Pronumi personali.Ploralu. a re D. Ae Ee Ni Ae. 293% 049 su Ae at y GD. vou, wy GD. opau, opm Pronumele de a trefa persona mu are nominativu, insa se supplinesce prin unl din adjectivele demonstrative: colle-L-alte fasuri suntu de elle mai mite ori iulocuite prin aleés, ird; formele ce urmedis asia dero suntu de uno usu Plural nef) all, lla seu. ala Jor Dy of (sa, I, sie b, Tor, AcE (Gai) sine, se Ac. opi sail apa, (pte) ol Dualu.(N.) Ac. 29 G.D. egal Prevumu si vediutu din traductiune, aeesta pronume se intrebnintiedia si in sensulu yefessiv. § 59 Celle trei pronumji_personali, combinste ow aixis, abchy ai, formedia pronumele reflessivu, vc se declina astu-feliu ‘Singulary, Pluralu, Person'a antaia, iyaurei, Persow'a a dove, cenit, Pe mae is, ponte eile fai oat, tab Siac le, uae aed Persona a trea, ta . ie De” Gang, taut ba, Hevees, Eavea, levels, conte, abe in cante alae, deat,” abvoin nt, faved, nid, Formele contractate alle pfonnmelai de a trufw persona ‘iferu, prin spirritulu aspru, de easurile assemeni alle Lut § 60. Canta se edaugemu pronamelai sefessiva pronumele re- ciprocu, care este ore-camu tuna pronume mutuale reflession, in apesta co esprin via netine wml assupra altuind sa In acestu cas diceina in Iatinesee, 8. «3 in ellenesce ’dorn diios atley. Aceste dou cuinte se sou int” uuula singuru in pronamele reciprocu elleay, care nu pote essiste de cota 14 dual sau ta pluraly, si care ‘uu are nominatin. Purl Gaia pete ote 9 sna de D. sidrhog, Diiigs” Dison wall fe sation, ao§ 61. Pronumi possessive. Ello se deena tote ea aljectivele in os, yam a, 0» (§ 38) Person's: antai'a Singolaru, ‘Fis, dxf, Eur, mews, mew, nen Pluralu. ‘Use pon, waster, wastra, mastrnn. Dual. Nei mall, nostra. amensdror' Person'a a do'a iugularu, Zi, af, 24%, ts, fun, tn Pluralu, | Fasepe, & vest, vest Dual to, alls Yostra amend ‘Acosta doala, ca si pronumele de a trea persona, se in trebuintiedia rara Person'a a tre’ ingulars, ‘Ee, by (eau 4), Er, san Fs, fy Or, snus, oua, suum. Plurals. Yesserseteo, po, alln lvu CAPITULULU VI. § 62. DESPRE VERBU SL DESPRE CONIUGARE. cree nt it ea a thie ala verbolat lation ipl, st fulitatin pre all yea tions cio eto ua ea Chee hee da as ae fescu) Vows insist dero ial eu stm assupr'a pntelora partion: p Tarie si distinge ve presnta ennjugarea ellen, ‘ Persone, numere, vocile verbulu. ‘Verbul ellen aro, ea si verbulu atin si cell romanesen, ua terminare particlaria pentru ftecare persona atutit Ia sin~ gular cotu si la plaralu: ell mai are, deosebitu de acest, valulu a carui prima persona este assemenea en a plura- Tolui, dero numai Ta activa Cott despre voci, ellen'a possede, afora de cea activa passiva, vocen media (au mim). care tine ore comm men ttle intre activu si passiva, si face parte si din insemnarea inui-a si din a céloialts, Ba esprime ma actione ese a a prime alc on ec fclly essercta assupra Ini sus san a une pari din ella insu, cumu digerm sinoi in ronmnesce, elle se spelt ell se spelt pre mane ct forme passiva si insemnaee ‘Nate tethe vocea, media a Elenilora cornespande cn verbale hostre reflssive, dero cote wn data in acest sensi ‘co actiunes se face pentru, wutoridla sec. sim in, tals ‘precuma dicemn si noi, in romanesoe: nso, care este un ‘Acesta, yore mu arese vbseranm anco co cerble cssfarie cari joca any ote aca de mare in eonjuaren romanesca si Cre nu ag ra lida in atnese de ett la perfectele passive virco vitor i iafinlive, mu apparemai-mai nical iy conjugate ellen. g. 63, Timpurile verbului Presintcle, ‘imperficiulo, perfectulv, plus-ca-perfectuln viitorinlu sunta ota ea in Tatinesce si romanesce: numai celle rei din urma impart ay, in multe vorbe elleve, dow forme: Aiferite ce se distingn pria uumirle de prime si seoundu perfectn, pluser-perfecta, vitoriu. Viitorulu essuctu essise ‘uumai la passive Limb’a ellena possede, mai mulin de cot cea latinescs, aoristuli, & cari insemnare respunde perfectulud nostra dee finitu. Acestu timp are assemenca doa forme ei ‘uum mare smmeru de verti ‘Timpntite ellewé so dividu fu doa classi primitive sav principat Dresintele, perfvetuld, vitorinta, si timpuri deri Nomimu inipunt Seu Secnitarie fnperfeetaly, pls--periectula, aoritulu Bate importate se tinean mite aces tinporle feceari asi an parti ‘ute intr ell cesta divisiune, pentra-e ulattati de conjugare com §. G4. ssticfellin pentru-eo esprime alessen idefa do dorintis, de coptatiune. Tn genere ella se pune, co imperfectulu subjnetic vuli-in latinesee, dupo timpurile derivate, a careru conju ure o ormedia si ella, Cote ua data illu putemm traduee prin optasivula romaneseu sox conditionslulu framcese. Tote aeeste moduri se formedia numai pentra timpurile primitive si pentru aoristi; vitoriuln mu are subjunetivn, nici imperative, Imperfectal si plus-ca-perfeetulu an mumai n= dicativn, ‘Gotu despre partcipiu, avemy de observatn eo elena este inai avnta de cotu Iatin’n si roman'a, ani sunt lipsite de nai multe participie: in ellenesee tote timpurile primitive =i aoristii cotorw trele Yooilora au participle Toru, fora nici ua restrictiune, & 65, Augmentu si duplicare. Tove timpurite derivate alle verbal llena priimesen aug wont, adeeo Htter'a ¢ post 1a ineeputala racine), der i= vt ta ideation, Deco vesbaln incepe ex % acest liters trctnie ge se indiesca; . c. fc (cont) imperfect = fone Weed incepe ci va vocsl ¢angnentn se cna er prin'a vocate a verbulai, entra asestn enventa, dsingeny ‘ton felinr! de augmente: cugmentda itabicn, re alange ss fabs bs vonba, hinge prin aecessigoea el & saben fate fone cae iadltodls asupr'n tinpalot pronanta funn iupga yocales searta ea are incepe wt verb “Ponfectutn:priimosce acella:a- Si ‘angmentu timporale- ca ete tp derivates cand. verbal inepe © ‘eale: insa cand cay cons refin no ete eanoweate pia perfect Ttine rr cvewp se sh Asti, Gin vest Ay sare tu ue, perfect secs ingests =, : orca ltaben ll plves-pxetlos 96 aluige Ty duplicate: Hear ; iets ca ieeya cx uf un itera dupl, stu doy conn, prmece a pevfeta ni coment. sible eee doen pes, pent Tefogs: Soi (ating Pet. Eonim,oxdpe (one) pete. Bovapea, si totn al Sila pasex pect fe vay, fora ogres ‘ana. oompactENTioRO PENTAC ACGNESTEL TTORALE Voc biter se contrage in y tm in 4 (eu « subserisen, Tugs, tat — (en « oubscrin), = Tg, tev — 0 ct Attati santo regulele generali alle angmentulut si alle die plicari: cote-va regule particalarie si cote-va esceptiuni se ‘Yoru splits intron paragrafu supplementarin (§ $1). Periectalu conserva duplicarea san augmentulu in tole moe rile see, pre cenda cele-balte timpuri ési perdu augmen- ‘tlw indata ce on mai suntu ta indicative, ‘Suntu numai doa conjugari in ellenesre: