Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Drept Constitutional Si Instructii Politice. Autor Arsenii

    Uploaded by

    Cristian Onica
    719 views146 pages
    Drept Constitutional

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    Drept Constitutional

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    719 views146 pages

    Drept Constitutional Si Instructii Politice. Autor Arsenii

    Uploaded by

    Cristian Onica
    Drept Constitutional

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 146
    Dr. in drt Alexandru ARSENI DREPT CONSTITUTIONAL SLINSTITUTH POLITICE (Note de curs) COREY 6 TEORIA CONSTITUTIET iz Chiginau, 1997 a "Constitutia si legile fundainentale int planul in temeiul céruia Nafiunes a hotarat s& jucreze epre ferieires ei VATTEL PREFATA ARSENI A. - Drept constitutional sf institugti politice legeri (note de 8} la teoria constitu tatilor de drept a L Edifia aceasta cuprinde textele relegerilor le “Dreptul versitatilor din R, constitutional gi institufii politice” tinute in fata studentilor lor din Republica Moldove facultatii de drept a Universitatii de Stat din Moldova. 1997 Textele prele erilor au ca temeiuri viziunile si” optiunile | gtiintifice ale savantilor romani gi francezi, adaptate la condifiile Republicii Moldova. Fundamentul « formal il [constituie Constitutia Republicii Moldova, textul eAreia este dat integral in lucrare. Evolutia constitutionalk este redata pe “baza unor acte constitutionale ce eu jucat un rol deosebit la timpul respectiv. Lucrarea se recomanda studentilor facultatilor de drept a Universitatilor din republic’. tici. Pentru student Autoral TITLUL I « Notiunea da drept constitutional e: institut politice, Romanit s ssl ctionafe de stat, rangul de lege, © ctror ultima instonja, prin forja Stat se prezintt ca un ansamblu sistematizet and mai multe ramuri de drept, precum areptul a penal etc, constitutions) care i ocroteste ‘eqnomice, sociale q policed) area problenielor teoretice sip natitufional ea ramura a drept talizeazi mult mei tarziu gi imelor constitufit serise di sfarsitului secolului al XV) se supuneau foarte rar un deci o prezenta 1 reguli de drept. Dreptul « tarzie in sistemul de drept, neavand vec! penal ete. 1il clasic de drept constitutional se formeazh de origine italiona, dar format sub imi aDe acvea gi J raai tarzan, el franceze. in lume, in afara denumirii de arept con: de drept de stat, ex de exempla in Germani dreptului consi lca ramura a dreptului este foarte greu, dack sura in care pre: Jacques Cadart defi isamblul regulilor de lor organelor superioare reguli au ca scop le gi democratice asigurarea supremal javern, sef de stat) si, enfiner'l gf exercitaii cat gi diferenga tetizand pai dreptul norme juridl organizarea, functionarea i! imitele puterilor © specitice, arepturile 5i asemenea nuantari aceasta avand ca ¢ Sferedreptul ie, se earacterizeass nu umnal prin materia neazi, reglementénd-o, dar si prin. suprematia joas8, dar ne ingiduim, sao Intreg le reglementeaza rap. i vegimului politic adoptate de organul legiitor al_dreptull 1 = coon ce ii na este decat elastica de laterala, abstractie faeand de for sete normative ai find | - 1. Agadar, temele iprem fiind sleatuit © controleazd gi 0 fundamentul juridical tractie constitutis na Plecand:de 'o.cunoagter acest domeniu, "pentru a fi riguros seama de realitafile economice, sociale st politice. de care sunt generate sau pe care le genereazs. surprinzator - em noi - sa 'considerat in cele dreptulu consti ferie ui Duvergery prit © reguli de conduita care, avand acelagi oblect si acelessi functi ar. fn acest sens, ar putea fi considerate ea asemenca proprietatee, parlamentid, edsttoria, preciza autorul rezervelor deja evocate, s-ar ajunge rep nstitutional sa sibs cq obiect nu numai ci gi totalitates » 0 asemenea valoare, alte doua observa -9- categorii de fenomene complexitate”, \prejurdri, puéem det reglem reciproc& ", componer reluand pres _Prliminari ans remares oi deosebire faptl ed, mat “ de sept ~ care domiaa. Grepeal rie sute et nte i deplin semiificative fae perce corespunzator, despre a ire a propriet raport intre oame: Proprietatea este, la randul al. sau intre diferite grupuri raport consacrat ptin normele dreptului. pot si apart ce. relatii fata de ai raportul nenumsrate , care are ca object + un sistem le. Toate aceste componente sunt te unitar si coerent,] Reportut individ - L acest cad pareurg cao relatie _complexitat #8 de norma de societate are lor drepturilor gi ocietate este in mod necesar un report activ. fn le dintre societate, privita ca intreg, si individ caracterizat #2, reglem Caracterizata prin gexie st tina -88 retina ger portal ui ts eb actioneazs intr- intr-o ambianfa socials data. Desfagurarea ite de normele juri £4 relafie sociala, face sociale, care definese in caracteriza Avistotel [| Toate popodi u dreptul de ¢ tea acestul fapt, ele t3i determin “art. 1 Plectnd de la aceste constatari, s.ar paren e& » toate reglementarile legsle, inchisiv cele co fi modifieate eu : aa proceduri eat mai vedere in parte tor factori: fie ale unor largi te fi fructul anor ¢ 0 foarte temeinicn examinare a ele intregii po} activitates legislativa mu de moment, ei pres petente si puna le punct lor stricte 1 conseevente. Vv asupri eficientel lor. are gi "inconvenientul de a parlementul adoptao leg Recesitati bine conturate Tezultatul unei atente examinari flind, fhuctuatitie prea dese in legislajie pot sees a auupra condi care llcreaz&’ reprezentanja ni i erodeze atmasfera de incredere a cetayention + ate de necesark pentru asigurarea respec: ir masurile instituite sunt filor fn pl legilor. Peed instituiren wiel proceduri care ai gatanteze cd leg! see att eQMtinUt corespunzator interesclor Colectivitayii eociele se impune find doar gi pos chemate sh tmpledice o reglementare pripith si income pregatita este cu atat mai necesara -atunci cand Yorba de revizuires