Scribd Logo
Upload

Welcome to Scribd!

  • Imunologie Cianga An2 MG

    Uploaded by

    Sescu Adrian
    13 views11 pages
    curs 5 imunologie

    Original Title

    imunologie cianga an2 mg

    Copyright

    © © All Rights Reserved

    Available Formats

    PDF or read online from Scribd

    Did you find this document useful?

    Is this content inappropriate?

    Report this Document
    curs 5 imunologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    13 views11 pages

    Imunologie Cianga An2 MG

    Uploaded by

    Sescu Adrian
    curs 5 imunologie

    Copyright:

    © All Rights Reserved
    Download as PDF or read online from Scribd
    Flag for inappropriate content
    of 11
    INERARH 5. MECANISMELE GENETICE CARE STAU LA BAZA ( DIVERSITATHIMUNOGLOBULINELOR Noceptorut pentru antigen al limfocitului B este molecula de imunoglobulint (Ie), Studiile sasigatioe: electiate in anti 760 a condus la elucidarea structurit sale, formata din doul hangar) geete (HI de la Mean) identice gi doud Lanjuri ngnare identioe (l-~ de la Light). ined die pe aluniei devenise evident cit cele doull eapete ale acestel glicaproteine posed fime(ii ‘Tievite, Recunoagteren antigenulli este efectuald cu ajutorul capttului amino-terminal, in Timp ce capitul earboxi-terminal este implicat fn ecea ee denumin linet, “biologice™ Fantarile au fost Imparjite ea atare intr-0 portiune variabild (Nerminali) gio porte vane) (C-terminal) Fiecare moleculd de imunoglobulin® posed dou sits ientios de raaae ey cntigenutt ia la Formarea fieedraia participa atat partea variabilé a tantului Ls elt yratea rariabikt a Tangului Hl Astizi stim ef portiunea din imunogtobuting dedicatd legtirii vvnigenu, namita paratop, este extrem de redusi ea dimensiun. Hind aleatuit din doar ayivn anainoaciz’, localizayi in aga numitele region hpervariabite. Nil antigen nu participa va fogare in introgul sdk, eeu © porfiune eorespunzatoare din punet de vedere dimensional, nunitd epitep. roan neetedtitor de strueturl a relevat organivarea moleculei fn clomenii ~globnlare panne iyo cate doud straturi opuse, unite prin intermediul unei fegituri disullaiee ina tant J runet legit hidrofobe. Fieeare cine staturi este format dinte-un suum de foi fi pliate, svipuralele. unite prin bucle de conexiune, Totodati, analiza eomparativa 9 unui numdr mate ile lanturi a evidenfia e& diferengele dintre acestea nu se royisese dispuse aleator in structura ‘init a profeine’ ci sunt restrinse la nivelul eftorva portiunt ingus\e, numite regiuni Riperviviahite, La oivelul domeniului globular, regivnile,Ipervariahile, reyfisese in rewiunea buclelor de conexiune dintre foile B pliate!. sean gnfocit T posed pe suprafata sa imunoglobuline cv o specificitate miei, este} et Tecan Hienfocit B este eapabil s2 rispunda unui epitop unic, Aeest aspect a fost infeles sicoupiat odata cu feoria seleetiei clonale, Antigenele patrunse in organisn vou selevta neele cet Minfocite eare au speciicitijile potivite, le vor activa si vor indice protiferared jor {) paste din aceste limfocite se vor diferentia in plasmocite, elute. care nu sual SAP jommnoglahaline pe suprafala deoarece sintetizeaz lanjusi grele inal scurte 91 Sut astfel ineapabile de a mai insera aceste molecule in membrana, in schimb, plasmincitele vor secret jeanoglobulinel, iar aceasti variant solubil’ a reeeptorului pentrw antigen al limfoeitulul B i capita nuinele de angeorp. Anticorpii sunt si ei capabill sa wecunvased, antigenele In mod specific, conducad la formarea de complexe antigen-anticorp (eomplexe immunes Thunogiabufinele reprezint®i componental central al receptor pentow wutigen al liunfocindui BABCR — B eel! receptor), c&ruia i se aléturl moteculele eonstante tee 5) TgB. cu rol in inuismiterea