a yerbelora a earorn prima persona de la presiatele activ s6 termiia in ‘, sia verbeloma cari facu tof acea persona in gu: dera cesta din urma conjugare are nomai trei timpuri ear santa proprie, si impromuta pre tote celle-Lalte de Ia eoue jugarea in 0, Despre verbulu substantivu. Ca in tote imbele, vera ey, sm, este mereguats lla este, mai mult de cota stm, defective, ea mm are de eat frei timpuri,prosntl, imperfect si toi Note pentra pny. 0% — Cassia cote na data plural optae tivalat Astiplin Coatactatay ven ele, eh. — Ado. pereona Inperfectlai este aiessea ba, prin. adsagerensillabel Ds, Cote tie date aeosta tmp ane forte media: Sing ane Yon, Hs Pla Fuel, yore ven, Dual fai, en, a — vittoria Ean Trnedia eoajugarea mei fora iti ua nerexulartate,Conjugarea verbelorw in Desinentcle eat rata periods, mumerte, rc, timprie si modurte,soataaeolle-a-i in tata aesta, conjure; dere modulu de-a le leg do radecin'a verbului presinta cotesya ” Aifrinti. Pentra acest euventa diidemn in ret clash vers Velo caro urmodia conjugiree ino, Prinfa clase ote verbeloru iv w gira, aieco in m procoata de an otal oh ni pote f supp Ia nici ui sehiombare din cava Sarai tari ce ise adange: acestea stato verbele a caroraradecind se termina in yoalte sau o si cart nu aru nice-eni un tnodifcare nied de radeéina nici de terminate. Accsta enue fate, normal siessentiale regula, teshuie sina fra eran classe este a verbwora contract, rb: carom cede prolate do vocalle sin © se facandit porte din radecina si confacania-se en terminarile ee cep firm yoodle, A tela classe coprinde yirble eri ax i Const la inele adevin’, eunmygrby «FOB, 16. Tn rabellele co wemedin, desinentiele, procummn st algmen- ola sow upliearén, au fon ex gta stparate de raat his ca meeanianla conor se arete prehtindenes eh claritate inochi wlevului. Se se observe: Ja viitorin si la aurist um, 1a perfect intro radecina si desnentia: ~timparie nail, si srt 10 da forma sam urs ce este propria: de aci numele de fittere earacteristiceIeneasso Somoxctive — se deslega, ana ocr ee | iene ee) Mi ge Ma 2S 2 omen, Mia on Ms oun, be oe ida ams 9 ie a i 905) ASS mesa HG 3 er | 2 9 ma oa, AG av ga ionDespre passivu. Celle trei persone se indica la passiva prin desinenticle urmatore las ho wae, de ion dy Asha» bebe Paneer impart primitive, impart derivate sing 12 Bp 24 we a pes 3 ge pe Pir pate ety yeu eal = Daalu, cdot, ay, an i, ae “Aveste desinentie se lege de radecin’a verbelorm prin vo calile caracterstce alle diferitelora timpuri si moduti, afora de perfecty, si plus-ce-perfectn, unde elle se Tega immeliatn de acesta radecina, fora do sceste dos timpuri, desinentele personei @ do'a a’ singularului, aat si a, sontu euppuse pre- totindenea la us modificatune insemmata. Intrins'a supprimemu 1a, si contractomu vocaile car, ia turma acestei supprimeri, se intelnese, Ast-fellin in preset vitoriu, a solute 1a Imperfect coven face, ——yortrat face saman face on Seenmerre | Oran J de 26 x yom, a optatira, sary, sotacion nu pate area oe Aiustate psec itera earatersiea, wre cok jocoen verblora faye en triton, a inal, tcl vert sy, lv sabjoncti. sh opin ae substantive (§ 66), Viitorinin se imper Jea-si- moduri alle verbull deriva do In aorist, i ‘La perfect, subjanctvula si optativaly se formed in mod cscoptiouale, ca in Tinbole moter, ea ajotoriala Int EEErery verbu.aussiiarin si alla. partcipinlnls subj. a Seekan ilaritate ery De ab x ey, [ie hae &Sea aeeta | Bi aewegale. |e fit desloge BUD He we yg, | 25 ences) om | (rat 10) apie Jo Sto, '. SPB be i eg . oe Shs Pan it : sha, ibs Z i sutbo, 2 2a sia |Aaseiae Iorearrs Bp. § hilar-es) 00 aa aes Tr detente Se Tagless deste Oo gee ee S.1p. 2 18 0 9m Da = Meee Aen s AaB ly és vie Mo 0 ely 1o 9 van 2a 0 ty cont. Buen a 8 gen eante lad | | io B eijper muidesse i ey Bp EAB yy | 96 0 gro, 1 | hu o igzon contr. 300 ston Bp t hi Btn, Jo 8 iron, a |i sufzyy, contr, do 0 eft! cee ea ae He oh ee bio th oa i aie ian05 sf Ae a hone He sa rp te 1d pal, | de da abi seen Ds, | ede ine tran, Ae ho dsm | de dv wee stypon hee vad Ja he piv sep Taye Per = EE ba obey, Ua id aby SS aaa Te SE Fane dake oe oa Pe Sa es Sater ae | Talore ene | de do Sector, 22 36 analen dee ors. Beeeeees Despre mediu. Conjugarea viitoriulut Vocea media, a earii semnificat Sa espusu In § 62, fora de caracteristie’a are de cota doa tinpori cari ‘i santa particulavie, viitorinl porto devvte alle psi i soritolu; formole pestvali tian ocala eellora_alte patra ea fn oe amendoa vocile: numai totalita “reflessiva, le a. in ‘usitate nomai ta mediPeeerre Dirsnases AS ein wre desea | dese Vie oie, | Uy aint, faite i ‘i onabe, £16 caddy | 26 oxi, btu stat, __| hs afar Observativ’. Personele secunie alle singularaui se formedin pria ontractimes explicate Ja § 00. Person'a a do'a a oristului. 30 ontraze esi célle-balte, dupo suppresses lui 2: ij-r221-canes 6 20) La optatira, Xy-2ne0-200 contraciunea uu pote aren loen La cote-va verbe in w paru, ‘medi, si a aoristuluipassivn Wia:s.csudela dase (sudiu), » forma perfectulni passivy si sie fortificata prin interealares u vine, uu Hernia, ca Adhueuat, sitow-sua, plasea-perfectity iy la aorsty Sers-c yy, i au ipcbstny. ied se presenta. can vulu aretatu la fnele § Fee ates BLN Br recodite de us consnng, , oe le at inten asi Orsanie ES la eee ate. | 16 2 a, ae era oe 4a @ nubian Fh on, v8 hes suds 18 feat Nd» inom, 1s 9 eat 7 oe wane # fdas |e ®t] Sapa I M. he odiueos, free |B ay omen, is omni No ofan, Conjugati ca 260 verbele urmatorie: cert donnestt, fesician, san deseo, pris sie tia (pio =) sei sl tS Adio i Aelow, balay, joni > 56 cal oni, foc ose supine, aniObservativne ussupr'a tbe ee te. —Radecin' irtatinfene sparta de seas ongris eco nga onjugai, aco de augment, es maa procesele si medislocele menonetion nu suntu acell fate spiritele “ahs og ¢-myeuoyl 1p mucwn} #9000 | ‘ee oe § 73. fos ox 2 # ponat-esmal aucomm A do'a classe: verbe contractate sau verb 0, 20, «0, Jn conjugate, ca si in deliare (§ 26), vocals, ce termina radeein’s, se contraye en voelle desinentclora_coyjagatve cat cu dinsa, de cote ort avelle oesll se plea la tu fusiune de sunt, Contactimen aro mai cu semaToeain tote verbele a cao ine finest in e san in sam inc: devo ca ou sthianba modelu conjogarit de cote la resintele sta imperfectula amendoora vociord: penta tote celle-balte timpuriconjugares remane ateea'si ¢2 a. Ini 2 Cauta numa se observa. co Ja vitor, la perfecaly si be toristalacotarn trele-vorlory, voealile 6¢fungesoy « 3 @ inn, 2 in wo; terminarile scetoru tinpari se nesta Cu 78h wo tocmaica si Ia verbele in e» pura, Conjgarea presatlt Si a imperfecta are dero meron