Aceasta pentru ca in coneti elsesc consacrare fundamentale al reglementares acestor instituti tocmai RewstaT Tmiperatly. ate fi lssat | bun Deestabilife: In eee ntul sk sfu le poaes Figidi tapi ce i fapt_organul ci lA, are dreptul de a adopta con: b dowd forme $i ta. Puterea constituanté 8 sau nu mai existe constitutie lopta 0 arath, ci puterea conatituants consimf.t este fapt 139. bucure de o autoritat pentru ea st se + deosebitt, tocmal i stat. La fel se pr ‘a sa: b) De 0 fopt, rezultata dintr-o lovitura de 3 ‘olutie gi In mod fires danientale ele re: elaborarea un nape directa, adien clara de . PB. Forme mixte, reruliate ain coombinan a eae em descrise: a) Monocta ratie, sistem peactica cel care adopta cor politice, statale) nu. ct al i fn alte domentt ale viefii-pol constituyli este specific fi dezvoltare economi toritares b) ensul ca legea fundamental re adunare gi monarh, purta: “pact”. De regula, clauzele moduri tind inea spre o aplicatiune urma categorie fiind cuprinse "ew parlamente, prin i democratice Adoptarea con: lor a cunoscht - constitutia —gcordata; in aceasta din adoptate de catre (procedeelor)y de adoptai moduri explion + Brors lteratura juridica, critic, iza in aces lor vom reamini moduri in procedeé monarhist forme democratice (conven; (constitufia octroiats) gi forme minke din urma concepyie, formele mixte «une ¢ si democratia direct sau “ 4. Forinele monocratice, expresia al chrei text cups je respectati. In. scopi le divid ferendumul), forme" monocr ispitul gi pacts combinafie cand, Je stargitul rau fost Substituite pe 4 martie 1848) cale de ple! 3. cium Ie date, sunt it. carengi cea mai ch este o emanatie a proprie inifiativ clpe le ei justifii independente mnala. Carta concedata este fayn de forjele sociale t i a fost folosi tron Iu gi LI februarie 1889 Statutul sau constitufia plebiscttard, cu ra de epecialitnte, ‘este i cordate, 0 va faptul o& “procede ln 1928 a f conatitutia di decst un §| de pacte inteFveni Daci le aceasta folosite de cei care au redactat democratic al statutul A concedate, faptul ci recurge la pl aceasté forma e in aperenji, un progres fata de carta concedett, Aceste plebiscite desfagurat inst in cursul istori conditii de.teroare sau de p: heat ele au fost simple si sk pe cele reprezinta, eel 1781, 1848, 1873, want poa dezacord cueel care a fereat prin adoptarea ai in sensul ek dupa perfecta juridiceste, pentru. pei imbritisath de faptulul e& in 8 agi ita “Conventle de la 1858 de Austria, Fronta, Mares Sardinia gi Ponrta Otom Dupt cel de. ., elaborarea optarea proiectil leata. (cel putin 2/3 din numan dominante intro. colectivitate poate fi Jlegitim pentru alta. ede drept divin sa estompat, i legitimitngii democratice. In temeiul ultima! © gonstitusie, pentr a se putea impune respectulul wenert 9 fie ex sesia liber consimyits a vointe! poporulidl. Aco nu este legitim decat daca gi in misur. ngei corpulu! electoral. ult, © data eu aderarea celei mai mari parfi a statelor lumii la pacte ale drepturilor omului din 1968, se poate snune o& I democratice, potrivit efreia - aga cum se art. 1 al pactelor citate » poponrelor au dreptul de ber statutal politie, @ devenit 0 parte integranta a dveptulal iporan. fi legitimitate In coordonatelo actuate al Constitutional. Problema legalitai ftimitayii diferitelor regi politice se pune gi astazi, ca urmare a faptulul cd nu rarer constitufionals im vigoare in unele state este rastin violente, cum sunt revolu loviturile de interven; re strain de gherila etc. Pe calen aeestor uni. violente, Ia condi hui se instaleaz’ guveme de fept, care mu mal reeunose ordinen constitutional anterioars 0 inlocuiee cu strneturl politice noi, @ edror respectare o asignri prin forja de constrangere a statulut. Intruett ordinen dupa prabusirea tutional introdusa de guvernele de fapt, fie i guvern-Infrant in razbéi, fle dupa triwmful unel sau dupa succesul unei lovituri de stat, mu este orgenul gi fovea procedurli previzuie de itufia anterior in vigoare, va fi flresc ca noul regim politic ajune la putere 8& caute st.si creeze o baad legala. Daca guveranl de fapt este emanaiia uel puternice migeari populare, legalizarea Iui va putea fi infaptuita on uguringa. Ve fi suficiont of eo convoace corpil electoral, pentru a alege in mod liber o adwnace gonstituanta, iar onstitugia adoptata de acensth adunare-e& fle eventae] supush apol votulul priy referendum, pentru ea guvermul de fapt eh eo transforme, in temeiul prineipiului) suveranite guvern legal. Aga e-a procedat in Franta dupa cel Potrivit: legit, constitutionale din 2 nolembrie 1945, a for funare constituanta, care a adoptat noul proiect de’ const! iembrie- 1948. Supus ulterior vo constitutie a fost adoptat en maj fie La 29 tului popular, acest proiect de te de corpul electoral, + 146 a. Mai mult, cues ce este legitim care a dus la © adevirata ropa revolutial din 1990 a fost alenst a in Ri © procedura similar « fost uemata g 16.22 decembrie 1989. Potrivit decretlut-lege n 7 fe ci cand o k Hi nu va putes fi socotits, | coustitufiilor gi, pri nh va po sa, I aptioa conetrangere gi se va putea eventual mentine, Dune piri a colectivita(ii sociale. In acest vazs enstivusionela nu este oprelunginen vechil otdink jurdice, el ve agenerata de prabusiren aceateis. Noul drept constitutional cadrul i in conformitate cu reglementirile juridice momentul plimadirii 1 face respoctat un indelungat. Primatul wutal. Nescut contra aplica towgi ca lege alata vreme cht forja de Tegem, noul dept se va aplica tous See conatitijinel nu poste fi spreciait ca umare «wel Teestaltaten vimana pe plan vera deed imine prin ‘Ehocratieconecrat de putate depron om in 390 sein Taman dgpetist probleme dea gi eo Zose proceurale wor tu TeoecateVpenira'a te garantie ngeiare. vane Be Ergun mogourd od egltinese teansfonmares sonal gave & See ‘le drepturil jionate mai sus nu cuprind rersct pactele deptuiloromului menflonoe mal sus ne cupid nie © peciare