Schimbarile climatice o noua forma de

amenintare la securitatea nationala

Profesor coordonator

Realizator

Schimbrile climatice reprezint una dintre cele mai

mari ameninri asupra mediului, cadrului social i
economic.
Observaiile indic creteri ale temperaturilor medii
globale ale apei i ale oceanului, o topire extins a zpezii
i gheii i creterea global medie a nivelului mrii.
Este foarte probabil ca, n mare parte, nclzirea s
poat fi pus pe seama emisiilor de gaze cu efect de ser
provenite din activiti umane.

n decursul ultimilor 150 de ani, temperatura medie a

crescut cu aproape 0,8C n general i cu aproximativ 1C n
Europa. Unsprezece din ultimii doisprezece ani (1995-2006) se
numr printre cei 12 ani cu cea mai mare cldur nregistrat
instrumental la suprafaa globului (din 1850). Fr o aciune
global de limitare a emisiilor, IPCC se ateapt ca
temperaturile globale s mai creasc cu 1,8 pn la 4,0C pn
n 2100.

Schimbarile climatice efectele asupra securitatii la

nivel global

schimbrile climatice reprezint o ameninare la adresa

securitatii nationale (110 ri din 155 71% dintre ri)

Global Security Defense Index on

Climate Change
http://americansecurityproject.org/ASP
%20Reports/Ref%200121%20%20Global%20Security%20Defense
%20Index%20P-Results.pdf

schimbrile climatice reprezinta o problema de mediu (32

de tari din 155 21% dintre tari)
ri care nu au definit problematica drept una de interes
(13 tari din 155 8% dintre tari)
ri pentru care nu exist informaie disponibil (41 de tari
din 155 21% dintre tari)

Majoritatea statelor (peste 100) au fcut fie o referin

explicit la ameninrile de securitate create de schimbrile
climatice sau, indirect, prin problemele de securitate pe care le
implic (ex. inundaii, lips de resurse ap, poluare intens,
dezastre naturale, etc).
Multe dintre rile care dispun de o structur naional mai
ampl de planificare n domeniul securitii i aloc mai multe
resurse domeniului planificrii precum SUA, Marea Britanie,
China i rile scandinave, au introdus n mod specific
schimbrile climatice ca ameninare la adresa securitii
naionale n Strategiile lor naionale de securitate, Crile Albe
sau n alte documente oficiale.

Expertii in securitate nationala

avertizeaza ca incalzirea globala ar putea
pune capat globalizarii pana in 2040 pe
masura ce natiunile vor incerca sa-si
conserve resursele diminuate, pe fondul
secetelor si a cresterii nivelului marilor.

Tarile bogate ar putea sa indeparteze si mai mult tarile

sarace de lumea dezvoltata in urmatorii 30 de ani. Acestea din
urma sunt cel mai mult afectate de consecintele schimbarilor
climatice.
Schimbarile climatice vor duce la miscari interne fortate si
la emigrari masive pe masura ce oamenii vor parasi regiunile
fara rezerve de apa sau mancare. Ei vor trebui de asemenea
sa se confrunte cu cresterea nivelului marilor, cu secete,
inundatii si furtuni devastatoare.

In Romania, schimbarile climatice reprezinta factorul de mediu

care poate genera riscuri cu efecte combinate la toate nivelurile
securitatii. Apariia schimbrilor climatice este posibil din cauza
aciunii, deseori combinat, a factorilor naturali (eroziunea solului,
ciclul hidrologic, srcirea surselor de ap) i a celor indui de
activiti umane (creterea populaiei, urbanizarea masiv, activiti
agricole necontrolate).
Considernd specificul mediului regional de securitate al
Romniei, cu precdere dimensiunile socio-economice, etnicoreligioase, politice, prejudiciile aduse mediului pot contribui n mare
msur la: declanarea unor calamiti naturale, urmate de migraii
masive, necontrolate, de populaie, care pot genera crize umanitare,
soco-economice, urmate de apariia unor conflicte violente.