de af eoplcatin dealt, uns of Sguoon aja o}09 naquod menos myjoquL sags seapd o4 2 wteaig 0 asgv ru cotractate in ew, Aatioyla verbelo rere este cella care S'@ CSD" pent Modaln de cortragere es ‘ ectigare la § 26, fora uici ua esceptiane—Verbele eq SGlabe, ea. widw (platescu), nu se coptragu de COTM rare gi Opfativula impromata. coe-va forme de la verbele ing elle suntu Setate in tabelln Tabece Cote-va verbe, forte patine fa numero, mu Tungesen pre = Ig viltorius 8. es. sifu (Bneseu), vit, «gow, avr, ésfheaas yaMw, (chiamu), xzkéow, édhena, ie, toma: plutessn Hw, caren; cxéu. sll be, fanoty; aan ear aera, jew diftongala e> In vitora in Ioeu dem: om tary vara siasaryat, sielavuny, Geiovany; cock penta acesto din urs verbe ‘nai nasi vitorialy media so intebuintedia si sent (gd aw Medoru contractate in ew, § 75. Passnwl tere asin fi inbity 6 lita, Vitra 4 ome, OBSERVARI. Se vede co personele seconde alle singularului deja fractate, dupo cuifh sa esplicatu Ja § 69, sunta din. 10 ‘eontractate, — Inlocuirea lui g prin x, a iui y prin %, a © prin = Is doplicare, se va esplica la § 82 Gote-va verbe cari na Iangeseu pre + sau cariiew «(§ 74) Bestia sila soit ‘som, | it deta Conjuyati co gE w: feu vit seam fic rstelu." hea aut geri essere, {ngpumen éedei,Actions verbelora contractate in AQ. se presenta cote-va. contra In conjagarea acestora verbe, 5¢ P tian’ pre cari tabellula datu Ja § 26 nu le contine. Teto-te: at se covtrage in any se eontrage in w, ays» in a (lungu) ies hee mmone | tents Beazexcem ue Suey Ca tote verbele in fo, cello in do iapr -— jugarea in formele urnatore alle optakrena pe CREAT SVE ae contractate din typadtny ete, . << oe pastredia pre a la Viitoriu (yentru eo tate ore ea 5 2 purw § 13): 8 Ud (permite), Vit soy uu ridu), Vit. wadidaw; xugdan (inceren), Vit. eaplon, donut,§ 78. rbeloru contractate in om. ‘Acesta contractinne esceptionale a infnitivalui vine do Ia ‘ ua desinentia particlaria, ev (oe) in locu de eo, Casi celle-Lalte vorbe contractate, verbele” in Gy impru- ruta. si elle cote-va forme de le optativala eonjagarit in ps lle suntu aretate in tabellu Verbulu. dpéu’ (ara), pastredia pre o 18 vitorin si face & ae peow, precumn si éyéo (uesitata Ia presinte, unde dicen fea iiiatie ree %uuvyt, jure), face eam, | | temas, Pass caretandu eared 3 arerams Seam ee ) Gi aretata. | 0 du arotaty, shar atlas Wier - SHS geek : edt, woe eer canna aSpit ‘A trea classe: verbe cari au wa consuna inaintea ter minarii ©. . Conres cx totln regalia 's verblor in pur fnvtita ape Tia, ea open de el oni ca orasomen verbelora contrac pare siea dere in rep & presappune co clevala cunosce pr= Forts tormares regia 8 voor, a tinpariors, odurlor siper- srpclora verte Aces eaoscnts i este inspenabile pentra Siolichs ce va arma alln verbelora 2 caroru radecina se termina fn-ua coosun, ‘Tao rediata deja sehiambarile ce ve facu candu certo vorali se fmteinesea (28). Contunele ralecnei si alle desinentielora conja- iptive,canda se intelnesen, produc sehismbari analoge cart tre- Daiescastudiaté ack g 81. Classificarea consuneloru. Se scia co manele consanelora vine de acolo co elle ma % potu pronnntié fora se fia insotite de ua vocale. Cote-va in elle cu tote acesten se faen singure a fi andite, deco mu it Limpeditinne, ella patina cu destula clartate in cota se mu s confunde en alt’a, Din aceste consune Ellenii au facuta os classe in parte, sub numele de semi-vocali, san littere li- ie es pre, te & arth fisten psa relat ca celiesalte consane, caves i Acestes snta orm a be «4 * “see asia de strinsu cu cellesalte eonsune in , activnea bodielora predoming; suoeteleg si J se promi: fia mai cu. sema cu cerulu gure; candu dicema d sit limba attinge dint; 46 ack tre ordi de mute carts m+ rmesca Tabiali, guttural dental, si pre cit gradula de f= tia cu care le articalamu 1é face se se divi i tet ordi de unm alta genu.jdulel si forti san aspirate. y urmatorea regula fundamentale ; ‘muta preceiata de wa alta muta 0 coiesce ig qe yay co dns. Antes ph « eserpe, radectn's verbal pie Clery pues), ct vo Gi, la aoristala passiva, urmats de aspieayy, tbat bars (ce mote pronant,Flles fen pee hela persona 2 perfectala yo ecmina, In siege pap. radeit’s Iai ti ave seep Spiritula agpra produce acellua~sieffectu ca ua consuna ap ita: ells sekiamba in aspirata cousun'a dulce sau fort ean precede vocalea aspirata Oreanala ar trebut se faca snofié en ua aspirstiane f Gani seesta cam se presiota, Elle pentru. a pre 1 dupo alfa ba in forte ae Brafa princi silaie, caum amu vedinta deren. ($14, 75) pase in Loew de ge-ghirys. Tota (cede hee seryiiorea, ow (sacritien) <é-ta, ote Pentru conjagare in particularia cant inainte de yn B& ¢ ve whiande in wet = Atésta din wrma schiambare a loi 2, 9j¢in 2 are locus ol ae rice ntenescu a 9 cet GS Faesen) fice ts sicistaln passiva iyet-airyy, xed (indo fate tea, ete K2 . §. 83. si... Lapedarea consuneloru. CHEN cs Se petareaeananioa vi fan 2 cig oS a tas mee ios «9c tae ee in et in ana or ‘Vine, in virtutua reguled mutelorn (§ 90) me-ehé-am §, 84, Presintele fortifioatu allu verbeloru in © precedatu we wa consuna, Tiopurite derivate, Tavlecin'a verbeloea in ob puew sla orbit mnt se eunosee anco de In prin't persooi presinteld: mi ete tot asia de multe ont sien verbele ce Yomu studi seam inscle prosintale appare de multe ori sub an forma ma- ‘ex santa mai co semi racine ee seurta, cavor'a limbia elena, be fot snetaly ria miditoce forte variate, san Igoe yoeaea, san aan endu consune si chiarw sillbe: Forma asta domnesce 1a presinte si M4 ocalen Iungita 56 «ins anto {nick ua conn, diticata, Ac‘Dero, exscesta modu, radein’s este suppusa la certe al «eatin, exsist, ca. compensatiune, in acesta a trea classe dg ferbe ino, ua serie intrega de tiupuri caracterisate prin sige ura apparianea radecined pure, fora nici wa alta fing. ion, Acestea sunto timpurile derivate, viitoriuly, ao perfechda si pls-caperfectulu. derivate , a carora format te se va esplca ls § urmatorin Essempl de presitfotifcat. Hate or, presinte gelyu (f ‘fit qei sata H Feayen. Tad, presinte gaiva (eu ge 6¢ redial vit gard. Rad. gen, presinte nto (distru ‘ghey — Rudecaele frticate prin ua consuna ‘cw (bata), vit si4e, aorista II p inte fiderm (Vatamn); rad. pp Tine epee in), it, wpa, aor, 2 pass. pays. Rad eg este sie (inevieia), vit. xo, nos. 2 pass tsi. Bad wet, peste xno (luc), vit xp, Rad. amp, presi ave (00 tetera), aor. 2 Eran, ete Regula. Lite verdele in au wa radecina terminate ih 8 © sau gi x dispare aupo imperfectu. Verbele in 20m (oa <0) au de calle mai multe ori wa racecina terminate in yx sau 1, rare ori in 2, = sau 9, Verdele in Go au de riinarin va radecina in 2, x saw §. Littercle 00 (eau %)8 $ dispar duyo imperfectu, §. 85. _ Formarea timpuriloru derivate. reitie de on sone timpuri ve formedia. de ta rade Oe a Aa Mitoriuln activa adangemn @ (contractatu did I sito 1 (are ese oak ta eran capereenlt In ct 0 Rea cestora doa thnpuri remann Iungita ea la Seire Coat, ie we, ae Eee fipsescu, parasescu), aor. Duney pert. Mages eee ples), ot te Gy ott tanga Schiambarea ce se velit a Ia e ino resi din pine pina urmatorin: alte radetine! seshianla aden, poe fectulu 2-lea in 0, si la aoristulu 2-lea én a. Asesladin ure ‘ma schiambare are cote wa data locu si ta viit, 2-lea, © Essomple. 6 teal ‘ toe bus. teh do thay cs TE a je Thee (ain), tor. Fr, Yer Gale ea ire Kae i mail bccn pet § 86. Verbe a caroru radecina se termina in ua muta. Regulele generali co amu vediata esplica mai tote eonjae area verbelorn in w precedatu de us consina Aci You areté tote puntele in cari avosta eonjugare difera dea vere beloru in «» pur, Nu von avé a dice wimien essupra ime perfectului, care urmedia forma presintoluls nie despre plas ca-perfectn care urmediapre. a, perfoctulut; nich assupr' 80 = ristului I activa si medivy ent ia vitoriuln,acolloresi Yori; nici despre vitorile st , Dre celln activu; nici in fine despre vitalferia pa ul fal ren = ce sshiani in aspirate Perec ace, petra co denen ero esata ig a re as betaaprtl 9, lleva earaclerstic, I ge Geeie S aatiadts envio asp acolo id igen a Wingert t's inva nadine! cote Suppo ie ua chante iin pata psn Pp ey allendee'in ants de wl Tigeamin An cive gh data Un paz. 90.La cole ata pe apa tes desietelry on; on, yada De, ede fee Wt cei Mere wena factate cama cere regule mae BEV eather Teo ts a const (§ 8), Pech In ener cnt dro Un nodula wraatora Plus-ca-porfectu sigh, Patio, OM in eons, a ‘iy ew pidjne eseptiunt, verdelotn oom allies Faw viloriiw bi to, perfeclult. in Yh aire dashew bmn) perfect passiow in-yuny ct sti eet ate Perfetti passion in yun, cao ai venta deja co verbele in ace (1 eae ft Mix Ue atiouenes radia ‘Se, dewo forte putie Ia nuneru: adr i nti tr 9 ia ua Indirstiow Iniperatv JP. D, § 88. Verbele in to, sw, Su, si mai tote verbele tn Su face viitoriule activw in ow, perfectulne im x2, aovistilis possi ine ay, perfects psig in He Se a cajuary ee, ac sk dep coafvna eons in Ta pas, el tecmeneeconjugarea vertelors in-game a 38 cart primesen un 2 (Fd sole timpari rial, pre ct eo formed.pa §. 89. Verbele a caroru radecina se termina in , 1, % sau verbele licide Acesta classe forte numerosa de verbe in w precedatn de ua licida (§ 51) cauta se fia studiata cu multa attentivne. Cea amai mare parte din aeoste verbe modifica radecin'a ls DPresinte (vedi § 84); celle in indoieseu tota-de-un'a acests Uitera; celle in js adanga adessea unu v; s, es, xépvo (tai) rad, sey. La verbele in y si ¢ vocalea radecinei de ordinaria. fe ao Timpurile desivate ne fuen in totu-de-un'a @ ¢l- Rosce radecit'a para, mai cn sema, vitoriuln 2-Iea, unde © S© eee A ‘Acese Verbe n'an vitorula activa si mediu in ow a ‘pac: elle formedia numa viitoriula -lea in & ei pa. A ‘mY ate nici ellu pre o, dero conserva celle-Lalte dt- Vanginde totu-de-un'a wtin'a v0 mai de na va fi pura, adeco precedatn de ua voeale (vedi § 18), Paes Be fein véyo (imparts) face ta vitria : ae (enmunta, vt yeh, ar, Fada; oat laa eae Yea i, aor. dena; ware (vestejest,_ vil. papav, aon, dye seivo Guiecu), vit xe («seurtn), or pum (INEM ope (tercesey), vit 2p (o semta), sar toupa ( ung), 2, Perfectulu se termina in za; ses #yrekea; dno « all radecinci se scbiamta forte desea in a: de la exfiha (tae rita) vine Zovak de la gAhfow (listrugu, rad. yep E—e pee, ote, Litters » averbelora in vw si Guw de-ondinain se supprine in ainte dea; ra face xbiuia, thio (pel, éskuna, ete (1). Unu micu mumera de verbe conserva pre » caro se serie y in ante de 2a: xtgaren de la gah, poe wlepea do In yahoo (petediu), Ta fine cote-ra vere in wo 5 ve formodia perfeetln loru in ym, cu verbele contract fo. Toto celle mai usitate: : fue, tmparta, Siu, ec, vm ore on grout, tava, 180, seule soon renin, sev fous, dame Sia, Ean 3. La passiva, terminarile perfectului salle soristlui, yar st ont ses ee cesta suppressiang_a lui v si eliambarea Til «fn oi) anvn creel ae i ae ree pi ie eee rieGeet ex weer sehinmbare 9 I ein ss. 68. oth Ceeales) dechor, Soc, 6 Litters v « vrbelor inv Gpare bo ainte depen i ry, ca in siote de vx: (oben) Hope, Biling (=) = ry, ete. Co tote ts cers Verde in st si Ovo, schiomba prev ing tes in pi ents do pin, si Tn conserva in ant vA igen 0 persona in mri sep J aor. éediny; arpa (insemnedin), pert Hbesfgstaas (Be pers veipavon, aor. Eonar nxz'nn (ie Giese, faru desu), perf. xaxdysoua, aor. 2nzysviry.. Dero rates (oka sen) fe HSipaayns 2 pers. Bipmom), & Bits aieginw (rusinadi, facn rusine), ioeuum @ B Secret), dazinby. Vesicle in ym si yo citate mai sa So strana, tates FeAhse, IED, etc, a 1a conjue -garea. contractata. D2 Geta despre timpurite devioate, sum vedinta co la ac Dido si medina verbelorn ticide nu essisr ori Stee Amita 2-er se ersesce sara Jo sive, si nasi in Deters were a, carom presince sa schizmbatus 6 & Ste Eiayels yoo aon, ooye.. La, passiva, acest — forte vusitatn; s. es. gatw, aor. épd- , tes ello, Arsiz, ckfzase; em igdptiyy, ote. = alte verbe, Hin ny Hapa, Zevive (de, 1a xb una verbu are, 1a. presi, he Ug i prec: go 90. all werbetonie ine, in eae doa-deei_# optu de pa ‘fla repmesintata dn tabla rowsito Oe iferites forme, = medina Ii Adj ert ts se ne.TABELLU COMPARATIVU ALLU VERBELORU IN 9, si mndin; Aéqw, dion; gebqe, fugu; ‘i (isan, parassen; npr, aseundin; Me eh, fagu; ‘ovo, lisa asi; sda indepen; omdpm, semen) riecull| tea, tie, | om ingighry, haltjenun! ee sept aoyay depbiaoyan, nse, ten a ipsosce, | hemanua, 7 ‘i Boa iaddaryas | ialaivoun, jit ip ‘woman, ‘etiam, vot , ps Destiny | Babe» eotgn, im, tetany, | tenn, Uysesce, | ivsohyan xpuGebpay, q at, lgsesce. | Bindu, — Rpasun Feevén, tert. | baba.g 91. Parlicularitati a cotoru-va verbe. Deve vethe incepondu en ¢ centorva tere, — err je mai state suntu : Fy ontragn pre-e: in asi no in x Coll ethan fevpas urmedin, sleGucy, ia, Glace gabe fH anguentala silaice ow tote co inoepa cyt Yoo fale, Colle oh tia sunita : S0fo,,impingu, 260-u Gimpers, orsugrs Soo, sarin, aoristu.Ha2s, Verbulu tea ‘dis, ica tote de ma data si sugnientu tinporale si pre cell sl Iabiea perfect Epox % Duplo eolors-od vrte,— Verbole cari incopu cu un iat swrmain de wa Hiei, acu esceptimne do In regula ec dice co ver Bele cari fncepa eu doa conse priimesen ta perfectu mumai auge mentain(§ 65) astufltin pgm (ceria) fa 2, ive it aoe