In ness pov, prob nca peep THopune deest in tumina privalplior@f peastelor general reymurledemectaite, gy Plectnd de le aveste princlpit, va fh free 38 ovdine onstifufionalt va trebti fle opera Supunoren conetieayiet aoptate in ace pure saret nocesssa pentrua da expresie ©. We rageura cuplimentard chetoata 2 bl proveduri sau de poreurge gonvocare a corpulti clectoral sea prevarut ed ve st sie adoptaia eu o majovitate de 2/3 a al_membrilor Suamite, aceasta nitive putes modifica regula. astiel eare in actul de convoeare a corpulu constituante nu se stabileste si ra, ea va fi liberd sh gio doctrina moderna 4 drept: consti azul ‘natura st ridice un numar de semne de intrebare, ih adevis, se pave ch exista un punet de vedere comin ea atwnct cand un asemenea ie prin mijloace violent mugional pune . poporul este . Dock, in-acest scop, pop constituantd, aceasta va putea adopta textul obligata 88 procedeze pe calea une! majorl:eH proceduri speciale, bineinteles eu coi aril o8 nu se fi prevaut altfel. Pa executive, in special g b) Cat priveste organul indrept: 2 poate fi puteren leginitoare ardinart, uo may tivei legislative, de (de exemplu, obligatia de a se constituanté poate ad prevederile constitugi dificlla de revizul joritote 0 care stabilese o procedura nu Vor ppuiee modifienen consti Constivuteh, fap deo trajorh Importanjateovatieh problema’ dea 9H din ti atht si adopte 0 nouA tenth, firsa alba nevoie in - 148 = = 149 wed priv elasticitatea ler’. Aceas m se va obse ponte fl modifica, Sin Ta auguer 168s 250 membi de situatia ca capatul a 4 ani gi ct du tea fi modifi A patra legislatura, spor Gevenea constituanta gi puter proceda la modificare, Fata wul proiest de modificare nu putea fi depus decat la slaturii era de 2 ani, Constitujie din £8 mi caz_de~oeupatie hecesitatea de a se evita ceea ve s-a petrectl 1940. Se considers c& valoares constituante gi orice ste deci ne'egal. care gi_art. £42(§3) din Conetitutin Repui care 68 difere de regilile © ace; valonre tufiel, ea se produce atta stage a are dveptul dea Seogiunen a 4: Toate leg! competengelo smecsaismolor de consti breve specificare « spect, sau procedura impust guvernan{ilor”, fac obiectul guvernsrii, modal; - De asemenea, constitutia sau legea de reglementarea detaliath sau de. ita perioads de timp deter Cereetarea acesiei probleme se ‘tuplonala au fost cazuri in care constit total sau in parte, ~ preseriptlile constituti b) Din punet de ve; ‘supusit altor rigari di ractica con: este, de regula, au fost suspenda: Trebule si rem: putin 6 luni de la data pr adopts cu votul. a doa tre inigiativel cu privire Ja addptat timp de un atin iele democratice de conducere iat decrete-legi, prj ispeni natibayiel, doctin Hlegalitatii acestor acte, dar in. practi jea ele au fo: 2482 numai_ impr acel termediars intre re. Ble. mathe ee lea conipletenz’ cons a, dou’ lecturi, Sunt toate celelalte le Za prerozativelor Seogitmea tea, 1. Continutul nor lege, dar se deosebes rdonieata. concept concret ceea ce n © incereare de indelungata istorie, este defini sens formel. Prin constitu; cu caracter aac aceste disposi i sociale ce’ mick important’, cum ar i Uispozifiile sanitare, scolare ete. Prin constitusie in sene materlel - spunes Andre Hauriou - se are in vedere obiectul sau materia rayegte si puna, ‘sf observam ch fate, sens reusit cBror ‘regiementai consolidarea pute jormativa - activitates altor orge Intregii soctetagi trebuind 8 s apare ca eafdsoare teazt asemenea relafii 1 eestd interesanta problemb, cf tai ch stabilirea continutel i se face in functie'de confinutul gi valoarea defi fundamentale, norme ice, sociale gi juridice, feemenea, of elemen cunoseut o substanfiala evalufie, jemente de fandamentete polltice, Tdeolegice gi religioa: AeA dateyloeul—gi_rolul parlidelor pol Statululy—~stacutul_jurl inatoriette Tundamental Totodath trebuie sf mint cuprinse norme care ri i economico-sociale, pel 2. Conceptul gi tamalurite auprematiol conetitutiei. Poate fi co pr ingibll principtul c& const rolul parti In anumive {ari asemenea, constitu individules ins tind _voinjele_individuale sau resant de semnalat faptul c& multe dispoz! statelor federative cont pidurllor, a mediulul cultura cerealelor (vezi mai ales Co privind cultura gi depozitarea graulul), iderea, definerea pentru vindere o ransportul, ind casele de jocurl (art. 35 din icheorulul, denumit “absinthe Cor ia Elve cele din urma, reperu] decisiv penton anresteree or actelor gf faptelox juridice, rocedura de adoptare © forsa particulars, specificn 9 incesibila, problema teoria gi pr . deoarece ea orice caz de locul dreptulul constitut Ce este prin expl . dar, intrewr cate supremagia constitufies; gi 2 aceasi-supremafie. Spuneam ch supremagia constitujiei pare ca ceva firesc, de hotorietate, vorbindu-se fie pur’ gi losindu-se gi leg ch aceasta este 8 suprem "8 modificared ficath de dows pre deosebire de te adeptata de treimi din numdral tot se expliée prin fap © lege fundamentals care si8 la tem fe si este boza juridies a intregii legislal ‘a se exprima fath de tegile ordi forma 3 juridica. In teratura jate, care-arata e5, fie scrist sau e 158 deci o categorie stric Aceasti tronformtrilor eoonomice, pe tice, sociale si juridice, ea mai {defineste, yo. etapa istoriea din -viaja st da expresie gi stab in care a fost adoptata. te deci o noti conti statale gi juridice, as ‘Aceasté calitate a coi tufiel gi . CRE priveyte pe cei care au mers 41 forma el. poate vorbi de o 159 € este explicata prin de gi dispozifiilor sale. Clasificar lor in rigide 3 ‘bile (suple) este 0 f de materia de prezentare a unor argu deseori sa fun nai puterea orge general putem observa c& fundamentarea gtiintifi chuistt im dinlectien fenomenulu! econo le dintre le, ident » de efecte $i ‘consecinge. 