intacelulard a semnalului interceptat de receptor Se estimeazd ¢€ sistemmul imun al mamiferelor este eapabil s inumoglobuline (anticorpi) diferite?, un numar imens de molecul vramaiel de gene pe care genomul uman il poate pune la dispoziji, Se pune finese tnt area cam este posibifd sinteza numgrului imens de iminoglobuline, O prin earic (gent eoey_ beara Hiniet germinale) estima ci doar aprosimatiy 15% dinire gencle unui genom haploid sunt alocate codifiearit imunoglobulinelor, Fira sa posta oferi inst alek @ eth jie pening modatitotea de a forma, ew mn num Timitat de gene, an_numir ait de mare de anuli de 10" este eu nll “us repay tpervsiisw fat psd vidal cde cts Wu Koha diane ie le porn Sa aaa ee td sre al rcr primar, difkenfele dre lan sets eal vs ray Wane oo EE tae) timp ex iy str (oni ca) ere ii lant sunt ew apa fe + ivr dei peeve pate rode somal mn el cumaeni sth lee Ryo Imm Structuri diferite. Alte teorii ulterioare (somatic variation theories ~ teoriile variafici somatice) saistinewt ea, intr-adevér, din tolalul genetor din genom, doar uit numdr limitat erau dedicate imunoglobulinelor, dar ch, prin recombindri gi mutatit, acestea er) capabile sa ducii Ja tHiveritate, Din piicate insa, nici aceste teorié nu au reusit sd rispunda la intechares ridicatd de aiudiile structurale, care au evidenfiat ¢& moleculele de anticorpi manifest nu numat iversitate ta capaltul Nelerminal dar $i constanfi cdtre capatul C-terminal. Astlel. a aparut pentw prima our (Dreyer si Benelt, 1965) ideea ei exisla gene separate penir regiunea iriabila si respectiv regivnea constan, iat aceste gene reugese sll se uneasea, la nivelul ADNealai pentru a forma o secven{a continua, Mai mult decdt alél, intuitia celor doi se amrepie loarte mull de realilatea cunoscuta astizi si anume od pent part variabila exist ponibile sute de gene, in timp ce pentru partea constanti ¢ necesarii doar una. teuchnit sa treacd inst mai bine de 10 ani pentru ca progresul tehnologie s& poald evidenio ‘cumit’Tonegawa, 1976) existenfa unor gene separate penteu regiunea variabila i constant}, cr ai rearanfarea genelor in cursul diferentierit limfocitelor B. Pe masurk ee a devenit jyoaibita clonanea si secventializarea genelor,s-a dovedt ei procesul este gi mai comple, 1, FORMAREA LANTURILOR USOARE Linmoelobulinele pot utiliza dou tipuri de lanjuriL, denumite kapps (b) st respetiv lambda (7) in funcfie de partea constanta, Partea constant si partea variabill tanlurila usoare Sut proniinatiy cpate din punet de vedere al dimensiunii, O moleculd de intmoglnbulind poate Ttosi fie tanguri ky fie lanjuri 2. (dar nu ambele simultan, fd ea aceasta sf afecteve in yreun fel fune{ionalitatea receptorului sau a anticorpului, Fiecare dintre cele doud lanfuri ugoare este codificat de gene distincte, situate pe cromesorm! tlifertis setul de gene care codified lanjul k se giseste situal pe eromnsomal 2 far zenele lanjului ugar 2 se gasese situate pe eromosomul 22. sta optinne a Tinfocitului B este reprezentat@intotdesuna de fangul usor K. Parte varia \ langutt bfincepand de Ta eapatul N-terminal) are © lunginie de 108 aninencizi gh ee « ifheata do dou segmente genice distinete: segmental genic V (variabila) codified primi 9S je ininoaciri gi segmentul genie J Gofning — unite) codified aminoacizai 96-108 e cvatiea penieat at relevat in genomul getulelor germinale urvane exist aproxienatiy 75 seimente genice Vs diferite, fievate dintre ele putdnxd codifiea penttu un segnient nigial viotinet at domeniulti variabil k. Aceste gene variabile sunt aranjate i! mod finiar, separate prin introni si precedate (in plus Fafa de promotor) de o seevenft exonich dennis Teadet sevnduvdtwure), situatl in aval fal de promotor si care va codifica wn scurt peptid care ave fala! de