ete i tn re TEs Ame GE omata i sezsto andes i AO HR), 8 Neen, eaygen, yas. Heder He NO), yup, is tp . wimax, pass, Auvipaaeae pov (Pen, ta. OA), yer dialer, bhenineo, pe 2 habe 86 erjncias terainny pas, bufpaopan iam (escent), act Synod oo viene. Saeco (alum), act. 3-faepen, gyndpca pas, 4 ra ‘ (one), as Sten pa eg a nth, coo eee pe Ree no Gipingu, rad. EAA), act, Qevians, pass. pagan, Avamentula tinyorle ally pla-ea-pefdilal ou ext Age 4. Fiitorii attie’, — Ta verbele in (Go de mai thultu We donile ae, ‘AM Te pate at fella Ona acesti viitort ex viitorii ab dnilea ; ses. veplQim (areduy sop voi, vz te, me reprint fie (mers), Babiana sf pb es. thaivw (rad, EAA), vil, didae si Bo, 18s, ote; weoum (OME io eileen epee te Oa 2 Coens see te tea ao cms ede isco lte, e, ele east ea) Sy Nea «Virani ett tis a rl Is incu ie aa cme ta or Gut bare ae = ee inven, ine joes y pelo, fig, — gait, = a 2. Form'a passive orisha wedin, — Veta cicilieel 46 verte metie apope fen aval anal in Oyo pasting 5 Si eawieie o pa Beihoyas, — yoieseny vite Boao 50d ten, — de os neeCConjunerenverbeoru in pw ——evsta conjugare nn are de cotu trei timpuri cari if sunta 1 presintele, imperfictalu si aoristulc all doilea: ‘itera. fein use, eonjgarea in WVerbcle in ys se diva in doa cass. Prin’a ov compune in verbo cx ralecnn monsilabica si Cerminata in a, «sau fs Aceste vocal cari prec dsineni'a w, se Tungeseu, Steins, ¢in-o, si radeca'y primesce ua duplcare par- ticularia, formata cnt sim cus. Ast-felliu radecin'a do ne a prosnele @2o-n, dav; raeci’a te dieu (Veli § 89), pun. Dero dco rad fo dou conse stu eu va voeale asprata, duplicarea na ave Woe si + se inemnella. ou sprite aspre. Astufelli ra Aecina oc fhon Lavra (punt); rad. xx, Ecce (hora); rad, & Grp (eramita, arunca), Aoristula mu differe de im parfetn de cota prin abit dupleai A da clase cori verole cari nu priimeseu dull aren de caro se vorkito, si in eati se alereuledia, inte radecioa si terinai, silla's ys, docy radesina so termina in 4x const, si wo cu doi»), deco se termina in ua vorale Busemple Radecina axes, prosinte ‘ereid-viu-yx, imprastiedin, TP edema, satu (asatrd) = om arpdivw-yi, astern (stern). = ty Bom, are Set, Geen, injugu, § 93. ‘Personal alle indicativului active, pre tne Is soe ae cea nee Tee I ciloale wes, drat ere Teena Presinte, Imperfect si aor, 2. Sing. 1 per. a on + en. Ja paisiva tote desnenticle persona (eretate Ia § 69) se nneson en yocalea sourtz a radcinet a cu w scart a subjonctiva si la optativn, verbele in vege urmetia apo cenjagares in o, si facu vin, ma as, wali Verbolo din prima elasko contragu pro a, « si o eu termic narile suhjunetivaai si formedia diftongit a et st ot on ur tuatoriele termina alle optativui: Action. Passivu si medi, Sing. Blur, Dual. Sing. Phar. Duala 3, po ty dtu come fer; undo, i 2 per nde ty ye) may aden ian ly dye, — ty sie ae ares ea ot ae oe mn ne Sant alt npn al YVerbulu Torre singura faco esceptinne, aor. TETe anal classe ari Bgucedin in acost tabelly, vad. oye ag M (asiedin; rad. 3x2), muy sig, fq SUonbne; Ganamidag, arti, oak Sele, sak abe," iitténdg, Bay, — Be els, Hank, ands Devo so intempla 9 sai if form's partial, atone se nbain msi x in virtue Fegulet mtelord (§ 89}: sug tle. sus. fom, werberand. ey als pam abo seria Reo, oh BG A a5 ends Alu doilea, adjectiva. verbal in és. 900,88 for media. tot ca. collu, dantait, are cate-tt-dalg.sinsemnarea“is CAPITULULU. VII- Despre. prepositiuni. & 100. ‘Sunt’ in ellenesee 18 prépositimi; optu cera wou singumy asus trei; doa casuri; septe, tei easuri Prepositions cari. cera genital “Asi, ab, din, dey deta (areta puntulu de plecore,separotiue dee ‘porlare) : deb ave nS, in Toeulu teu. “pro, inte : p> cfg vékems, in aitea orasinlui; xpd sob- 00, in sinte de acest (acestu timpu) BPropostun cari coru tiv {in (ora, miscare, in (cu ablativula): bof olay, in, casas As oot pdr, inte omens, Biv sam Biny 6a, cum : abv x6 Asie, cu fratele sou; dv Be x Dumiedien (au adjatoruln Ini Datanedien). Prope cr eset. ‘Wie Wat, 1a (cu miseato} cota, fa, in (ea akes) | We Hyp Masonv (a merge) pre-mare ; ee xis pane acy pana in acest M0 si ateia va, misearede jee in sunt de. ack trujectn, dural ‘ Ark Sh ory nga vil a Se “ap hi diiretaieabengiony fase ses 8 10H, : me's snarls sys pmeb acd y ep cone Pee (aes, 6 Ing 1m y8 apy pape 1, 0 ih xacd shy nly, prin (totu)oailay ao Ce i eee ae a pct ey ea ee pn epi wae owt de care ae erence ener pre & gs cn a cn ‘rép este latinesculu aypen de-eupr ; urmatu de accusatina, deeo este un miscare: Grp se apron desi fms Ce gn dlp incemnedia si: peat in loon de: “Abxgert Ehn 199) ‘rte rob avépts, Aleeste muri pentru Darbatuly seu dyeodar bxtp fe aspoey 90 pl pete pa eo aril § 102, Breporiton! ear co te cor Avo, oie, mprejurl, *Aygl sy sh, cir arbem eva fo riscare ; th dus thy rédeyon, Ged ow privesce nesbelula. (lle ress Testu, In prosaattiba, dept se eoiruerge numa et aces onitivuin 1 dativula nu se intehuntioixen dye cod fe poet Ent inseedin pre, preste (asus) : din acata seam rule acceptin figurate ce te Ent He dyipen contr inked 4 cu enitivula asemnein 1 cu ace 5 bapsiavcr, cu sevitoria seus. york Sh Numa la poet peed est wanite de atv flayd, apud, longs, Ia" deeo mi ret fa i aplof dyorn, Toga gberaatora. « Fume) dn Tt sap ens de de Tangy foods, amas tenis (amis) deste mgd ‘cecus, : dé-lungulu si dupo (ston ihe frontal: red tn emsa sor, ee ea dh ested econ ee erate tn rete ice Tet cece ew inde ree pea oo ee mes dere teint: emeree mr sepa abe tinge ee er Tri of: nerm sean seca oes ce Yom aif te apmiadeseoslo ts are Th ae Se eee an pres Sai dct atin Co See ety wat? ature, ana dae de i oes vempnrs scene vo co ace Siow tec sien Be itp tecdissanemvthoioas a Dette reetrnte cre scrape fo mes etrar aa forte do nner Ca funni deci el oat me on eo terrns oe xt pops RESUMPTU: cna ger at Pecporitivnile terminate inn vocale perdss aceste littera. candi suai wonate dese soba cence ea covsta alors de ot pele pire: antl, repasitinnes se. sehiambain ‘osteo tains eet? rn elt ite pot sox ste H onkeasge 3 ite ‘si pordu vocalea loru finale sin iy " cali, afora de +: si rept Mgé se. ae cael tr separa! * ceo me ce in locu. igre "era ‘onsunele forti 8 schiamba in aspirate in kinten ic aspirate: in (6) 8 dpe lice beep obs cee ak an ‘shige, omar itera » se duppica dee esta re sale a Hen Ros eee cha of ia Sasi ei arti» ouhhdye, colliga ; (Evienee) Erdeetie, ellie’; (@vpiéve) use. neo. Cu tote acestea in ainte de unu p lieid'e : ei (copia) afb, cma 5. Licid'a v in ainte de §, =, 9 S14, s¢ Sohiamhaln fii a a ct 6 vee {0 0 hho len a corto, beady ze, le venta (eonvictus), mainte de'¢: (20 Regile