9 + gi_aceasta este de asemenea 6 co1 fundamentares ‘intificd a suprematiei ot : ‘ 5 im izolaji ace:ti factori. Fundams ct distingand cauzele si ttu'lel se regkseste in tot Dineinteles, de garantii. Astfel + factori o - 160 - gl care trebuie privigi ivese restul drepti Deocamdata yom cerceta mai ales faja de Adoptarea co: profimde cem Lam expl prevederile c area societatii Ia al carel progre n stransa legavura eu adoptarea gi mor tieo-juridice, proces In care se detageaza clar, ntr-o viziune foarte toate ‘a poaitla ea rutregul_dremt. Regie tru pOpor, relatii din. toate dom ioi-este 0 este realizats printr- ei se ya observ fond si de form @) Cox trolul general al oplicitii constitutici. este rezultatul faptului ch _intreagn activitate statala este organizafh “pein constituitie. = 163 - mult mai numeroase gi fonala” poste surprinzttoare, mai ales sub raport cu celelalte “autoritayi” ca sensu) recunoseut isenmi Jurisdictional a cons! en forma de le o i pentru cel 7 Jurisiietie care priveste ley nue decat un Eisenman: Saabreferat ined sa se vorbeasch «si expresia pare incetafenith de “controlul. ilegilor”. Expresia, desi sugestiva UG Rnmlt aepect imanents, nu este, totuglsadecvois’ constitusional lexi Gispozifia justi constitujionele confirma, potrivit une ompetente prin deci guyern, nu poate ff co! Je modul general ca o jur! C. Justi avand_monopolisl-contenei de drept conu uptonmres urora dines — Senate Sa eompetenie | iaesbur ‘ale Justiflol constitutional. Identificarea ‘rtatturtor constitufionale restrine, ale’ contra op "i hua prerogati el gi, cu att mal m ali nu este numai constitufional, avany » astfel, je maoura, infaptutese un contre tunel ctnd controlul de cons "coneentrut”, atunei, dei fe are monopolul Poate {i © Curte sau un Tribanal dimpotriva, Instanga suprema Suprema de Justi ins Intrebuingata, in acest car, ional”. Cum s-a epus, poate “curte suprema constit de magistraji si pe baza numirea gi desemi 166 + 167 n aven 38 ste o ju ieuluritati fata de celelolte le privitoare la organ: re, procedura de urmat precum gi f proceduri importante, cup: privitoare la suprematia constitusie! Jegilor. Asigurares supremajiet c: -} efectua masura sf peri 1a s& se-manifeste ca actul normativ eu for In acest sistem de garan{ii trebuie sa existe int acte normative eu forsa acele acte care desi sunt nugional trebuie egat caracterul de dept deept eb acest - 169 juridies mai Oa de constituyio vied deeat a leg problems care se tayli protectelor de legi previd contralul const eB acesta procedura de elaborare a legi verificare a constitutio: pentru verificarea c de siguranya, cele exprimate mai sus. in fine, oa problema priveste cauzele vare determina ca legile "re 8B incalce /prevederile constitutiel. Aceasté problema. tret discutata deoarece fasa de situajia ca, de regula, tn unele sisteme special voiectelor de legi este o masuré s, dar aceasta nu poate duce 1a alte conelizii dectt statele federal tereselor generale federatiei ou Sectiunen a. 2:8, ‘Dinamien "Modelului Buropeen” de justitie constitutionaa, 1. Egecul Incerea necesar un control al necesar, care anume autor Argumentarea al v. 1» Exte sau nu este r? § dac& el este gene 2 generale Intrucat parlamentul este o rispunzand iv in fata nu pot fi puse le de cel care ia mendat si pinde de organe care x-au primit un tele responsabil ui ar trece dincolo. de trebare retorick sf mai competent decat insugi organul legiuitor sa decida ce este sau nu este constitutional? Abstractie fictnd de unele sofisme aga, el "realitajii ¢ deplin confirmate: #) Legiuitor sles 8, prin compozitia lui eterogend accentuata sau, folosind ~¢ eufemism, chier "ingrosata” prin mecanismul reprezentarli prosorjionale prin scrutin de list’, nu exceleezt pri profesionatism; b) Reprezentarea natiunii de c&tre parlamenter este un mit. “Oricine stie astazi c& el exprima mai mult voinja partidului decembrie 1918, procedura perfec care se gasea © data cu revenirea la functi slegerea unui parlament re fost firesc ca unele din pri transforme in legi propriu-zise aprobarile date anter! decrete-legi. Acesta a fost objectul urmatoarel din 81 decembrie 1919 relativa la unirea Basarabi din 81 decembrie 1919 pentru unirea Ty Satmarulul si Maramuregului cu Romanta si legea cu Romania, Astfel, hotdrarile de Cemausi gi Alba fulia au dobandit valoare de Stat romay eat. ficarea pe cale de lege de versal de cbtre alegit a. de limba seu de rel i fr deorebire la a parlament ales prin vot egit al Romaniei era fara a ie confer! valoare juridict jele exprimete in ba Tulia a fost ca acest. se oglindire in 19, care prevedea de care programe @ orice natura a diferite @ deporitelor de 1923 0 constituia private. Din acest . agezamantul fundas primul lui articol earacterul 1866, exproprierile pentru e ciecRt In irel cazurl: federala, iar cele care pr $i c& teritoriul lui este din 1917 a amplificat aceasta enumerare, itate publics: de irigatii ete., : "precum sf orice aite lucriri de clauze generale, nofiunes de putin precizata ca gi inainte ‘eres public" nefiind mai bine confurat’ dec&t cee de eA”. Cu alte cuvinte, in timp ce in = 209 - Mul interes publ 1917 a reprezentat materie de expropriere pentru cauz’ de 8 ea fa alte cazurl de ut lege or a stipulat luata deat pri te eu legea electoral: membrii de drept gi Numarul membrilor de drept era redus. Restul membrilon Tara aplicarea reprezentarii proportionale (art. format din cetsteni ichimbat® prin Conetitutia dir r de drept apare senaibil marii aceast? profile deji sh depagensea pe cei a le diferite o 1 1923 se dovedeo. ga cum prevazuse I for 19, 57 gi hu garante 0 reprezentar respectarea stricta a propo! tB veprezen gruparile care nwer fi clrcumseriptie.. Profitand de aceasth dispozitie ¢ 2928 a consecrat urmitor Deputafilor. Votarea avea loc coincideat: cu judetele. Tot tari revenea capitals car 2% parlament. © dati terminatt aceasta operatie, oceda itele “gra zestrea are, fie ch manifesta simpat 1987, aceasta regula a operat, di lui lui’ Gh. Tatare: nm vot inevitabila de a pi pierduse majoritatea, a fost vorba de'un vot de vedere rezultatului negativ al olegerilor, guv ional fara 8A mal agtepte convocarea noului pai adevarat of aceasta di i @ voit ea’ regimul parl astrh sk primeascd lovitura de grayie spunderii politice a guv fi data ie geful statului era sinut sa majoritatii parlame avea in spate slegeri gene seig THER tds Dar acest argumenit nu a fost socosit suficient pentru sees GRteURE Politice care, “interpretand striet meemge na Fenerpefiansle aie segelu, au cansiderat aduseree i eeeuele seronlat par Nezeset 08 potvivaiea regulilor fundamentale’ ale Tegimului parlamentar. De asemenc nulitistampon al Tui seceolenescu in 1922 nu a fost justiticata nici pe plan parlemenaee nec electoral, seopul ei nua lovitura pe care i-o dadea din culise LIC, By ful Averescu. Nici instreinarea dots in 199: le @ forma guvernul mi poate fi socotiia conforma uzurilor parlanientare cBci, tn acel ioment, partidal ance tidul Taranese cu 44, de Socialist cu 22 cay de 20. Tot atat de utin zurilor parlamentare apare Averesou, dat fiind ef chemarea la putere in 1926 a genera! Gagael Poporului anu se dovedise in alegerile generale presente (2828) cea mai puternicd grupare din opoaitie, In aceste aleners at a Teenate qteett 12 ‘mandate, in timp ce alte partide din opositic cbyinusers ui numar mult mai mare {Partidul Taranese 40; Deout National din Ardeal 25, Partidul ‘Taranese Basarabesn 2 Sonstatere poate fi fAcutdi in legatura cu aducerea la putere a libecaliige: in 1€27, fei, in alegerile din 1925, ei obsinusera able te mentor de Pertidul- National-Taranese on 69 de mandate, Protestele impotriva: acestor inckleari ale uzurilor parlamentare privitoare le numirea guvernelor nu au Upsit. Multe dintre sie ae Lae forme hotirate, Uneori ele au pus tn cauzd direct po geful starclal, cant Spee jtentst, GH procedeaza neconstitutional. Expresia ese’ any Tieanuate a diferitelor manitestari de dezavuare a atitudinis gefuie Siiului-tn ‘ecesstt privingh a fost fara indoials refuzul Partidaiet Ratlonal Roman, al Partidul Taranese, al grupdrii lui 1. Flondae die Bucovina, al orgaaizatiei Partidulul Poporulut din Bucovine ue Son gonducerea lui D. Popoviei gi al grupéril Parts Basarabia de sub gefla hid {: Pel neorondtii regelui Pex noiembrie 1922 la Alba eu rimas fara efect, ui putea sal a de orientares opini. Este, de aitfel, graitor $f pana gf un adversar Line ennoscut al regimulul parlamentey cum @ fost regele Carol al L-lea, ta cd la numiren guvernelon, geful statulu) erebiiia 38 aiba re mersui opiniei publice, dar pretinden e& numai regele aven rotul “de a aprecia care eee odes vointa s opintei pubtice Abaterile de lo uzu despre care pentru putin direct de el. ‘Trebuie observat mea ea manevrares din fost facuts posibils $i de uni factor constituit in primul rand faptil ea principalele partide de dinainte dobandisera un Partidul Liberal, mult slabit, dupa cum dovedisera a se putea aprijini doar jo parte ce Partidul National Roman usilvania, La randul Iu la tot mai mult Ja orizor Pr unitara pe fara, suportel I Muntenia gi Moldova, luase nagtere in Basarabia, iarjsla ‘Transilvania. Din punctul de vedere sittiatia s-a nory i regulilor reg! ‘ai temporar, abi Nati 1827, acesta se dovedise cea mai n alegerile din iulie puternice grupare de opozi Putere corespundea indieatiilor corp Venirea la tronul tarii a lui Carel al T-len a reprezentat in care, treptat c. direct sau mentare au subminat, in vederea atingerii marit: instatwrarea dietaturii personsle a regeliii. Bineinteles, Indata.dupa restauratie, aceste intentii ale al Thee aut trebuit 8 strabati o perioadd de asteptare, de nevoia consolidarit pozifiel sale inele cercuri politice. Aga se explies numirea, ului prezidat de Taliu . care se sprijinea pe majoritatea parlamentara existenta in acel mome in curand insa regele a incereat si dea o prima lovitura regimultd parla Profitand de ad le gi de setderea national dictatura persons's. Aga sa ajums, guvern N. Torgs Peat ale ca, sub ineeput de aprilie 1981, la formarea formatie hibrida, care, atragend In sanul ei unele lor partide politice, era totodaté o incercare epia we a influentei acestora. In orice caz, eu acest = 215 Lupu, Ce este drept, dupa o guys Twi N, lorga a th ‘lad Tepes ite confortabila, Dar aceasta majoritate era 1 ea trebuia sa conteze pe sprijinul Tonga recunogtea c& guvernul sa Maniu ‘intre 20 octombrie 1932 31 13 conducerea hui Al. Veide-Voevod intre 14 Jan ultim in parte, un regale, crize pol ‘Voevod a fost rezolvat, + pe patul comod al const lie 1982, cel parlamentar. Pentru les dup moartea Iui LG. Duca $1 ‘Tacaresei = 216 = ase telectuale, Impre mick Camera ‘ul chruia ef tate a Popalajie: jail, ele urmau s8 aiba de dous ori mai multi reprezen tn Adunarea Deputajilor decat faranimea gi muncitorimes. Pentr 9 crea o Adunare a Deputatilor complet aeervith vaintel mai prevazut ci nimeni nu poate candida le corpi toare decat deck este atunel cand, 1940, Frontul transformet in “Partidu) Najiu sef ol acestut partid. Dor nu nuniaj aledtuirea Aduntiti Deputetilor, en a Senatulni a 88 se Tnlature In acest spap, aleg prin itatea aricdrei opoziti tutie din 1938 fa vot direct gi crea, pe senstori: a) senatorii numisi de rege constituite in stat. Totodat @artidul Nati fei publice, aleesh pe @ ani, iar 9 ani, senatorii trebuind sk ge refnnolascd 0 data le 3 ani. pe pentru o treitne din nuniérul In sfargit, pentru a subl beral, intemeiat pe, un echilibru, ce drept relativ, tab, F gefulul statulul gi pe controlal corpurilor toare ‘supra guvernului s-a inchelat. Constitujia din 1938 decreta in terment expres! desfii parlamentar, previztind ok “minigirii au raspumdere pel de rege”. Pe aceast& cale, oa gi prin euprimarea dreptulul de “interpelare @ adundrilor legiultoare, aceasta constitu o Practic controlull acestora asupra actelor politice ale executivalal, Dictatura regal n-a putut dura, Acceptarea 30 august 1940 de citre guvermil Ton Gigurta nu a putut salva pos fost nevoit st suspende Cont presitnea