a introduce si ghida lanjul ce se sintetizeazi in reticuful endopkastratie, “cest peptic leader va tins clivat de fa nivelul lanjulu sintetizat, inainte sf alba Toe asarnblavea Janjurilor ugoare gi grele. «Lrg oarecare distanja de grupul genelor V, spre capatul telomeric al ADN-wli, se gaseste arupal velor 6 segmente genice Jiy dupa care, separa printr-an intron foarte lung. wisest singura end pentru regiunea constanta Ce. care codified intreaga porliune constant a fanjului k. yonnamea lanjului k incepe prin aducerea unui segment genic Va gia unui seyment genie Je in sheiata veeiuttate unul fafa de celalalt, fenomen numit rearanjare genied. Gencle sunt tearanjate si unite datorit existenget la cele doud capete @ unor seventy intronice denunite Rss (Recombination Signal Sequences — seevenje semnal de recombinare). Procesul este media! de enziiuele eodificate de genele RAG-1 si RAG-2 (recombination activation genes fone de aclivare a recombindrii). Aceste enzime aelioneazd exclusiy ta vivelul Tafoeitclor jn plerena for simultand este indispensabil& pentru buna funetionare a procesntul Gb Nuclentidy sequence of RSSs CACAG TGP bpp AGAAAAACE TE bp} CACTGTG GVGUCAC-[23 bpp TGTTTTTG COAAANAC AM! GTGACAE Hepiunce Nonamer Nonamer Heptamer Niece enticement Nate siaskpeceacome a “Yevor-turn RSS. One-turn RSS in cursul procesului de rearanjare, cele dou’ segmente genice V si J, alese in mod complet duicatorit, vor fi unite, dand nastere unei seevenge genice continue; torodati, tntregu! material feenctic cae se pasea intre ecle doud gene va fi excizat $i indepartat, Ast ADN-ul Tinfocitlui B care a suferit o rearanjare a genelor lanfului k va engine urmatoarele regiun incepaind dinspre centromer efire telomer: toate segmentele. genioe Vi de dinaintca cele coleeiate, promotor-ul si exonul Leader (L) al segmentului genic Vj ales, un intron, segmental tenic continuu Vik urmat de segmentele genice Jy neseleetite, «mn intron sf gens pent regiumea constanta. Socvenfa rearanjatd a Janfului ugor este apoi transerist de efire o ARN-polimeraz’, incepand dds fa segmentul 1. pan la semnalul stop de dupa gena pentru regiunea constant, generdnd svijet un tanscript ARN primar, Urmeazd apoi un proces de tiere (matisare) a ARN precursor, prin care sunt indepartate secvenfele necodante sin proces de poliadenilare a trenei constante, Rezult® astfel ARNm matur eare va pardsi nueleul gi se ve lego ulterior eeelil rihosomilor. Aici are loc translatia si proteina ce se sintetizeaza va (i dirljata, de eatre Scumentul Leader de ka nivelul capatului N-terminal, in interior lumens! reticululut ceuloptasmatie rugos (RER), in RER, seevenfa Leader este indepartaa iar Yangul uyor va pues bin acum, s se asocieze cu un lang greu. kant OA evel V2 Magis wt de A = AB | aetna | \ Vg Retrangc OHA, wl ve Mo me) Ik dat & tt ae | Tearaeriion ‘Pramary RMA Tans ae Vig ke ak . we el at —— 3 SS gpg | om vn | Hoste Sayre e Genele lantului ayor 4, se giisese situate la om pe cromosomul 22. Locusul 2 uman confine aproximatiy 75 de seemente genice V2. si 4 segmente genice J, despre care se stie of sunt Fnejionale (pe Hang altele nefunetionale, numite pseudogene). Ogunizarca locusufui este aeesrine cea penitu k, Fiecare segment genic J find asociat cu cite un segment pene Co cieetnct, Sintera Tanfului este similar tn principiu cu cea a lantului ks printe-o rearanjare aleatorie, medialé de RAGI gi RAG2, un segment genic Vy (care codified primi 97 de ier rroeiaa) este unit cto un segment genic J, (care coditiel umritorii 13 aminoaeizi ai reeinnit variable), dar ADNeul rearanjat va utiliza mai departe aoea gent Co asociald seymentulii genic J ales. to commano Due oe oe ee cu ee fa | enon. \ <2 vig pe Cie | Transcription Primary RNA Teanscript vin ot cit NR 8 Voici \ on cupou | penn ering bProtcin 2, FORMAREA LANTURILOR GRELE Gonele lunfului gteu (A sunt situate la om situate pe eromosomal [4. Organizarea aceslot sono exie aii complexd deed cea a genelor ce codified lanjurle usoare (1) deoureee existd wt seraient genie suplinentar D, cure codifiek o porjiune a regiunti variabite. ‘Asifel, segment vnie Vu (eu 0 lungime de aprox. 