He STANDARDELE CALITATID Standardizarea reprezinti, dupi Ghidul ISO/CEI 2, “activitatea indicat pentru a stabili, in raport cu problemele reale sau potengiale, dispozitti destinate wnei utilizéri obisnuite sau repetate, care urméreste obfinerea unui nivel optim de ordine intr-un context dat” Standardul este un document stabilit prin consens si aprobat de un organism recunoscut, care stabileste pentru utiliziri comune gi repetate reguli, prescriptii, sau alte caracteristici pentru activitiji sau rezultatele Jor, in scopul obtinerii unui grad optim de ordine intr-un context dat. Standardele ISO 9000 International Organization for Standardization (ISO) este o federatie mondialé cu reprezentanti alesi din aproape o suta de organizatii nationale de standardizare. ISO are ca obiectivdezvoltarea standardizarii si facilitarea schimbului international de marfuri si servicii Reaultatele activitatii ISO sunt publicate sub forma de standarde internationale, ghiduri gi alte documente Globalizarea in continua crestere a comertului 2 impus necesitatea realizirii unui sistem tipizat de asigurare a calitatii. In acest scop, ISO a formulat seria de standarde [80 7000, care conjin recomandari privind managementul calitifii si cerinfele pentru asigurarea calitati, Caracteristici ale standardelor ISO 9000 Idea de baz a familiei de standarde 180 9000 a fost formarea competentel gi increderii in potentialul calitativ al firmei. Ele pot fi utilizate in urmatoarele situa * pentru asigurarea intemné a calititi: * in situatii contractuale, intre furnizor si client: * pentru obfinerea unei aprobari sau in scopul inregistrarii de catre o secundai parte: * in scopul certificarii sau inregistrarii de citre o tert& parte.‘Noua edifie (IIl-a) a.standardelor ISO 9000 referitoare la sistemele de management al calitatii are in vedere asigurarea unei mai bune adaptari [a ceringele diferitelor categorii de utilizatori. Principiile de management al calitatii avute in vedere in aceat’ nous editie @ standardelor [SO 9000 sunt apropiate de principiile modelelor reprezentand criteriile premiilor europene si nationale pentru calitate © orientarea spre client; «a ficel mai bun: © angajamentul personal; © abordarea pe bazi de proces; e abordarea sistematicl manageriala; imbunatafirea continua; « claborarea deciziilor pe baza de fapte; + relatii reciproc evantajoase cu partenerii Legislatia in domeniul managementului calitatii _cuprinde urmatoarele standarde de bazi: © 180 9000, Sisteme de management al calitatit ~ Concepte $i terminologie. ISO 9000 descrie principiile fundamentale ale sistemului de management al calitapii $i specifics terminologia pentru sistemele de management al calitiii, Acest standard international este aplicabil: - organizatiilor care cauti si obfin avantaje prin implementarea unui sistem de management al calititi; = organizatiilor care doresc s& obfind incredere din partea furnizorilor cf cerinfele lor pentru produse vor fi satisf’cute; - _utilizatorilor produselor, _ celor care, din interiorul sau exteriorul unei organizatii, evalueazi sistemul de management al calititii sau il auditeazé pentru conformitate cu cerintele ISO 9001; ~ celor care ofera consultanta sau instrire referitor la sistemul de management al calititii adecvat unei organizatii© ISO 9001, Sistome de management al calittyit — inte pentru asigurare calitditi, Acest standard a fost elaborat de Comitetul Tehnic ISO/TC 176, Managementul cali 51 asigurarea calitétit, Subcomitetul SC 2, Sistemele calitdpii. Actuala editie a standardului 1SO 900] anuleaza si inlocuieste a doua editie (ISO 9001 1994) impreund cu ISO 9002:1994 si 180 9003: 1994 ISO 9001 stabileste ceringele unui sistem de management. al calititii care poate fi utilizat pentru aplicarea acestuia de organizatii in scopuri interne, pentru certificare sau pentru scopuri contractuale Standardul se concentreazi asupra importantei eficacitit sistemului de management al calit&tii in satisfacerea cerintelor clientului + 180 9004, Sisteme de management al calitt—ii ~Ghid pentru managementul calitéti organizatitlor. 