particularie pentru verb 1. Aumentute st dupcaren se puma. do ‘orale. finals. elie, fora denn seb (aajicio),xpstbadon, spf: Rledeipsn tapers, senor; nyo (i spnipenonCoon sere cope, forte pine Ig numer, Jeon aug. “soe i es es oe ee Bopbdn, edi inventing pop Bett: adanistredin, 4. then: nsyeunszstiny Zhe Tica tere na se applica Ua'verbele comusr eu a prison tin dhe (nedropatesca, de 18 ten, dreptae), face nowy, si asin tate elle CAPITULULU VIII. Despre adverbiv. § 105, ‘Adverbicle se divida in yatra classi 4. Adverbie de ealitate sau dle mod ‘Aecite adverb. eorrcspundis ea adverbile ‘romanesei_ fi see, san cx va Toewinne formate din uno substantivu preee- atu de prepositiunea en, si se formedia din adjective si pa ali, sou a genta acestor adjective or particpie intelieptiosce cx sefintin. cu feriire. gp ibe, uu placere, Basilese, cu seiintia. for erat, = thine zs, in adeveru. Aiverbie de ealitate Sau 46 mods se formedia din U1, Adverbie de cantitate, — La adverbiele amu vediutu Ja § 62, putemu adango ebas (de ln de auulte ori; si moos, de cote oF? eu demonstrativaln dae si relativaln codes; (§ 67), fi sew Adverbiele de cantitite ce mse termina in 2x5, au um sensu mai generale; avestea suntu: am, forts; yy, on aun estan, fortes Avs, desta, TM Adverdie de tocn. — Ua parte din aveste adverbie este formata din prepositiuni, Toto celle mai insemuate= Propos. Averbie Preyos. Adverbie a inte. 7 ie, in intra, dinooee, 7 dls, ao, inte, (eu miscare), hs | ae, {SS | in afora dvd, Ho, S080 Sede rd, dew, jos ai § 107. Ua alta classe de gdverbie de Toen,represint, prin -me- diul a patra terminari, nisce, repotturi cari gorrespandy intre elle, ca adjectivele au promumile coraltive ($97), T= Ta aeons ninaile : : ‘i sau a si ob sin yum bel ail Be sau a, ot a = la Oe, oct de % Seale pe Locate unde este cine sas | TeLocal pre unde tree: aca de wae sine Es te sen feo eS yah 2) ae eas c' = |odig, <0, ptinalta, part, Abate, de la Aten’, | Primele adverbie de faccare ordine sonta\cnrata correla- ‘tive, sifiacare dimelle are nedefinituluseu §. 108. IV, Adverbic de timpi. — Colle mai isitatd sititn s ieuue? stl % pre unde? gui? basin, re. acolo, in celle dip nema, moda, ‘ane, eras, a, fndats, moa, sco. eri, her. fos, tunel, ane uuedata, in fine, aliguando, ‘inden totudtoSin', semper; wag. un daa, li niet un-data, nungua. dia, jam. sm, nu aco, nondion neo, ade, ol inainte de prius che apo, deinde. §. 109, Gradele de semnificare alle adverbicloru. Muli adverbie, si mai cu sera’ sccile ‘ce se deriva, din ep din participio. si din prepositiuni, au celle ‘trei -semniticarg; elle formedia “¢émparativulu si. super- aaa pin als itera ca acne ei a7 seq); sebiambanda pre-os.in wg (vedi $105). Cu tote tite, cites si: dvos, foxms. sunt \rare siren Me sitar de snarl -nevira. pentri sir, aereorspor, li ‘Supetl, My eorata: fir. #s. Dee aarti B menue suutu neregnlate, gradéle, adyerbiuloi se f te ‘lupo acellea-siregule, car trebaisen applicate la formele ae retate ‘$49. Observatinumai wa, nulla comp, Ne tal lt’ super peeera; ellw'mat muta: Adverbiata lene adele de tual Tl 32055, tons, = Audverbiele ino pastrefia’acesta termiuare 1a eomparativa si supeslativa; se my, usi), xe (rst), feu dawsteuy, acocdem, “Eris dagnope) adupia. cel lea'si forme, comp. &yyusdpn, sup. Eyurdews CAPITULULU' IX: § 110 Despre particule si, conjunctini, Tn ellenesve yimé dod particle, Mekantve: ©, Why Bi ee Prima se scrie «be, dinantes, nel yosal sk ay Heb, asta, vocals ostenaspitata. “Oi se pune de ontinariu iu axatianes Uireta, wh, in orate, inavect si-in-aintsa. pperanl infiniti si. parteipinl oe ‘Aitrmadinuea de ertinavin, se subintlleges Ben €4-€58: fovte-si deco, eredern eo: trebuie, ge issn airs ats tunel me, imu de conjunctinnile, yal, Of, Sai wi Tterrogatin , ous ea) este cute Gonjunetianitecxpslation Kai si *7, Int. thane, 25a, pis, lat, neque. Indoite: xx 5 aon were acl a a Bip ee. Confaactianes romance are reporta pre am verbu resins Is wo alta vera, fx. De cota, % (Covonclnn disjunctive. B, sm.” Acests conjunctiune so poten ke in rmanesce oo sau fr 2,3 jp, Conjunci Grae cat vinu wal in Gn care fom ellena, santa. disjnctve si imwemnodia pre de ws parte pre de alla (Coiunclin decree "8018, ch dro, lat. sed; mai rar Yep ‘iid se pone mai cx ero dopo negatiuni: ares se intrebainti ig de ondiari "2. "Ops cole wert, in Comjencin’ resrictive.*Te tein, ak salle, cert. quidem, cla comparatice sp, recum, Tat. ut; eareba reipunde ive sau fin ante de ua vorale) «dows ca demonstrativa sie, aia. oy, tga, “Dest si clot, quati. De cotu se expreme in j Conjencnni conditional. 2, deco; xt wh, deco wu, lt. nisi (urmaty de intiatiry san se optativa) Ear, contractaty i+ (2 Iungu) sau Fo (armatn de subjunctivy), E—etse, sive—sie Conjencivn: cvsnl- °C, cor. “Ox (neuteulu promumel & wrecam quid este alla Tai qui) Bene (1 ty 0 quod), Pentre. Exai, Feet, findu-eo, lat. guoninn Cenjencions Cari era wa cnsecinia, “On, asin devas bv (in Joon de 76 0), deco punemu ver-ua restrictiune. La inceputala fea, cheer (acrntmata asta-eln) insemnedia asia-dero, aan es accents pre oe). me eunera, inttua frase interrogativa nome ‘git? Consecint?a se esrime mai putin forte prin *zn', cain, "lpn "WH, & Mets do ou fate co (care arcta co ua consecintin st unm effecta la eare trebuid se ne asteptamu rime prin eae. sacite, xaleep i prin el coma ari aretaintetine, scop Iva i (ut), tos (at- ‘sau de optativa), zr (de celle mai multe ott 1A gu "Oma tlt ah are lg ‘tréider, de unde, Int, wee, Comparatile ew! Catia tel) heft te bins ti 4 lle a ae § 112, doritorie doe ie (Ga ce_ san cui), costed, unm. erste in Invomanesce ga atest ideia de participatiune dicemn in romanesceTétas ds *Ayindebs E 17. Adjectivele cn unt senso complet) potu fi insocite de anu accusativa detorminativu : Achille inte 1a pitiore, peda gern, ‘Aqadée hy qian, bunu de caracterin. "Pie 2 ybrs, ERodiann de origine TS In Locutiuile analoge co Prades virtte, Propensns ant To item, ellen intrebuintiodin totu dativuia (tinendu Tocw de a- Wltiva) si peepositink, Dero goeundivule si supinutw inv, ca in Ghopidus videndi si Mirabile isn, ve espriam in ellenesce numa prin infitiva, de celle mai multe or activi, ca in frantoliesce beau x vir, ratte ey ($98, 0 9 19, Toto regulele din sintassea comparativeloru si superlaivetoru lake: Doctor Petro, Feicior quam prudetior, ete, suntu essacty sppliabiléeelfory llene, in caro gentitu tie local ablstivulu ta- finn, si conjonetinien pro alla ui quam 4 Hideo, elruydaragec %, omppovioreps, onpiepis Tou de of, de ls ofouns, § $1), ete. Superlativul este urmata de gaitiva san de prepositiones 8: bypidsazey sau