300 baze azotate) codified primit 94 de aminoacizi iar umentul ganic Jy (eu 0 lungime de aprox. 30-40 de baxe azotate) seevenla © Ft intre eevveiri 08-113: seevenia intermediarl, extrem de scurtt (95-97), este eoditicath de un scyment yenie denumit Dy (Diversitate) (cu o lungiine de aprox. 9-23 de bave a7ckst) Prin sarrvniativavea direct a genelor de pe eromosomul 14, astzi stim e8 exis/a. ineepad de la fclomer spre centromer, un grup de 130 de segmente genice Vir, wimate de un erup de 27 de scumente gence Dy, apoi, lao oarecare distant, 6 segmente genice Ji funetionale. i genele lanjutilor grele este prezenja in genomul le ce codified regiunea consiantd, Partea constanta it erirea asa numitelor fineiii “biologice” ate (© alta caracteristica ce particularizea te funofii efectorii este realizatt prin menfinerea celulelor germinale a unor gene multip! Janului grou este responsabila pentru con! niticorpitor, iar conservarea acestor important ‘unit ntimadr Himitat de gene pentru regiunea constanta. feahely We ha a WB aA agin age tora naw wae ‘an Dut OMe OMn2? it 2 mA Y= tlt 2 exsosomamet eer eSA OT SDEEEES PRACT 6 NB ARR AE) MELE ALES? patio eh RR cs Op Ot ea Gah ‘of at oa ome ig tee re F] THEI preintogerrs — Lamien sacpmiene regiunea situata spre eapatul C-terminal una din cele S ijurilor ugoare, ‘ncadrarea intregii imunoglobuline inte ‘ele flancate de introni) este separat de zenele ulti exoni gt intron Genele reginnii ‘Spre deosebire de partea constant’ a lant 4 lanjurilor grele este cea care hotariigte clase (isotip)'. Grupul genelor Cy, (fiecare dintre Jy printi-un intron lung. In plus, fiecare gend Ci; este format din maim Kiccare dinte exoni codified efile un domeniu distinct al regiunii constante, anc acing atone 5 clave i istinea or cases subels IgG. fs eG ‘en const tnt ge, coca do anu ged constant permite nea Mi He fa exist tga distinete de Fanta wee, coca ee pen oetinat A.D. G, Teds HEA JRA BM, HD. constavig: sunt avanjare fnte-o anima. ofdine, iat apest, aranjament eeovenisl mi Se snenplator, find in direel® legatura eu ordinea exprimfrit claselor de imunoglobulline in indo Fferentieri linfocitulo’ B sia rispunsului infil in IgM fa contact eu un antigen Venta genera 6 gend transeriptbilé pentru lanful greu sunt necesare restau dlistinete. In aera eevierd intimplitoare desoridl anterior, un segment genic Dr oarecare este adus in ‘inedinta proxinitate a unui segment genic J. Lfngd segmental Dyn care rezulta astfel este rie grand din segmentele yenice Vii, Rearanjarite de la nivelu! ADN-ului eromosomnulut 14 re duce ta urmatoarea succesiune, dinspre (elomer citre eentromer: seementele yenice Vi Feaclectate, promotorul segmentului genic Vi selectat, exonul Leader, wn scurt iv, ‘cemental continuu VDI, un alt intron, segmentele genice J) neselectte, un intron Wn si ituzeama sevie de geno constante. Odaté rearanjatile terminate, 0 ARN polimera se va legal promotor si va transerie intreaga seeven{a (inclusiv intronii). in acest proces de wanscriptic vrantronate si primele doud gene constante, care sunt C, $i Cs. Rezull astfel un ariseript VMN primar care va una un proces de matisare si poliadenilare diferenfat, Matisarca ARN: dui vy conduce in acest caz.nu numa la eliminaren intronilor ei sila separarea genelor Cy. si to bach intro prima etapa, segmental VDJ va fuziona ou Ci astiel primul [ant grou

    You might also like