Economia Basarabiei ariste

Teritoriile Basarabiei ariste au fost destul de prospere economic n cadrul

Principatului Moldovei. Pmnturile Basarabiei erau dens populate de
moldoveni i roditoare. Pentru a ntelege mai bine importana teritoriilor
Basarabiei ariste n cadrul Moldovei pn la anexare v propunem
urmtoarea tabel:
Imperiul Rus instituie n perioada 1812-1830 barier comercial pe Prut,
blocnd astfel piaa de desfacere tradiional pentru locuitorii Basarabiei
ariste (fostei Moldove). Din 1825 sunt anulate provizoriu unele taxe
vamale pentru exportul spre Rusia, iar din 1826-1830 aceste taxe se
elimin complet i pentru toate produsele. n urma acestor msuri
restrictive toate exporturile tradiionale ale Basarabiei spre Austria i
Polonia sunt redirecionate n exclusivitate ctre Imperiul Rus. Chiinul i
Ismailul capt privilegii comerciale speciale.
n timpul ntregii perioade ariste, Basarabia practic nu i-a dezvoltat
economia fapt confirmat de statistici. Chiar i peste 100 ani de ocupaie
populaia rural continua s fie de peste 90%. Populaia crturar era mai
mic de 10% la finele perioadei ariste (1907). Populaia implicat n
industrie era mai mic de 1% i nu a depit 2000 - 4000 oameni.
Infrastructura era mult sub media European, Basarabia dispunnd la finele
perioadei ariste doar de 1000 km de cale fierat i doar 413 km de osele.
Traseele de cale ferat construite n Basarabia arist au fost urmtoarele:
O anumit dezvoltare au avut doar unele ramuri din agricultur i anume:
pomicultura, legumicultura, creterea tutunului, vinicultura i vinificaia toate
n baza exportului spre Rusia. Un factor pozitiv a fost i implementarea
reformei fiscale care a nlturat inegalitile de impozitare, situaie rmas
n motenire de pe vreamea domnilor fanarioi ai Principatului Moldovei.
Putem constata c n urma a peste 100 ani de ocupaie ruseasc,
progresul economic n Basarabia arist a fost unul minim n comparaie
cu vecinii din vest.