by ivips. Muziné omnivm conspicans, eavray wadsaca (§ 109) ivge vg sat be Regimele directu allu verheloru. Verbe cari rege. Accusative 20. Ce si in romanesce si Iatinesce, con niai'mare parte din ver= Dele active si mello cur aw ww see trav, ceru ncesativul Sarg iy hyn, Batiats gla adie On tote acestea multe verbe cu sensu intransitive potu fi trmate dé tum acetsativy, si attunet deviau yerbe transitive; ee Rengho sai Yond, plangu, insocitn de thy tapi in deplore ten'a fortuna, ce si in romianesce. Aas Hei, cle aboinsy, Uero Vardava: ys, este ascwisn do ‘nine, i latinesce late ine, re Nerhele weutre se Schiainba in verbe transitive it dero transen flumen, afte thy movayles prateren cn ee Cu vevhele de amseare atcosatirul esprime cand rea miscaril, cand object iususi allt: aetinni, or, mergundu trei stadia Waeho fu xa mig ‘ pre pamentu si glitesou pre mare, , ee Many wiyeren mappa hee . Verbe de totu genulu potu fi insoeite de adeusativaln unui substantivy formatu din acellu-a-'si radicale sam av anu sens ientcw en yerbult: do actin latinesee puynare deren; servire servitutom duram; in romanese# a dormi wnt sommes rateterr OrmNtan veonbyliy shy te ‘cian, suntene morkosi dea ward contrari Verte cari cer Datioulu “Briers ane tnhrgiaton vw xis. es 29, Cea mai mare parte din verbele earl esprima apro= vere, commercin, amicale sin contact os resisenia san supproere, favore, convenient, atiitale si oppusee lori eera datival. 1 nD Constracunes nin at mi Kr, 0. ii oct ss cecil in elena, Def fis Drustar wi es ge Verbe cari ceru genitivulu. ‘parte a obieetalui sau Supra cama se exerBeane tnt 0p 2 Yee 2 once dni lan cer consul am ya en ait se observa eo Ti elena we apap eesti a spon 22 névee, aglerm val Tis Bn ee ‘iotimee Jimbet atte. “Ho. daouy . r en. exons allen, Je ie jour am ex weil tar, tae 96. Corn genitivulu verbole cari insemmedia : participate. Géeves (Cuserus). Ze hortor ak Ragen, eer é We si straduintic facute pentru’ participa ta-unu Ineru;-@ : a i ” r % tian.» f Beerdom wf dat et eta Hy ae ae pF Rapodeie 261 ebalo, owprpels glhor, enabere vfs Olpem: {or Const ton Tape se svn in elmer) ain ge 26. Seporatinne, departare; differintia; lipsa, privatiune ; Bone Seal aan ae ‘sau prin dativuly ra Hcontinuatvny, incetare, Werare. Tote aceste ideie se nasen ve Seater Cry i ge din ile’ de separative. «Separatu de ai sei, private de a Vorbe cari com Pariipid amici, cllu inceld violentvte sell.» 30, Regula iat cim ingrediontem so obser in ellen “Aparis 0», reve wh ce ca si in latinesce is 7. Abundantin; superioritate, cammandla; inceputu. “Ape Did Anges du ina yar aidpdmer, 0 domni preste omen; Bryesdax Réyos, a ie Dero canda sublectalw-couplomentuui este aceltaesicn all cope win discursu, »Plinu de virtate, ell ajwngea usioru la Yecbulut principale, yartipiulu tebuie puso Ta nomiuation = prinule vag inire totin sein 0, su, peaigent, cas Geartioy vhs xarpins, obs 4 28. Griig, neburiires adaucere a mint, witar’, tinesce.memivi, obliviscor. vLucndu interessele patriei slle Compementate Passio: Regimele indirectu allu verbeloru. pene saiD Diener, seu» ‘1; Acest yale este in dativa, resin in Do ester Hered diet "aa “Minari mortem alo, Serio dé opistlam, 336 esprine cas Intinesce prin ua prefositne fa ae ce uit srt Ser 29. Mai tote vorliele cari in frantiodiésce suntu urmate de cad te eiatolam, Accepititeras a. patre sieo. Dero ‘ infinitive, sau singuru, sau cu de, @ sau pour, se construiesea in 11 cuit ton ob. von, Chad eal Ea sis elses ais, om prepa, ep tn oe clo ee _ Deco acestn infintiva are altu subivetn de cotu acelfa alla tied ia ellenesce cu cele vetted rerbului_ princip ek acestu subjectu trebnie pusu in ca accusatin ge conserva, assem M acestu casn traducemn in romanesee pri ‘teobuie se stings iescu a cere, dero voiescu ca tu 68 verbo car, a ell i 8 a, tu ge ame dntertei Giga, waqouypdern vrgcan, Totin asia este ‘sl in-intipesce > nominant me Teonem; ego nominor tro, 2 Complementalu verbclorw passive corrospunde ca Amor a Deo [ si Mevove conficior. Prepositimea. ab se esprime prin ix say Spee es fire in cote-vacasriofssin al napa (§ 102). Das rd tie can sbiacval for prepitnn if Alte complemente alle verbului. Bs Maes Pile directs vi fnirele carts adaieu verbal MEM aR ont « tein cugclaes intoga: eat i MMe AOE see Mert Uonpea cx actions sun despre ua \ RR ctelssn patinlca.o ececriors, care expla i GI tid Diep a decker. acetora tobe faa i teplcata In §§ 105-100 i Meters Gnplenente(i afore de eet si lee, se csprina i ‘Prin casuri-cn sen fora prepositiuni. Vomu areta principalile specie. i L Materia, 84 De celle mai multe ori, facem din numele materiel ‘umu adjective : 20 (vedi § 39), nw annetla de, ferru; Bagdiwvas, wie scninn de ivorin. Van sub= Stantiva care esprime materi’a, se pune Ja genitina eu san fora prepositinnes %- 5, es, danle doyige san voy, ate ay athe / Berube wn soule de argintu. Dativula se intrebuin | ae lero impropri, pentra co ellu. areta. mai multa me- * ‘eonfectinne: réyupa hots xacemuevaqutvn, purle. fa ‘ euta de petre, punte de petra. iL TL, Instranentutu; causa. 35: Instrument se areta prin dativu, preeuma. in lat 3esee prin ablation Prepositimnea. eden. genitivuln pote se tie canta fn romanesco amu dice ex ajutorivti., BM Foe S eee sy eh Hite, ellu eoprise etatea cu a! ‘maj multe nuanti, ne servinw adessen de xe permitn a distinge nuantiele ; attari-sunt a sotivula, érf eu dativuta, rand si aapd cu aceuativia, IL Mitte (waniera) ae 36. Afora de sivertile Ge greta i partcalaria modal t (§ 105), mai iatrebuntiany dativaa salina substantive, ae2 : cusativulicaturu-va si prepositun! sorte de nna subtantion Essemple, bia, cu fort's, Keay, im eeeou, Sin in| in favorea, pérov, im modulu. sunt urmate di e ie tivo. Mévea epee, fn tote modula, "Ap, ia piele urmatorie se munesew iewtnadeerial "A dpe, A la inceputu. "EE 2vrsen din cotra. ih cfjeoe sam Be celaritat, rapedo, Kah iyo, eatoalometa, ‘Eel yb Dine lepton At Oe timp TV Mesure : 37, Cu verbele de miscare, mesut’a se areta régulata ria accusativay se. Sneyiprany sla aia ei se retrassera 4 toi stadie. ‘Totn acestu casn se gasesce adescea si agslo unde nu este miscare; & es. ey : 38, Pretula se arta folu-don'a prin get iat onic eS Tasty wahADDy a pale ; a‘tnitorinta mostra ‘care cumpera turm'a sea, me (cu protiu) de bani, prin Morten sea, ‘ VL. Circumstantie. de-toce. 39, Amu vedintn dejé mat sunt celle patra costini de locu: wi? Goo? vnded qua? Aci sou aret4 mumai cusurite si prepostile tari serveseu a esprime aceste Teporturi 40. Cestiunea Ubi. — Namile de cetate so patu pune in dativa fora, prepositivne; dero de celle mai multe ori si elle fsuntu insodte de prepositimea &, ca numile de terre silo cari in generaln, Cn tote acestea nici accusativulu mu este sclusu din cestiunea wi, ca si in lativesce, eandu divema puga ad Lamian, ad Todanwm commissa, % xati. Nae, 41. Cestimnea Quo. —Ia acesta eestivne se respunde tofu dean's prin ua prepositinne (a fora numai candu numele lo alui exle unu regime direetu alla verbului, ca in pe tem). Prepositiile suntu urmate de accusativu apa, siintr'una sensu ostile 42. Cnstivnea Unde. — Adessea genitivulu singuru suftic pentra-co de ordinariu verbulu este compusu din prepositi wile dz, & sau xpi si pentruceo elle nu au nevoin se fa re- Petite im aintea substantivului, do si cote ua data se repeta 4 adevern, Deco verbulu nu contine ide'a de esive, propos Himnea canta se fla pasa: mopruttic é& ‘Payans, profectus Ro- i Ure x29 ri, wens la mine 43. Cestiumea Qua.