 Asia

de Sud, Africa si Europa vor fi cele mai

vulnerabile in fata migratiilor, mai ales a celor
din tarile islamice.
In Orientul Mijlociu, politica apei va stabili un
echilibru cu raul Iordan, care creeaza o
legatura psihologica cu interesele Siriei,
Libanului, Iordaniei, Israelului si a Autoritatii
Palestiniene.

Incalzirea globala ameninta securitatea Statelor Unite ale

Americii pentru ca multe baze militare sunt vulnerabile in cazul
in care nivelul apelor ar creste.

Practic nu exista instrument al politicii externe al Statelor Unite

care sa nu fie vulnerabil la schimbarile climatice. Printre bazele
militare americane ce ar putea fi afectate de un nivel mai inalt
al apei se numara insula Diego Garcia din oceanul Indian, un
centru pentru operatiunile militare desfasurate in Orientul
Mijlociu, dar si Norfolk, Virginia, unde se afla sediul flotei
atlantice a Americii.

Fenomenul este cel mai probabil in tari sarace din

sudul Asiei si din Africa, adica regiunile cele mai
expuse la fenomele asociate cu schimbarile
climatice: inundatii, valuri de caldura, seceta.
Desertificarea, ce ar putea afecta cel mai serios
sudul Asiei, poate transforma regiunea intr-un centru
al amenintarii teroriste.

Schimbarile climatice ameninta drepturile a milioane

de oameni care risca sa-si piarda casele, hrana si
apa curata daca guvernele nu intervin sa diminueze
efectele.
In cadrul unei conferinte pe tema schimbarilor
climatice si migratiei, oficialii Natiunilor Unite au
avertizat ca cresterea nivelului apei, furtunile intense,
secetele si inundatiile ar duce la fortarea oamenilor
sa-si paraseasca locuintele si pamanturile, chiar
permanent in unele cazuri.

Tarile au obligatia de a preveni si de a rezolva

consecintele pe care schimbarile le au asupra
drepturilor omului. Acest lucru include asigurarea
locuintelor, salubrizarii, rezervelor de apa potabila si
a accesului la informatie.
Dezastrele ecologice si lipsa resurselor naturale
sunt, de mult timp, vazute ca factori ai relocarilor,
spre exemplu in regiunea Darfur din Sudan, unde 2,5
milioane de oameni au fost alungati din locuinte din
cauza conflictelor cauzate de accesul la apa.

Aproximativ 100 de milioane de

oameni sunt in pericol sa isi
piarda locuintele si mijloacele de
trai daca nu vor fi luate masuri
drastice pentru a fi protejate
recifele de corali din sud-estul
Asiei. Potrivit unui studiu al
Fondului Mondial pentru Viata
Salbatica, (WWF), acestea ar
putea sa dispara in urmatoarele
decenii din cauza numeroaselor
schimbari climatice.

Triunghiul de corali existent in Indonezia, Filipine,

Malaezia, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon si Timorul de
Est, reprezinta 30% din recifele mondiale de corali, adapostind
35% din speciile de pesti care traiesc in astfel de zone. In cazul
in care emisiile de carbon nu vor fi reduse intre 20 si 40% pana
in 2020, temperaturile foarte mari ale oceanelor vor ucide
vastele ecosisteme marine, plus jumatate din cantitatea de
peste gasita in ele.
O treime din circa 300 de milioane de oameni, care isi
castiga in acest moment existenta din resursele naturale ale
marii, ar putea fi obligata sa paraseasca zonele de coasta
pentru a se reorienta spre alte locuri de munca..

Ameninarea schimbrilor climatice este

abordat la nivel global de ctre Convenia-cadru
a Organizaiei Naiunilor Unite privind
schimbrile climatice (UNFCCC). Protocolul de la
Kyoto al acesteia stabilete obiective obligatorii
de emisie pentru acele ri dezvoltate care l-au
Politici
ncum
materie
de schimbri
ratificat,
ar fi rile
membre aleclimatice
UE. Acesta
este doar primul pas ctre reducerea
substanial la nivel global a emisiilor, reducere
care va fi necesar.