diplomatica a Ger i Congresului f al Sovietelos 1925 au adoptat fost inerents tuitates principiiler de baza ele fost anterior in vigoai zcelor de produetie, capitalist al econotn! anulaeit proprietatii private asupra unelieler gt anijloscelor de Si apivarea droptarilor cetatenilor, contribuiaw a broprietate gi nimicirii exploataril omaha de entee on Sapacienvis de aperare ustitutia R.A.S.S.M. din anul 1938 au fost regi Const vizand organizaren gi activitatea organelor su ‘si procurate ale puterii sovietice si administrarii de atut"s requstion ce reglementan acti justitia i1°R,S.S, Mol Judecitoresti gi procuraturii, find elaborat un iste 7 mi a R.S.S. Mol stat, Prin Consti RASS.M. | precum yi de de’ convefure tec iia in 1878. Constitujin RS.S.M. din snl 1042 fost tn socialiste obgtegti. cu modifiearile gi completa: Jegea despre indatoriri, constitutia pornea de la cerinta, Obl | Conform ‘estimarilor de titufia avensta, ca 5 eituiia modului socialist de viats. U.R.S.S. din a 1977, reflecta bilantul principal al ac tapi “de 3. Constitutia-din 1941. Urmatoarea etapa a evol: transformare revolufiona din Moldova a fost legatt de formevea R.S.S.M, filn & poporului sovietic sub conduceres “triumful ideilor Ini V.I. Lenin, ideilor lui adoptarea Constitufiei R.S.S.M. in antl 1941. Particularitajile $1 ', ereares Th fara pentru primna oar in istoria principiile esentiale ale acestel Constitutii sau caracterizat prin societatii socialiste dezvoltate. Nous constitutie conpinea succesitines de legi a Conatitugiei URS. di constitufitlor R.A.S.S.M, din anii 1928 9i 19: Coustitujie a proclamat Republica Moldovenease’ ce stat soctalist al mumeitorilor gf taraniler (art. 1), baza polities o constituia: Sovietele de deputati ai oamenilor inuncii, iar baza economic& - sistem! socialiet. al economist gi proprietatea socialist asupra uneltelor 91 mijloacelor ae Produofie. Sovietul Suprem al R.S.S.M. §) Prezidittl Sovietulia Suprom au fost proclamate ca orgene supreme ele puterii de stot, care isi exereiteu imputernicirile 1 temelul legilor constitujionale, expuse it articolele respective din capltolul trei al Constitufiel, Sovietul Comissrilor Norodniei reprezenta organ! suprem executiv 31 Ge dispozitie al puterii de stat din R.S.8, Moldoveneasca, format ce gatve Sovietul Suprent al R.S.S. Moldovenegti si purta rhepunders in foje acestula, iar In perloada dintre vesiuni i faja Presidi Sovietwlui Suprem al R.S.S. Moldovenegti, e&ruia i se aubordona, Organele locale ale puterii de stat conform art. 54 din Constitutia nul 1941 le constituiau Sovietele de deputati i. Sovietele judegene, raionale, oragenesti i. eater lor muncit eraut alese de populatie pe un terme: ani gin limitele teritor - executive, formate de ele, stabileat bugetul local, asigi anul 1936, preeum si a dosfagurata @ rol vi partidulit comunist - nuclewl cin sistem! politic al societafii soviesice, ea forya conducdtoare gi-de orientore, ~ gi cE “partichl “comimist etérmina perspectiva general a. dezvoltarit societagit, Tinla politieii inteme ivexterne a. iril, conduce. marea sesivitte ecealoate a poporll gov, imprina catseter nifific al lupte! lui pentrd victoria com Constidujia RS 3. din anal 1978's fot weslecata peegsont esenje de class a statului, consfintaia respectiv meconismul de stat, sisteinul de organ centrale si locale ale puteril gi administrarea tn bana lilo centralismulul democratic, subordonare coordonarea necesari Ia adoptarea tne! botar’ js. Bunkoara, Constituyia R. 1941 ou deter finstaurarea gf roletariatulul, reprimarea totale a burgheziel $i sige. pests An bcos in it rolul eonduentor al P.C. si a consti societate gi stat. Ca bar: confirmat propri ‘@ organiztvii puterii de atat Constitu: oe RSM sovietelot, care in realitate a . care au fe asigurare a lor ( libertagile). Drepturile DE cm se stie, eraa putea asigura le urtul stat cu adevirat inetleate gr independen democrat. ri nici vorbt. Prejud este bine cunoscut, serios. Toate acestea au fhcut ca site ca din republiea aa devia extrem de mato. amplasare a forfelor politice, modificandu-se ul Ge lupta al lor pentru putere. Multe legi adoptate au tnecia de @ mai funeficna. Infruntarea manifeatar: necesitatea autodeterminlrii Moldovel, ca. 1 alte prin iegirea din U.R.S.S, si createm unu! ota! Rept Moldova. Acest proces ftiridico-politic ionala de mai departe a constitufionala suaimbari radicale, de ty hotaragte: A completa Constitutia (Leyea Fundamentals) a R.S.S. Moldovenesti ou erticolul 701 avand urmaterul eonfimut: Articolul 701. Limba de stat a Republicii Sovietice Socieliste Maldovenegti este mba moldoveneased. Limba de stat este folosité in i ic, economic, social si cultural si functloneazé pe baza Moldovenease& asiguré oerotirea gi dezvoltares Ageuze, cea mai mare parte @ cBrela loc: R.S.S..Moldovencase’ a SS. Mol latie In viganre si prin legen R.S.S. Moldovenesti “Cu Sunetlonarea limbilar vorbite pe teritoriul R.S.S. Moldovenesit or. Chiginkt, 31 august 1989, nx. 234-X1 esti se atal te “Moldovenesti cu privire lo unele in Constituyia (lagea Fundamental} 0 ASS, Axticolul. 