1SO 9004 furnizeaza indrumari intr-un domeniu mai larg de obiective ale unui sistem de management al calititii decit SO 900/, indeosebi pentru imbunatitirea continua a performantelor si a eficienjei globale a unei organizati, cat si a eficacitatii acesteia. ISO 9004 este recomandat ca un ghid pentru organizatiile al c&ror management de la cel mai inalt nivel doreste si depageascd nivelul cerintelor din JSO 9001, cu scopul de a urmiri imbunatafirea continua a performantei. Totusi, acesta nu este destinat si fie utilizat pentru certificare sau in scoputi contractuale. Scopul acestui standard consti in imbunatatirea performantelor economico-financiare ale organizatiei si satisfactiei clientilor precum si a altor piri interesateTabelul 1- Corespondenta dintre ISO 9001: 2000 si ISO 9001: 1994 180 9001: 2000 7 [__180 9001: 1994 {7 Domeniu de aplicare in = 1.1 Generalitati 1.2 Aplicare 2Referinte normative 2 (3 Termeni si definitii 3 _ 4 Sistem de management al calitait (Glu) | 4.1 Cerinfe generale 421 | 42 Cerinfe referitoare la documentafie (tithu) | 4.2.1 Generalitati A2ZL+4.5.1 | 4.2.2 Manualul calititii 421 4.2.3 Controlul documentelor 45.1445.244.53 4.2.4 Controlul inregistririlor 4.16 5 Responsabilitatea managementului (titla) 5.1 Angajamentul managementului 41 5.2 Orientare care client [432 | 5.3 Politica in domeniul calitti 4.11 | 5.4 Planificare (titlu) 5.4.1 Obiectivele calitatii 411 5.4.2 Planificarea sistemului de management al calitatii 423 _ 5.5 Responsabilitate, autoritate si comunicare (titlu) | 5.5.1 Responsabilitate gi autoritate 4121 | 5.5.2 Reprezentatul managementului 41.23 | 5.5.3 Comunicare intern’ _ 5.6 Analiza efectuati de management (titlu) \ 5.6.1 Generalitati )4.13 5.6.2 Datele de intrare ale analizei | i 5.6.3 Datele de iesire ale analizei _ | = 6, Managementul resurselor (titiu)_ 6.1 Asigurarea resurselor [412 [6.2 Resurse umane (titla) | 6.2.1 Generalitati 4.1.2.2 | 6.2.2 Competenta, constientizare i instruire | 4.18 6.3 Infrastructura 49 __ [6.4 Mediu de tucra = 49 (7 Realizarea produsului (titlu) 71 Planificarea realizirli produsului 42344101 17.2 Procese referitoare la relafia cu clientul (tithu) i | 7.2.1 Determinarea cerintelor referitoare la produs 43.2+444 | | 7.2.2 Analiza cerintelor referitoare la produs 43244334434 7.23 Comunicarea cu clientul 43.2 | 7.3 Proiectare si dezvoltare (titlu) - | 7.3.1 Planificarea proiectarii si dezvoltarit 442+ 4,43 | 7.3.2 Date de intrare ale proiectirii si dezvoltarit 444 4& Tabelul I~ Corespondenta dintre ISO 9001: 2000 si ISO 9001: 1994 (continuare) i — 180 9001: 2000 _ ISO 9001: 1994 | 7.3.3 Date de iesire ale proiectarii si dezvoltarii 443 7.3.4 Analiza proiectirii si dezvoltarii | 446 7.3.5 Verificaren proiectarii si dezvoltarii 14.4.7 7.3.6 Validarea proiectirii si dezvoltarii 448 | | 73.7 Controlul modificarilor proiectarii si dezvolti 449 7.4 Aprovizionare (titlu) ] | 7.4.1 Procesul de aprovizionare 46.2 { 7.4.2 Informatii referitoare la aprovizionare 4.63 7.4.3 Verificarea produsului aprovizionat . 4.6.4 + 4.10.2 7.5 Productie si furnizare de servicii (tidu) | | 75.1 Controlul productiei si al fumnizarii serviciului 49+4.15.644.19 | 7.5.2 Validarea proceselor de productie si de furnizare de | 4.9 | servicii 48+4105+412 7.5.3 Identificare si trasabilitate 47 | 7.5.4 Proprietatea clientului 415.2 + 4.15.3 + 4.15.4] 1.5.5 Pastrarea produsului +4155 7.6 Controlul dispozitivelor de masurare si monitorizare aii tai | 8. Masurare, analiz& si imbunstatire (tithu) Z 8.1 Generalitati 4.10.1 +4.20.1+4.20.2 | 8.2 Monitorizare si misurare (titu) 8.2.1 Satisfactia clientului 8.2.2 Audit inte 417 8.2.3 Monitorizarea si m&surarea proceselor 4.17 + 4.20.1 + 4.20.2 | 8.2.4 Monitorizarea si masurarea produsului | 4.10.2+4,10,3 + 4.104 +} | 4.10.5 +4.20.1 + 4,202 [8.3 Controful produsului neconform 413.17 4.13. [8.4 Analiza datefor [4.20.1 4.20.2 | 8.5 Imbunitatire (titlu) | 8.5.1 Imbunatatire continua )413 8.5.2 Actiune corectiva 414.144.1142 8.5.3 Actiune preventiva 441+ 4.143Standardul QS ~ 9000 Standardul QS - 9000 rprezinti o armonizare intre ,Manualul pentru asigurarea calititi la furnizor” de la firma Chrysler, ,Standardul Sistemului Calta Q-101" de la firma Ford, si ,Obiectivele pentru perfectiune” ale