Schimbrile climatice reprezint eecul cel

mai mare i de cea mai mare amploare de
pn acum.
Dl Nicholas Stern, ef al Serviciului Economic al Guvernului
Britanic i fost economist ef al Bncii Mondiale, 2006

Politici mondiale

Obiectivul pe termen lung al UNFCCCeste de a stabiliza concentraiile de

gaze cu efect de ser din atmosfer la un nivel care s previn
interferenele antropice periculoase cu sistemul climatic. (Secretarul General
al Naiunilor Unite, Ban Ki-moon, 2007).

Protocolul de la Kyoto este un prim pas n realizarea acestui obiectiv. Acesta

stabilete obiective de reducere a emisiilor pentru multe ri industrializate,
inclusiv majoritatea statelor membre ale UE, i limiteaz creterile de emisii n
celelalte ri:
Cele 15 state membre mai vechi ale UE au un obiectiv comun de reducere a
emisiilor de 8% ,sub nivelurile din 1990, pn n 2008-2012. Printr-un acord
intern al UE, unora dintre statele membre ale UE le este permis creterea
emisiilor, n timp ce altora li se recomand reducerea acestora.
Majoritatea statelor membre noi au obiective de 6-8% fa de anii lor de baz
(n general 1990).
Statele Unite ale Americii, care au un nivel ridicat de emisii de gaze cu efect de
ser, nu au ratificat Protocolul.

Se preconizeaz ca rile s-i realizeze obiectivul, n principal

prin intermediul politicilor i msurilor interne. Acestora li se
permite s i realizeze parial obiectivele de reducere a
emisiilor prin realizarea de investiii n proiecte de reducere a
emisiilor n rile n curs de dezvoltare (Mecanismul de
dezvoltare curat MDC) sau n cele dezvoltate (Aplicarea
Comun). De asemenea, MCD este prevzut a sprijini
dezvoltarea durabil, de exemplu prin finanarea de proiecte de
energie regenerabil.
IPCC solicit reducerea emisiilor la nivel global cu aproximativ
50% pn la jumtatea secolului 21. Aceasta implic o
reducere a emisiilor cu 60-80% n rile dezvoltate. rile n
curs de dezvoltare cu emisii considerabile, precum China, India
i Brazilia, vor fi nevoite s-i limiteze creterea emisiilor.

Politicile Uniunii Europene

Multe ri europene au adoptat programele naionale destinate

reducerii emisiilor. Diverse politici i msuri au fost, de asemenea,
adoptate la nivelul UE prin Programul european privind
schimbrile climatice, de exemplu:
creterea utilizrii energiei regenerabile (eolian, solar, de
biomas) i a instalaiilor de generare combinat a cldurii i
electricitii;
mbuntiri n eficiena energiei, de exemplu n construcii,
industrie, aparate electrocasnice;
reducerea emisiilor de dioxid de carbon generate de autoturismele
noi;
msuri de reducere n industria productoare;
msuri de reducere a emisiilor provenite din depozitele de
deeuri.

Unele ri membre ale AEM au elaborat

Strategii naionale de adaptare la schimbrile
climatice sau au nceput elaborarea
acestora. Cartea verde a Comisiei Europene
din 2007 privind Adaptarea la schimbrile
climatice din Europa - opiuni pentru luarea
de msuri la nivelul UE se afl n prezent
sub consultarea prilor interesate.

Bibliografie

http://www.eea.europa.eu/ro/themes/climate/policy-c
ontext
http://www.green-report.ro/
http://unfccc.int/2860.php
http://ec.europa.eu/environment/climat/home_en.htm
http://europa.eu/rapid/press-release_MEMO-07515_en.htm#38;format=HTML&38;aged=0&38;langu
age=EN&38;guiLanguage=en
http://www.ipcc.ch/