78, Sovietele de deputeti ai poporulti - Sovi RSS. M raion: un sistem unie Moldoveneascd. Articolul 79 poporului este de lor Sovletelor de deputui at de deputati ai poporulul se fixeass = 223 - cu cel putin tre organelor cores organizeaza pregs efectuarea referendumurilor, gi colectivele de munct despre adoptate”. fe in urmBtoareo vedactie: 10. Sistemul electoral un mandat pe baza drep! ber gi secret, i si viceprege locale de deputati ei poporsl: oraselor de suboi lor. Sovietele de dep vot la fel oa gi 4 lows Moldovenesti nu poste fi concomitent deput Soviete de deputati ai poporului, tive si de dispoz Persoanele ofie! etayenit . Moldovenesti rel alist fata de deputajl ai poporulul alegator geri pe baze egale al » adopta hotarari, nsiguen unerii lo le de deputagi ai -g de eatre cetaye: Votarea la alegerile de deputai desfagoars bere, co prezentirii regulate a si de dedispozitie, de edt in. fata acestora mari preturilor, imp fiscale, protectiet_mediului ‘Stor gi f-losirit rationale a resurselor naturale si a alcor rel ‘uirea reglementarli legislative a cetatenier R&S chestiunilor legate de asiguray Mbertatilor gf indatoririlor drepturilor cetatenilor R.S.S. sstiunilor grupuriler nagionale, legate de asigurarea si ocrotirea care locuiesc pet istratie? de stat; robstesti din republics; imarea activititii Sovietelor locale de deputati ai poporul 20) revolvarea chestianilor ovanduirii adminiatrativ-teponale a RSS. Moldovenesti; seetdopterea hotirarii cu privire 1a efectuarea referendumului pe teritoriul R.S.S, Moidovenestis a ae si denunferea tratatelor internationale ale -R.S.S. statului juridical Moldovenes 22 cdoptarea masuritor, in limitele stabilite de Constitutia Untunii seth fe fegile Untuntt B.S... pentru asigurarea aphetell ss securitapii statului; 24) examinares, {mpreuna eu Prezidiul Sovietului Suprem al Unfunit Menten heatiunil cu privive la decretarea pe teriterial Ree Moldovencati a ataril de razboi ori a staril exeeptionale si cu privee hy WBoducerea In cazurile menfionate a unor forme. speviale” Ae administrare in interesul apavari faril gi al securitni eetatenion, 25) exereitarea conducerii in domeniul rel . Moldovenessi Tgiatele serBine gi cu organizafiile internationale in modal stabilie Ae Uniunea RSS, 26) instituirea decorafiilor de stat ale R.S.S, Moldovene Bs rowaren decretelor si hotararilor Prezidiufui Sovietulul Suprem Sue SS. Moldovenesti, anularea dispozitiiior Presedintelud Sosrerees Suprem al RS.S, Moidovenesti, a hotararilor gi dispozitiilos Conatiens de Minigtri al R.S.8. Moldovenesti; 28) agrescrea catre Congresul deputatilor poporuui Sovietul Suprem al Untuni constitusionsia al Untunil RS.S. Y Psgreaere alt act al Uniunii R.S.S. leneazh drepturile suverone wie RSS. Moldovencsti; - 228 - RSS. corespund acelasi timp chestimmes cu yrivire ti Suprem al Uniunli B.S. ficarea acestor acte. S. Moldovenesti adopta leg! si hotarari, Legile terarile Sovietului Suprem al R.S.S. nsidera adoptate daca pantru ele au votat majoritates iui ai RSS, Moldovenest + Sovievul Suprem al R.S.S. Moldovenesti este al care sunt ales! din partea ¢ mar aproxinativ egal de slegator! Sovietul Suprem al R.S.S. Moldevenesti se de catre Prezidiul” Sovie tprem: al Moldovenesti de legisiatura anterioars, cel tarsi dups dou’ | "geri. La proptinerea facuta de catre Comisia de validare, aleas Suprent al R.S.S. Moldovenegti adapta hotarareu eu pri tevea Imputernici deputayi mn cae) islayiel referitoare cu privire a gedinja de dupa alegeri @ Sovietului Suprem a "ytl este prezidatn de cétre wnitl dintre cei mal in ni din R.S.S. Moldevenensed, iar apot telwi Sovietului, Suprem al R.S.S. Moldoven éleoiul 190. RS.S. Moldover varsta ceputal sau de catre vicepres Articolul 101. Soviet i de catre Prezidi Je ordinare de 8. Moldovenesti se convosc® Suprem al R.S. entre: de hottrari prezentate spre RSS. Moldov 56% Ps Moldovenegti proi zi importante probleme de sta: chestiuni pot fi pu Anticolul 104, Suprem al” R.S.S, a mal RSS, Mol populer al R.S.S. permanente ale Sovietului Suprem, i pentru problemele n: SS. Moldovenesti in exercitarea de ot mince ea informafiile necesare; al igure 5), exerclia controled anupra reapectarii Condututie Moldovenesti: ” Pe i RS8, 8) eaulecas os ararile Savietelor raionale si ortsenesti (ale oragelor de subordonere rep de deputafi af poporulu: in cazul cand ele na corespimd legil: | ; Moldovenesti si a altor cl de stat: cat 8) acorda decorafii de stat ale R.S.S, Me 9) rezolva problemele pri acordarea a 10) efectueazs gratierea gi ammistierea cetnte: nstantele judecdtoregti din R.S.S, Moldoves de acreditare si de revocare acreditasi pe Langa el, ai statelor stra rile necesare pentru asigurarea securitaii statul be teritoriul R.S.S. Moldovenes! + declar8, In caz de necesitate, starea exceptionala Moldovenesti gi pri SS. de rompetenta ex a Sovietului Suprem Prezidiul Sovietului Suprem al R. adopta hotarari Articolul 106. Pregedintele Sovietului Suprem al R.S.S. Mi este py oficialé suprem’ a R.S.S. Moldovenesti gi S. Moldoveneaset in cadrul Us jionale, Pregedintele Sov! este ales Ia sesiuinen So cu majoritatea de voturi a cel pr Pregedintele Sovietului Suprem deputatilor. Suprem al este Pregedintele Sovietulul Sup al RSS. gemneaza legile R.S.S. Moldove) Suprem al R.S.S. Moldovenesti RSS. Moldovenesti 2) prezinta Soviettilul Suprem al R.S.S. Mot te acte, adop' rezidiul Soviet: 1e de Sovietul ‘Suprem privire la situatia din republicd gi la chestinile de tenn ‘Important ale politicii interne gi externe a R.S,S. Moldovenesi 8) prezinta Soviet al R.S.S. Moldovenesti candidaturi seni cuaeeres E. funetile de Prim-vicepreyedinte gi de vicepresedinit ai Sovietului Su -S.S. Moldovenesti, precum si propunerea cu erceutoecmPonenta nominala a Comitetulul pent supravesionee constitutionala al R.S.8, Moldov 4) prezinta Sovietwlui Supren pentru numivea sa Minigeri al R. tulul controlului Ree ge SS: Moldovenesti, Pregedinte al Judecstoriel Sapene a RSS, Moldovencsti, Prim-orbitra de stat al R.S.S. Moldovensctn 2), poarta tratative gf somneazA tratatele intemationdle aie RSS: Mo.dovenesti. Pregedintele fide Sovietwlui Suprom al R.S.S. Moldovenesti emite Sigpoviitl. | Prim-vicepregedintele Sovietului © Suprem sl’ waist Moldovenesti i vieepregedin{ii Sovietului Susnem 1 RSS Reo TEnesti Indeplinese din imputemicinea Sovietulnl Suprens si ESS: Moldovencgti unele funchit ale Ini $i il supiinese pe Proseaeny sera and el Hpseste sau cand nu are posibilitates. de asi eercity atributiile. Articolul 108. Dup& expirarea termenului’ de mandat al Sovietu Suprem el RSS. Moldovenesti Prezidiul Sovien Moldovenesti isi rezerva imputernicivile pana a Preaidiu de catre Sovietul Suprem nou ales al RSS. Moldovencgiy Ariicolul 108. Sovietul Suprem al RSS. Moldovenesti cree din randul deputatilor Moldovenesti comisiite Moldo precum si pentru a contribui la SS. Moldovenesti sia altor hothtari adopiate de Sovietul Suprem al RSS. M Ger ofl asupra activitnttiorganelor gi organizatilor de stat: In seosed de 2 fsigura desvoltaren libera gi a lua in considetone inne Sektenilor de tonte nationalitatile, care loculete pe teritortal reps ROS Meier privind opirarea drepturilor lor, Sovietul Semen RS.S. Moldovenest Sovietul Suprem al R. comisii de ancheta, de vevizle gi alte c introduce modified Asvicolul. 