firmei General Motors. Standardul QS ~ 9000 se aplica la toate sediile furnizorilor interni sau externi penta - materiale de productie; ~ piese pentru productie sau service; - tretament termic, vopsire, acoperire, sau alte servicii de finisare direct pentru clienji care au subscris la acest document Standardul QS ~ 9000 se aplica furnizorilor de ~ semiconductori impreun cu suplimentul Semiconductori emis de firmele Chrysler, Ford si Delco Electronics, ~ seule si echipamente impreund cu suplimentul Seule si Echipament (TE) emis de firmele Chrysler, Ford si General Motors. Disponibilitatea pentru certificarea de c&tre o terfi parte conform Suplimentului TE ve fi amungaté de firmele Chrysler, Ford si /sauu General ‘Motors, dupa caz. Firmele Chrysler, Ford, General Motors, producitorii de autocamioane si alte societati care adopt QS-9000, solicita ca furnizorit si stabileascd, st documenteze si it implememteze sisteme ale calitatit bazate pe OS-9000 in conformitate cu cerinjele privind termenele stabilite de elientit lor. Toate cerintele standardului QS-9000 trebuie si fie incorporate in sistemul caliitit furnizoralai gi descrise in mannalul calityii Furnizoralui, QS-9000 reprezinté un document de inrare pentru dezvoltarea unui manual al calitati. jn figura 1 se prezinté principiul dup& care trebuie si se dezvolte documentatia sistemului calit3tii bazat pe QS 9000. Cerintele complete ale normei QS-9000, la fel ca in cazul standardului ISO 9001, trebuie injelese ca cerinte minime care trebuie dovedite din punct de vedere al producétorilor americani de automobile si vehicule utilitare, Ele sunt continute in auditurile de furnizor si sunt baza pentru acceptarea furnizorilor. Categoriile de cerinte cuprinse in QS-9000 sunt reprezentate in figura 24 STANDARDE INTERNATIONALE Defineste cerinjefe 180 9000 | internationale CERINTELE CLIENTULUL Qs 9000 Defineste cerinjele clientalui Procesul de aprobare a piesei de producic Cringe speciale ale societii N\ | NN MANUALE DE REFERINTA ALE CLIENTULUT Nivelul 1 Defineste abordarea gi responsabilitatea Planificare in avans a calitgii produsului si planul de control Analiza medulut de defectare gia Manuatul Canta | i ae a Defineste cine, Analiza sistemelor de cesicind misurare L_Principiife SPC_| ivetal 3 Rispunde cam Nivelul 4 fnregistdti prompte ale informatici, de ex. formulare, indexuri,etichee Oat inregstrat,articolul poate devenio inegistare de calitate Fig. 1. Dezvoltarea documentatiei calitaqii in conformitate cu QS 9000SPECIFICE DIVIZIEI + Qs “9000 SPECIFICE COMPANTEL Fig. 2. Categorii de cerinte ale QS 9000 Norma QS -9000 este siructurat& pe urmatoarele capitole: Capitolul I: ISO 9001- cerinte de bazés Sunt enumerate toate cerinele standardului EN ISO 9001. Cerintele suplimentare sunt evidentiate in mod special in diferitele elemente, Unele din cerinjele suplimentare sunt - rispunderea conducerii superioare (prezentarea unui plan de afacesi al organizatiei pe termen scurt sau mediu, al cdrui continut mu se supune auditérii din partea certificatorului); - sistem al calitiii (efectuare AMDEC, prezentare planuri de control, efectuare studi de fezabilitate, folosire echipe intersectoriale); - controlul proiectarii (directive pentru folosire QED, FMEA, CAD), ~ controlul procesului (efectuare intrefinere preventiva), Capitolul II: cerinte specifice de domeniu Sunt descrise cerinte suplimentare standardului EN ISO 9001 ~ proceduri de receptie parfiala in productie, ~ imbunatitire continua cu nominalizarea tehnicilor necesare, - planificarea eficientei proceselor de productie Capitolul III: ceringe specifice ale clientilorq- Sunt enumerate cerinte speciale de la firmele Crysler, Ford, General Motors si unii #4 de ISO 9000 sunt val produc&tori americani de vehicule utilitare. Suplimentar urmatoarele linii directoare in care sunt descrise proceduri obligatori - instructiune pentru efectuarea de audituri ale sistemelor calitajii, inclusiv chestionar si descriere a sistemului de evaluare (cerint indrumare pentru efectuarea si supravegherea planificarii calitajii(Iinie directoare): - indrumare pentru examinarea capabilitatii mijloacelor de masuri (line