*—Locilu prin care cine-va trece, sau ‘callea ce appuca, se areta prin dativu (a carai forma o au si ee Bei ves rene san prin prepositinnea @d eu ay 8 es, WY sasFhiloy x ava Say sa ‘me intorsein in ae Meith VIL. Circumstantie de "i 44, Tndicatiunea timpotut mai molta san maf cisu se face prin dativulu singua; indicatiunes smitatu, prin by cu dativaly, Ty spleg dpa. Sepa niin oF a a trePa; deo év spot pms. deere viesir, hoptea (intra momenta nedetenuinate allt sop); 786 ves, drn'a (fora ick na nvantia de darata saw ales), De sti vine co trebuie se traducomu genitivihi prin de (tami fe) ‘pov pryiy de Rav aly, detrei mest me Tam cede (itt. cin nici um momenta alla spatulut de trot luni). De celle mai muite ori de. (depuis) se”esprime prin x sa dr Paro ta so esprime prin =, saw prin gunman de una eutiv Complementulu adverbieloru. 47. Urmatoriele sesse adverbie regesen genitivalm teenie intemal co mse prepesii deo, foray ayia f pm ai dm rns, din canta. wey, \PAS TAS os aM ada de 48. Crlle patra a cease tate adverbile de locw (ii), cern-complom nitiew. Adangett 1a celle din urma na ‘niga i épay dnealo, — Adverbile- der {G 106) au acele-si complement ca i pat umiloru.8 precede pre demonstrat: Quer seis, ew TPronumele demonstrativa se pote omit chiaru candy este PPE sitar a tok rolatvea; ss, Quidus suffsunt exer non caput aliena, in Toeu do 1% quis, te THE Canin doa propostin! relative se refera ta ua vorha, pro- ‘uum selaiyu 90 pune de ordnaria umai va data, deco este In acellas cas in anole propositvni: Sootes quos digs et (yuns} amos. Dero chute se repetin relitivala deco eoustrustiones cere asuri diferite: Soltes quo Wigs et quibus placex IV. Substantive pre care propostinnen velativa este ehismnta au erplioGde forte multe ori se scote dn. propositianea prince yale fice puse in propositinnea relatia; Semper Iabitat sn qua tats es doma, ix Yoen de doin in qua mates es ‘¥, Demonstrativalynentra trmatu de ist substantiva en attic Tata, fen de ordinary gonalu acestat substantivu, ea si in rome: nosce: Hie fuittwrharum fis ero 10 Hoc 40. Ganda substantia care se reporta promamele relatia, ete ta gente eau Ta dation, si deco pronunele ar cauté xe tn ta aeivsntcn, in virtitea verDlui care Iu gubernedin, attansi roles tiv se pane tm aca eas cw anteordence: ase-felia in Yom Ae ek al tenn eb tani, rpg dicen yard x08 ain 0B gia si obv op lralyp dete sal, ital bine, on omisganes demenstrstivai'(articuli): yet’ od guste tatu, sh S28 & ode tipo. Acestu fenomenn sintactica so numesee at Seine, pentrueo casuril cari preceds airagu spre. dinsele a _ trun Sub infuenta ory accusative vane Asta feoonenn gramajcle paticuarin limbo lene ere #6 stadint-cw tote mai hine,'co des’ omissiune a demon ‘trativalul si transpositiunea membreloru adauen ore care com? ee Pentru inceputori; 8. es. peuryuae dy Expaiac, in sainww 8 op, toni adduow a minte de celle cea fa feces Aye, 9b phan, i Bete a2 are ne ee pkvcsi Sees Pein ratconicr tin yi 51. Ua attare attratinns se intemy sudiectn ale smut infoitiow (Wea No, Exsemple. "Eaton Kio, ee ‘in| fy poutru-co Kiya este la genitim: ei rugara pe ¢ fic indulgente, SopFediei on ava oxmtat, i, Wan ‘ator, lly cara subieets se aff a dative in met cipale : te consilediu se fi zlos, Siniassea parlicipieloru. 59. Prinepile sintasSoh lating 60 applica si elle ellen care possede (Gayo comt ain spusa 1a°§ 64, fine) anu mai rate noweru de partcipie de eofn cea latina, yah Sens, BoplBan, — Ole by, ofl Dero in Toew de ablation Eleni puna gett asta Jorn personal, si eznsattala alta allt verbe= Fiind cx alseate (in absentia mea) oF 2s, din alla dilea essempa, vine 40 Ia Ye find permis (ral ned fora. permissune.n articul’a 4. allu. verbel Jorn neporsouali faceau sgomatt Fea, nepersonsle: lio » permist), fu vorbesoi, vorbesti Despre conjunetiuni si despre pi alee dnle se atti ete § 10 cr stat +3, Conunetiull sees 9 ua cal inte ele, Bute vin ce connie rr ot ale lr * Particul’a a (a seth, despre cure dance To iene otusors tis cos ale 8 in impure seared at ae age ra aut ce i, a2 eaompue (yor cine ar), wos 4, que ql soit (vor cum a. "Ge optativaly, a infulcesco expressianea si Ml fen ton afrmas tivm, prema in latinesce perfectute subjunctivaat: dizerim, asta ioe ka A forte dispusa 4 dice: gay &. Non fecerim, nu asi Hee mo asin in staro-se fac, obe By sort Mh fine innitivolu si particpiolu priimeseu de To 4y unw sens Conditional sa itis obs Ey 2s Scotus, dicen co dupo tote Sribabitaten nu ea pled. “Nbaaive’ dy abviy Grav Hy wahdom, ‘aa in poste de Tu pepsi dee facea Feu Numero, genus earn Dealaies aria ‘CAPITULO Mh Despre Sudan Delica asa > rates sie renares 2 8's dn sia Decraet ate hina Disa tna ‘Aviat fecinre comata, = | Vora a Sey Ae decline contecata: 28) Contagues vrblora a A Wretaliecnare cuca, © 38) Past sepielon in emit ele momo ss ot) Meda verse ia : 3h) lets Since Bont te ot go20'2 2 ae eft wma de aire‘ Seam ‘subatartin nope dei{0 MICA SINTASSE ELLENA, Despre accordu. wb ss va verbo allu earort Despre aril a ate forte longit - 113 Despre tie nico complement. +115) Pe Ristile + 180 1 AUF comlemwontaly adjctivelore’ «¢ 1gt Rogimele direct ally verbelota, 183 Reimele indirecta allu verbelor. | ng) tia Complementals passivulul. 186 Bit“ Yorbelo. | Aive'eomplenents alle verbulet? Jap 21) 1. Materia iit ULULU vu Ti Instromentuiu; eaua |) | abide Ti. Modula (manier'a) 187 Despre Adverbip TV. Mesur'a ib Graiele de insefonare alle adver- V. Pretiula +h bielora, 2 2. *. 124, Vi. Cireumstantiele de Toeu . °. 188. vumstanticle de timpa, | 189 Jementulu adverbielora . | ibid. {ttractivmea. ibid Ml si despre : CAPITULU / Despre particule si despre Cov Lista principalidory Conjunctiual i Despre Interjectiuni . Despre. Conjunctiin particul'a iy ‘bid * FINEA‘TABLEI DE MATERIE,