110, 1 ale Sovietulul Suj prolectele au fost di Fespective gi Com Suprem al R.S.S. Moldov in componenta C. de Mirigtzi al RSS, Moldovenestl, Comitetultti controinlul popular al R.8.8. Moldovenesti, Judecttoriel Supreme a R.S.S. Moldovenesti, Arvjitrajulul de Stat al RS. dovenesti se efectueaza in eaznl cand exists E comisiilor dovenesti, hotér al RSS. Moldovenest ea gi al Permanente respective si al Comitetulul pentru problemele nationale ai Sovietului Suprem RS.S. Moldovenesti. Toate organele de stat $i si _Persoanele oficiale sunt obligate st indoplineasea cerinfele comisiilor si Comitetului Sovietului Suprem of R.S.S. Moldovenesti, 88 le prezinte materialele si doc pandsrile eo! , de catre institugit le exaininarsi gi masurile sesiunile Sovietulil Suprem al RSS. Meldovencsti deputatul poporwui al RSS. Moldovenesti ave dreptl sh adsescse Pregedintelui Sovietului Suprem al R.S.S. Moldovencgil, Conllulu ae AI RSS. Moldovenesti, couduettoriler alter rene, fo ns gleae de Sovietul Suprem ‘al RSS, Moidovenesil Procarorace SS. Moldovenesti 9i altor persuane’ oficiale. Orgentl eau pereoone oficiala, carora le’ este adresata Interpelares, sunt abligate af des cn Sspuns oral sau th seris in cadrel seul respective a Soviet olden aba tame de crulul ai R.S.S, Moldovenesti sunt seul jor de sevichy tai de proseic pe ius anne mee Intrenga perioadd a tmputemietrlor lor in Soviet. Suprema Moldovenesti, pentru desfasurarea, activita Sovietulul Suprem al Deputatul poporuli” ol it.S.8.. Moldow rhapundere penala, svestat cau supus sa aplica pe cale dicta RSS. Moldovenest ‘exercitarea RSS. 3 supravegherea constitusionala al R.S.S. 1) din Instretunven prezinta avize pi Moldovenesti, precum gi alte acte. Sovietul Suprem al R.S,S. Moldove "e urmeazh a fi examinate ae catre 34, corespund Constitufiei R.S.8., a eel pu Moldovenes i deputayilor poporulu i Suprem al RSS. rem al RSS. Moldovenesti avize legile R.S.S. Moldovenesti gt alte acte, adoptate de loldovenesti, corespund Constivutie! RSS. sireinarea Sovietului Suprem al R.S.S, Moldovenesti je, fhoute de Prezidi Sovietului Suprem : Moldovenesti, Pregedintele Sovietului Suprem al RSS Moldovenesti al R.S.S. Moldovenesti avize privind fapeal Id de Minigtri Constitutiel R.S.S, Moldovenesti gi legilor R.S.3, Moron, 4) din insircinarea Sovietulwi Suprem a) RSS. ‘Moldovenesti. 1a Moltovensg,, gute de Prezidiul ‘Sovietului Supreme “RSs Moldovenesti, Presedintele Sovietului Suprem al RSS, Moldovenesti, fomisiile permanente ale Sovietului Suprem al RSS, Moldovenesti, Manitetul pentru problemele najionale al Sovietulai Supren yee Moldovencgti, Consitiul de Minigiri al RSS. Moldoverssin Gomioey gia Pope'ar al RSS. Moldovenesti, Judecttorin Sonera RaS, Moldovenesti, Procurornl RSS. Moldovenesti; Primackiten do Seton TSS: Meldovenesti, organele republicane ale orenice obstesti si de Academia de Stinge a R.SS. Molevens stat Cron faptal daca actele juridice normative ale altor crow: bstesti corespund Constitutiei B.S.S. Moldeves Moldovenesti. Comitetal ' pentru supravegherwo RSS, Moldovenesti are dreptul sa prezinte din siulistiva proprie un avis asupre faptulul daca actele onsontiee le puterii de stat gi cle administratiei de stat ale RS + 234. RSS. Malloveneyt ne met Moldovencgtl st iegilor ESS" Molaoveneeen fiouala at R.S-S. Moldovencet vis eu pe neues st. in baze unui osemenea aviz, prezentat de edtre Gonatiiel RSs. Molfovencgd sau legis vila legilor RSS. Moldoveneyti sa sito acto rem al RSS. Moldow sup-avegheren consti Comitet, este suspe ale lui, eare e« Moldovenegti eu ex. adoptate de Sovie Orgawul ca indicata tetului pentru Daca aceasta supravegherea a nu este inde comtititionala al RSS. SeviemllSuprem al RSS. Moldovenegii, Pre Seprem al RSS. Moldovenesti smu C RSS. Moldotonag g leslor RES Moldoveneyi, acl enlue ce organele subord sau de persoane oficiaie : visu! Comiceccul ponte fi respine numel_printro hottsare Soviotulas Suprem al RSS. M siliului de r de stat din RSS. Moldovenesti RSS, Mol yrem al 5 Regulame: este determ! 1 RSS, Moldovenesti" 184 si 158 din urmbten 8 “Fustisia 9 de catre Sovietul Prese eae | Sudecatoria suprem lor gi membrilor p Judeettoriei Supreme - i se asigurs | eficienth. a drepturi asigura dreptul de a a participa la actitinile juc imba materna. TI, In legatura cu noua redactie a capitelelor 9 Constitutiel RSS. Molde completirile ce d-eurg din R.S.S. Moldovenesti: 1. Partea Ia articolului 72 ¢& fle completata competenta Uni RSS." cu ewvintele deputafilor poporului ai Uniunii R.S. 2. Partea a 3-a a articolului 92 se va expune in urmatoaren redacti putatul se calauzegte de interesele generale de stat, ne cont de cerintele po eforturi pentru transpui 3. Articolul 93 se vn ex; je dosarului, de Ta judecata in urmatoarele articole ior date de olegator in urmatoarea redactie: - 236 - eh st verifica de Minigtri al R. gatoriu pe Suprem al RSS. Moldov a este orgenizath de pred init Sovietelor Mie ovdgel 9h edtegth Sovietelor raion : sites de deputayi at poporuiti tote. an coriponenja pretdisial fac parte vicepregedintele Sovietului, e “d Sovietilul,” Presedints hottra de ctitre Soviet 18. Ar! 182 “articolul. 132, Or urmstoarea redacfi spozitive ale Sovietel Sovietelor, 3616-XT Savietice Socioliste Moldévenesti cu privire lamodificares: io (Legeo Fundementold) 6 R.S.5. Micldevenestt masa porticipa I: ela de stat gi obgtesti at recum gi sub alte forme”.

    You might also like