directoare); indrumare pentru efectuarea receptiilor partiale in productie in cadrul QS - 9000 (cerinta); ~ inéramare pentru analiza posibilititi gi influentei deficientelor (linie directoare); - descrierea modului de procedare la utilizarea SPC (controlul statistic al procesului) Standardul VDA. La baza evaluarii VDA - Verland der Automobilindustrie (Uniunea Constructorilor de Automobile) stau toate elementele standardului ISO 9001; 1995, 0 parte dintre acestea find completate cu cerinte specifice standardului ISO 9004: 1995 si din practica industriei de automobile, Pe lénga acestea, au fost uate in considerare si cerinfe din QS - 9000. VDA, cu chestionarul sau unitar, merge mai departe decat certificarea dupa standardul DIN EN ISO 9001, Evaluarea dupa VDA prevede in plus extinderi sau limitiri specifice organi respectiv produselor gi are in vedere urmatoarele ~ Este stabilit continutul ceringei de managementul calitatii in sistemul calitajii ? - Este dovediti eficacitatea in practic& ? Pentru aceasta, toate cerinfele specificate — care sunt date, cu explicafi, intr-un catalog de intrebari — vor fi evaluate conform urmatoarelor reguli ~ 10 puncte: _stabilit in sistemul calitafii si dovedit in mod eficient; - 8 puncte: nu este stabilit complet in sistemul calitatii si dovedit in mod eficient; ~6 puncte: stabilit in sistemul calitatii si in mare parte, dovedit in mod eficient, -4 puncte: nu este stabilit in sistemul calitatii si, in mare parte, dovedit in mod eficient, -Opuncte: nu este dovedit in mod eficient, indiferent de gradul de stabilire in sistemul calitatii Fiecirei intret i i se acorda deci aceeasi pondere, Gradul de indeplinire al unui clement al managementului calititii este determinat, in procente, ca raport intre suma Punctelor objinute si suma tuturor punctelor posibile. Catalogul dé intrebari este impartit incele dou’ parti: LJ (pentru conducerea 0: xu produs si proces), care sunt ponderate diferit la evaluarea fmald, pentru a da consideratia corespunzatoare rispunderi conducerii peniru sistemul calitati Evaluarea general conduce atunci Ja urmatoarele: = 90 pana la 100 puncte: indeplinit, = 80 pana la 90 puncte: preponderent indeplinit; = 60 pana ia 80 puncte: preponderent indeplinit; > sub 60 puncte: neindeplinit Standardul ISO 16949 Standardul ISO 16949 este claborat de cdtre un grup 9 al marilor producatori din industria de automobile impreun& cu comitetul ISO/TC 176 ~ Managementul calitapit st asigurarea calitiitit Grupurile participante la elaborarea 180 16949 sunt: _ ANFIA — Associazione Nazionale Fra Industrie Automobilistiche (Asociatia ‘Nationala a Producttorilor de Automobile), Italia; _ AIAG ~ Automotive Industry Action Group (Grupul de Aciune din Industria de Automobile), SUA. La acest grup sunt afiliati cei trei mari producitori din industria de automobile: General Motors, Ford Motors, Daimler Chrysler, - (CFA) Comite de Constructeurs Francais d’ Automobiles (Comitetul Constructorilor Francezi de Automobile), Franta; _ FIEV — Federation des Industries des Equipements pour Vehicles (Federaia Produc&torilor «le Echipamente pentru Vehicole), Franfa; _ SMMT = Society of Motor Manufacturers and Traders Ltd. — Societatea Producatorilor si Comercianfilor din Industria de Automobile, Marea Britanie; - QMC ~ Verland der Automobilindustrie (VDA) Qualitatsmanagement Center, (Uniunea Constructorilor de Automobile), Germania. Scopul standardului ISO 16949 este de a dezvolta sisteme ale celititti pentru Imbundtafirea continua pundnd accent pe prevenirea defectelor si reduceren variatiei $i a rebututilor fn furnizare. Acest standard defineste cerintele unui sistem fundamental al calitit pentru organizafiile amintite, Se face observatia c& acestea sunt inca cerinfe generice, putand sh existe cerinje specifice la nivel de companie, divizie, intreprindere, sau piesi (fig. 3)AI Obiectivul principal al ISO 16049 este de ® alinia cerinjele sistemetor calitii di automobile (QS 9000, VDA etc.) pentru a a induste evita multipiele audituri de certificare Spegific intreprindere Divizie ISO/TS 16949 ISO 9001 Fundamental + oN Generic Fig. 3. Cerinte ale alitatit la nivele diferite de Benericitate